LABORATOR C.M. Lucrarea Nr.

CUPLOARE DIRECTIVE CU CUPLAJ DISTRIBUIT

ÎN TEHNOLOGIE PLANARĂ

1.Noţiuni teoretice.
Două linii de transmisiune deschise , paralele , una în vecinătatea celeilalte,
ca în figura 1 , alcătuiesc în anumite condiţii un cuplor directiv. Cuplajul între
cele două linii este distribuit pe întreaga lungime pe care liniile sunt învecinate.
Structura are o simetrie longitudinală şi poate fi analizată cu ajutorul
semicircuitelor de mod par şi impar [1].

3 λ/4 4
s
w
w

1 2

Fig.1. Cuplor cu linii cuplate

Din punct de vedere electric , structura este definită prin valorile impedanţelor
caracteristice de mod par şi de mod impar pentru porţiunea de linie cuplată ,Z 0P
şi Z0I (diferite între ele) precum şi de lungimea acestei porţiuni.
În general, cuplajul astfel obţinut este slab.Pentru a obţine un cuplaj cât mai
strâns(atenuare de cuplaj minimă),trebuie ca lungimea cuplorului să fie λ/4 la
frecvenţa nominală , altfel spus lungimea lui electrică să fie E = 90°
Datele iniţiale de proiectare ale unui asemenea cuplor sunt : atenuarea de
cuplaj AC [dB] , impedanţa de normare la porţi Z0 [Ω] şi frecvenţa nominală f0
[GHz]
Conform teoriei cuplorului [1] , relaţiile de calcul pentru impedanţele de mod
par şi de mod impar sunt:

√ 1 + Cu √ 1 − Cu −Ac /20
Z0P =Z0 · ────── ; Z0I = Z0 ∙ ────── ; Cu = 10 (1)
√ 1 − Cu √ 1 + Cu

Acest tip de cuplor este contradirectiv , deoarece sensul semnalului din linia
cuplatǎ (linia de sus – figura 1) este contrar semnalului din linia principalǎ (linia
de jos).
Cuplorul cu cuplaj distribuit este un cuplor de bandă largă , adică parametrii
caracteristici au o variaţie lentă cu frecvenţa. În schimb , acest tip de cuplor pre-

1
zintă şi dezavantaje. Chiar şi în condiţiile unui cuplaj maxim (lungimea elec
trică a cuplorului de 90°) ,nu se poate obţine un cuplaj foarte strâns (de exemplu
3dB) deoarece , din motive tehnologice , nu se pot realiza valori foarte mici ale
spaţiului dintre linii.
Pentru a se realiza un cuplaj mai strâns , se poate recurge la conectarea în
tandem a mai multor cuploare. Cea mai simplă structură de acest gen este pre-
zentată în figura 2 ,unde două cuploare identice de lungime λ/4 sunt montate în
cascadă prin intermediul a două tronsoane de linie necuplate , de impedanţă
caracteristică Z0 şi de lungime λ/4 la frecvenţa nominală.
λ/4

3 4

λ/4 λ/4
1 2

Fig.2.Cuplor compus

Dacă se notează cu Cu cuplajul ansamblului şi cu Cu1 cuplajul unui cuplor

component , atunci relaţiile de legătură între aceste mărimi sunt:

1 + Cu
——— – 1
–Ac/20 1 – Cu
Cu = 10 ; Cu1 = —————— ; AC1 =20 log Cu1 (2)
1 + Cu
——— + 1
1 – Cu

Cuplorul cu cuplaj distribuit , realizat în tehnologia microstrip , prezintă dez-

avantajul unei izolaţii reduse. Acest fapt se datorează vitezelor de fază diferite
pentru cele două moduri , par şi impar , în mediul de propagare neomogen speci-
fic liniilor microstrip.
Izolaţia se poate îmbunătăţi substanţial dacă în locul tehnologiei microstrip se
utilizează tehnologia stripline.

2.Desfăşurarea lucrării.

2.1.Se calculează impedanţele caracteristice de mod par şi de mod impar

corespunzătoare unui cuplor directiv cu cuplaj distribuit , de tipul celui din
figura 1 , care să aibă atenuarea de cuplaj AC = 10dB la frecvenţa nominală f0
= 1GHz , impedanţa caracteristică a liniilor de acces fiind Z0 = 50Ω.

