MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

ARIA CURRICULARĂ

MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE

DISCIPLINA

MATEMATICĂ
Clasele X-XII

Chișinău, 2019
Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019)

PRELIMINARII

Curriculumul la disciplina Matematică, alături de manualul școlar, ghidul metodologic, softuri

educaționale, etc. face parte din ansamblul de produse/ documente curriculare și reprezintă o
componentă esențială aCurriculumului Național.
Elaborat în conformitate cu prevederileCodului Educației al Republicii Moldova (2014),
Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de
competențe pentru învățământul general (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului European
și a Consiliului Uniunii Europene,privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe
parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina Matematica reprezintă un
document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale,
teleologice, conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru
de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul școlar de matematică pentru clasele X-XII reprezintă instrumentul didactic și
documentul normativ principal ce descrie condițiile învățării și performanțele de atins la
matematică în învățământul liceal, exprimate în competențe, unități de competențe, conținuturi
și activități de învățare și evaluare.
Curriculumul la disciplina Matematicăfundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic,
facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă
durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-evaluare.
Disciplina Matematică, prezentată/ valorificată în plan pedagogic în curriculumului dat, are un
rol important în formarea/ dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare
pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Matematicăs-a ținut cont de:
 abordările postmoderne și tendințele curriculare pe plan național și cel internațional;
 necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, nevoile elevilor,
dar și la tradițiile școlii naționale;
 valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și celor
specifice;
 necesitățile asigurării continuității și înterconexiunii dintre cicluri ale învățământului general:
educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
Curriculumul la disciplina Matematică cuprinde următoarele componente structurale:
Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Competențe specifice
disciplinei,Unități de învățare (unități de competențe, unități de conținut, activități și produse de
învățare recomandate), Repere metodologice de predare-învățare-evaluare, Bibliografie.
(Curriculumul la disciplină include și finalități prezentate după fiecare clasă și care reprezintă
competențele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare, care au și funcția
de stabilire a obiectivelor de evaluare finală).
Curriculumul la disciplina Matematică are următoarele funcții:
 de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Matematică;
 de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din aria
curriculară, dintre predare-învățare-evaluare, dintre produsele curricular specific disciplinei
Matematică, dintre component structurale ale curriculumului disciplinar, dintre standard și finalitățile
curriculare;
 de proiectare a demersului educațional/ contextual (la nivel de clasă concretă);
 de evaluare a rezultatelor învățării etc.
Beneficiarul principal al acestui document este elevul, având un statut specific în acest sens.

1
 Curriculumul la disciplina Matematicăse adresează cadrelor didactice, autorilor de manuale,
evaluatorilor, metodicienilor, altor persoane interesate.
Totodată, Curriculumul la disciplina Matematicăorientează cadrul didactic spre organizarea
procesului de predare-învățare-evaluare în baza unităților de învățare (unități de competențe – unități
de conținuturi – activitățiși produsede învățare recomandate).

I. REPERE CONCEPTUALE

Codul Educației al Republicii Moldova, prin art. 11, determină: „Educația are ca finalitate
principală formarea unui caracter integru și dezvoltarea unui sistem de competențe care
include cunoștințe, abilități, atitudini și valori ce permit participarea activă a individului la
viața socială și economică.” [1]
Astfel, scopul major al educației matematice în perioada liceală este atât formarea și dezvoltarea
gândirii logice, cât și formarea și dezvoltarea competențelor școlare pentru a realiza dezvoltarea
deplină a personalității absolventului liceului și ai permite accesul acestuia la următoarea treaptă a
învățământului și/sau integrarea lui socială.
Competența școlară este un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite,
formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor
probleme în diverse contexte și situații. [2]
Achizițiile finale în termeni de competențe nu sunt niște liste de conținuturi disciplinare care
trebuie memorate. Pentru ca un elev să-și formeze o competență este necesar ca el:
- să stăpânească un sistem de cunoștințe fundamentale în dependență de problema care va
trebui rezolvată în final;
- să posede deprinderi și capacități de utilizare/aplicare în situații simple/standarde pentru a le
înțelege, realizând astfel funcționalitatea cunoștințelor obținute;
- să rezolve diferite situații-problemă, conștientizând astfel cunoștințele funcționale în
viziunea proprie;
- să rezolve probleme, inclusiv din viața cotidiană, manifestând comportamente conform
achizițiilor finale, adică competența.
Proiectarea curriculumului la matematică a fost ordonată de principiile:
 Principiul asigurării continuității la nivelul claselor și ciclurilor;
 Principiul învățării centrate pe elevul aflat în relație cu mediul său de viață;
 Principiul centrării pe aspectul formativ;
 Principiul corelației transdisciplinare-interdisciplinare (eșalonarea optimă a conținuturilor
matematice corelate cu disciplinele ariei curriculare și alte discipline, asigurându-se coerența pe
verticală și orizontală);
 Principiul abordării sistemice și dezvoltării graduale a competențelor;
 Principiul creării unui mediu favorabil educației de calitate;
 Principiul centrării clare a tuturor componentelor curriculare pe rezultatele finale –
competențe specifice matematicii și unități de competență la matematică.
O astfel de proiectare strategică orientează curriculumul școlar și procesul educațional spre
achizițiile finale – competențe pe care elevii ar trebui să le manifeste/demonstreze în urma parcurgerii
unor anumite experiențe în formare/învățare.
Curriculumul de matematică pentru liceu și, în ansamblu, procesul educațional la matematică în
învățământul matematic general este fundamentat pe principiile:
I. Principiul constructiv (al structuralității), care vizează procesul de reluare sistematică
a informațiilor, conceptelor de bază ca pe un aspect esențial al predării-învățării. În contextul acestui
principiu învățământul matematic modern se realizează concentric în spirală, fiind axat pe noțiunea
(conceptul) matematică și formarea, la finisarea școlarizării, a unor structuri ale gândirii specifice
matematicii.
II. Principiul formativ, care vizează formarea directă a personalității elevului în procesul
educațional la matematică.

2
 În aspectul formării și dezvoltării competenței interpersonale, civice, morale și a competenței
culturale Curriculumul școlar pentru Matematică vizează formarea la elevi în procesul educațional la
matematică a următoarelor valori și atitudini:

 formarea obișnuinței de a recurge la concepte și metode matematice în abordarea unor situații

cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme în situații reale și/sau modelate;
 manifestarea curiozității și a imaginației în crearea de strategii, probleme, planuri de activitate,
în rezolvarea și realizarea acestora;
 manifestarea tenacității, a perseverenței, a capacității de concentrare, a încrederii în forțele
proprii, tendinței spre realizarea potențialului intelectual, responsabilității pentru propria formare;
 încurajarea inițiativei și disponibilității de a aborda sarcini variate;
 manifestarea independenței în gândire și acțiune;
 dezvoltarea simțului estetic și critic;
 dezvoltarea unei gândiri deschise, creative și a unui spirit de obiectivitate, imparțialitate și
toleranță;
 aprecierea rigorii, ordinii și eleganței în arhitectura rezolvării unei probleme, în aplicarea unei
metode, unui algoritm sau a construirii unei teorii;
 formarea și dezvoltarea motivației pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru
viața socială și profesională;
 stimularea unor atitudini favorabile față de știință și de cunoaștere în general;
 utilizarea terminologiei aferente matematicii în situații de comunicare;
 susținerea propriilor idei și puncte de vedere prin argumentare și/sau formulări de întrebări;
 cooperarea în calitate de membru al unui grup;
 angajarea în discuții critice și constructive asupra unui subiect matematic;
 adoptarea punctelor de vedere diferite și orientarea în vederea formării propriei viziuni.

Unitățile de competențe sunt achiziții care trebuie să fie dobândite de către elevi la finele
compartimentului studiat sau la finele anului de studii. Ele servesc și ca elemente/ pași în formarea
competențelor specifice, care vor fi evaluate formativ și/sau sumativ, la finele unității de învățare
și/sau la finele anului de studii.
Unitățile de conținut constituie instrumente care contribuie la dobândirea achizițiilor determinate
de către unitățile de competențe proiectate, la formarea competențelor specifice disciplinei și a celor
transversale/ transdisciplinare.
Activitățile și produsele de învățare recomandateprezintă o listă deschisă de contexte semnificative
de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul
unității respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această
listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție
de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.

Axarea învățământului pe formarea de competențe nu anulează conceptul de obiectiv, ci invers,

presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didactice de scurtă durată, corelând acele
componente ale unității de învățare, care se vizează prin lecția dată.
Curriculumul este construit astfel încât să nu îngrădească libertatea profesorului în proiectarea
activităților didactice. Astfel, în condițiile formării competențelor specificeși a dobândirii de către
elevi a achizițiilor determinate de unitățile de competență în condițiile parcurgerii integrale a
conținuturilor obligatorii în cadrul aceleiași clasă, profesorul are dreptul:
 să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conținut, dacă nu este afectată logica
științifică sau didactică;
 să repartizeze timpul efectiv pentru parcurgerea unităților de conținut în dependență de
pregătirea matematică a elevilor la etapa respectivă a învățământului;

3
 să grupeze în diverse moduri elementele de conținut în unități de învățare, cu respectarea
logicii interne de dezvoltare a conceptelor matematice;
 să aleagă sau să organizeze activități de învățare adecvate condițiilor concrete din clasă.
Manualele de matematică elaborate în baza acestui curriculum urmează să fie integrate în
concepția curriculumului și să respecte cerințele specifice de a fi accesibile elevilor, funcționale,
operaționale și de a îndeplini, prioritar, nu numai funcția informativă, dar și cea formativă, de învățare
prin studiere, cercetare și descoperire independentă, de stimulare, de autoinstruire, autoevaluare și, în
final, de formare de competențe.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Extensii
Nr. de ore Nr. de Nr.
Statutul Aria Nr. de ore
Clasa pe ore pe de
disciplinei curriculară pe
săptămână an ore
săptămână
pe an

Obligatorie Matematicăși Clasa a X-a

Științe - profilul real 5 170 - -
(Matematică, -profilul umanist 3 102 - -
Fizică,
Clasa a XI –a
Biologie, -profilul real 5 170 1 34
Chimie, -profilul umanist 3 102 - -
Informatică)
Clasa a XII -a
- profilul real 5 165 2 66
-profilul umanist 3 99 - -

III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI

PROFIL REAL

1. Operarea cu numere reale și complexe pentru a efectua calcule în diverse contexte,

manifestând interes pentru rigoare și precizie.
2. Utilizarea conceptelor matematice, a metodelor, algoritmilor, proprietăților, teoremelor
studiate în contexte variate de aplicare, recurgând la concepte și metode matematice în abordarea
unor situații cotidiene și/sau pentru rezolvarea unor probleme din diverse domenii.
3. Aplicarea raționamentului matematic în identificarea și rezolvarea problemelor într-o
varietate de contexte, dovedind claritate, corectitudine și concizie.
4. Analiza rezolvării unei probleme, situații-problemă în contextul corectitudinii, al simplității,
al clarității și al semnificației rezultatelor,dezvoltând spiritul de obiectivitate și de imparțialitate.
5. Extrapolarea achizițiilor matematice dobândite pentru a identifica și explica procese,
fenomene din diverse domenii, utilizând concepte și metode matematice în abordarea diverselor
situații.
6. Elaborarea strategiilor și proiectarea activităților pentru rezolvarea unor probleme teoretice
și/sau practice, dezvoltând capacitatea de a aprecia rigoarea, ordinea și eleganța în arhitectura
rezolvării unei probleme.

4
7. Justificarea unui demers sau rezultat matematic, recurgând la argumentări, dovedind
tenacitate și perseverență.

PROFIL UMANIST

1. Operarea cu numere reale pentru a efectua calcule în diverse contexte, manifestând interes
pentru rigoare și precizie.
2. Exprimarea în limbaj matematic a unui demers, unei situații, unei soluții, formulând clar și
concis enunțul.
3. Aplicarea raționamentului matematic la identificarea și rezolvarea problemelor, dovedind
claritate, corectitudine și concizie.
4. Investigarea seturilor de date, folosind instrumente, inclusiv digitale, și modele matematice,
pentru a studia/explica relații și procese, manifestând perseverență și spirit analitic.
5. Explorarea noțiunilor, relațiilor și instrumentelor geometrice pentru rezolvarea problemelor,
demonstrând consecvență și abordare deductivă.
6. Extrapolarea achizițiilor matematice pentru a identifica și explica procese, fenomene din
diverse domenii, utilizând concepte și metode matematice în abordarea diverselor situații.
7. Justificarea unui demers sau rezultat matematic, recurgând la argumentări, susținând propriile
idei și opinii.

IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

PROFIL REAL

Clasa a X-a
Unități de Activități și produse de învățare
Unități de conținut
competențe recomandate
1.1. Identificarea și I. Elemente de teoria  Rezolvarea exercițiilor și
aplicarea mulțimilorși logică problemelor de:
terminologiei și matematică -reprezentare analitică, sintetică, grafică
notațiilor specifice  Noțiunea de mulțime. (diagrame, tabele) a mulțimii și a
teoriei mulțimilorși Mulțimi numerice Mulțimi operațiilor cu mulțimi;
logicii matematice în numericeN, Z, Q, -determinare a elementelor unei mulțimi
situații reale și / sau R.Submulțimi. Booleanul definite în diferite moduri;
modelate. mulțimi. -utilizare a terminologiei și notațiilor
1.2. Identificarea în  Operații cu mulțimi: aferente teoriei mulțimilor și logicii
situații diverse a reuniunea, intersecția, matematice în contexte uzuale și
noțiunilor, relațiilor, diferența, produsul matematice;
proprietăților specifice cartezian. Proprietăți -determinare a booleanului unei mulțimi;
teoriei mulțimilor. fundamentale. -determinare a unei mulțimi descrise de o
1.3. Transpunerea  Noțiunea de propoziție. proprietate dată;
situațiilor-problemă în Valoarea de adevăr a -folosire a relațiilor de incluziune și
limbaj matematic propoziției. egalitate între mulțimi, a relației de
utilizând terminologa  Noțiunile de axiomă, apartenență, nonapartenență;
și notațiile specifice teoremă, teoremă reciprocă, -efectuare a operațiilor cu diverse tipuri de
teoriei mulțimilor. condiții necesare și mulțimi;
1.4. Reprezentarea suficiente. -sortare și clasificare a obiectelor după
analitică, sintetică,  Cuantificatoriiexistențial diverse criterii, de determinare a criteriilor
grafică a mulțimii și a și universal. după care sunt selectate mulțimile
operațiilor cu mulțimi  Metoda reducerii la corespunzătoare;
(reuniunea, intersecția, absurd.

5
diferența, produsul  Metodainducției -corelare intra- și interdisciplinară privind
cartezian). matematice. Aplicații la utilizarea elementelor de teoria mulțimilor
1.5. Utilizarea demonstrațiaunoridentitățin și logica matematică;
operațiilor (reuniunea, umerice. -compunere și rezolvare de probleme de
intersecția, diferența, teoria mulțimilor, relevante unor situații
produs cartezian) cu Elemente noi de limbaj cotidiene și/sau din alte domenii;
mulțimi numerice la matematic: -utilizare a metodei reducerii la absurd, a
rezolvarea Booleanul inducției matematice la justificarea
problemelor. mulțimii,cuantificator propozițiilor matematice date;
1.6. Sortarea și universal, cuantificator -determinare a valorii de adevăr a unei
clasificarea obiectelor existențial,inducție, propoziții date.
pe baza unor criterii deducție, inducție  C
date sau determinate. incompletă, inducție ercetarea unor cazuri concrete
1.7.Analizareași completă, metoda inducției dinsituațiireale și/sau modelate referitoare
justificarea matematice, condiții la elementele de logică și teoria mulțimilor
corectitudinii necesare și suficiente. și soluționarea problemei identificate.
rezolvării unei  R
probleme cu referire la ealizarea unor investigații privind
mulțimi și/sau logica aplicarea mulțimilor în diverse domenii.
matematică.  R
1.8. Aplicarea ealizarea unor proiecte de
metodei inducției grup/individuale, privind aplicarea
matematice și a mulțimilor.
metodei reducerii la  A
absurd la plicarea jocurilor didactice în
demonstrarea unor predarea-învățarea-evaluarea elementelor
teoreme, identități. de logică și de teoria mulțimilor studiate.
1.9. Investigarea Produse recomandate:
valorii de adevăr a  Exercițiul rezolvat;
unor propoziții  Problema rezolvată;
recurgând la  Cazul cercetat, cu aplicații practice;
argumentări, exemple,  Schema elaborată;
contraexemple și/sau  Sofisme matematice rezolvate;
demonstrații.  Algoritmul aplicat;
 Contraexemplul prezentat;
 Proiectul „Mulțimi în viața mea”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.
II. Puteri. Radicali.  Rezolvarea exercițiilor și
2.1. Identificarea și Logaritmi problemelor de:
aplicarea  Puteri. Proprietăți. -aplicare a terminologiei și notațiilor
terminologiei și  Radicali. Proprietăți. aferente noțiunilor de putere, radical,
notațiilor aferente  Logaritmul unui număr logaritm, inclusiv în situații de
noțiunii de putere, pozitiv. Proprietăți. comunicare;
radical, logaritm în Elemente noi de limbaj -calcul cu puteri, radicalide ordinul n, n∈
situații reale și/sau matematic: {2,3}, logaritmi și aplicare în calcule a
modelate. Radical de ordin impar, algoritmilor și proprietăților adecvate;
2.2.Clasificarea radical de ordin -efectuare de estimări și rotunjiri în calcule
numerelor reale după par,raționalizarea cu numere reale;
diverse criterii. numitorului unui raport

6
2.3.Utilizarea algebric, puterea cu -transfer și extrapolare a soluțiilor unor
estimărilor și exponent rațional, puterea probleme pentru rezolvarea altora;
rotunjirilor pentru cu exponent real a unui -rezolvare de probleme, utilizând puteri,
verificarea validității număr pozitiv, noțiunea de radicali de ordinul n, n∈ {2,3}, logaritmi;
unor calcule cu logaritm, logaritm zecimal, -justificare și argumentare a rezultatelor
numere reale, folosind logaritm natural, identitatea obținute și a tehnologiilor utilizate;
puteri, radicali, logaritmică fundamentală, -formare a obișnuinței de a verifica dacă o
logaritmi. proprietățile logaritmilor, problemă este sau nu determinată.
2.4.Operarea cu operație de logaritmare,  C
nume-re reale pentru operație de potențiere. ercetarea unor cazuri concrete
efectuarea calculelor dinsituațiireale și/sau modelate referitoare
în diverse situații reale la operarea cu numere reale și soluționarea
și/sau modelate. problemei identificate.
2.5.Aplicareaîn  R
calcule a proprietăților ealizarea unor lucrări practice,inclusivpe
operațiilor cu numere teren, privind aplicarea numerelor reale în
reale: adunarea, practică.
scăderea, înmulțirea,  R
ridicarea la putere cu ealizarea unor investigații privind
exponent număr real, aplicarea numerelor reale în diverse
operații cu radicali de domenii.
ordinul n, n∈ {2,3},  A
logaritmul unui număr plicarea jocurilor didactice în
pozitiv. predarea-învățarea-evaluarea numerelor
2.6. Generalizarea reale.
noțiunii de număr real. Produse recomandate:
2.7.Justificareași  Exercițiul rezolvat;
argumentarea  Problema rezolvată;
rezultatului obținut în  Cazul cercetat, cu aplicații practice;
calcule cu puteri,  Schema elaborată;
radicali de ordinul n,  Sofisme matematice rezolvate;
n∈ {2,3}, logaritmi a  Algoritmul aplicat;
unui număr pozitiv.  Jocul didactic „Domino cu
logaritmi/radicali”;
 Contraexemplul prezentat;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
III. Monoame. Polinoame.  Rezolvarea exercițiilor și
3.1. Identificarea și Fracții algebrice problemelor de:
aplicarea  Noțiunea de monom cu -identificare a monoamelor, polinoamelor
terminologiei și una sau mai multe și fracțiilor algebrice în diverse contexte;
notațiilor aferente nedeterminate. Operații cu -efectuare a operațiilor cu monoame,
noțiunilor de monom, monoame. polinoame și fracții algebrice, folosire a
polinom, fracție  Noțiunea de polinom de proprietăților operațiilor;
algebrică. una sau mai multe -transcriere a unor situații-problemă în
3.2. Identificarea și nedeterminate. limbaj matematic, înlocuind numerele
clasificarea după  Operații cu necunoscute cu litere;
diverse criterii a polinoame:adunarea, -folosire în diverse contexte a
monoamelor, scăderea, înmulțirea, terminologiei și notațiilor specifice

7
polinoamelor și ridicarea la putere cu
fracțiilor algebrice. exponent natural.
3.3.Aplicarea  Forma canonică a unui
operațiilor cu polinom de o singură
monoame, polinoame nedeterminată. Gradul unui
și fracții algebrice, a polinom de o singură
proprietăților acestor nedeterminată.
operații la rezolvarea  Împărțirea polinoamelor
problemelor. de o singură nedeterminată.
3.4. Explorarea Teorema împărțirii cu rest
algoritmilor pentru pentru polinoame.
optimizarea operațiilor  Împărțirea la binomul
cu monoame, X a
polinoame și fracții  Teorema lui Bezout.
algebrice.  Descompunerea
3.5.Determinarea polinoamelor în factori
valorii de adevăr a ireductibili (metoda
unei afirmații, factorului comun, metoda
propoziții referitoare grupării, aplicarea
la monoame, formulelor de calcul
polinoame și fracții prescurtat, descompunerea
algebrice, inclusiv cu în factori a trinomului de
ajutorul exemplelor, gradul II, metode
contraexemplelor. combinate).
3.6. Analizarea  Noțiunea de rădăcină a
corectitudinii unui polinom de o singură
rezolvării unei nedeterminată.
probleme cu referire la
 Rădăcini multiple.
monoame, polinoame,
 Noțiunea de fracție
fracții algebrice.
algebrică. DVA.
3.7.Elaborarea
planului de rezolvare a  Amplificarea și
unei probleme, simplificarea fracțiilor
utilizând teoreme, algebrice.
algoritmi, concepte în  Operații cu fracții
contextul algebrice: adunarea,
polinoamelor și scăderea, înmulțirea,
rezolvarea problemei împărțirea, ridicarea la
în conformitate cu putere cu exponent întreg.
planul elaborat. Elemente noi de limbaj
3.8.Justificarea unui matematic:
demers sau rezultat Monom, forma canonică a
obținut sau dat cu monomului, operații cu
monoame, polinoame, monoame, polinom, forma
fracții algebrice, canonică, gradul
utilizând argumentări, polinomului, valoarea
demonstrații. numerică a polinomului,
adunarea, scăderea,
înmulțirea polinoamelor,
împărțirea cu rest,
descompunerea polinomului
în factori, împărțirea
8
monoamelor, polinoamelor și fracțiilor
algebrice;
-amplificare și simplificare a fracțiilor
algebrice;
- -determinare a DVA a fracțiilor
algebrice;
-utilizare a teoremei împărțirii cu rest, a
teoremei lui Bezout în diverse contexte;
-descompunere a polinoamelor în factori
ireductibili;
-determinare a rădăcinilor unui polinom
de o singură nedeterminată și a
multiplicității acestora.
-justificare a unui demers sau rezultat
obținut sau indicat, recurgând la
argumentări demonstrații;
-investigare a valorii de adevăr a unei
afirmații, propoziții utilizând demonstrații,
exemple, contraexemple.
 C
ercetarea unor cazuri concrete dindiverse
domenii referitoare la monoame,
polinoame, fracții algebrice și soluționarea
problemei identificate.
 R
ealizarea unor investigații privind
aplicarea monoamelor, polinoamelorși
fracțiilor algebrice în diverse domenii.
Produse recomandate:
 Exercițiul rezolvat;
 Problema rezolvată;
 Cazul cercetat;
 Schema elaborată;
 Sofisme matematice rezolvate;
 Algoritmul aplicat;
 Contraexemplul prezentat;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
 polinomului la binomul X-a,
rădăcina polinomului,
rădăcină simplă, rădăcină
multiplă, ecuație asociată
polinomului, fracție
algebrică, simplificarea și
amplificarea fracțiilor
algebrice, fracție algebrică
reductibilă, fracție algebrică
ireductibilă, operații cu
fracții algebrice.
IV. Funcții reale  Rezolvarea exercițiilor și
4.1.Identificarea și problemelor de:
aplicarea  Noțiunea funcție. -identificare a unor dependențe funcționale
terminologiei și Moduri de definire a în diverse contexte;
notațiilor aferente funcției.Graficul funcției. -reprezentare în diverse moduri (analitic,
noțiunii de funcție în  Proprietăți ale funcțiilor grafic, tabelar, prin diagrame) a unor
situații reale și/sau referitoare la monotonie, dependențe funcționale, inclusiv cotidiene;
modelate. paritate, periodicitate, -lecturare grafică și/sau analitică a
4.2.Recunoașterea mărginire, zerouri, extreme. funcțiilor pentru a deduce proprietăți ale
dependențelor  Operații cu funcții acestora;
funcționale în situații (suma, produsul, câtul și -aplicare a algoritmului de studiu al
reale și/sau modelate compunerea a două funcției în diverse contexte;
și reprezentarea lor funcții).Funcții compuse. -folosire a proprietăților funcțiilor în
în diverse moduri  Funcții inversabile. diverse contexte;
(analitic, grafic, Funcția inversă. -aplicare a terminologiei și a notațiilor
tabelar, prin Elemente noi de limbaj aferente noțiunii de funcție, inclusiv în
diagrame). matematic: situații de comunicare;
4.3.Deducerea unor Restricția funcției, -de transpunere a unei probleme, situații –
proprietăți prelungire a funcției, problemă din diverse domenii în limbajul
(monotonie, paritate, compunerea funcției, funcții funcțiilor;
periodicitate, identice, funcție pară, -aplicare afuncțiilorpentru identificarea și
mărginire, zerouri, funcție impară, funcție explicarea unorfenomene,procesefizice,
extreme) ale funcțiilor periodică, funcție chimice, biologice, sociale, economice;
numerice prin metode inversabilă, funcție -justificare și argumentare a rezultatelor
analitice și/sau prin mărginită. obținute și a tehnologiilor utilizate.
lectură grafică.  C
4.4.Aplicarea ercetarea unor cazuri concrete
funcțiilor dinsituațiireale și/sau modelate referitoare
pentru identificarea și la funcțiile studiate și soluționarea
explicarea problemei identificate.
unorfenomene,procese  R
fizice, chimice, ealizarea unor investigații privind
biologice, sociale, aplicarea funcțiilor studiate în diverse
economice. domenii.
4.5.Explorareapropri Produse recomandate:
etăților funcțiilor și a  Exercițiul rezolvat;
operațiilor cu funcții  Problema rezolvată;
în rezolvarea  Cazul cercetat, cu aplicații practice;
problemelor din  Schema elaborată;
diverse domenii.  Sofisme matematice rezolvate;
 Algoritmul aplicat;

9
4.6.Justificarea  Contraexemplul prezentat;
unuidemers, rezultat  Matricea de asociere completată;
obținutsau dat cu  Harta conceptuală elaborată la
funcții,utilizând capitol;
argumentări,  Testul sumativ rezolvat.
demonstrații.

