Arhimede

De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Jump to navigationJump to search
Arhimede din Siracuza
(?????????)
Arhimede G�nditorul, pictur� de�Fetti�(1620)Date personaleN�scutc. 287��.Hr.
Siracuza, Sicilia
Magna GraeciaDecedatc. 212��.Hr. (cca. 75 ani)
SiracuzaCauza decesuluiomor�P�rin?iPhidias[*]�Na?ionalitateGreac�Etniegrec�Ocupa?ie
matematician
fizician
astronom
inventator
inginer militar[*]
scriitor
filozof
inginer�ActivitateReziden?�Siracuza, SiciliaDomeniu
Matematic�,�Fizic�,�Inginerie,�Astronomie,�Inven?iiCunoscut pentruPrincipiul lui
Arhimede,�?urubul lui Arhimede,�Hidrostatica,�Legea p�rghiilor,�Calcul
infinitezimal,�Axioma lui ArhimedeModific�date�/�text�Arhimede din
Siracuza�(�n�greac�?????????,�Archimedes; n. aprox.�287 �.Hr.��n�Siracusa, pe
atunci colonie greceasc�, d.�212 �.Hr.) a fost un �nv�?at al lumii�antice.
Realiz�rile sale se �nscriu �n numeroase domenii ?tiin?
ifice:�matematic�,�fizic�,�astronomie,�inginerie�?i�filozofie.�Carl Friedrich
Gauss�considera c� Arhimede ?i�Isaac Newton�au fost cei mai mari oameni de ?tiin?�
din �ntreaga istorie a civiliza?iei umane.
Se cunosc pu?ine detalii despre via?a lui, dar este considerat drept unul din
principalii oameni de ?tiin?� din�antichitate. Printre altele a pus
bazele�hidrostaticii�?i a explicat�legea p�rghiilor. I s-au atribuit proiectele
unor noi inven?ii, inclusiv al unor ma?ini de asalt, precum ?i�?urubul f�r� sf�r?
it. Experimente moderne au ar�tat c� Arhimede a proiectat ma?ini capabile s� scoat�
cor�biile din ap� ?i s� le dea foc folosind un sistem de oglinzi.[1]
Arhimede este �n general considerat a fi unul din cei mai mari�matematicieni�ai
antichit�?ii ?i unul dintre cei mai mari ai tuturor timpurilor[2][3], fiind primul
matematician universal[4]. El a folosit�metoda epuiz�rii�complete pentru a calcula
aria unui arc de�parabol�prin�sumarea unei serii infinite, precum ?i calculul
aproximativ al num�rului�?�cu o acurate?e remarcabil� pentru acele timpuri.[5]�De
asemenea a definit�spirala�care-i poart� numele, formule de calcul a�volumelor�?i
al�suprafe?elor corpurilor de revolu?ie, precum ?i un sistem ingenios de exprimare
a numerelor foarte mari.
Arhimede a murit �n timpul�asediului Siracuzei, c�nd a fost ucis de un
soldat�roman, �n ciuda ordinului primit de a nu-l ucide. Pe piatra funerar� a
morm�ntului a fost sculptat� o�sfer��n interiorul�cilindrului circumscris, lucru
cerut chiar de Arhimede, deoarece el a demonstrat c� raportul dintre aria sferei ?i
a cilindrului circumscris este egal cu raportul volumelor corpurilor, av�nd
valoarea 2/3.
Fa?� de inven?iile sale, scrierile matematice ale lui Arhimede au fost pu?in
cunoscute �n antichitate. Matematicienii din�Alexandria��l cuno?teau ?i l-au citat,
dar prima compila?ie cuprinz�toare despre el nu a fost dat� p�n� �n jurul anului
530� d.Hr. de�Isidore din Milet, �n timp ce comentariile lui�Eutocius din
Ascalon�din secolul VI d.Hr. au deschis larg por?ile cunoa?terii lucr�rilor lui
Arhimede. C�teva copii ale lucr�rilor lui Arhimede care au supravie?uit p�n�
�n�Evul Mediu, au fost o surs� de inspira?ie pentru oamenii de ?tiin?� din
timpul�Rena?terii,[6]�cum ar fi�Fermat,�Pascal,�Galileo Galilei, iar descoperirea
�n 1906 a unor lucr�ri necunoscute ale lui Arhimede, au oferit noi perspective de
�n?elegere a modului �n care a ob?inut rezultatele matematice.[7]

Cuprins
* 1Biografie
* 2Descoperiri ?i inven?ii
o 2.1Coroana de aur
o 2.2?urubul lui Arhimede
o 2.3Gheara lui Arhimede
o 2.4Folosirea oglinzilor parabolice incendiatoare �n timpul asediului Siracuzei
o 2.5Alte descoperiri ?i inven?ii
* 3Matematic�
* 4Opera
o 4.1Lucr�ri care au supravie?uit
o 4.2Lucr�ri apocrife
* 5Manuscrisul pe pergament al lui Arhimede
* 6Mo?tenirea
* 7Note explicative
* 8Note
* 9Bibliografie
* 10Lectur� suplimentar�
* 11Leg�turi externe
* 12Vezi ?i
Biografie[modificare�|�modificare surs�]

Aceast� statuie din bronz a lui Arhimede se afl� la�Observatorul

Archenhold�din�Berlin. A fost sculptat� de Gerhard Thieme ?i dezvelit� �n 1972.

