George Bacovia

George Andone Vasiliu s-a născut în casa comerciantului Dimitrie Vasiliu și a Zoei Vasiliu pe
actuala stradă G. Bacovia nr. 13 în Bacău. Copilul în vârsta de doar 6 ani începe să învețe limba
germană. Apoi între 1889-1890 urmează clasa întâi la un pension din Bacău. În 1891 îl aflăm
înscris la Școala Primară Domnească nr. 1 din Bacău. Trei ani mai târziu absolvă cursul primar,
în luna iunie. În același an se înscrie la Gimnaziul Ferdinand din Bacău. Toamna rămâne închis o
noapte întreagă, din neatenția paracliserului, în turnul bisericii Precista din orașul natal. Această
întâmplare îi va inspira poezia Amurg violet, scrisă în 1899. Anii traumatici din liceu și atmosfera
cam rece îi inspiră un alt poem celebru, "Liceu". În 1898 își pune pe note câteva poezii precum și
altele de Mihai Eminescu și Ștefan Petică. Vădește mare talent la desen. Se dovedește foarte
bun executant la vioară și la alte instrumente din orchestra școlii, pe care o și dirijează. Se
evidențiază la gimnastică. În 1899 obține premiul I pe țară la concursul Tinerimii române pentru
"desen artistic de pe natură". Îi apare în Literatorul din 30 martie poezia Și toate, scrisă cu un an
înainte, semnată V. George.

Studiile[modificare | modificare sursă]

George Bacovia - Bust de Milița Petrașcu

În 1900 se înscrie la Școala Militară din Iași, de unde se retrage în al doilea semestru, neputând
suferi disciplina cazonă. Compune poezia Plumb, o va finisa totuși abia în 1902. În 1901 se
înscrie în cursul superior al Liceului Ferdinand. Absolvă liceul din Bacău în 1903. Scrie
poezia "Liceu", ca răspuns la un chestionar adresat de minister absolvenților din acel an, în
vederea reformei învățământului inițiată de Spiru Haret. Se înscrie la Facultatea de Drept din
București. Citește într-una din ședințele salonului literar al lui Macedonski poezia Plumb, care
produce o puternică impresie.
Citește în 1904 la cenaclul lui Macedonski Nervi de toamnă, obținând același succes.
Colaborează la revista Arta de la Iași. Se retrage de la Facultatea de Drept din București. Se
stabilește în 1905 În București, împreună cu fratele său Eugen. Un an mai târziu în 1906 se
reîntoarce la Bacău, stabilindu-se în locuința din strada Liceului.Scrie poezia Lacustră. În 1907 se
înscrie la Facultatea de Drept din Iași și reîncepe cu anul I. Rămâne la Iași și anul următor.
Colaborează la revista lui I.M. Rașcu Versuri, mai târziu Versuri și proză.Între 1909-1910 merge
la Iași numai în perioada examenelor, restul timpului locuind la Bacău iar în 1911 obține diploma
de licență în drept și se înscrie în baroul din Bacău. Plătește zece ani cotizație, dar nu
profesează. Colaborează la Românul literar al lui Caion în 1912. Suplinitor la Școala Primară din
Bacău și la Călugara, suburbie a Bacăului. Colaborează la Flacăra. Copist la Prefectura din
Bacău. Din 1913 devine ajutor contabil la aceeași prefectură dar se îmbolnăvește și
demisionează.

Perioada interbelică[modificare | modificare sursă]

În 1914 se internează la sanatoriul Dr. Mărgăritescu din București. Publică în suplimentul literar al
ziarului Seara. Trimite la tipar volumul Plumb. În 1915 editează la Bacău, în colaborare,
revista Orizonturi noi. Publică poezii, proză, recenzii, sub mai multe pseudonime. Strânge relațiile
de prietenie cu Alexandru Macedonski.

Casa Bacovia din București, astăzi muzeu

În 1916 devine copist la Direcția învățământului secundar și superior din Ministerul Instrucțiunii. În
iulie apare în librării volumul Plumb. În timpul războiului, în octombrie, este trimis cu arhiva
direcției sale în evacuare la Iași.
În perioada 1917-1919 e funcționar în București. În 1920 devine șef de birou clasa a III-a în
Ministerul Muncii. În 1921 este avansat șef de birou clasa a I-a în același minister. Se
îmbolnăvește de plămâni și demisionează. Un an mai târziu se reîntoarce la Bacău.
În 1924 apare la Râmnicu-Sărat ediția a II-a a volumului Plumb. Este numit suplinitor de desen și
caligrafie la Școala comercială de băieți din Bacău.În 1925 devine primul director al
revistei Ateneul cultural. În 1926 tipărește pe cont propriu la Bacău volumul Scântei galbene. Îi
apare și volumul Bucăți de noapte, editat de poeta Agatha Grigorescu. Între 1926-1928
funcționează ca profesor suplinitor de desen și caligrafie la Școala comercială de băieți din
Bacău.