CRR - Nivel 5 Avansat - Asistent Manager Unit. Hotel

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007
CURRICULUM
ŞCOALA POSTLICEALĂ
CALIFICAREA
ASISTENT MANAGER UNITĂŢI HOTELIERE
NIVEL 3+
BUCUREŞTI
Nivelul 3+
Calificarea: Asistent manager unităţi hoteliere
2007
Nivelul 3+ 2
AUTORI:
1.ANDREI CRISTINA – Prof. gradul definitiv, Colegiul Economic ”O. Onicescu” Botoşani
2.COSTACHE RODICA – Prof. gradul I, Grupul Şcolar "Voievodul Gelu" Zalău
3. DINCĂ FLORIN CRISTIAN - prof. gradul II, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba
Iulia
4. ISMAIL NELIDA – Prof. gradul II, Colegiul Economic Mangalia
CONSULTANT:
CIOBANU GABRIELA– Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
Nivelul 3+ 3
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Adaptarea la noile cerinţe ale economiei de piaţă, presupune însuşirea acelor competenţe care
să dezvolte în rândul elevilor înaltul profesionalism, iniţiativa, perspicacitatea, abilitatea de a opera
eficace într-un cadru economic dinamic şi concurenţial.
Predarea modulelor la Nivelul 3+ - calificarea „Asistent manager unităţi hoteliere” –
urmăreşte formarea la viitorii absolvenţi a unor abilităţi specializate, legate de :
Realizarea lucrărilor de secretariat;
Primirea clienţilor importanţi;
Evalurea personalului;
Monitorizarea activităţii departamentelor hotelului;
Negocierea contractelor;
Realizarea de campanii publicitare;
Analizarea indicatorilor economici şi financiari ai activităţii;
Realizarea de previziuni pe termen mediu.
Pe lângă activităţile specifice, „Asistentul manager unităţi hoteliere”, îşi va dezvolta
competenţe cheie importante, prin care va desfăşura o bună comunicare, atât cu persoanele cu care
intră în contact cât şi în cadrul echipei de lucru, va dezvolta competenţe pentru utilizarea softurilor
specifice activităţii hoteliere şi de alimentaţie, va aplica continuu tehnici de îmbunătăţire a calităţii la
locul de muncă.
Fiind vorba de o ocupaţie în care se vine în contact cu: agenţi economici, reprezentanţi ai
diferitelor instituţii cu care colaborează, persoane fizice, clienţi, sunt necesare abilităţi de comunicare
profesională care vizează adaptarea serviciilor hoteliere şi de alimentaţie la nevoile şi aşteptările
clientelei .
În acest scop curriculum-ul a fost conceput pe module majore care vizează atât prezentarea
conceptelor, principiilor şi noţiunilor esenţiale care formează sistemul teoretic, cât şi aplicabilitatea
metodelor şi procedurilor larg utilizate la locul de muncă.
Operaţionalizarea cunoştinţelor teoretice constituie elemente de lucru pentru profesorul
economist în scopul realizării următoarelor obiective:
 realizarea predării – învăţării în perspectivă interdisciplinară, valorificând informaţiile şi
cunoştinţele însuşite de către elevi la disciplinele: „Gestionarea activităţilor curente”,
„Monitorizarea proceselor productive” etc.;
 reliefarea principalelor elemente teoretico-metodologice, aplicabile cu prioritate la
agentul economic de profil;
 punerea la dispoziţia elevilor a unor studii de caz la fiecare modul;
Nivelul 3+ 4
perfecţionarea profesională datorită schimbărilor rapide în ceea ce priveşte adaptarea legislaţiei
în domeniul serviciilor hoteliere şi de alimentaţie din România, la legislaţia UE.
Înscrierea la şcoala postliceală se va face pe baza recunoaşterii calificării dobândite anterior sau
a validării experienţei/achiziţiilor anterioare ale cursanţilor.
În cazul în care cursanţii nu dovedesc o calificare anterioară sau experienţă în domeniul de
calificare mai sus menţionat, curriculumul va fi adaptat grupului de cursanţi prin introducerea şi a altor
module de pregătire în domeniu, care să asigure fundamentul competenţelor necesare calificării (ex.:
„Structuri de primire”, „Marketingul afacerii”, etc.)
Nivelul 3+ se încheie cu examen de absolvire, elevii obţinând astfel un certificat care atestă
calificarea de „Asistent manager unităţi hoteliere”.
Nivelul 3+ 5
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Şcoală Postliceală
Domeniul: Turism
Durata : 1,5 ani
din care:
Total Stagii de
Modulul laborator
ore pregătire
tehnologic
practică
Comunicare profesională într-o limbă
I 120 60 -
străină (limba 1)
Comunicare profesională într-o limbă
II 120 60 -
străină (limba 2)
Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei
III 60 60 -
aplicată
IV Comunicare profesională 60 30 -
V Managementul proiectelor 120 - -
VI Managementul calităţii 60 - -
VII Gestionarea activităţilor curente 120 - 30
VIII Resurse umane 60 - -
IX Monitorizarea proceselor productive 120 - 60
X Mediul de afaceri al hotelului 180 - 90
XI Promovarea hotelului 120 - 30
Gestiunea economico-financiară a
XII 120 - 30
hotelului
Total ore 1260 210 240
Stagii de pregătire practică (comasată) 8 săptămâni x 30 ore/săptămână = 240 ore

TOTAL = 1260 ore
*Notă
Durata totală de pregătire este de 1,5 ani, distribuţia modululelor de pregătire pe parcursul celor doi
ani se realizează la nivelul unităţii de învăţământ pe baza recomandărilor din curriculum.
Orele de pregătire practică alocate modulelor de specialitate se vor desfăşura comasat pe durata a 8
săptămâni, sub formă de stagii de pregătire practică.
Stagiile de pregătire practică se vor desfăşura la agenţii economici, sub îndrumarea profesorului de
specialitate.
Pe durata stagiilor de pregătire practică elevii vor elabora un proiect care să abordeze conţinuturi şi
competenţe din toate modulele studiate pe parcursul pregătirii. Proiectul va fi evaluat la sfârşitul
stagiilor de practică.
Nivelul 3+ 6
Modulul Comunicare profesională în limba modernă
MODULUL I şi MODULUL II
COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ
I. NOTĂ DE PREZENTARE
Total nr. ore -120 ore modulul I, 120 ore modulul II

Principii
Curriculumul de COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ, nivel 3
avansat pentru ŞCOALA POSTLICEALĂ a fost elaborat avându-se în vedere următoarele:
nevoile de comunicare profesională în limba modernă ale absolvenţilor de şcoală postliceală
existenţa unei unităţi de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3
avansat” în componenţa fiecărei calificări de nivel 3 avansat din Sistemul Naţional al
Calificărilor din România;
reperele specifice de elaborare a curriculumului pentru învăţământul profesional şi tehnic prin
organizarea modulară a studiului domeniilor cunoaşterii specifice care intră în componenţa
calificării;
reperele impuse de OMEdC Nr. 3973 / 27 .04.2005 cu privire la aprobarea Metodologiei de
elaborare, avizare şi aprobare a standardelor de pregătire profesională şi a curriculumului pentru
învăţământul postliceal, şi a Reperelor metodologice pentru proiectarea standardelor de pregătire
profesională şi a curriculumului la învăţământul postliceal, în noua structură a sistemului de
învăţământ profesional şi tehnic din România;
documentele europene privind achiziţionarea competenţelor cheie în cadrul parcursului şcolar şi în
cadrul învăţării pe toată durata vieţii;
necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns adecvat cerinţelor socio-profesionale, exprimat în
termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea parcursului şcolar şi de formare prin
şcoala postliceală.
Prezentul curriculum ţine seama de organizarea învăţământului postliceal şi de structura Unităţii de

competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3 avansat”, şi a fost elaborat
urmărindu-se:
A. practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare, de producere şi de

interacţiune, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral
cât şi în scris, în contexte profesionale, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ.
B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi capabil să

Nivelul 3+ 7
utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi interacţiune (orală şi în

scris) în diverse contexte comunicative profesionale şi sociale.
C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata vieţii.
Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi
achiziţionate prin studiul altor discipline, inclusiv al disciplinelor tehnice de specialitate, să utilizeze
informaţii din tabele, scheme, grafice, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte
surse de informare, inclusiv bazele de date şi Internetul.
În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la trei puncte de reper:

a) Unitatea de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3 avansat” din
componenţa fiecărei calificări;
b) documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie;
c) ”Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare, predare, evaluare” publicat de
Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000.
Din această perspectivă, curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la
sfârşitul învăţământului liceal, competenţe de comunicare necesare pentru o comunicare profesională în
limba modernă adecvată situaţional / acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi
atitudini specifice domeniului socio-profesional de activitate şi contribuie în plus şi la dezvoltarea şi
aprofundarea de competenţe cheie în alte două dintre cele opt domenii de competenţe cheie 1 (domenii
asumate şi de sistemul de învăţământ românesc) identificate la nivel european: (5) ”a învăţa să înveţi”
(Learning to learn), (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice (Interpersonal,
intercultural, social and civic competences).
Structura programei
Parcursul de învăţare se realizează pe baza unei proiectări curriculare şi didactice care îmbină
competenţe şi tipuri de conţinuturi, cu particularizarea conţinuturilor tematice şi funcţionale la specificul
domeniului de profesionalizare.
Programa şcolară pentru modulul ”Comunicare în limba modernă, nivelul 3 avansat” este
realizată după modelul de proiectare de curriculum modular, în conformitate cu prevederile din
Anexa II la OMEdC Nr. 3973 / 27 .04.2005 ”Repere metodologice pentru proiectarea standardelor de
pregătire profesională şi a curriculumului la învăţământul postliceal”. Se asigură astfel corelarea
programei cu unitatea de competenţă ”Comunicare profesională în limba modernă nivel 3 avansat” 2
1
Vezi Implementation of “Education & Training 2010” programme , Working group on Basic skills, foreign language teaching and
entrepreneurship; Report November 2003, Annex 2, nota 24, pp. 48-58
2
Pentru a facilita accesul la informaţia necesară proiectării didactice, anexăm la prezentul document unitatea de competenţă
“Comunicare profesională în limba modernă. Nivel 3 avansat ” ( vezi pp. 20 – 31)
Nivelul 3+ 8
care intră în componenţa tuturor standardelor de pregătire profesională de nivel 3 avansat. Programa
este concepută pentru a fi parcursă într-un modul unic.
Programa are următoarea structură:
VALORI ŞI ATITUDINI – ce urmează a fi formate pe parcursul şcolii postliceale pentru educarea

tinerilor în spiritul valorilor europene; acestea vor fi avute în vedere pentru evaluarea continuă, dar nu
vor fi evaluate în scopul certificării.
COMPETENŢE (ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi, în vederea folosirii lor

independente de către elevi). Programa include detalieri ale competenţelor din Unitatea de competenţă
“Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3 avansat”, corelate cu FORME DE
PREZENTARE A CONŢINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului.
CONŢINUTURI RECOMANDATE, care sunt structurate în :
Domeniile tematice şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor de
învăţare pe parcursul orelor de limba modernă şi vor delimita tematica ce va fi folosită în
evaluare.
Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea
funcţională a comunicării, care vor fi exersate şi utilizate de elevi).
Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice care vor fi
achiziţionate, cu care se va opera pe parcursul activităţilor şi care vor fi utilizate în
comunicare). Programa cuprinde elemente de construcţia a comunicării pentru fiecare limbă
modernă studiată
CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE conţine precizări cu caracter

obligatoriu privind modul concret de aplicare a programei în activitatea didactică, metodele de
învăţare-predare care vor fi folosite şi corelarea instrumentelor şi probelor de evaluare cu conţinutul
unităţii de competenţă (care se găseşte în Anexă, pp. 20 – 31)
SCURT GHID METODOLOGIC (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea

demersul didactic)
Acest capitol conţine precizări privind următoarele aspecte:

Recomandări privind proiectarea didactică
Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare pentru evaluarea continuă şi pentru evaluarea
în vederea certificării competenţelor
Nivelul 3+ 9
Seturile de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie

esenţa programei.
Rubrica de ”Competenţe” conţine competenţele din Unitatea de competenţă ”Comunicare
profesională în limba modernă, nivel 3 avansat”, cu detalieri elaborate pe baza Criteriilor de
performanţă pentru fiecare dintre acestea.
Rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor” preia din unitatea de competenţă elemente
specificate la rubrica Condiţii de aplicabilitate. Corelarea acestora cu conţinuturile tematice,
lingvistice şi funcţionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul
de proiectare didactică, în conformitate cu condiţiile obligatorii de aplicare didactică şi de evaluare şi
având drept repere sugestiile din ghidul metodologic.
Evaluarea
Structura de competenţe corelate cu tipuri de conţinut oferă un cadru adecvat şi util pentru
procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter practic şi transparent. Astfel,
gradul de achiziţionare a competenţelor de comunicare ale elevilor va fi măsurat continuu şi sistematic
în cadrul evaluării formative, pe parcursul procesului didactic; în momentul când se va considera că
elevii (în mod individual sau în grup) deţin la un nivel satisfăcător o anumită competenţă dintre cele
cinci care compun Unitatea de competenţă, aceştia vor fi evaluaţi în vederea certificării acesteia.
Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de
achiziţie a competenţelor, evaluarea în vederea certificării fiecărei competenţe se va realiza cu
ajutorul unor instrumente şi probe elaborate în deplină concordanţă cu prevederile privind Probele de
evaluare pentru competenţa respectivă din unitatea de competenţă, avându-se în vedere Criteriile de
performanţă şi Condiţiile de aplicabilitate din componenţa acesteia şi în conformitate cu
recomandările privind elaborarea probelor de evaluare din Ghidul metodologic, secţiunea ’Evaluare’.
În elaborarea programelor s-a avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică educaţională
ale MEdC şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, achiziţionarea şi dezvoltarea
de către elevi de competenţe de comunicare la niveluri de performanţă echivalente cu cele prevăzute de
Cadrul European Comun de Referinţă.
Pentru finele şcolii postliceale nivelul ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă va
fi nivelul B 2.2 pentru toate competenţele, cu precizarea că aceste competenţe trebuie dovedite la acest
nivel în contexte profesionale relevante pentru domeniul de specializare .
Nivelul 3+ 10
II. VALORI ŞI ATITUDINI

Pe parcursul studierii limbii moderne în şcoala postliceală se va avea în vedere cultivarea şi
dezvoltarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini:
Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite

situaţii de comunicare
Conştientizarea rolului limbii moderne ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la patrimoniul
culturii universale
Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin
abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale
Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte profesionale şi socio-culturale
specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte specializate în limba modernă
III. COMPETENŢE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR
Competenţe Forme de prezentare a conţinuturilor

Contexte:
1. Obţine informaţii prin
Activităţi de serviciu
receptarea de mesaje orale, legate
Contexte sociale relevante pentru activitatea profesională
de îndeplinirea de sarcini de
(târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe)
serviciu, în contexte profesionale
Situaţii formale şi situaţii informale
semnificative
Surse şi tipuri de mesaje orale:
1.1 Identifică informaţiile necesare mesaje, formale / informale directe, emise clienţi, colegi /
şi suficiente pentru decodarea cei din jur;
sensului global în mesaje orale care discursuri, rapoarte, conferinţe (inclusiv video-conferinţe);
folosesc un limbaj complex şi prezentări (formale / informale) de produse / servicii;
conţin vocabular specializat transmisiuni radio şi TV, anunţuri publice;
1.2 Extrage informaţii / detalii conversaţii telefonice, inclusiv mesaje telefonice
specifice necesare şi relevante înregistrate.
pentru sarcinile de serviciu, din Informaţii obţinute:
mesaje orale diverse ideea principală (sensul global);
informaţii pe teme profesionale: instrucţiuni, solicitări,
1.3 Identifică opinii şi atitudini, şi le
întrebări, explicaţii;
distinge de informaţii factuale sau
informaţii factuale, inclusiv numerice, privind specificaţii de
de altă natură (legi, idei, concepte)
procese, produse şi servicii;
1.4 Identifică, cu ajutorul opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră),
conţinutului, intonaţiei şi al sensului priorităţi.
implicit, informaţii privind priorităţi Limbaj:
şi urgenţe limbaj şi structuri familiare şi mai puţin familiare, în registre
1.5 Identifică şi utilizează indicii sociale şi profesionale uzuale
verbale, non-verbale şi / sau asocieri termeni specifici mesajelor mass media;
/ conexiuni pentru clarificarea vocabular specific cu nivel mediu de specializare, relevant
sensului unor elemente de vocabular pentru domeniul ocupaţional.
sau de accent nefamiliare vorbire la viteză normală
1.6 Înţelege instrucţiuni, solicitări şi varietăţi de accent
întrebări orale care folosesc un Moduri de acţiune:
limbaj complex şi conţin vocabular întrebări, intonaţie, limbaj corporal / nonverbal, verificarea
specializat, şi realizează acţiuni sensului prin alte surse;
Nivelul 3+ 11
adecvate pe baza informaţiilor comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;

obţinute pe cale orală acţiuni proprii (realizarea de operaţii, activităţi).
2. Obţine informaţii prin Contexte:
receptarea de mesaje scrise Activităţi profesionale
specializate, legate de îndeplinirea Contexte profesionale formale şi informale
de sarcini de serviciu, în contexte Contexte sociale relevante pentru activitatea profesională
(târguri, conferinţe, întâlniri, şedinţe)
profesionale semnificative
Tipuri de text, în diverse registre, de lungime variabilă:
2.1 Identifică şi localizează prompt documente profesionale specifice specializării: manuale,
şi corect informaţii şi opinii rapoarte, reclame, oferte, fişe tehnice;
relevante pentru sarcini de serviciu, texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presă,
în texte de specialitate prezentări, reclame, anunţuri;
2.2 Identifică sensul unor elemente texte cu conţinut operaţional profesional: corespondenţă,
de text nefamiliare prin utilizarea de faxuri, circulare, formulare, instrucţiuni, cereri, reclamaţii,
materiale de referinţă şi / sau de procese verbale;
asocieri / conexiuni, atunci când Informaţii obţinute:
este necesar elemente cheie / esenţiale din documente relevante
informaţii factuale, inclusiv numerice, relativ complexe, pe
2.3 Corelează în mod coerent mai
teme de interes comun şi de interes profesional;
multe informaţii din diverse părţi
informaţii profesionale: instrucţiuni, explicaţii, date tehnice
ale unui text / din texte diferite, în
ale unor produse şi servicii, evaluări;
scopul îndeplinirii unei sarcini de
date privind: materii prime, materiale şi produse finite,
serviciu
operaţii şi procese tehnologice
2.4 Identifică şi discriminează între Materiale de referinţă: dicţionare; diagrame şi alte
informaţii factuale, puncte de materiale vizuale; instrucţiuni, manuale tehnice, prospecte,
vedere, opinii şi atitudini baze de date, pagini web.
2.5 Transferă informaţii din texte de Forme de prezentare: tabele, grafice, scheme, prezentări,
specialitate în diverse forme de notiţe.
prezentare Moduri de acţiune:
2.6 Înţelege reglementări, comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;
instrucţiuni, şi recomandări transferul informaţiilor în diverse forme de prezentare;
specifice din texte care conţin realizarea de operaţii, modificarea unor operaţii, luarea de
limbaj complex şi specializat şi decizii.
realizează acţiuni adecvate pe baza
informaţiilor din astfel de texte de
specialitate
3. Exprimă mesaje orale în limbaj Tipuri de informaţii: Conversaţii şi prezentări de lungimi
complex, în contexte profesionale variate, ce conţin:
semnificative, în scopul informaţii factuale (inclusiv numerice), idei, opinii;
instrucţiuni, explicaţii, detalii de operare, sfaturi;
îndeplinirii de sarcini de serviciu
descrieri şi specificaţii de obiecte, procese, operaţii.
3.1 Oferă şi solicită, în discuţii, Tipuri de discurs:
informaţii şi instrucţiuni pentru Discuţii profesionale formale şi informale;
îndeplinirea unei sarcini de serviciu, Prezentări, scurte rapoarte profesionale.
folosind expresii şi structuri variate Contexte:
3.2 Realizează prezentări orale de Contexte profesionale, situaţii specifice în organizaţie, la
fapte, idei şi opinii profesionale, locului de muncă;
pregătite în prealabil, folosind un Contexte sociale legate de profesie (târguri, conferinţe,
limbaj specializat corect şi materiale întâlniri, şedinţe);
suport adecvate Contexte formale şi contexte informale.
3.3 Formulează clar, precis şi Tipuri de prezentări:
Nivelul 3+ 12
structurat logic idei, fapte şi opinii Rapoarte (relatări de evenimente, întâlniri);

