Criminologie – Cursul 2

Notiunea de criminal

In general folosim notiunea de criminal cu sensul de infractor sau delicvent, fara sa facem
distinctie intre acestia. In sens general, criminalul sau infractorul este persoana care a comis o infractiune.
In sensul penal, adaugam o conditie: trebuie sa avem si o hotarare definitiva de condamnare.
Sensul penal este exact si util. este exact pentru ca permite raportarea la criteriile prevazute de lege
privind infractiunea si util pentru ca permite raportarea la statisticile criminale.
In sensul criminologic se porneste de la sensul penal al notiunii de criminal. In sens criminologic, in
afara de criminalul din sens penal, includem si acele persoane care sunt suficient de abile pentru ca actiunile lor
sa nu cada niciodata in incidenta legii penale.
De asemenea in sens criminologic, includem si bolnavii psihic (cei care sufera de maladii grave, care au ca efect
lipsa TOTALA a discernamantului).
Studiind comportamentul bolnavilor psihic, putem determina conduita celor sanatosi psihic.
“Dreptul penal sau penalistul vede in condamnarea penala criteriul delicventului, pe cand criminologia se
raporteaza la realitatea fenomenului criminal si defineste delicventul ca fiind acela care a comis o crima, prin urmare:
criminalul este cel care a comis o crima in sensul de fapta penala sau justificata aparenta penala.”.

Notiunea de criminalitate
- A aparut in secolul XVIII-XIX;
Intr-un sens general, criminalitatea desemneaza ansamblul faptelor penale comise intr-un spatiu si timp
determinate.
Intr-un sens mai strict, criminalitatea desemneaza anumite categorii de fapte penale.
Clasificarea subiectiva a criminalitatii: categorii de criminalitate obtinute prin raportarea la criterii de referinta
alese in mod arbitrar in functie de interesul cercetarii criminologice.
Criterii:
-in functie de spatiul geografic: criminalitate locala, nationala, regionala, internationala, etc;
- in functie de o unitate de timp;
- in functie de varsta: juvenila si adulta;
- in functie de sex: masculina, feminina;
- in functie de mobil;
- in functie de natura faptelor savarsite: criminalitatea violenta si criminalitatea vicleana.
Clasificarea obiectiva are in vedere un criteriu unic de clasificare, anume gradul de cunoastere a faptelor penale
de catre organele de justitie penala a faptelor penale:
-criminalitate reala;
-cifra neagra a criminalitatii;
-criminalitatea aparenta;
-criminalitea legala/judecata

Criminalitatea reala reprezinta ansamblul faptelor penale comise efectiv, indiferent daca au ajuns sa fie
cunoscute de organele de justitie penala. Aceasta categorie are un grad maxim de generalitate, incluzand toate celelalte
categorii.Criminalitatea reala nu poate fi cunoscuta niciodata in totalitate.

Cifra neagra a criminalitatii reprezinta acele fapte penale comise efectiv, dar care nu ajung niciodata la
cunostinta organelor de justitie penala. Cifra neagra este diferenta intre criminalitatea reala si criminalitatea aparenta.
Factori care genereaza cifra neagra:
1.Abilitatea faptuitorului;
2. Ineficienta organelor de justitie penala;
3. Pasivitatea victimelor.
 1. Abilitatea infractorului/faptuitorului – presupune comiterea unor fapte penale din care care urmele materiale
si rezultatul socialmente periculos nu ajuns la cunostinta organelor de justitie penala
Ex: unele infractiuni patrimoniale disimulate, unele infractiuni contra vietii
Fapta insasi nu ajunge la cunostina organelor de justitie penala!!

2. Ineficienta organelor de cercetare penala – organele de cercetare ale politiei judciare care sunt prevazute in
NCPP art. 55 (4), procurorii art. 55(3) si art. 56, organele de cercetare penala speciale art 55(5).
Ineficienta organelor de cercetare penala cuprinde 3 categorii de cauze:
a) organizare deficitara;
b) incompetenta;
c) lipsa de corectitudine;

a) Organizarea deficitara poate avea surse obiective (lipsa personalului, lipsa mijloacelor materiale necesare,
lipsa cadrului legal corespunzator) si surse subiective (management defectuos, alegerea incorecta a resurselor).
b) Ex: in piata x sunt trimisi politisti sa faca control, dar datorita faptului ca sunt atat de incompetenti nu
realizeaza ce se intampla in fata ochilor lor;
c) Incorectitudinea poate avea doua cauze: lipsa de fermitate si coruptia.

3. Pasivitatea victimelor: persoanele care au suferit o vatamare in urma unor fapte penale decid sa nu sesizeze
organele de justitie penala cu privire la savarsirea acelor fapte.
Categorii de fapte unde intalnim cel mai des pasivitatea victimelor: infractiunile privitoare la viata sexuala;
infractiunile contra patrimoniului (in situatia in care bunul care este substras era detinut ilegal sau cand valoarea bunului
este mica); infractiunile contra integritatii corporale (teama).

Posibilitatile de evaluare a cifrei negre constau in anchete de autoconfesiune(presupun chestionare in care

subiectii declara infractiunile savarsite si care nu au fost niciodata descoperite, se asigura secretul identitatii) si anchete
de victimizare (subiectii declara infractiunile suferite pe care nu le-au declarat vreodata sau care nu au fost cercetate).

Criminalitatea aparenta (relevata): totalitatea faptelor cu aparenta penala ajunse la cunostinta organelor de
justitie.
Modurile de sesizare a organelor de cercetare penala
-organele penale se pot sesiza si din oficiu (NCPP art. 292);
- prin plangere (este facuta de victima);
- prin denunt (este facuta de o terta persoana);
- plangerea prealabila (art. 295 si urmatoarele din NCPP)- este o conditie de pedepsire si de procedebilitate
(procedura) care apare in cazul anumitor infractiuni
-apare la infractiuni de gravitate redusa;
-infractiunea de viol (in varianta tip)
-se face in termen de 3 luni de la savarsirea faptei
-unele fapte raman pentru totdeauna in sfera criminalitatii aparente si nu ajung niciodata in sfera
criminalitatii legale/judecate, datorita: - fapta nu exista;
- fapta nu este prevazuta de legea penala;
- fapta nu a fost savarsita cu vinovatia ceruta de lege;
-exista o cauza justificativa sau de neimputabilitate;
-fapta s-a prescris sau a fost amnistiata
=toate aceste cauze se gasesc in art. 16 NCPP
-solutii care pot fi date: - in cursul urmaririi penale: clasarea si renuntarea la urmarirea penala
- in cursul judecatii: achitarea, incetarea procesului penal, renuntarea la
aplicarea pedepsei si amanarea aplicarii pedepsei;
 Criminalitatea legala: include faptele pentru care s-a pronuntat o hotarare definitiva de condamnare ( categoria
cea mai sigura si cea mai usor cunoscuta).
-din criminalitatea legala lipsesc faptele pentru care in mod nejustificat s-a dat o solutie de achitare sau
de incetare a procesului penal si sunt incluse in mod artificial cazurile de condamnare nejustificata (erorile judiciare).