115.Hipo- şi avitaminozele: Epidemiologia.

Etiologia şi
patogenia. Clasificarea. Particularităţile tabloului clinic.
Manifestări în cavitatea bucală. Tratamentul şi profilaxia.

Hipo-si avitaminozele
Hipovitaminozele
- deficienta relativ a vitaminei sau a unui grup de vitamine
dinorganism.
Avitaminozele
- lipsa total a unei vitamine sau a unui grup de vitamine din
organism.
Etiologie:
-o alimentatie insuficienta sau incomplete a(alimentatie
deficitara), cu deficient e ale aportului primar de vitamine sau ca
urmare a distrugerii vitaminelor dinalimente (la prelucrarea
termica si la pastrarea îndelungata a produselor alimentare);
-un catabolism intens al vitaminelor cauzat de alterarea florei
microbiene, ceconstituie o sursa importanta de vitamine pentru
necesitatile organismului;
-tulburari de absorbtie detrerminate de lezarea functiilor
motrice si secretoare aleintestinului;
-afectiunile ficatului si a pancreasului, ce deregleaza absorbtia
vitaminelorliposolubile;
-imposibilitatea transformarii provitaminelor în vitamine;
-administrarea anumitor medicamente (administrarea abuziva
de antibiotice sisulfanilamide provoaca disbacterioza cu
consecinte de hipovitaminoza K, grupul B.a.);
-anumite stari speciale sau patologice: copiii si persoanele în
vârsta, alcoolicii s ifumatorii cronici, gravidele în timpul sarcinii
si alaptarii, amatorii de diete stricte si vegetarienii.etc
Tablou clinic: somnolenta -Oboseala cronica;acne, Scaderea
acuitatii vizuale,problem cu potenta,caderea parului,problem c
unghiile,singerarea gingiilor,iritabilitate,scaderea memoriei.
Tratamentul si profilaxia hipo - avitaminozelor:
Primul remediu împotriva avitaminozei îl reprezinta evident
vitaminele. Se impune deci ocunoastere mai amanuntita a
vitaminelor, pentru a afla care sunt cele mai importantepentru
noi si in lipsa carora se instaleaza avitaminoza
Ex:Vitamina B1(tiamina) ajuta la arderea glucidelor si
proteinelor,normalizeaza functia sistemului nervos,participa la
procesul de crestere.Ea se gaseste in piinea neagra,crupele de
hrisca,legume(Fasolea,mazareaetc),carnea,galbenus de
ou.Necesarul zilnic de carenta de vitamin este de 1,0-1,5 mg
care variaza cu alimentatia.Scaderea nivelului de tiamina in
organism provoaca insomnia,iritabilitate,dureri si parastezii in
member,boala ,,bere-beri,,.
Vitamin B2(riboflavina ) participa la respiratia
celulara,metabolismul proteic,mareste rezistenta organismului
catre substante toxice si microbiene,grabeste timpul de
vindecare a ranilor.Necesarul zilnic este de1,2-1,7 mg creste in
perioada sarcinii si alaptarii.Carenta de riboflavin se
caracterizeaza printr-o coloratie violeta a limbii fisuri ale coltului
gurii,tulburari digestive,retinerea cresterii organismului,cade
parul,tremuraturi etc/
Avitaminoza PP
- lipsa vitaminei PP (acid nicotinic), care se produce la copiii
hraniti exclusiv cu malai, slanina, ceapa uscata si fructe (mere,
struguri, pere si prune) uscate - care nu contin de loc acid
nicotinic - determina sindromul pelagrei, caracterizat prin
tulburari cutanate, digestive, si nervoase
- lipsa vitaminei B6 (piridoxina) se manifesta prin convulsii si s-
au observat la unii sugari care au fost hraniti exclusiv cu un
anumit fel de lapte prafHipovitaminozele și Avitaminoze
Clasificarea-
Hipovitaminozele se divizează în:- monovitaminice (deficienţa
unei vitamine) şi -polivitaminice (deficienţa a mai multor
vitamine). De asemenea hipoavitaminozele se clasifică în-
endogene (primare), principalele cauze fiind cantităţile reduse
de vitamine în produsele alimentare din meniul zilnic sau
distrugerea lor în procesul de păstrare şi prelucrare incorectă a
acestora şi exogene (secundare), care apar în rezultatul
dereglării absorbţiei vitaminelor în organism din cauza unor
maladii gastrointestinale (intoxicaţii alimentare, gastrită,
pancreatită, boli parazitare), unor stări fiziologice (perioada de
creştere, sarcină, lactaţie, lucrul fizic intensiv), deprinderi
dăunătoare (fumatul şi consumul exagerat de alcool). Poate
instala hipovitaminoza tratamentul îndelungat cu preparate
medicamentoase (antibiotice, sulfanilamide), care, fie inhibă
vitaminogeneza, fie diminuează absorbţia vitaminelor, de
asemenea prezenţa unor poluanţi sau substanţe cu acţiune
antagonistă către vitamine. Mai frecvent întâlnite sunt
hipovitaminozele exogene.