şi le susţine cu argumente Demonstraţii operaţionale;
3.4 Oferă clarificări şi explicaţii  Prezentări detaliate de procese / produse / servicii.
atunci când informaţia / Materiale suport pentru prezentări (dacă / când e necesar)
instrucţiunea nu este corect  notiţe, plan de prezentare, documente, fişe de lucru;
înţeleasă de ceilalţi  imagini, grafice, scheme, folii, planşe, obiecte (mostre),
3.5 Se exprimă fluent, cu intonaţie modele;
corectă şi într-un registru adecvat Limbaj:
contextului fluent, la viteză normală, în diverse registre;
vocabular specializat familiar, specific domeniului
3.6 Utilizează adecvat şi suficient ocupaţional.
de corect o varietate de termeni de Moduri de comunicare: faţă în faţă, individual sau în grup;
specialitate comuni / familiari şi de la telefon, robot telefonic.
structuri lingvistice astfel încât să Moduri de acţiune:
asigure comunicarea deplină a comunicarea/transmiterea de informaţii/instrucţiuni către
sensului, chiar dacă există în mesaj interlocutor/i;
unele deficienţele de pronunţie şi / susţinerea unei prezentări.
sau intonaţie, de gramatică, şi / sau
de registru
Tipuri şi formate de documente şi texte funcţionale:
4. Elaborează mesaje scrise
formulare şi alte documente specifice specializării (facturi,
specializate, în contexte
facturi pro-forma, oferte, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe
profesionale semnificative, în
de producţie, documente de evidenţă, specificaţii, evaluări),
scopul îndeplinirii de sarcini de
în funcţie de specializare;
serviciu
corespondenţă profesională: scrisori, circulare, faxuri,
4.1 Completează documente şi mesaje / e-mail;
formulare profesionale specifice dări de seamă, procese verbale, minute, referate, rapoarte.
sarcinilor de serviciu ale profesiei formate formale şi formate informale.
4.2 Redactează texte funcţionale Tipuri de informaţii – în texte de lungimi variate, în
mai complexe, specifice sarcinilor diverse registre:
de serviciu, cu folosirea de expresii informaţii factuale de specialitate, despre procese, produse şi
şi structuri adecvate variate servicii;
aranjamente şi instrucţiuni de serviciu;
4.3 Transmite în scris, în limbaj idei, opinii, puncte de vedere;
specific clar şi precis, informaţii raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinţe,
corecte pe teme din domeniul de procese.
specializare Limbaj: limbajul specific domeniului de specializare,
4.4 Utilizează materiale de referinţă formule de comunicare standardizate, formule de politeţe.
specifice adecvate pentru a verifica Teme specifice legate de organizarea locului de muncă,
corectitudinea informaţiei şi a limbii operaţii, activităţi şi procese de producţie, calitatea
folosite serviciilor / produselor.
4.5 Elaborează texte astfel încât Contexte:
deficienţele de gramatică, ortografie Contexte profesionale, situaţii specifice la locului de muncă;
şi / sau de registru nu împiedică Contexte sociale care au legătură cu profesia;
înţelegerea deplină a lor Contexte formale şi contexte informale.
Materiale de referinţă:
4.6 Adaptează formatul şi dicţionare, glosare de termeni specializaţi / sintagme
limbajului la context, la tipul de text specifice;
şi la subiect documente normative şi tehnice, reviste de specialitate, baze
de date
modele de documente şi formulare.
Nivelul 3+ 13
5. Participă la interacţiuni Tipuri de informaţii şi opinii:

orale şi în scris legate de informaţii factuale – inclusiv numerice – pe teme
îndeplinirea de sarcini de serviciu, profesionale;
în contexte profesionale analize, evaluări de: produse, servicii, procese, preferinţe;
argumente pro şi contra în susţinerea unor opinii
semnificative
profesionale;
5.1 Participă cu informaţii factuale ipoteze, predicţii;
şi cu opinii proprii la discuţii Teme de discuţie, comunicare telefonică, corespondenţă:
profesionale, pe teme legate de probleme de serviciu curente, aranjamente la locul de
sarcini de serviciu muncă;
5.2 Intermediază conversaţii între un relaţii cu clienţii şi partenerii, negocieri, contractări etc.;
vorbitor al limbii moderne şi un solicitări şi răspunsuri la solicitări, instrucţiuni, explicaţii;
vorbitor al limbii materne evaluarea de informaţii, de produse, de servicii.
Contexte pentru:
5.3 Comunică telefonic în mod a. Discuţii profesionale:
adecvat, pe teme de interes situaţii şi întâlniri sociale şi profesionale formale şi
profesional, în contexte legate de informale, interviuri individuale sau în grup;
sarcini de serviciu b. Comunicare telefonică:
5.4 Elaborează corespondenţă convorbiri cu colegi, subalterni, superiori, în activităţi
profesională în diverse formate şi profesionale;
către diverşi destinatari, în contexte comunicări formale / informale cu parteneri şi clienţi;
legate de sarcini de serviciu c. Corespondenţă profesională, formală şi informală
5.5 Verifică înţelegerea şi solicită / în interiorul organizaţiei: cu subalterni, colegi, superiori;
oferă clarificări / explicaţii când în afara organizaţiei: cu clienţi, parteneri, actuali şi / sau
informaţia nu este clar înţeleasă, în potenţiali
conversaţii directe şi telefonice şi în Tipuri şi moduri de interacţiune:
prezentări în discuţii, schimburi de opinii: faţă în faţă, în perechi, în
grup mic;
5.6 Se exprimă clar, fluent şi la telefon: apeluri date şi primite, preluare / transmitere de
adecvat terminologic, cu limbajul şi mesaje;
registrul adaptate la subiect, la în scris: scrisori, circulare, oferte, faxuri, mesaje (inclusiv e-
context şi la interlocutor / mail).
destinatar, cu respectarea Limbaj şi convenţii:
convenţiilor şi normelor sociale şi comunicări directe / telefonice derulate cu viteză normală,
culturale, în funcţie de rol şi de formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei discuţii
relaţiile cu interlocutorul / directe / telefonice
destinatarul, în comunicarea orală şi formule standard folosite în corespondenţa de diverse tipuri
în scris vocabularul specializat necesar îndeplinirii sarcinilor de
serviciu.
Nivelul 3+ 14
IV. CONŢINUTURI RECOMANDATE

NOTE:
Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programă, se
recomandă să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos
La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor strictă cu profilul
şi domeniul de specializare al fiecărei clase.
TEME
Se recomandă ca activităţile de învăţare în şcoala postliceală să fie proiectate şi realizate în
contextul următoarelor domenii tematice:
DOMENIUL PERSONAL
Relaţii interpersonale / profesionale / la locul de muncă
Viaţa personală (stil de viaţă, deontologie profesională, comportament profesional,
comportament social)
DOMENIUL PUBLIC
Aspecte din viaţa contemporană (sociale, economice, ştiinţifice, tehnice, strategii de utilizare a
resurselor)
Civism, drepturile omului
Mass-media
DOMENIUL OCUPAŢIONAL
Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;
Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;
Organizarea locului de muncă;
Echipamente specifice specializării;
Operaţii, activităţi şi procese de producţie specifice specializării;
Calitatea serviciilor / produselor.
DOMENIUL EDUCAŢIONAL
Descoperiri ştiinţifice şi tehnice
Patrimoniul socio-cultural european
FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII:
Se va avea în vedere achiziţionarea şi exersarea cu precădere a acelor funcţii comunicative ale
limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos care sunt specifice domeniului profesional de specializare.
Funcţiile comunicative ale limbii (actele de vorbire) vor fi exersate oral şi în scris, atât în registrul
formal, cât şi în registrul informal, în contexte relevante pentru domeniul profesional de
specializare.
Nivelul 3+ 15
Pe parcursul şcolii postliceale se vor achiziţiona şi utiliza următoarele funcţii comunicative ale
limbii (acte de vorbire):
A solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal
A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular
A solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare
A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii
A solicita şi a oferi informaţii despre costuri, preţuri, etc.
A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene şi procese de producţie
A solicita şi a oferi informaţii despre evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale
A solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic / săptămânal de muncă
A confirma / infirma informaţii
A solicita confirmarea / infirmarea unor informaţii
A descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese
A formula comparaţii între persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese
A formula oferte / invitaţii
A accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie
A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune
A solicita şi acorda / refuza permisiunea de face ceva
A oferi un obiect în mod politicos
A exprima mulţumiri
A cere scuze
A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv
telefonice)
A cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie
A solicita şi a da instrucţiuni
A solicita şi a da sfaturi
A solicita şi a formula propuneri, sugestii
A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul
A corecta / încuraja / avertiza pe cineva.
A planifica o acţiune
A convinge, a determina cursul unei acţiuni
A exprima acordul / dezacordul cu un curs de acţiune
A caracteriza persoane, fapte, acţiuni
A compara acţiunile prezente cu cele trecute
A trage concluzii
A lua decizii
A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face ceva
A exprima diverse grade de certitudine.
A exprima presupuneri
A exprima probabilitatea
A exprima acţiuni / stări posibile
A exprima condiţii
A exprima cauze şi consecinţe
A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe
A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere
A exprima o hotărâre sau o promisiune
A exprima opinii / puncte de vedere personale
A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale
A solicita opinii / puncte de vedere personale
A exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedere
Nivelul 3+ 16
A exprima şi a motiva acordul / dezacordul faţă de opiniile altora

A contrazice opiniile altora
A face prezentări
A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj
A cere şi a da detalii şi explicaţii
A solicita repetarea şi reformularea
ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate.
Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite.
În cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în
situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru
realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global.
Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare,
fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Vor
fi avute în vedere cu precădere acele structuri lingvistice care sunt specifice discursului specializat, în
funcţie de specializare.
LIMBA ENGLEZĂ
Pe parcursul şcolii postliceale se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie
a comunicării:
Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colective
Adjectivul: grade de comparaţie, comparaţia intensivă, structuri care utilizează comparativul
Numeralul: numerale ordinale, numerale fracţionare, numerale multiplicative
Verbul: diateza pasivă directă / indirectă; verbe modale; participiul trecut şi funcţiile sale sintactice
Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţie
Prepoziţia: de loc, de timp, de poziţie, de mişcare
Sintaxă: ordinea cuvintelor; fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă / indirectă
LIMBA FRANCEZĂ
a comunicării:
Lexic
Familii de cuvinte, câmpuri lexicale, denotaţie, conotaţie*
Relaţii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime
Morfologie
Substantivul şi determinanţii săi
Determinantul adjectival şi gradele de comparaţie
Numeralul ordinal şi cardinal
Pronumele personal, reflexiv, demonstrativ, posesiv, relativ, interogativ, nehotărât, adverbial,
Nivelul 3+ 17
pronumele neutru „le”*

Verbul: diateza activă, pasivă şi reflexivă, folosirea modurilor personale şi nonpersonale, folosirea
conjunctivului după locuţiuni conjunctive şi în propoziţii relative
Adverbul de mod, de timp, de loc, de negaţie, de afirmaţie, de cantitate, adverbul modalizator*
Prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale
Conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare
Locuţiuni conjunctive*
Sintaxa
Ordinea cuvintelor
Concordanţa modurilor şi a timpurilor în fraza complexă
Exprimarea comparaţiei, a cauzei, a condiţiei, a consecinţei, a scopului, a concesiei
Exprimarea opoziţiei*
Exprimarea progresiei proporţionale*
Propoziţia participială
Vorbirea directă/vorbirea indirectă
Tipuri de fraze
Fraza asertivă, interogativă directă şi indirectă, negativă, exclamativă, impersonală
Tipuri de texte
Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar
Argumentativ
Lectura imaginii
Imagine publicitară, construcţia şi interpretarea imaginii publicitare, relaţia imagine/text
Tabel grafic, diagramă* (repere de completare şi interpretare), relaţia tabel/text informativ sau
explicativ
LIMBA GERMANĂ
a comunicării:
Lexic
Familii de cuvinte, câmpuri lexicale
Morfologie
Substantivul (declinarea, pluralul) şi determinanţii săi
Adjectivul: declinarea, gradele de comparaţie, structuri care utilizează comparativul
Numeralul ordinal şi cardinal, numerale fracţionare, numerale multiplicative
Pronumele personal, reflexiv, demonstrativ, posesiv, relativ, interogativ, nehotărât, adverbial,
pronumele „man”
Verbul: diateza activă, pasivă şi reflexivă; verbe modale; participiul trecut şi funcţiile sale sintactice;
Adverbul de mod, de timp, de loc, de negaţie, de afirmaţie, de cantitate, grade de comparaţie
Nivelul 3+ 18
Conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare
Sintaxa
Topica propoziţiei principale şi secundare (enunţiativă, interogativă directă şi indirectă, negativă,
exclamativă, impersonală)
Concordanţa modurilor şi a timpurilor în fraza complexă
Propoziţii relative, temporale, circumstanţiale;
Exprimarea cauzei, a condiţiei, a consecinţei, a scopului, a concesiei, a comparaţiei, Infinitiv mit zu
Exprimarea opoziţiei*
Exprimarea progresiei proporţionale*
Vorbirea directă/vorbirea indirectă
Tipuri de texte
Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar, reflexiv,
Argumentativ, funcţional;
Lectura imaginii
Imagine publicitară ( construcţia şi interpretarea imaginii publicitare, relaţia imagine/text)
Tabel grafic, diagramă*, statistică (repere de completare şi interpretare), relaţia tabel/text informativ
sau explicativ
LIMBA ITALIANĂ
a comunicării:
Lexic
Familii de cuvinte, câmpuri lexicale,
Morfologie
L’ articolo: usi particolari dell’articolo
Il nome: il plurale dei nomi composti
L’aggettivo: aggettivi qulalificativi – comparativi e superlativi organici; aggettivi determinanativi o
indicativi;
Il pronome: pronomi personali: uso di lo, ci e vi; collocazione dei pronomi atoni; pronomi
dimostrativi: il pronome quanto, pronomi indefiniti, pronomi relativi, pronomi interrogativi;
Il verbo: forma attiva e passiva, forma riflessiva;verbi irregolari; uso dei modi e dei tempi:modi finiti e
modi indefiniti;
L’avverbio; gradi e alterazioni dell’avverbio; posizioni dell’avverbio;
La preposizione
La congiunzione
L’interiezione: tipi di interiezione
Sintaxa
Nivelul 3+ 19
La concordanza dei tempi