V. Funcții numerice.  Rezolvarea exercițiilor și

5.1. Recunoașterea și Ecuații. Inecuații. Sisteme problemelor de:
aplicarea și totalități -recunoaștere a funcției studiate fiind dată
terminologiei și reprezentarea grafică și/sau analitică a
notațiilor aferente V.1. Funcția de gradul I acesteia;
noțiunilor de funcție  Funcția de gradul I. -clasificare a funcțiilor studiate după
numerică, ecuație, Graficul funcției de gradul I. diverse criterii;
inecuație, sistem, Proprietățile funcției de -explorare a unor proprietăți cu caracter
totalitate în diverse gradul I. Panta dreptei. local și sau global al funcțiilor studiate în
contexte.  Ecuații de gradul I cu o situații reale și/sau modelate;
5.2.Identificarea în necunoscută. -exprimare în limbaj matematic a unor
diferite situații a  Noțiunea de totalitate. situații concrete din diverse domenii, ce se
dependențelor Totalitate de ecuații, pot descrie prin funcții de gradul I, II,
funcționale de tip inecuații, sisteme. funcția putere, funcția radical, funcția
funcție de gradul I, II,  Sisteme de două ecuații exponențială, funcția logaritmică, funcția
funcția putere, funcția de gradul I cu una, două modul, proporționalitatea directă,
radical, funcția necunoscute. Metode de proporționalitatea inversă;
exponențială, funcția rezolvare a sistemelor de -identificare și clasificare a tipurilor de
logaritmică, funcția ecuații (metoda substituției, ecuații, inecuații, sisteme după diverse
modul, metoda reducerii, metoda criterii;
proporționalitatea grafică). determinare a metodei/metodelor de
directă,  Ecuații de gradul I cu o rezolvare a clasei corespunzătoare de
proporționalitatea necunoscută cu modul și/sau ecuații, inecuații, sisteme;
inversă. parametru. -modelare a unor situații cotidiene,
5.3.Exprimarea în  Inecuații de gradul I cu o inclusiv antreprenoriale, prin intermediul
limbaj matematic a necunoscută. funcțiilor, ecuațiilor, inecuațiilor,
unor situații reale sistemelor studiate;
 Inecuații de gradul I cu o
și/sau modelate prin -analizare a rezolvării unei ecuații,
necunoscută cu modul:
funcții de gradul I, II, inecuații, sistem, totalitate în contextul
|𝑓(𝑥)| < 𝑔(𝑥);
funcția putere, funcția corectitudinii, simplității, clarități și al
|𝑓(𝑥)| < |𝑔(𝑥)|.
radical, funcția semnificației rezultatelor;
(semnul “<” poate fi
exponențială, funcția -rezolvare a tipurilor de ecuații, inecuații,
înlocuit cu “>”, “≥”, “≤”).
logaritmică, funcția sisteme de ecuații, inecuații indicate în
 Sisteme de inecuații de
modul, curriculum;
gradul I cu o necunoscută.
proporționalitatea -compunere și rezolvare de probleme de
directă, V.2. Funcția de gradul II funcții, ecuații, inecuații, sisteme de
proporționalitatea  Noțiunea Funcția de ecuații, inecuații, relevante unor situații
inversă. gradul II. cotidiene și/sau din alte domenii.
5.4.Clasificarea după Graficul funcției de gradul  C
diverse criterii a II. ercetarea unor cazuri concrete din
funcțiilor numerice,  Proprietățile funcției de situațiireale și/sau modelate referitoare la
ecuațiilor, inecuațiilor, gradul II. funcțiile, ecuațiile, inecuațiile, sistemele
sistemelor studiate.  Ecuații de gradul II. studiate și soluționarea problemei
Clasificarea ecuațiilor de identificate.
gradul II.

10
5.5.Aplicarea  Rezolvarea ecuațiilor de
metodelor grafice gradul II.Relațiile lui Viete.
pentru rezolvarea  Inecuații de gradul II.
ecuațiilor, inecuațiilor,  Interpretarea geometrică
sistemelor de ecuații. a ecuației de gradul doi cu
5.6.Rezolvarea două necunoscute:
ecuațiilor, x2  y 2  r 2 ;
inecuațiilor, sistemelor
de două ecuații, ( x  a) 2  ( y  b) 2  r 2 ;
sistemelor inecuații x  y  k, k  R  ;
de tipurile studiate. y  ax2  bx  c, a  0.
5.7.Transpunerea  Sisteme de două ecuații
unor situații reale algebrice de gradul I, II.
și/sau modelate în  Sisteme de ecuații
limbajul ecuațiilor, simetrice, omogene de
inecuațiilor, sistemelor gradul II.
de ecuații/inecuații,  Ecuații de gradul II cu
rezolvarea problemei modul, cu parametru.
obținute și
 Ecuații și inecuații
interpretarea
raționale cu o necunoscută.
rezultatului.
V.3. Funcția putere.
5.8.Analiza rezolvării
Funcția radical
unei ecuații, inecuații,
sistem în contextul  Noțiunea funcția putere.
corectitudinii, Graficul funcției putere.
simplității, clarități și Proprietăți ale funcției
al semnificației putere.
rezultatelor.  Noțiunea funcția radical.
Graficul funcției radical.
Proprietăți ale funcției
radical.
 Ecuații iraționale de tipul:
n f ( x)  a
x + b; a,b  R ,
n∈ {2,3};
𝑛 𝑛
√𝑓(𝑥) ± √𝑔(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏;
𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅, 𝑛 ∈ {2,3};
𝑛 𝑛
√𝑓(𝑥) ± √𝑔(𝑥)
𝑛
= √ℎ(𝑥),
𝑛 ∈ {2,3};
2𝑛
𝑔(𝑥) ∙ √𝑓(𝑥) = 0,
𝑛 ∈ 𝑁 ∗,
unde 𝑓 și 𝑔 – funcții de tipurile
studiate.
 Inecuații iraționale de
tipul:
f (x ) <g( x );
11
 R
ealizarea unor lucrări practice,inclusivpe
teren, privind aplicarea funcțiilor studiate
în practică.
 R
ealizarea unor investigații privind
aplicarea funcțiilor, ecuațiilor,inecuațiilor,
sistemelor studiate în diverse domenii.
 R
ealizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind aplicarea
funcțiilor, ecuațiilor, inecuațiilor,
sistemelor studiate în situații reale și/sau
modelate.
 A
plicarea jocurilor didactice în predarea-
învățarea-evaluarea funcțiilor, ecuațiilor,
inecuațiilor, sistemelor studiate.
Produse recomandate:
 Exercițiul rezolvat;
 Problema rezolvată;
 Cazul cercetat, cu aplicații practice;
 Schema elaborată;
 Algoritmul aplicat;
 Jocul didactic „Domino”;
 Proiectul „Funcții în jurul nostru”;
 Proiectul „Ecuații, inecuații aplicate
în studiul altor discipline școlare”;
 Proiectul „Funcții exponențiale și
logaritmice în diverse domenii”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
 2𝑛
𝑔(𝑥) ∙ √𝑓(𝑥) < 0,
unde 𝑓 și 𝑔 – funcții de tipurile
studiate (semnul “<” poate
fi
înlocuit cu “>”, “≥”,
“≤”),𝑛 ∈ 𝑁 ∗.
V.4. Funcția exponențială.
Funcția logaritmică
 Noțiunea funcția
exponențială.
 Graficul funcției
exponențiale.
Proprietățile funcției
exponențiale.
 Noțiunea funcția
logaritmică.
 Graficul funcției
logaritmice.
Proprietățile funcției
logaritmice.
 Ecuații exponențiale de
tipul:
1. a f ( x )  a g ( x ) , unde fși g –
funcții de tipurile studiate;
2. ecuații exponențiale ce se
reduc la ecuații algebrice
studiate;
3. ecuații de tipul 1- 2 cu
parametru.
4.ecuații exponențiale de
tipul
n  a 2 x  m  a xb x  p  b 2 x  0 ;
5. ecuații de tipul 1- 3 cu
modul.
 Inecuații exponențiale de
tipul:
1. a f ( x )  a g ( x ) , unde fși g–
funcții de tipurile studiate.
(semnul “<” poate fi
înlocuit cu “>”, “≥”, “≤”).
2. inecuații exponențiale ce
se reduc la inecuații
algebrice studiate;
 Ecuații logaritmice de
tipul:
1. log 𝑎 𝑓(𝑥) = 𝑏;
2. log 𝑎 𝑓(𝑥) = log 𝑎 𝑔(𝑥);
3. log 𝑎 𝑓(𝑥) ± log 𝑎 𝑔(𝑥) =
log 𝑎 ℎ(𝑥),a>0, a≠1 și/sau

12
 a = mx+n, m, n  R, unde fși
g – funcții de tipurile
studiate;
4. ecuații logaritmice
reductibile la ecuații
algebrice studiate;
5. ecuații logaritmice de
tipul 1-4 cu modul.
 Inecuații logaritmice de
tipul:
1. log 𝑎 𝑓(𝑥) < 𝑏;
2.log 𝑎 𝑓(𝑥) < log 𝑎 𝑔(𝑥);
3.log 𝑎 𝑓(𝑥) ± log 𝑎 𝑔(𝑥) <
log 𝑎 ℎ(𝑥), unde fși g –
funcții de tipurile studiate,
𝑎 > 0, 𝑎 ≠ 1;
4.inecuații logaritmice
reductibile la inecuații
algebrice studiate;
5.inecuații logaritmice de
tipul log 𝑚𝑥+𝑛 𝑎 < 𝑏; 𝑎 >
0, |𝑏| ∈ {1, 2}; 𝑚, 𝑛 ∈ 𝑅
Elemente noi de limbaj
matematic:
Funcția exponențială,
funcția logaritmică, ecuație
irațională, ecuație
exponențială, ecuație
logaritmică, inecuație
irațională, inecuație
exponențială, inecuație
logaritmică, totalitate de
ecuații/ inecuații.
6.1. Recunoașterea VI. Elemente de  Rezolvarea exercițiilor și
și trigonometrie problemelor de:
aplicarea  Cercul trigonometric. -identificare a elementelor de
terminologiei și Transformarea unităților de trigonometrie studiate în diverse contexte;
notațiilor aferente măsură a unghiurilor din -transformare unităților de măsură a
elementelor de grade în radiani și invers. unghiurilor din grade în radiani și invers;
trigonometrie în  Funcțiile trigonometrice -reprezentare a unghiurilor de diverse
situații reale și / sau sinus, cosinus, tangentă, măsuri pe cercul trigonometric;
modelate. cotangentă. -utilizare a unor elemente de trigonometrie
6.2.Identificarea  Graficul funcției în rezolvarea triunghiului dreptunghic;
elementelor de trigonometrice sinus, -efectuare a calculelor trigonometrice în
trigonometrie în cosinus, tangentă, diverse contexte;
contexte variate. cotangentă. Proprietăți. -caracterizare a unor configurații
6.3.Utilizareaelement  Identitățile trigonometrice geometrice plane utilizând calculul
elor de trigonometrie fundamentale. trigonometric;
pentru identificarea și  Formulele de reducere. -lectură grafică și/sau analitică a funcțiilor
explicarea unor  Formulele sumei. trigonometrice pentru a deduce proprietăți
ale acestora;

13
fenomene și procese  Formulele unghiului
din diverse domenii. dublu.
6.4.Determinarea  Formulele substituției
unor proprietăți ale universale.
funcțiilor  Calculul valorilor
trigonometrice funcțiilor trigonometrice ale
studiate prin lecturi măsurilor unghiurilor
grafice și/sau uzuale.
analitice.  Noțiunile arcsinus,
6.5.Efectuarea de arccosinus,
calcule trigonometrice arctangentă,arccotangentă.
în diverse contexte, Proprietățile:
utilizând tabele cu arcsin(-a) = - arcsin a;
valori, formule, arccos(-a) =  - arccos a;
instrumente TIC. arctg(-a)= -arctga; arcctg(-
6.6.Transpunerea a) =  - arcctga. Calculul
unei situații reale valorilor arcsinus,
și/sau modelate în arccosinus, arctangentă,
limbajul arccotangentă ale
trigonometriei și numerelor reale uzuale.
geometriei,  Ecuații trigonometrice
rezolvarea problemei fundamentale.
obținute și
 Ecuații trigonometrice
interpretarea
reductibile la ecuații
rezultatului.
algebrice de gradul I, II.
6.7. Clasificarea după
 Ecuații trigonometrice
diverse criterii a
omogene de gradul I, II.
tipurilor de ecuații
 Ecuații trigonometrice de
trigonometrice
forma
studiate și rezolvarea
acestora. a sin x  b cos x  c, a, b, c  R.Produse recomandate:
6.8. Justificareași
argumentarea  Inecuații trigonometrice
rezultatului obținut fundamentale.
sau dat cu elemente de Elemente noi de limbaj
trigonometrie. matematic:
Măsura în radiani, unghiuri  Algoritmul aplicat;
și arce orientate, cerc
trigonometric, funcții
trigonometrice, dreapta
tangentelor, dreapta
cotangentelor, identitate
trigonometrică, formule de  Harta conceptuală elaborată la
reducere, arcsinus,
arccosinus,
arctangentă,arccotangentă,
ecuație trigonometrică,
ecuație trigonometrică
fundamentală, ecuație
trigonometrică omogenă,
inecuație trigonometrică.
14
-optimizare a calculului trigonometric prin
alegerea adecvată a formulelor și
identităților trigonometrice;
-clasificare după diverse criterii a tipurilor
de ecuații trigonometrice;
-rezolvare a clasei respective de ecuații
trigonometrice;
-rezolvare a inecuațiilor trigonometrice
fundamentale;
- compunere și rezolvare de probleme de
trigonometrie, relevante unor situații
cotidiene și/sau din alte domenii.
 C
ercetarea unor cazuri concrete
dinsituațiireale și/sau modelate referitoare
la trigonometrie și soluționarea problemei
identificate.
 R
ealizarea unor lucrări practice,inclusivpe
teren, privind aplicarea trigonometriei în
practică.
 R
ealizarea unor investigații privind
aplicarea elementelor de trigonometrie
studiate în diverse domenii.
 R
ealizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind aplicarea
trigonometriei în situații reale și/sau
modelate.
 Exercițiul rezolvat;
 Problema rezolvată;
 Cazul cercetat, cu aplicații practice;
 Schema elaborată;
 Sofisme matematice rezolvate;
 Proiectul „Trigonometria în
construcții”;
 Proiectul „Elemente de trigonometrie
în fizică”;
 Matricea de asociere completată;
modul;
 Testul sumativ rezolvat.
7.1. Recunoașterea și VII. Figuri geometrice în Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
aplicarea plan. Recapitulare și -identificare în diferite contexte și
terminologiei și completări clasificare după diverse criterii a figurilor
notațiilor aferente  Noțiuni geometrice geometrice studiate;
figurilor geometrice fundamentale(punctul, -determinare a pozițiilor relative ale
studiate în diverse dreapta, planul, distanța, figurilor geometrice în plan în situații reale
contexte. măsura unghiului). și/sau modelate;
7.2.Identificarea în  Cercul. Coarde. Arce. -reprezentare în plan a figurilor geometrice
diferite contexte și Discul. Relații metrice în studiate, inclusiv prin utilizarea
clasificareadupă cerc. instrumentelor de desen adecvate și
diverse criterii a  Poziția relativă a unei instrumentele TIC;
figurilor geometrice drepte față de un cerc. -rezolvare de probleme și situații-problemă
studiate.  Unghi la centru. Unghi și analiza rezolvărilor în contextul
7.3.Determinarea înscris. corectitudinii, al simplității, al clarității și
pozițiilor relative ale  Triunghiuri.Clasificări. al semnificației rezultatelor;
figurilor geometrice  Triunghiuri congruente. -aplicare a terminologiei și notațiilor
studiate în situații aferente elementelor de geometrie studiate,
 Linii importante în
reale și/sau modelate. inclusiv în situații de comunicare;
triunghi.Proprietăți.
7.4.Reprezentarea în -analizareși interpretare a rezultatelor
 Triunghiuri
plan a figurilor obținute la rezolvarea unor probleme
asemenea.Criterii. Teorema
geometrice studiate, practice prin utilizarea elementelor de
lui Thales. Teorema
utilizând geometrie studiate;
fundamentală a asemănării.
instrumentele de desen -determinare a valorii de adevăr a unor
adecvate și  Teorema bisectoarei propoziții matematice recurgând la
unghiului interior al
instrumente TIC. argumentări, demonstrații;
triunghiului.
7.5.Utilizarea în -compunere și rezolvare de probleme de
diferite contexte a  Relații metrice în geometrie, relevante unor situații cotidiene
proprietăților figurilor triunghi. Teorema și/sau din alte domenii.
geometrice studiate. sinusurilor. Teorema  C
7.6.Aplicarea cosinusului. ercetarea unor cazuri concrete din
figurilor geometrice  Triunghi înscris în cerc. situațiireale și/sau modelate referitoare la
studiate pentru a Triunghi circumscris figurile geometrice studiate și soluționarea
identifica și explica cercului. problemei identificate.
fenomene, procese din  Patrulatere convexe:  R
diverse domenii. paralelogram, ealizarea unor lucrări practice,inclusivpe
7.7.Transpunerea paralelograme particulare, teren, privind aplicarea figurilor
unei situații-problemă trapez. Proprietăți. Criterii. geometrice studiate în practică.
în limbaj geometric,  Patrulatere înscrise în  R
rezolvarea problemei cerc. Patrulatere ealizarea unor investigații privind
obținute și circumscrise unui cerc. aplicarea figurilor geometricestudiate în
interpretarea  Poligoane convexe. diverse domenii.
rezultatului. Noțiunea de poligon regulat.  R
7.8.Elaborarea unui  Poligoane ealizarea unor proiecte de grup/individuale,
plan de rezolvare a regulate(triunghi echilateral, inclusiv proiecte STEM/STEAM, privind
problemei de pătrat, hexagon regulat) aplicarea figurilor geometrice studiate în
geometrie și înscrise în cerc. Poligoane situații reale și/sau modelate.
rezolvarea problemei regulate(triunghi echilateral, Produse recomandate:
în conformitate cu pătrat, hexagon regulat)  Exercițiul rezolvat;
planul elaborat. circumscrise unui cerc.  Problema rezolvată;
7.9.Calcularea de  Aria suprafețelor  Cazul cercetat, cu aplicații practice;
lungimi de segmente, poligonale pentru: triunghi(  Proiectul STEM ”Hexagoanele
măsuri de unghiuri, regulate în telefonia mobilă”;

15
 perimetre, arii în 1  Schema elaborată;
situații reale și/sau A aha formula lui  Lucrarea practică pe teren
2
modelate, utilizând Heron, „Calcularea de lungimi de segmente,
instrumentele și 1 abc măsuri de unghiuri, perimetre, arii în
unitățile de măsură A  ab sin  , A  , curtea școlii”,
2 4R
adecvate.  Proiectul „Reparația în odaia
A  pr ,
7.10.Investigarea personală”;
valorii de adevăr a abc  Algoritmul aplicat;
p ), pătrat,
unui demers, 2  Proiectul „Modele de pavaje”;
propoziții referitoare dreptunghi, paralelogram,  Proiectul STEAM ”Covorul
la figurile geometrice romb, trapez, poligon moldovenesc”;
studiate, recurgând la regulat.  Matricea de asociere completată;
argumentări și/sau  Lungimea cercului.  Harta conceptuală elaborată la
demonstrații. Aria discului. modul;
Elemente noi de limbaj  Testul sumativ rezolvat.
matematic:
Teorema bisectoarei
unghiului interior al
triunghiului,teorema
sinusurilor, teorema
cosinusului.

LAFINELE CLASEI A X-a, ELEVUL POATE:

 opera cu numere reale pentru a efectua calcule în diverse contexte;

 aplica numere reale, inclusiv proporții și procente, puteri, radicali și logaritmi, în diverse
domenii: cotidian, fizică, chimie, biologie, literatură, arte, finanțe, economie, istorie, geografie,
antreprenoriat;
 aplica mulțimi pentru a identifica și explica situații, procese, fenomene din diverse domenii;
 identifica dependențe funcționale în diverse contexte;
 identifica și aplica terminologia și notațiile aferente funcției în diverse situații, inclusiv în
comunicare;
 identifica și aplica terminologia și notațiile aferente trigonometriei în diverse situații, inclusiv
în comunicare;
 trasa graficul unei funcții și interpreta grafice obținute și/sau date;
 aplica funcțiile studiate și proprietățile acestora în rezolvări de probleme, în studiul și
explicarea unor situații, fenomene, procese fizice, chimice, biologice, economice, sociale etc.;
 selecta metoda adecvată și o poate aplica la rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor și sistemelor de
ecuații/inecuații de tipurile studiate;
 aplica metoda inducției matematice și/sau metoda reducerii la absurd la demonstrarea unor
teoreme, identități;
 utiliza operațiile cu monoame, polinoame și fracții algebrice la simplificarea unor expresii
matematice, la demonstrarea identităților;
 aplica elemente de trigonometrie la rezolvarea triunghiului dreptunghic și la determinarea
unor măsuri de unghiuri (în grade, în radiani);
 identifica și reprezenta în plan, utilizând instrumentele de desen, instrumente TIC, figuri
geometrice studiate;
 transpune o situație reală și/sau modelată referitoare la tipurile de figuri geometrice studiate
în limbajul geometric, rezolva problema obținută, justifica și interpreta rezultatul;

16
 aplica metoda asemănării triunghiurilor și metoda triunghiurilor congruente în rezolvări de
probleme din diverse domenii;
 recunoaște în diverse enunțuri și utiliza în rezolvări de probleme din diferite domenii (fizică,
geografie, chimie, biologie, istorie,arte,tehnologii, construcții etc.) formulele de calcul a ariilor
figurilor geometrice plane studiate;
 reprezenta adecvat în plan figurile geometrice plane studiate în vederea calculării lungimilor
de segmente, a măsurilor de unghiuri și a ariilor;
 identifica și aplica terminologia și notațiile aferente figurilor geometrice studiate în diverse
situații;
 aplica figurile geometrice studiate și proprietățile acestora în rezolvări de probleme, în studiul
și explicarea unor situații, fenomene, procese fizice, chimice, biologice, economice, sociale etc.;
 estima și calcula lungimi de segmente, măsuri de unghiuri, perimetre și arii în situații reale
și/sau modelate;
 elabora un plan de rezolvare a problemei și rezolva problema în conformitate cu planul
elaborat;
 justifica un demers sau rezultat matematic obținut și/sau indicat, recurgând la argumentări,
demonstrații;
 analiza rezolvarea unei probleme, situații-problemă în contextul corectitudinii, al simplității,
al clarității și al semnificației rezultatelor;
 investiga valoarea de adevăr a unei afirmații, propoziții obținute și/sau indicate.

Clasa a XI-a
Unități de Activități si produse de
Unități de competențe
conținut învățare recomandate
1.1.Recunoaștereașirurilor, progresiilor I. Șiruri de Rezolvarea exercițiilor și
aritmetice, progresiilor geometrice în numere reale problemelor de:
contexte diverse. -recunoaștere și exemplificare a
1.2.Identificarea și utilizarea  Noțiunea șirurilor, progresiei aritmetice,
terminologiei și notațiilor specifice șir de numere progresiei geometrice în diverse
șirurilor și progresiilor în diverse situații. reale.Șiruri contexte;
1.3.Clasificareașirurilordupă criteriile: finite, infinite. -aplicare a terminologiei aferente
șiruri finite, infinite, monotone, mărginite,  Șiruri noțiunii de șir, progresie
convergente, divergente. mărginite. aritmetică, progresie geometrică
1.4. Caracterizarea unor șiruri folosind  Șiruri în diverse contexte;
diverse reprezentări (formule, grafice) monotone. -determinarea elementelor unui
și/sau proprietăți ale acestora.  Progresi șir definit analitic, prin recurență;
1.5.Analizareași interprettarea a aritmetică. -determinarea monotoniei,
rezultatelor obținute la rezolvarea unor Proprietăți. mărginirii, convergenței
probleme prin utilizarea șirurilor, Aplicații. șirurilor;
progresiilor.  Progresi -clasificare și caracterizare a
1.6. Utilizareașirurilor, progresiilor în a geometrică. șirurilor, după diverse criterii;
diverse domenii. Proprietăți. -construire a unor exemple de
1.7. Justificarea unui demers, rezultat Aplicații. șiruri finite, infinite, mărginite,
obținut și/sau indicat cu șiruri și progresii, Limita monotone;
recurgând la argumentări, demonstrații.  -analizareși interpretare a
unui șir.
Definiția în rezultatelor obținute la
limbajul rezolvarea unor probleme prin
vecinătăților, utilizarea șirurilor, progresiilor;
limbajul 𝜀 − 𝛿.

