Sunteți pe pagina 1din 7

Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei


Departamentul “Informatică și Ingineria Sistemelor”

RAPORT
Lucrare de laborator nr.1
Disciplina: Securitatea activității vitale
Tema: Cercetarea microclimatului la locurile/posturile de lucru

A efectuat: st. gr.TI-181, Chirtoacă Maxim

A verificat: pr. G.Capra

Chişinău 2020
1. Scopul lucrării: a familiariza studentii cu metodele şi aparat de control ale parametrilor
microclimatului (temperatura, umiditatea reletivă, viteza mişcăii aerul) la locurile de muncă
supuse controlului.
2. Aparate și accesorii: barometru, anemometer, psihrometre, termometre, pipete, recipient
pentru apă.

3. Măsurarea vitezei mişcării aerului


Viteza mişcării aerului se măsoară cu diferite aparate: anemometre, catatermometre, anemografe etc.
In lucrarea de laborator sunt utilizate anemometrele cu palete şi cupe care permit măsurarea vitezei
aerului până la 20 m/s.
In timpul măsurărilor anemometrele se ridică la aşa inăltime ca receptoarele de vânt să nu fie
barate de corpul observatorului sau de alte obstacole. La măsuarea curentilor de aer variabili se efecalează
3-4 măsurări şi se află viteza medie a curentului de aer.

Ordinea efectuării măsurărilor


1. Se conectează ventilatorul, urmărind ca dispozitivul dc calcu al anemometrului să fie oprit.
2. Se inscrie indicația inițială a anemometrului care constă din 4 cifre (mii, sute, zeci, unităti) de pe cele 3
cadrane ale aparatului.
3. Se pune in funcțiune dispozitivul de calcul a anemometrului odată cu cronometrirea timpulu.
4. După 60 s oprim mecanismul de calcul şi înscriem noua indicație a aparatului.
5. Determinăm numărul de diviziuni intr-o secundă impărțind rezultatul obținut la durata măsurării.
Nr. Indicaţia Indicaţia Diferenta Durata Numarul Viteza
iniţială a finala a indicatiilor, masurarii de diviziuni miscarii
anemometrului, anemometrului diviziuni sec. intr-o aerului
diviziuni , secunda
diviziuni
1 2 3 4 5 6 7
1 2362 2428 66 60 1.1 1.3
2 2428 2498 70 60 1.166 1.34
3 2498 2578 80 60 1.33 1.51
6. Cu ajutorul diagramei ce insoțeşte aparatul care determină relația diviziuni pe secundă față de metri pe
secundă determinăm viteza mişcării aerului în locul efectuării măsurilor.
7. Datele obținute se înscriu in tabelul 1.

Tabelul 1. Măsurarea vitezei mişcării aerului.


4. Determinarea umidității relative
Umiditatea relativă a aerului se determină cu ajutorul psihrometrelor şi higrometrelor (higrografelor).
Determinarea umiditătii realtive după psihrometrele lui August sau Assman este bazată pe diferenta de
indicatii ale termometrelor uscat şi umed, care depinde de umezeala aerului inconjurător.
Metoda psihrometrica prevede măsurarea umiditătii aerului cu ajutorul psihrometrului: cu aspiratie
(Assman) sau a psihrometrului static (August). Principiul lucrului acestor aparate constă in evaporarea
apei de pe un substrat, in functie de cantitatea de umezeală din aer. in mod obişnuit se: foloseşte
psihrometrul Assman.
Cunoscănd că evaporarea este un proces endotermic (cu absorblie de călclură), evident că in incăpere
indicatia termometrului umed va fi totdeauna mai mică decăt a termometrului uscat, ceea ce permite după
tabelul sau graficul psihrometric să determinăm umiditatea realtivă a aeruluii.