Il periodo ipotetico
Discorso diretto ed indiretto
Tipuri de texte
Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar
Argumentativ
Lectura imaginii
Imagine publicitară, construcţia şi interpretarea imaginii publicitare, relaţia imagine/text
Tabel grafic, diagramă* (repere de completare şi interpretare), relaţia tabel/text informativ sau
explicativ
LIMBA RUSĂ
a comunicării:
Morfosintaxă
Substantivul şi grupul nominal
paradigma nominală (actualizare)
cazul acuzativ cu prepoziţiile в, на (valori temporale, destinaţia)
cazul genitiv cu prepoziţiile из-за, из, от pentru exprimarea valorii cauzale
cazul dativ cu prepoziţiile благодаря şi по pentru exprimarea valorii cauzale
forma scurtă a adjectivelor
gradele de comparaţie ale adjectivului
Verbul şi grupul verbal
paradigma verbală (actualizare)
verbele de mişcare (actualizare)
- modul condiţional-optativ (conjuncţia если бы)
- recţiune verbală prepoziţională: состоять из ... , делиться на ... etc.
- gerunziul si participiul; construcţii echivalente
- verbele impersonale (следует, придётся, следовало, пришлось)
gradele de comparaţie ale adverbului
Elemente de relaţie
благодаря, по, из-за, потому что ..., из-за того, что ...; так как ..., если ... , то ....
Sintaxă
fraza cu subordonată concesivă (introdusă prin несмотря на то, что)
fraza cu subordonată circumstanţială condiţională (introdusă prin если)
fraza cu subordonată circumstanţială de cauză (introdusă prin потому что, так как)
Tipuri de texte
informativ, explicativ, descriptiv, publicitar şi argumentativ
Lectura imaginii
imagine publicitară ( construcţia şi interpretarea imaginii publicitare, relaţia imagine/text)
Nivelul 3+ 20
tabel grafic, diagramă*, statistică (repere de completare şi interpretare), relaţia tabel/text

informativ sau explicativ
LIMBA SPANIOLĂ
a comunicării:
Lexic
relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime), familii de cuvinte, câmpuri lexicale
Gramatică
Articolul hotărât şi nehotărât
Substantivul: formarea femininului şi a pluralului; determinanţii substantivului (adjectiv posesiv,
demonstrativ, interogativ)
Adjectivul: concordanţa de număr şi gen, gradele de comparaţie
Verbul: folosirea modurilor verbale personale şi ne personale (mod indicativ, conjunctiv, imperativ,
infinitiv, gerunziu şi participiu)
Pronumele: personal, reflexiv, relativ, demonstrativ, interogativ, posesiv, nehotărât.
Adverbul: de mod, de timp, de loc, de cantitate; gradele de comparaţie
Numeralul cardinal şi ordinal
Conjuncţii/ Locuţiuni conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare
Sintaxa: concordanţa modurilor şi a timpurilor în frază; vorbirea directă şi indirectă; propoziţia
subordonată temporală, relativă, cauzală, condiţională, finală şi concesivă.
Tipuri de fraze: fraza asertivă, interogativă directă şi indirectă, negativă, exclamativă şi impersonală.
Tipuri de texte: informativ, explicativ, descriptiv, publicitar şi argumentativ.
V. CONDIŢII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE
Programa ”Comunicare profesională în limba modernă, nivel 3 avansat” este concepută pentru a fi
parcursă ca modul unic. Se recomandă furnizorilor de formare ca parcurgerea acestui modul să fie
programată pe întreaga durată a cursurilor şcolii postliceale (3 – 4 semestre), deşi există şi
posibilitatea parcurgerii lui în doar 2 semestre.
Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreaga durată a modulului, pentru a se avea o
imagine de ansamblu asupra realizării întregului curriculum.
Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru
este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure, până la încheierea modului,
achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor din programă la un nivel satisfăcător.
Corelarea competenţelor cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în

programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept
repere sugestiile din ghidul metodologic.
Nivelul 3+ 21
Alegerea temelor, contextelor şi textelor pe baza cărora se va lucra se va face în strictă corelare cu
domeniul de specializare al fiecărei clase.
În activitatea de învăţare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi

centrate pe elev.
Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu
grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de
lucru să fie sporit.
Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu criteriile de performanţă,

cu condiţiile de aplicabilitate şi cu prevederile privind probele de evaluare din unitatea de competenţă
şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic.
SCURT GHID METODOLOGIC3

Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:
proiectarea de la programa şcolară – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare;
transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete;
evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului
obţinut;
evaluarea rezultatelor învăţării / gradului de achiziţie a competenţelor (inclusiv în vederea certificării).
PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a

programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă.
Elaborarea planificărilor presupune următoarele etape:

Studierea atentă a Unităţii de competenţă şi a programei şcolare.
Selectarea din conţinuturile programei (teme, funcţii comunicative) a celor adecvate pentru
domeniul de calificare
Corelarea competenţelor cu conţinuturile selectate din programa şcolară şi conturarea Unităţilor
de învăţare (U.Î.).
Identificarea resurselor didactice necesare: texte, materiale audio-video, documente autentice
etc.
Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare
unitate în raport cu competenţele care le sunt asociate.
3
Pentru detalii, se recomandă a se consulta “Ghid metodologic – aria Limbă şi comunicare, liceu”, MEC, CNC, Bucureşti, 2002
Nivelul 3+ 22
Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu

competenţele vizate.
Structura planificării calendaristice
Conţinuturi ale U.Î.

Nr. conţinut tematic Competenţe Nr. ore Săptămâna Observaţii**
U.Î elemente de construcţie a vizate* alocate (amendamente)
. comunicării
funcţii comunicative
*NOTĂ: În această rubrică vor fi incluse şi valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea
de învăţare respectivă
**NOTĂ: Se completează pe parcursul parcurgerii modulului, în funcţie de problemele apărute şi de
constatările făcute în activitatea la clasă.
PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Proiectul unităţii de învăţare reprezintă singurul document de proiectare didactică necesar, el înlocuind
planul de lecţie.
Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic,
ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice.
Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare
vizată.
Detalieri ale conţinuturilor Competenţe Activităţi de Resurse Evaluare
unităţii de învăţare vizate învăţare
Ce? De ce? Cum? Cu ce? Cât? (În ce
măsură?)
tema (detaliată pe lecţii)
text / tip de text
funcţii comunicative
elemente de construcţie a
comunicării
Nivelul 3+ 23
TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL

DIDACTIC
1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în
contexte profesionale semnificative
exerciţii de identificare
exerciţii de discriminare
exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral
exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un mesaj oral
exerciţii de desprindere / înţelegere de detalii specifice dintr-un text oral
2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de îndeplinirea de sarcini
de serviciu, în contexte profesionale semnificative
exerciţii de identificare şi discriminare de informaţii factuale, puncte de vedere, opinii, atitudini într-un
text specializat
exerciţii de completare de texte lacunare
exerciţii de identificare a sensului unor elemente de text nefamiliare într-un text scris
exerciţii de operare cu informaţii din texte de specialitate: corelare, transfer în diverse forme de
prezentare
proiecte individuale sau de grup
3. Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale semnificative, în scopul
exerciţii de solicitare şi oferire de informaţii şi instrucţiuni, prin întrebări şi răspunsuri,
exerciţii de prezentare, relatare / repovestire, rezumare, monolog
dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere
exerciţii de rezumare orală
discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming
4. Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative, în scopul
exerciţii de completare de formulare şi documente profesionale specifice specializării
exerciţii de redactare de texte funcţionale specifice specializării
exerciţii de redactare de corespondenţă specifică specializării
exerciţii de redactare în vederea acurateţei informaţiei şi limbajului: paragraf, rezumat etc.
exerciţii de adaptare a textului la context, la tipul de text şi la subiect
Nivelul 3+ 24
exerciţii de operare cu informaţii din texte de specialitate: corelare, transfer în şi din coduri non-
lingvistice
proiecte individuale sau de grup
5. Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte
profesionale semnificative
exerciţii în perechi / grup, joc de rol, simulări: discuţii profesionale, conversaţii, interviu,
corespondenţă profesională,
prezentări, raportări (formale şi informale)
convorbiri telefonice
exerciţii de reformulare, clarificare, explicare şi adaptare a discursului oral şi scris
proiecte de grup
EVALUAREA
Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă
modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a
competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun
în vederea reglării procesului de învăţare-predare.
Evaluarea în vederea certificării competenţelor se va realiza cu ajutorul unor instrumente şi probe

elaborate în concordanţă cu prevederile privind probele de evaluare pentru competenţa respectivă din
unitatea de competenţă, avându-se în vedere criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate din
componenţa acesteia. Unele probe şi instrumente de evaluare vor putea avea in vedere evaluarea
integrată a mai multor competenţe, sau a mai multor criterii de performanţă de la aceeaşi competenţă
sau de la competenţe diferite.
În scopul de a se asigura un grad cât mai mare de validitate a evaluării, probele de evaluare vor putea
fi construite astfel încât să integreze elemente din două sau mai multe competenţe, pentru a modela
cât mai aproape de realitate modul în care se realizează comunicarea.
În scopul de a se asigura într-o măsură cât mai mare validitatea şi credibilitatea evaluării, probele de
evaluare se vor administra, în măsura în care este posibil, în situaţii de activitate profesională reală /
practică de atelier sau la agentul economic. Dacă acest lucru nu este posibil, condiţiile de
administrare a probelor vor fi cât mai apropiate de situaţiile reale şi instrucţiunile vor oferi mai multe
detalii privind contextul în care se produce comunicarea.
La elaborarea probelor şi instrumentelor de evaluare este necesar să se ţină seama de

următoarele recomandări:
Nivelul 3+ 25
Competenţa1: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini
de serviciu, în contexte profesionale semnificative
Pentru certificare, se va considera suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei pentru
fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.
Competenţa 2: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de

îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative
Pentru certificare, se va considera suficientă demonstrarea cel puţin o dată a performanţei pentru
fiecare criteriu de performanţă în fiecare dintre condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.
În unele cazuri va fi necesar ca probele de evaluare să includă limite de timp realiste pentru
realizarea sarcinilor de lucru, în concordanţă cu cerinţele specifice contextului profesional.
Competenţa 3: Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale semnificative, în

scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu
Pentru certificare, se va avea în vedere demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru
fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o dată în
contexte formale şi o dată în contexte informale.
 Prezentările pot avea o durată variată, dar nu mai puţin de 10 minute. Candidaţii vor putea folosi
planul de prezentare / notiţele, dar prezentarea va fi liberă şi în nici un caz nu va fi citită.
 Competenţa 4: Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative, în

scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu
 Pentru certificare, se va avea în vedere demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru
fiecare criteriu de performanţă în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acesta, o dată în
contexte formale şi o dată în contexte informale.
 Probele trebuie să vizeze demonstrarea, cel puţin o dată, a capacităţii de a completa / redacta
fiecare dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele care sunt specifice domeniului de specializare)
prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.
La elaborarea de texte se va permite utilizarea dicţionarului şi a altor materiale de referinţă
prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.
 Competenţa 5: Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu,

în contexte profesionale semnificative
Probele se vor elabora astfel încât evaluarea candidaţilor pe această competenţă să fie integrată cu
evaluarea competenţelor de producere (competenţele 3 şi 4).
Nivelul 3+ 26
Pentru certificare, se va avea în vedere demonstrarea performanţei cel puţin de două ori pentru
competenţele 5.1 şi 5.2 în condiţiile de aplicabilitate relevante pentru acestea, o dată în contexte formale
şi o dată în contexte informale.
În cazul convorbirilor telefonice (competenţa 5.3), performanţa va fi demonstrată atât pentru apeluri
date cât şi pentru apeluri primite.
În cazul corespondenţei (competenţa 5.4), probele vor viza demonstrarea, cel puţin o dată, a
capacităţii de a completa / redacta fiecare dintre tipurile şi formatele de texte (doar cele specifice
domeniului de specializare) prevăzute în condiţiile de aplicabilitate.
Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a rezultatelor învăţării este necesar să se aibă în
vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi
învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor
dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente)
tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În
aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca
pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.
Pentru evaluarea formativă a achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor,
a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia, la orele de
limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:
Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
Proiectul
Portofoliul
Autoevaluarea
Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi portofoliului ca
instrumente complementare de evaluare.
PROIECTUL
Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca
instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau în grup,
dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenţe de lucru în
echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în ritm propriu, de a-şi
folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de la colegi.
Nivelul 3+ 27
Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi învăţa în
cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate / învăţate,
într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor în

ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cât şi în afara clasei. Grupul poate fi alcătuit din
două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura obiectivelor şi experienţa
participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă mărimea ideală pentru grupurile
care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul membrilor, cu atât scade posibilitatea
participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate creşte complexitatea obiectivelor
urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.
Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi:

să facă o cercetare (investigaţie);
să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar tematic,
ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă, spectacol / serbare
etc.);
să elaboreze raportul final.
să facă prezentarea publică a proiectului
Etapele realizării unui proiect sunt:
Alegerea temei;
Planificarea activităţii:
Stabilirea obiectivelor proiectului;
Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev / grup;
Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la bibliotecă, presă,
persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii guvernamentale etc.);
Cercetarea propriu-zisă.
Realizarea materialelor.
Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create.
Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).
Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta nu
are drept consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze,
îndeplinească şi prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi monitorizare
discretă în toate fazele activităţii. Profesorul rămâne aşadar un factor esenţial al procesului, mai ales
dacă proiectul este folosit şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare.
Nivelul 3+ 28
Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau
proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a
grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului), intervenţia sa
fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont
propriu de către elevi a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăţării prin proiect.
Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a avea eşecuri majore, căci
eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi evidenţierea succesului (chiar
dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante
ale profesorului.
Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi o
limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe tablă,
foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de participanţi;
mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; cronometror – urmăreşte
încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile grupului).
Esenţa proiectului constă:

Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în contexte
autentice;
Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie;
Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul, tipărirea,
pictarea, decuparea etc.) se întrepătrund;
Într-o utilizare autonomă a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto, microfon,
cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.)
În dobândirea unei experienţe concrete, practice extinsă dincolo de clasă.
Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de
prezentare şi/sau pentru produsul realizat.
Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni:
operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii să-şi
elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-şi
selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în proiect);
competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare atât pe
perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor ocazii de
comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort de colaborare
şi, nu în ultimul rând, cu ei înşişi);
Nivelul 3+ 29
calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, judecata şi tehnica estetică,
execuţia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit concept);
reflecţia (capacitatea de a se distanţa faţă de propria lucrare, de a avea permanent în vedere obiectivele
propuse, de a evalua progresul făcut şi de a face rectificările necesare). Elevul ajunge cu timpul să
interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi aprecia singur munca. In plus,
când elevul continuă să creeze într-un anumit gen, se familiarizează cu criteriile acestuia şi învaţă
progresiv să gândească în acel domeniu.
produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa cum sunt ele
materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăţarea care se doreşte a
fi evaluată.
Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce
evidenţiază proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi,
respectiv, modul în care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi, dar
şi cu profesori, experţi din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse
(bibliotecă, internet).
Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii
pe o perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să
reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de
comunicare şi utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de muncă
ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi să le pună
în valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaţie interioară; şi,
probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot demonstra înţelegerea
şi competenţele dobândite prin parcurgerea curriculum-ului şcolar.
PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere structurată de

documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să reunească de-a
lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi experienţele pe care le-a
dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat
”Portofoliul European al Limbilor”, EAQUALS – ALTE.
La baza acestui portofoliu se află două obiective majore:

motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea studierii
limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;
prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate)
Nivelul 3+ 30
Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi experienţele sale
lingvistice, portofoliul conţine trei părţi:
un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;
o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa de
învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european
comun de referinţă.
un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de titular,
«carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări personale
şi / sau documente.
”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor.
În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conţine documente
cum ar fi:
o listă cu texte literare sau de altă natură citite în limba străină (sub formă imprimată sau electronică);
o listă de texte audio-vizuale, ascultate/ văzute (emisiuni radio/TV, filme, casete audio-video, CD-
ROM etc.);
interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe;
răspunsuri la chestionare, interviuri;
proiecte / părţi de proiecte realizate;
traduceri;
fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri / creaţii
personale);
texte literare (poezii, fragmente de proză);
lucrări scrise curente / teste;
compuneri / creaţii literare personale;
contribuţii personale la reviste şcolare;
extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată;
corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.
Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor documente
considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev.
Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie tematic şi
cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului
(care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi
vor fi alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.
Portofoliul permite elevului:
Nivelul 3+ 31
să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice;

să-şi planifice învăţarea;
să-şi monitorizeze progresul
să ia parte activ la propriul proces de învăţare.
Portofoliul permite profesorului:

să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului;
să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia;
să programeze învăţarea;
să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie
să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.
Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculum-ul

Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai
îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinţă.
Nivelul 3+ 32
MODULUL III
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI APLICATĂ
I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Categoria de curriculum: Cultură de specialitate
Număr de ore: 60 ore din care 60ore laborator tehnologic
Toate orele sunt abordate de către profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN MODUL