17
  Noțiunea -utilizare a șirurilor, progresiilor
de șir în diverse domenii, inclusiv în
convergent. realizarea de proiecte;
Noțiunea de șir -compunere și rezolvare de
divergent. probleme cu șiruri, progresii
Elemente noi relevante unor situații cotidiene
de limbaj și/sau din alte domenii.
matematic:  C
Șir mărginit/ ercetarea unor cazuri concrete
nemărginit, din situațiireale și/sau modelate
margine referitoare la aplicarea șirurilor
și progresiilor și soluționarea
inferioară/
problemei identificate.
superioară, șir  R
monoton/ ealizarea unor investigații
crescător/ privind aplicarea șirurilor și
descrescător/ progresiilor în diverse domenii.
strict crescător/  R
strict ealizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind
descrescător, șir aplicarea șirurilor și
constant, progresiilor în situații reale
progresia și/sau modelate.
aritmetică, Produse recomandate:
progresia  Cazul cercetat, cu
geometrică, aplicații practice;
 Răspunsul oral;
termen de rang
 Exercițiul rezolvat;
n, rația  Răspunsul scris;
progresiei,  Problema rezolvată;
formula  Itemul scris rezolvat;
termenului  Argumentarea orală și în
general al scris;
șirului,  Planul de idei;
 Proiectul „Progresiile în
vecinătatea
diverse domenii”;
punctului, limita  Matricea de asociere
șirului, șir completată;
convergent/  Harta conceptuală elaborată
divergent. la modul;
 Testul sumativ rezolvat.
II.Limite de Rezolvarea exercițiilor și
2.1. Caracterizarea unor funcții și funcții. Funcții problemelor de:
interpretarea unor proprietăți ale continue -determinare a punctelor de
funcțiilor efectuând lectura grafică și/sau  Punct de acumulare, punctelor izolate ale
analitică. acumulare, diferitor mulțimi;
2.2. Aplicarea algoritmului de calculul a punct izolat al -lectură grafică și/sau analitică în
limitei funcției într-un punct și a unor unei mulțime contextul caracterizării funcției și
algoritmi specifici de eliminare a  Noțiunea interpretări proprietăților acesteia
nedeterminărilor în rezolvări de probleme. limita unei referitor la limita funcției și
2.3.Identificareași utilizarea funcții într-un limite laterale;
terminologiei și notațiilor specifice noțiunii punct. Definiția

18
de limită a funcției, continuitate în diverse în limbajul -calculare a limitelor de funcții
situații. vecinătăților, utilizând limita funcțiilor
2.4. Identificarea continuității, punctelor limbajul 𝜀 − 𝛿. elementare și operații cu limite de
de discontinuitate în baza formulei  Noțiunea funcții;
analitice. limita unei -calculare a limitelor funcțiilor
2.5. Utilizarea proprietăților funcțiilor funcții la ±  . într-un punct, aplicând algoritmi
continue pe o mulțime în diverse contexte.  Limite specifici de eliminare a
2.6.Exemplificarea de funcții, compuneri laterale. nedeterminărilor în rezolvări de
de funcții care au/nu au limită în punctul  Limitele probleme;
dat, sunt/nu sunt continue pe intervalul dat. funcțiilor -determinare a asimptotelor
2.7. Analizarea rezolvării unei probleme elementare. graficelor funcțiilor;
referitoare la funcții continue din punct de  Operații -identificarea continuitățiiprin
vedere al corectitudinii, al simplității, al cu limite de lectură grafică și/sau analitic
clarității și al semnificației rezultatelor. funcții. Calculul apunctelor de discontinuitate
2.8. Justificarea unui demers, rezultat limitelor de funcției date;
obținut și/sau indicat cu limite și funcții. -efectuare a operațiilor cu funcții
continuitate, recurgând la argumentări,  Cazuri continue;
demonstrații. exceptate la -utilizarea proprietăților
operații cu funcțiilor continue pe un interval
limite de funcții. în diverse contexte;
 Limite -exemplificare de funcții,
remarcabile compuneri de funcții care au/nu
lim x  1; lim (1limită
 ) în e; punctul dat, sunt/nu sunt
sin x 1 x

x 0 x  x
continue pe intervalul dat;
1
-utilizarea terminologiei și
lim (1 x) x  e. notațiilor specifice noțiunii de
x 0
limită, continuitate în diverse
contexte;
 Asimptot
-justificare și argumentare a
ele graficelor
raționamentelor matematice
funcțiilor reale.
aplicate și arezultatelor obținute
 Noțiunea la rezolvări de probleme.
funcție  C
continuăîntr-un ercetarea unor cazuri concrete
punct.Punct de din situațiireale și/sau modelate
discontinuitate. referitoare la aplicarea limitelor
 Funcție și soluționarea problemei
continuă pe o identificate.
mulțime.Contin  R
uitatea la ealizarea unor investigații
stânga.Continuit privind aplicarea limitelor în
atea la dreapta. diverse domenii.
Criterii de  R
continuitate. ealizarea unor proiecte de
 Continui grup/individuale, privind
tatea aplicarea limitelor în situații
funcțiilorelemen reale și/sau modelate.
tare. Produse recomandate:
 Proprietă  Cazul cercetat;
țile  Exercițiul rezolvat;
funcțiilorcontin  Problema rezolvată;
ue:teorema  Schema elaborată;

19
Darboux,  Argumentarea orală și în
teorema scris;
Bolzano-  Planul de idei;
Cauchy despre  Proiectul „Aplicarea
anularea continuității funcției în
funcției. rezolvarea ecuațiilor și
Elemente noi inecuațiilor”;
de limbaj  Matricea de asociere
matematic: completată;
Punct de  Harta conceptuală elaborată
acumulare, la modul;
punct izolat,  Testul sumativ rezolvat.
mulțime închisă,
mulțime
compactă,
limita funcției
într-un punct,
limita funcției la
infinit, limite
laterale, limita
la stânga / la
dreapta, cazuri
exceptate, limite
remarcabile,
asimptote,
asimptota
verticală
/orizontală/oblic
ă, funcție
continua într-un
punct, funcție
continua pe o
mulțime, punct
de
discontinuitate,
punct de
discontinuitate
de speța I /
speța II,
continuitate
laterală,
continuitate la
stânga/ la
dreapta,
teorema lui
Darboux,

20
 teorema
Bolzano-Cauchy
despre anularea
funcției.

III. Funcții Rezolvarea exercițiilor și

3.1. Identificarea în diverse contexte a derivabile. problemelor de:
funcțiilor derivabile și/sau a funcțiilor care Aplicații ale -exemplificare a funcțiilor
nu sunt derivabile într-un punct. derivabile și a celor ce nu posedă
derivatelor
3.2. Aplicarea algoritmilor specifici derivată într-un punct, pe un
calculului diferențial în rezolvarea unor  Probleme interval;
probleme și cercetarea unor procese reale din diverse -calculare a derivatelor funcțiilor,
și/sau modelate. domenii ce utilizând tabelul de derivare și
3.3. Studierea unor funcții din punct de conduc la reguli de derivare;
vedere cantitativ și calitativ utilizând noțiunea de -calculare a valorii derivatelor
algoritmul de studiu al funcției. derivată. funcțiilor în puncte specificate;
3.4. Explorarea unor proprietăți cu -trasare a tangentei la o curbă
 Noțiunea
caracter local și/sau global ale unor funcții reprezentată grafic și determinare
derivata,
referitoare la derivabilitate în rezolvarea derivata
a pantei ei.
unor probleme de optimizare din diverse -determinare a vitezei
laterală a unei
domenii. instantanee, a accelerației
funcții într-un
3.5. Utilizarea metodelor legate de instantanee a unui mobil;
punct. Funcții
aplicațiile derivatei ca metode calitativ noi -scrierea ecuației tangentei la
derivabile pe o
de studiere a funcției, de rezolvare a graficul unei funcții în diverse
mulțime.
problemelor teoretice și/sau practice. contexte;
 Tabelul
3.6.Aplicarea sensului geometric și -determinare a diferențialei
derivatelor
mecanic a derivatei în rezolvări de funcției date;
funcțiilor
probleme din diverse domenii. -calculare a diferențialei funcției
elementare.
3.7. Analizarea rezolvării unei probleme, într-un punct dat;
 Calculul
situații-problemă ce țin de utilizarea -aplicare a derivatelor în studiul
derivatelor.
derivatelor, diferențialelor în contextul proceselor fizice, sociale,
Reguli de
corectitudinii, al simplității, al clarității și economice prin intermediul
derivare.
al semnificației rezultatelor. rezolvării unor probleme,
 Derivata inclusiv de maxim și/sau minim;
3.8.Aplicarea derivatelor în rezolvarea
funcției
problemelor de maxim și/sau minim în -aplicare a teoremei lui Fermat,
compuse (cel Rolle, Lagrange în rezolvări de
geometrie, în studiul proceselor fizice,
mult trei funcții) probleme;
economice, din sfera socială etc.
3.9. Justificarea unui demers, rezultat  Derivata de -determinare a intervalelor de
obținut și/sau indicat cu calculul ordin n ( n monotonie, punctelor critice,
diferențial, recurgând la argumentări, ∈{2,3}). punctelor de extrem local și a
demonstrații.  Interpretare extremelor locale ale funcției;
a fizică a -determinare a intervalelor de
derivatei. convexitate și/sau concavitate, a
Aplicații directe punctelor de inflexiune a unei
ale derivatelor funcții ;
în fizică. -determinare a extremelor
 Interpretare globale ale funcției;
a geometrică a -studiere a unor funcții din punct
derivatei. de vedere cantitativ și calitativ,
Ecuația utilizând algoritmul de studiu al
tangentei la funcției și reprezentarea ei;

21
graficul funcției -utilizare a metodelor legate de
într-un punct. aplicațiile derivatei ca metode
 Noțiunea calitativ noi de studiere a
diferențiala funcției, de rezolvare a
funcției. Reguli problemelor teoretice și/sau
de calcul a practice;
diferențialelor. -calculul a limitelor funcției cu
 Proprietățil ajutorul derivatei, utilizând
e funcțiilor regula lui l’Hospital;
derivabile: -rezolvare a unor probleme de
teoremele optimizare din diverse domenii,
Fermat, Rolle, inclusiv geometrie, fizică,
Lagrange. economie etc., utilizând derivate;
 Puncte -justificare și argumentare a
critice. Puncte raționamentelor matematice și
de extrem, rezultatelor obținute la rezolvări
extremele de probleme.
funcției.  C
 Aplicații ercetarea unor cazuri concrete
ale derivatelor din situațiireale și/sau modelate
de ordin 1 și 2 referitoare la aplicarea
în studiul calculului diferențial și
variației funcției soluționarea problemei
elementare identificate.
și/sau al funcției  R
compuse din cel ealizarea unor investigații
mult 2 funcții privind aplicareacalculului
elementare. diferențial în diverse domenii.
 Reprezentar  R
ea grafică a ealizarea unor proiecte de
funcției. grup/individuale, inclusiv
 Calculul proiecte STEM, privind
limitelor aplicarea calculului
funcției cu diferențialîn situații reale și/sau
ajutorul modelate.
derivatei. Produse recomandate:
 Cazul cercetat, cu
Regulile lui l , aplicații practice;
Hospital.  Problema rezolvată;
 Probleme  Exercițiul rezolvat;
de maxim și  Schema elaborată;
minim.  Argumentarea orală și în
Optimizări. scris;
Elemente noi  Planul de idei;
de limbaj  Proiectul
matematic: STEM„Aplicarea derivatei în
Creșterea economie”;
argumentului,  Proiectul „Probleme de
creșterea optimizare din cotidian”;
funcției într-un  Matricea de asociere
punct dat, completată;

22
tangenta la  Harta conceptuală elaborată
graficul funcției la modul;
într-un punct  Testul sumativ rezolvat.
dat, derivata
funcției în
punct, funcție
derivabilă în
punct, domeniul
de derivabilitate
a unei funcții,
funcție
derivabilă pe o
mulțime, reguli
de derivare,
derivata funcției
compuse,
derivata de
ordinul n,
interpretarea
fizică a
derivatei,
interpretarea
geometrică a
derivatei,
ecuația
tangentei,
diferențiala
funcției, puncte
critice/
staționare,
puncte de
extrem local,
extreme locale/
globale,
intervale de
convexitate/
concavitate,
punct de
inflexiune,
regulile lui l ,
Hospital,
probleme de
optimizare.

23
 IV. Numere Rezolvarea exercițiilor și
4.1.Identificareași utilizarea complexe problemelor de:
terminologiei și notațiilor specifice noțiunii  Noțiunea -evidențiere a necesității
de număr complex în diverse situații. număr complex. extinderii noțiunii de număr;
4.2. Aplicarea numerelor complexe scrise Mulțimea C. -utilizare a terminologiei aferente
în formă algebrică și formă trigonometrică, Forma algebrică noțiunii de număr complex în
a operațiilor cu ele în rezolvări de a numărului diverse contexte;
probleme. complex. -identificare a părții reale și celei
4.3. Reprezentarea geometrică a  Operații imaginare a numărului complex;
numărului complex dat, a modulului aritmetice cu -efectuare de calcule cu numere
acestuia și aplicarea acestora în rezolvări numere complexe, scrise în diverse
de probleme. complexe scrise forme;
4.4.Transformarea numerelor complexe în formă -aplicare a numerelor complexe
dintr-o formă în alta. algebrică. scrise în formă algebrică și formă
4.5. Operarea cu numere complexeși  trigonometrică, a operațiilor cu
alegerea formei de reprezentare a unui Reprezentarea ele în diverse contexte;
număr complex în funcție de caz în vederea geometrică a -reprezentare geometrică a
efectuării calculelor și rezolvării numerelor numerelor complexe, a
problemelor. complexe. modulului unui număr complex;
4.6. Selectarea unor algoritmi specifici de  Modulul -utilizarea reprezentărilor
operare cu numere complexe și aplicarea unui număr geometrice a numerelor
acestora pentru efectuarea unor calcule. complex. complexe la rezolvări de
4.7.Rezolvarea în mulțimea C a ecuațiilor  Forma probleme;
de gradul II, ecuațiilor bipătratice, trigonometrică a -transformare a numerelor
ecuațiilor binome, ecuațiilor reciproce de numărului complexe dintr-o formă în alta;
gradul III și IV. complex. -alegere a formei de reprezentare
4.8. Justificarea unui  Operații a unui număr complex în funcție
demers, rezultat obținut și/sau indicat cu cu numere de caz în vederea efectuării
numere complexe, recurgând la complexe scrise calculelor și rezolvării
argumentări, demonstrații. în formă problemelor;
trigonometrică -rezolvare în mulțimea C a
(înmulțirea, ecuațiilor de gradul II, ecuațiilor
împărțirea, bipătratice, ecuațiilor binome,
ridicarea la ecuațiilor reciproce de gradul III
putere cu și IV;
exponent -justificare și argumentare a
natural, raționamentelor matematice și
extragerea rezultatelor obținute la rezolvări
rădăcinii de de probleme.
ordinul n, 2  n  C
ercetarea unor cazuri concrete
 4, n  N * ).
din situațiireale și/sau modelate
 Ecuații referitoare la aplicarea
de gradul II, numerelor complexe și
ecuații soluționarea problemei
bipătratice, identificate.
ecuații binome  R
(n∈ {2,3,4}), ealizarea unor investigații
ecuații reciproce privind aplicarea numerelor
de gradul III și complexe în diverse domenii.
IV în mulțimea  R
C. ealizarea unor proiecte de

24
 Elemente noi grup/individuale, privind
de limbaj aplicarea numerelor complexe
matematic: în situații reale și/sau modelate.
Numărul i, Produse recomandate:
număr complex,  Cazul cercetat;
parte  Problema rezolvată;
reală/parte  Exercițiul rezolvat;
imaginară,  Schema elaborată;
forma algebrică  Argumentarea orală și în
a numărului scris;
complex, forma  Planul de idei;
trigonometrică  Proiectul „Aplicarea
a numărului numerelor complexe în știință și
complex, număr tehnică”;
pur imaginar,  Matricea de asociere
conjugatul completată;
numărului  Harta conceptuală elaborată
complex, la modul;
modulul  Testul sumativ rezolvat.
numărului
complex,
imaginea
numărului
complex, afixul,
plan complex,
axa reală, axa
imaginară,
argumentul
numărului
complex,
argumentul
principal al
numărului
complex,
rădăcina de
ordinul n al
numărului
complex,
ecuație binomă,
ecuație
reciprocă.
V. Matrice. Rezolvarea exercițiilor și
5.1. Identificarea și utilizarea Determinanți. problemelor de:
terminologiei și notațiilor specifice Sisteme de -identificare în diverse situații a
noțiunilor de matrice, determinant în ecuații liniare tipurilor de matrice, determinanți
diverse situații.  Noțiunea și sisteme de ecuații liniare;
5.2.Identificarea în diverse situații a matrice.Cazuri -utilizare a terminologiei aferente
tipurilor de matrice, determinanți și sisteme particulare. noțiunii de matrice;
de ecuații liniare.  Operații -efectuare a operațiilor cu
5.3.Aplicarea regulilor de calcul cu matrice. matrice;
matriceal, de calcul a determinanți în Proprietăți. -calcul a determinanților de
rezolvări de probleme. ordinul doi, trei, patru;

25
5.4.Rezolvarea unor ecuații și sisteme de  Noțiunea -determinare a matricei inverse a
ecuații, utilizând algoritmii specifici de determinant de unei matrice date;
calculul matriceal și/sau al determinanților. ordinul doi, de -rezolvare a unor ecuații și
5.5.Stabilirea unor condiții de ordinul trei, de sisteme de ecuații, utilizând
compatibilitate și/sau incompatibilitate a ordinul n. algoritmii specifici de calculul a
unor sisteme de ecuații liniare și utilizarea  Proprietă matricelor și/sau a
unor metode adecvate de rezolvare a țile determinanților;
acestora. fundamentale -stabilire a unor condiții de
5.6.Modelarea unor situații practice, a necesare pentru compatibilitate și/sau
unor procese reale, inclusiv din domeniul calculul incompatibilitate a unor sisteme
economic sau tehnic, care necesită determinanților. de ecuații liniare și utilizare a
asocierea unui tabel de date cu  Calculul unor metode adecvate de
reprezentarea matriceală. determinanților rezolvare a acestora;
5.7.Analizarea rezolvării unei probleme, de ordinul doi, -modelare a unor situații practice,
situații-problemă ce ține de calculul trei, patru. a unor procese reale, inclusiv din
matriceal, calculul determinanților și  Matrice domeniul economic sau tehnic,
rezolvarea sistemelor de ecuații liniare în inversabilă. care necesită asocierea unui tabel
contextul corectitudinii, al simplității, al Calculul de date cu reprezentarea
clarității și al semnificației rezultatelor. matricei inverse. matriceală;
5.8. Justificarea unui  Ecuații -justificare și argumentare a
demers, rezultat obținut și/sau indicat cu matriceale: raționamentelor matematice și
matrice, determinanți, sisteme de ecuații, AX  B; YA  B. rezultatelor obținute la rezolvări
recurgând la argumentări, demonstrații. de probleme.
 C
 Sisteme
ercetarea unor cazuri concrete
de ecuații liniare
din situațiireale și/sau modelate
de tipul mxn,
referitoare la calculul matriceal
m,n  N * , și soluționarea problemei
m  4, n  4. identificate.
 Regula  R
lui Cramer, ealizarea unor investigații
metoda lui privind aplicarea calculului
Gauss, metoda matriceal în diverse domenii.
matriceală.  R
 Sisteme ealizarea unor proiecte de
de ecuații liniare grup/individuale, privind
omogene de aplicarea matricelor și
tipul mxn, m,n determinanților în situații reale
N * , m  4, n  4. și/sau modelate.
Elemente noi Produse recomandate:
de limbaj  Cazul cercetat, cu
matematic: aplicații practice;
Matrice, linia i,  Exercițiul rezolvat;
coloana j,  Problema rezolvată;
matrice  Schema elaborată;
pătratică de  Argumentarea orală și în
ordinul n, scris;
diagonala  Proiectul „Aplicații ale
principală, matricelor și determinanților în
diagonala economie”;
secundară,  Planul de idei elaborat;
matrice inferior

26
 triunghiulară/  Matricea de asociere
superior completată;
triunghiulară,  Harta conceptuală elaborată
matrice la modul;
coloană,  Testul sumativ rezolvat.
matrice linie,
matrice unitate,
matrice nulă,
matrici egale,
transpusa
matricei,
matrice
inversabilă,
inversa
matricei,
determinantul
matricei,
determinant
principal,
determinant
secundar,
regula lui
Cramer, regula
triunghiurilor,
regula lui
Sarrus,
dezvoltarea
determinantului
după o linie/
după o coloană,
minor
complementar,
complement
algebric,
matricea
sistemului,
matrice extinsă,
metoda
matriceală,
metoda lui
Gauss, sistem
triunghiular/
trapezic, sistem
omogen.
VI. Rezolvarea exercițiilor și
6.1.Recunoașterea și descrierea pozițiilor Paralelismul în problemelor de:
relative ale punctelor, dreptelor, figurilor în spațiu -descriere a pozițiilor relative ale
plan și spațiu, planelor în spațiu în situații  Axiomel punctelor, dreptelor, figurilor în
reale și/sau modelate. e geometriei în plan și spațiu, planelor în spațiu
6.2. Identificarea și utilizarea plan. în contextul relației de paralelism
terminologiei și notațiilor specifice relației  Axiomel în spațiu;
de paralelism în spațiu în diverse situații. e geometriei în

27
6.3.Construirea, folosind materiale spațiu. -modelare a unor poziții relative
adecvate, a modelelor unor poziții relative Proprietăți ale ale punctelor, dreptelor, figurilor
ale punctelor, dreptelor, figurilor în plan și planului. în plan și spațiu, planelor și
spațiu, planelor și corpurilor în spațiu.  Poziția corpurilor în spațiu, utilizând
6.4.Reprezentarea în plan a unor relativă a inclusiv instrumente TIC în
configurații geometrice plane și/sau dreptelor în contextul relației de paralelism în
spațiale, utilizând instrumentele adecvate. spațiu. Unghiul spațiu;
6.5.Utilizarea criteriilor de paralelism a dintre două -reprezentare în plan a unor
dreptelor, dreptelor și planelor, planelor în drepte configurații geometrice plane
rezolvări de probleme, în situații reale necoplanare. și/sau spațiale, utilizând
și/sau modelate.  Drepte instrumentele adecvateîn
6.6.Identificarea figurilor plane din cadrul paralele în contextul relației de paralelism în
figurilor spațiale în contextul relației de spațiu. spațiu;
paralelism în situații reale și/sau modelate.  Poziția -demonstrație a relațiilor de
6.7.Aplicarea proprietăților figurilor relativă a unei paralelism a dreptelor, a dreptei
geometrice plane în contextul pozițiilor drepte față de și planului, a planelor;
relative și relației de paralelism în spațiu în un plan. -utilizare a criteriilor de
contexte diverse. Dreapta paralelă paralelism a dreptelor, dreptelor
6.8. Extragerea elementelor semnificative cu planul, și planelor, planelor în rezolvări
și informațiilor relevante din configurațiile proprietăți, de probleme, în situații reale
geometrice spațiale și reprezentărilor plane criteriu. și/sau modelate;
ale acestora pentru rezolvarea problemelor  Poziția -identificare a figurilor plane din
reale și/sau modelate. relativă a două cadrul figurilor spațiale în
6.9.Justificarea unui rezultat geometric plane. Plane contextul relației de paralelism,;
obținut sau indicat recurgând la paralele, -aplicare a proprietăților figurilor
argumentări, demonstrații. proprietăți, geometrice plane în contextul
6.10. Investigarea valorii de adevăr a unui criteriu. pozițiilor relative și relației de
demers, propoziții în contextul paralelism în spațiu;
paralelismului în spațiu. Elemente noi -rezolvare de probleme ce țin de
de limbaj poziții relative și paralelism în
matematic: spațiu, relevante unor situații
Puncte cotidiene și/sau din alte domenii;
coplanare / -extragere a elementelor
necoplanare, semnificative și informațiilor
drepte relevante din configurațiile
coplanare / geometrice spațiale și
necoplanare,un reprezentărilor plane ale acestora
ghiul dintre pentru rezolvarea problemelor
două drepte reale și/sau modelate;
necoplanare, -investigare a valorii de adevăr a
dreapta unui demers, propoziții în
paralelă cu contextul paralelismului în
planul, plane spațiu;
secante, plane -justificare a unui rezultat
paralele. geometric obținut sau indicat
recurgând la argumentări,
demonstrații.
 C
ercetarea unor cazuri concrete
din situațiireale și/sau modelate
referitoare la paralelism în

28
 spațiu și soluționarea
problemei identificate.
 R
ealizarea unor lucrări practice,
inclusiv peteren, privind
formarea capacităților de
aplicare a relației de paralelism
în practică.
 R
ealizarea unor investigații
privind aplicarea relației de
paralelism în diverse domenii.
 R
ealizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind
aplicarea relației de paralelism
în situații reale și/sau modelate.
Produse recomandate:
 Cazul cercetat, cu
aplicații practice;
 Problema rezolvată;
 Itemul scris rezolvat;
 Schema elaborată;
 Argumentarea orală și în
scris;
 Lucrarea practică pe
teren „Determinarea relațiilor de
paralelism în curtea școlii”;
 Planul de idei elaborat;
 Demonstrația;
 Proiectul „Aplicarea
elementelor de paralelism în
construcțiile edificiilor din
localitate”;
 Matricea de asociere
completată;
 Harta conceptuală elaborată
la modul;
 Testul sumativ rezolvat.
VII. Rezolvarea exercițiilor și
7.1. Recunoașterea și descrierea Perpendiculari problemelor de:
pozițiilor relative ale punctelor, dreptelor, tatea în spațiu -descriere a pozițiilor relative ale
figurilor în plan și spațiu, planelor în spațiu  Drepte punctelor, dreptelor, figurilor în
în contextul relației de perpendicularitate în perpendiculare plan și spațiu, planelor în spațiu;
spațiu în situații reale și/sau modelate. în spațiu, -modelare, folosind materiale
7.2. Identificarea și utilizarea proprietăți, adecvate, instrumente TIC, a
terminologiei și notațiilor specifice relației criteriu. unor poziții relative ale
de perpendicularitate în spațiu în diverse  Dreapta punctelor, dreptelor, figurilor în
situații. perpendiculară plan și spațiu, ale planelor în
7.3. Modelarea, folosind materiale pe plan, spațiu în contextul relației de
adecvate, a unor poziții relative ale proprietăți, perpendicularitate în spațiu;
punctelor, dreptelor, figurilor în plan și criteriu.