Ordinea efectuarii masurarilor


1. Umezim batistul din partea de jos a termometrului din dreapta cu ajutorul pipetei.
2. Conectăm electromotorul cuplat cu ventilatorul aparatului.
3. Peste 5 - 7 minute dupa pornirca ventilatorului inscriem tabelul 2 indicatiile termometrelor umed şi
uscat.
Umiditatea absoluta, g(mm Hg)

Nr. Indicatiile Elasticitatea Umiditatea relativa


Presiunea atmosferica, mm Hg
Viteza miscarii aerului, m/s

exp. termometrelo vaporilor de conform, %


r, °C apa la indicatia Umiditate
termometrelor, a relativa
mm Hg conform
uscat umed uscat umed calcul tabel grafic HG
nr.353 din
05.05.201
0
(anexa 2)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1.8- 31.54
1 30 20 759 17.391 12.398 39 36 36 30 - 70
2.7 8
2 Media = 37

Tabelul 2.1 Determinarea umidității relative.

Umiditatea absolută se determină după formula:


R = Pum -[0,5 (Tus-Tum)ˑB/760] (1)
unde:
Pum - umiditatea maximală a aerului, conform indicatiei termometrului umed (tab. 2.1);
Tus, Tum - corespunzător indicatiile termometrelor uscat şi umed;
B - presiunea atmosferică în timpul măsurărilor, mm Hg.
astfel:
759
[
R=17.391− 0,5 ∙ ( 30−20 ) ∙
760]=12.398 g/m³ (mm Hg)

Ştiind umiditea absolută, determinăm umiditatea relativă după formula:


R
r= ˑ100% (2)
P us
unde:
R - umiditatea absoluta, g/m³ (mm Hg);
Pus - umiditatea maximala a aerului conform indicatiei termometrului uscat (tab. 2.1)
astfel:
12.398
r= ∙100 %=39%
31.548

5. Măsurarea temperaturii aerului şi determinarea temperaturilor echivalentă şi


echivalent-efectivă
Pentru măsurarta temperaturii aerului sunt folosite termometrele cu lichid (mercur, spirt colorat),
ternometrele electrice şi termografele. Determinarea temperaturii aerului in lucrarea de laborator se
efectuează conform indicaţiei termometrului uscat al psihrometrului.
Prin echivalentă se subintelege temperatura aerului nemişcat si saturat cu umezeală pănă la 100 % la
care omul imbrăcat normal se simte aproximativ aşa precum la temperatura şi umiditatea apreciate.
Datele obtinute se inscriu in tab. 4, in care se inscriu şi valorile optimale parametrilor microclimatului.
Vitez
Tem

Tem

Tem
Umi

Conditiile optimale conform


a

HG nr.353 din 05.05.2010 (anexa 2)


echivalenta-efectiva °C

Temperatura aerului
ditatea relativa,%
la locul de munca

miscarii aerului,
peratura aerului

Viteza miscarii
echivalenta °C

normelor °C

aerului, m/s

Umiditatea
relativa,%
certificat

conform
peratura

peratura
m/s
1 2 3 4 5 6 7 8
30 39 1.38 24.5 22.5 26 0,3 30 - 70
Tabelul 3. Măsurarea temperaturii aerului şi determinarea temperaturilor echivalentă şi echivalent-
efectivă
6. Normarea parametrilor microclimatului la posturile de lucru
Microclimatul la posturile de lucru este determinat de temperatura şi umiditatea aerului, de viteza
curentilor de aer şi de radiatiile calorice emise in zona de lucru.
Conditiile de microclimat la posturile de lucru trebuie să asigure mentinerea echilibrului termic al
organismului uman, corespunzător cu nivelul activitătii desfaşurate.
Componentele microclimatului la posturile de lucru se normeaza in raport cu metabolismul organismului
uman.
Temperatura
Metabolismul,(M) Viteza curentilor de
aerului,
W aer, m/s
°C
M ≤ 117 18 ≤ 0.2
117 < M ≤ 234 16 ≤ 0.3
234 < M ≤ 360 15 ≤ 0.4
M > 360 12 ≤ 0.5
Tabelul 4.1. Limitele termice minime admise la posturile de lucru