C1. Stabileşte programele de software general şi de specialitate necesare domeniului de
specializare
C2. Analizează opţiunile disponibile pentru asigurarea unui sistem al TIC legal, sigur şi eficace
C3. Elaborează o strategie de aplicare a TIC în vederea creşterii eficienţei în domeniul de
activitate
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor :
Unitatea de competenţă : Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiei aplicată
Competenţe Conţinuturi tematice
1. Activităţi desfăşurate :
Procese de producţie, proiectare, finanţe şi contabilitate,
C1. Stabileşte programele de managementul resurselor umane, achiziţii, controlul stocurilor,
software general şi de desfacerea bunurilor, prestarea de servcii, accesarea informaţiilor,
specialitate necesare marketing şi promovare,comunicare internă şi externă, planificarea şi
domeniului de specializare managementul proiectului, controlul calităţii, administrare planificată,
stocarea informaţiilor ( clienţi interni, externi, furnizori, transport ).
2.Strategii de alegere a programelor de software:
Pentru fiecare tip de activitate
În funcţie de eficienţa acestuia : costuri ( iniţiale/proiectate şi
realizate ), capacitate raportată la mărimea companiei şi activităţilor,
complexitate, limbaj software, asistenţă, respectarea specificaţiilor
hardware, existenţa unui personal calificat, acces la informaţiile
necesare.
3. Condiţii de siguranţă necesare unui sistem TIC :
Fiabilitatea operaţiilor, efectuarea de plăţi prin web, confidenţialitatea
informaţiilor, protecţia împotriva viruşilor, spyware, acces autorizat /
neautorizat ( ex. stabilirea şi întreţinerea parolei ), back-up-ul
C2. Analizează opţiunile sistemului, folosirea instrumentelor sistemului.
disponibile pentru asigurarea 4. Legislaţie pentru utilizarea TIC :
unui sistem al TIC legal, Protecţia datelor ( datele clienţilor, comunicarea datelor, dreptul de a
sigur şi eficace accesa datele, limite de timp pentru păstrarea datelor, responsabilităţi
de organizare ), obţinerea autorizaţiilor, copyright, norme de igienă şi
siguranţa muncii ( utilizarea tastaturii optice programate, ergonomie,
siguranţa din punct de vedere electric, igiena şi siguranţa de
Nivelul 3+ 33
ansamblu).
5. Eficienţa utilizării TIC :
Fluxuri informaţionale (inclusiv disponibilitatea informaţiilor nacesare
), sisteme de suport ( hârtie şi IT ), accesibilitate ( număr de clic-uri,
nevoi speciale ), siguranţa sistemului, viteză, capacitatea sistemului şi
a programelor software, impactul asupra imaginii, uşurinţa utilizării,
abilităţile personalului, procesul de formare şi asistenţă ( inclusiv
documentaţia ), oferta back-up, operaţiile de actualizare.
C 3. Elaborează o strategie de 6. Strategia de aplicare a TIC pentru creşterea eficienţei :
aplicare a TIC în vederea Identificarea rezultatelor : obiective SMART ( specifice, măsurabile,
creşterii eficienţei în aplicabile, realizabile / relevante, la timp )
domeniul de activitate Aplicaţie TIC corespunzătoare : în funcţie de obiective şi de dotarea
tehnică
Etapele elaborării strategiei de implementare : formularea problemei,
stabilirea obiectivului, prezentarea recomandărilor incluse în strategie
( modul de formulare a acestora, încadrarea în timp,alocarea
responsabilităţilor, soluţia software, soluţia hardware, implicaţii pentru
procesul de formare, costuri, abilităţi necesare personalului,
organizarea controlului calităţii, monitorizării şi evaluării).
III. Sugestii metodologice
Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi conţinuturi.
Atingerea competenţelor individuale ( abilităţi cheie ) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate.
Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt
precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de evaluare
ale performanţelor elevului.
Locul de desfăşurare, formele de activitate, metodele, materialele didactice, fişele de lucru şi
de documentare trebuie să se coreleze cu competenţa care trebuie formată şi conţinuturile asociate ei.
Conţinuturile se pot parcurge în ordinea dată de tabelul de corelare a competenţelor cu
conţinuturile, iar profesorul este liber să decidă asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, având
însă obligaţia de a le parcurge pe toate.
Pentru eficientizarea procesului de învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp
activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe de
evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor şi echipamentelor necesare precum şi a spaţiului
de lucru.
Metodele de învăţare adecvate conţinuturilor / competenţelor acestui modul sunt cele în care
activitatea didactică este centrată pe elev : studiul de caz, descoperirea, problematizarea, exerciţiul,
algoritmizarea, brainstormingul, pentru că ele stimulează gândirea logică, cauzală, analitică,
imaginaţia şi creativitatea elevilor, având o eficienţă maximă în procesul de învăţare.
Măsura în care se formează competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională
este scoasă în evidenţă de evaluare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea
sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să
elaboreze instrumentele de evaluare( fişe de observaţie, fişe de evaluare a proiectului, fişe de
evaluare). Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-
şi exprime opinii proprii, profesorul trebuind să elaboreze fişe de autoevaluare.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de învăţare eficient. Elevii şi profesorii trebuie
să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre
realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.
Nivelul 3+ 34
Evaluarea elevilor se face numai pentru competenţele specificate în Standardul de Pregătire
Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de
semnificaţie în cadrul evaluării.
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă definită.
Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri, să
aleagă răspunsuri corecte sau să analizeze situaţii / opţiuni specifice, să elaboreze strategii de aplicare
a TIC pentru creşterea eficienţei în domeniul său de activitate.
Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţă. În
cazul nostru, când activităţile de învăţare au caracter practic, instrumentele de evaluare cele mai
recomandate pot fi : fişa de observaţie, fişa de evaluare, fişa de autoevaluare. În fişa de observaţie se
bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini; în momentul în
care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale competenţei

individuale din Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă ca, în cadrul evaluării, competenţa
2 să se evalueze împreună cu competenţa 3.
Nivelul 3+ 35
MODULUL IV
COMUNICARE PROFESIONALĂ

Număr de ore: 60 ore din care 30 ore laborator tehnologic
Toate orele sunt abordate de profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN MODUL

C1 Elaborează strategii individuale pentru o comunicare eficientă
C2 Aplică tehnici de comunicare orală
C3 Realizează un raport formal
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UC4 Comunicare profesională
Competenţe
Conţinuturi tematice
individuale
C1 Strategii de comunicare
Elaborează Scopul comunicării: primirea şi transmiterea informaţiilor, întreţinerea unor discuţii,
strategii prezentarea unor informaţii
individuale Surse de informaţii: informaţii interne şi externe, buletine informative, manuale,
pentru o seminare, rapoarte, procese verbale, publicaţii de specialitate, internet, discuţii,
comunicare statistici, documentaţie, mass media
eficientă Metode de comunicare adecvate: scrise, verbale, audio, informatizate
Metode de verificare a eficienţei comunicării: obţinerea feedback-ului, documentaţie
întocmită corect
C2 Aplică Tehnici de comunicare orală (lt.)
tehnici de Strategii de ascultare necesare obţinerii informaţiilor: în funcţie de: situaţie, ocazie,
comunicare subiectul în cauză, vorbitori, metode de ascultare (activă sau pasivă),
orală Susţinerea orală a ideilor şi a informaţiilor în faţa unui auditoriu: în situaţii formale
sau informale, în funcţie de numărul de vorbitori (mare, mic, 2 persoane), prin
modulaţia vocii, prin alegerea tonului şi a vocabularului, prin structură, prin
comunicare non verbală (gesturi, limbajul trupului, contactul vizual), prin articulare
Argumentarea unui punct de vedere: idei clare, relevante, concise, persuasive,
adaptate contextului si interlocutorului
Facilitarea unei comunicări eficiente: acceptă opinii diferite, încurajează discuţia,
asigură posibilitatea de exprimare, oferă feed-back, stimulează creativitatea,
încadrarea în timp, viteza vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul de înţelegere al
auditoriului, folosirea unui suport specific
C3 Raportul formal
Realizează Selectarea informaţiilor necesare temei propuse: în funcţie de complexitatea temei,
un raport publicul ţintă, relevanţa
formal Conţinutului şi structura raportului: tipul informaţiei, succesiune logica, suportul
(grafica, standardul de prezentare, formatul)
Elaborarea raportului formal: document coerent, bine structurat, adecvat scopului
propus
Nivelul 3+ 36
IV. SUGESTII METODOLOGICE
Toate conţinuturile modulului „Comunicarea profesională” vor fi abordate de către

profesorul economist atât în orele de teorie cât şi în orele de laborator tehnologic (lt.).
Profesorul are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. Se
pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea, problematizarea,
jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin proiecte, studiul de caz,
brainstormingul etc.
Pentru exersarea competenţei „Realizează un raport formal”, prin simulare elevul poate fi pus
în situaţia de a se pregăti pentru elaborarea unui raport formal. Pentru activitatea propusă este necesară
selectarea informaţiilor în funcţie de complexitatea temei şi publicul căruia i se adresează. Relevanţa
subiectului urmăreşte modul de organizare a conţinutului în funcţie de situaţie, elevul dezvoltându-şi
gândirea critică, simţul organizatoric şi puterea de adaptabilitate. De exemplu să întocmească un raport
la sfârşitul realizării unui produs, unei piese sau activităţi.
Competenţa “Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă” poate fi dobândită prin
exersarea prin simulare în clasă la laboratorul tehnologic sau prin practică la agenţii economici de
profil. Elevul demonstrează că este capabil să elaboreze cel puţin o strategie diferită de comunicare în
două contexte cu grade de complexitate diferite.
În cadrul laboratorului tehnologic, prin simulare se vor exersa tehnicile de comunicare în
situaţii diferite, elevul, fiind capabil să îşi susţină şi să argumenteze ideile proprii în faţa unui auditoriu
format dintr-un număr mai mare sau mai mic de persoane. Se va încuraja utilizarea tehnicilor moderne
de comunicare prin exersare până la atingerea performanţei.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de
învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Se vor promova metode activ – participative,
centrate pe elev, care dezvoltă gândirea, încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi
realizează o comunicare multidirecţională.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi
elevii să dobândească competenţele necesare.
Se recomandă, de asemenea, organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe
grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea
între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar
profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Nivelul 3+ 37
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către
profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţilor sale, consolidând
astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de
dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă
decât cadrul în care se dezvoltă competenţele. Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării
prin probe de evaluare diferite, în momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea
competenţelor) va avea în vedere progresul realizat de acesta.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe
competenţe.
Fişă de lucru
Eşti desemnat să prezinţi raportul privind activitatea echipei de lucru în decursul unei luni de
zile. Auditoriul este format din membri echipei de lucru dar şi componenţi ai altor echipe din cadrul
organizaţiei, persoane din conducere şi control.
Sarcinile tale sunt
Identifică strategiile de ascultare
Susţine oral ideile şi informaţiile în faţa unui auditoriu
Argumentează punctul tău de vedere
Comunică eficient
Fişa de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
U.C. 3 Comunicare profesională
Modul de realizare a Rezultatul
Sarcini Data
sarcinilor evaluării
1. Identificarea strategiilor de ascultare în funcţie de: DA sau (√)
situaţie NU sau (X)
ocazie
subiectul în cauză
vorbitori
metode de ascultare
2. Susţinerea orală a ideilor şi a informaţiilor în faţa DA sau (√)

unui auditoriu: NU sau (X)
în situaţii formale sau informale
în funcţie de numărul de vorbitori (mare, mic, 2
persoane)
prin modulaţia vocii
prin alegerea tonului şi a vocabularului
prin structură
Nivelul 3+ 38
prin comunicare non verbală (gesturi, limbajul trupului,
contactul vizual)
prin articulare
3. Argumentarea unui punct de vedere: DA sau (√)
idei clare NU sau (X)
relevante
concise
persuasive
adaptate contextului si interlocutorului
4. Facilitarea unei comunicări eficiente: DA sau (√)

acceptă opinii diferite NU sau (X)
încurajează discuţia
asigură posibilitatea de
exprimare
oferă feed-back
stimulează creativitatea
încadrarea în timp
viteza vorbirii
adaptarea comunicării la nivelul de înţelegere al
auditoriului
folosirea unui suport specific
 evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.

 competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina o singură dată.
 certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. sarcinile
neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de
evaluare.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare
 elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare
 certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative.
 înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor pe
parcursul probei
Sugestii privind dovezile evaluării:
 fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor
de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării
 pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
 orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate
constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.
Nivelul 3+ 39
MODULUL V
MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Număr de ore: 120 ore.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ DIN MODUL.
C1. Participă la identificarea mediului de proiect
C2. Participă la planificarea proiectului în limita responsabilităţilor de la locul de muncă.
C3. Implementează proiectul.
C4. Monitorizează proiectul în limita sarcinilor primite în cadrul proiectului.
C5. Utilizează software specializat în managementul proiectelor.
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UC. 5. Managementul proiectelor
Competenţe
Conţinuturi tematice
individuale
C1. Participă la Mediul de proiect
identificarea Fazele proiectului: concepţie, planificare, realizare, încheiere, feedback,
mediului de proiect modificare.
Estimarea rezultatelor proiectului: indicatori, standarde de calitate.
C2. Participă la Planificare proiectului
planificarea Activităţi din cadrul proiectului: studii de piaţă, analize de nevoi (SWOT),
proiectului în contacte cu furnizorii de servicii şi produse, achiziţii de produse şi servicii in
limita funcţie de specificul proiectului.
responsabilităţilor Documente specifice elaborării proiectului: planul de proiect, listă de produse,
de la locul de planul de iniţiere al proiectul
muncă. Implementare proiectului
C3. Implementează Lansarea proiectului în baza graficului de derulare.
proiectul. Asigurarea încadrării în termenele stabilite în planul de proiect .
Întocmirea documentaţiei de proiect
Documentaţia de proiect: raport de sfârşit de etapă, raport de progres, registru de
probleme, recomandări de acţiune
C4. Monitorizează Monitorizarea proiectului
proiectul în limita Analiza riscurilor: asociate cu costurile, programarea calendaristică şi execuţia în
sarcinilor primite toate fazele proiectului conform sarcinilor primite în proiect
în cadrul Gestionarea schimbărilor şi crearea documentelor specifice: registru de
proiectului. schimbări, cerere de schimbare, registru de riscuri, plan de managementul risc
Asigurarea feed-back-ului: reevaluarea activităţilor, revizuirea procedurilor,
măsuri ameliorative
C5. Utilizează Utilizarea software-ului specializat în managementul proiectelor.
software Utilizarea aplicaţiilor software specializate în planificarea proiectului: Programe
specializat în de calcul tabelar, de planificare, de calcul simbolic şi statistic
managementul Interpretarea rezultatelor obţinute: grafice, schiţe, şabloane/rapoarte de
proiectelor. prezentare, diagrame
Nivelul 3+ 40
IV.SUGESTII METODOLOGICE:
Modulul “Managementul proiectelor” are în cadrul curriculum-ului, în calificările din
domeniile economice, o poziţie distinctă. Se parcurge cu un număr de ore constant pe întreaga durata a
anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată), nefiind condiţionat sau
dependent de celelalte module din curriculum.
Parcurgerea conţinuturilor modulului «Managementul proiectelor» şi adecvarea strategiilor
didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente, în scopul pregătirii
profesionale a elevilor şi dezvoltării capacităţilor care să le permită integrarea pe piaţa muncii.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
 modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând
să i le pună mai bine în valoare;
 fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi
mijloace sau resurse didactice;
 modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;
 modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în plan
vertical, peste/lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi
module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale
educaţiei:
 elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 elevii au stiluri proprii de învăţare; ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite.
 participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
 elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le
asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens cadrul
didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:
Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
- gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
- fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
- prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
Nivelul 3+ 41
Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:
- abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
- formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
- utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu.
Diferenţierea răspunsului, prin:

- utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
EVALUAREA la modulul Managementul proiectelor se poate face prin:

lucrări individuale
Teme pentru lucrările individuale:
o lucrare prin care să se identifice o sursă de finanţare pentru proiecte din domenii de activitate
cunoscute de către elevi şi realizarea unei comparaţii între ciclul de viaţă al proiectului din suportul
teoretic şi cel identificat în documentaţia oferită de finanţator
o schiţă de proiect pentru sursa de finanţare identificată la lucrarea anterioară (va conţine ideea de
proiect, promotorul proiectului, o scurtă justificare, scopul, grupul ţintă, obiectivele, jaloanele)
o scrisoare de intenţie sau motivaţie de participare la implementarea proiectului propus prin schiţa de
proiect anterioară
proiect propriu sau în echipă
Pentru elaborarea proiectului se poate consulta suportul de lucrări practice şi respecta paşii enumeraţi
în prima pagină sau se poate alege un formular (application form) standardizat care se pretează tipului
de proiect care urmează a fi realizat (formulare ce se pot găsi la diferitele organizaţii finanţatoare de
proiecte, de genul Phare, Banca Mondială, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Fondul Român de
Investiţii, Bănci comerciale, Programul Cadru 6 etc.).
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. O
competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din
competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în
ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă, prin aplicarea instrumentelor de evaluare
continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise, probe orale), iar la sfârşitul
lui se realizează evaluare sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Rezultatele evaluării
continue vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului, alături de rezultatele de la celelalte discipline
de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. Dobândirea competenţelor pentru
nivelul 3+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de
evaluare a competenţelor.
Nivelul 3+ 42
La încheierea cu succes a unei evaluări, este suficient un feed-back de felicitare. În cazul unei
încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feed-back clar şi constructiv. Acesta trebuie să
includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii
pentru reevaluare, precum şi a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. Pentru recuperare se
poate propune o perioadă de către evaluator sau de către elev, dar numai în limitele orarului şcolar.
Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument, deşi locul de desfăşoare a evaluării poate fi
modificat.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie
de:
 dificultatea temelor
 nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
 complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
 ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile tematice,
iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare
utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită
pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea
modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare–predare să se utilizeze cu precădere metode bazate
pe acţiune, cum ar fi:
 efectuarea unor lucrări de laborator
 realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării
Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă, observarea
independentă), metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobândirea
de către elevi a competenţelor specifice calificării. Elaborarea şi prezentarea unor referate
interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în
diverse exerciţii de documentare, sunt alte exemple de activităţi de învăţare–predare care pot fi
utilizate.
Nivelul 3+ 43
MODULUL VI
MANAGEMENTUL CALITĂŢII

Număr de ore: 60 ore.
Toate orele sunt desfăşurate de profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ DIN MODUL
C1. Precizează principiile de management al calităţii
C2. Efectuează controlul statistic
C3. Acţionează pentru menţinerea sistemului de asigurarea calităţii
C4. Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii
UC: 6 Managementul calităţii
Competenţe
Conţinut tematic
individuale
C1. Precizează Principiilor de management al calităţii
principiile de Principiile managementului calităţii: orientarea către client, leadership,
management al implicarea personalului, abordarea procesuala, abordarea sistemului de către
calităţii management, îmbunătăţirea continuă, abordarea concretă in luarea deciziilor,
relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii
Funcţiile managementului calităţii: planificarea calităţii, organizarea
activităţilor referitoare la calitate, coordonarea activităţilor referitoare la
calitate, antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calităţii, ţinerea
sub control a calităţii, asigurarea calităţii, îmbunătăţirea calităţii
C2. Efectuează Controlul statistic
controlul statistic Elementelor controlului statistic: caracteristica controlată, lot, mărime
eşantion, reguli de extragere a eşantionului, plan de control, grad de severitate,
nivel de calitate acceptabil, cifra de acceptare de respingere
Etapele controlului statistic: extragerea eşantionului, determinarea
caracteristicii conform procedurii specifice, compararea caracteristicii
controlate cu condiţiile din standarde, identificarea defectelor, compararea
numărului de defecte identificate cu cifra de acceptare sau de respingere
Măsuri care se impun în urma efectuării controlului statistic:
acceptare/respingere lot de produse trecerea la alt plan de control (alt grad de
severitate, AQL)
C3. Acţionează Menţinerea sistemului de asigurare a calităţii
pentru Cerinţe pentru implementarea unui sistem de asigurarea calităţii: proceduri,
menţinerea manualul calităţii, satisfacerea clienţilor, costuri, standarde de firmă, legislaţie,
sistemului de feed-back, grafice de document
asigurarea Auditul de calitate (intern/extern dat): pe metode statistice, mentenanţă,
calităţii planificarea întreţinerii, urmărirea parametrilor de funcţionare
Factori care afectează costurile calităţii: rebuturi, recondiţionări, reparaţii,
produse neconforme, reclamaţii clienţi, produse returnate, penalizări pentru
Nivelul 3+ 44
întârziere, despăgubiri pentru daune
Tehnici de îmbunătăţire a calităţii
C4. Aplică Ghidului pentru îmbunătăţirea calităţii: strategia Kaizen, Ciclul PEVA
tehnici de (planifică-execută-verifică-acţionează), principiul “zero defecte”
îmbunătăţire Strategii de îmbunătăţire a calităţii la locul de muncă: conform standardului
continuă a ISO 9004-4 şi standardelor ISO specifice domeniului de activitate
calităţii Instrumente de îmbunătăţire a calităţii: instrumente ajutătoare (brainstorming,
stratificare, metoda întrebărilor), instrumentele calităţii (grafice, diagrame,
histograme, fişe de control statistic)