29
spațiu, ale planelor în spațiu în contextul  Proiecții -reprezentare în plan a unor
relației de perpendicularitate în spațiu. ortogonale a configurații geometrice plane
7.4.Reprezentarea în plan a unor punctelor, și/sau spațiale în contextul
configurații geometrice plane și/sau segmentelor, relației de perpendicularitate în
spațiale în contextul relației de dreptelor pe spațiu;
perpendicularitate în spațiu. plan. -demonstrație a relațiilor de
7.5.Utilizarea criteriilor de  Distanța perpendicularitatea dreptelor, a
perpendicularitate a dreptelor, dreptelor și de la un punct la dreptei și planului, a planelor;
planelor, planelor în rezolvări de probleme, o dreaptă, de la -utilizare a criteriilor de
în situații reale și/sau modelate. un punct la un perpendicularitate a dreptelor,
7.6. Identificarea figurilor plane din plan, de la o dreptelor și planelor, planelor;
cadrul figurilor spațiale în contextul relației dreaptă la un -identificare a figurilor plane din
de perpendicularitate în spațiu în situații plan. cadrul figurilor spațiale în
reale și/sau modelate.  Unghiul contextul relației de
7.7. Extragerea elementelor semnificative dintre dreaptă și perpendicularitate în spațiu;
și informațiilor relevante din configurațiile plan. -determinare a analogiilor între
geometrice spațiale și reprezentărilor plane  Teorema proprietățile figurilor geometrice
ale acestora pentru rezolvarea problemelor celor trei în plan și spațiu în contextul
reale și/sau modelate. perpendiculare. relației de perpendicularitate și
7.8.Calcularea lungimilor de segmente și Reciproca. utilizare a acestora în rezolvări de
a măsurilor de unghiuri în plan și spațiu  Unghi problem;
(unghiul dintre două drepte, unghiul dintre diedru. -aplicare a proprietăților figurilor
o dreaptă și un plan, unghiul dintre două  Plane geometrice plane în contextul
plane, unghiul diedru) în situații reale perpendiculare, relației de perpendicularitate în
și/sau modelate. proprietăți, spațiu în contexte diverse;
7.9.Justificarea unui rezultat geometric criteriu. -calcul a lungimilor de segmente
obținut sau indicat recurgând la și a măsurilor de unghiuri în plan
 Lungime
argumentări, demonstrații. și spațiu (unghiul dintre două
a proiecției
7.10.Investigarea valorii de adevăr a unui drepte, unghiul dintre o dreaptă și
ortogonale a
demers, propoziții în contextul un plan, unghiul dintre două
unui segment pe
perpendicularității în spațiu. plane, unghiul diedru);
un plan. Aria
-rezolvare de probleme ce țin de
proiecției
perpendicularitate în spațiu,
ortogonale a
relevante unor situații cotidiene
unei figuri pe
și/sau din alte domenii;
plan.
-investigare a valorii de adevăr a
unui demers, propoziții în
Elemente noi
contextul perpendicularității în
de limbaj
spațiu.
matematic:
-justificare a unui rezultat
Dreapta
geometric obținut sau indicat
perpendiculară
recurgând la argumentări,
pe plan,
demonstrații.
proiecție
 C
ortogonală a
ercetarea unor cazuri concrete
unui punct pe
din situațiireale și/sau
plan, proiecție
modelate referitoare la
ortogonală a
perpendicularitate și
unei drepte pe
soluționarea problemei
plan, proiecție
identificate.
ortogonală a
 R
unei figuri pe
ealizarea unor lucrări practice,

30
 plan, distanța inclusiv peteren, privind
de la punct la formarea abilităților de aplicare
plan, teorema a relației de perpendicularitate
celor trei în practică.
perpendiculare,  R
unghi format de ealizarea unor investigații
o dreaptă și un privind aplicarea relației de
plan, unghi perpendicularitate în diverse
diedru, muchia domenii.
unghiului  R
diedru, fețele ealizarea unor proiecte de
unghiului grup/individuale, privind
diedru, aplicarea relației de
interiorul perpendicularitate în situații
unghiului reale și/sau modelate.
diedru, unghi Produse recomandate:
plan ( linear) al  Cazul cercetat, cu
unghiului aplicații practice;
diedru, măsura  Exercițiul rezolvat;
unghiului  Problema rezolvată;
diedru, plane  Schema elaborată;
perpendiculare.  Lucrarea practică pe
teren „Determinarea relațiilor de
perpendicularitate în curtea
școlii”;
 Argumentarea orală și în
scris;
 Planul de idei;
 Demonstrația;
 Proiectul „Aplicarea
elementelor de
perpendicularitate în
construcțiile edificiilor din
localitate”;
 Matricea de asociere
completată;
 Harta conceptuală elaborată
la modul;
 Testul sumativ rezolvat.
VIII. Rezolvarea exercițiilor și
8.1. Identificareașiclasificareadupă Transformări problemelor de:
diferite geometrice în - identificare și clasificare după
criteriiatipurilordetransformărigeometrice spațiu diferite criterii a tipurilor de
înspațiu însituațiireale și/saumodelate. transformări geometrice în
8.2.  Transfor spațiu;
Identificareașiutilizareaterminologieiafer mări izometrice utilizare a terminologiei aferente
entetransformărilorgeometrice în transformărilor geometrice în
însituațiidiverse. spațiu.Proprietăț situații diverse;
8.3. Utilizareatransformărilorgeometrice i. -modelare a transformărilor
șiaproprietățiloracestora îndiversedomenii  Simetria geometrice în spațiu, utilizând
(înpractică, întehnică, înarte). față de un punct diverse materiale, inclusiv TIC;
în

31
8.4. Modelarea transformărilor geometrice spațiu.Proprietăț -justificare a unui rezultat
în spațiu, utilizând diverse materiale i. geometric obținut sau indicat
adecvate, inclusiv a unor situații reale  Simetria recurgând la argumentări,
și/sau modelate. axială în spațiu. demonstrații;
8.5. Reprezentarea în plan a Proprietăți. -reprezentare în plan a
configurațiilor obținute în rezultatul  Simetria configurațiilor obținute în
aplicării transformărilor geometrice. în raport cu un rezultatul aplicării
8.6. Aplicarea transformărilor geometrice plan.Proprietăți. transformărilor geometrice;
și a proprietăților acestora în rezolvări de  Translați -aplicare a transformărilor
probleme. a în geometrice și a proprietăților
8.7.Justificarea unui rezultat geometric spațiu.Proprietăț acestora în diverse contexte.
obținut sau indicat, recurgând la i. -justificare a unui rezultat
argumentări, demonstrații.  Asemăn geometric obținut sau indicat
area în recurgând la argumentări,
spațiu.Proprietăț demonstrații.
i.  C
 Rotația ercetarea unor cazuri concrete
în din situațiireale și/sau modelate
spațiu.Proprietăț referitoare la transformările
i. geometrice studiate și
soluționarea problemei
Elemente noi identificate.
de limbaj  R
matematic: ealizarea unor investigații
Transformare privind aplicarea
izometrică, transformărilor geometrice în
simetrie axială diverse domenii.
în spațiu,  R
simetrie ealizarea unor proiecte de
centrală în grup/individuale, privind
spațiu, simetrie aplicarea transformărilor
față de un plan, geometrice în situații reale
translație în și/sau modelate.
spațiu, Produserecomandate:
asemănare în  Cazul cercetat, cu
spațiu, rotație în aplicații practice;
spațiu.  Exercițiul rezolvat;
 Problema rezolvată;
 Schema elaborată;
 Argumentarea orală și în
scris;
 Planul de idei elaborat;
 Demonstrația;
 Investigația „Simetria
axială în biologie”;
 Proiectul ”Transformări
geometrice în arte”;
 Matricea de asociere
completată;
 Harta conceptuală elaborată
la modul;
 Testul sumativ rezolvat.

32
 Clasa a XI-a
EXTENSII

Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:

9.1.Identificarea în Elemente de -identificare în diferite contexte a dreptei și de
diferite contexte a geometrie determinare a pantei unei drepte;
și analitică* -determinare a unghiului dintre două drepte în plan;
clasificareadreptelo -determinare a relației de paralelism a dreptelor;
r după diverse IX. Dreapta în -determinare a relației de perpendicularitate a
criterii studiate. plan* dreptelor;
9.2.Determinarea  Panta -scriere a ecuației unei drepte care trece prin două
pozițiilor relative (coeficientul puncte distincte;
ale două drepte în unghiular) unei -scriere a unei drepte care trece printr-un punct dat și
situații reale și/sau drepte. are panta dată:
modelate.  Unghiul -scriere a ecuației dreptei prin tăieturi;
9.3.Identificareași format de două -scriere a ecuației generale a dreptei;
utilizarea drepte. -aplicare a ecuațiilor dreptei în rezolvări de probleme;
terminologiei  Ecuațiile -calculare a distanței de la un punct dat la o dreaptă de
aferente elementelor dreptei ecuație dată;
de geometrie (determinată de 2 -calculare a ariei unui triunghi cu coordonatele
analitică studiate în puncte, de un vârfurilor cunoscute;
situații diverse. punct și pantă, prin -determinare a pozițiilor relative ale 2 drepte în plan
9.4.Utilizarea tăieturi). Ecuația în situații reale și/sau modelate;
ecuațiilor dreptei în generală a dreptei. -reprezentare în plan a dreptei prin utilizarea
rezolvări de  Poziția instrumentelor de desen și instrumentelor TIC;
probleme. reciprocă a 2 -aplicare a terminologiei și notațiilor aferente
9.5.Modelarea drepte. elementelor de geometrie analitică studiate, inclusiv în
geometrică a unor  Unghiul situații de comunicare;
situații cotidiene dintre două drepte. -determinare a valorii de adevăr a unor propoziții
și/sau din alte  Fascicul de recurgând la argumentări, demonstrații;
domenii, inclusiv drepte. -compunere și rezolvare de probleme de geometrie
utilizând dreptele, analitică, relevante unor situații cotidiene și/sau din
 Paralelism
ecuațiile dreptelor. alte domenii.
ul și
9.6.Transpunerea  Cercetar
perpendicularitatea
unei situații reale ea unor cazuri concrete dinsituații reale și/sau
dreptelor.
și/sau modelate în modelate referitoare la elementele studiate de
 Distanța de
limbaj analitic, geometrie analitică și soluționarea problemei
la un punct dat la o
rezolvarea identificate.
dreaptă .
problemei obținute  Realizar
și interpretarea  Aria ea unor investigații privindaplicarea dreptei și a
triunghiului cu
rezultatului. ecuațiilor acesteia în diverse domenii.
coordonatele
9.7.Elaborarea  Realizar
vârfurilor
unui algoritm de ea unor proiecte de grup/individuale, privind
cunoscute.
rezolvare și aplicarea dreptei și a ecuațiilor acesteia în diverse
rezolvarea contexte.
problemei de Produse recomandate:
Elemente noi de
geometrie analitică  Exercițiul rezolvat;
limbaj
în situa-ții reale  Problema rezolvată;
matematic:
și/sau modelate.  Cazul cercetat, cu aplicații practice;
Panta dreptei,
9.8.Determinarea  Schema elaborată;
ecuația dreptei,
ecuației unei drepte/

33
fascicul de drepte ecuația generală a  Proiectul „Aplicații ale dreptelor și ecuațiilor
având unele condiții dreptei, fascicul de acestora în diverse domenii”;
date. drepte.  Algoritmul elaborat;
9.9.Investigarea  Matricea de asociere completată;
valorii de adevăr a  Harta conceptuală elaborată la modul;
unor propoziții  Testul sumativ rezolvat.
referitoare la
elementele de
geometrie analitică
studiate, recurgând
la argumentări
și/sau demonstrații.
X.Conice* Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
10.1.Identificarea  Cercul. -scrierea ecuațiilor cercurilor cu centru dat și rază
în diferite contexte a Definiție. Ecuația dată;
curbelor de gradul canonică. Ecuația -identificarea pozițiilor relative ale cercului și dreptei;
al doilea și generală a -scrierea ecuației tangentei la cerc care trece printr-un
clasificareaacestora cercului. punct dat al cercului;
după diverse criterii  Poziția -identificare a curbelor de gradul al doilea;
studiate. relativă a unei -determinare a focarelor a curbelor de gradul al doilea;
10.2.Determinarea drepte față de -scriere a ecuației canonice a unei curbe de gradul al
pozițiilor relative cerc.Tangenta la doilea;
ale unei drepte cu o cerc. -determinare a pozițiilor relative ale unei curbe de
curbă de gradul al  Cerc gradul al doilea și a unei drepte;
doilea în diverse circumscris și cerc -determinare a ecuației tangente la elipsă care trece
situații. înscris unui printr-un punct al elipsei;
10.3.Reprezentare triunghi cu -construirea curbelor de gradul al doilea după ecuațiile
a în plan a curbelor coordonatele lor canonice;
de gradul doi vârfurilor -scriere a ecuației tangentei la hiperbolă care trece
studiate, inclusiv cunoscute. printr-un punct dat al hiperbolei;
prin utilizarea  Parabola. -reprezentare în plan a figurilor geometrice studiate,
instrumentelor de Definiție. Ecuația inclusiv prin utilizarea instrumentelor de desen
desen și canonică. adecvate;
instrumentelor TIC. Tangenta la -analizareși interpretare a rezultatelor obținute la
10.4.Utilizarea în parabolă. rezolvarea unor probleme practice prin utilizarea
diferite contexte a  Elipsa. elementelor de geometrie studiate;
proprietăților Definiție. Ecuația -determinare a valorii de adevăr a unor propoziții
curbelor de gradul canonică. recurgând la argumentări, demonstrații;
doi studiate. Tangenta la -compunere și rezolvare de probleme de geometrie,
10.5.Identificareași elipsă. relevante unor situații cotidiene și/sau din alte
utilizarea  Hiperbola. domenii.
terminologiei Definiție. Ecuația  Cercetar
aferente conicelor în canonică. ea unor cazuri concrete dinsituații reale și/sau
situații diverse. Asimptotele modelate referitoare la conice și soluționarea
10.6.Transpunerea hiperbolei. problemei identificate.
unei situații reale Tangenta la  Realizar
și/sau modelate în hiperbolă. ea unor investigații privindaplicarea conicelor în
limbaj geometric, diverse domenii.
 Probleme
rezolvarea  Realizar
de construire a
problemei obținute ea unor proiecte de grup/individuale, inclusiv
curbelor de gradul
și interpretarea proiecte STEM/STEAM, privind aplicarea
al doilea.
rezultatului. conicelor în situații reale și/sau modelate.

34
 10.7.Elaborarea Produse recomandate:
unui plan de Elemente noi de  Exercițiul rezolvat;
rezolvare și limbaj  Problema rezolvată;
rezolvareaproblem matematic:  Cazul cercetat, cu aplicații practice;
ei de geometrie Curbă de  Schema elaborată;
analitică, date sau ordinul II, conice,  Investigația „Conice în viața cotidiană”;
obținute. ecuația curbei,  Algoritmul aplicat;
10.8. Investigarea focarul / focarele  Proiectul STEAM „Conice în construcții”;
valorii de adevăr a curbelor de gradul  Proiectul STEM „Conice în cosmonautică”;
unor propoziții al doilea,elipsa,  Matricea de asociere completată;
recurgând la tangenta la curba  Harta conceptuală elaborată la modul;
argumentări și/sau de gradul al  Testul sumativ rezolvat.
demonstrații. doilea.

LA FINELE CLASEI A XI-a ELEVUL POATE:

 recunoaște, clasifica și caracterizașiruri, progresii aritmetice, progresii geometrice în diverse
contexte;
 utilizașirurile, progresiile în diverse domenii, inclusiv în realizarea unor proiecte simple;
 caracteriza funcții și identifica proprietățile acestora prin lectură grafică și/sau analitică;
 calcula limite ale șirurilor, limite ale funcției într-un punct;
 aplica algoritmi specifici de eliminare a nedeterminărilor în rezolvări de probleme;
 cerceta continuitatea funcției și determina punctele de discontinuitate ale funcției;
 utiliza algoritmi specifici calculului diferențial în studierea funcțiilor, rezolvarea unor
probleme, inclusiv probleme de maxim și minim, și cercetarea unor procese reale și/sau modelate;
 determina anumite proprietăți cu caracter local și/sau global ale unor funcții referitoare la
derivabilitate în rezolvarea unor probleme de optimizare din diverse domenii;
 explora proprietățile funcțiilor derivabile: teoremele Fermat,Rolle, Lagrange în diverse contexte;
 rezolva probleme ce țin de derivată și diferențială, relevante unor situații cotidiene și/sau din
alte domenii;
 opera cu numerele complexe scrise în formă algebrică și formă trigonometrică în rezolvări de
probleme, în rezolvarea de ecuații în mulțimea C.
 modela situații practice, procese reale, inclusiv din domeniul economic sau tehnic, care
necesită asocierea unui tabel de date cu reprezentare matriceală;
 efectua operații cu matrice;
 aplica algoritmii și proprietățile studiate la calcularea determinanților de ordinul 2,3 și 4;
 rezolva ecuații și sisteme de ecuații, utilizând algoritmi specifici de calculul a matricelor și/sau
a determinanților;
 stabili condițiile de compatibilitate și/sau incompatibilitate a unor sisteme de ecuații liniare și
utiliza metode adecvate de rezolvare a acestora;
 identifica și descrie pozițiile relative ale punctelor, dreptelor, figurilor în plan și spațiu,
planelor în spațiu în situații reale și/sau modelate;
 reprezenta în plan configurații geometrice plane și/sau spațiale, utilizând instrumentele
adecvate;
 utiliza criteriile de paralelism și perpendicularitate a dreptelor, dreptelor și planelor, planelor
în rezolvări de probleme, în situații reale și/sau modelate.
 utiliza instrumente TIC în contextul modelării și identificării unor poziții relative ale figurilor
în spațiu în scopul formării și dezvoltării imaginației/viziunii spațiale;

35
 calcula lungimile de segmente și a măsurilor de unghiuri în plan și spațiu (unghiul dintre două
drepte, unghiul dintre o dreaptă și un plan, unghiul dintre două plane, unghiul diedru) în situații reale
și/sau modelate;
 utiliza transformările geometrice și proprietățile acestora în diverse domenii (în practică, în
tehnică, în arte etc.);
 utiliza în diverse contexte terminologia și notațiilor aferente noțiunilor și conceptelor studiate;
 elabora un plan/algoritm de rezolvare a problemei și rezolva problema în conformitate cu
planul/algoritmul elaborat;
 justifica un rezultat obținut sau indicat recurgând la argumentări, demonstrații.

Clasa a XII-a

Activități și produse de învățare

Unități de competențe Unități de conținut
recomandate
I.Primitiva.Integrala Rezolvarea exercițiilor și
1.1. Identificareași nedefinită problemelor de:
aplicarea terminologiei și  Noțiunea de -identificare și determinare a
notațiilor aferente primitivei, primitivă. primitivei unei funcții și/sau integralei
integralei nedefinite în diverse  Integrala nedifinite;
contexte. nedefinită. -identificare și aplicare a
1.2. Recunoașterea și Proprietăți. terminologiei și notațiilor aferente
aplicarea primitivei unei funcții  Tabelul primitivei, integralei nedefinite în
în diverse contexte. primitivelor uzuale. diverse contexte;
1.3. Generalizarea noțiunii de  Metode de -calculare a integralelor nedefinite,
primitivă a funcției. integrare: aplicând proprietățile și tabelul de
1.4.Calcularea integralelor - metoda de integrale nedefinite, metodele de
nedefinite, aplicând proprietățile schimbare de integrare (integrarea prin părți,
și tabelul de integrale nedefinite, variabilă schimbarea de variabilă);
metodele de integrare (integrarea -determinare a primitivei unei funcții
prin părți, schimbarea de  f(  ( x ))   ( x )d x ; sau a funcției, primitiva căreia este
variabilă). - integrarea prin părți. dată în baza unor condiții indicate;
1.5.Determinarea primitivei Elemente noi de -analizare a rezolvării unor probleme
unei funcții sau a funcției, limbaj matematic: referitoare la primitive, integrale
primitiva căreia este dată în baza Primitiva unei definite din punct de vedere al
unor condiții indicate. funcții, graficul corectitudinii, al simplității, al
1.6. Analizarea rezolvării unor primitivei funcției, clarității și al semnificației
probleme referitoare la primitive, integrala nedefinită a rezultatelor
integrale definite din punct de funcției, integrare, -justificarea unui demers referitor la
vedere al corectitudinii, al semnul de integrare, primitive, integrale nedefinite
simplității, al clarității și al variabila de recurgând la argumentări,
semnificației rezultatelor. integrare, funcție de demonstrații;
1.7.Justificarea unui sub semnul de -analizare a rezolvării unei probleme,
demers,rezultat referitor la integrare, constantă situații-problemă de determinare a
primitive, integrale nedefinite de integrare, primitivei sau calculul integralei
recurgând la argumentări, schimbarea de nedefinite în contextul corectitudinii,
demonstrații. variabilă, integrarea al simplității, al clarității și al
prin părți, formula semnificației rezultatelor.
integrării prin părți,  C
formula de recurență. ercetarea unor cazuri
concretereferitoare la primitivă și

36

2.1. Identificareași aplicarea
terminologiei și notațiilor
aferente integralei definite în
diverse contexte.
2.2.Generalizarea noțiunii de
integrală.
2.3.Calcularea integralelor
definite aplicând proprietățile,
formula lui Newton-Leibnitz.
2.4.Recunoașterea în diverse
contexte și aplicarea
subgraficului unei funcții în
rezolvări de probleme.
2.5.Calcularea ariei figurii și
volumului corpului de rotație,
aplicând integrala definită.
2.6.Aplicarea integralei definite
în abordarea unor situații
cotidiene și/sau pentru
rezolvarea unor probleme din
diverse domenii.
2.7.Analizarea rezolvării unor
probleme referitoare la integrale
definite din punct de vedere al
corectitudinii, al simplității, al
clarității și al semnificației
rezultatelor.
2.8.Justificarea unui demers,
rezultat referitor la integrale
definite recurgând la
argumentări, demonstrații.
integrala nedefinită și soluționarea
problemei identificate.
 R
ealizarea unor investigații privind
aplicarea integralei nedefinite în
diverse domenii.
Produse recomandate:
 Exercițiul rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Matricea de asociere
completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
II. Integrala Rezolvarea exercițiilor și
definită. Aplicații problemelor de:
 Noțiunea de -identificare și aplicare
integrală definită. aterminologiei și notațiilor aferente
Proprietăți. integralei definite în diverse contexte,
 Formula lui inclusiv în comunicare;
Newton-Leibniz. -identificare a integralei definite a
 Calculul ariei unei funcții;
unei figuri, mărginite -calculare a integralelor definite,
de cel mult două aplicând proprietățile și tabelul de
subgrafice ale integrale nedefinite, metodele de
funcțiilor studiate, cu integrare (integrarea prin părți,
ajutorul integralei schimbarea de variabilă);
definite. -aplicare a formulei lui Newton-
 Volumul Leibnitz în calculul integralelor;
corpului de rotație. -justificarea unui demers referitor la
integrale definite, recurgând la
Elemente noi de argumentări, demonstrații;
limbaj matematic: -aplicare a integralelor definite în
Integrala definită a diverse domenii;
funcției, limite de -analizare a rezolvării unor probleme
integrare, limita referitoare la integrale definite din
inferioară, limita punct de vedere al corectitudinii, al
superioară, interval simplității, al clarității și al
de integrare, funcții semnificației rezultatelor;
integrabile, formula -interpretare geometrică a integralei
lui Newton-Leibniz, definite a unei funcții continue cu
subgrafic al funcției, valori nenegative.
valoare medie a  C
funcției. ercetarea unor cazuri concrete din
situațiireale și/sau modelate
referitoare la integrala definită și
soluționarea problemei identificate.
 R
ealizarea unor investigații privind
aplicarea integralei definite în
diverse domenii.
37
  R
ealizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind aplicarea
integralelor definiteîn situații reale
și/sau modelate.
Produse recomandate:
 Exercițiul rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 Proiectul „Aplicații ale
subgraficului funcției în
design/construcții”
 Proiectul „Aplicații ale
integralei definite în
fizică/geometrie”;
 Matricea de asociere
completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
III. Elemente de Rezolvarea exercițiilor și
3.1.Identificarea în diverse combinatorică. problemelor de:
contexte și clasificarea după Binomul lui Newton -identificare în diferite contexte și
diverse criterii a tipurilor de  Noțiunea de clasificare după diverse criterii a
probleme de combinatorică mulțime mulțimilor ordonate, a problemelor de
studiate. ordonată. Noțiunea de combinatorică studiate;
3.2. Identificareași aplicarea factorial. -identificare și aplicare
terminologiei și notațiilor  Legile aterminologiei și notațiilor aferente
aferente elementelor de combinatoricii. elementelor de combinatorică și
combinatorică și binomul lui  Permutări(fără binomul lui Newton în diverse
Newton în diverse contexte. repetări). contexte;
3.3.Utilizarea permutărilor,  Aranjamente (fără -rezolvare a problemelor, inclusiv a
aranjamentelor, combinărilor și repetări). problemelor cu aspect cotidian, din
proprietăților acestora pentru a  Combinări (fără alte domenii ce conțin elemente de
identifica și explica procese, repetări). combinatorică;
fenomene din diverse domenii.  Proprietăți ale -rezolvare a unor ecuații, inecuații,
3.4. Utilizarea binomului lui combinărilor. probleme ce conțin elemente de
Newton și/sau formulei  Ecuații, inecuații ce combinatorică;
termenului general în rezolvări conțin -utilizare a binomului lui Newton
de probleme. elemente de și/sau formulei termenului general în
3.5.Aplicarea proprietăților combinatorică. diverse domenii;
coeficienților binomiali și ale  Binomul lui -analizare a rezolvării unei probleme,
dezvoltării binomului la putere în Newton. situații-problemă de combinatorică
rezolvări de probleme.  Formula termenului sau referitoare la utilizarea binomului
3.6.Analizarea rezolvării unei general. lui Newton în contextul
probleme de combinatorică sau corectitudinii, al simplității, al
 Proprietăți
referitoare la utilizarea clarității și al semnificației
fundamentale
binomului lui Newton în rezultatelor;
ale coeficienților
contextul corectitudinii, al -justificare a unui demers, rezultat
binomiali.
referitor la elementele de

