UNIVERSITATEA DE VEST “ VASILE GOLDIŞ” ARAD

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

TENSIUNEA ARTERILĂ METODE DE MĂSURARE

Coordonator
Șef Lucr.Dr. Avram Cecilia

Student: Cifor Radu-George

Specializare: Medicină Dentară
An: I Grupa: 2
 2020

CUPRINS

1. Generalităţi

2. Metoda Oscilometrică

3. Metoda Ascultatorie

4. Metoda Palpatorie

5. Concluzii

6. Bibliografie
 1.Generalităţi

Tensiunea arteriala este expresia a doua numere ce reprezinta presiunea sistolica si

diastolica. Valorile sînt notate în milimetrii (mm) de coloana de mercur (Hg). Prima este
notata presiunea sistolica si apoi cea diastolica. De exemplu 120/80 mm Hg, ce este enuntata
verbal ca 120 cu 80 sau 12 cu 8.

Daca presiunea arteriala este mai mica de 140 cu 90 mm Hg se considera normala. Oricum,
o tensiune arteriala de 120 cu 80 mm Hg este mai benefica pentru inima dumneavoastra.
Unele studii considera ca tensiunile arteriale scazute (de exemplu 105 cu 65 mm Hg ) sînt
daunatoare. Cu exceptia câtorva rase, acest lucru nu este adevarat. Valorile ridicate
considerate hipertensiune sunt clasificate pe stadii si sunt cu atât mai periculoase cu cît
valorile sînt mai ridicate.

CLASIFICAREA TENSIUNII ARTERIALE LA ADULTI

FELUL TA TA SISTOLICA TA DIASTOLICA

OPTIMA <120 <80

NORMALA <130 <85

NORMAL ÎNALTA 130-139 85-89

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

STADIUL 1 140-159 90-99

100-109
STADIUL 2 160-179

>180
STADIUL 3 >110

 Cele mai folosite metode de măsurare a tensiunii arteriale sunt metoda ascultatorie, preferată
de doctori și personal specializat, și metoda oscilometrică, folosită în principal acasă, de
persoane care nu au neapărat pregătire medicală. Mai există și metoda palpatorie, folosită tot
de medici, care măsoară doar presiunea sistolică a sângelui, prin perceperea primei pulsaţii a
arterei radiale la decomprimarea lentă a manşetei aplicate în jurul braţului.

Recomandări pentru determinarea corectă a TA Condiţii pentru pacient

- postura- la prima determinare

- decubit dorsal 5 min, poziţie orizontală, şi la 2 min după ridicarea în ortostatism; la

determinări de rutină - poziţie şezândă, braţul ridicat la nivelul inimi

- circumstanţele determinării -după repaus 15 minute, la 1 oră de la consumul de cafea, la 15

minute după ultima ţigară, fără medicaţie adrenergică (picături decongestionante nazale,
picături pentru dilatarea pupilei, etc.); condiţii de confort termic Tehnica de lucru -locul
determinării la prima determinare

- bilateral la membrele superioare ; la determinări repetate

- unilateral la braţul cu valoarea mai mare

- numărul de determinări - la determinarea de rutină se fac două citiri - dacă diferenţele sunt
mai mari de 10 mm Hg la determinări repetate, se efectuează o nouă citire.

-corectitudinea determinării: se introduce aer în manşetă până la aproximativ 30 mm Hg

peste valoarea TAS (dispariţia pulsului la artera radială); decomprimarea manşetei este lentă
(2-3 mm Hg /sec) pentru valoarea TAD la adulţi, se notează momentul dispariţiei zgomotelor
Korotkoff, iar la copii momentul diminuării intensităţii acestora ; dacă zgomotele Korotkoff
sunt slabe ca intensitate, se recomandă ridicarea braţului, cu închiderea şi deschiderea
pumnului de 5-10 ori înainte de determinare.
 2.Metoda oscilometrică

Dispozitive folosite pentru determinarea tensiunii arteriale prin

metoda oscilometrică
Dispozitive oscilometrice automate

Măsurarea tensiunii cu dispozitive oscilometrice funcționează similar cu măsurarea tensiunii

prin metodă ascultatorie. În loc să înregistreze citirile înregistrate acustic, metoda
oscilometrică înregistrează și evaluează oscilațiile arterelor. Aceste oscilații apar când fluxul
sanguin este întrerupt și apoi pornește din nou. Oscilațiile devin mai puternice, iar apoi își
pierd din putere până când dispar din nou atunci când sângele curge normal. Și valoarea
sistolică, și cea diastolică sunt calculate cu ajutorul unui algoritm care este apoi afișat pe
ecranul dispozitivului.

Dispozitive oscilometrice semi-automate

Dispozitivele oscilometrice semi-automate funcționează la fel ca cele automate, prin

calcularea valorilor în aceeași manieră. Diferența constă în faptul că manșeta nu se umflă
automat, și cu ajutorul unei pompe, dezumflându-se apoi automat.