Conţinuturile modulului „Managementul calităţii” vor fi abordate de către profesorul
economist în orele de teorie.
Acesta are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează analiza critica, învăţarea
prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.
Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului
„Managementul calităţii” se poate desfăşura în sala de clasă cu profesorul de specialitate, iar
laboratorul tehnologic se poate realiza atât în laboratorul de specialitate al şcolii cât şi la agentul
economic de profil.
Recomandăm abordarea conţinuturilor corelate cu competenţele în ordinea prevăzută în tabelul
de la punctul III.
profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând astfel,
capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Evaluarea finală a competenţelor trebuie realizată în concordanţă cu precizările incluse în
Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale,
scrise, practice), în funcţie de specificul competenţei.
Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate în
tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile. Pentru cele patru competenţe , laboratorul
tehnologic se poate organiza la agenţii economici din domeniul de activitate specific, elevul urmând să
observe activitatea cotidiană a acestora.
învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului.
Se vor promova metode activ – participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea,
încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională
Nivelul 3+ 45
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi
elevii să dobândească competenţele necesare.
Se recomandă de asemenea organizarea predării - învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe
grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea
între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol, etc. Procesul de evaluare pe
parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de dobândire a competenţelor şi nu
nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă
competenţele.
Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în
momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul
realizat de acesta.
competenţe.
Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă

UC: 6 Managementul calităţii
Competenţa 4: Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii
Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor Probe de

performanţă de performanţă evaluare
a Utilizarea Ghidului pentru strategia Kaizen, Ciclul PEVA (planifică-execută- Orale/scrise
îmbunătăţire a calităţii verifică-acţionează), principiul “zero defecte”
b Propunerea de strategii de conform standardului ISO 9004-4 şi standardelor Orale/practice
îmbunătăţire a calităţii la ISO specifice domeniului de activitate
locul de muncă
c Aplicarea instrumentelor instrumente ajutătoare (brainstorming, stratificare, Orale/scrise
de îmbunătăţire a calităţii metoda întrebărilor), instrumentele calităţii
(grafice, diagrame, histograme, fişe de control
statistic)
Evaluatorul (profesorul) va evalua elevul pe baza unui portofoliu pe care elevii îl vor realiza
sub îndrumarea acestuia, la orele de curs şi la laboratorul tehnologic efectuat la agentul economic.
Cerinţa:
Participaţi la o recepţie cantitativă şi calitativă efectuată la agentul economic (la care faceţi
laboratorul tehnologic) şi întocmiţi un PORTOFOLIU, care să cuprindă următoarele elemente:
1. Locul recepţiei (societatea comercială, spaţiul de desfăşurare al recepţiei);
Nivelul 3+ 46
2. Sortimentul de marfă
3. Documentele verificate la recepţie;
4. Verificarea identităţii şi cantităţii lotului de marfă;
5. Modul de efectuare a verificării calităţii la recepţie;
6. Planul de control aplicat, parametrii şi simbolurile corespunzătoare, documente de
referinţă (standarde, specificaţii);
7. Analiza eşantioanelor: examinarea ambalajului, analiza senzorială, (organoleptică),
analiza fizico-chimică, microbiologică, etc.
8. Tipurile de defecte constatate şi caracterizarea lor; interpretarea rezultatelor;
9. Decizia finală privind lotul supus recepţiei;
10. Documente completate cu prilejul recepţiei.
Notă: PORTOFOLIU poate să conţină şi alte elemente pe care le consideraţi relevante. Se recomandă
realizarea activităţii în patru săptămâni.
Certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. Sarcinile
neîndeplinite se vor reevalua după o perioadă de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare.
Nivelul 3+ 47
MODULUL VII
GESTIONAREA ACTIVITĂŢILOR CURENTE
Categoria de curriculum: curriculum de specialitate (CS)

Număr de ore: 120 ore, din care 30 ore instruire practică.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE RELEVANTE PENTRU MODUL
C1 – Realizează lucrări de secretariat

C2 – Întocmeşte agenda zilei
C3 – Primeşte clienţii importanţi
UC 7: Gestionarea activităţilor curente

Competenţe
Conţinut tematic
individuale
C1 – Realizează Activitatea secretariatului
lucrări de  Gestionarea corespondenţei hotelului: tipuri (scrisă, telefonică,
secretariat electronică), concepere, expediere, primire, triere, repartizare
 Organizarea arhivei hotelului: documente conform normelor, termene de
păstrare, condiţii de păstrare
 Utilizarea aparaturii birotice: fax, telefon, telex, calculator, imprimantă,
scanner, copiator
C2 –
Întocmeşte Agenda zilei
agenda zilei  Estimarea timpului alocat întâlnirilor managerilor: cu personalul
(periodice, la cerere), cu clienţii, cu furnizorii, cu reprezentanţi mass–
media, cu reprezentanţi ai unor asociaţii profesionale
 Planificarea activităţilor cuprinse în agenda zilei, ţinând cont de priorităţi,
constrângeri de timp, număr de solicitări
 Adaptarea conţinutului agendei în funcţie de situaţiile neprevăzute:
anularea programării de către partener, situaţii de criză, solicitări urgente
C3 – Primeşte
clienţii Clienţii importanţi ai hotelului
importanţi  Identificarea categoriei de client: VIP (persoane foarte importante), CIP
(oameni de afaceri importanţi)
 Verificarea condiţiilor primirii clienţilor: fişierului clienţilor, situaţia
sosirilor zilnice, tratament diferenţiat
 Aplicarea regulilor de protocol: întâmpinare, salut personalizat, oferirea
unor informaţii utile, servicii personaliazate
Nivelul 3+ 48
Conţinuturile modulului „Gestionarea activităţilor curente” vor fi abordate de către

profesorul economist în orele de teorie şi cele de instruire practică.
Acesta are rolul de facilitator, comunicator, colaborator, implicând activ pe cel ce învaţă.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, problematizarea,
exerciţiul, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc. Pentru atingerea competenţelor,
activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului Gestionarea activităţilor curente, instruirea
practică se va realiza cu profesorul de specialitate, la agentul economic.
de la punctul III.
Sugestiile cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare pentru fiecare conţinut
tematic, se regăsesc în tabelul de mai jos:
Metode de
Competenţe Conţinut tematic predare/învăţare
recomandate
C1 – Activitatea secretariatului Exerciţii practice;
Realizează  Gestionarea corespondenţei hotelului: tipuri (scrisă, Rezolvarea de
lucrări de telefonică, electronică), concepere, expediere, probleme
secretariat primire, triere, repartizare Explicaţia, studiu de
 Organizarea arhivei hotelului: documente conform caz
normelor, termene de păstrare, condiţii de păstrare
 Utilizarea aparaturii birotice: fax, telefon, telex, Exerciţii practice,
calculator, imprimantă, scanner, copiator explicaţia
C2 – Agenda zilei
Întocmeşte  Estimarea timpului alocat întâlnirilor managerilor: Studiu de caz,
agenda zilei cu personalul (periodice, la cerere), cu clienţii, cu analiză, sinteză,
furnizorii, cu reprezentanţi mass–media, cu problematizarea
reprezentanţi ai unor asociaţii profesionale
 Planificarea activităţilor cuprinse în agenda zilei,
ţinând cont de priorităţi, constrângeri de timp, Exerciţii practice,
număr de solicitări rezolvarea de
 Adaptarea conţinutului agendei în funcţie de probleme
situaţiile neprevăzute: anularea programării de către Studiu de caz,
partener, situaţii de criză, solicitări urgente analiza, explicaţia
C3 – Clienţii importanţi ai hotelului
Primeşte  Identificarea categoriei de client: VIP (persoane Explicaţia, studiu de
clienţii foarte importante), CIP (oameni de afaceri caz
importanţi importanţi)
 Verificarea condiţiilor primirii clienţilor: fişierului Exerciţii practice,
clienţilor, situaţia sosirilor zilnice, tratament analiza, redactarea de
diferenţiat rapoarte
 Aplicarea regulilor de protocol: întâmpinare, salut Joc de rol, explicaţia
personalizat, oferirea unor informaţii utile, servicii
personaliazate
Nivelul 3+ 49
profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând astfel
tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.
grupuri de elevi, care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru
verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută
reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.
realizat de acesta.
competenţe.
Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de
performanţă performanţă evaluare
Gestionarea Tipuri de corespondenţă (scrisă, telefonică,
Orale/
a corespondenţei electronică), concepere, expediere, primire, triere,
scrise/practice
hotelului repartizare
Organizarea Arhivarea documentelor conform normelor, Orale/
b
arhivei hotelului termenelor de păstrare, condiţii de păstrare scrise/practice
Utilizarea Aparatură birotică: fax, telefon, telex, calculator, Orale/
c
aparaturii birotice imprimantă, scanner, copiator scrise/practice
Nivelul 3+ 50
Estimarea timpului Întâlniri: cu personalul (periodice, la cerere), cu
Orale/
a alocat întâlnirilor clienţii, cu furnizorii, cu reprezentanţi mass–media,
scrise/practice
managerilor cu reprezentanţi ai unor asociaţii profesionale
Planificarea
Planificare în funcţie de: priorităţi, constrângeri de Orale/
b activităţilor cuprinse
timp, număr de solicitări scrise/practice
în agenda zilei
Adaptarea
conţinutului agendei Situaţii neprevăzute: anularea programării de către Orale/
c
în funcţie de partener, situaţii de criză, solicitări urgente scrise/practice
situaţiile neprevăzute
C3 - Primeşte clienţii importanţi

Identificarea Categorii: VIP (persoane foarte importante), CIP Orale/
a
categoriei de client (oameni de afaceri importanţi) scrise/practice
Verificarea condiţiilor Condiţiile primirii: fişierului clienţilor, situaţia Orale/
b
primirii clienţilor sosirilor zilnice, tratament diferenţiat scrise/practice
Reguli de protocol: întâmpinare, salut personalizat,
Aplicarea regulilor de Orale/
c oferirea unor informaţii utile, servicii
protocol scrise/practice
personaliazate
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (b) Organizarea arhivei hotelului
Întocmiţi un PORTOFOLIU, care să cuprindă elemente referitoare la norme, termene şi
condiţii de păstrare a documentelor care se află în arhiva hotelului la care faceţi practică.
Fişă de evaluare
Nume candidat:,
Nume evaluator:
Cp (c) Adaptarea conţinutului agendei în funcţie de situaţiile neprevăzute
Exerciţiu: În categoria situaţiilor neprevăzute se pot include:
a) întâlniri periodice cu personalul
Nivelul 3+ 51
b) anulări ale programărilor de către parteneri;
c) situaţii de criză;
d) solicitări urgente.
RĂSPUNS: b, c, d
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
C3 - Primeşte clienţii importanţi
Cp (c) Aplicarea regulilor de protocol
Cerinţă: Simulaţi activitatea asistentului manager ocazionată de primirea unui client foarte
important.
evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.

competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina de două ori.
certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. sarcinile
evaluare.

parcursul probei
fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor
pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate
Nivelul 3+ 52
MODULUL VIII
RESURSE UMANE

Număr de ore: 60 ore
C1 - Participă la selecţia de personal
C2 - Asistă formarea şi perfecţionarea personalului
C3 - Evaluează personalul
Competenţe
Conţinut tematic
individuale
C1 – Selecţia de personal
Participă la Analizarea necesarului de personal: formulă de calcul, criterii (număr de
selecţia de posturi, structura organizatorică, cunoştinţe generale, pregătire
personal profesională, moralitate)
Identificarea mediului de recrutare: populaţia (activă, ocupată), etapele
recrutării (identificarea nevoii de recrutare, analiza solicitării de angajare,
definirea postului, cerinţe pentru ocuparea postului, surse de recrutare)
Parcurgerea etapelor selecţiei personalului: interviu preliminar, testare,
interviu final, examen medical, angajare, integrare
Formarea şi perfecţionarea personalului
C2 –
Aprecierea personalului: metode (obiective/cantitative,
Asistă formarea
subiective/calitative), erori de apreciere, feed-back al performanţei
şi
Planificarea carierei personalului: obiective, responsabilităţi (ale
perfecţionarea
organizaţiei, şefului ierarhic, salariatului), etapele planului de carieră
personalului
(evaluarea individuală, evaluarea de către instituţie, comunicarea
opţiunilor de carieră, consilierea)
Recomandarea personalului în vederea promovării:
- Promovare: caracteristici, tendinţe (promovare pe baza rezultatelor în
muncă, pe baza vârstei şi a vechimii în muncă, pe baza potenţialului salariatului
Nivelul 3+ 53
- Formare: în afara organizaţiei (centre de formare, instituţii de
învăţământ), în cadrul organizaţiei (calificare la locul de muncă, instruirea la locul
de muncă)
 Întocmirea graficului de formare şi perfecţionare a personalului: etape
(identificarea nevoilor de perfecţionare, stabilirea obiectivelor,
stimularea perfecţionării, proiectarea programului de perfecţionare,
metode de perfecţionare), evaluarea programului de perfecţionare
profesională
Evaluarea personalului
C3  Identificarea metodelor de evaluare: obiective, sistemul de evaluare,
Evaluează
metode de evaluare, erori de evaluare
personalul
 Propunerea modalităţilor de motivare a personalului:
Tipuri de motivare: pozitivă şi negativă; economică şi moral-spirituală;
intrinsecă şi extrinsecă; cognitivă şi afectivă
Tehnici motivaţionale: tehnica ascultă şi răspunde, tehnica feed-
back – ului motivaţional verbal, tehnica lărgirii postului, tehnica
îmbogăţirii postului
Conţinuturile modulului „Resurse umane” vor fi abordate de către profesorul economist în

orele de teorie. Acesta are rolul de facilitator, comunicator, colaborator, implicând activ pe cel ce
învaţă. Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, problematizarea,
exerciţiul, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc. Recomandăm abordarea
conţinuturilor corelate cu competenţele în ordinea prevăzută în tabelul de la punctul III.
Metode de
recomandate
C1 – Selecţia de personal
Participă la Analizarea necesarului de personal: formulă de Observaţia,
selecţia de calcul, criterii (număr de posturi, structura rezolvarea de
personal organizatorică, cunoştinţe generale, pregătire probleme, analiza
profesională, moralitate)
Identificarea mediului de recrutare: populaţia (activă, Explicaţia, studiu de

ocupată), etapele recrutării (identificarea nevoii caz, munca
de recrutare, analiza solicitării de angajare, independentă
Nivelul 3+ 54
definirea postului, cerinţe pentru ocuparea Exerciţii practice,
postului, surse de recrutare) explicaţia, jocul de
Parcurgerea etapelor selecţiei personalului: interviu rol
preliminar, testare, interviu final, examen
medical, angajare, integrare
C2 – Formarea şi perfecţionarea personalului
Asistă Aprecierea personalului: metode Analiza, sinteza,
formarea şi (obiective/cantitative, subiective/calitative), munca independentă
perfecţionare erori de apreciere, feed-back al performanţei
a
personalului Planificarea carierei personalului: obiective, Exerciţii practice,
responsabilităţi (ale organizaţiei, şefului brainstormingul,
ierarhic, salariatului), etapele planului de învăţarea prin
carieră (evaluarea individuală, evaluarea de proiecte
către instituţie, comunicarea opţiunilor de
carieră, consilierea)
Recomandarea personalului în vederea Studiu de caz,
promovării: analiza, explicaţia
- Promovare: caracteristici, tendinţe (promovare
pe baza rezultatelor în muncă, pe baza vârstei şi a
vechimii în muncă, pe baza potenţialului salariatului
- Formare: în afara organizaţiei (centre de

formare, instituţii de învăţământ), în cadrul organizaţiei
(calificare la locul de muncă, instruirea la locul de
muncă)
 Întocmirea graficului de formare şi
perfecţionare a personalului: etape Exerciţii practice,
(identificarea nevoilor de perfecţionare, explicaţia, observaţia
stabilirea obiectivelor, stimularea
perfecţionării, proiectarea programului de
perfecţionare, metode de perfecţionare),
evaluarea programului de perfecţionare
profesională
C3 – Evaluarea personalului
Evaluează  Identificarea metodelor de evaluare: obiective, Explicaţia, studiu de
personalul sistemul de evaluare, metode de evaluare, erori de caz, munca
evaluare independentă
 Propunerea modalităţilor de motivare a Exerciţii practice,

personalului: analiza, explicaţia
Tipuri de motivare: pozitivă şi negativă;
economică şi moral-spirituală; intrinsecă
şi extrinsecă; cognitivă şi afectivă
Tehnici motivaţionale: tehnica ascultă şi
răspunde, tehnica feed-back – ului
motivaţional verbal, tehnica lărgirii
postului, tehnica îmbogăţirii postului
Nivelul 3+ 55
scrise), în funcţie de specificul competenţei.
realizat de acesta.
competenţe.
UC 8: Resurse umane
C1 – Participă la selecţia de personal
Analizarea Necesar de personal: formulă de calcul, criterii
a necesarului de (număr de posturi, structura organizatorică, cunoştinţe Orale/ scrise
personal generale, pregătire profesională, moralitate)
b Orale/ scrise
Identificarea Mediul de recrutare: populaţia (activă, ocupată),
mediului de etapele recrutării (identificarea nevoii de recrutare,
Nivelul 3+ 56
analiza solicitării de angajare, definirea postului,
recrutare
cerinţe pentru ocuparea postului, surse de recrutare)
Parcurgerea
c etapelor selecţiei Etapele selecţiei: interviu preliminar, testare, Orale/ scrise
personalului interviu final, examen medical, angajare, integrare
C2 – Asistă formarea şi perfecţionarea personalului