Metabolismul, (M) W Temperatura aerului, °C


M ≤ 117 32
117< M ≤ 234 29
234 < M ≤ 360 26
360 < M ≤ 468 22
M > 468 18
Tabelul 4.2. Limitele termice maxime admise la posturile de lucru
Nivelul Limite minime Limite maxime
radiatiilor
Metabolismul, Temperatura Viteza Temperatura Viteza
calorice
W curentilor de curentilor
cal/cm²/m
aerului, °C aer, m/s aerului, °C de aer, m/s
in
M ≤ 117 25.0 0.5 30.0 1.0
117 < M ≤ 234 23.0 0.5 28.0 1.0
1
234 < M ≤ 360 21.5 1.0 27.0 1.3
M > 360 20.0 1.3 26.0 1.5
M ≤ 117 22.0 0.5 28.0 1.0
117 < M ≤ 234 20.0 1.0 26.0 1.5
2
234 < M ≤ 360 18.5 1.5 25.0 2.0
M > 360 17.0 2.0 24.0 2.5
M ≤ 117 20.0 1.0 25.0 1.5
117 < M ≤ 234 18.0 1.5 24.0 2.0
≥3
234 < M ≤ 360 16.5 2.0 23.0 2.5
M > 360 15.0 2.5 22.0 3.0
Tabelul 4.3. Limitele minime si maxime ale temperaturii si ale vitezei curentilor de aer la posturile
permanente de lucru

Umiditatea relativă a aerului nu va depăşi 60 %.


Valorle temperaturilor şi vitezelor curentilor de aer reprezintă valori medii in sectiunea transversală a
fluxului de aer la nivelul jumătătii superioare a corpului lucrătorului.
Nivelul radiatiilor calorice (cal/cm2/min) se estimează după cum urmează:
- nivelul 1 - dacă timpul de suportare a expunerii lucrătorului este de 240 s;
- nivelul 2 - dacă timpul de suportare a expunerii lucrătorului este de 50 s;
- nivelui 3 - dacă timpul de suportare a expunerii lucrătorului este de 20 s.
La unele posturi de lucru (birouri, camere de comandă, incaperi cu videoterminale, încăperi
social-culturale etc., unde desfăşurarea activitatii profesionale necesită confort termic, trebuie asigurate
următe conditii:
1) In perioada 16 aprilie - 15 octombrie (perioada caldă a anului):
- temperatura intre 23 - 26 °C;
- diferenta pe verticală a valorilor temperaturii aerului la 1,1 m si 0,1 m deasupra pardoselii
(nivelului capului şi al gleznelor) mai mică de 3 °C;
- umiditatea relativă a aerului intre 30 - 70 %;
- viteza medie a curentilor de aer intre 0,1 - 0,3 m/s;
2) In perioada 6 octombrie - 15 aprilie (perioada rece a anului):
- temperatura intre 20 - 24 °C;
- diferenta pe verticală a valorilor temperaturii aerului la 1,1 m si 0,1 m deasupra pardoselii (nivelului
capului şi al gleznelor) mai mica de 3 °C;
- umiditatea relativă a aerului intre 30 - 70 %;
- viteza medie a curentilor de aer intre 0,1 - 0,3 m/s;
- diferente mai mici de 10 °C intre temperatura de radiatie a ferestrelor sau a altor suprafete verticale şi
temperatura de radiatie a obiectelor din incapere.

7. Concluzie:
Efectuând lucrarea de laborator nr. 1 la obiectul Securitatea activității vitale, s-a petrecut
familiarizare cu metodele şi aparatul de control al parametrilor microclimatului (temperatura,
umiditatea reletivă, viteza mişcăii aerul) la locurile de muncă supuse controlului. Datele obținute se
încadrează în limitele valorilor optimale parametrilor microclimatului conform GOST 12.1.005-88,
ceea ce dovedește că locul de muncă în momentul masurărilor se potrivește conform tuturor
parametrilor măsurați.

S-ar putea să vă placă și