Tole si pachete de tole pt transformatoare mici

In mod normal, pentru transformatoare in receptoarele de radio si televiziune, precum si pt aparate de masura,
se utilizeaza tole standard conform DIN 4130. Calculul tolelor nu se incadreaza in zona de lucru a tehnicianului
RF. Miezurile de fier pentru transformatoare se impart in doua grupe de baza: cu trei cololoane si cu doua
coloane. La miezul cu trei coloane doar cea din mijloc se va bobina. Coloanele exterioare impreuna cu jugurile
reprezinta o manta, un invelis de fier.

-aria ferestrei

-lungimea circuitului magnetic

Fig.2. Miezul de tip M (manta);Dupa

DIN41302 sunt miezuri de tip M fara
intrefier sau cu intrefier de 0,3;0,5; 1
si 2mm.

Dupa norma DIN 4130 la sectiunea de tip M jugurile si coloanele consta dintr-o sigura bucata de tabla. Coloana
de mijloc este la un capat despartita pentru a putea fi introdusa in corpul bobinei.Pentru bobinele fara intrefier
(Gap), tolele se introduc alternativ. Pentru bobinele cu intrefier sunt in norme specificate fante de aer de 0,3 ;
0,5 ; sau 1mm.Tolele sunt asezate in aceeasi directzie, astfel incat intrefierul intrerupe sectiunea transversala
totala a coloanei centrale.

La tolele E+I, conform figurii 3, jugul este realizat dintr-o foaie separata (I), care se ataseaza la E.

Avantajele sale sunt:

1.La stantzarea tablei rezulta foarte putzine deseuri, deoarece jugul (I) este rezultat din fereastra a doua bucatzi
de E (Fig.4a).

2.Tablele pot fi foarte usor aranjate in pachete. Miezurile fara intrefier sunt stratificate alternativ. Intrefierul se
realizeaza prin interpunerea unor placi izolatoare intre coloane si jug (intre E si I), astfel ca pot fi setate orice
lungimi de intrefier.

-aria ferestrei Ff(cm²)

-lungimea circuitului magnetic

lE(cm)

-a intrefierul- distantza intre E si I

Fig.3. Miezul E+I;distantza (a)

(intrefierul) intersecteaza de doua
ori lungimea circuitului magnetic.
Dezavantajul mare este o imprastiere magnetica mare in regiunea coloanelor, si chiar ecranate in cutii solide
cateva linii de fortza scapa.La calculul bobinelor cu intrefier cele doua spatzii de aer sunt in serie in circuitul
magnetic-Fig.3. Intrefierul efectiv este deci δ = 2a. Infasurarile la M si E+I sunt aranjate de obicei ca in Fig.6.

-I-sectiune

-E-sectiune

-U-sectiune

Fig.4. Stantzarea EI si UI- deseuri minore

-aria ferestrei Ff(cm²)

-lungimea circuitului magnetic

lE(cm)

-a intrefierul- distantza intre U si I

Fig.5 Miezul UI

-corpul bobinei

-infasurarea primara

-infasurarea secundara

-izolatia de acoperire si spatiul de

aer pt o usoara impachetare a
tolelor

Fig.6. Aranjamentul pt infasurarile

miezului cu trei coloane (M si EI)
-corpul bobinei

-infasurarea primara

-infasurarea secundara

-izolatia de acoperire si spatiul de

aer

Fig.7.Miezul UI cu o coloana

-corpul bobinei 1

-corpul bobinei 2

-1/2 bobinaj primar

-1/2 bobinaj secundar

Fig.8. Miezul UI cu doua coloane

 -tola 1

-corpul bobinei 1

-corpul bobinei 2

-1/2 bobinaj

-1/2 bobinaj

-tola 2

Fig.9. Principiul transformatorului Philberth : bobinaj

pe doua coloane, juguri supradimensionate iar
imbinarile tolelor asezate alternativ si decalat sunt
acoperite de bobinaj astfel scazand foarte mult
dispersia.

Infasurarea primara este la interior, secundarul la exterior. Infasurarea primara ar trebui sa ocupe aproximativ
aceeasi sectziune transversala ca si cea secundara. Pentru un transformator cu scapari magnetice reduse
primarul si secundarul trebuie impartite in mai multe sectziuni si intercalate.Detalii suplimentare cu privire la
acest lucru vor fi mai tarziu mentionate la transformatoarele de banda larga.Miezul cu doua coloane este
denumit ca UI.La fel ca la EI la miezurile fara intrefier tolele vor fi aranjate alternativ iar cand e nevoie de
intrefier se introduc placi izolatoare intre U si I. Lungimea intrefierului δ este similara ca in Fig.3 si egala cu
dublul distantzei a.Stantzarea tolelor UI se face ca in Fig.4b fara deseuri de productzie. Ele pot fi bobinate pe o
singura coloana ca in Fig.7 sau pe ambele ca in Fig.8. Un transformator ca in Fig.8 este denumit
KERNTRANSFORMATOR.Deoarece miezul este inconjurat pe o lungime mai mare de bobinaj, scaparile
magnetice sunt mai mici.De aceea inainte s-au folosit mult Kerntransformatoare in audiofrecventza (GÖRLER).
Conditzia pentru dispersie redusa este ca infasurarile de pe cele doua coloane sa fie simetrice.