Necesitatea organismului în vitamine depinde de o serie de
factori, printre care se numără: vârsta (copii şi persoanele în
etate au necesitate de o cantitate mai sporită de vitamine), sexul
(necesitatea în vitamine la bărbaţii este mai mare decât la
femei), activitatea fizică (persoanele ocupate într-o activitate mai
intensă au nevoie de o cantitate mai sporită de vitamine).
Simptomele hipovitaminozelor sunt variate şi depind de
vitaminele, care nu sunt suficiente organismului. În sezonul de
primăvară, hipovitaminozele se manifestă prin astfel de
simptome ca: cefalea, apatia, oboseala, somnolenţa, reducerea
capacităţii de muncă, sângerarea gingiilor, deshidratarea pielii,
scăderea imunităţii generale către infecţii ce influenţează la
apariţia maladiilor sau la acutizarea celor cronice.
Profilaxia
alimentaţie zilnică raţională, variată cu consumul produselor
bogate în vitamine (fructe, legume, alimente de origine animală,
uleiuri vegetale);
respectarea cu stricteţe a regulilor de păstrare, preparare şi
conservare a produselor;
evitarea păstrării laptelui, caşcavalului, articolelor de panificaţie
la lumină timp îndelungat, pentru evitarea pierderii unor cantităţi
valoroase de vitamine din grupul B;
vitaminizarea produselor alimentare de larg consum: a făinei (cu
vitaminele B1 B6, PP), a laptelui, zahărului, compoturilor (cu
vitamina C), margarinei (cu vitamina A) ş.a.;
interzicerea abuzului excesiv de alcool, fumatului, care
epuizează rezervele de vitamine din organism.
Deficienţele de vitamine din organism pot fi substituite cu
preparate medicamentoase (vitaminoterapia), care se vor folosi
numai la indicaţia medicului.
“Manifestari in cavitatea bucala:insuficienta vit.A provoaca
lezarea epiteliului mucoasei,mucoasele devin uscate functia de
bariera a epiteliului scade si si duce la micsorarea resist
organismului la actiunea factorilor infectiosi in cav.bucala.
Vit.D duce la eruptia itirziata a dintilor si o forma neregulata.
Vitam.B2 duce la imflamarea mucoasei cav.bucale .
B6 la stomatita la gravide.
Vitam. C deregleaza metabolismul colagenului c educe la
caderea dintilor.

116Diabetul zaharat: Epidemiologia. Etiologia şi patogenia.

Clasificarea. Tabloul clinic

Diabetul zaharat (DZ)-sindrom metabolic caracterizat prin

hiperglicemie determinata de scaderea absluta sau
relativa(insulinorezistenta) a secretiei de insulin.In parallel cu
tulburarile metabolismului glucidic,apar si perturbari ale
metabolismului proteic,lipidic si hidroelectrolitic.
Epidemiologie: datele epidemiologice oferite de Fedreaţia
Internaţională de Diabet estimează că 194 milioane ,respectiv
5,1%din populatia adulta sufera de aceasta boala,iar numarul va
creste la 333 milioane in 2025
Etiologia şi patogenia Supraalimentarea, modul sedentar de
viaţă, stresul; Tratamentul inadecvat al DZ tineri permite
transmiterea dereglărilor genetice prin ereditate;Răspândirea
amlpă a aterosclerozei, obezităţii, HTA, bolilor
hepatice;Urbanizarea;Etiopatogenie:DZ primar este determinat
genetic, are evoluţie stadială.DZ secundar este câştigat în
cursul vieţii, se produce prin două mecanisme:lezarea
pancreasului endocrin prin factori diverşi: infecţioşi, toxici,
medicamentoşi, ateroscleroza, etc.suprasolicitarea funcţională a
pancreasului endocrin prin exces de glucide, obezitate, etc.