Arhimede
portret imaginar din�Evul Mediu
Arhimede s-a n�scut�c. 287��.Hr. �n ora?ul port�Siracuza, Sicilia, �n acel timp
fiind o colonie cu auto-guvernare din�Grecia cea Mare. Data na?terii se bazeaz�
afirma?ia istoricului�John Tzetzes�din�Bizan?, care spune c� Arhimede a tr�it 75 de
ani.[8]��n lucrarea�Calculul Firelor de Nisip, Arhimede d� numele tat�lui s�u ca
fiind Phidius (sau Fidius), un�astronom�despre care nu se ?tie nimic.�Plutarh�a
scris �n lucrarea sa�Vie?ile paralele ale oamenilor ilu?rii�c� Arhimede era �nrudit
cu regele�Hiero al II-lea al Siracuzei.[9]�O biografie a lui Arhimede a fost scris�
de prietenul s�u Heracleides, dar lucrarea a fost pierdut�.[10]�Nu se cunoa?te, de
exemplu, dac� a fost c�s�torit sau dac� a avut copii. �n tinere?e Arhimede a
studiat �n�Alexandria�din�Egipt, iar�Conon din Samos�?i�Eratostene din Cyrene�i-au
fost contemporani. El se refer� la Conon din Samos ca la un prieten, �n timp ce
pe�Eratostene��l citeaz� �n dou� lucr�ri (Metoda Teoremelor Mecanicii�?i�Problema
bovinelor).[a]
Arhimede a murit�c. 212��.Hr. �n timpul celui de�Al Doilea R�zboi Punic, c�nd for?
ele romane conduse de generalul�Marcus Claudius Marcellus�au capturat ora?ul
Siracuza dup� doi ani de asediu. Conform cu descrierea dat� de�Plutarh, Arhimede �?
i contempla o diagram� matematic� c�nd ora?ul a fost capturat. Un soldat roman i-a
ordonat s� mearg� s�-l �nt�lneasc� pe generalul Marcellus, dar Arhimede nu a vrut
zic�nd c� are de terminat o problem�. Soldatul s-a �nfuriat ?i l-a ucis cu sabia
lui. �ntr-o alt� descriere dat� de Plutarh, acesta sugereaz� c� a fost ucis �n timp
ce �ncerca s� se predea soldatului roman, av�nd cu el ni?te instrumente matematice,
iar soldatul l-a ucis crez�nd c� sunt obiecte de valoare. Generalul Marcellus s-a
�nfuriat la auzul mor?ii lui Arhimede, pe care �l considera un om de mare valoare ?
tiin?ific�, ?i a dat ordin s� fie �nmorm�ntat onorabil dup� tradi?ia greac�.[11]

O sfer� are volumul ?i aria egale cu 2/3 din volumul ?i aria cilindrului
circumscris ei. O sfer� ?i un cilindru au fost sculptate pe morm�nt, a?a cum a
cerut Arhimede.
Ultimele cuvinte atribuite lui Arhimede au fost �Nu te atinge de cercurile mele�
(�n�greac�?? ??? ???? ??????? ???????), referindu-se la un cerc pe care �l studia,
�n timp ce a fost deranjat de un soldat roman. De multe ori este citat �n latin�
�Noli turbare circulos meos,� dar nu se ?tie cu adev�rat dac� a spus aceste
cuvinte, deoarece ele nu apar �n lucrarea lui Plutarh.[11]
Morm�ntul lui Arhimede con?inea o sculptur� care ilustra demonstra?ia lui
matematic� favorit�, const�nd dintr-o sfer� ?i un cilindru cu acela?i diametru ?i
�n�l?ime. Arhimede a ar�tat c� volumul ?i aria lateral� a sferei sunt egale cu 2/3
din volumul ?i aria cilindrului inclusiv bazele. �n 75��.Hr., la 137 de ani de la
moartea lui Arhimede, oratorul roman�Cicero�servea drept chestor �n Sicilia. El a
auzit pove?tile despre morm�nt, dar nimeni nu a fost �n stare s�-i spun� unde se
afl�. �ntr-un final, el a g�sit morm�ntul l�ng� poarta Agrigentine din Siracuza
�ntr-o proast� condi?ie ?i acoperit de buruieni. Cicero a cur�?at morm�ntul, a
v�zut sculptura ?i a citit c�teva versuri care au fost ad�ugate ca o inscrip?ie.
[12]�Morm�ntul descoperit �n curtea unui hotel din Siracuza �n 1960 este atribuit
lui Arhimede, dar loca?ia este totu?i necunoscut� azi.[13]
Versiunea standard a vie?ii lui Arhimede a fost scris� mult dup� moartea lui de
istoricii Romei antice. Descrierea asediului Siracuzei dat� �n�Istoria
Universal�de�Polybus, a fost scris� dup� aproximativ 70 de ani de la moartea lui
Arhimede ?i a folosit ca surs� pe Plutarh ?i Livy. Dar aduce prea pu?in� lumin�
asupra lui Arhimede ca persoan�, ocup�ndu-se mai mult de ma?inile de r�zboi pe care
le-a creat pentru ap�rarea ora?ului.[14]
Descoperiri ?i inven?ii[modificare�|�modificare surs�]
Coroana de aur[modificare�|�modificare surs�]

Arhimede a folosit principiul flotabilit�?ii pentru a determina dac� coroana de aur