2
.2.Se editează , utilizând programul ANSOFT DESIGNER SV , schema de
principiu a cuplorului , utilizând componenta ―linie cuplată - lungime electrică‖
din categoria ―ideal distribuite‖. Se atribuie componentei valorile
corespunzătoare ale impedanţelor caracteristice de mod par şi impar , a lungimii
electrice şi a frecvenţei.Se conectează 4 porţi,în aceeaşi ordine ca în figura 1.

2.3.Se analizează circuitul în domeniul 0,5…1,5 GHz.Se vizualizează graficul

parametrilor Si1 (i = 1…4).Se identifică poarta izolată şi poarta cuplată.Se
măsoară modulul celor patru parametri la frecvenţa nominală.

2.4.Se vizualizează graficul variaţiei directivităţii cu frecvenţa ,selectând în

caseta de dialog pentru grafice Add Blank Trace şi completând X = F şi Y =
dB(S31) – dB(S41). Se măsoară directivitatea la f1=f0/2 , f2=f0 şi la f3=1.5f0.
Se vizualizează graficul defazajului între porţile de ieşire , completând X = F
şi Y = ang(S21) – ang(S31).Se măsoară defazajul la frecvenţa nominală.

2.5.Se proiectează un cuplor directiv cu cuplaj distribuit în tehnologia

microstrip , cu aceleaşi date de proiectare ca la p.2.1
Editarea substratului necesar se va face selectând ca dielectric , din baza de
date a programului , alumina 96% , luând o grosime a substratului H = 0,635mm
şi o înălţime a ecranului deasupra substratului HU = 10mm.Pentru metalizare se
va selecta aurul cu o grosime de 9μm.

2.6.Se analizează circuitul în domeniul de frecvenţă 0,5…1,5 GHz. Se

vizualizează graficul variaţiei parametrilor Si1 , graficul directivităţii şi al
defazajului cu frecvenţa. Se măsoară directivitatea la f1=f0/2 , f2=f0 şi la f3=1.5f0.
Să se explice deosebirile faţă de cuplorul în varianta ideală.

2.7.Se proiectează un cuplor compus , de tipul celui din figura 2 ,în tehnologia
microstrip, astfel încât AC = 3dB , f0 =1GHz şi Z0 = 50Ω.Se utilizează acelaşi
substrat ca la cuplorul simplu.

2.8.Se analizează cuplorul în domeniul de frecvenţă 0,5…1,5 GHz.Se

vizualizează parametrii Si1. Se verifică dacă răspunsul circuitului la frecvenţa
nominală corespunde datelor de proiectare.Se vizualizează graficul variaţiei
directivităţii şi a defazajului cu frecvenţa .

2.9.Se proiectează cuplorul compus în tehnologia stripline .Utilizând opţiunea

TRL , se editează un nou substrat , adecvat tehnologiei stripline.Dielectricul
selectat va fi tot alumina 96% , grosimea dielectricului se alege B =1,27mm iar
pentru metalizare se alege aur cu grosimea de 9 μm.

2.10.Se analizează cuplorul în domeniul 0,5…1,5 GHz.Se vizualizează

parametrii Si1.Se vizualizează graficul directivităţii şi al defazajului în funcţie de

3
frecvenţă. Se compară parametrii obţinuţi de cuploarele realizate în cele două
tehnologii – microstrip şi stripline.

3.Întrebări şi exerciţii

3.1.Să se analizeze circulaţia puterii între porţile unui cuplor ideal cu linii de
transmisiune cuplate (figura 1) , atunci când porţile 2 şi 3 sunt terminate în
gol.Ce valoare trebuie să aibă cuplajul, pentru ca în această situaţie întraga
putere incidentă la poarta 1 să ajungă la poarta 4?

3.2.Cum ar trebui interconectate porţile celor două cuploare identice astfel încât
să nu mai fie nevoie de tronsoanele suplimentare de linie de lungime λ/4 la
realizarea unui cuplor compus (figura 2)? Poate fi realizată în practică o
asemenea conectare?

BIBLIOGRAFIE

l. Lojewski G. ―Dispozitive şi circuite de microunde‖ , Editura TEHNICĂ ,

Bucureşti 2005

2. Lojewski G., Cacoveanu R., Militaru N., Lupescu H. ―Microunde şi

circuite de microunde‖ - Îndrumar de laborator , Ed.Electronica 2000
Bucureşti 2004