Clasificarea Diabetul zaharat: 1. Diabet zaharat tip 1
-mecanism: distrucţie de celule beta pancreatice==> deficit
absolut de insulină
A. Autoimun
B. Idiopatic
2. Diabet zaharat tip 2
-mecanisme:
insulinorezistenţă predominantă, cu deficit relativ de insulină
deficit predominant de secreţie de insulină, cu
insulinorezistenţă moderat
3. Alte tipuri specifice de diabet zaharat
defecte genetice ale funcţiei celulei beta (MODY)
defecte genetice ale acţiunii insulinei
afecţiuni ale pancreasului
pancreatită, traumatisme, pancreatectomie
fibroză chistică
- endocrinopatii: acromegalie, hipertiroidism, sindrom Cushing
droguri sau substanţe chimice: glucocorticoizi, pentamidină
infecţii: rubeolă congenitală, citomegalovirus
sindroame genetice asociate cu diabetul zaharat: Sd. Down,
Klinefelter, Lawrence Moon-Beidel
forme rare de diabet zaharat:
- sindromul ,,bărbatului rigid”
- anticorpi antireceptori de insulină
4. Diabet zaharat gestaţional
Nu exista alte medicamente care sa inlocuiasca insulina.La
aparitia DZ tip I contribuie mai multi factori. In primul rand
trebuie sa existe o predispozitie genetica. La aceasta se adauga
anumiti factori (infectiosi, alimentari, toxici) a caror actiune va
determina aparitia unui raspuns imun impotriva celulelor beta
din pancreas. Varsta la care apare diabetul insulino-dependent
este de pana la 40 de ani pentru majoritatea bolnavilor. Aproape
toti cei la care boala debuteaza pana la 30 de ani prezinta acest
tip de diabet.Debutul bolii este relativ brusc, simptomatologia
fiind evidenta cu 2-3 saptamani inaintea diagnosticului.DZ tip II
insulinoindependent (de maturitate)Dezvoltarea DZ tip II are la
origine insulinorezistenta. Aceasta se defineste ca o lipsa de
efect la actiunea insulinei asupra celulelor organismului. Drept
urmare, glicemia va creste, neputand fi utilizata de celulele.
Consecinta insulinorezistentei este hiperinsulinismul, adica o
crestere exagerata a concentratiei insulinei din sange datorita
stimularii puternice a celulelor beta din pancreas de catre
glicemia crescuta. Se ajunge astfel la situatia paradoxala in care
exista si o glicemie crescuta si o insulinemie crescuta.
Stimularea in exces a celulelor beta de catre hiperglicemia
permanenta va duce in timp la o alterare a productiei de
insulina, mergand pana la epuizarea acestor celule.Factori
etiologici: ereditatea;obezitatea, sedentarismul;stresul;
substante chimice si medicamente (corticoizi, unele diuretice,
anticonvulsivante, beta blocante,citostatice).Tablou
clinic:Specifice (caracteristice DZ) polidipsie (bea 2-5 l/zi de
lichide)poliurie polifagie scadere in greutate
(paradoxal)Nespecificestare de rau astenie prurit DZ de tip 1
răspândirea0-12% vârsta Copiii, adoles-cenţi, până la 25-35 ani
Debutul bolii acut Masa corporală Scăzută sau N Tabloul clinic
Clar pronunţat, cu s-me majore evoluţia labilă
DZ de tip 2 răspândirea80-90% vârsta De regulă după 40 ani
Debutul bolii Insidios Masa corporală Sporită, la 80% Tabloul
clinic Frust,asimptom, cu s-me minore evoluţia stabilăcutanat
generaliza (vulvar la femei) gust dulce in gura.

117Diabetul zaharat: Evoluţia. Pronosticul. Complicaţiile.

Tratamentul şi profilaxia.
Complicatiile diabetului zaharat pot fi acute si cronice. Din prima
categorie prezentam coma acidocetozicaHipoglicemia si coma
hipoglicemica sunt complicatii secundare tratamentului cu insulina de
obicei. Acestea apar fie prin supradozaj insulinic, fie datorita unui
consum insuficient de glucide, fie datorita unui efort exagerat.