Determinarea tensiunii arteriale: cum funcționează metoda oscilometrică

Determinarea tensiunii arteriale prin metoda oscilometrică se face prin folosirea unui senzor
de presiune electronic cu citire numerică a tensiunii. În cele mai multe cazuri, manșeta este
umflată de o pompă și apoi se eliberează aerul din ea printr-o supapă, ambele operate
electronic. Această manșetă poate fi fixată atât pe braț, cât și la încheietura mâinii, ridicată la
nivelul inimii în timpul măsurătorii. Este însă de preferat ca măsurarea tensiunii să se facă cu
manșeta prinsă la braț. Inițial manșeta este umflată la o presiune care va determina, în
momentul eliberării aerului, tensiunea sistolică. După eliberarea aerului, va fi măsurată
tensiunea diastolică. Odată ce fluxul sângelui este prezent, dar restricționat, presiunea
manșetei va varia periodic în sincron cu expansiunea ciclică și contracția arterei branhiale.
Valorile tensiunii sistolice și ale celei diastolice vor fi calculate din date brute, cu ajutorul
unui algoritm

3. Metoda Ascultatorie

Dispozitive folosite pentru determinarea tensiunii arteriale prin

metoda ascultatorie
Tensiometrul cu mercur (sfigmomanometrul)

Acest tip de dispozitiv de măsurare este unul dintre cele mai precise și de încredere. De aceea
este folosit, în mod predominant, drept sistem de referință în validarea studiilor clinice.
Datorită caracteristicilor sale toxicologice și ecologice, puse în legătură cu mercurul,
utilizarea sa este limitată sau chiar interzisă de autoritățile guvernamentale în țările Uniunii
Europene.

Stetoscopul

Stetoscoapele sunt folosite în principal de personalul medical.

Determinarea tensiunii arteriale: cum funcționează metoda ascultatorie

Dispozitivele de măsurare ascultatorie determinăa tensiunea arterială prin monitorizarea
sunetelor Korotkoff – sunetele produse prin curgerea turbulentă a sângelui. Determinarea
tensiunii arteriale se face prin plasarea unei manșete gonflabile în jurul brațului, atașată unui
manometru cu mercur. Poziționarea manșetei se face în așa fel încât aceasta să fie la
aproximativ aceeași înălțime pe verticală cu inima. Manșeta se fixează și se umflă apoi prin
strângerea unui balon de cauciuc (pompă) sau automat, până când artera este complet
obstrucționată. Apoi, presiunea din manșetăa este eliberată lent. Când sângele începe să
curgă, curgerea turbulentă a acestuia crează un puls – primul sunet Kortkoff. Presiunea
acestui sunet, prima înregistrată, este tensiunea sistolică. Presiunea manșetei este apoi
eliberată și mai mult, până când niciun sunet nu mai este detectat la măsurarea tensiunii
arteriale diastcolice.
 4.Metoda Palpatorie

Dispozitive folosite pentru determinarea tensiunii arteriale prin metoda

palpatorie

Tensiometrul cu mercur (sfigmomanometrul)

Determinarea tensiunii arteriale: cum funcționează metoda palpatorie

Manşeta se înfăşoară în jurul braţului, deasupra plicii cotului, iar cu ajutorul perei de
cauciuc se introduce aer în sistem până la dispariţia pulsului radial.Se decomprimă încet
manevrând şurubul cu ventil şi urmărind cu atenţie cadranul manometrului şi pulsul.În
momentul în care reapare pulsul se citeşte pe cadran valoarea presiunii arteriale maxime.
Metoda permite doar măsurarea valorii presiunii arteriale maxime.
 5.Concluzii

Presiunea arterială depinde de următorii factori:

 Debitul cardiac, care reprezinta volumul de sânge pompat de inimă timp de un minut.
Presiunea arterială crește odată cu debitul cardiac.

 Rezistența periferică, care depinde de calibrul vaselor sangvine. Presiunea arterială

este direct proporțională cu aceasta.

 Elasticitatea vaselor. Datorită elasticității, vasele se pot destinde în sistolă si pot să

revină la forma inițială in diastolă, comprimând sângele din circulație. În
cazul arteriosclerozei, vasele devin rigide și presiunea arterială crește.

 Viscozitatea sangvină

 Volumul de sânge. Creșterea acestuia duce la creșterea presiunii arteriale.

 Măsurarea neinvazivă se poate face foarte ușor cu ajutorul unui tensiometru (digital
sau mecanic). Tensiometrul digital are un microprocesor care, prin intermediul unui
senzor de presiune, măsoară vibrațiile rezultate din umflarea și dezumflarea unei
perne de aer așezate pe arteră.

 Măsurarea invazivă necesită introducerea unei canule sau cateter în arteră, venă sau
cord şi conectarea acesteia la un sistem de măsurare şi înregistrare a presiunii
sistolodiastolice sunt utilizate în cercetare sau în chirurgia cardio-vasculară

 Principalele metode de măsurare sunt:

 Metoda Ascultatorie-folosită cel mai frecvent de cadrele medicale

 Metoda Oscilometrică-folosită la scară largă de populație datorită

apariției aparatelor care realizează automat sau semiautomat măsurarea
 BIBLIOGRAFIE

1. Articol publicat de SENDO https://sendo.info/ro/metode-de-masurare-tensiunii-

arteriale-metoda-ascultatorie-si-metoda-oscilometrica/ în data de 18.11.2016
2. Articol publica de Centrul Medical de Diagnostic și Tratament ”Victor Babeș” –
Dr.Dincă-Nour Angelica Medic specialist Cardiologie

3. V. Ranga, I. Teodorescu Exarcu. Anatomia și fiziologia omului, Editura Medicală,

București 1970
4. A Policec ș.a. Aparate electronice medicale pp. 34-41, Editura Dacia, 1988