Sunteți pe pagina 1din 7

Legătura metalică

Na Na Na Na Na

Metale Semiconductori Izolatori

ΔESi=0,7eV; ΔEGe=1,1eV
σAg, Cu ≈ 106 S/m

ρ = 1/σ ρ[Ω·m]
pt. metale: ρ = 10-5-10-3 Ω·m
pt. semiconductori: ρ = 10-3-1010 Ω·m
pt. izolatori: ρ = 108-1018 Ω·m

Proprietati tipice metalelor (in stare solida si lichida)


Deformare plastica
+ + + +
+ + + +
+ + + +
+ + + +
+ + + + + + + +
+ + + + + + + +

Proprietati specifice fiecarui metal

Supraconductori – rezistenta electrica devine 0 daca temperatura


este apropiata de temperatura critica specifica materialului.
Hg are ρ ≈ 0 Ω·m la 0K

90K
YBa2Cu3O7-x
(structura perovskitica)
Diagramă a efectului Meissner. Liniile de câmp
magnetic, reprezentate ca săgeţi, sunt excluse
dintr-un superconductor atunci când
temperatura lui scade sub temperatura critică,
notată TC

Legături intermoleculare
(10 - 1 000 mai slabe ca leg. intramoleculare)

Dupa natura particulelor


Forte de coeziune

Forte de adeziune

Legături intermoleculare forte van der Waals


legaturi de hidrogen

Fortele van de Waals (0,1-10kJ/mol)

a) Interactii intre molecule polare – forte de orientare (Keesom)

+
+  + 
+ +
+  +    

 + Cl + 
+  Na+  +
HCl, H2O   
+ + Interactie ion - dipol
+
b) Interactii intre molecule polare si nepolare – forte de inductie
(Debye)

Dipol permanent +   Dipol indus

Ar·nH2O +  + 
CH4·nH2O

c) Interactii intre molecule nepolare – forte de dispersie (London)

Dipol instantaneu   Dipol indus

Ar
+  + 

Cota de contribuţie % la interacţiunile


μ tip van der Waals
Molecula
[D] Inducţie Orientare Dispersie
(Debye) (Keesom) (London)
CO2 0 0 0 100
HCl 1,03 4,2 14,4 81,4
NH3 1,46 5,4 44,6 50,0
H2O 1,84 4,1 76,9 19,0

 + 
 
  + 
 
+ 
 
 +   
+   
în absenţa câmpului în prezenţa câmpului

Ttopire, Tfierbere, Vâscozitate, Tensiune superficială,


Ex: CH3-CH2-CH2-CH3  M = 58, Tt = -138 °C, Tf = - 0.5 °C
CH3-C-CH3 +  M = 58, Tt = -95 °C, Tf= + 56 °C
O
Eleg .W  E A  ER

(3 - 4) x 10-10 m

Legătura de hidrogen (15-80kJ/mol)

- (H2O)n ; n –grad de asociere dependent de temperatura

T°C H2 O
H2Te

H2Se

HI
HF H2 S

HBr
HCl

Masa moleculară
,
 gheaţa pluteşte pe apă
kg/m3
 densit. max. la 3,98°C
1 000
 mărire de volum de 9%
999,8
998,2

0 3,98 20 T,°C
Legătura re, (Å) De, (kj/mol)
OH 0,97 460
O.........H 1,75 25

H
 
O H O
(2) (1) (1)
H H
H

H
H H

O-2
2s2 2p4 O 1,54 D 1,54 D
 
+
H 1,84 D +
H
105°
H H legăturilor
Energia

A+ B (g) A (g) + B (g) + De


A  B (g) A (g) + B (g) + D’e

Legătura H-H NN F-F O-H Si-O Si-F Na-Cl Cs-F


De, kj/mol 436 946 154 460 430 589 409 505

Energia de legatura – indicator asupra stabilitatii legaturii

- relatie empirica a lui Pauling

E  A B  
1
2

 E A A  E B  B   100 X A  X B  2

 6,5 X A  X B  4

Tratarea cantitativa a legaturii chimice


Metoda legaturii de valenta, MLV
Metoda orbitalilor moleculari, MOM

Functia de unda a orbitalilor moleculari:


mol  Ca a  Cb b

mol
*
 Ca a  Cb b

mol  Ca a  Cb b

Densitatea distributiei norului electronic:


 mol   Ca a  Cb b   Ca2 a2  2Ca a  Cb b  Cb2 b2
2 2

mol  Cc  Ii

C > I, arată preponderenţa termenului covalent


C < I reflectă preponderenţa caracterului ionic