Complicatiile cronice sunt foarte numeroase. Toate se datoresc
scaderii rezistentei organismului si modificarilor multiple la nivelul
vaselor. Dupa cum intereseaza vasele mari sau vasele mici, leziunile
poarta denumirea de macro sau micro angiopatie. Pot sa apara astfel
complicatii oculare, renale, nervoase, hepatice, vasculare,
metabolice, osoase.Complicatiile vasculare, pot interesa vasele mici
(micro angiopatie) sau vasele mari (macro
angiopatie)Microangiopatia diabetica include glomeruloscleroza
diabetica, retinopatia diabetica, unele manifestari cutanate si
musculare si probabil o parte din manifestarile neuropatiei diabetice.
Apare in primii 10 ani de evolutie a bolii si reprezinta complicatii
severe. Glomeruloscleroza, reprezinta una din complicatiile cele mai
grave. Este caracteristica diabetului netratat. De obicei duce la
insuficienta renala. Se caracterizeaza prin proteinurie (albumina in
urina), edeme, cresterea tensiunii arteriale si uremie. Retinopatia
este de asemenea o complicatie foarte severa, care duce inevitabil la
orbire. Aceasta complicatie poate fi prevenita prin tratament corect si
la timp. Retinopatia apare de obicei precoce, in diabetul
dezechilibrat. Daca este depistata in primele stadii, exista unele
sperante de oprire in evolutieMacroangiopatia consta in interesarea
vaselor mari.apar cardiopatia ischemica si infarctul miocardic; cand
sunt interesate arterele cerebrale, apare ateroscleroza cerebrala,
care poate genera accidente ischemice (tromboza cerebrala); cand
sunt interesate vasele membrelor inferioare apare arteriopatia
membrelor inferioare. Astfel gangrena diabetica este mai frecventa in
arteriopatii, mai intinsa si mai rezistenta. Evolutia se face de obicei
catre gangrena umeda, cu riscul amputatie Complicatii infectioase:
furuncule, abcese, tuberculoza pulmonare, infectii genitale si renale
(la femei vulvovaginita, la barbati balanita Complicatii oculare.
Principala complicatie este cataracta, care este frecventa si de obicei
bilaterala. Evolutia este rapida dar corectabila chirurgical..Complicatii
renale. Urina diabeticului este un mediu de cultura. Aceasta
favorizeaza aparitia si dezvoltarea infectiilor urinare. Aproape
jumatate dintre diabetici au o infectie urinara. Migrarea ascendenta a
germenilor, explica imbolnavirea rinichiului si anexelor sale.
Pielonefrita este frecventa la diabetici. Nefropatia diabetica poate fi si
consecinta aterosclerozei renale.  Complicatiile nervoase neuropatie
diabetica. modificari ale tensiuni arteriale, tulburari de tranzit
intestinal, impotenta sexuala, transpiratii etc. Hipertensiunea nu este
numai neuropatica, ea poate fi si consecinta aterosclerozei. Litiaza
biliara, parodontoza  Tratament:Tratamentul DZ tip I se face in
exclusivitate cu insulina. Adjuvanti in tratament sunt exercitiul fizic si
regimul alimentar.Tratamentul DZ tip II beneficiaza de mai multe
optiuni terapeutice.: dieta (mai ales la obezi)2. efort fizic (foarte util)3.
plante medicinaleA. Antidiabetice orale (hipoglicemiante orale)Se
utilizeaza numai in DZ tip II, Se prescriu inaintea meselor,
Reprezentanti: Tolbutamid, Clordopamid, Glibenclamid (Maninil),
Glipizid, Metformin (Meguan) etc. mareTratamentul medicamentos
trebuie sa fie sustinut de respectarea stricta aregimului igieno-
dietetic. Diabeticul trebuie sa aiba o alimentatie diversificata, cu trei
mese pe zi si doua gustari intre mese. Zaharul pur trebuie exclus
definitiv din alimentatie iar alimentele se recomanda a fi cantarite.
Respectarea regimului ii va permite diabeticului sa isi continuie viata
ca orice om normal. La ora actuala, exista in magazine dulciuri
pentru diabetici, ce nu contin glucoza si care pot fi consumate fara
restrictii. Periodic, diabeticul trebuie sa cuantifice boala prin
consulturi la medicul specialist: diabetolog, neurolog, oftalmolog,
care va stabili medicatia.Trebuie avut in vedere momentul aparitiei
complicatiilor si tratarea lor, intrucat urmarile sunt foarte neplacute:
amputarea unui segment de membru sau al membrului in totalitate,
scaderea vederii ce poate ajunge la orbire, tulburari de sensibilitate
care pot determina dureri sau incapacitatea de a simti, etc. Deci,
sfatul nostru este sa nu ignorati diabetul zaharat, sa urmati regimul
recomandat si sa mergeti periodic la medic pentru evaluare. 