are o densitate mai mic� dec�t aurul solid.
Cea mai cunoscut� anecdot� despre Arhimede ne spune cum a inventat metoda de a
determina volumul unui obiect de form� neregulat�. Conform cu cele spuse
de�Vitruvius, o coroan� votiv� din aur a fost executat� pentru un templu al regelui
Hiero II. Dar la urechile regelui a ajuns zvonul c�, aurarul a furat o parte din
aur, �nlocuindu-l cu argint. Regele i-a cerut lui Arhimede s� stabileasc� cu
certitudine dac� a fost �n?elat sau nu.[15]�Arhimede trebuia s� rezolve problema
f�r� a distruge coroana, adic� topind-o ?i d�ndu-i o form� regulat� pentru a-i
calcula�densitatea. �n timp ce f�cea baie, a observat c� intr�nd din ce �n ce mai
mult �n cad�, mai mult� ap� se rev�rsa �n afara ei, moment �n care ?i-a dat seama
c� datorit� acestui efect poate calcula�volumul�coroanei, iar prin �mp�r?irea masei
coroanei la volumul ei �i putea afla densitatea. Dac� erau folosite metale cu
densitate mai mic� dec�t a aurului, atunci ?i densitatea coroanei ar fi mai mic�
dec�t a aurului. Excitat de descoperirea pe care a f�cut-o ?i uit�nd c� era
dezbr�cat, a luat-o la fug� pe str�zi strig�nd �Evrica!� (�n�greac�: �??????!,�
ceea ce �nseamn� �Am g�sit!�). Testul pe care l-a f�cut ulterior cu coroana, a
dovedit c� �ntr-adev�r aurarul folosise o anumit� cantitate de argint la fabricarea
ei.[16]�Acest lucru a fost posibil deoarece apa este incompresibil� �n condi?ii
normale, deci scufund�nd coroana, aceasta va dezlocui o cantitate de ap� egal� cu
propriul volum.[17]
Istoria coroanei de aur nu apare �n lucr�rile lui Arhimede. Mai mult, metoda
practic� descris� a fost pus� sub semnul �ntreb�rii darorit� acurate?ii extreme cu
care trebuia s� fie calculat volumul de ap� dislocuit.[18]�Posibil ca Arhimede s�
se fi g�ndit mai de grab� la o solu?ie �n care s� aplice principiul
din�hidrostatic�, cunoscut drept�principiul lui Arhimede, pe care l-a descris �n
tratatul s�u�Despre corpurile plutitoare. Acest principiu stipuleaz� c�:�un corp
scufundat �ntr-un fluid, este �mpins de jos �n sus de c�tre fluid, cu o�for?�egal�
cu�greutatea�volumului�de fluid dislocuit de acel corp.[19]�Folosind acest
principiu, a putut s� compare densitatea coroanei de aur cu cea a aurului solid,
pun�nd �n balan?� coroana cu e?antionul de referin?� din aur ?i scufund�nd apoi
balan?a �n ap�. Dac� coroana are o densitate mai mic� dec�t a aurului, va disloca
mai mult� ap� datorit� volumului mai mare, produc�nd o for?� mai mare dec�t cea a
e?antionului de referin?�. Aceast� diferen?� de flotabilitate va cauza un
dezechilibru al balan?ei.�Galileo Galilei�consider� c�probabil aceast� metod� este
aceea?i pe care Arhimede a folosit-o, deoarece, �n afar� de faptul c� este foarte
precis�, se bazeaz� pe demonstra?ia pe care �nsu?i Arhimede a g�sit-o.[20]
?urubul lui Arhimede[modificare�|�modificare surs�]

?urubul lui Arhimede�poate ridica eficient apa.

O mare parte a lucr�rilor de inginerie ale lui Arhimede au izvor�t din satisfacerea
nevoilor ora?ului�Siracuza. Scriitorul grec�Athenaeus din Naucratis�descrie cum
regele Hieron II i-a comandat lui Arhimede proiectarea unei cor�bii uria?e,
numit�Syracusia, care putea fi folosit� pentru c�l�torii de lux, pentru transportul
proviziilor, sau ca nav� de r�zboi. Se spune c�Syracusia�a fost cea mai mare
corabie construit� �n antichitatea clasic�.[21]�Conform cu cele spuse de Athenaeus,
corabia era capabil� s� transporte 600 de solda?i inclusiv decora?iuni florale,
un�gimnaziu�?i un templu dedicat zei?ei�Afrodita�cu toate facilit�?ile. Deoarece de
pe o astfel de corabie se scurgea o cantitate foarte mare de ap� prin caren�, ?
urubul lui Arhimede a fost dezvoltat cu preponderen?� pentru a scoate apa din
santin�. Acest ?urub era un dispozitiv cu o lam� �n form� de ?urub rotativ �n
interiorul unui cilindru. Era ac?ionat cu m�na ?i putea fi de asemenea folosit
pentru a ridica apa din pu?uri �n canalele de iriga?ie. ?urubul lui Arhimede este
folosit ?i azi pentru pomparea lichidelor sau solidelor granulate, precum c�rbunele
?i semin?ele. ?urubul lui Arhimede descris de�Vitruvius�poate a fost o �mbun�t�?ire
a pompei folosite la irigarea�gr�dinilor suspendate ale Semiramidei.[22][23][24]
Gheara lui Arhimede[modificare�|�modificare surs�]
Gheara lui Arhimede�este o arm� care se spune c� a fost proiectat� pentru ap�rarea
ora?ului Siracuza. Cunoscut� ?i sub denumirea de�ma?ina de scuturat cor�bii, gheara
sem�na cu un bra? de macara de care erau suspendate c�rlige cu care putea �n?f�ca
navele din apropiere zdruncin�ndu-le puternic sau chiar scufund�ndu-le. S-au
efectuat ?i experien?e moderne pentru a demonstra fezabilitatea ghiarei, iar �n
2005, �ntr-un documentar intitulat�Superweapons of the Ancient World, a fost
reconstituit� versiunea ghearei, concluzion�ndu-se c� aceasta este un dispozitiv
care func?ioneaz�.[25][26]
Folosirea oglinzilor parabolice incendiatoare �n timpul asediului
Siracuzei[modificare�|�modificare surs�]