38
simplității, al clarității și al
semnificației rezultatelor.
3.7. Justificarea unui demers,
rezultat referitor la elementele
de combinatorică și binomul lui
Newton, recurgând la
argumentări, demonstrații.
4.1. Identificareași aplicarea
terminologiei și notațiilor
aferente elementelor de teoria
probabilităților, statistică
matematică și calcul financiar în
diverse contexte.
4.2.Identificarea și aplicarea
elementelor studiate de statistică
matematică și calcul financiar
pentru a identifica și explica
procese, fenomene din diverse
domenii.
4.3.Reprezentarea rezultatelor
observațiilor fenomenelor fizice,
economice, sociale prin desene,
 Proprietăți ale combinatorică și binomul lui
dezvoltării Newton,recurgând la argumentări,
binomului la putere. demonstrații.
Elemente noi de -compunere și rezolvare de probleme
limbaj matematic: de combinatorică, relevante unor
Mulțime ordonată, situații cotidiene și/sau din alte
factorial, domenii.
combinatorica,  C
permutări, ercetarea unor cazuri concrete din
aranjamente, situațiireale și/sau modelate
combinări, binomul referitoare la combinatorică și
lui Newton, formula soluționarea problemei identificată.
termenului general,  R
dezvoltarea ealizarea unor investigații privind
binomului la putere, aplicarea combinatoricii în diverse
coeficienți binomiali. domenii.
 R
ealizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind aplicarea
combinatoriciiîn situații reale și/sau
modelate.
Produse recomandate:
 Exercițiul rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
combinatoricii;
 Proiectul „Combinatorica în
viața cotidiană”;
 Proiectul „Compunerea
problemelor de combinatorică”;
 Demonstrația;
 Matricea de asociere
completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
IV.Elemente de Rezolvarea exercițiilor și
statistică problemelor de:
matematică, teoria -clasificare a unor date după diverse
probabilităților și de criterii;
calcul financiar -reprezentare a rezultatelor
IV.1. Elemente de observațiilor, fenomenelor fizice,
statistică matematică economice, sociale prin desene,
și calcul financiar tabele, grafice, diagrame și
 Noțiuni extragerea informațiilor din tabele,
fundamentale. liste, diagrame statistice;
 Selectarea, -sondaje statistice (simple);
înregistrarea și -îmbunătățire a rezultatelor obținute
gruparea datelor. prin mărirea numărului de încercări;
 Reprezentarea -organizare și algoritmizare a datelor
grafică a datelor utilizând diverse instrumente TIC;
39
tabele, grafice, diagrame și statistice (histograma, -identificare și clasificare a
extragerea informațiilor din poligonul evenimentelor;
tabele, liste, diagrame statistice. frecvențelor, -efectuare a operațiilor cu
4.4.Interpretarea și diagrame prin evenimente;
transpunerea în limbaj batoane, diagrame -comparare a evenimentelor privind
matematic a unor situații practice prin bare, diagrame șansa de realizare;
cu ajutorul conceptelor statistice structurale). -calculare aprobabilității producerii
și probalistice.  Mărimi medii unui eveniment în situații reale și/sau
4.5. Selectarea, organizarea și ale seriilor statistice modelate utilizând raportul: numărul
interpretarea datelor de tip (media aritmetică, cazurilor favorabile/numărul
cantitativ, calitativ, utilizând media aritmetică cazurilor posibile;
instrumente TIC și statistice. ponderată, mediana, -exemplificare a noțiunii de variabilă
4.6.Identificarea și clasificarea modul). aleatoare discretă pe exemple
evenimentelor după diverse  Elemente de concrete, inclusiv din cotidian;
criterii calcul financiar: -interpretare și transpunere în limbaj
4.7.Calcularea probabilității procente, dobânzi, matematic a unor situații practice cu
producerii unui eveniment în TVA, preț de cost, ajutorul conceptelor statistice și
situații reale și/sau modelate. profit, tipuri de probalistice;
4.8.Exemplificarea noțiunii de credite, buget, buget -efectuare a experimentelor;
variabilă aleatoare discretă pe familial, buget -justificare a unui demers, rezultat
exemple concrete, inclusiv din personal. referitor la elementele de
cotidian. IV.2. Elemente de probabilități, statistică matematică și
4.9. Determinarea valorii medii teoria probabilităților calcul financiar, recurgând la
a variabilei aleatoare discrete.  Eveniment.Cla argumentări, demonstrații
4.10. Justificarea unui demers, sificarea -utilizare a unor algoritmi specifici
rezultat referitor la elementele de evenimentelor. calculului financiar, statisticii sau
probabilități, statistică  Definiția probabilității pentru efectuarea
matematică și calcul financiar, clasică a analizei de caz și în rezolvări de
recurgând la argumentări, probabilității. probleme.
demonstrații.  Evenimente  C
aleatoare. Operații cu ercetarea unor cazuri concrete din
evenimente aleatoare. situațiireale și/sau modelate
 Evenimente referitoare la probabilități, elemente
aleatoare de statistică matematică și de calcul
independente. financiar și soluționarea problemei
identificate.
 Variabilă
 R
aleatoare.
ealizarea unor investigații privind
 Valoarea
aplicarea probabilităților,
medie a variabilei
elementelor de statistică matematică
aleatoare.
și calcul financiar în diverse
Elemente noi de
domenii.
limbaj matematic:
 R
Evenimente
ealizarea unor proiecte de
compatibile, grup/individuale, inclusiv proiecte
evenimente STEM/ STEAM, privind aplicarea
incompatibile, probabilităților, elementelor de
evenimente statistică matematică și de calcul
echiprobabile, regula financiarîn situații reale și/sau
de înmulțire, modelate.
Produse recomandate:
eveniment contrar,
 Exercițiul rezolvat;

40
 formula de înmulțire,  Problemă rezolvată;
evenimente  Algoritmul aplicat;
independente,  Demonstrația;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
variabila aleatoare,
probabilității;
repartiția variabilei  Cazul cercetat, cu aplicații ale
aleatoare,valoarea statisticii;
medie a variabilei  Cazul cercetat, cu aplicații ale
aleatoare,tabel de calculului financiar;
date statistice,  Investigația „Credite bancare:
gruparea datelor, avantaje și riscuri”;
 Proiectul STEM „Siguranța
serie statistică,
financiară a statului”;
frecvența absolută,  Proiectul „Statistica în
frecvența relativă, profesiile părinților”;
frecvența cumulată,  Proiectul „Investiții financiare
histograma, poligonul în antreprenoriat: avantaje și riscuri”;
frecvențelor,  Proiectul STEAM „Credit
mediana, interval pentru casa mea”;
 Matricea de asociere
median, completată;
modul(dominanta),  Harta conceptuală elaborată la
dobânda, rata capitol;
dobânzii, dobândă  Testul sumativ rezolvat.
simplă, dobândă
compusă, preț de
cost, profit, TVA (taxa
pe valoarea
adăugată), adaos
comercial, credit,
creditor, debitor,
împrumut.

V.Poliedre Rezolvarea exercițiilorși

5.1. Recunoașterea și Noțiunea de problemelorde:
clasificarea poliedrelor după poliedru. Elemente. -identificare în contexte diverse a
diferite criterii în situații reale Clasificări. poliedrelor studiate și/sau a
și/sau modelate.  Poliedre elementelor acestora;
5.2. Identificareași aplicarea regulate. -clasificare a poliedrelor după
terminologiei și notațiilor  Prisma. diverse criterii;
aferente poliedrelor în diverse Elemente. -identificare și aplicare
contexte. Clasificarea aterminologiei și notațiilor aferente
5.3.Generalizarea noțiunii de prismelor. poliedrelor în diverse contexte;
poliedru.  Secțiuni -reprezentare în plan a corpurilor
5.4.Utilizarea proprietăților paralele cu baza. geometrice studiate, utilizând
poliedrelor în rezolvări de Secțiuni diagonale. instrumentele de desen, instrumente
probleme. Secțiuni ce conțin TIC și aplicarea reprezentărilor
5.5. Calcularea ariilor înălțimea. respective în rezolvări de probleme
suprafețelor și volumelor  Arii ale de calcul de arii și/sau volume;
poliedrelor în situații reale și/sau suprafețelor prismei.
modelate.

41
5.6. Selectarea informațiilor  Volumul -calcul a ariilor suprafețelor și/sau
oferite de o configurație prismei. volumelor poliedrelor studiate în
geometrică pentru deducerea  Piramida. situații reale și/sau modelate;
unor proprietăți ale acesteia și Elemente. -creare și rezolvare a unor probleme
calculul de distanțe, arii, volume. Clasificarea simple pornind de la un model
5.7. Analizarea rezolvării unei piramidelor. geometric indicat;
probleme referitoare la poliedre  Secțiuni -calcul a ariilor secțiunilor
din punct de vedere al paralele cu baza. poliedrelor;
corectitudinii, al simplității, al Secțiuni ce conțin -analizareși interpretare a
clarității și al semnificației înălțimea. rezultatelor obținute prin rezolvarea
rezultatelor.  Arii ale unor probleme practice cu referire la
5.8. Utilizarea poliedrelor și suprafețelor poliedrele studiate și la unitățile de
proprietăților acestora pentru a piramidei. măsură relevante ariilor, volumelor;
identifica și explica situații,  Volumul -justificarea unui demers sau
procese, fenomene din diverse piramidei. rezultat matematic obținut sau
domenii.  Trunchi de indicat cu poliedre, recurgând la
5.9.Justificarea unui demers sau piramidă. Elemente. argumentări, demonstrații;
rezultat obținut sau indicat cu Clasificarea -construire a unor secvențe de
poliedre, recurgând la trunchiurilor de raționament deductiv, rezolvare a
argumentări, demonstrații. piramidă. unor probleme de demonstrație;
-analizare a rezolvării unei
 Secțiuni
probleme referitoare la poliedre din
paralele cu baza.
punct de vedere al corectitudinii, al
Secțiuni diagonale.
simplității, al clarității și al
Secțiuni ce conțin
semnificației rezultatelor;
înălțimea.
-utilizare a poliedrelor și
 Arii ale
proprietăților acestora pentru a
suprafețelor
identifica și explica situații,
trunchiului de
procese, fenomene din diverse
piramidă.
domenii.
 Volumul  C
trunchiului de ercetarea unor cazuri concrete din
piramidă . situațiireale și/sau modelate
referitoare la poliedre și
Elemente noi de soluționarea problemei identificate.
limbaj matematic:  R
Punct interior al ealizarea unor investigații privind
figurii, punct exterior aplicarea poliedrelor în diverse
al figurii, punct de domenii.
frontieră, frontiera  R
figurii, figură ealizarea unor proiecte de
mărginită, corp grup/individuale, inclusiv proiecte
geometric, poliedru STEM/STEAM, privind aplicarea
convex, poliedru poliedrelorîn situații reale și/sau
regulat, secțiune a modelate.
poliedrului, plan  R
secant, secțiune ealizarea unor lucrări practice,
diagonală, secțiune
inclusiv pe teren, și de laborator
paralelă cu baza,
privind calculul ariilor și volumelor
secțiune ce conține poliedrelor.
înălțimea, funcție
Produse recomandate:
volum.  Exercițiul rezolvat;

42

6.1.
Recunoaștereașiclasificareacor
purilorderotațiedupă
diferitecriterii însituațiireale
și/saumodelate.
6.2. Identificareași aplicarea
terminologiei și notațiilor
aferente corpurilor de rotație în
diverse contexte.
6.3.Generalizarea noțiunii corp
de rotație.
6.4.Utilizarea proprietăților
corpurilor de rotație în diverse
contexte.
6.5. Calcularea ariilor
suprafețelor și volumelor
corpurilor de rotație în situații
reale și/sau modelate.
6.6.Analizarea rezolvării unei
probleme referitoare la corpuri
de rotație din punct de vedere al
corectitudinii, al simplității, al
clarității și al semnificației
rezultatelor.
6.7. Utilizarea corpurilor de
rotație și proprietăților acestora
pentru a identifica și explica
situații, procese, fenomene din
diverse domenii.
6.8.Justificarea unui demers sau
rezultat obținut sau indicat cu
corpuri de rotație, recurgând la
argumentări, demonstrații.
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Demonstrația;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
poliedrelor;
 Lucrarea de laborator
„Calcularea volumelor obiectelor de
forma poliedrelor”;
 Lucrarea practică „Calcularea
ariei suprafeței clasei” ;
 Proiectul STEAM „Poliedrele
în arhitectura localității”;
 Matricea de asociere
completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
VI. Corpuri de Rezolvarea exercițiilor și
rotație problemelorde:
 Cilindrul -identificare a corpurilor de rotație
circular drept. studiate și/sau a elementelor
Elemente. acestora;
 Secțiuni -identificare și aplicare a
paralele cu baza. terminologiei și notațiilor aferente
Secțiuni axiale. corpurilor de rotație în diverse
Secțiuni paralele cu contexte;
axa. -reprezentare în plan a corpurilor
 Arii ale geometrice studiate, utilizând
suprafețelor instrumentele de desen, instrumente
cilindrului circular TIC, și aplicarea reprezentărilor
drept. respective în rezolvări de probleme;
 Volum -calcul a ariilor suprafețelor și/sau
cilindrului circular volumelor corpurilor de rotație
drept. studiate în situații reale și/sau
 Conul circular modelate;
drept. Elemente. -analizareși interpretare a
 Secțiuni rezultatelor obținute prin rezolvarea
paralele cu baza. unor probleme practice cu referire la
Secțiuni axiale. corpurile de rotație studiate și la
unitățile de măsură relevante ariilor,
 Arii ale
volumelor;
suprafețelorconului
-justificarea unui rezultat
circular drept
matematic obținut sau indicat cu
 Volumul
corpurile de rotație, recurgând la
conului circular drept.
argumentări, demonstrații;
 Trunchiul de -construire a unor secvențe de
con circular drept.
raționament deductiv, rezolvare a
Elemente.
unor probleme de demonstrație;
 Secțiuni -analizare a rezolvării unei
paralele cu baza. probleme referitoare la corpurile
Secțiuni axiale. geometrice din punct de vedere al
corectitudinii, al simplității, al
43
Secțiuni paralele cu clarității și al semnificației
axa. rezultatelor
 Arii ale -utilizare a corpurilor de rotație și
suprafețelor proprietăților acestora pentru a
trunchiuluide con identifica și explica situații,
circular drept. procese, fenomene din diverse
 Volumul domenii.
trunchiului de con  C
circular drept. ercetarea unor cazuri concrete din
 Sfera. situațiireale și/sau modelate
Elemente (centru, referitoare la corpurile de rotație și
rază, diametru). soluționarea problemei identificate.
Secțiunea sferei cu un  R
plan. ealizarea unor investigații privind
 Aria suprafeței aplicarea corpurilor de rotație în
sferice. diverse domenii.
 Corpul  R
sferic.Volumul ealizarea unor proiecte de
corpul-ui sferic. grup/individuale, inclusiv proiecte
 Secțiunea STEM/STEAM, privind aplicarea
suprafeței conice cu corpurilor de rotațieîn situații reale
un plan. Noțiunile de și/sau modelate.
cerc, elipsă,  R
hiperbolă, parabolă ealizarea unor lucrări practice,
(ca locuri geometrice inclusiv pe teren, și de laborator
de puncte). Exemple privind calculul ariilor și volumelor
din cotidian. corpurilor de rotație.
Elemente noi de Produse recomandate:
limbaj matematic:  Exercițiul rezolvat;
Volumul trunchiului  Problemă rezolvată;
de con,aria suprafeței  Algoritmul aplicat;
trunchiului de con,  Demonstrația;
dreapta exterioară  Cazul cercetat, cu aplicații ale
sferei, dreapta corpurilor de rotație;
tangentă la sferă,  Lucrarea de laborator
dreapta secantă la „Calcularea volumelor obiectelor de
sferă, plan exterior forma corpurilor de rotație”;
sferei, plan tangent la  Proiectul STEAM „Corpurile
sferă, plan secant geometrice în arhitectura localității”;
sferei, secțiuni  Proiectul STEM „Casa mea
conice:cercul, elipsa, de vis”;
hiperbola, parabola.  Matricea de asociere
completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.

Clasa a XII-a
EXTENSII

44
 VII. Polinoame în Rezolvarea exercițiilor și problemelorde:
7.1. mulțimea numerelor -identificare a polinoamelor în contexte diverse;
Identificareași complexe* -identificare a ecuațiilor algebrice în diverse
aplicarea  Noțiunea de contexte;
terminologiei și polinom cu coeficienți în -identificare și aplicare aterminologiei și notațiilor
notațiilor C. aferente polinoamelor în diverse contexte;
aferente  Operații cu -analizare a rezolvării unei probleme referitoare
polinoamelor cu polinoame: adunarea la polinoame în mulțimea numerelor complexe
coeficienți polinoamelor, scăderea din punct de vedere al corectitudinii, al
complecși în polinoamelor, simplității, al clarității și al semnificației
diverse înmulțirea polinoamelor, rezultatelor;
contexte. împărțirea -utilizare a polinoamelor în mulțimea numerelor
7.2.Generalizar polinoamelor. complexe pentru a rezolva ecuații algebrice de
ea noțiunii de  Forma algebrică a grad superior;
polinom. polinoamelor. -justificarea unui rezultat matematic obținut sau
7.3. Aplicarea  Funcția indicat cu polinoame cu coeficienți complecși,
operațiilor polinomială. recurgând la argumentări, demonstrații.
studiate cu  Teorema împărțirii  Cerc
polinoame în cu rest. etarea unor cazuri concrete din diversedomenii
rezolvări de  Împărțirea prin X- referitoare la polinoame, ecuații algebrice și
probleme. a.Schema lui Horner. soluționarea problemei identificate.
7.4.Elaborarea  Real
 Relația de
planului de idei izarea unor investigații privind aplicarea
divizibilitate a
privind polinoamelor cu coeficienți complecși în diverse
polinoamelor.Proprietăți.
rezolvarea domenii.
 Cel mai mare
ecuației de grad Produse recomandate:
divizor comun al
superior,  Exercițiul rezolvat;
polinoamelor. Algoritmul
utilizând  Problemă rezolvată;
lui Euclid.
proprietățile  Algoritmul aplicat;
polinoamelor cu  Cel mai mic  Demonstrația;
multiplu comun a două
coeficienți  Cazul cercetat;
polinoame.
complecși și  Planul de idei elaborat;
rezolvarea  Noțiunea de  Matricea de asociere completată;
problemei în rădăcină a  Harta conceptuală elaborată la capitol;
conformitate cu polinomului.Rădăcini  Testul sumativ rezolvat.
planul elaborat. multiple.
7.5. Analizarea  Teorema Bezout.
rezolvării unei  Noțiunea de
probleme ecuație algebrică.
referitoare la Teorema fundamentală a
polinoame, algebrei.Teorema
ecuații algebrice Dalamber-Gauss.
din punct de  Relații între
vedere al rădăcini și coeficienți
corectitudinii, al (formulele lui Viete).
simplității, al Aplicații.
clarității și al  Descompunerea
semnificației polinoamelor în factori
rezultatelor. ireductibili.
7.6. Rezolvarea  Ecuații reciproce
ecuațiilor de gradul III, gradul IV și
algebrice gradul V.

45
utilizând  Rădăcinile
proprietățile polinoamelor care au
polinoamelor coeficienți reali,
care au raționali,întregi.
coeficienți reali, Elemente noi de limbaj
raționali,întregi. matematic:
7.7. Utilizarea Coeficienți complecși,
relației de schema lui Horner,
divizibilitate a divizibilitatea
polinoamelor și polinoamelor, divizori
a proprietăților proprii, divizori improprii,
acesteia în rădăcină multiplă, cel mai
rezolvări de mare divizor comun al
probleme. polinoamelor, cel mai mic
7.8. multiplu comun a două
Descompunere polinoame,
a polinoamelor descompunerea
cu coeficienți polinoamelor în factori
complecși, reali, ireductibili, ecuații
raționali,întregiî reciproce.
n factori
ireductibili
7.9.Justificarea
unui demers sau
rezultat obținut
sau indicat cu
polinoame,
ecuații
algebrice,
recurgând la
argumentări,
demonstrații.
8.1. VIII. Combinări de Rezolvarea exercițiilor și problemelorde:
Recunoașterea corpuri geometrice* -identificare în contexte diverse a combinărilor
combinărilor de  Noțiunea de corpuri geometrice și/sau a elementelor
corpuri combinare de corpuri acestora;
geometrice în geometrice. -identificare și aplicare a terminologiei aferente
situații reale  Sfera înscrisă și combinărilor de corpuri geometrice în diverse
și/sau modelate. circumscrisă contexte;
8.2. -Sfera înscrisă în con. -reprezentare în plan a combinărilor de corpuri
Identificareași Sfera circumscrisă geometrice studiate, utilizând instrumentele de
aplicarea conului. Arii. desen, instrumente TIC și aplicarea
terminologiei Volume.Relații. reprezentărilor respective în rezolvări de
aferente probleme ;
combinărilor de - Sfera înscrisă în -calcul a ariilor suprafețelor și/sau volumelor a
corpuri cilindru.Sfera circumscrisă combinărilor de corpuri geometrice în situații
geometrice în cilindrului. reale și/sau modelate;
diverse Arii.Volume.Relații -analizareși interpretare a rezultatelor obținute la
contexte. rezolvarea unor probleme practice cu referire la
8.3. Aplicarea -Sfera înscrisă în combinările de corpuri geometrice studiate;
combinărilor de trunchiul de con.Sfera
corpuri circumscrisă trunchiului

46
geometrice de con. Arii. -construire a unor secvențe de raționament
pentru a Volume.Relații. deductiv, rezolvare a unor probleme de
identifica și demonstrație;
explica situații,  Sfera înscrisă în -analizare a rezolvării unei probleme referitoare
procese, poliedre. la combinările de corpuri geometrice studiate
fenomene din din punct de vedere al corectitudinii, al
-Sfera înscrisă în piramida
diverse domenii. simplității, al clarității și al semnificației
regulată.
8.4. rezultatelor;
Reprezentarea Arii.Volume.Relații. -utilizare a combinărilor de corpuri geometrice
combinărilor - Sfera înscrisă în studiatepentru a identifica și explica situații,
corpurilor prisma regulată. Arii. procese, fenomene din diverse domenii;
geometrice în Volume. Relații. -justificarea unui demers sau rezultat obținut
plan, utilizând sau indicat cu combinările de corpuri
instrumentele de -Sfera înscrisă în geometrice studiate, recurgând la argumentări,
desen, trunchiul de piramida demonstrații.
instrumente TIC regulată.  Cerc
și aplicarea Arii.Volume.Relații. etarea unor cazuri concrete din situațiireale
reprezentărilor și/sau modelate referitoare la combinările de
obținute în  Sfera circumscrisă corpuri geometrice și soluționarea problemei
rezolvări de poliedrelor identificate.
probleme.  Real
8.5. Elaborarea -Sfera circumscrisă izarea unor investigații privind aplicarea
planului de idei piramidei combinărilor de corpuri în diverse domenii.
privindrezolvare regulate.Arii.Volume.Rela  Real
a problemei ții. izarea unor proiecte de grup/individuale,
referitoare la inclusiv proiecte STEM/STEAM, privind
-Sfera circumscrisă
combinările de aplicarea combinărilor de corpuri geometrice în
corpuri prismei situații reale și/sau modelate.
geometrice regulate.Arii.Volume.Rela Produse recomandate:
studiate și ții.  Exercițiul rezolvat;
rezolvarea  Sfera circumscrisă  Problemă rezolvată;
problemei în  Algoritmul aplicat;
trunchiului de piramidă
conformitate cu  Demonstrația;
regulată. Arii.
planul elaborat.  Cazul cercetat, cu aplicații ale poliedrelor;
8.6. Calcularea Volume.Relații.  Proiectul STEAM „Combinări de corpuri
măsurilor  Sfera circumscrisă în arhitectura localității”;
unghiurilor, piramidei.  Proiectul STEAM „Combinări de corpuri
lungimilor,  Combinarea: în arte”;
ariilor Conul și piramida  Investigația „Combinări de corpuri în
suprafețelor și regulată. tehnică”;
volume-lor în Arii.Volume.Relații.  Matricea de asociere completată;
combinări de  Combinarea:Trunc  Harta conceptuală elaborată la capitol;
corpuri hiul de con și trunchiul de  Testul sumativ rezolvat.
geometrice date piramidă. Arii.Volume.
și/sau obținute.
Relații.
8.7. Analizarea
rezolvării unei  Combinarea:Cilind
probleme rul și prisma dreaptă. Arii.
referitoare la Volume.Relații.
combinările de Elemente noi de limbaj
corpuri matematic:
geometrice

47
 studiate din Combinări de corpuri
punct de vedere geometrice, corpuri
al corectitudinii, geometrice înscrise,
al simplității, al corpuri geometrice
clarității și al circumscrise.
semnificației
rezultatelor.
8.8.
Justificarea
unui demers sau
rezultat obținut
sau indicat cu
combinări de
corpuri
geometrice,
recurgând la
argumentări,
demonstrații.