118Diabetul zaharat: Asistenţa de urgenţă în caz de comă
hipoglicemică şi hiperglicemic
COMA CETOACIDOTICA(Hiperglicemica)Este forma de debut
(inaugurala) la copii, adolescenti, tineri cu DZ tip I (juvenil), se
instalează rapid însoțindu-se de hiperglicemie și glicozurie, creșterea
corpilor cetonici țn sânge și urină. Apare la circa 30 de zile de la
debutul bolii, in cazul in care nu s-a inceput tratamentul.Manifestari
clinice in coma cetoacidozicăstare generala foarte alterata (astenie
extrema, musculatura hipotona, flasca, denutritie, tegumente si
mucoase intens deshidratate – piele aspra, pliu cutanat persistent,
globi oculari hipotoni, limba uscata); sete; respiratie acidotica
(frecventa respiratorie de aproximativ 28 respiratii/min; daca
frecventa respiratorie incepe sa scada fara tratament trebuie luate
masuri imediate); halena acetonemica (respiratia miroase a
acetona); hipotensiune, colaps vascular; polidipsie (bea multe
lichide), dureri abdominale epigastrice, varsaturi, abdomen destins;
anurie (initial);glicozurie, cetonurie in stadiile tardive midriaza -
dilatarea pupilei); coma vigila (raspunde la stimuli), scaderea sau
abolirea reflexelor osteotendinoase. hiperglicemie (poate ajunge la
1000 mg%, glicozurie, cetonurie, modificari hidro-electrolitice
(hiponatremie, hiperkalemie, hipercolesterolemie,
hipertrigliceridemie), hiperleucocitoza, .Tratamentul Consta in
administrarea de insulina rapida (Actrapid, Illetin), indiferent de
tratamentul anterior; doza este variabila; se monitorizeaza glicemia
din 2 in 2 ore. Reechilibrare hidroelectrolitică.
2. COMA HIPOGLICEMICAre o mortalitate ridicata deoarece se
instaleaza rapid (minute, cea acidotica se instaleaza in
saptamani)Cauze:
a. abateri de la dieta (glucide insuficiente, nerespectarea orarului
meselor);b. abateri de la tratamentul hipoglicemiant (supradozare);c.
efort fizic in exces;d. consum de alcool;e. remisiune; f. nefropatia
diabetica (45% din insulina este in mod normal metabolizata in
rinichi);Manifestari clinice: coma profunda;transpiratii reci, profuze,
paliditate;
hipertonie musculara generalizata (rigiditate); fara halena si
respiratie acidotica; respiratie sacadata;hipertensiune,
tahicardie;reflexe osteotendinoase vii, exagerate, prezenta de reflexe
patologice; midriaza (pupila marita).Glicemia este cca. 50 mg%.
Severitatea unei come nu este concordanta cu nivelul glicemiei ci cu
viteza de instalare si durata ei. Tatament:Tratamentul imediat consta
in administrarea de glucacon, 1 mg i.v./i.m./s.c. (nu se administreaza
in coma hipoglicemica indusa de alcool). Daca nu-si revine dupa 15-
20 de minute bolnavul trebuie transportat de urgenta la spital unde i
se va administra 250-500-1000ml glucoza hipertona (20%). O alta
solutie este administrarea de zahar tos, tinut pe limba pacientului (nu
inghite, fiind abolit reflexul glotic). Repetarea episoadelor de coma
hipoglicemica duce la deteriorarea functiilor intelectuale.Crizele de
hipoglicemie usoara sau moderate se manifesta cu: cefalee, ameteli,
palpitatii, lesin de foame, diplopie (vede dublu), crize anginoase.
Tratamentul imediat: un mar (sau alt fruct) si o felie de paine (fara
nimic altceva).Crizele mai severe sunt insotite de transpiratii,
paliditate, agresivitate, agitatie (cele mai agresive sunt cele produse
de alcool). Se administreaza preparate din zahar, gem, dulceata,
miere; dupa ce-si revine mananca o felie de paine. Nu se da
ciocolata sau prajituri (sunt excitante si contin si lipide si proteine
care intarzie absorbtia glucidelor).