Probabil Arhimede a folosit oglinzi care au ac?ionat colectiv ca o�oglind�

parabolic�pentru a arde cor�biile care atacau ora?ul�Siracuza.
�n secolul al doilea d.Hr.�Lucian din Samosata�a scris c� �n timpul�asediului
Siracuzei, Arhimede a distrus cor�biile inamice cu foc. C�teva secole mai
t�rziu�Anthemius din Tralles�men?ioneaz�lentila convergent�ca arm� a lui Arhimede.
[27]�Dispozitivul, numit c�teodat� (�n limba englez�)�raza de c�ldur� a lui
Arhimede, a fost folosit pentru a focaliza razele Soarelui asupra cor�biilor care
se apropiau, cauz�nd aprinderea lor.
Aceast� pretins� arm� a fost subiectul unor dezbateri aprinse despre credibilitatea
ei din timpul�Rena?terii.�Ren� Descartes�o considera drept fals�, �n timp ce
cercet�torii moderni au �ncercat s� recreeze efectul folosind doar mijloacele pe
care se crede c� Arhimede le-ar fi avut la dispozi?ie.[28]�S-a sugerat faptul c� un
num�r mare de scuturi din�cupru�sau�bronz, polizate foarte fin, ar ac?iona ca o
oglind� ?i ar fi putut fi folosite la concentrarea razelor Soarelei asupra
cor�biilor. Adic�, ar fi fost folosit principiul�oglinzii parabolice��ntr-o manier�
similar� cu cea a unui�cuptor solar.
Un test cu aceste raze a fost f�cut �n 1973 de omul de ?tiin?� grec Ioannis Sakkas.
Experimentul a avut loc la baza naval�Skaramagas�din preajma�Atenei. Cu aceast�
ocazie au fost folosite 70 de oglinzi, fiecare fiind acoperite cu un strat de cupru
?i av�nd dimensiunea �n jur de un metru. Oglinzile au fost focalizate asupra unei
machete din placaj, a unei cor�bii romane de r�zboi, aflat� la o distan?� de
aproximativ 50m. C�nd oglinzile au fost focalizate cu precizie, corabia a luat foc
�n c�teva secunde. Macheta cor�biei a avut ?i un strat de�smoal�, care a ajutat la
ardere.[29]
�n octombrie 2005 un grup de studen?i de la Institutul de Tehnologie din
Messachusetts a reluat experimentul cu 127 de oglinzi p�trate din�bronz,
focaliz�ndu-le pe o machet� din lemn aflat� la 30 de metri. Fl�c�rile au izbucnit,
dar numai dup� ce pe cer nu au mai fost nori, iar macheta nu s-a mi?cat timp de
zece minute. S-a ajuns la concluzia c� arma este fezabil� doar �n condi?ii ideale.
Grupul MIT a repetat experien?a �n spectacolul televizat�MythBusters, folosind ca ?
int� o barc� de lemn din�San Francisco. Din nou au ap�rut unele fl�c�ri, iar lemnul
a fost carbonizat pe alocuri. Dar pentru a se aprinde, lemnul trebuie s� ating�
temperatura de autoaprindere, care este �n jur de 300��C.[30][31]�C�nd au prezentat
rezultatul, cei de la�MythBusters�l-au catalogat drept "busted", adic� a c�zut la
test, datorit� timpului prea �ndelungat ?i al condi?iilor atmosferice ideale pentru
aprindere. De altfel, cei de la�MythBusters�au spus c� ar fi fost mai u?or s�
foloseasc�, pentru distan?e scurte, s�ge?i arz�nd sau bolovani din catapulte.[1]�?i
�n 2010 au mai reluat experimentul cu ocazia edi?iei speciale�President's
Challenge�a lui�Barack Obama. Din nou experimentul a c�zut la test, ajung�ndu-se la
concluzia c� efectul oglinzilor ar fi fost de orbire sau de distrac?ie pentru
echipaj.[32]
Alte descoperiri ?i inven?ii[modificare�|�modificare surs�]
De?i Arhimede nu a inventat�p�rghia, el a dat o explica?ie principiului implicat �n
lucrarea sa�Despre Echilibrul Planelor. Descrieri mai vechi despre p�rghii au fost
g�site la urma?ii lui�Aristotel�din ?coala peripatetic�, dar c�teodat� descoperirea
�i este atribuit� lui�Archytas.[33][34]�Conform celor spuse de�Pappus din
Alexandria, lucrarea lui Arhimede despre p�rghii l-a f�cut s� exclame:�Da?i-mi un
punct de sprijin ?i voi muta P�m�ntul din loc. (�n�greac�??? ??? ?? ??? ??? ??? ???
??????)[35]�Plutarh descrie cum a proiectat Arhimede�scripetele compus, permi?�nd
marinarilor s� foloseasc� principiul p�rghiilor pentru a ridica obiecte care altfel
ar fi fost prea grele de mutat.[36]�De asemenea i se atribuie cre?terea puterii ?i
preciziei�catapultei, precum si inventarea�odometrului�(pentru m�surarea distan?
elor) �n timpul�Primului R�zboi Punic. Odometrul a fost descris ca o c�ru?� cu
mecanism de transmisie care l�sa s� cad� o bil� dup� fiecare mil�.[37]
Cicero�(106�43��.Hr.) �l men?ioneaz� pe Arhimede pe scurt �n dialogul lui�De re
publica, �n care descrie o conversa?ie imaginar� care ar fi avut loc �n 129��.Hr.
Dup� capturarea Siracuzei�c.�212��.Hr., generalul�Marcus Claudius Marcellus�i-a
spus c� trebuie s� duc� �napoi la Roma dou� mecanisme folosite �n astronomie, care
ar�tau mi?carea Soarelui, a Lunii ?i a cinci planete. Cicero men?ioneaz� mecanisme
similare proiectate de�Thales din Milet�?i�Eudoxus din Knidos. Dialogul spune c�
Marcellus a re?inut un mecanism pentru el ca prad� de r�zboi, iar pe cel�lalt l-a
donat Templului Virtu?ii din Roma. Mecanismul lui Marcellus a fost prezentat, spune
Cicero, de�Gaius Sulpicius Gallus�lui�Lucius Furius Philus, care �l descie astfel:
�Hanc sphaeram Gallus cum moveret, fiebat ut soli luna totidem conversionibus in
aere illo quot diebus in ipso caelo succederet, ex quo et in caelo sphaera solis
fieret eadem illa defectio, et incideret luna tum in eam metam quae esset umbra
terrae, cum sol e regione. � When Gallus moved the globe, it happened that the Moon
followed the Sun by as many turns on that bronze contrivance as in the sky itself,
from which also in the sky the Sun's globe became to have that same eclipse, and
the Moon came then to that position which was its shadow on the Earth, when the Sun
was in line.[38][39]�
Aceast citat este o descriere a unui�planetarium.�Pappus din Alexandria�spune c�
Arhimede a scris o lucrare (acum pierdut�) despre construc?ia acestui mecanism,
intitulat�Despre Sfer� - Confec?ionare. Cercet�rile moderne despre mecanism s-au
axat pe�mecanismul de la Antikythera, un alt mecanism din timpul antichit�?ii
clasice, care probabil a fost proiectat pentru acela?i scop. Construc?ia unui
astfel de mecanism presupune cunoa?terea de�angrenaje diferen?iale�sofisticate.
Mult� vreme s-a crezut c� acest lucru este cu mult peste tehnologiile din
antichiate, dar mecanismul din Antikytera, descoperit �n 1902, a confirmat c�
astfel de mecanisme erau cunoscute �n Grecia antic�.[40][41]
Matematic�[modificare�|�modificare surs�]
De?i este privit adesea ca proiectant de dispozitive mecanice, Arhimede a adus
contribu?ii importante ?i �n domeniul matematicii. Plutarh scrie:�?i-a pus �ntreaga
afec?iune ?i ambi?ie �n cele mai pure specula?ii �n care nu pot exista nevoile obi?
nuite ale vie?ii.[42]