LA FINELE CLASEI A XII-a, ELEVUL POATE:

 opera cu numere reale și numere complexe pentru a efectua calcule în diverse contexte;
 rezolva ecuații, inecuații sisteme și totalități de tipurile studiate, utilizând metode raționale;
 aplica elementele de algebră superioară studiate (monoame, polinoame, matrice, determinanți)
în rezolvări de probleme din diverse domenii și pentru a identifica și explica situații, procese,
fenomene;
 aplica calculul diferențial și calculul integral în rezolvări de probleme și pentru a identifica și
explica situații, procese, fenomene din diverse domenii;
 identifica funcții, derivate ale funcțiilor, primitive ale funcțiilor, integrale nedefinite, integrale
definite, în diverse contexte;
 determina derivate, primitive ale funcțiilor date și/sau obținute;
 identifica și aplica terminologia și notațiile aferente funcției, derivatei, primitivei, integralei
nedefinite și integralei definite în diverse situații, inclusiv în comunicare;
 trasa graficul unei funcții, unei derivate a funcției, unei primitive a funcțieiși interpreta grafice
obținute și/sau date;
 aplica proprietățile funcțiilor studiate, a derivatelor, a primitivelor și integralelor în rezolvări
de probleme, în studiul și explicarea unor situații, fenomene, procese fizice, chimice, biologice,
economice, sociale etc., modelate prin funcții;
 transpune o situație reală și/sau modelată din diverse domenii referitoare la arii în limbajul
integralelor definite, rezolva problema obținută și interpreta rezultatele;
 selecta metoda adecvatăși o poate aplica la calculul integralelor;
 identifica și aplica terminologia și notațiile aferente elementelor de combinatorică și binomul
lui Newton în diverse situații, inclusiv în comunicare;
 rezolva probleme, inclusiv probleme cu aspect cotidian și din alte domenii,
ce conțin elemente de combinatorică;
 estima șansa și calcula probabilitatea producerii unui eveniment în situații reale și/sau
modelate;
 identifica în diverse contexte elementele de probabilități, de statistică matematică și de calcul
financiar studiate;

48
 aplica elementele de probabilități, de statistică matematică și de calcul financiar studiate
pentru a identifica și explica situații, procese, fenomene din diverse domenii;
 reprezenta rezultatele observațiilor, fenomenelor, proceselor fizice, economice, sociale etc.
prin desene, tabele, grafice, diagrame statistice și extrage informații relevante din tabele, liste, grafice,
diagrame statistice;
 determina bugetul familial și personal;
 interpretași transpune în limbaj matematic situații practice cu ajutorul conceptelor statistice
și probalistice studiate;
 identifica și reprezenta în plan, utilizând instrumentele de desen, instrumente TIC, figuri
geometrice studiate, inclusiv poliedre, corpuri de rotație și elemente ale acestora;
 clasifica după diverse criterii figuri geometrice studiate, inclusiv poliedre și corpuri de rotație;
 transpune o situație reală și/sau modelată referitoare la tipurile de figuri geometrice studiate,
inclusiv la poliedre și corpuri de rotație, în limbajul geometric, rezolva problema obținută, justificași
interpreta rezultatul;
 aplica metoda asemănării triunghiurilor și metoda triunghiurilor congruente în rezolvări de
probleme din diverse domenii;
 aplica transformările geometrice în plan și spațiu studiate, în diverse contexte;
 recunoaște în diverse enunțuri și utiliza în rezolvări de probleme din diferite domenii (fizică,
geografie, chimie, biologie, istorie etc.) formulele de calcul a ariilor figurilor geometrice plane, a
ariilor suprafețelor și a volumelor poliedrelor, corpurilor de rotație studiate;
 reprezenta adecvat în plan figurile geometrice plane și corpurile geometrice studiate în
vederea calculării lungimilor de segmente, a măsurilor de unghiuri, a ariilor și volumelor;
 identifica și aplica terminologia și notațiile aferente figurilor geometrice studiate, inclusiv
poliedrelor și corpurilor de rotație studiate, în diverse situații;
 estima și calcula lungimi de segmente, măsuri de unghiuri, perimetre, arii și volume în situații
reale și/sau modelate;
 elabora un plan de idei privind rezolvarea problemei și rezolva problema conform planului
elaborat;
 justifica un demers sau rezultat obținut și/sau indicat, recurgând la argumentări, demonstrații;
 analiza rezolvarea unei probleme, situații-problemă în contextul corectitudinii, al simplității,
al clarității și al semnificației rezultatelor;
 investiga valoarea de adevăr a unei afirmații, propoziții obținute și/sau indicate.

PROFIL UMANIST

Clasa a X-a

Activități și
produse de
Unități de competențe Unități de conținut
învățare
recomandate
I. Numere reale.Recapitulare și Rezolvarea
1.1. completări exercițiilor și I
dentificarea și  Numere reale. Istoria problemelorde:
utilizarea terminologiei aferente dezvoltării noțiunii de număr:cifre -identificare și
noțiunii de număr în contexte arabe, cifre și numere romane. utilizare a
diverse.  Mulțimile N, Z, Q, R. terminologiei
1.2.  Operații cu numere reale: aferente noțiunii R
ecunoașterea în adunarea, scăderea, înmulțirea, de număr în
contexte diverse,

49
diverse enunțuri și contexte a împărțirea, ridicarea la putere cu inclusiv în situații
mulțimilor numerice studiate N, Z, exponent întreg. Proprietăți. de comunicare;
Q, R și a elementelor acestora.  Puterea cu exponent număr -identificare
1.3.Efectuarea trecerii de la o formă rațional. Radicali (ordinul 2 și 3). în diverse
de scriere a numerelor reale la alta. Proprietăți. contexte a
1.4.Aplicareaîn calcule a  Logaritmul unui număr numerelor
proprietăților operațiilor matematice pozitiv. Proprietăți. naturale,
cu numere reale: adunarea, scăderea,  Proporții. Procente. întregi,
înmulțirea, ridicarea la putere cu  Aplicații ale numerelor reale, raționale,
exponent număr rațional, real, inclusiv a proporțiilor și procentelor, iraționale,
operații cu radicali de ordinul 2, radicalilor și logaritmilor, în diverse reale;
3,logaritmul unui număr pozitiv. domenii: cotidian, fizică, chimie, -ordonare,
1.5.Argumentarearezultatului biologie, literatură, arte, finanțe, comparare și
obținut în calcule cu numere reale în economie, istorie, geografie, reprezentare a
contextul corectitudinii, simplității, antreprenoriat (exemple și probleme). numerelor
clarității și al semnificației acestuia. Elemente noi de limbaj matematic: reale pe axă;
1.6. Aplicarea numerelor reale în Putere cu exponent număr rațional, scriere a
diverse contexte și domenii pentru a logaritmul unui număr numerelor
studia/explica relații și procese. reale în
pozitiv,proprietățile logaritmului.
1.7. Operarea cu numere în calcule diverse forme;
în situații reale și/sau modelate. -determinare
1.8. Investigarea valorii de adevăr a cărei mulțimi
unei afirmații, propoziții referitoare de numere,
la numere. obiecte îi
aparține
numărul,
obiectul dat;
-calcul cu
numere și
aplicare în
calcule a
algoritmilor și
proprietăților
studiate;
-fectuare de
estimări și
rotunjiri cu
numere, cu
mărimi;
-folosire în
calcule a
proprietăților
operațiilor cu
numere reale;
-argumentare a
rezultatului
obținut în calcule
cu numere reale
în contextul
corectitudinii,
simplității,
clarității și al

50
 semnificației
acestuia;
-operarecu
numere în
calcule în situații
reale și/sau
modelate;
-investigare a
valorii de adevăr
a unei afirmații,
propoziții
referitoare la
numere.

ercetarea unor
cazuri concrete
dinsituațiireale
și/sau modelate
referitoare la
operarea cu
numere reale și
soluționarea
problemei
identificate.

ealizarea unor
lucrări practice,
inclusivpe
teren, privind
aplicarea
numerelor reale
în practică.

ealizarea unor
investigații
privind
aplicarea
numerelor reale
în diverse
domenii.

ealizarea unor
proiecte de
grup/individual
e, inclusiv
proiecte
STEM/STEAM
, privind
aplicarea
numerelor reale
în diverse
domenii.

51
 
plicarea
jocurilor
didactice în
predarea-
învățarea-
evaluarea
numerelor
reale.
Produse
recomandate:
 Exercițiul
rezolvat;
 Problemă
rezolvată;
 Răspunsu
l oral;
 Algoritm
ul aplicat;
 Jocul
didactic
„Domino cu
logaritmi/radicali
”;
 Cazul
cercetat, cu
aplicații ale
numerelor reale
în diverse
domenii;
 Proiectul
STEAM „
Matematica în
culinărie”;
 Proiectul
„Procentele în
activitatea
antreprenorială”;
 Matricea
de asociere
completată;
 Harta
conceptuală
elaborată la
modul;
 Testul
sumativ rezolvat.
II. Mulțimi Rezolvarea
2.1. Identificarea și utilizarea  Noțiunea de mulțime. Mulțimi exercițiilor și
terminologiei, notațiilor specifice numerice. problemelorde:
teoriei mulțimilor în contexte -identificare și
diverse. utilizare a

52
2.2. Efectuarea operațiilor cu  Operații cu mulțimi : reuniunea, terminologiei și
mulțimi:reuniunea, intersecția, intersecția, diferența, produsul notațiilor
diferența, produsul cartezian în cartezian a două mulțimi finite. aferente teoriei
diverse contexte.  Aplicații ale mulțimilor și mulțimilor în
2.3. Reprezentarea analitică, operațiilor cu mulțimi în diverse contexte uzuale
sintetică, grafică (diagrame, tabele) a domenii: cotidian, fizică, chimie, și matematice;
mulțimilor și a operațiilor studiate cu biologie, sport, arte, finanțe, -reprezentare
mulțimi. economie, geografie, tehnică analitică,
2.4. Utilizarea elementelor de teoria (exemple și probleme). sintetică,
mulțimilor pentru a identifica și grafică
explica procese, fenomene din Elemente noi de limbaj matematic: (diagrame,
diverse domenii. Nu sunt. tabele) a
2.5. Sortarea și clasificarea unor mulțimii și a
obiecte pe baza unor criterii, operațiilor cu
formularea criteriilor după care se mulțimi;
alege o mulțime de obiecte în situații -determinare a
diverse. elementelor
2.6.Justificarea unui demers sau unei mulțimi
rezultat obținut sau indicat cu definite în
mulțimi, recurgând la argumentări. diferite moduri;
-determinare a
unei mulțimi
descrise de o
proprietate
dată;
-folosire a
relațiilor de
incluziune și
egalitate între
mulțimi, a
relației de
apartenență,
nonapartenență
în situații reale,
în rezolvări de
probleme;
-efectuare a
operațiilor cu
diverse tipuri de
mulțimi;
-sortare și
clasificare a
obiectelor după
diverse criterii,
de determinare
a criteriilor
după care sunt
selectate
mulțimile
corespunzătoar
e;

53
 -corelare intra-
și
interdisciplinar
ă privind
utilizarea
elementelor de
teoria
mulțimilor;
-utilizare a
mulțimilor și
operațiilor cu
mulțimipentru a
identifica și
explica
procese,
fenomene din
diverse
domenii;
-justificare
aunui demers
sau rezultat
obținut sau
indicat cu
mulțimi,
recurgând la
argumentări.

ercetarea unor
cazuri concrete
dinsituațiireale
și/sau modelate
referitoare la
mulțimi și
soluționarea
problemei
identificate.

ealizarea unor
investigații
privind
aplicarea
mulțimilor în
diverse
domenii.

ealizarea unor
proiecte de
grup/individual
e, privind
aplicarea
mulțimilor.

54
 
plicarea
jocurilor
didactice în
predarea-
învățarea-
evaluarea
elementelor de
teoria
mulțimilor
studiate.
Produse
recomandate:
 Exercițiul
rezolvat;
 Problemă
rezolvată;
 Algoritm
ul aplicat;
 Schema
elaborată;
 Planul de
idei elaborat;
 Cazul
cercetat, cu
aplicații ale
mulțimilor în
diverse domenii;
 Proiectul
„ Mulțimile în
cotidian”;
 Matricea
de asociere
completată;
 Harta
conceptuală
elaborată la
capitol;
 Testul
sumativ rezolvat.
III. Funcții numerice. Rezolvarea
3.1. Identificarea și utilizarea Ecuații. Inecuații. Sisteme. exercițiilor și
terminologiei, notațiilor specifice problemelorde:
funcțiilor, ecuațiilor, inecuațiilor, III.1. Funcția de gradul I. -aplicare a
sistemelor studiate în contexte Ecuații, inecuații, sisteme terminologiei și
diverse.  notațiilor
3.2. Recunoașterea unor dependențe oțiunea de funcție. aferente
funcționale în situații reale și/sau  noțiunilor de
modelate. oțiunea funcția de gradul I. Graficul funcție, ecuație,
3.3. Reprezentarea în diverse funcției de gradul I. inecuație,
moduri (analitic, grafic, tabelar, prin  sistem, inclusiv
roprietățile funcției de gradul I.

55
diagrame) a unor dependențe  în situații de
funcționale, inclusiv cotidiene. roporționalitatea directă. comunicare;
3.4. Deducerea unor proprietăți ale  -identificare a
funcțiilor numerice studiate prin plicații ale funcției de gradul I și a unor
lectură grafică și/sau analitică. proporționalității directe în diverse dependențe
3.5. Aplicarea funcțiilor studiate în domenii: cotidian, fizică, chimie, funcționale în
rezolvări de probleme, situații- biologie, literatură,tehnică, geografie, diverse
problemă, în studiul și explicarea istorie, arte și tehnologii(exemple și contexte;
unor procese fizice, chimice, probleme). -reprezentare în
biologice, sociale, economice  diverse moduri
modelate prin funcții. cuații de gradul I cu o necunoscută. (analitic, grafic,
3.6. Transpunereaunor situații reale  tabelar, prin
și/sau modelateîn limbaj matematic, necuații de gradul I cu o necunoscută. diagrame) a
utilizând funcții de gradul I, gradul  unor
II, funcția putere, funcția radical, isteme de două ecuații de gradul I cu dependențe
funcția exponențială, funcția două necunoscute. Metode de funcționale,
logaritmică, proporționalitatea rezolvare a sistemelor de ecuații inclusiv
directă, proporționalitatea inversă și (metoda substituției, metoda cotidiene;
rezolvarea problemei obținute. reducerii, metoda grafică). -recunoaștere a
3.7.Clasificarea funcțiilor studiate  funcției studiate
după diverse criterii. isteme de două inecuații de gradul I fiind dată
3.8.Rezolvarea tipurilor studiate de cu o necunoscută. reprezentarea
ecuații, inecuații, sisteme. grafică și/sau

3.9. Aplicarea funcțiilor, ecuațiilor, analitică a
plicații ale ecuațiilor, inecuațiilor,
inecuațiilor sistemelor pentru a acesteia;
sistemelor în diverse domenii
studia și explica procese fizice, -lectură grafică
(exemple și probleme).
chimice, biologice, sociale, și/sau analitică
III.2.Funcția de gradul II. Ecuații.
economice etc.; a funcțiilor
Inecuații.Sisteme
3.10.Modelarea unor situații pentru a deduce

cotidiene simple prin intermediul unele
Noțiunea funcția de gradul II.
funcțiilor, ecuațiilor, inecuațiilor, proprietăți ale
Graficul funcției de gradul II.
sistemelor studiate și acestora;
rezolvareaecuațiilor, inecuațiilor,  -clasificare a
roprietățile funcției de gradul II
sistemelor obținute. funcțiilor
(zerouri, monotonie, semn, extreme).
3.11. Justificarea unui demers sau studiate și a
rezultat obținut sau indicat cu  proprietăților
funcții,ecuații, inecuații, sisteme, cuații de gradul II. Clasificarea acestora după
recurgând la argumentări. ecuațiilor. diverse criterii;
3.12.Investigarea valorii de adevăr a  -exprimare în
unei afirmații, propoziții referitoare Rezolvarea ecuațiilor de gradul II. limbaj
la funcții, ecuații, inecuații, sisteme.  matematic a
Relațiile lui Viete. unor situații
 concrete din
necuații de gradul II cu o diverse
necunoscută. domenii, ce se
 pot descrie prin
isteme de două ecuații algebrice cu o funcții de
ecuație de gradul I și o ecuație de gradul I, gradul
gradul II cu două necunoscute. II, funcția
 putere, funcția
plicații ale funcției de gradul II în radical, funcția
diverse domenii: cotidian, fizică, exponențială,

56
tehnică, construcții, arte, tehnologii, funcția
literatură (exemple și probleme). logaritmică,
III.3.Funcția putere. proporționalitat
Funcția radical ea directă,
 proporționalitat
oțiunea funcția putere. ea inversă;
Graficul funcției -identificare și
putere. clasificare a
 tipurilor de
roprietăți ale funcțieiputere. ecuații,
 inecuații,
roporționalitatea inversă. Proprietăți. sisteme după
 diverse criterii;
oțiunea funcția radical. -modelare a
 unor situații
raficul funcției radical. Proprietăți ale cotidiene
funcției radical. simple prin
 intermediul
plicații ale funcției putere, funcției funcțiilor,
radical și proporționalității inverse în ecuațiilor,
diverse domenii:cotidian, fizică, inecuațiilor,
tehnică, chimie, biologie, arte, sistemelor
tehnologii, construcții (exemple și studiate;
probleme). -explorare
III.4.Funcția exponențială. aunor
Funcția logaritmică proprietăți cu
caracter local

și/sau global al
oțiunea funcția exponențială. Graficul
unor funcții în
funcției exponențiale.
situații reale

și/sau
roprietățile funcției exponențiale.
modelate;
 -transpunere în
oțiunea funcția logaritmică. Graficul limbaj
funcției logaritmice. matematic a
 unor situații
roprietățile funcției logaritmice. concrete, ce se
 pot descrie prin
plicații ale funcției exponențiale și a funcții de
funcției logaritmice în cotidian, gradul I, gradul
fizică, tehnică,construcții, arte, II, funcția
tehnologii, biologie, medicină, putere, funcția
sociologie (exemple și probleme). radical, funcția
Elemente noi de limbaj matematic: exponențială,
Funcția putere, funcția exponențială, funcția
funcția logaritmică, potențierea, logaritmică,
logaritmarea. proporționalitat
ea directă,
proporționalitat
ea inversă;
-rezolvare a
tipurilor de

57
 ecuații,
inecuații,
sisteme de
ecuații,
inecuații
indicate în
curriculum prin
metode
adecvate;
-aplicare a
funcțiilor,
ecuațiilor,
inecuațiilor
sistemelor pentru
a studiași explica
procese fizice,
chimice,
biologice,
sociale,
economice etc.;
-justificare aunui
demers sau
rezultat obținut
sau indicat cu
funcții,ecuații,
inecuații,
sisteme,
recurgând la
argumentări;
-investigare
avalorii de adevăr
a unei afirmații,
propoziții
referitoare la
funcții, ecuații,
inecuații,
sisteme.

ercetarea unor
cazuri concrete
dinsituațiireale
și/sau modelate
referitoare la
funcțiile,
ecuațiile,
inecuațiile,
sistemele
studiate și
soluționarea
problemei
identificate.

58
 
ealizarea unor
lucrări practice,
inclusivpe
teren, privind
aplicarea
funcțiilor
studiate în
practică.

ealizarea unor
investigații
privind
aplicarea
funcțiilor,
ecuațiilor,
inecuațiilor,
sistemelor
studiate în
diverse
domenii.

ealizarea unor
proiecte de
grup/individual
e, inclusiv
proiecte
STEM/STEAM
, privind
aplicarea
funcțiilor,
ecuațiilor,
inecuațiilor,
sistemelor
studiate în
situații reale
și/sau
modelate.

plicarea
jocurilor
didactice în
predarea-
învățarea-
evaluarea
funcțiilor,
ecuațiilor,
inecuațiilor,
sistemelor
studiate.
Produse
recomandate:

59
  Exercițiul
rezolvat;
 Problemă
rezolvată;
 Algoritm
ul aplicat;
 Schema
elaborată;
 Planul de
idei elaborat;
 Cazul
cercetat, cu
aplicații ale
funcțiilor în
diverse domenii;
 Investigaț
ia „Graficul
modificării
temperaturii
aerului în
localitate în
decurs de o
săptămână”;
 Proiectul
STEAM „
Funcțiile în arte”;
 Matricea
de asociere
completată;
 Harta
conceptuală
elaborată la
capitol;
 Testul
sumativ rezolvat.
IV. Figuri geometrice în plan Rezolvarea
4.1. Identificarea și  Noțiuni geometrice exercițiilor și
utilizareaterminologiei, notațiilor fundamentale (punct, dreaptă, plan, problemelorde:
specifice figurilor geometrice distanța dintre două puncte, măsura -identificare și
studiate în contexte diverse. unghiului). utilizare a
4.2. Identificarea în diferite  Dreaptă. Semidreaptă. Puncte terminologiei,
contexte și clasificarea după diverse coliniare. Segment. notațiilor
criterii a figurilor geometrice  specifice figurilor
studiate. Triunghiuri. Clasificări. geometrice
4.3.Determinarea pozițiilor relative  studiate în
ale figurilor geometrice în plan în Triunghiuri congruente. Criterii. contexte diverse;
situații reale și/sau modelate. Metoda triunghiurilor congruente. -identificare
4.4. Reprezentarea în plan a Aplicații, inclusiv în cotidian. în diferite
figurilor geometrice studiate,  contexte și
inclusiv prin utilizarea inii importante în triunghi. clasificare
instrumentelor de desen și după diverse
instrumentelor TIC adecvate. criterii a

60
4.5.Aplicarea figurilor geometrice  Triunghiuri asemenea. figurilor
studiate și a proprietăților acestora Criterii. Metoda triunghiurilor geometrice
pentru a studiași explica fenomene și asemenea. Aplicații, inclusiv în studiate și a
procese reale. cotidian. proprietăților
4.6.Modelarea geometrică a unor  Relații metrice în triunghiul acestora;
situații cotidiene și/sau din alte dreptunghic. Aplicații, inclusiv în -determinare
domenii, inclusiv utilizând cotidian. a pozițiilor
instrumente TIC.  Patrulatere convexe: pătratul, relative ale
4.7.Elaborarea unui plan de dreptunghiul, paralelogramul, figurilor
rezolvare a problemei de geometrie rombul, trapezul. Proprietăți. geometrice în
și rezolvarea problemei în  Aplicații ale patrulaterelor în plan în situații
conformitate cu planul elaborat. cotidian, chimie, fizică, arte, reale și/sau
4.8.Analizareași interpretarea tehnologii, construcții (exemple și modelate;
rezultatelor obținute la rezolvarea probleme). Pavaje. -efectuare de
unor probleme practice prin  Poligoane regulate: triunghiul estimări și
utilizarea elementelor de geometrie echilateral, pătratul, hexagonul rotunjiri în
studiate; regulat. Aplicații în cotidian, chimie, activități cu
4.9.Calcularea de lungimi de fizică, arte, tehnologii, construcții elemente de
segmente, măsuri de unghiuri, (exemple și probleme).Pavaje. geometrie
perimetre, arii în situații reale și/sau  Cercul. Coarde. Arce. Discul. metrică
modelate, utilizând instrumentele și Aplicații în cotidian, chimie, fizică, studiate;
unitățile de măsură adecvate. arte, tehnologii, construcții (exemple -reprezentare
4.10. Justificarea unui demers sau și probleme).Pavaje. în plan a
rezultat obținut sau indicat cu figuri figurilor
 Poziția relativă a unei drepte
și relații geometrice, recurgând la geometrice
față de un cerc.
argumentări, demonstrații. studiate,
 Unghi la centru. Unghi
4.11.Investigarea valorii de adevăr a inclusiv prin
înscris.
unei afirmații, propoziții referitoare utilizarea
la figuri și relații geometrice studiate.  Triunghi înscris în cerc. instrumentelo
Triunghi circumscris unui cerc. r de desen,
Aplicații în cotidian, arte, instrumentelo
tehnologii,construcții (exemple și r TIC
probleme). adecvate;
 Aria suprafețelor poligonale -analizareși
pentru: triunghi interpretare a
1
( A  aha ; rezultatelor
2 obținute la
abc rezolvarea
A ;
4R unor
abc probleme
A  pr , p  ; formula lui practice prin
2
Heron), pătrat, dreptunghi, utilizarea
paralelogram, romb, trapez. Aplicații elementelor
în cotidian, chimie, fizică, arte, de geometrie
tehnologii, construcții (exemple și studiate;
probleme). Pavaje. -clasificare
 Lungimea cercului. Aria după diverse
discului. Aplicații în cotidian, chimie, criterii a
fizică, arte, tehnologii, construcții figurilor
(exemple și probleme). geometrice
studiate;

61
 Secțiunea de aur. Aplica-ții în -determinare a
cotidian, fizică, biologie, medicină, valorii de
arte, tehnologii, construcții (exemple adevăr a unor
și probleme). propoziții,
Elemente noi de limbaj matematic: afirmații
Secțiunea de aur. recurgând la
argumentări.

ercetarea unor
cazuri concrete
din
situațiireale
și/sau modelate
referitoare la
figurile
geometrice
studiate și
soluționarea
problemei
identificate.

ealizarea unor
lucrări
practice,inclusi
vpe teren,
privind
aplicarea
figurilor
geometrice
studiate în
practică.

ealizarea unor
investigații
privind
aplicarea
figurilor
geometricestud
iate în diverse
domenii.

ealizarea unor
proiecte de
grup/individual
e, inclusiv
proiecte
STEM/STEAM
, privind
aplicarea
figurilor
geometrice
studiate în

62
 situații reale
și/sau
modelate.
Produse
recomandate:
 Exercițiul
rezolvat;
 Problemă
rezolvată;
 Algoritm
ul aplicat;
 Schema
elaborată;
 Planul de
idei elaborat;
 Cazul
cercetat, cu
aplicații ale
figurilor
geometrice
studiate în
diverse domenii;
 Lucrarea
practică
„Aplicarea
asemănării
triunghiurilor în
cotidian”;
 Lucrarea
practică „
Calcularea
perimetrelor și
ariilor în curtea
școlii”;
 Proiectul
„Secțiunea de aur
în arte”;
 Proiectul
STEM „Modele
de pavaje”;
 Proiectul
STEAM
„Covorul
moldovenesc”;
 Matricea
de asociere
completată;
 Harta
conceptuală
elaborată la
capitol;

63
  Testul
sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A X-a, ELEVUL POATE:

 opera cu numere reale pentru a efectua calcule în diverse contexte;

 a
plica numere reale, inclusiv proporții și procente, radicali și logaritmi, în diverse domenii: cotidian,
fizică, chimie, biologie, literatură, arte, finanțe, economie, istorie, geografie, antreprenoriat;
 aplica mulțimi pentru a identifica și explica situații, procese, fenomene din diverse domenii;
 identifica funcții în diverse contexte;
 identifica și aplica terminologia și notațiile aferente funcției în diverse situații, inclusiv în
comunicare;
 trasa graficul unei funcțiiși interpreta grafice obținute și/sau date;
 aplica funcțiile studiateși proprietățile acestoraîn rezolvări de probleme, în studiul și
explicarea unor situații, fenomene, procese fizice, chimice, biologice, economice, sociale etc.,
modelate prin funcții;
 selecta metoda adecvatăși aplica la rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor și sistemelor de tipurile
studiate;
 identifica și reprezenta în plan, utilizând instrumentele de desen, instrumente TIC, figuri
geometrice studiate;
 transpune o situație reală și/sau modelată referitoare la tipurile de figuri geometrice sudiateîn
limbajul geometric, rezolva problema obținută, justifica și interpreta rezultatul;
 aplica metoda asemănării triunghiurilor și metoda triunghiurilor congruente în rezolvări de
probleme din diverse domenii;
 recunoaște în diverse enunțuri și utiliza în rezolvări de probleme din diferite domenii (fizică,
geografie, chimie, biologie, istorie,arte,tehnologii, construcții etc.) formulele de calcul a ariilor
figurilor geometrice plane studiate;
 reprezenta adecvat în plan figurile geometrice plane studiate în vederea calculării lungimilor
de segmente, a măsurilor de unghiuri și a ariilor;
 identifica și aplica terminologia și notațiile aferente figurilor geometrice studiate în diverse
situații;
 aplica figurile geometrice studiateși proprietățile acestora în rezolvări de probleme, în studiul
și explicarea unor situații, fenomene, procese fizice, chimice, biologice, economice, sociale etc.;
 estimași calcula lungimi de segmente, măsuri de unghiuri, perimetre și arii în situații reale
și/sau modelate;
 identifica și aplica secțiunile de aur în diverse situații reale și/sau modelate;
 e
labora un plan de rezolvare a problemei și rezolva problema în conformitate cu planul elaborat;
 justifica un demers sau rezultat matematic obținut și/sau indicat, recurgând la argumentări,
demonstrații;
 analiza rezolvarea unei probleme, situații-problemă în contextul corectitudinii, al simplității,
al clarității și al semnificației rezultatelor;
 investiga valoarea de adevăr a unei afirmații, propoziții obținute și/sau indicate.

