Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad

Facultatea de Medicinã

FICATUL
hepar
 FICATUL
 cea mai voluminoasă glandă anexă a tubului digestiv,
 are o formă neregulată, îndeplineşte funcţii multiple şi
complexe cu rol important în procesele metabolice ale
organismului
 o culoare brun-roşiatică, consistenţă moale, neted, a
cărui formă este determinată în organism de organele
vecine şi se poate modifica în funcţie de poziţia corpului
şi de respiraţie
 este friabil şi puţin elastic, din care cauză se rupe şi se
zdrobeşte uşor
 prezintă două feţe: diafragmatică şi viscerală, despărţite
în porţiunea lor anterioară prin marginea inferioară
 FICATUL
 Faţa diafragmatică
 convexă şi adiacentă la faţa inferioară a diafragmului.
 la trecerea peritoneului de la diafragm şi peretele
abdominal anterior la faţa diafragmatică se formează
ligamentul falciform,
 acest ligament împarte faţa diafragmatică în doi lobi: lobul
drept, mai voluminos, şi lobul stâng.
 marginea liberă a ligamentului falciform conţine un cordon
fibros dens, care trece de la ombilic şi constituie rudimentul
venei ombilicale obliterate, numit ligamentul rotund al
ficatului
 aria nuda, o porţiune a ficatului care nu este acoperitã de
peritoneu
 FICATUL
 Faţa viscerală
 traversată de două şanţuri orientate sagital – unul drept şi altul stâng,
reunite la jumătatea lor printr-un şanţ transversal
 Şanţul sagital drept este împărţit de şanţul transversal în două segmente:
unul anterior – fosa vezicii biliare, în care se găseşte vezica biliară, şi altul
posterior – şanţul venei cave, prin care trece vena cavă inferioară
 Şanţul sagital stâng prezintă şi el două segmente formate de două vase ale
circulaţiei fetale, obliterate: unul anterior, care corespunde ligamentului
rotund – fisura ligamentului rotund, în care se află porţiunea obliterată a
venei ombilicale, şi altul posterior – fisura ligamentului venos , care conţine
ligamentul venos, ductul venos fetal obliterat al lui Arantius, ce prezintă o
cale dintre ramura stângă a venei porte şi vena cavă inferioară
 prezintã mai multe impresiuni date de structurile cu care vine in raport
(renala, esofagiana, splenica, etc)
 hilul hepatic, dispus transversal, pătrund vena portă, artera hepatică
proprie, nervi şi prin el ies din ficat ductul hepatic comun şi vasele
limfatice
 FICATUL
 Cele trei şanţuri de pe faţa viscerală delimitează
patru lobi:
1) lobul hepatic drept, situat în afara şanţului sagital
drept,
2) lobul hepatic stâng, situat în afara şanţului sagital
stâng,
3) lobul anterior – lobul pătrat, cuprins între
segmentele sagitale anterioare, şi şanţul
transversal
4) lobul posterior – lobul caudat, Spiegel, situat
posterior de şanţul transversal şi între segmentele
sagitale posterioare
 FICATUL
Structura ficatului
 parenchim bogat vascularizat, căi de excreţie a bilei şi dintr-o
stromă conjunctivă
 învelit de două membrane:

 tunica seroasã (peritoneu)

 tunica fibroasă (capsula Glisson)
• aceasta este mai dezvoltată în zonele unde ficatul nu este acoperit
de peritoneu.
• la nivelul hilului hepatic, capsula pătrunde în ficat împreună cu vena
portă şi artera hepatică
 conform repartiţiei ramificărilor venei porte şi arterei
hepatice, în structura ficatului distingem doi lobi, cinci
sectoare şi opt segmente.
 FICATUL
 Lob
~ o ramură a arterei hepatice – dreaptă sau stângă,
~ o ramură a venei porte – dreaptă sau stângă
~ canalul hepatic corespunzător
 Sectorul
 teritoriu al ficatului vascularizat de ramificaţiile de ordinul
doi ale arterei hepatice şi ale venei porte de la care
porneşte ductul hepatic sectorial
 Segmentul
 o porţiune a unui sector al ficatului vascularizat de
ramificaţiile arterei hepatice şi venei porte de ordinul trei, de
unde porneşte ductul hepatic segmentar
 FICATUL
 numeraţia segmentelor are loc pe faţa viscerală a ficatului
de la şanţul venei cave spre stânga, toate segmentele
sunt grupate în jurul hilului hepatic
 deosebim 8 segmente ale ficatului:
 primul segment corespunde lobului caudat
 al 2-lea, al 3-lea şi al 4-lea lobului stâng
 segmentele 5, 6, 7 şi 8 corespund lobului drept al
ficatului
 această împărţire este importantă întrucât, în caz de
tumori sau chisturi hepatice, se pot efectua extirpări ale
acestor segmente.
 FICATUL
 schema lui C. Couinand