Arhimede a folosit�metoda epuiz�rii�pentru a aproxima valoarea lui�?.

Arhimede a fost capabil s� foloseasc�m�rimile infinitezimale��ntr-un mod similar
cu�calculul integral�modern. Folosind metoda�reducerii la absurd, a putut s� dea
r�spunsuri, cu un grad de precizie arbitrar� la problemele pe care le avea,
specific�nd limitele �ntre care se situa rezultatul. Tehnica este cunoscut�
drept�metoda epuiz�rii�?i a folosit-o pentru a aproxima valoarea lui�?. Arhimede a
realizat acest lucru desen�nd un�hexagon�regulat circumscris unui�cerc�?i altul
�nscris �n cerc. Dubl�nd laturile hexagonului se ob?ine un�poligon regulat�cu
dou�sprezece laturi. Calcul�nd perimetrul acestuia se poate ob?ine o aproximare a
valorii�?. Pentru o mai mare acurate?e se pare c� Arhimede a f�cut �mp�r?irea
acestui nou poligon �ntr-unul cu 24 de laturi, dup� care a continuat succesiv cu
valori duble. C�nd poligoanele au avut 96 de laturi fiecare, el a calculat
lungimile laturilor lor ?i a ar�tat c� valoarea lui�?�se afl� �ntre 310?
71�(aproximativ 3.1408) ?i 31?7�(aproximativ 3.1429), fiind compatibil� cu valoarea
actual� de aproximativ 3,141592653.
De asemenea, Arhimede a demonstrat c�aria�unui cerc este egal� cu�?��nmul?it�
cu�raza�la p�trat. �n lucrarea�Despre Sfer� ?i Cilindru, Arhimede postuleaz� c�
orice m�rime ad�ugat� ei �ns�?i de suficiente ori va dep�?i orice m�rime dat�.
Aceasta este�proprietatea lui Arhimede�a numerelor reale.[43]
�n lucrarea�M�surarea cercului, Arhimede d� valoarea radicalului din 3 ca afl�ndu-
se �ntre�265?153�(aproximativ 1.7320261) ?i�1351?780�(aproximativ 1.7320512).
Valoarea actual� fiind de aproximativ 1.732508, ceea ce arat� o estimare foarte
bun� a valorii. El a introdus acest rezultat f�r� a oferi nici o explica?ie a
modului �n care a ob?inut aceast� valoare. Acest aspect al muncii lui Arhimede l-a
f�cut pe�John Wallis�s� remarce c� el s-a comportat:�ca ?i cum a avut inten?ia de
a-?i acoperi urmele investiga?iei, nefiind dispus s� transmit� posterit�?ii
secretul metodei sale de cercetare, de?i a dorit s� smulg� de la ei consim?�m�ntul
rezultatelor sale.[44]

A?a cum a demostrat Arhimede, aria segmentului�parabolic�din figura de sus este

egal cu 4/3 din triunghiul �nscris �n figura de jos.
�n lucrarea�Cuadratura parabolei, Arhimede a demonstrat c� aria determinat� de
o�parabol�?i o linie dreapt� este egal� cu�4?3��nmul?it� cu
aria�triunghiului��nscris, a?a cum se arat� �n figura din dreapta. El a dat solu?ia
la problem� printr-o�progresie geometric�infinit� av�nd ra?ia�1?4:
{\displaystyle \sum _{n=0}^{\infty }4^{-n}=1+4^{-1}+4^{-2}+4^{-3}+\cdots ={4 \over
3}.\;}
Dac� primul termen al seriei este aria triunghiului, atunci al doilea termen al
seriei este suma ariilor a dou� triunghiuri ale c�ror baze sunt�liniile secante�ale
triunghiului cu parabola, ?i a?a mai departe.
�n lucrarea�Calculul Firelor de Nisip, Arhimede se ocup� de calculul firelor de
nisip pe care le-ar con?ine universul. Pentru a face acest lucru, el a fost nevoit
s� estimeze dimensiunile universului ?i s� g�seasc� o metod� de a lucra cu numere
foarte mari. El scrie:�Este cineva, regele Gelo II fiul lui Hiero II, care crede c�
num�rul de fire de nisip este infinit, dar eu �n?eleg prin nisip nu numai cel care
exist� la Siracuza sau �n restul Siciliei, ci ?i cel care se g�se?te �n fiecare
regiune locuit� sau nelocuit�. Pentru a rezolva problema, Arhimede a inventat un
sistem de num�rare bazat pe�myriade�(�n�greac�??????, ????????�myrios,
plural�myriades), desemn�nd num�rul 10000. El a propus un sistem de numera?ie care
s� foloseasc� puterea unui myriad de myriad (100 de milioane), concluzion�nd c�
num�rul de fire de nisip cerut pentru a umple �ntregul univers este de 8�1063.[45]
Opera[modificare�|�modificare surs�]
Operele lui Arhimede au fost scrise �n�limba greac� doric�, dialectul antic al
Siracuzei.[46]�Operele lui Arhimede nu au supravie?uit a?a de bine ca cele ale
lui�Euclid, ?apte dintre ele fiind cunoscute numai din referin?ele f�cute de al?i
autori la ele.�Pappus din Alexandria�men?ioneaz� lucrarea�Despre Sfer� - Confec?
ionare�?i alt� lucrare despre�poliedre, �n timp ce�Theon din Alexandria�citeaz� o
remarc� despre�refrac?ie�dintr-o lucrare pierdut�Catoptrica.[b]��n timpul vie?ii
sale, Arhimede a f�cut cunoscut� lucrarea lui prin coresponden?� cu matematicienii
din�Alexandria. Lucr�rile lui Arhimede au fost colectate de arhitectul
bizantin�Isidore din Milet�(c. 530�d.Hr.), �n timp ce comentariile operelor lui
Arhimede scrise de�Eutocius din Ascalon��n secolul al ?aselea d.Hr, a ajutat la
r�sp�ndirea lor. Operele lui Arhimede au fost traduse �n arab� de�Th?bit ibn
Qurra�(836�901�d.Hr.), iar �n latin� de�Gerard din Cremona�(c.�1114�1187�d.Hr.). �n
timpul�Rena?terii, a fost publicat� la�Basel, �n 1544, prima�Edi?ie Princeps�a
operelor lui Arhimede �n greac� ?i latin�.[47]��n jurul anului 1586�Galileo
Galilei�a inventat balan?a hidrostatic� pentru metale c�nt�rite �n ap� ?i aer,
inspir�ndu-se aparent din operele lui Arhimede.[48]
Lucr�ri care au supravie?uit[modificare�|�modificare surs�]