Clasa a XI-a

Activități și produse de
Unități de competențe Unități de conținut
învățare recomandate

64
1.1. Identificarea și utilizarea
terminologiei, notațiilor specifice
șirurilor și progresiilor studiate în
contexte diverse.
1.2.Recunoaștereașirurilor,
progresiei aritmetice, progresiei
geometrice în diverse contexte.
1.3.
lasificarea
șirurilordupă criteriile: șiruri
finite, infinite, monotone.
1.4.
aracterizarea
unorșiruri folosind diverse
reprezentări (formule, grafice)
și/sau proprietăți ale acestora.
1.5. Analiza și interpretarea
rezultatelor obținute la rezolvarea
unor probleme cu șiruri și
progresii.
1.6. Aplicarea șirurilor,
progresiilor pentru a studiași
explica procese fizice, chimice,
biologice, sociale, economice,
financiare, antreprenoriale.
1.7.Elaborarea unui plan de
rezolvare a problemei cu șiruri,
progresii și rezolvarea problemei
în conformitate cu planul
elaborat.
1.8.Justificarea unui demers sau
rezultat obținut sau indicat cu
șiruri și progresii, recurgând la
argumentări, demonstrații.
I. Șiruri de numere Rezolvarea exercițiilor și
reale. problemelorde:
 -identificare și utilizarea
oțiunea șir de numere terminologiei, notațiilor specifice
reale. șirurilor și progresiilor studiate în
 contexte diverse, inclusiv în
iruri finite, infinite. comunicare;
Șiruri monotone. -recunoaștere și exemplificare a C
 șirurilor, progresiei aritmetice,
rogresia aritmetică progresiei geometrice în diverse
Proprietăți. Aplicații în contexte;
cotidian, biologie, clasificare și caracterizare a C
economie, finanțe, arte, șirurilor după diverse criterii;
tehnică, tehnologii -construire a unor exemple de
(exemple și probleme). șiruri, progresii aritmetice,
 progresii geometrice;
rogresia geometrică. -analizareși interpretare a
Proprietăți. Aplicații în rezultatelor obținute la rezolvarea
cotidian, biologie, unor probleme prin utilizarea
economie, finanțe, arte, șirurilor, progresiilor;
tehnică, tehnologii -utilizare a șirurilor, progresiilor
(exemple și probleme). în diverse domeniipentru a
studiași explica procese fizice,
Elemente noi de limbaj chimice, biologice, sociale,
matematic: economice etc.;
Progresie aritmetică, -elaborarea unui plan de
progresie geometrică, rezolvare a problemei cu șiruri,
rația progresiei, termenul progresii și rezolvarea problemei
general al progresiei, în conformitate cu planul
suma progresiei elaborat;
aritmetice, suma -justificareaunui demers sau
progresiei geometrice rezultat obținut sau indicat cu
șiruri și progresii, recurgând la
argumentări.
 C
ercetarea unor cazuri concrete
dinsituațiireale și/sau modelate
referitoare la aplicarea șirurilor
și progresiilor și soluționarea
problemei identificate.
 R
ealizarea unor investigații
privind aplicarea șirurilor și
progresiilor în diverse domenii.
 R
ealizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind
aplicarea șirurilor și
progresiilor în situații reale
și/sau modelate.
Produse recomandate:
65

2.1. Identificareași utilizarea
terminologiei și notațiilor aferente
noțiunii de număr complex în
diverse contexte.
2.2. Aplicarea numerelor
complexe scrise în formă
algebrică, a operațiilor cu ele în
rezolvări de probleme, inclusiv la
rezolvarea ecuațiilor de gradul II
cu coeficienți reali.
2.3.Operarea cu numere reale
și/sau complexe în efectuarea
calculelor în diverse situații.
2.4. Efectuareaoperațiilor
aritmetice cu numere complexe
scrise în formă algebrică.
2.5. Determinarea modulului
unui număr complex.
2.6. Justificarea unui demers sau
rezultat obținut sau indicat cu
numere complexe, recurgând la
argumentări.
 Cazul cercetat, cu
aplicații practice;
 Răspunsul oral;
 Exercițiul rezolvat;
 Răspunsul scris;
 Problemă rezolvată;
 Itemul scris rezolvat;
 Schema elaborată;
 Argumentarea orală și în
scris;
 Planul de idei elaborat;
 Proiectul „Progresiile în
viitoarea mea profesie”;
 Matricea de asociere
completată;
 Harta conceptuală
elaborată la modul;
 Testul sumativ rezolvat.
II. Numere complexe. Rezolvarea exercițiilor și
 Noțiunea număr problemelorde:
complex. Mulțimea C. -evidențiere a necesității
 Forma algebrică a extinderii noțiunii de număr;
numărului complex. -utilizare a terminologiei aferente
 Operații noțiunii de număr complex în
aritmetice cu numere diverse contexte;
complexe scrise în formă -identificare a părții reale și celei
algebrică. imaginare a numărului complex;
 Modulul unui -aplicare a numerelor complexe
număr complex. scrise în formă algebrică, a
 Rezolvarea operațiilor cu ele în diverse
ecuațiilor de gradul II cu contexte;
coeficienți reali în -efectuare de calcule cu numere
mulțimea C. complexe;
Elemente noi de limbaj -rezolvare în mulțimea C a
matematic: ecuațiilorde gradul II cu
Numărul i, număr coeficienți reali;
complex, parte reală/ -determinarea modulului unui
parte imaginară, forma număr complex;
algebrică a numărului -justificareaunui demers sau
complex, număr pur rezultat obținut sau indicat cu
imaginar, conjugatul numere complexe, recurgând la
numărului complex, argumentări.
modulul numărului  C
complex. ercetarea unor cazuri concrete
din situațiireale și/sau
modelate referitoare la
aplicarea numerelor complexe
și soluționarea problemei
identificate.
 R
ealizarea unor investigații
66

3.1. Identificarea în diverse
situații a tipurilor de matrice,
determinanți și sisteme de ecuații
liniare studiate.
3.2. Calcularea determinanților
de ordinul doi, trei.
3.3.Modelarea unor situații
practice, a unor procese reale,
inclusiv din domeniul economic,
antreprenorial, tehnic, care
necesită asocierea unui tabel de
date cu reprezentarea matriceală.
3.4.Rezolvarea unor ecuații,
sisteme de ecuații, utilizând
algoritmii specifici de calculul a
matricelor și/sau a
determinanților.
3.5.Stabilirea unor condiții de
compatibilitate și/sau
incompatibilitate a unor sisteme
de ecuații liniare și utilizarea
unor metode adecvate de
rezolvare a acestora.
3.6. Aplicarea matricelor,
determinanților și sistemelor de
ecuații liniare pentru a studia și
explica procese sociale,
economice, antreprenoriale.
3.7. Justificarea unui demers sau
rezultat obținut sau indicat cu
matrice, determinanți, sisteme de
ecuații, recurgând la argumentări.
privind aplicarea numerelor
complexe în diverse domenii.
Produse recomandate:
 Cazul cercetat;
 Exercițiul rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Itemul scris rezolvat;
 Schema elaborată;
 Argumentarea orală și în
scris;
 Investigația „Aplicații ale
numerelor complexe în știință și
tehnică”;
 Planul de idei elaborat;
 Matricea de asociere
completată;
 Harta conceptuală
elaborată la modul;
 Testul sumativ rezolvat.
III. Rezolvarea exercițiilor și
Matrice.Determinanți. problemelorde:
Sisteme de ecuații -identificare în diverse situații a
liniare. tipurilor de matrice, determinanți
 Noțiunea matrice. și sisteme de ecuații liniare
Cazuri particulare. studiate;
 Operații cu -modelare a unor situații
matrice. Proprietăți. practice, a unor procese reale,
 Noțiunea inclusiv din domeniul economic
determinant de ordinul sau tehnic, care necesită
doi, ordinul trei. asocierea unui tabel de date cu
 Proprietățile reprezentarea matriceală;
fundamentale necesare -calcul a determinanților de
pentru calculul ordinul doi, trei;
determinanților. -rezolvare a unor ecuații și
 Calculul sisteme de ecuații, utilizând
determinanților de algoritmii specifici de calcul a
ordinul doi, trei. matricelor și/sau a
 Sisteme de ecuații determinanților;
liniare de tipul nxn, n N -stabilire a unor condiții de
compatibilitate și/sau
*
, 𝑛 ∈ {2,3}.
incompatibilitate a unor sisteme
 Regula lui
de ecuații liniare și utilizare a
Cramer.
unor metode adecvate de
rezolvare a acestora;
 Aplicații ale
-justificare aunui demers sau
matricelor,
rezultat obținut sau indicat cu
determinanților, a
matrice, determinanți, sisteme de
sistemelor de ecuații în
ecuații, recurgând la argumentări.
diverse domenii:
 C
economie, antreprenoriat,
ercetarea unor cazuri concrete
transport (exemple și
din situațiireale și/sau modelate
probleme).
referitoare la calculul matriceal
67

4.1.Descriereapozițiilorrelativeal
epunctelor, dreptelor, figurilor
înplan șispațiu, planelor înspațiu
însituațiireale și/saumodelate.
4.2. Identificareași utilizarea
terminologiei și notațiilor aferente
relației de paralelism în spațiu în
diverse contexte.
4.3.Reprezentarea în plan a unor
configurații geometrice plane
și/sau spațiale, utilizând
instrumentele adecvate.
4.4.Utilizarea criteriilor de
paralelism a dreptelor, dreptelor
și planelor, planelor în rezolvări
de probleme, în situații reale
și/sau modelate.
4.5.Identificarea figurilor plane
din cadrul figurilor spațiale în
contextul relației de paralelism în
situații reale și/sau modelate.
4.6.Aplicarea relației de
paralelism în spațiu pentru a
Elemente noi de limbaj
matematic:
Matrice, linia i, coloana
j, matrice pătratică,
diagonala principală,
diagonala secundară,
matrice coloană, matrice
linie, matrice unitate,
matrice nulă, matrici
egale, determinantul
matricei, regula
triunghiurilor, regula lui
Sarrus, matricea
sistemului, determinant
principal, determinant
secundar, regula lui
Cramer.
IV. Paralelismul în
spațiu
 -descriere a pozițiilor relative ale
oziția relativă a dreptelor
în spațiu. Drepte paralele
în spațiu.Aplicații.
 Poziția relativă a
unei dreptei față de un
plan. Dreapta paralelă cu
planul, proprietăți,
criteriu.Aplicații.
 Poziția relativă a
două plane. Aplicații.
 Plane paralele,
proprietăți,
criteriuAplicații.
 Aplicații ale
relației de paralelism în
spațiu în situații reale, în
tehnică, construcții, arte,
tehnologii (exemple și
probleme).
68
și soluționarea problemei
identificate.
 R
ealizarea unor investigații
privind aplicarea calculului
matriceal în diverse domenii.
 R
ealizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind
aplicarea matricelor și
determinanților în situații reale
și/sau modelate.
Produse recomandate:
 Cazul cercetat, cu
aplicații practice;
 Exercițiul rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Schema elaborată;
 Argumentarea orală și în
scris;
 Proiectul „Aplicații ale
matricelor și determinanților în
economie”;
 Planul de idei elaborat;
 Matricea de asociere
completată;
 Harta conceptuală
elaborată la modul;
 Testul sumativ rezolvat.
Rezolvarea exercițiilor și
problemelorde:
punctelor, dreptelor, figurilor în
plan și spațiu, planelor în spațiu;
- modelare a unor poziții relative
ale punctelor, dreptelor, figurilor
în plan și spațiu, planelor în
spațiu,utilizând, inclusiv,
instrumentele TIC;
-reprezentare în plan a unor
configurații geometrice plane
și/sau spațiale, utilizând
instrumentele adecvate;
-utilizare a criteriilor de
paralelism a dreptelor, dreptelor
și planelor, planelor în rezolvări
de probleme, în situații reale
și/sau modelate;
-identificare a figurilor plane din
cadrul figurilor spațiale în
contextul relației de paralelism;
studia și explica procese sociale,
fizice, economice, chimice,
antreprenoriale.
4.7. Justificarea unui demers sau
rezultat obținut sau indicat
referitoare la paralelismul în
spațiu, recurgând la argumentări.
5.1. Recunoașterea
șidescriereapozițiilorrelativealep
unctelor, dreptelor, figurilor
Elemente noi de limbaj -aplicare în diverse situații a
matematic: proprietăților figurilor
Puncte coplanare / geometrice plane în contextul
necoplanare, drepte pozițiilor relative și relației de
coplanare / necoplanare, paralelism în spațiu;
dreapta secantă cu -justificare a unui rezultat obținut
planul, dreapta inclusă în sau indicat, recurgând la
plan, dreapta paralelă argumentări.
planului, plane paralele.  C
ercetarea unor cazuri concrete
din situațiireale și/sau modelate
referitoare la paralelism în
spațiu și soluționarea problemei
identificate.
 R
ealizarea unor lucrări practice,
inclusivpe teren, privind
formarea capacităților de
aplicare a relației de paralelism
în practică.
 R
ealizarea unor investigații
privind aplicarea relației de
paralelism în diverse domenii.
 R
ealizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind
aplicarea relației de paralelism
în situații reale și/sau modelate.
Produse recomandate:
 Cazul cercetat, cu
aplicații practice;
 Problemă rezolvată;
 Schema elaborată;
 Argumentarea orală și în
scris;
 Lucrarea practică pe
teren „Determinarea relațiilor de
paralelism în curtea școlii”;
 Planul de idei elaborat;
 Proiectul „Aplicarea
elementelor de paralelism în
construcțiile edificiilor din
localitate”;
 Matricea de asociere
completată;
 Harta conceptuală
elaborată la modul;
 Testul sumativ rezolvat.
V. Perpendicularitatea Rezolvarea exercițiilor și
în spațiu problemelorde:
69
înplan șispațiu, planelor înspațiu
încontextulrelațieideperpendicular
itate înspațiu însituațiireale
și/saumodelate.
5.2. Identificareași utilizarea
terminologiei și notațiilor aferente
relației de perpendicularitate în
spațiu în diverse contexte.
5.3.Reprezentarea în plan a unor
configurații geometrice plane
și/sau spațiale în contextul relației
de perpendicularitate în spațiu.
5.4.Utilizarea proprietăților și
criteriilor de perpendicularitate a
dreptelor, dreptelor și planelor,
planelor în rezolvări de probleme,
în situații reale și/sau mode-late.
5.5. Calcularea lungimilor de
segmente și a măsurilor de
unghiuri în plan și spațiu (unghiul
dintre două drepte, unghiul dintre
o dreaptă și un plan, unghiul
dintre două plane, unghiul diedru)
în situații reale și/sau modelate.
5.6. Aplicarea relației de
perpendicularitate în spațiu pentru
a studia și explica procese sociale,
fizice, economice, chimice,
antreprenoriale.
5.7. Justificarea unui demers sau
rezultat obținut sau indicat
privind perpendicularitatea în
sațiu, recurgând la argumentări.
 Drepte perpendiculare -recunoaștere a și descriere a
în spațiu, proprietăți, pozițiilor relative ale punctelor,
criteriu. Aplicații. dreptelor, figurilor în plan și
 Dreapta spațiu, planelor în spațiu în
perpendiculară pe plan, contextul relației de
proprietăți, criteriu. perpendicularitate în spațiu;
Aplicații. -modelare, folosind materiale
 Distanța de la un adecvate, calculatorul, a unor
punct la o dreaptă, de la poziții relative ale punctelor,
un punct la un dreptelor, figurilor în plan și
plan.Aplicații. spațiu, ale planelor în spațiu în
 Proiecții ortogonale a contextul relației de
punctelor, segmentelor, perpendicularitate în spațiu;
dreptelor pe plan. -reprezentare în plan a unor
Aplicații. configurații geometrice plane
 Unghiul dintre și/sau spațiale în contextul
dreaptă și plan. relației de perpendicularitate în
 Unghi spațiu;
diedru.Aplicații. -utilizare a criteriilor de
perpendicularitate a dreptelor,
 Plane perpendiculare,
dreptelor și planelor, planelor;
proprietăți, criteriu.
-identificare a figurilor plane din
Aplicații.
cadrul figurilor spațiale în
 Aplicații ale relației
contextul relației de
de perpendicularitate în
perpendicularitate în spațiu;
spațiu în situații reale, în
-determinare a analogiilor între
tehnică, construcții, arte,
proprietățile figurilor geometrice
tehnologii (exemple și
în plan și spațiu în contextul
probleme).
relației de perpendicularitate și
utilizare a acestora în rezolvări de
Elemente noi de limbaj
probleme;
matematic:
-aplicare a proprietăților figurilor
Dreapta perpendiculară
geometrice plane în contextul
pe plan, proiecție
relației de perpendicularitate în
ortogonală a unui punct
spațiu în contexte diverse;
pe plan, proiecție
-calcul a lungimilor de segmente
ortogonală a unei drepte
și a măsurilor de unghiuri în plan
pe plan, distanța de la
și spațiu (unghiul dintre două
punct la plan, teorema
drepte, unghiul dintre o dreaptă și
celor trei perpendiculare,
un plan, unghiul dintre două
unghi format de o
plane, unghiul diedru);
dreaptă și un plan, unghi
-argumentare a unui rezultat
diedru, muchia unghiului
obținut sau indicat privind relația
diedru, fețele unghiului
de perpendicularitate în spațiu.
diedru, unghi plan (
 C
linear) al unghiului
ercetarea unor cazuri concrete
diedru, măsura unghiului
din situațiireale și/sau modelate
diedru, plane
referitoare la perpendicularitate
perpendiculare.
și soluționarea problemei
identificate.
 R
ealizarea unor lucrări practice,
70
 inclusivpe teren, privind
formarea capacităților de
aplicare a relației de
perpendicularitate în practică.
 R
ealizarea unor investigații
privind aplicarea relației de
perpendicularitate în diverse
domenii.
 R
ealizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind
aplicarea relației de
perpendicularitate în situații
reale și/sau modelate.
Produse recomandate:
 Cazul cercetat, cu
aplicații practice;
 Exercițiul rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Schema elaborată;
 Lucrarea practică pe
teren „Determinarea relațiilor de
perpendicularitate în curtea
școlii”;
 Argumentarea orală și în
scris;
 Planul de idei elaborat;
 Proiectul „Aplicarea
elementelor de
perpendicularitate în
construcțiile edificiilor din
localitate”;
 Matricea de asociere
completată;
 Harta conceptuală
elaborată la modul;
 Testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A XI-a, ELEVUL POATE:

 recunoaște și clasificașiruri, progresii aritmetice, progresii geometrice în diverse contexte;
 utilizașirurile, progresiile în diverse domenii, inclusiv în realizarea unor proiecte simple;
 opera cu numerele complexe scrise în formă algebrică și formă trigonometrică în rezolvări de
probleme, în rezolvarea de ecuații în mulțimea C.
 modela situații practice, procese reale, inclusiv din domeniul economic sau tehnic, care
necesită asocierea unui tabel de date cu reprezentare matriceală;
 efectua operații cu matrice în diverse contexte;
 aplica algoritmi și proprietăți la calcularea determinanților de ordinul 2 și 3;
 rezolvaecuații și sisteme de ecuații, utilizând algoritmi specifici de calculul a matricelor
și/sau a determinanților;

71
 stabili condițiile de compatibilitate și/sau incompatibilitate a unor sisteme de ecuații liniare
și să utilizeze metode adecvate de rezolvare a acestora;
 identificași descrie pozițiile relative ale punctelor, dreptelor, figurilor în plan și spațiu,
planelor în spațiu în situații reale și/sau modelate;
 reprezenta în plan configurații geometrice plane și/sau spațiale, utilizând instrumentele
adecvate;
 utiliza criteriile de paralelism și perpendicularitate a dreptelor, dreptelor și planelor, planelor
în rezolvări de probleme, în situații reale și/sau modelate.
 utiliza instrumente TIC în contextul modelării și identificării unor poziții relative ale figurilor
în spațiu în scopul formării și dezvoltării imaginației/viziunii spațiale;
 calcula lungimile de segmente și a măsurilor de unghiuri în plan și spațiu (unghiul dintre două
drepte, unghiul dintre o dreaptă și un plan, unghiul dintre două plane, unghiul diedru) în situații reale
și/sau modelate;
 utiliza în diverse contexte terminologia și notațiilor aferente noțiunilor și conceptelor studiate;
 justifica un rezultat geometric obținut sau indicat recurgând la argumentări.

Clasa a XII-a

Unități de Unități de conținut Activități și produse de învățare

competențe recomandate
I. Elemente de Rezolvarea exercițiilorși problemelorde:
1.1.Identificarea în combinatorică. -identificare în diferite contexte și
diverse contexte și  Noțiunea de mulțime clasificare după diverse criterii a
clasificarea după ordonată. mulțimilor, a problemelor de
diverse criterii a Noțiunea de factorial. combinatorică studiate;
tipurilor de probleme  Legile combinatoricii. -identificare și aplicare aterminologiei și
de combinatorică  Permutări(fără repetări). notațiilor aferente elementelor de
studiate.  Aranjamente (fără repetări). combinatorică în diverse contexte;
1.2. Identificareași  Combinări (fără repetări). -rezolvare a problemelor, inclusiv a
aplicarea  Proprietăți ale combinărilor. problemelor cu aspect cotidian, din alte
terminologiei și domenii ce conțin elemente de
 Aplicații ale combinatoricii
notațiilor aferente combinatorică;
în cotidian, în economie,
combinatoricii în -rezolvare a problemelor ce conțin
finanțe, sociologie, arte,
diverse contexte. elemente de combinatorică;
tehnologii,
1.3. Aplicarea -analizare a rezolvării unei probleme,
antreprenoriat(exemple și
permutărilor, situații-problemă de combinatorică în
probleme).
aranjamentelor, contextul corectitudinii, al simplității, al
combinărilor și clarității și al semnificației rezultatelor;
Elemente noi de limbaj
proprietăților -aplicare a elementelor de combinatorică
matematic:
acestora pentru a pentru a identifica și explica procese,
Mulțime ordonată, factorial,
identifica și explica fenomene din diverse domenii;
combinatorica, permutări,
procese, fenomene -aplicare a planului de idei privind
aranjamente, combinări.
din diverse domenii. rezolvarea problemei de combinatorică
1.4. Elaborarea și rezolvarea problemei conform
planului de idei planului elaborat;
privind rezolvarea -justificare a unui demers, rezultat
problemei de referitor la elementele de combinatorică,
combinatorică și recurgând la argumentări, demonstrații.
rezolvarea  C
problemei conform ercetarea unor cazuri concrete din
planului elaborat. situațiirealeși/sau modelate referitoare

72
1.5.Analizarearezolv la combinatorică și soluționarea
ării unei probleme de problemei identificată.
combinatorică în  R
contextul ealizarea unor investigații privind
corectitudinii, al aplicarea combinatoricii în diverse
simplității, al domenii.
clarității și al  R
semnificației ealizarea unor proiecte de
rezultatelor. grup/individuale, privind aplicarea
1.6. Justificarea combinatoriciiîn situații reale și/sau
unui demers, rezultat modelate.
referitor la Produse recomandate:
elementele de  Exercițiul rezolvat;
combinatorică,recurg  Problemă rezolvată;
ând la argumentări.  Algoritmul aplicat;
 Planul de idei elaborat;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
combinatoricii;
 Proiectul „Combinatorica ne
ajută în viața cotidiană”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.
2.1.Identificareași II. Elemente de statistică Rezolvarea exercițiilor și
aplicarea matematică și de calcul problemelorde:
terminologiei și financiar -clasificare a unor date după diverse
notațiilor aferente  Noțiuni fundamentale. criterii;
elementelor de  Selectarea, -reprezentare a rezultatelor
statistică matematică înregistrarea și gruparea observațiilor, fenomenelor fizice,
și calcul financiar în datelor. economice, sociale prin desene, tabele,
diverse contexte.  Reprezentarea grafică grafice, diagrame și extragerea
2.2.Aplicarea a datelor statistice informațiilor din tabele, liste, diagrame
elementelor studiate (histograma, poligonul statistice;
de statistică frecvențelor, diagrame prin -interpretare și transpunere în limbaj
matematică și calcul batoane, diagrame prin bare, matematic a unor situații practice cu
financiar pentru a diagrame ajutorul conceptelor statistice;
identifica și explica structurale).Aplicații. -efectuare a experimentelor și sondajelor
procese, fenomene  Mărimi medii ale statistice (simple);
din diverse domenii. seriilor statistice (media -îmbunătățire a rezultatelor obținute prin
2.3.Reprezentarea aritmetică, media aritmetică mărirea numărului de încercări;
rezultatelor ponderată, mediana, -organizare și algoritmizare a datelor
observațiilor modul).Aplicații. utilizând diverse instrumente TIC;
fenomenelor fizice,  Aplicații ale -justificare a unui demers, rezultat
economice, sociale elementelor de statistică referitor la elementele de statistică
etc. prin desene, matematică în cotidian, matematică și calcul financiar,recurgând
tabele, grafice, economie, finanțe, la argumentări;
diagrame și antreprenoriat, istorie, -identificare și aplicare a elementelor
extragerea sociologie, arte, tehnologii studiate de statistică matematică și calcul
informațiilor din etc.(exemple și probleme). financiarpentru a identifica și explica
tabele, liste, diagrame procese, fenomene din diverse domenii;
statistice.

