Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ralurile Pulmonare
Ralurile Pulmonare
I.BRONHII MARI:
1.Ronflante
A.Timbru de sforăit, intensitate mare şi tonalitate joasă
ACESTORA +/- ALVEOLE
1.Subcrepitante
A.Rezultă din conflictul aer-secreţii de la nivelul căilor respiratorii mijlocii,
mici, uneori în dilataţiile acestora.
B.În unele situaţii se leagă de secreţii atât în căile respiratorii mici, mijlocii,
condiţiile etiopatologice.
H.În particular pot avea timbru deosebit=>Clasificare:
III.BRONHII MICI ŞI BRONHIOLE
1.Sibilante
E.Pot fi difuze (bronşită sau astm bronşic) sau localizate (corp străin,
neoplasm bronşic).
IV.ALVEOLE
1.Crepitante
A.Se produc în alveole, legat de distensia zgomotoasă a alveolelor
inflamate, cu secreţie fibrinoasă, care se pot rupe în momentul destinderii.
B.Cauze:
timbru uscat scârţâit, intensităţi net diferite, dar relativ egale, tonalitate
relativ înaltă. Dau senzaţia că se produc aproape, sunt mai bine audibile
când se apasă stetoscopul mai intens. Dispar în apnee (spre deosebire de
frecăturile pericardice).
C.Sunt caracteristice în inflamaţia pleurei: pleurită (când e lichid puţin) sau
VI.VOCEA
1.Se receptează un zgomot neclar în timpul vorbirii (în şoaptă - mai
nimic).Transmiterea vocii normale sau şoptite se poate face uneori mai bine:
2.Bronhofonie: vocea normală se transmite cu intensitate mai mare şi cu grad