Aprecierea Apreciere: metode (obiective/cantitative,
a personalului subiective/calitative), erori de apreciere, feed-back Orale/ scrise
al performanţei
Planificare: obiective, responsabilităţi (ale

Planificarea carierei organizaţiei, şefului ierarhic, salariatului), etapele
b Orale/ scrise
personalului planului de carieră (evaluarea individuală,
evaluarea de către instituţie, comunicarea opţiunilor
de carieră, consilierea)
Recomandarea Promovare: caracteristici, tendinţe (promovare
personalului în pe baza rezultatelor în muncă, pe baza vârstei şi a
c Orale/ scrise
vederea promovării vechimii în muncă, pe baza potenţialului
salariatului
Formare: în afara organizaţiei (centre de formare,

instituţii de învăţământ), în cadrul organizaţiei
Întocmirea graficului (calificare la locul de muncă, instruirea la locul de
de formare şi muncă)
d Orale/ scrise
perfecţionare a Perfecţionare: etape (identificarea nevoilor de
personalului perfecţionare, stabilirea obiectivelor, stimularea
perfecţionării, proiectarea programului de
perfecţionare, metode de perfecţionare), evaluarea
programului de perfecţionare profesională
Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de
Criterii de performanţă
performanţă evaluare
Identificarea metodelor de Evaluare: obiective, sistemul de evaluare,
a evaluare Orale/ scrise
metode de evaluare, erori de evaluare
Tipuri de motivare: pozitivă şi negativă;
economică şi moral-spirituală; intrinsecă şi
Propunerea modalităţilor
extrinsecă; cognitivă şi afectivă
de motivare a
b Tehnici motivaţionale: tehnica ascultă şi Orale/ scrise
personalului
răspunde, tehnica feed-back – ului motivaţional
verbal, tehnica lărgirii postului, tehnica
îmbogăţirii postului
Nivelul 3+ 57
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
UC 8: Resurse umane
C1 – Participă la selecţia de personal
Cp (b) Identificarea mediului de recrutare
Exerciţiu:
Populaţia ocupată este inclusă în populaţia activă.
a. Explicaţi această particularitate.
b. Daţi exemple de cel puţin trei categorii de persoane ce pot fi considerate persoane
ocupate.
RASPUNS:
a. Populaţia activă cuprinde totalitatea persoanelor aflate în vârstă de muncă şi care au
constituit forţă de muncă disponibilă. Populaţia ocupată cuprinde totalitatea persoanelor
aflate în limitele vârstei de muncă şi care prestează o activitate remunerată. Cu alte cuvinte,
populaţia activă cuprinde, pe lângă populaţia ocupată şi şomerii.
b. Se pot considera persoane ocupate:
 Persoanele care au loc de muncă;
 Elevii şi studenţii care lucrează în regim de timp complet sau parţial;
 Ucenicii şi stagiarii remuneraţi;
 Membrii forţelor armate
 competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina de două ori.
evaluare.
parcursul probei
Nivelul 3+ 58
portofoliile.
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
UC 8: Resurse umane
C2 – Asistă formarea şi perfecţionarea personalului
Cp (d) Întocmirea graficului de formare şi perfecţionare a personalului
Exerciţiu: Personalul poate fi format în afara instituţiei apelând la:
e) Instituţii de învăţământ
f) Instruirea la locul de muncă
g) Calificarea la locul de muncă
h) Centre de formare
RĂSPUNS: a, d

evaluare.
parcursul probei
portofoliile.
Nivelul 3+ 59
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
UC 8: Resurse umane
Cp (a) Propunerea modalităţilor de motivare a personalului
Exerciţiu: Caracterizaţi motivarea pozitivă şi negativă.
RĂSPUNS: La baza delimitării celor două tipuri de motivaţie stă influenţa motivaţiilor asupra mărimii
satisfacţiei angajaţilor.
Motivarea pozitivă are la bază faptul că amplificarea satisfacţiilor personalului ca urmare a
îndeplinirii sarcinilor atribuite duce la creşterea eforturilor pe care le depune acesta la realizarea
obiectivelor.
Motivarea negativă are în vedere diminuarea satisfacţiilor sau ameninţarea cu diminuarea lor,
în cazul în care sarcinile şi obiectivele nu sunt realizate

evaluare.
parcursul probei
portofoliile.
Nivelul 3+ 60
MODULUL IX
MONITORIZAREA PROCESELOR PRODUCTIVE

C1 - Verifică activitatea departamentului cazare
C2 - Verifică activitatea departamentului restauraţie
C3 - Sintetizează informaţiile monitorizării
Competenţe
Conţinut tematic
individuale
C1 – Verifică Activitatea departamentului cazare
activitatea  Analiza încasărilor din cazare: termene (zilnic, săptămânal, lunar),
departamentului indicatori (volumul încasărilor, număr mediu de turişti, tariful mediu de
cazare cazare, încasare medie)
 Verificarea aplicării tarifelor: aplicare în funcţie de sezon, categorie de
clienţi, conjunctură, evenimente speciale
C2 – Verifică Activitatea departamentului restauraţie
activitatea Analiza vânzărilor în alimentaţie: termene (zilnic, săptămânal, lunar),
departamentului indicatori (număr mediu de porţii vândute, indicele de răspuns al clienţilor,
restauraţie gradul mediu de preferinţă, marja brută, marja brută medie)
Întocmirea listelor meniu: preparate, băuturi, variante de meniuri, preţuri
C3 – Activităţi de protocol: reuniuni, conferinţe, seminarii, congrese, recepţii
Sintetizează Sintetizarea informaţiilor monitorizării activităţii hotelului
informaţiile  Indicatorii activităţii de cazare: capacitatea de cazare existentă (instalată),
monitorizării capacitatea de cazare în funcţiune (disponibilă), coeficientul de utilizare a
capacităţii de cazare, numărul mediu de turişti, durata medie a sejurului,
indicele evoluţiei înnoptărilor
 Indicatorii activităţii de restauraţie: valoarea desfacerilor pe un loc la
Nivelul 3+ 61
masă, valoarea desfacerilor din producţie proprie pe suprafaţă de
producţie, productivitatea muncii personalului din spaţiile de producţie,
beneficiul pe un loc la masă, consumul mediu pe client, afluxul
consumatorilor, coeficientul de folosire a capacităţii de desfacere a sălii de
consum
 Indicatorii altor servicii prestate: categorii de manifestări (conferinţe,
recepţii, cazinou etc.), tipuri de indicatori (încasare totală, încasare medie,
pondere în cifra de afaceri totală, număr de manifestări, periodicitatea
manifestărilor, număr de servicii integrate)
 Analiza SWOT: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări,
capacitate comercială (amplasarea hotelului, reputaţia, cota de piaţă,
calitatea producţiei culinare, calitatea servirii, eficienţa politicii de preţ,
eficienţa promovării), capacitatea financiară (stabilitate financiară,
profit/pierdere), capacitatea productivă (capacitatea de producţie,
capacitatea de servire, dotări tehnologice, forţa de lucru), capacitatea
organizatorică (conducerea vizionară, capacitatea de orientare, organizare
flexibilă)
Conţinuturile modulului „Monitorizarea proceselor productive” vor fi abordate de către

profesorul economist în orele de teorie şi cele de instruire practică.
exerciţiul, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.
Pentru atingerea competenţelor în activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului
„Monitorizarea proceselor productive”, instruirea practică se va realiza cu profesorul de specialitate,
la agentul economic.
de la punctul III.
Competenţe Conţinut tematic Metode de

predare/învăţare
Nivelul 3+ 62
recomandate
C1 – Verifică Activitatea departamentului cazare
activitatea Analiza încasărilor din cazare: termene (zilnic, Observaţia,
departamentu săptămânal, lunar), indicatori (volumul rezolvarea de
lui cazare încasărilor, număr mediu de turişti, tariful mediu probleme, analiza
de cazare, încasare medie)
Verificarea aplicării tarifelor: aplicare în funcţie de Explicaţia, studiu de
sezon, categorie de clienţi, conjunctură, caz, munca
evenimente speciale independentă
C2 – Verifică Activitatea departamentului restauraţie
activitatea  Analiza vânzărilor în alimentaţie: termene Observaţia,
departamentu (zilnic, săptămânal, lunar), indicatori (număr rezolvarea de
lui restauraţie mediu de porţii vândute, indicele de răspuns probleme, analiza
al clienţilor, gradul mediu de preferinţă, marja
brută, marja brută medie)
 Întocmirea listelor meniu: preparate, băuturi, Exerciţii practice,
variante de meniuri, preţuri explicaţia, observaţia
C3 – Sintetizarea informaţiilor monitorizării activităţii
Sintetizează hotelului
informaţiile  Indicatorii activităţii de cazare: capacitatea de Explicaţia, studiu de
monitorizării cazare existentă (instalată), capacitatea de cazare caz, munca
în funcţiune (disponibilă), coeficientul de independentă,
utilizare a capacităţii de cazare, numărul mediu de exerciţii practice,
turişti, durata medie a sejurului, indicele evoluţiei analiza
înnoptărilor
 Indicatorii activităţii de restauraţie: valoarea Explicaţia, studiu de
desfacerilor pe un loc la masă, valoarea caz, munca
desfacerilor din producţie proprie pe suprafaţă de independentă,
producţie, productivitatea muncii personalului din exerciţii practice,
spaţiile de producţie, beneficiul pe un loc la masă, analiza
consumul mediu pe client, afluxul
consumatorilor, coeficientul de folosire a
capacităţii de desfacere a sălii de consum
 Indicatorii altor servicii prestate: categorii de Explicaţia, studiu de
manifestări (conferinţe, recepţii, cazinou etc.), caz, munca
tipuri de indicatori (încasare totală, încasare independentă,
Nivelul 3+ 63
medie, pondere în cifra de afaceri totală, număr exerciţii practice,
de manifestări, periodicitatea manifestărilor, analiza
număr de servicii integrate)
 Analiza SWOT: puncte tari, puncte slabe, Explicaţia, studiu de
oportunităţi, ameninţări, capacitate comercială caz, munca
(amplasarea hotelului, reputaţia, cota de piaţă, independentă,
calitatea producţiei culinare, calitatea servirii, exerciţii practice,
eficienţa politicii de preţ, eficienţa promovării), analiza
capacitatea financiară (stabilitate financiară,
profit/pierdere), capacitatea productivă
(capacitatea de producţie, capacitatea de servire,
dotări tehnologice, forţa de lucru), capacitatea
organizatorică (conducerea vizionară, capacitatea
de orientare, organizare flexibilă)
scrise), în funcţie de specificul competenţei.
încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională.
Nivelul 3+ 64
realizat de acesta.
competenţe.
UC 9: Monitorizarea proceselor productive
C1 – Verifică activitatea departamentului cazare
Analiza Termene de analiză (zilnic, săptămânal, lunar), indicatori
Orale/
a încasărilor din urmăriţi (volumul încasărilor, număr mediu de turişti, tariful
scrise
cazare mediu de cazare, încasare medie)
Verificarea Aplicare în funcţie de: sezon, categorie de clienţi, conjunctură, Orale/
b
aplicării tarifelor evenimente speciale scrise
C2 – Verifică activitatea departamentului restauraţie

Termene de analiză (zilnic, săptămânal, lunar), indicatori
Analiza vânzărilor urmăriţi (număr mediu de porţii vândute, indicele de Orale/
a din alimentaţie
răspuns al clienţilor, gradul mediu de preferinţă, marja scrise
brută, marja brută medie)
Participarea la
Listele meniu: preparate, băuturi, variante de meniuri, Orale/
b întocmirea listelor
preţuri scrise
meniu
C3 – Sintetizează informaţiile monitorizării

Indicatori cazare: capacitatea de cazare existentă
Centralizarea (instalată), capacitatea de cazare în funcţiune (disponibilă),
indicatorilor activităţii Orale/
a coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare, numărul
de cazare scrise
mediu de turişti, durata medie a sejurului, indicele
evoluţiei înnoptărilor
Indicatori restauraţie: valoarea desfacerilor pe un loc la
masă, valoarea desfacerilor din producţie proprie pe
Centralizarea suprafaţă de producţie, productivitatea muncii personalului
Orale/
b indicatorilor activităţii din spaţiile de producţie, beneficiul pe un loc la masă,
scrise
de restauraţie consumul mediu pe client, afluxul consumatorilor,
coeficientul de folosire a capacităţii de desfacere a sălii de
consum
c Centralizarea Indicatori alte servicii: categorii de manifestări (conferinţe, Orale/
Nivelul 3+ 65
indicatorilor activităţii recepţii, cazinou etc.), tipuri de indicatori (încasare totală,
celorlalte încasare medie, pondere în cifra de afaceri totală, număr de
scrise
departamente manifestări, periodicitatea manifestărilor, număr de servicii
productive integrate)
Analiza SWOT: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi,
ameninţări, capacitate comercială (amplasarea hotelului,
reputaţia, cota de piaţă, calitatea producţiei culinare,
Realizarea analizei calitatea servirii, eficienţa politicii de preţ, eficienţa
Orale/
d SWOT a activităţii promovării), capacitatea financiară (stabilitate financiară,
scrise
hotelului profit/pierdere), capacitatea productivă (capacitatea de
producţie, capacitatea de servire, dotări tehnologice, forţa
de lucru), capacitatea organizatorică (conducerea
vizionară, capacitatea de orientare, organizare flexibilă)
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
C1 – Verifică activitatea departamentului cazare
Cp (a) Analiza încasărilor din cazare
Exerciţiu:
Determinaţi tariful mediu practicat de un hotel, având la dispoziţie următoarele date:
 Capacitatea hotelului: 200 camere
 Gradul de ocupare al hotelului: 50%
 Tarif camera single: 70€
 Tarif camera dublă: 80€
 Grad de ocupare al camerelor duble: 60%
RASPUNS:
Tm x Cv = Ts x Cs + Td x Cd
Cv = număr camere vândute = C x k = 200 x 50% = 100 camere
Cd = număr camere duble vândute = Cv x kd = 100 x 60 = 60 camere
Cs = număr camere single vândute = Cv – Cd = 100 – 60 = 40 camere
Tm x 100 = 70 x 40 + 80 x 60 = 2800 + 4800 = 7600
Tm = 76€
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Nivelul 3+ 66
C2 – Verifică activitatea departamentului restauraţie
Cp (b) participarea la întocmirea listelor meniu
Exerciţiu: Amplitudinea gamei de produse culinare oferite de restaurantul unei hotel este de
4,36. Preţul cel mai mare al gamei fiind de 14,17 lei, preţul cel mai mic va fi:
i) 6,18 lei
j) 1,25 lei
k) 3,25 lei
l) 9,81 lei
RĂSPUNS: c
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
C3 – Sintetizează informaţiile monitorizării
Cp (d) Realizarea analizei SWOT a activităţii hotelului
Exerciţiu: Întocmiţi o fişă în care să sintetizaţi aspectele urmărite de analiza SWOT a activităţii
hotelului în care vă desfăşuraţi practica.
evaluare.
parcursul probei
portofoliile.
Nivelul 3+ 67
MODULUL X
MEDIUL DE AFACERI AL HOTELULUI

Toate orele sunt efectuate de profesorul de specialitate.
C1 - Recomandă furnizorii
C2 - Participă la negocierea contractelor
C3 - Analizează cerinţele clienţilor
C4 - Analizează concurenţa