Se spune c� Arhimede a f�cut urm�toarea remarc� �n ceea ce prive?te�p�rghiile:�Da?

i-mi un punct de sprijin ?i voi muta P�m�ntul din loc.

Archim?dous Panta s?zomena, 1615

* Despre Echilibrul Planelor�(dou� volume)
Primul volum con?ine cincisprezece propozi?ii ?i ?apte�axiome, �n timp ce al doilea
con?ine zece propozi?ii. �n aceast� lucrare Arhimede explic�legea p�rghiilor,
declar�nd:�M�rimile sunt �n echilibru la distan?e reciproc propor?ionale cu
greutatea lor.
Arhimede folose?te principii derivate pentru a calcula ariile ?i�centrul de
greutate�al diverselor figuri geometrice, inclusiv�triunghiuri,�paralelograme�?
i�parabole�.[49]
* M�surarea cercului
Aceasta este o lucrare scurt� const�nd din trei propozi?ii. Este scris� sub form�
de coresponden?� cu�Dositheos, care a fost un student al lui�Conon din Samos. �n
propozi?ia a doua, Arhimede arat� c� valoarea lui�?�este mai mare dec�t�223?71�?i
mai mic� dec�t�22?7. Cifra din urm� a fost utilizat� pentru a aproxima num�rul ?
de-a lungul Evului Mediu ?i este folosit� ?i ast�zi, atunci c�nd doar dou� cifre
aproximative sunt necesare.
* Despre Spirale
Aceast� lucrare care con?ine 28 de propozi?ii �i este adresat� tot lui Dositheus.
Tratatul define?te ceea ce acum se nume?te�Spirala lui Arhimede. Spirala este
definit� ca:�locul geometric�al punctelor care corespund pozi?iilor �n timp ale
unui punct care se �ndep�rteaz� cu vitez� constant� de un punct fix (originea), de-
a lungul unei drepte care se rote?te �n jurul originii cu�vitez�
unghiular�constant�. �n�coordonate polare�(r, ?), aceast� curb� poate fi descris�
de ecua?ia:
{\displaystyle \,r=a+b\theta }
�n care�a�?i�b�sunt�numere reale. Acesta este un exemplu timpuriu de�curb�
mecanic�(o curb� trasat� prin mi?carea unui�punct) considerat� de matematicienii
Greciei antice.
* Despre Sfer� ?i Cilindru�(dou� volume)
�n acest tratat adresat�Dositheos, Arhimede ob?ine rezultatul de care era foarte
m�ndru, ?i anume, rela?ia dintre�sfera�?i�cilindrul�circumscris de acela?i diametru
?i �n�l?ime. Volumul sferei este�4?3?r3, iar cel al cilindrului 2?r3. Suprafa?a
sferei este 4?r2, iar cea a cilindrului 6?r2. Raportul dintre volumul sferei ?i cel
al cilindrului este egal cu raportul dintre suprafa?a sferei ?i suprafa?a
cilindrului (inclusiv bazele), av�nd valoarea 2/3. De aceea pe morm�ntul lui
Arhimede a fost sculptat� o sfer� cu un cilindru circumscris, dup� cum el �nsu?i a
cerut.
* Despre Conoide ?i Sferoide
Aceast� lucrare con?ine 32 de propozi?ii adresate lui Dositheus. �n acest tratat
Arhimede calculeaz� ariile�sec?iunilor�?i volumele�conurilor, sferelor ?i
paraboloizilor.
* Despre Corpurile Plutitoare�(dou� volume)
�n prima parte a acestui tratat Arhimede emite legea echilibrului fluidelor,
dovedind c� apa va adopta o form� sferic� �n jurul centrului de greutate. Acest
lucru poate a fost o �ncercare de a explica teoria astronomilor contemporani greci,
precum cea a lui�Eratostene, c� P�m�ntul este rotund. Fluidele descrise de Arhimede
nu sunt auto-gravitante, deoarece el presupune existen?a unui punct fa?� de care
toate lucrurile cad pentru a se ob?ine o form� sferic�.
�n partea a doua, calculeaz� pozi?iile de echilibru ale sec?iunilor paraboloizilor.
Aceasta a fost probabil o idealizare a formei corpului cor�biilor. Unele dintre
aceste sec?iuni vor pluti cu baza sub ap� ?i v�rful deasupra apei, similar cu
plutirea aisbergurilor.�Legea lui Arhimede�despre plutire este enun?at�
astfel:�Orice corp, total sau par?ial cufundat �ntr-un fluid, produce o for?�
ascensional� egal� cu greutatea fluidului dislocuit, dar de sens opus ei.
* Cuadratura parabolei
�n aceast� lucrare care con?ine 24 de propozi?ii ?i adresat� lui Dositheus,
Arhimede demonstreaz� prin dou� metode c� aria dintre o�parabol�?i o dreapt� care o
intersecteaz� este egal� cu valoarea 4/3 multiplicat� cu aria triunghiului de
aceea?i baz� ?i �n�l?ime. El a realizat acest lucru calcul�nd valoarea progresiei
geometrice infinite cu ra?ia 1/4.
* Ostomachion