Lobul Sectorul Segmentul

dorsal stâng 1-ul (S1)
Lobul stâng lateral stâng al 2-lea (S2)
al 3-lea (S3)
paramedial stâng
al 4-lea (S4)
paramedial drept al 5-lea (S5)
Lobul drept al 8-lea (S8)
lateral drept al 6-lea (S6)
al 7-lea (S7)
FICATUL
FICATUL
 FICATUL
 lobulii hepatici, reprezintă unitatea morfofuncţională a ficatului
 au forma unei prisme sau piramide poliedrice cu 5 – 6 feţe
 lobulul hepatic este constituit din celule hepatice aranjate în
cordoane radiale, formaţiuni vasculare şi canaliculare
 în centrul lobulului hepatic trece o venă centrală
 în lobulul hepatic pătrund capilarele sangvine (din sistem ul venei
porte) şi ale arterelor interlobulare ce trec prin septele
interlobulare
 aceste reţele vasculare formează capilarele sinusoide dispuse
radiar, sângele circulă de la periferia lobulului spre centrul lui şi se
varsă în vena centrală, de la care sângele circulă prin venele
interlobulare ce conflueazã şi formeazã venele hepatice care se
varsă în V.C.I
 FICATUL
 celulele hepatice vin în contact cu unul sau mai multe
capilare sinusoide, pereţii cărora sunt formaţi din celule
endoteliale şi celule Kupffer, cu specializare în fagocitoză
şi pinocitoză
 între membrana hepatocitelor învecinate apare calea
biliară sub forma unei fine reţele de canalicule biliare cu
dispoziţie radiară
 ductele biliare se contopesc, formează canalul hepatic
drept, şi canalul hepatic stâng, apoi în hil aceste două
canale se unesc formând ductul hepatic comun
 confluenţa ductului hepatic comun cu canalul cistic
formeazã ductul biliar comun sau canalul coledoc
 hepatocitele produc bila în continuu ~ 500 până la 1000 ml
de bilă 24 ore
 FICATUL
 unitatea morfofuncţională a ficatului, pe lângă lobulul hepatic
clasic, se descriu lobulul portal şi acinul hepatic.
 lobulul portal - format din trei lobuli hepatici clasici adiacenţi,
are o formă triunghiulară în centrul căruia se află triada
hepatică (artera, vena şi canalele bilifere interlobulare)
 histologic acinul hepatic este unitatea morfofuncţională a
ficatului, are forma unui romb format din parenchimul a doi
lobuli clasici
 ficatul intervine în metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor
şi la transformarea substanţelor absorbite în stomac şi intestinul
subţire
 el este organul principal de înmagazinare a glicogenului
 FICATUL
 sintetizează proteinele plasmatice şi unii factori ce iau
parte la coagularea sângelui; înmagazinarea
vitaminelor liposolubile – A, D, K, E
 ca glandă exocrină, el produce bila, eliminată apoi în
intestin
 în ficat se acumulează o mare parte a sângelui (800 –
1000 gr)
 endoteliul capilarelor hepatice şi celulele Kupffer posedă
proprietăţi de fagocitoză
 în ficat are loc neutralizarea substanţelor şi produselor
toxice ale metabolismului azoto-proteic, care sunt
absorbite în intestin, inactivarea hormonilor şi a
substanţelor biologic active