George Bacovia

George Bacovia

Naştere – 17 septembrie 1881,

municipiul Bacău, judeţul Bacău)

Deces – 22 mai 1957 (75 ani)

Bucureşti

Profesiune – poet

Naţionalitate – român

Perioadă activă literatura română interbelică

ca scriitor –

Mişcare Simbolism
literară –

Operă/e de Plumb
debut –

Influenţe – Charles Baudelaire, Edgar Allan Poe,

Rollinat, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine

A influenţat pe – majoritatea autorilor români postbelici

George Bacovia ( n. 4/17 septembrie 1881, Bacău - m. 22 mai 1957, Bucureşti) a fost un
scriitor român format la şcoala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de
versuri şi proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influenţe
din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de
critica literară, va cunoaşte treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoaşterea
sa ca cel mai important poet simbolist român şi unul dintre cei mai importanţi poeţi din
poezia română modernă.

Biografie
Copilăria

George Andone Vasiliu (numele de naştere al poetului) s-a născut în casa

comerciantului Dimitrie Vasiliu şi a Zoei Vasiliu. Copilul în vârsta de doar 6 ani începe
să înveţe limba germană. Apoi între 1889-1890 urmează clasa întâi la un pension din
Bacău. În 1891 îl aflăm înscris la Şcoala Primară Domnească nr. 1 din Bacău. Trei ani
mai târziu absolvă cursul primar, în luna iunie. În acelaşi an se înscrie la Gimnaziul
Ferdinand din Bacău. Toamna rămâne închis o noapte întreaga, din neatenţia
paracliserului, în turnul bisericii Precista din oraşul natal. Această întâmplare îi va inspira
poezia Amurg violet, scrisă în 1899. Anii traumatici din liceu şi atmosfera cam rece îi
inspiră un alt poem celebru, "Liceu". În 1898 îşi pune pe note câteva poezii precum şi
altele de Mihai Eminescu si Ştefan Petică. Vădeşte mare talent la desen. Se dovedeşte
foarte bun executant la vioară şi la alte instrumente din orchestra şcolii, pe care o şi
dirijează. Se evidenţiază la gimnastică. În 1899 obţine premiul I pe ţară la concursul
Tinerimii române pentru "desen artistic de pe natură". Îi apare în Literatorul din 30 martie
poezia Şi toate, scrisă cu un an înainte, semnată V. George.

Studiile

În 1900 se înscrie la Şcoala Militară din Iaşi, de unde se retrage în al doilea semestru,
neputând suferi disciplina cazonă. Compune poezia Plumb, o va finisa totuşi abia în
1902. În 1901 se înscrie în cursul superior al Liceului Ferdinand. Absolvă liceul din
Bacău în 1903. Scrie poezia "Liceu", ca răspuns la un chestionar adresat de minister
absolvenţilor din acel an, în vederea reformei învăţământului iniţiată de Spiru Haret. Se
înscrie la Facultatea de Drept din Bucureşti. Citeşte într-una din şedinţele salonului literar
al lui Macedonski poezia Plumb, care produce o puternică impresie.

Citeşte în 1904 la cenaclul lui Macedonski Nervi de toamnă, obţinând acelaşi succes.
Colaborează la revista Arta de la Iaşi. Se retrage de la Facultatea de Drept din Bucureşti.
Se stabileşte în 1905 În Bucureşti, împreună cu fratele său Eugen. Un an mai târziu în
1906 se reîntoarce la Bacău, stabilindu-se în locuinţa din strada Liceului.Scrie poezia
Lacustră. În 1907 se înscrie la Facultatea de Drept din Iaşi şi reîncepe cu anul I. Rămâne
la Iaşi şi anul următor. Colaborează la revista lui I.M. Raşcu Versuri, mai târziu Versuri
şi proză.Între 1909-1910 merge la Iaşi numai în perioada examenelor, restul timpului
locuind la Bacău iar în 1911 obţine diploma de licenţă în drept şi se înscrie în baroul din
Bacău. Plăteşte zece ani cotizaţie, dar nu profesează. Colaborează la Românul literar al
lui Caion în 1912. Suplinitor la Şcoala Primară din Bacău şi la Călugara, suburbie a
Bacăului. Colaborează la Flacăra. Copist la Prefectura din Bacău. Din 1913 devine ajutor
contabil la aceeaşi prefectură dar se îmbolnăveşte şi demisionează.