Acesta este un�joc logic�cu t�ieturi, similar�Tangramului, iar descrierea lui a
fost g�sit� �ntr-o form� mult mai complet� �n�Manuscrisul lui Arhimede. Arhimede a
calculat ariile a 14 piese care pot fi asamblate sub form� de�p�trat. Cercet�rile
publicate de Dr. Reviel Netz de la�Universitatea Stanford��n 2003, argumenteaz� c�
Arhimede a �ncercat s� determine �n c�te feluri piesele pot fi asamblate sub form�
de p�trat. Dr. Netz a calculat c� piesele pot fi asamblate sub form� de p�trat �n
17152 feluri.[50]�Num�rul de aranjamente este de numai 536 de feluri atunci c�nd
sunt eliminate solu?iile echivalente, adic� cele datorate rota?iei ?i reflexiei.
[51]�Acest joc logic reprezint� un exemplu de problem� timpurie de�combinatoric�.
Originea numelui jocului este neclar�, suger�ndu-se c� ar proveni de la cuv�ntul
grec antic stomachos (????????), care �nseamn� g�tlej sau esofag.
[52]�Ausonius�denume?te acest joc�Ostomachion, un cuv�nt grec compus din
cuvintele�??????�(osteon�� oase) ?i�????�(mach? � lupt�). Jocul mai este cunoscut ?
i sub denumirea de�P�tratul lui Archimedes.[53]
* Problema bovinelor
Aceast� lucrare a fost descoperit� de�Gotthold Ephraim Lessing��ntr-un manuscris
grec const�nd dintr-un poem cu 44 de linii, �n libr�ria Herzog August
din�Wolfenb�ttel,�Germania��n anul 1773. �i era adresat lui Eratostene ?i
matematicienilor din Alexandria. Arhimede �i provoca s� calculeze num�rul bovinelor
din Cireada Soarelui, prin rezolvarea simultan� a mai multor�ecua?ii Diofantice.
Exist� ?i o versiune mult mai dificil� a problemei, �n care unele r�spunsuri cer ca
numerele s� fie p�trate perfecte. Aceast� versiune a fost rezolvat� pentru prima
dat� de A. Amthor[54]��n 1880, iar r�spunsul este un num�r foarte mare, de
aproximativ 7.760271�10206544.[55]
* Calculul Firelor de Nisip
�n acest tratat Arhimede contorizeaz� num�rul de fire de nisip necesare pentru a
umple �ntregul univers. Cartea men?ioneaz� ?i�teoria heliocentric�a�sistemului
solar�propus� de�Aristarh din Samos, precum ?i ideile contemporanilor despre
dimensiunea P�m�ntului ?i al distan?elor dintre diverse corpuri cere?ti. Baz�ndu-se
pe sistemul de puteri ale myriadelor, Arhimedea a tras concluzia c� num�rul de fire
de nisip necesare pentru umplerea �ntregului univers este de 8�1063. �n introducere
el noteaz� c� tat�l sau a fost un astronom pe nume Phidias.�Calculul Firelor de
Nisip�sau�Psammites�este singura lucrare a lui Arhimede care a supravie?uit ?i �n
care discut� viziunea sa despre astronomie.[56]
* Metoda Teoremelor Mecanicii
Acest tratat a fost considerat pierdut p�n� c�nd a fost descoperit�Manuscrisul lui
Arhimede��n 1906. �n aceast� lucrare Arhimede folose?te calculul�infinitezimal,
ar�t�nd cum pot fi �mp�r?ite figurile �ntr-un num�r infinit de p�r?i
infinitezimale, pentru a determina aria ?i volumul lor. Arhimede a folosit aceast�
metod� lipsit� de rigoare formal�, astfel c� a mai folosit �n paralel ?i metoda
epuiz�rii pentru a trage concluzii asupra rezultatelor. Ca ?i�Problema
bovinelor,�Metoda Teoremelor Mecanicii�a fost scris� sub form� de scrisoare
adresat� lui Eratostene din Alexandria.
Lucr�ri apocrife[modificare�|�modificare surs�]
Cartea Lemelor�a lui Arhimede sau�Liber Assumptorum�este un tratat care con?ine 15
propozi?ii despre natura cercului. Cea mai veche copie cunoscut� a textului este �n
arab�. Savan?ii�T. L. Heath�?i�Marshall Clagett�argumenteaz� c� acest tratat nu a
fost scris de Arhimede �n forma sa actual�, deoarece �i citeaz� pe Arhimede,
suger�nd modific�ri f�cute de un alt autor.�Cartea Lemelor�probabil c� se bazeaz�
pe o lucrare a lui Arhimede care acum este pierdut�.[57]
De asemenea s-a afirmat c�formula lui Heron�pentru calculul ariei unui triunghi
folosind lungimea laturilor sale �i era cunoscut� lui Arhimede.[c]�Totu?i, prima
referire sigur� despre formul� este dat� de�Heron din Alexandria��n secolul 1
d.Hr..[58]
Manuscrisul pe pergament al lui Arhimede[modificare�|�modificare surs�]
Articol principal:�Manuscrisul lui Arhimede.

Ostomachion�este un joc logic din�Manuscrisul lui Arhimede.