UC 10: Mediul de afaceri al hotelului
Competenţe
Conţinut tematic
individuale
C1 – Furnizorii hotelului
Recomandă Potenţiali furnizori: categorii (furnizori cu care hotelul a mai colaborat,
furnizorii furnizori ai concurenţilor, noi furnizori), surse (internet, mass–media,
cataloage de specialitate, prescriptori)
Compararea ofertelor furnizorilor după: nivelul calităţii, preţ, facilităţi,
modalităţi de livrare, promptitudine
Selectarea furnizorilor după criteriile stabilite
C2 – Negocierea contractelor
Participă la  Analizarea clauzelor contractuale: obiectul contractului, preţuri şi tarife,
negocierea modalităţi de plată, forţa majoră, clauze speciale.
contractelor  Aplicarea tacticilor de negociere: „comportamentul exaltat”, „miza mare”,
„apelarea la un aliat prestigios”, „competenţă limitată”, „oferta ultimei
şanse”, „oferte iniţiale dure”
 Realizarea unei comunicări eficiente cu partenerii: verbală (claritate,
acurateţe, empatie, sinceritate, relaxare), nonverbală (ţinută, tunsoare,
bijuterii, machiaj, distanţa faţă de partener, strângerea de mână, mişcările
Nivelul 3+ 68
corpului, ochilor, gesturile)
 Reducerea perturbaţiilor în negociere: mijloace tehnice cu funcţionare
defectuoasă, timp şi circumstanţe nepotrivite, încăpere zgomotoasă,
stimuli vizuali care distrag atenţia, întreruperi repetate (telefoane, intrări şi
ieşiri din încăpere)
 Demonstrarea unei atitudini de cooperare în comunicare: orientarea spre
problemă, sinceritate în exprimare, transparenţă a deciziilor, onestitate,
empatie, maleabilitate, respectarea sistemului de valori a partenerului
C3 – Cerinţele clienţilor
Analizează  Identificarea factorilor care influenţează comportamentul clienţilor:
cerinţele culturali (norme, valori, tradiţie, subcultură, orientarea spre sine,
clienţilor orientarea către alţii), sociali (familia, grupurile de referinţă, clasele
sociale, imaginea proprie, rolul jucat în societate), psihologici (motivaţia,
percepţia, învăţarea, convingerea, atitudinea), personali (vârsta, stilul de
viaţă, personalitatea)
 Identificarea modalităţilor de fidelizare a clienţilor: reduceri de tarife,
servicii personalizate, carduri de fidelizare
 Evaluarea elasticităţii cererii turistice: calculul coeficientului de
elasticitate, interpretare
 Urmărirea nivelului de satisfacţie a clienţilor: chestionare, discuţii directe,
numărul clienţilor fideli, numărul reclamaţiilor, observare
 Identificarea cauzelor pierderii clienţilor: calitatea serviciilor,
promptitudine, calitatea relaţiilor umane
Concurenţa hotelului
C4 –
 Identificarea concurenţei firmei: de marcă, la nivel de industrie, formală,
Analizează
generică
concurenţa
 Identificarea punctelor tari şi slabe ale concurenţilor: vânzări, cota de
piaţă, oferta, preţuri şi tarife practicate, cifra de afaceri, clienţi, furnizori
 Stabilirea propriei poziţii concurenţiale: lider, challenger, urmăritor,
specialist
Nivelul 3+ 69
Conţinuturile modulului „Mediul de afaceri al hotelului” vor fi abordate de către profesorul
economist în orele de teorie şi cele de instruire practică.
Acesta are rolul de facilitator, comunicator, colaborator, implicând
activ pe cel ce învaţă.
C2 – Negocierea contractelor
Participă la  Analizarea clauzelor contractuale: obiectul Analiza, exerciţii
negocierea contractului, preţuri şi tarife, modalităţi de plată, practice
contractelor forţa majoră, clauze speciale.
 Aplicarea tacticilor de negociere: Joc de rol, studiul de
„comportamentul exaltat”, „miza mare”, caz, exerciţii practice
„apelarea la un aliat prestigios”, „competenţă
limitată”, „oferta ultimei şanse”, „oferte iniţiale
dure”
 Realizarea unei comunicări eficiente cu
partenerii: verbală (claritate, acurateţe, empatie, Joc de rol, studiul de
sinceritate, relaxare), nonverbală (ţinută, caz
tunsoare, bijuterii, machiaj, distanţa faţă de
partener, strângerea de mână, mişcările corpului,
ochilor, gesturile)
 Reducerea perturbaţiilor în negociere: mijloace
tehnice cu funcţionare defectuoasă, timp şi Studiul de caz,
circumstanţe nepotrivite, încăpere zgomotoasă, explicaţia,
stimuli vizuali care distrag atenţia, întreruperi brainstormingul
repetate (telefoane, intrări şi ieşiri din încăpere)
 Demonstrarea unei atitudini de cooperare în
comunicare: orientarea spre problemă, sinceritate Analiza, exerciţii
în exprimare, transparenţă a deciziilor, onestitate, practice, joc de rol,
empatie, maleabilitate, respectarea sistemului de studiul de caz
valori a partenerului
C3 – Cerinţele clienţilor Analiza, explicaţia,
Analizează  Identificarea factorilor care influenţează brainstormingul
cerinţele comportamentul clienţilor: culturali (norme,
clienţilor valori, tradiţie, subcultură, orientarea spre sine,
orientarea către alţii), sociali (familia, grupurile
de referinţă, clasele sociale, imaginea proprie,
rolul jucat în societate), psihologici (motivaţia,
percepţia, învăţarea, convingerea, atitudinea),
personali (vârsta, stilul de viaţă, personalitatea) Analiza, exerciţii
 Identificarea modalităţilor de fidelizare a practice
clienţilor: reduceri de tarife, servicii
personalizate, carduri de fidelizare Rezolvarea de
 Evaluarea elasticităţii cererii turistice: calculul probleme, explicaţia
coeficientului de elasticitate, interpretare
 Urmărirea nivelului de satisfacţie a clienţilor: Exerciţii practice,
chestionare, discuţii directe, numărul clienţilor analiza, sinteza
fideli, numărul reclamaţiilor, observare
 Identificarea cauzelor pierderii clienţilor: calitatea Exerciţii practice,
serviciilor, promptitudine, calitatea relaţiilor analiza, sinteza
Nivelul 3+ 70
umane
C4 – Concurenţa hotelului
Analizează  Identificarea concurenţei firmei: de marcă, la Rezolvarea de
concurenţa nivel de industrie, formală, generică probleme, analiza
 Identificarea punctelor tari şi slabe ale Exerciţii practice
concurenţilor: vânzări, cota de piaţă, oferta,
preţuri şi tarife practicate, cifra de afaceri, clienţi,
furnizori
 Stabilirea propriei poziţii concurenţiale: lider,
Exerciţii practice,
challenger, urmăritor, specialist analiza, sinteza
activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului Mediul de afaceri al hotelului, instruirea practică
se va realiza cu profesorul de specialitate, la agentul economic.
de la punctul III.
Metode de
recomandate
C1 – Furnizorii hotelului
Recomandă Potenţiali furnizori: categorii (furnizori cu care Exerciţii practice,
furnizorii hotelul a mai colaborat, furnizori ai concurenţilor, rezolvarea de
noi furnizori), surse (internet, mass–media, probleme, joc de rol
cataloage de specialitate, prescriptori)
Compararea ofertelor furnizorilor după: nivelul Studiul de caz,
calităţii, preţ, facilităţi, modalităţi de livrare, explicaţia, analiza,
promptitudine învăţarea prin
Selectarea furnizorilor după criteriile stabilite proiecte
Explicaţia, joc de
rol, studiul de caz
Nivelul 3+ 71
realizat de acesta.
competenţe.
C1 - Recomandă furnizorii

Potenţiali furnizori: categorii (furnizori cu care
Identificarea
hotelul a mai colaborat, furnizori ai concurenţilor, noi
potenţialilor Orale/
a furnizori), surse (internet, mass–media, cataloage de
furnizori scrise/practice
specialitate, prescriptori)
Compararea
ofertelor Comparare după: nivelul calităţii, preţ, facilităţi, Orale/
b
furnizorilor modalităţi de livrare, promptitudine scrise/practice
Selectarea
Orale/
c furnizorilor Selectare după: diferite criterii stabilite
scrise/practice
Nivelul 3+ 72

Clauze contractuale: obiectul contractului, preţuri
Analizarea clauzelor Orale/
a şi tarife, modalităţi de plată, forţa majoră, clauze
contractuale scrise/practice
speciale.
Tactici de negociere: „comportamentul exaltat”,
Aplicarea tacticilor „miza mare”, „apelarea la un aliat prestigios”, Orale/
b
de negociere „competenţă limitată”, „oferta ultimei şanse”, scrise/practice
„oferte iniţiale dure”
Comunicare eficientă: verbală (claritate, acurateţe,
Realizarea unei empatie, sinceritate, relaxare), nonverbală (ţinută,
Orale/
c comunicări eficiente tunsoare, bijuterii, machiaj, distanţa faţă de
scrise/practice
cu partenerii partener, strângerea de mână, mişcările corpului,
ochilor, gesturile)
Perturbaţii: mijloace tehnice cu funcţionare
Reducerea defectuoasă, timp şi circumstanţe nepotrivite,
Orale/
d perturbaţiilor în încăpere zgomotoasă, stimuli vizuali care distrag
scrise/practice
negociere atenţia, întreruperi repetate (telefoane, intrări şi
ieşiri din încăpere)
Demonstrarea unei
Atitudine de cooperare: orientarea spre
atitudini de
problemă, sinceritate în exprimare, transparenţă a Orale/
e cooperare în
deciziilor, onestitate, empatie, maleabilitate, scrise/practice
comunicare
respectarea sistemului de valori a partenerului

Factori: culturali (norme, valori, tradiţie,
subcultură, orientarea spre sine, orientarea către
Identificarea factorilor
alţii), sociali (familia, grupurile de referinţă, clasele
care influenţează Orale/
a sociale, imaginea proprie, rolul jucat în societate),
comportamentul scrise/practice
psihologici (motivaţia, percepţia, învăţarea,
clienţilor
convingerea, atitudinea), personali (vârsta, stilul de
viaţă, personalitatea)
Identificarea
Modalităţi de fidelizare: reduceri de tarife, Orale/
b modalităţilor de
servicii personalizate, carduri de fidelizare scrise/practice
fidelizare a clienţilor
Evaluarea elasticităţii
Evaluarea elasticităţii prin: calculul coeficientului Orale/
c cererii turistice
de elasticitate, interpretare scrise/practice
Urmărirea satisfacţiei clienţilor: chestionare,
Urmărirea nivelului de Orale/
d discuţii directe, numărul clienţilor fideli, numărul
satisfacţie a clienţilor scrise/practice
reclamaţiilor, observare
Identificarea cauzelor Cauzele pierderii clienţilor: calitatea serviciilor, Orale/
e
pierderii clienţilor promptitudine, calitatea relaţiilor umane scrise/practice
Nivelul 3+ 73
Identificarea Concurenţa: de marcă, la nivel de industrie, Orale/
a
concurenţilor firmei formală, generică scrise/practice
Puncte tari şi slabe: vânzări, cota de piaţă, oferta,
Identificarea punctelor
preţuri şi tarife practicate, cifra de afaceri, clienţi, Orale/
b tari şi slabe ale
furnizori scrise/practice
concurenţilor
Stabilirea propriei Poziţia concurenţială: lider, challenger, urmăritor, Orale/
c
poziţii concurenţiale specialist scrise/practice
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
C1 – Recomandă furnizorii
Cp (b) Compararea ofertelor furnizorilor
Cerinţă : Realizaţi printr-un miniproiect un studiu de caz privind analiza comparativă a ofertelor
furnizorilor hotelului la care vă desfăşuraţi activitatea practică, având în vedere următoarele aspecte:
- nivelul calităţii produselor şi / sau serviciilor; nivelul preţului;facilităţile oferite;modalităţile de
livrare;promptitudinea;concluzii.
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (a) Analizarea clauzelor contractuale
Cerinţă: Întocmeşte un contract ce are ca părţi hotelul (la care presupui că eşti asistent
manager) şi un furnizor al acestuia. Principalele clauze contractuale sunt:
- obiectul contractului; preţuri şi tarife; modalităţi de plată; forţa majoră; clauze speciale.
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (d) Urmărirea nivelului de satisfacţie a clienţilor
Cerinţă: Întocmeşte un chestionar prin care să urmăreşti nivelul satisfacerii clienţilor ţinând
cont de aspecte precum:
Nivelul 3+ 74
a) Corectitudinea prestării;
b) Promptitudinea servirii;
c) Siguranţa, competenţa, politeţea, respectul şi amabilitatea cu care sunt prestate serviciile;
d) Personalizarea serviciilor.
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (b) Identificarea punctelor tari şi slabe ale concurenţilor
Cerinţă : Realizaţi printr-un miniproiect un studiu de caz privind analiza comparativă a punctelor tari
şi slabe a concurenţilor hotelului la care vă desfăşuraţi activitatea practică, având în vedere
următoarele aspecte:
- vânzările realizate;
- cota de piaţă;
- oferta;
- preţuri şi tarife practicate;
- cifra de afaceri;
- clienţii;
- furnizorii.

evaluare.

parcursul probei

portofoliile.
Nivelul 3+ 75
MODULUL XI
PROMOVAREA HOTELULUI

1. Participă la elaborarea strategiilor de promovare
2. Colaborează la realizarea campaniilor publicitare
3. Participă la fundamentarea bugetului activităţii promoţionale
UC 11: Promovarea hotelului

Competenţe
Conţinut tematic
individuale
C1– Participă la Strategii de promovare
elaborarea Stabilirea obiectivelor promovării: îmbunătăţirea imaginii firmei, atragerea de
strategiilor de noi segmente de clienţi, fidelizarea clientelei, modificarea unui obicei de
promovare cumpărare, reducerea sezonalităţii
Selectarea mijloacelor specifice de promovare: reclama, publicitatea gratuită,
organizarea de întâlniri, concursuri, expoziţii, promovarea la locul
vânzării, promovarea prin organizaţiile de turism
Alegerea strategiilor de promovare după: obiectivele vizate (strategia
instituţională, strategia de marcă, strategia de produs), orizontul de timp
(pe termen lung şi pe termen mediu), raportul de forţe (strategia ofensivă,
strategia defensivă), gradul de adaptare (strategia diferenţiată, strategia
nediferenţiată)
C2– Campaniile publicitare
Colaborează la Analizarea prevederilor contractului de publicitate: clauzele contractuale
realizarea Urmărirea realizării şi difuzării materialelor publicitare: tipuri (prospecte,
campaniilor pliante, broşuri, cataloage, anunţuri, scrisori, panouri, afişe), canale de
Nivelul 3+ 76
publicitare difuzare (mass media, personal, internet, poştă)
Estimarea eficienţei publicităţii: costul reclamei pe mia de cumpărători vizaţi
de fiecare mijloc de publicitate, procentul de auditoriu care a observat,
văzut şi citit cea mai mare parte a reclamei, opiniile clienţilor cu privire la
conţinutul şi eficienţa reclamei, numărul solicitărilor de informaţii care au
fost stimulate de reclamă
Bugetul activităţii promoţionale
 Dimensionarea factorilor care influenţează bugetul: posibilităţile
C3– Participă la financiare ale hotelului, locul activităţii promoţionale în strategia de
fundamentarea management, specificul ofertei, dimensiunea pieţei, ciclul de viaţă al
bugetului produsului, activităţile promoţionale desfăşurate de concurenţă
activităţii  Previzionarea cheltuielilor promoţionale ţinând cont de: disponibilităţile
promoţionale prezente şi viitoare, experienţă şi intuiţie, activitatea promoţională
desfăşurată de concurenţă, obiectivele urmărite
Planificarea în timp a activităţii promoţionale:
◦ macroplanificare: ţinând cont de tendinţele sezoniere sau cheltuieli
constante de-a lungul întregului an
◦ microplanificare: alocarea cheltuielilor promoţionale pe parcursul unei
perioade scurte de timp în aşa fel încât să se obţină un impact maxim
Conţinuturile modulului „Promovarea hotelului” vor fi abordate de către profesorul

economist în orele de teorie şi cele de instruire practică.
activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului Promovarea hotelului, instruirea practică se va
realiza cu profesorul de specialitate, la agentul economic.
de la punctul III.
Nivelul 3+ 77
Metode de
recomandate
C1– Participă Strategii de promovare
la elaborarea Stabilirea obiectivelor promovării: îmbunătăţirea Studiul de caz,
strategiilor de imaginii firmei, atragerea de noi segmente de clienţi, analiza, explicaţia,
promovare fidelizarea clientelei, modificarea unui obicei de descoperirea
cumpărare, reducerea sezonalităţii
Selectarea mijloacelor specifice de promovare: reclama,
publicitatea gratuită, organizarea de întâlniri,
concursuri, expoziţii, promovarea la locul vânzării, Exerciţii practice,
promovarea prin organizaţiile de turism explicaţia
Alegerea strategiilor de promovare după: obiectivele
vizate (strategia instituţională, strategia de marcă,
strategia de produs), orizontul de timp (pe termen
lung şi pe termen mediu), raportul de forţe (strategia Problematizarea,
ofensivă, strategia defensivă), gradul de adaptare exerciţii practice
(strategia diferenţiată, strategia nediferenţiată)
C2– Campaniile publicitare
Coordonează Analizarea prevederilor contractului de publicitate: Studiul de caz,
campaniile clauzele contractuale analiză, sinteză
publicitare Urmărirea realizării şi difuzării materialelor publicitare:
pentru tipuri (prospecte, pliante, broşuri, cataloage, anunţuri, Exerciţii practice,
promovarea scrisori, panouri, afişe), canale de difuzare (mass observaţia
hotelului media, personal, internet, poştă)
Estimarea eficienţei publicităţii: costul reclamei pe mia
de cumpărători vizaţi de fiecare mijloc de publicitate,
procentul de auditoriu care a observat, văzut şi citit
cea mai mare parte a reclamei, opiniile clienţilor cu
privire la conţinutul şi eficienţa reclamei, numărul Algoritmizarea,
solicitărilor de informaţii care au fost stimulate de analiza, sinteza,
reclamă exerciţii practice
C3– Participă Bugetul activităţii promoţionale
la  Dimensionarea factorilor care influenţează Explicaţia, studiul de
fundamentare bugetul: posibilităţile financiare ale hotelului, caz, analiza
a bugetului locul activităţii promoţionale în strategia de
activităţii management, specificul ofertei, dimensiunea
promoţionale pieţei, ciclul de viaţă al produsului, activităţile
promoţionale desfăşurate de concurenţă
Previzionarea cheltuielilor promoţionale ţinând cont
de: disponibilităţile prezente şi viitoare, Exerciţii practice,
experienţă şi intuiţie, activitatea promoţională analiza, explicaţia
desfăşurată de concurenţă, obiectivele urmărite
Planificarea în timp a activităţii promoţionale:
◦ macroplanificare: ţinând cont de tendinţele
sezoniere sau cheltuieli constante de-a lungul
întregului an
◦ microplanificare: alocarea cheltuielilor
promoţionale pe parcursul unei perioade scurte de
timp în aşa fel încât să se obţină un impact maxim
Nivelul 3+ 78
realizat de acesta.
competenţe.
C1 Participă la elaborarea strategiilor de promovare
Obiectivele promovării: îmbunătăţirea imaginii
Stabilirea
firmei, atragerea de noi segmente de clienţi, Orale/
a obiectivelor
fidelizarea clientelei, modificarea unui obicei de scrise/practice
promovării
cumpărare, reducerea sezonalităţii
Selectarea Mijloace de promovare: reclama, publicitatea
mijloacelor gratuită, organizarea de întâlniri, concursuri, expoziţii, Orale/
b
specifice de promovarea la locul vânzării, promovarea prin scrise/practice
promovare organizaţiile de turism
Nivelul 3+ 79
Criterii de alegere a strategiilor: obiectivele
Alegerea vizate (strategia instituţională, strategia de marcă,
Orale/
c strategiilor de strategia de produs), orizontul de timp (pe termen lung
scrise/practice
promovare şi pe termen mediu), raportul de forţe (strategia
ofensivă, strategia defensivă), gradul de adaptare
(strategia diferenţiată, strategia nediferenţiată)
C2 – Colaborează la realizarea campaniilor publicitare