Perioada interbelică

În 1914 se internează la sanatoriul Dr. Mărgăritescu din Bucureşti. Publică în suplimentul

literar al ziarului Seara. Trimite la tipar volumul Plumb. În 1915 editează la Bacău, în
colaborare, revista Orizonturi noi. Publică poezii, proză, recenzii, sub mai multe
pseudonime. Strânge relaţiile de prietenie cu Alexandru Macedonski.

În 1916 devine copist la Direcţia învăţământului secundar şi superior din Ministerul

Instrucţiunii. În iulie apare în librării volumul Plumb. În timpul războiului, în octombrie,
este trimis cu arhiva direcţiei sale în evacuare la Iaşi.

În perioada 1917-1919 e funcţionar în Bucureşti. În 1920 devine şef de birou clasa a III-a
în Ministerul Muncii. În 1921 este avansat şef de birou clasa a I-a în acelaşi minister. Se
îmbolnăveşte de plămâni şi demisionează. Un an mai târziu se reîntoarce la Bacău.

În 1924 apare la Râmnicu-Sărat ediţia a II-a a volumului Plumb. Este numit suplinitor de
desen şi caligrafie la Şcoala comercială de băieţi din Bacău. În 1925 devine primul
director al revistei Ateneul cultural. În 1926 tipăreşte pe cont propriu la Bacău volumul
Scântei galbene. Îi apare şi volumul Bucăţi de noapte, editat de poeta Agatha Grigorescu.
Între 1926-1928 funcţionează ca profesor suplinitor de desen şi caligrafie la Şcoala
comercială de băieţi din Bacău.

În 1928 se căsătoreşte cu Agatha Grigorescu şi se stabileşte la Bucureşti, unde soţia sa era

profesoară. În 1929 retipăreşte volumele Plumb şi Scântei galbene sub titlul Poezii, la
Editura Ancora. Reapare sub conducerea sa revista Orizonturi noi. În 1930 este numit
referent la Direcţia Educaţiei Poporului. Îi apare volumul Cu voi.... Din noiembrie 1930
până în octombie 1933, locuieşte în Bacău, fără serviciu. În 1931 i se naşte unicul fiu,
Gabriel, iar în 1932 Societatea Scriitorilor îi aprobă o pensie lunară de 1000 lei.

Din 1933 se stabileşte cu familia în capitală, unde rămâne până la sfârşitul vieţii. În 1934
i se tipăreşte volumul antologic Poezii. În 1936 publică volumul Comedii în fond. În 1940
i se majorează pensia acordată de S.S.R la 2000 lei lunar. Se înfiinţează Casa de pensii a
scriitorilor, de unde obţine o pensie de 10.000 lei lunar. În 1944 apare volumul intitulat
Opere, care reuneşte toate scrierile sale publicate anterior.

După război

În 1945 este numit bibliotecar la Ministerul Minelor şi Petrolului. Este editat în 1946
volumul Stanţe burgheze, pentru care va fi criticat de autorităţile comuniste. Este pus la
index, dar la mijlocul anilor '50 este repus în circulaţie. E sărbătorit ulterior de Ministerul
Artelor, care-l şi angajează. În 1956 i se publică volumul Poezii. Moare în ziua de 22 mai
1957 în locuinţa sa din Bucureşti (cart. Giurgiului).
 LACUSTRA

de GEORGE BACOVIA

Poezia LACUSTRA face parte din volumul de debut, "Plumb", apărut în 1916 şi este
emblematică pentru atmosfera dezolantă specifică liricii lui George Bacovia, exprimând
prin simboluri şi sugestii trăirile şi stările sufleteşti ale poetului.

Tema poeziei ilustrează condiţia nefericită a poetului într-o lume ostilă, meschină,
incapabilă să înţeleagă arta adevărată, prin folosirea motivelor specific bacoviene ca
motivul singurătăţii, al nevrozei, al golului sufletesc, motivul ploii, al terorii de apă, iar
muzicalitatea versurilor, dată de verbele la gerunziu, exprimă sentimentul de claustrare a
eului liric în această lume sufocantă, apăsătoare.