73
 2.4.Interpretarea și  Elemente de calcul -justificare a unui demers, rezultat
transpunerea în financiar: procente, dobânzi, referitor la elementele de statistică
limbaj matematic a TVA, preț de cost, profit, matematică și calcul financiar,recurgând
unor situații practice tipuri de credite, buget, buget la argumentări;
cu ajutorul familial, buget personal. -elaborare a planului de idei privind
conceptelor statistice  Aplicații ale rezolvarea problemei și rezolvare
și financiare. elementelor de calcul financiar aproblemei conform planului elaborat;
2.5. Selectarea, în cotidian, economie, finanțe, -utilizare a unor algoritmi specifici
organizarea și antreprenoriat, istorie, calculului financiar, statisticii pentru
interpretarea datelor sociologie, arte, tehnologii efectuarea analizei de caz și în rezolvări
de tip cantitativ, (exemple și probleme). de probleme.
calitativ, utilizând Elemente noi de limbaj  C
instrumente TIC și matematic: ercetarea unor cazuri concrete din
statistice. Tabel de date statistice, situațiireale și/sau modelate
2.6.Elaborarea gruparea datelor, serie referitoare la elemente de statistică
planului de idei statistică, frecvența absolută, matematică și de calcul financiar și
privind rezolvarea frecvența relativă, frecvența soluționarea problemei identificate.
problemei și cumulată, histograma,  R
rezolvarea poligonul frecvențelor, ealizarea unor investigații privind
problemei conform mediana, interval aplicarea elementelor de statistică
planului elaborat. median,modul (dominanta), matematică și calcul financiar în
2.7. Justificarea dobânda, rata dobânzii, diverse domenii.
unui demers, rezultat dobândă simplă, dobândă  R
referitor la compusă, preț de cost, profit, ealizarea unor proiecte de
elementele de TVA(taxa pe valoarea grup/individuale, inclusiv proiecte
statistică matematică adăugată),adaos comercial, STEM/STEAM, privind aplicarea
și calcul credit, creditor, debitor, elementelor de statistică matematică și
financiar,recurgând la împrumut. de calcul financiarîn situații reale
argumentări, și/sau modelate.
demonstrații. Produse recomandate:
 Exercițiul rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Planul de idei elaborat;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
statisticii;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
calculului financiar;
 Investigația „Credite bancare:
avantaje și riscuri”;
 Proiectul STEM „Siguranța
financiară a statului”;
 Proiectul „Statistica în profesiile
părinților”;
 Proiectul „Investiții financiare în
antreprenoriat: avantaje și riscuri”;
 Proiectul „Bugetul în viața mea”;
 Proiectul STEAM „Credit pentru
casa ta”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;

74
  Testul sumativ rezolvat.
3.1.Identificarea și III. Elemente de teoria Rezolvarea exercițiilor și
clasificarea probabilităților problemelorde:
evenimentelor după  Eveniment.Clasificarea -identificare și clasificare a
diverse criterii. evenimentelor. evenimentelor;
3.2. Identificareași  Definiția clasică a -efectuare a operațiilor cu evenimente;
aplicarea probabilității. -comparare a evenimentelor privind
terminologiei și  Evenimente aleatoare. șansa de realizare;
notațiilor aferente Operații cu evenimente -calculare aprobabilității producerii unui
elementelor de teoria aleatoare. eveniment în situații reale și/sau
probabilitățilorîn  Evenimente aleatoare modelate utilizând raportul: numărul
diverse contexte. independente. cazurilor favorabile/numărul cazurilor
3.3. Calcularea  Aplicații ale posibile;
probabilității probabilității în diverse -interpretare și transpunere în limbaj
producerii unui domenii (exemple și matematic a unor situații practice cu
eveniment în situații probleme). ajutorul conceptelor probalistice;
reale și/sau modelate. Elemente noi de limbaj -efectuare a experimentelor în scopuri
3.4.Aplicarea matematic: probabilistice;
elementelor studiate Evenimente compatibile, -îmbunătățire a rezultatelor obținute prin
de teoria mărirea numărului de încercări;
evenimente incompatibile,
probabilităților -elaborare a planului de idei privind
pentru a identifica și evenimente echiprobabile, rezolvarea problemei și rezolvare a
explica procese, regula de înmulțire, eveniment problemei conform planului elaborat;
fenomene din diverse contrar, formula de înmulțire, -justificare a unui demers, rezultat
domenii. evenimente independente. referitor la elementele de probabilități,
3.5.Interpretarea și recurgând la argumentări;
transpunerea în -utilizare a unor algoritmi specifici
limbaj matematic a calculului probabilistic pentru
unor situații practice efectuarea analizei de caz și în rezolvări
cu ajutorul de probleme.
conceptelor  C
probalistice. ercetarea unor cazuri concrete
3.6. Elaborarea dinsituații reale și/sau modelate
planului de idei referitoare la probabilități și
privind rezolvarea soluționarea problemei identificate.
problemei și  R
rezolvarea ealizarea unor investigații privind
problemei conform aplicarea probabilităților în diverse
planului elaborat. domenii.
3.7. Justificarea  R
unui demers, rezultat ealizarea unor proiecte de
referitor la grup/individuale privind aplicarea
elementele de probabilităților în situații reale și/sau
probabilități, modelate.
recurgând la Produse recomandate:
argumentări.  Exercițiul rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Planul de idei elaborat;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
probabilității;

75
  Investigația „Evenimente în viața
de zi cu zi”;
 Proiectul „Probabilitatea în
profesiile părinților”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
4.1.Recunoașterea și IV.Poliedre Rezolvarea exercițiilor și
clasificareapoliedrel  Prisma.Elemente. problemelorde:
or după diferite Clasificarea prismelor. -identificare a poliedrelor studiate
criterii în situații  Prisma și/sau a elementelor acestora;
reale și/sau modelate. dreaptă:secțiuni paralele cu -identificare și aplicare aterminologiei și
4.2. Identificareași baza, secțiuni diagonale, notațiilor aferente poliedrelor în diverse
aplicarea secțiuni ce conțin înălțimea. contexte;
terminologiei și  Arii ale prismei drepte. -reprezentare în plan a corpurilor
notațiilor aferente  Volumul prismei geometrice studiate, utilizând
poliedrelor în diverse drepte. instrumentele de desen, instrumente
contexte.  Piramida.Elemente.Cla TIC, și aplicarea reprezentărilor
4.3.Utilizarea sificarea piramidelor. respective în rezolvări de probleme de
proprietăților  Piramida regulată calcul de arii și/sau volume;
poliedrelor în (triunghiulară, patrulateră, -calcul a ariilor suprafețelor și/sau
rezolvări de hexagonală): secțiuni paralele volumelor poliedrelor studiate în
probleme. cu baza, secțiuni diagonale. situații reale și/sau modelate;
4.4. Calcularea -calcul a ariilor secțiunilor poliedrelor;
 Arii ale piramidei
ariilor suprafețelor și -analizareși interpretare a rezultatelor
regulate
volumelor poliedrelor obținute prin rezolvarea unor probleme
(triunghiulară, patrulateră,
în situații reale și/sau practice cu referire la poliedrele
hexagonală):
modelate. studiate și la unitățile de măsură
 Volumul piramidei
4.5. Elaborarea relevante ariilor, volumelor;
regulate (triunghiulară,
planului de idei -justificarea unui demers sau rezultat
patrulateră, hexagonală).
privind rezolvarea obținut sau indicat cu poliedre,
 Trunchi de piramidă.
problemei și recurgând la argumentări,
Elemente. Clasificarea
rezolvarea demonstrații;
trunchiurilor de piramidă.
problemei conform -elaborare a planului de idei privind
planului elaborat.  Trunchi de piramidă rezolvarea problemei și rezolvare a
4.6. Analizarea regulată (triunghiulară, problemei conform planului elaborat;
rezolvării unei patrulateră, hexagonală): -analizare a rezolvării unei probleme
probleme referitoare secțiuni paralele cu baza, referitoare la poliedre din punct de
la poliedre din punct secțiuni diagonale. vedere al corectitudinii, al simplității,
de vedere al  Arii ale trunchiului de al clarității și al semnificației
corectitudinii, al piramidă regulată rezultatelor;
simplității, al (triunghiulară, patrulateră, -utilizare a poliedrelor și proprietăților
clarității și al hexagonală) acestora pentru a identifica și explica
semnificației  Volumul trunchiului situații, procese, fenomene din diverse
rezultatelor. de piramidă regulată domenii.
4.7. Utilizarea (triunghiulară, patrulateră,  C
poliedrelor și hexagonală) ercetarea unor cazuri concrete din
proprietăților  Aplicații ale situațiireale și/sau modelate
acestora pentru a poliedrelor în cotidian, fizică, referitoare la poliedre și soluționarea
identifica și explica chimie, arte, tehnologii, problemei identificate.
situații, procese,

76
fenomene din diverse construcții (exemple și
domenii. probleme).
4.8.Justificarea unui
demers sau rezultat Elemente noi de limbaj
obținut sau indicat cu matematic:
poliedre, recurgând la Punct interior al figurii, punct
argumentări. exterior al figurii,punct de
frontieră, frontiera figurii,
figură mărginită, corp
geometric, poliedru
convex,secțiune a poliedrului,
plan secant, secțiune
diagonală, secțiune paralelă
cu baza, funcție volum.
5.1.Recunoaștereași V. Corpuri de rotație
clasificareacorpurilo  Cilindrul circular
rderotațiedupă drept. Elemente.
diferitecriterii  Secțiuni paralele cu
însituațiireale baza. Secțiuni axiale. Secțiuni
și/saumodelate. paralele cu axa.
5.2. Identificareași  Arii ale suprafețelor
aplicarea cilindrului circular drept.
terminologiei și  Volumul cilindrului
notațiilor aferente circular drept.
corpurilor de rotație  Conul circular drept.
în diverse contexte. Elemente.
5.3.Utilizarea  Secțiuni paralele cu
proprietăților baza. Secțiuni axiale.
corpurilor de rotație
 Arii ale suprafețelor
în diverse contexte.
conului circular drept.
5.4. Calcularea
 Volumul conului
ariilor suprafețelor și
circular drept.
volumelor corpurilor
77
 R
ealizarea unor investigații privind
aplicarea poliedrelor în diverse
domenii.
 R
ealizarea unor proiecte de
grup/individuale, inclusiv proiecte
STEM/STEAM, privind aplicarea
poliedrelorîn situații reale și/sau
modelate.
 R
ealizarea unor lucrări practice,
inclusivpe teren, și de laborator privind
calculul ariilor și volumelor
poliedrelor.
Produse recomandate:
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Planul de idei elaborat;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
poliedrelor;
 Lucrarea de laborator
„Calcularea volumelor obiectelor de
forma poliedrelor”;
 Lucrarea practică ”„Calcularea
ariei suprafeței clasei”;
 Proiectul STEAM „Poliedrele în
arhitectura localității”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
Rezolvarea exercițiilor și
problemelorde:
-identificare a corpurilor de rotație
studiate și/sau a elementelor acestora;
-identificare și aplicare aterminologiei și
notațiilor aferente corpurilor de rotație
în diverse contexte;
-reprezentare în plan a corpurilor
geometrice studiate, utilizând
instrumentele de desen, instrumente
TIC, și aplicarea reprezentărilor
respective în rezolvări de probleme;
-calcul a ariilor suprafețelor și/sau
volumelor corpurilor de rotație studiate
în situații reale și/sau modelate;
-analizreși interpretare a rezultatelor
obținute prin rezolvarea unor probleme
practice cu referire la corpurile de
rotație studiate și la unitățile de măsură
relevante ariilor, volume-lor;
de rotație în situații  Trunchiul de con -justificarea unui rezultat obținut sau
reale și/sau modelate. circular drept. Elemente. indicat cu corpurile de rotație,
5.5.Elaborarea  Secțiuni paralele cu recurgând la argumentări;
planului de idei baza. Secțiuni axiale. -analizare a rezolvării unei probleme
privind rezolvarea  Arii ale suprafețelor referitoare la corpurile de rotație din
problemei și trunchiului de con circular punct de vedere al corectitudinii, al
rezolvarea drept. simplității, al clarității și al
problemei conform  Volumul trunchiului de semnificației rezultatelor;
planului elaborat. con circular drept. -utilizare a corpurilor de rotație și
5.6.Analizarea  Sfera. proprietăților acestora pentru a
rezolvării unei Elemente(centru, rază, identifica și explica situații, procese,
probleme referitor la diametru). Aria suprafeței fenomene din diverse domenii.
corpuri de rotație din sferice.  C
punct de vedere al  Corpul sferic.Volumul ercetarea unor cazuri concrete din
corectitudinii, al corpului sferic. situațiireale și/sau modelate referitoare
simplității, al la corpurile de rotație și soluționarea
 Secțiunea suprafeței
clarității și al problemei identificate.
conice cu un plan. Noțiunile
semnificației  R
de cerc, elipsă, hiperbolă,
rezultatelor. ealizarea unor investigații privind
parabolă (ca locuri geometrice
5.7. Utilizarea aplicarea corpurilor de rotație în
de puncte).
corpurilor de rotație diverse domenii.
 Aplicații ale corpurilor
și proprietăților  R
de rotație în cotidian, fizică,
acestora pentru a ealizarea unor proiecte de
chimie, arte, tehnologii,
identifica și explica grup/individuale, inclusiv proiecte
construcții etc. (exemple și
situații, procese, STEM/STEAM, privind aplicarea
probleme).
fenomene din diverse corpurilor de rotațieîn situații reale
Elemente noi de limbaj
domenii. și/sau modelate.
matematic:
5.8.Justificarea unui  R
Volumul trunchiului de con,
demers sau rezultat ealizarea unor lucrări practice, inclusiv
aria suprafeței trunchiului de
matematic obținut pe teren, și de laborator privind
con, secțiuni conice:cercul,
sau indicat cu corpuri calculul ariilor și volumelor corpurilor
elipsa, hiperbola, parabola.
de rotație, recurgând de rotație.
la argumentări. Produse recomandate:
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Planul de idei elaborat;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
corpurilor de rotație;
 Lucrarea de laborator
„Calcularea volumelor obiectelor de
forma corpurilor de rotație”;
 Proiectul STEAM „Corpurile
geometrice în arhitectura localității”;
 Proiectul STEAM „Casa mea de
vis”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A XII-a, ELEVUL POATE:

78
 identifica și aplica terminologia și notațiile aferente elementelor de combinatorică în diverse
situații, inclusiv în comunicare;
 rezolva probleme, inclusiv probleme cu aspect cotidian și din alte domenii,
ce conțin elemente de combinatorică;
 estima șansa și calcula probabilitatea producerii unui eveniment în situații reale și/sau
modelate;
 identifica în diverse contexte elementele de probabilități, de statistică matematică și de calcul
financiar studiate;
 aplica elementele de probabilități, de statistică matematică și de calcul financiar studiate
pentru a identifica și explica situații, procese, fenomene din diverse domenii;
 reprezenta rezultatele observațiilor, fenomenelor, proceselor fizice, economice, sociale etc.
prin desene, tabele, grafice, diagrame statistice și extrage informații relevante din tabele, liste, grafice,
diagrame statistice;
 determina bugetul familial și personal;
 interpretași transpune în limbaj matematic situații practice cu ajutorul conceptelor statistice
și probalistice studiate;
 identifica și reprezenta în plan, utilizând instrumentele de desen, instrumente TIC, figuri
geometrice studiate, inclusiv poliedre, corpuri de rotație și elemente ale acestora;
 clasifica după diverse criterii figuri geometrice studiate, inclusiv poliedre și corpuri de rotație;
 transpune o situație reală și/sau modelată referitoare la tipurile de figuri geometrice studiate,
inclusiv la poliedre și corpuri de rotație, în limbajul geometric, rezolva problema obținută, justifica și
interpreta rezultatul;
 aplica poliedrele, corpurile de rotație și proprietățile acestora pentru a identifica și explica
situații, procese, fenomene din diverse domenii;
 recunoaște în diverse enunțuri și utiliza în rezolvări de probleme din diferite domenii (fizică,
geografie, chimie, biologie, istorie, arte, tehnologii etc.) formulele de calcul a ariilor figurilor
geometrice plane, a ariilor suprafețelor și a volumelor poliedrelor, corpurilor de rotație studiate;
 reprezenta adecvat în plan figurile geometrice plane și corpurile geometrice studiate în
vederea calculării lungimilor de segmente, a măsurilor de unghiuri, a ariilor și volumelor;
 identifica și aplica terminologia și notațiile aferente figurilor geometrice studiate, inclusiv
poliedrelor și corpurilor de rotație studiate, în diverse situații;
 estima și calcula lungimi de segmente, măsuri de unghiuri, perimetre, arii și volume în situații
reale și/sau modelate;
 elabora un plan de idei privind rezolvarea problemei și rezolva problema conform planului
elaborat;
 justifice un demers sau rezultat obținut și/sau indicat, recurgând la argumentări;
 analiza rezolvarea unei probleme, situații-problemă în contextul corectitudinii, al simplității,
al clarității și al semnificației rezultatelor;
 investiga valoarea de adevăr a unei afirmații, propoziții obținute și/sau indicate.

V. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚĂRE-EVALUARE

Cadrele didactice își pot alege metodele și tehnicile de predare și își pot adapta practicile pedagogice
în funcție de ritmul de învățare și de particularitățile elevilor. Axarea pe formarea de competență este
însoțită de reevaluarea și înnoirea strategiilor, tehnologiilor și metodelor aplica-te în practica
educațională la matematică. Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea strategiilor, tehnologiilor, metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor
cognitive și operatorii ale elevilor, pe exersarea potențialului psihofizic și intelectual al acestora, pe
transformarea elevului în coparticipant la propria formare;

79
 folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele cunoașterii,
prin recurgere la modele concrete;
 accentuarea caracterului formativ al strategiilor, tehnologiilor, metodelor utilizate în activitatea
de predare-învățare-evaluare, acestea asumându-și o intervenție mai activă și mai eficientă în cultivarea
potențialului individual, în dezvoltarea capacităților de a opera cu informațiile asimilate, de a aplica și evalua
cunoștințele dobândite, de a investiga ipoteze și de a căuta soluții adecvate de rezolvare a problemelor sau a
situațiilor-problemă;
 îmbinare și o alternanță sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informație, observația proprie, exercițiul personal, instruirea
programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe etc.) cu activitățile ce solicită efortul
colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, asaltului de idei etc.;
 însușirea unor metode de informare și dedocumentare independentă, utilizând instrumente
TIC adecvate, inclusiv rețeaua Internet, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învățare
continuă;
Acest curriculum are drept obiectiv crearea condițiilor favorabile fiecărui elev de a-și formași
dezvolta competențele într-un ritm individual, de a-și transfera cunoștințele acumulate dintr-o zonă
de studiu în alta. Pentru aceasta, este util ca profesorul să-și orienteze demersul didactic spre
realizarea următoarelor tipuri de activități:
 formularea de sarcini de prelucrare variată a informațiilor, în scopul formării competențelor
vizate de curriculumul școlar;
 alternarea prezentării conținuturilor, cu moduri variate de antrenare a gândirii;
 solicitarea de frecvente corelații intra- și interdisciplinare;
 punerea elevului în situația ca el însuși să formuleze sarcini de lucru adecvate;
 obținerea de soluții sau interpretări variate pentru aceeași unitate informațională;
 susținerea comunicării elev-manual – prin analiza pe text, transpunerea simbolică a unor
conținuturi, interpretarea acestora;
 formularea de sarcini rezolvabile prin activitatea în grup;
 organizarea unor activități de învățare permițând desfășurarea sarcinilor de lucru în ritmuri diferite;
 sugerarea unui algoritm al învățării, prin ordonarea sarcinilor.
În cadrul predării-învățării matematicii e necesară crearea unor condiții favorabile antrenării elevilor
pe calea căutărilor, a cercetării, care să favorizeze învățarea prin problematizareși descoperire.
De asemenea, este necesară crearea unor condiții favorabile privind transferul cunoștințelor și
modelelor matematice dobândite și conștientizate în diverse domenii, inclusiv în cotidian și în
domeniul determinat de aria curriculară. În acest aspect profesorul de matematică va utiliza orice
posibilitate de a exemplifica aplicațiile matematicii în fizică, chimie, biologie, informatică, în viața
cotidiană și în alte domenii. Astfel cadrul didactic:

 va ține cont de posibilitățile oferite de către manualele școlare la matematică privind realizarea
conexiunilor interdisciplinare (probleme integrative; situații-problemă, prezente în textul manualului;
itemi integrativi, prezenți în probele de evaluare incluse în manual etc.);
 va selecta din culegerile de probleme și exerciții și va propune elevilor probleme cu conținut
interdisciplinar;
 va selecta din materialele didactice și metodice probleme integrative și le va propune elevilor în
cadrul diverselor manifestări matematice (ore, activități extrașcolare, olimpiade etc.);
 va realiza, de comun acord cu profesorul de fizică, chimie, biologie, informatică și de la alte
discipline, ore integrative;

80
 va organiza sistematic, în cadrul orelor și în cadrul altor activități educaționale situații-problemă
cu conținut interdisciplinar și/sau aplicativ;
 va organiza, în cadrul studierii matematicii, activități practice, inclusiv pe teren, și lucrări de
laborator, lucrări grafice cu aspect interdisciplinar și/sau aplicativ;
 va realiza, de comun acord cu profesorii de alte discipline, proiecte de tip STEM și STEAM.
În măsura posibilităților orele de matematică vor fi asistate de calculator.
Prezentul curriculum își propune să formeze la elevi competențe prin demersuri didactice care să
indice explicit apropierea conținuturilor învățării de practica învățării eficiente. În demersul didactic,
centrul acțiunii devine elevul și nu predarea noțiunilor matematice ca atare. Accentul trece de la “ce”
să se învețe, la “în ce scop” și “cu ce rezultate”.
Profesorul de matematică va desfășura procesul educațional la matematică utilizând clasificarea
tipurilor de lecții după criteriul competenței. [5]
Rolul fundamental al evaluării constă în asigurarea unui feed-back permanent și corespunzător,
necesar atât actorilor procesului educațional, cât și factorilor de decizie și publicului larg.Așadar, în
procesul educațional integrat predare-învățare-evaluare componenta evaluare ocupă un loc nodal,
de importanță, atât psihopedagogică, profesională, cât și socială. În contextul for-mării și dezvoltării
competențelor evaluarea educațională se va fundamenta pe următoarele principii, stipulate în Cadrul
de referință al curriculumului național [2]:
 evaluarea este un proces permanent, dimensiunea esențială a procesului educațional și о
practică efectivă în școală;
 evaluarea stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;
 evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor cu competențele specifice,
unitățile de competențe ale fiecărei discipline de studiu și cu obiectivele (operaționale) ale fiecărei
lecții;
 evaluarea se fundamentează pe standarde educaționale de stat- standarde de competență -
orientate spre ceea ce va ști, ce va ști să facă și cum va fi elevul la finalizarea școlarizării sale;
 evaluarea implică utilizarea unei mari varietăți de metode (tradiționale și moderne);
 evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităților școlare;
 evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre о autoapreciere corectă și spre о îmbunătățire
continuă a performanțelor școlare.
În procesul educațional la matematică profesorul va realiza: a) evaluarea inițială, realizând funcția
prognostică; b) evaluarea curentă, realizând funcția formativă; c) evaluarea finală (sumativă),
realizând funcția diagnostică. În ansamblu, evaluările sumative (finale) realizate vor demonstra dacă
la finele modulului/anului de învățământ sunt dobândite achizițiile determinate de unitățile de
competență preconizate în curriculum pentru compartimentul respectiv/clasa respectivă.
Prin examenul de BAC se va evalua dacă au fost formate competențele specifice matematicii
preconizate pentru treapta liceală de învățământ și dacă au fost atinse standardele de eficiențăla
matematică.
Fixând de fiecare dată obiectivele lecției, profesorul le va corela cu competențele specifice,
unitățile de competență respective și standardele de eficiență corespunzătoare. Probele de evaluare
utilizate la clasă vor conține itemi și sarcini prin intermediul cărora se vor evalua, prioritar, nu doar
cunoștințe și capacități separate, ci formarea de competențe. Exemple de astfel de itemi și sarcini
profesorul le poate selecta din culegerile de teste la matematică, din ghidurile metodologice și din
programa examenului de BAC la matematică.
În contextul principiilor evaluării prioritarăși dominantă în procesul educațional este evaluarea
curentă – evaluarea formativă. Succesul lecției e în funcție de atingerea obiectivelor preconizate.
În acest aspect secvența Evaluare este obligatorie pentru fiecare lecție de matematică și în cadrul
acestei secvențe se va evalua nivelul de atingere a obiectivelor lecției.
Evaluarea va implica, în ansamblu, utilizarea diverselor forme, metode și tehnici. În contextul
evaluării formării competențelor prioritare vor deveni metoda proiectelor, investigația, probele

81
practice, lucrările de laborator și grafice, testarea și realizarea testelor docimologice
integrative. Este binevenită evaluarea asistată de calculator.
Evaluările, realizate la matematică, vor include în mod obligatoriu și itemi rezolvarea cărora necesită
conexiuni interdisciplinare. Vor fi propuse spre realizare și proiecte integrative, inclusiv proiecte de
tip STEM și STEAM, ca metodă de evaluare.
Este important ca fiecare elev,profesor și părinte/tutore să conștientizeze că evaluarea în orice
circumstanțe trebuie să fie obiectivă.

BIBLIOGRAFIE
1. Codul Educației al Republicii Moldova. Chișinău, intrat în vigoare 23.11.2014.
2. Cadrul de referință al Curriculumului Național, aprobat prin ordinul Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
3. Standardele de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituțiile de învățământ
secundar general (ordinul MECC nr. 193 din 26 februarie 2019).
4. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012.
5. Referențialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor. Chișinău, 2014.
6. Ion Achiri. Didactica matematicii. Chișinău, Prut, 2013.
7. Ion Achiri, Nina Bîrnaz, Victor Ciuvaga ș.a. Evaluarea curriculumului educațional. Aria
curriculară: Matematică și științe. Chișinău: CEP USM , 2018.
8. M. Fryer Predarea și învățarea creativă. Editura Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 2004.
9. Educația centrată pe copil. Ghid metodologic. Coordonatori Callo T., Paniș A. Chișinău,
„Print-Caro”, 2010.
10. T.Cartaleanu, A.Ghicov.Predarea interactivă centrată pe elev. Ghid metodologic
pentruformarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Chișinău, Știința, 2007.
11. T. Cartaleanu, S. Lîsenco, L. Sclifos, ș.a. Formarea competențelor prin strategii didactice
interactive. Chișinău: Centrul Educațional PRO DIDACTICA, 2008.
12. Bocoș M. Instruirea interactivă. Iași, Polirom, 2013.

82