Mult mai favorabil in acest sens este transformatorul PHILBERTH ca in Fig.9.La acesta imbinarile tolelor sunt
imbracate de infasurari si decalate una de alta.Mai mult, jugurile au o sectziune transversala mai mare, astfel
incat in zonele neimbracate de bobinaj foarte putzine linii de camp disperseaza si deci scaparile sunt foarte
mici.Transformatoarele Philberth sunt folosite de preferintza acolo unde nivelul de scapari magnetice trebuie
sa fie foarte mic,de exemplu in receptoarele de TV si amplificatoare unde interferentzele retzelei trebuie sa fie
scazute. Prin laminarea la rece a tablei in directzia coloanelor la ulterioarele tole tip P 3) proprietatile
magnetice au fost imbunatatite, astfel incat curentul de mers in gol si pierderile in fier sunt mai mici iar
densitatea de camp (inductzia B) crescuta. Pentru dispersie extrem de redusa sunt folosite miezuri toroidale. La
acestea bobinajul se face cu o masina speciala pe un inel inchis din tabla Dynamo. Datorita tehnicii dificile de
bobinaj s-a ajuns la miezurile tip C.4) La acestea miezul rotund sau dreptunghiular este realizat prin infasurarea
unei benzi inalt aliate laminate si cu orientare magnetica. Apoi este supusa la temperaturi inalte si la rulare
dispar tensiunile mecanice si magnetice. Ulterior e impregnata cu rasini pt fixare mecanica. Miezul este apoi
taiat in doua bucatzi semicirculare sau in forma de U, zonele taiate finisate si aduse la planeitate astfel incat
cele doua jumatati pot fi unite fara nici un decalaj de aer prin curele de prindere. Miezurile tip C reduc
semnificativ greutatea transformatoarelor, dar procesul special de fabricatzie restrange domeniul de utilizare.
Pentru densitatea de curent in infasurarile transformatorului se calculeaza in medie 2,55A/mm². Cu toate
acestea, densitatea de curent nu e o valoare rigida, orice marire a fluxului de curent ducand la incalzire. Sarcina
este o problema a racirii, de aceea nimeni nu doreste o temperatura peste 60°C in infasurari.
Bobinele pentru incalzirea filamentelor (aflate la exterior!!!) pot fi incarcate cu densitati de curent mai
mari.Pierderile pe sarma de bobinaj mai subtzire pot fi compensate cu spire suplimentare.Practic, pot fi
utilizate pentru transformatoare mai mici, densitati de curent mai mari. Acest lucru se datoreaza faptului ca un
corp mic in raport cu volumul sau are o suprafatza exterioara mai mare decat un alt corp in forma la fel de
mare. Ganditi-va la un cub cu muchia de 2cm. Acesta prezinta o suprafatza exterioara de 6x4=24cm² si un
volum de 2³=8cm³. Luand un cub cu cu o muchie de 1cm, deci jumatate, acesta prezinta o suprafatza exterioara
de 6cm² la un volum de 1cm³. Asta inseamna totusi ca pentru un corp care in orice directzie jumatate din
dimensiuni are, volumul este doar de 1/8 iar suprafatza exterioara de 1/4. Un transformator mai mic poate,
prin urmare, sa se raceasca mai bine datorita suprafetei relativ mai mari pe cm cub de volum, si, densitatea de
curent poate fi mai mare pt aceeasi temperatura. In urmatoarele tabele 1 si 3, densitatile de curent sunt
indicate separat pt fiecare tip de miez si exista de asemenea o distinctzie intre infasurarile interioare, medii si
exterioare, deoarece infasurarile exterioare se racesc in mod natural mai bine decat infasurarile interioare. In
cazul transformatoarelor de retzea, infasurarile pt filamente sunt aranjate pe exterior pt a putea utiliza grosimi
mai mici ale sarmei de bobinaj si pt a salva spatziul de bobinaj. Densitatea de curent nu este doar o problema
de racire, valoarea ei depinzand si de proprietatile materialului utilizat. Astfel, in ultimul timp, materialul
izolator pt straturile de bobinaj si lacul pt izolarea sarmei de cupru rezista la temperaturi inalte fara sa se
aprinda sau sa se topeasca (deformeze). Cu anumite materiale se pot utiliza densitati de curent de pana la 7-
8A/mm² facand economie de cupru sau reducand dimensiunile. Cu toate acestea, in echipamentele de
telecomunicatzii datorita incalzirii proprii foarte inalte astfel de situatzii nu pot fi utilizate.

Fig.10. Bobina toroidala: Inductantza acesteia se

poate calcula cu precizie cunoscand lungimea
medie l=2π R, sectiunea transversala Q si nr de
spire m.

Bobina cu miez de fier, fara spatiu de aer pt tensiuni alternative mici

Exista o bobina a carei inductantza poate fi calculata precis si aceea este bobina toroidala, ca in Fig.10.

Valoarea inductantzei fara miez este

L=Inductantza , in Henry

w= nr de spire
Q= aria sectiunii transversale a bobinei, in cm²

R= raza medie a inelului, in cm

l= lungimea medie a bobinei=2πR, in cm

Umpland sectiunea transversala cu un miez de fier, atunci formula pt L

trebuie multiplicata cu permeabilitatea (µ) efectiva a fierului.