Ideea poeziei o constituie starea de dezolare şi disperare a poetului,

dată de imposibilitatea de adaptare şi de supravieţuire într-o lume mediocră, superficială,
supusă degradării morale şi materiale. Structura poeziei:
Poezia este alcătuită din patru catrene dispuse într-o simetrie perfectă, primă strofă este
reluată în finalul poeziei, schimbându-se numai versul al doilea, pentru a accentua
scurgerea implacabilă a timpului şi solitudinea omului în societatea ostilă şi apăsătoare.
Discursul liric este construit pe două planuri suprapuse: unul exterior, al lumii materiale
şi al naturii, şi planul interior, al vieţii psihologice, al trăirilor dezolante resimţite în
profunzimea sufletului unui artist care nu se poate adapta realităţii ostile.
 DÉCOR

de GEORGE BACOVIA

Tema poeziei ilustrează o lume sfâşietor de tristă, în care sentimentul însingurării

poetului este exprimat prin cuvinte-simbol şi mijloace cromatice, iar starea de disperare
este creată printr-o imagine de pustietate a lumii reale, în care nu mai există viaţă. Altfel
spus, tema poeziei este moartea şi inexistenţa ca sugestii ale neputinţei de comunicare a
eului poetic cu lumea.

Ideea poeziei exprimă toată gama de stări interioare ale poetului, disperare, spleen,
angoasă, solitudine, apăsare sufletească, dezolare, nevroză, fapt ce 1-a determinat pe Emil
Cioran să spună despre Bacovia că este "inapt să se mântuie, totul e pentru el cu putinţă,
în afară de propria viaţă (...) nu poate scăpa de el însuşi şi nici evada din centrul propriei
obsesii".

PLUMB

de GEORGE BACOVIA

Poezia PLUMB a aparut în deschiderea volumului Plumb publicat în 1916 care a trecut
aproape neobservat în epocă, mai întâi pentru că România se pregătea să intre în primul
război mondial, apoi deoarece majoritatea poeziilor din acest volum fuseseră publicate în
revistele vremii.

Tema poeziei o constituie condiţia poetului într-o societate meschină, care nu-1 înţelege,
o societate superficilă, neputincioasă să aprecieze valoarea artei adevărate.

Ideea exprimă starea de melancolie, tristeţe, izolare a poetului care se simte încătuşat,
sufocat spiritual în această lume care-l apasă.
Poezia poate fi considerată, aşadar, o artă poetică pentru lirica lui George Bacovia.
 AMURG VIOLET

de GEORGE BACOVIA

Amurg violet este o poezie a lui George Bacovia publicata in 1916. Este reprezentativa
pentru Bacovia datorita culori violet, dar si pentru atmosfers trista, melancolica prezenta
in toate creatiile sale.

Temele si motivele simboliste din aceasta poezie se identifica usor: oasul parasit, cu plopi
singuratici, simboluri de solitudine, sporind sentimentul de insingurare.Prezenta
simbolului si a laitmotivului sugereaza muzicalitatea versurilor.

Tema centrala a poeziei prezinta o imagine a orasului cuprins de somnoleta, populat de o

lume lenesa, monotoma.Tema poeziei sugereaza starea de depresie, de halucinatie,
simbolizand o imagine vizuala.

CUPTOR

de GEORGE BACOVIA

Poezia "Cuptor" face parte din volumul de început "Plumb". A fost publicată prima oară
la 12 februarie 1906 în revista "Românul literar" cu titlul "Iulie".

Tema acestei poezii este aceea a verii caniculare. Nu este, însă nici vara holdelor bogate,
nici aceea a uriaşelor nopţi cu lună, nu e vara toridă a lui iulie, ci o vară lăuntrică,
ucigătoare prin căldură .
 DECEMBRE

de GEORGE BACOVIA

Poezia intitulata „Decembre" a fost inclusa in volumul de debut („Plumb" - 1916) si ar

putea fi incadrata intr-o lirica a iubirii

Tema acestei poezii este aceea a iubirii.

Intalnim aici motivul iubirii si al acompaniamentului musical.

NERVI DE PRIMAVARA

de GEORGE BACOVIA

Tema aceastei poezii este melancholia care il cuprinde pe poet la venirea primaverii.

PASTEL

de GEORGE BACOVIA

Tema acestei poezii este venirea toamnei intampinata de poet cu ratiune,trecerea timpului
deprimandu-l.