Principalul document care con?ine operele lui Arhimede este�Manuscrisul lui
Arhimede. �n anul 1906, profesorul danez�Johan Ludvig
Heiberg�vizit�nd�Constantinopolul, a examinat un pergament din piele de capr�, pe
care erau scrise 174 de pagini de rug�ciuni, din secolul al 13-lea. El a descoperit
c� era un pergament pe care textul fusese scris peste un text mai vechi, care
fusese ?ters. Acest tip de pergament, numit �n greac�palimpsestus, a fost creat
prin ?tergerea textului ini?ial ?i refolosirea lui. Aceast� practic� era comun� �n
Evul Mediu, deoarece�pergamentul�era scump. Scrierea mai veche de pe pergament a
fost identificat� ca fiind o copie din secolul al 10-lea d.Hr. a unui tratat
necunoscut al lui Arhimede.[59]�Pergamentul a stat sute de ani �n libr�ria
m�n�stirii din Conspantinopol �nainte de a fi v�ndut unui colec?ionar privat �n
anul 1920. Apoi, pe 29 octombrie 1998 a fost v�ndut la licita?ie unui cump�r�tor
anonim pentru suma de 2 milioane de dolari, la Christie �n�New York.
[60]�Manuscrisul con?ine ?apte tratate, inclusiv singura copie care a supravie?
uit�Despre Plutirea Corpurilor��n limba greac� original�. De asemenea, este singura
surs� despre�Methoda Teoremelor Mechanice, despre care aminte?te Suidas ?i crezut�
a fi pierdut� pentru totdeauna. �n manuscris a mai fost descoperit ?i�Ostomachion,
cu o analiz� mult mai complet� despre jocul logic dec�t �n textele descoperite
anterior. La ora actual� manuscrisul se afl� la�Muzeul de Arta
Walters�din�Baltimore,�Maryland, unde a fost subiectul unor teste moderne, inclusiv
cu raze�ultraviolete�?i�raze X, pentru a fi citit textul ini?ial.[61]
Tratatele din Manuscrisul lui Arhimede sunt:�Despre Echilibrul Planelor, Despre
Spirale, M�surarea Cercului, Despre Sfer� ?i Cilindru, Despre Corpurile Plutitoare,
Metoda Teoremelor Mecanicii�?i�Stomachion.
Mo?tenirea[modificare�|�modificare surs�]

Medalia Fields�con?ine un portret al lui Arhimede.

Exist�, �n onoarea lui, un�crater�pe�Lun�numit�Arhimede�(29.7� N, 40� W) precum ?i
un munte lunar�Muntele lui Arhimede�(25.3� N, 4.6� W).[62]
Asteroidul�3600 Archimedes�poart� numele lui.[63]
Medalia Fields, pentru realiz�ri remarcabile �n matematic�, con?ine un portret al
lui Arhimede, �mpreun� cu demonstra?ia lui despre sfer� ?i cilindru. Inscrip?ia din
jurul capului este un citat atribuit lui, care �n latin� se cite?te:�Transire suum
pectus mundoque potiri�(Ridic�-te deasupra ta ?i �n?elege lumea).[64]
Arhimede a ap�rut ?i pe marci po?tale din�Germania de
Est�(1973),�Grecia�(1983),�Italia�(1983),�Nicaragua�(1971),�San Marino�(1982) ?
i�Spania�(1963).[65]
Exclama?ia�Evrika!, atribuit� lui Arhimede, este�motto-ul statului�California.
Aici, acest cuv�nt se refer� la descoperirea aurului de l�ng�Sutter's Mill, din
1848, care a reprezentat sc�nteia pentru�California Gold Rush.[66]
O mi?care de angajament civic care vizeaz� accesul universal la asisten?� medical�
�n SUA, din statul�Oregon�a fost numit� "Mi?carea Arhimede", condus� de fostul
guvernator al Oregon-ului Ioan Kitzhaber.[67]
Dou� no?iuni ?tiin?ifice �i poart� numele:
* Axioma lui Arhimede�din�matematic�;
* Legea lui Arhimede�din�hidrostatic�.
Toate lucr�rile sale au fost dedicate ?tiin?ei ?i au fost folosite pentru ap�rarea
ora?ului s�u.[necesit�citare]
Note explicative[modificare�|�modificare surs�]
a.�^�n prefa?a la�Despre Spirale�adresat� lui Dositheus din Pelusium, Arhimede
spune c�mul?i ani au trecut de la moartea lui Conon.�Conon of Samos�a
tr�it�c.�280�220 �.Hr.�, suger�nd c� Arhimede a fost mai �n v�rst� atunci c�nd a
scris lucr�rile sale.
b.�^Tratatele lui Arhimede se ?tiu c� au existat numai din referin?ele lucr�rilor
altor autori:�Despre sfer�?i o lucrare despre poliedre men?ionat� de Pappus din
Alexandria;�Catoptrica, o lucrare de optic� men?ionat� de�Theon din
Alexandria;�Principles, adresat� lui Zeuxippus, �n care explic� sistemul de numere
folosit �n�Calculul Firelor de Nisip;�Despre Balan?e ?i P�rghii;�Despre Centrul de
Greutate;�Despre Calendar. Din lucr�rile lui Arhimede care au supravie?iut,�T. L.
Heath�ofer� urm�toarea sugestie �n ceea ce prive?te ordinea �n care au fost
scrise:�Despre Echilibriul Planelor I,�Cuadratura Parabolei,�Despre Echilibriul
Planelor II,�Despre Sfer� ?i Cilindru I, II,�Despre Spirale,�Despre Conoide ?i
Sferoide,�Despre Corpurile Plutitoare I, II,�Despre M�surile dintr-un
Cerc,�Calculul Firelor de Nisip.
c.�^Carl Benjamin Boyer��n lucrarea�A History of Mathematics�(1991)�ISBN 0-471-
54397-7, ne spune c�:�Savan?ii arabi ne informeaz� c� familiara formul� a ariei
unui triunghi �n func?ie de laturile lui, cunoscut� drept formula lui Heron ��A�=�?
(s(s�?�a)(s�?�b)(s�?�c)), �n care�s�este semiperimetrul � a fost cunoscut� de
Arhimede cu c�teva secole �nainte de Heron. Arabii atribuie lui Arhimede ?i
'teorema corzii fr�nte'�� Arhimede este prezentat de arabi ca cel care a dat mai
multe demonstra?ii ale teoremei.