Analizarea
Prevederile contractului de publicitate: clauzele
prevederilor Orale/
a contractuale
contractului de scrise/practice
publicitate
Urmărirea realizării Materiale publicitare: tipuri (prospecte, pliante,
şi difuzării
broşuri, cataloage, anunţuri, scrisori, panouri, Orale/
b
materialelor afişe), canale de difuzare (mass media, personal, scrise/practice
publicitare intenet, poştă)
Estimare cu ajutorul indicatorilor: costul
reclamei pe mia de cumpărători vizaţi de fiecare
Estimarea eficienţei
mijloc de publicitate, procentul de auditoriu care a
Orale/
c publicităţii observat, văzut şi citit cea mai mare parte a
scrise/practice
reclamei, opiniile clienţilor cu privire la conţinutul
şi eficienţa reclamei, numărul solicitărilor de
informaţii care au fost stimulate de reclamă
C3 - Participă la fundamentarea bugetului activităţii promoţionale

Factori: posibilităţile financiare ale
Dimensionarea hotelului, locul activităţii promoţionale în strategia
Orale/
a factorilor care de management, specificul ofertei, dimensiunea
scrise/practice
influenţează bugetul pieţei, ciclul de viaţă al produsului, activităţile
promoţionale desfăşurate de concurenţă
Previzionarea Previzionare ţinând cont de: disponibilităţile
cheltuielilor prezente şi viitoare, experienţă şi intuiţie, Orale/
b
promoţionale activitatea promoţională desfăşurată de concurenţă, scrise/practice
obiectivele urmărite
Planificare în timp:
macroplanificare: ţinând cont de tendinţele
Planificarea în timp a
sezoniere sau cheltuieli constante de-a lungul
activităţii Orale/
c întregului an
promoţionale scrise/practice
microplanificare: alocarea cheltuielilor
promoţionale pe parcursul unei perioade scurte de
timp în aşa fel încât să se obţină un impact maxim
Nivelul 3+ 80
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
C1 Participă –la elaborarea strategiilor de promovare
Cp (a) Stabilirea obiectivelor promovării
Exerciţiu: În situaţia în care un hotel de pe litoral îşi propune să atragă clienţi în perioada
de iarnă pentru tratamente balneare are drept obiectiv:
e) îmbunătăţirea imaginii firmei;
f) atragerea de noi segmente de clienţi;
g) fidelizarea clientelei;
h) reducerea sezonalităţii.
RĂSPUNS: d
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
(C2) Colaborează la realizarea campaniilor publicitare
Cp (a) Analizarea prevederilor contractului de publicitate
Cerinţă: Întocmeşte un contract de publicitate ce are ca principale clauze următoarele: obiectul
contractului; durata; valoarea contractului; condiţii şi modalităţi de plată; obligaţiile părţilor;
garanţii; răspunderea contractuală; încetarea şi rezilierea contractului; forţa majoră.
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
C3 - Participă la fundamentarea bugetului activităţii promoţionale
Cp (a) Dimensionarea factorilor care influenţează bugetul

Exerciţiu: Realizează asocierea între elementele coloanei A şi cele ale
coloanei B:
A. Ciclul de viaţă al B. Măsuri promoţionale
produsului
1. Lansare a) Reduceri de preţuri şi scoaterea în evidenţă a unor caracteristici
2. Creştere apreciate de cumpărători
3. Maturitate b) Vânzările şi profitul scad şi încep să se practice tehnici de promovare a
4. Declin produselor prin preţ, vânzări grupate, cadouri promoţionale
c) Cheltuieli promoţionale mari pentru a face cunoscut produsul pe piaţă;
d) Marca produsului începe să fie cunoscută şi trebuie folosită cu
Nivelul 3+ 81
predilecţie ca element promoţional
RĂSPUNS: 1 – c; 2 - d; 3- a; 4 – b.

evaluare.
parcursul probei
portofoliile.
Nivelul 3+ 82
MODULUL XII
GESTIUNEA ECONOMICO-FINANCIARĂ A HOTELULUI


C1 - Participă la analiza indicatorilor economici ai activităţii
C2 - Participă la analiza indicatorilor financiari ai activităţii
C3 - Realizează previziuni pe termen mediu

Competenţe
Conţinut tematic
individuale
C1 – Participă la Indicatorii economici ai activităţii hoteliere
analiza  Monitorizarea activităţii departamentului administrativ: serviciul
indicatorilor aprovizionare (produse, furnizori, stocuri, economat), serviciul personal
economici ai (salarizare, supraveghere, social), serviciul tehnic
activităţii  Determinarea indicatorilor economici din turism: cererea totală, sezonalitatea
cererii, elasticitatea cererii, densitatea circulaţiei turistice, preferinţa relativă
pentru turism, volumul încasărilor/cheltuielilor, indicele stării de utilitate
 Analiza performanţelor economice: eficienţa generală a activităţii
economice, eficienţa comercială
Indicatorii financiari ai activităţii hoteliere
C2 – Participă la  Monitorizarea activităţii departamentului financiar: serviciul contabilitate
analiza (serviciul casă-facturare, controlul încasărilor, casieria generală, trezoreria,
indicatorilor compartimentul debitori, compartimentul furnizori), controlul intern
financiari ai (controlul mişcării banilor, controlul alimentelor şi băuturilor)
activităţii  Caracterizarea indicatorilor echilibrului financiar: patrimoniul net, fondul de
rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria netă, ponderea capitalului
propriu, indicele de îndatorare, lichiditatea, fluxul de disponibilităţi
 Planificarea financiară: estimarea cifrei de afaceri, estimarea cheltuielilor de
exploatare a bazei materiale, estimarea profitului din exploatare, planul de
afaceri pentru susţinerea unui credit bancar
Previzionarea activităţii
 Caracterizarea metodelor de previziune: cantitative (formale şi informale;
C3 – Realizează metode endogene/de analiză a seriilor dinamice şi metode exogene/cauzale),
previziuni pe calitative/tehnologice (din perspectivă exploratorie sau din perspectivă
termen mediu normativă)
 Determinarea indicatorilor de gestiune: ai investiţiei (structura costului de
investiţie, nevoia de fond de rulment, investiţia specifică, suprafaţa medie a
camerei, raportul între numărul de locuri la masă şi numărul de camere), ai
volumului de activitate (raportul între volumul investiţiei şi cifra de afaceri a
primului an de funcţionare, gradul de ocupare, indicele de frecventare, durata
medie a sejurului), de cheltuieli (variaţia cheltuielilor la modificarea
volumului activităţii), de rentabilitate (pragul de rentabilitate, rata
rentabilităţii, cash-flow-ul, productivitatea personalului)
 Determinarea rentabilităţii previzionale: cheltuieli fixe – cheltuieli variabile,
cash-flow previzional, contul de exploatare previzională
Nivelul 3+ 83
Conţinuturile modulului „Gestiunea economico-financiară a hotelului” vor fi abordate de
către profesorul economist în orele de teorie şi cele de laborator tehnologic.
exerciţiul, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.
Pentru atingerea competenţelor în activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului
„Gestiunea economico-financiară a hotelului” laboratorul tehnologic se poate realiza cu profesorul
de specialitate, atât în laboratorul de specialitate cât şi la agentul economic.
de la punctul III.
Metode de
recomandate
C1 – Indicatorii economici ai activităţii hoteliere
Participă la Monitorizarea activităţii departamentului administrativ: Observaţia,
analiza serviciul aprovizionare (produse, furnizori, stocuri, economat), rezolvarea de
indicatorilor serviciul personal (salarizare, supraveghere, social), serviciul probleme, analiza
economici ai tehnic
activităţii Determinarea indicatorilor economici din turism: cererea Explicaţia, studiu
totală, sezonalitatea cererii, elasticitatea cererii, densitatea de caz, munca
circulaţiei turistice, preferinţa relativă pentru turism, volumul independentă
încasărilor/cheltuielilor, indicele stării de utilitate
Analiza performanţelor economice: eficienţa generală a Rezolvarea de
activităţii economice, eficienţa comercială probleme
C2 – Indicatorii financiari ai activităţii hoteliere
Participă la Monitorizarea activităţii departamentului financiar: serviciul Observaţia,
analiza contabilitate (serviciul casă-facturare, controlul încasărilor, rezolvarea de
indicatorilor casieria generală, trezoreria, compartimentul debitori, probleme, analiza
financiari ai compartimentul furnizori), controlul intern (controlul mişcării
activităţii banilor, controlul alimentelor şi băuturilor) Exerciţii practice,
Caracterizarea indicatorilor echilibrului financiar: patrimoniul explicaţia,
net, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment,
trezoreria netă, ponderea capitalului propriu, indicele de
Nivelul 3+ 84
îndatorare, lichiditatea, fluxul de disponibilităţi Studiu de caz,
Planificarea financiară: estimarea cifrei de afaceri, estimarea observarea,
cheltuielilor de exploatare a bazei materiale, estimarea rezolvarea de
profitului din exploatare, planul de afaceri pentru susţinerea probleme
unui credit bancar
C3 – Previzionarea activităţii Explicaţia, studiu
Realizează Caracterizarea metodelor de previziune: cantitative (formale şi de caz, munca
previziuni informale; metode endogene/de analiză a seriilor dinamice şi independentă,
pe termen metode exogene/cauzale), calitative/tehnologice (din exerciţii practice,
mediu perspectivă exploratorie sau din perspectivă normativă) analiza
Determinarea indicatorilor de gestiune: ai investiţiei (structura
costului de investiţie, nevoia de fond de rulment, investiţia Explicaţia, studiu
specifică, suprafaţa medie a camerei, raportul între numărul de de caz, munca
locuri la masă şi numărul de camere), ai volumului de independentă,
activitate (raportul între volumul investiţiei şi cifra de afaceri a exerciţii practice,
primului an de funcţionare, gradul de ocupare, indicele de analiza
frecventare, durata medie a sejurului), de cheltuieli (variaţia
cheltuielilor la modificarea volumului activităţii), de Studiu de caz,
rentabilitate (pragul de rentabilitate, rata rentabilităţii, cash- munca
flow-ul, productivitatea personalului) independentă,
Determinarea rentabilităţii previzionale: cheltuieli fixe – exerciţii practice,
cheltuieli variabile, cash-flow previzional, contul de exploatare analiza
previzională
Standardul de Pregătire Profesională. Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de
probe de evaluare (orale, scrise), în funcţie de specificul competenţei. Promovarea modulului este
demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate în tabelul de corelare a competenţelor cu
conţinuturile.
încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională.
Nivelul 3+ 85
realizat de acesta.
competenţe.
UC 12: Gestiunea economico-financiară a hotelului
C1 – Participă la analiza indicatorilor economici ai activităţii
Monitorizarea activităţii Departamentul administrativ: serviciul aprovizionare
Orale/
a departamentului (produse, furnizori, stocuri, economat), serviciul personal
scrise
administrativ (salarizare, supraveghere, social), serviciul tehnic
Indicatori: cererea totală, sezonalitatea cererii, elasticitatea
Determinarea
cererii, densitatea circulaţiei turistice, preferinţa relativă Orale/
b indicatorilor economici
pentru turism, volumul încasărilor/cheltuielilor, indicele stării scrise
din turism
de utilitate
Analiza performanţelor Performanţe economice: eficienţa generală a activităţii Orale/
c
economice economice, eficienţa comercială scrise
C2 – Participă la analiza indicatorilor financiari ai activităţii

Criterii de Probe de
Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă
Departament financiar: serviciul contabilitate (serviciul casă-
Monitorizarea
facturare, controlul încasărilor, casieria generală, trezoreria,
activităţii Orale/
a compartimentul debitori, compartimentul furnizori), controlul
departamentului scrise
intern (controlul mişcării banilor, controlul alimentelor şi
financiar
băuturilor)
Caracterizarea Echilibrul financiar: patrimoniul net, fondul de rulment, necesarul
Orale/
b indicatorilor de fond de rulment, trezoreria netă, ponderea capitalului propriu,
scrise
echilibrului financiar indicele de îndatorare, lichiditatea, fluxul de disponibilităţi
Planificare: estimarea cifrei de afaceri, estimarea cheltuielilor de
Orale/
c Planificarea financiară exploatare a bazei materiale, estimarea profitului din exploatare,
scrise
planul de afaceri pentru susţinerea unui credit bancar
Nivelul 3+ 86
C3 – Realizează previziuni pe termen mediu
Criterii de Probe de
Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă
Caracterizarea Metode de previziune: cantitative (formale şi informale; metode
de endogene/de analiză a seriilor dinamice şi metode Orale/
a metodelor
previziune exogene/cauzale), calitative/tehnologice (din perspectivă scrise
exploratorie sau din perspectivă normativă)
Indicatori de gestiune: ai investiţiei (structura costului de
investiţie, nevoia de fond de rulment, investiţia specifică,
suprafaţa medie a camerei, raportul între numărul de locuri la
masă şi numărul de camere), ai volumului de activitate (raportul
Determinarea
între volumul investiţiei şi cifra de afaceri a primului an de Orale/
b indicatorilor de
funcţionare, gradul de ocupare, indicele de frecventare, durata scrise
gestiune
medie a sejurului), de cheltuieli (variaţia cheltuielilor la
modificarea volumului activităţii), de rentabilitate (pragul de
rentabilitate, rata rentabilităţii, cash-flow-ul, productivitatea
personalului)
Determinarea
Rentabilitatea previzională: cheltuieli fixe – cheltuieli variabile, Orale/
c rentabilităţii
cash-flow previzional, contul de exploatare previzională scrise
previzionale
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
C1 – Participă la analiza indicatorilor economici ai activităţii
Cp (b) Determinarea indicatorilor economici din turism
Exerciţiu: Dacă venitul unei familii creşte cu 30%, iar coeficientul de elasticitate faţă de venit la un
produs este 1, cererea:
a) Se majorează cu 33,33%;
b) Se majorează cu 30%;
c) Se micşorează cu 33,33%;
d) Se micşorează cu 30%;
RASPUNS: b
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
C2 – Participă la analiza indicatorilor financiari ai activităţii
Cp (b) Determinarea indicatorilor de gestiune
Exerciţiu: Pregul de rentabilitate marchează:
Nivelul 3+ 87
m) gradul de ocupare pentru care cifra de afaceri egalează cheltuielile;
n) gradul de ocupare pentru care rentabilitatea depăşeşte un nivel stabilit;
o) cifra de afaceri pentru care gradul de ocupare este egal cu rata rentabilităţii;
p) cifra de afaceri pentru care nivelul relativ al cheltuielilor este egal cu rata renatabilităţii.
RĂSPUNS: a
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
C3 – Realizează previziuni pe termen mediu
Cp (b) Determinarea indicatorilor de gestiune
Exerciţiu: În urma analizei datelor de bilanţ şi din contul de profit şi pierderi al unui hotel s-au
obţinut următoarele date:
 profitul net anual corectat: 45000 lei
 valoarea netă a imobilizărilor corporale: 112000 lei
 valoarea netă a imobilizărilor necorporale: 8000 lei
 durata de viaţă rămasă a imobilizărilor: 6 ani
 provizioane cu caracter de rezervă: 4000 lei
Determinaţi cash-flow-ul brut.
RĂSPUNS: Cash-flow brut = profit net corectat + amortizare + provizioane
= 45000 + (112000 + 8000)/6 + 4000 = 45000 + 20000 + 4000 = 69000 lei

evaluare.
parcursul probei
portofoliile.
Nivelul 3+ 88

CRR - Nivel 5 Avansat - Asistent Manager Unit. Hotel

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRR - Nivel 5 Avansat - Asistent Manager Unit. Hotel

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007

CIOBANU GABRIELA– Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

Stagii de pregătire practică (comasată) 8 săptămâni x 30 ore/săptămână = 240 ore

COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ

Total nr. ore -120 ore modulul I, 120 ore modulul II

Prezentul curriculum ţine seama de organizarea învăţământului postliceal şi de structura Unităţii de

A. practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare, de producere şi de

B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi capabil să

utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi interacţiune (orală şi în

În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la trei puncte de reper:

Programa are următoarea structură:

VALORI ŞI ATITUDINI – ce urmează a fi formate pe parcursul şcolii postliceale pentru educarea

COMPETENŢE (ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi, în vederea folosirii lor

CONŢINUTURI RECOMANDATE, care sunt structurate în :

CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE conţine precizări cu caracter

SCURT GHID METODOLOGIC (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea

Acest capitol conţine precizări privind următoarele aspecte:

Seturile de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie

II. VALORI ŞI ATITUDINI

Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite

III. COMPETENŢE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR

Competenţe Forme de prezentare a conţinuturilor

adecvate pe baza informaţiilor comunicarea informaţiilor / detaliilor către alte persoane;

structurat logic idei, fapte şi opinii Rapoarte (relatări de evenimente, întâlniri);

5. Participă la interacţiuni Tipuri de informaţii şi opinii:

IV. CONŢINUTURI RECOMANDATE

A exprima şi a motiva acordul / dezacordul faţă de opiniile altora

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

pronumele neutru „le”*

Conjuncţii coordonatoare şi subordonatoare

La concordanza dei tempi

tabel grafic, diagramă*, statistică (repere de completare şi interpretare), relaţia tabel/text

V. CONDIŢII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Corelarea competenţelor cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în

În activitatea de învăţare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi

Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu criteriile de performanţă,

SCURT GHID METODOLOGIC3

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a

Elaborarea planificărilor presupune următoarele etape:

Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu

Structura planificării calendaristice

Conţinuturi ale U.Î.

PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL

Evaluarea în vederea certificării competenţelor se va realiza cu ajutorul unor instrumente şi probe

La elaborarea probelor şi instrumentelor de evaluare este necesar să se ţină seama de

Competenţa 2: Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate de

Competenţa 3: Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale semnificative, în

 Competenţa 4: Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative, în

 Competenţa 5: Participă la interacţiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu,

Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor în

Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi:

Esenţa proiectului constă:

PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere structurată de

La baza acestui portofoliu se află două obiective majore:

Portofoliul permite elevului:

să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice;

Portofoliul permite profesorului:

Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculum-ul

TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI APLICATĂ

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN MODUL