INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU

ACTIVITATI DE INTRETINERE , REPARATII, PRELUCRARI MECANICE DIN

CADRUL TEATRULUI NATIONAL „VASILE ALECSANDRI”IASI

CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE

I .1. CONŢINUT

Art. 1 Prezentele instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă pentru reparatii si prelucrari

mecanice cuprind cerinţele necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a
personalului care desfăşoară activitați în cadrul Teatrului Național Iași.

I .2. SCOP
Art .2 Scopul prezentelor instrucţiuni este eliminarea sau diminuarea pericolelor de
accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională existente în cadrul activitaţilor de desfăşurate pe
teritoriul Teatrului National Iasi

I .3. DOMENII DE APLICARE

Art .3 Prevederile prezentelor instrucţiuni au caracter particular şi se aplică tuturor
persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activităţi în locuri de muncă situate pe teritoriul
Teatrului şi care utilizează echipamente specifice activitatii de intretinere,reparatii si prelucrari
mecanice.

I .4. REFERINTE /ACTE NORMATIVE

Art .4 La întocmirea prezentelor instrucţiuni au fost utilizate prevederi din cărţile tehnice
ale echipamentelor din dotare, precum şi instrucţiuni proprii anexe activităţilor de intretinere,
reparatii si prelucrari mecanice.
Art .5 Prezentele instructiuni se aplica cumulativ cu prevederile Lg. 319/2006 – Legea
Securitatii si Sanatatii in Munca HOTĂRÂRII nr. 1048 din 9 august 2006 privind cerinţele
minime de securitate şi sănătate în muncă pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor
individuale de protecţie la locul de muncă; HOTĂRÂRII nr. 1051 din 9 august 2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru manipularea manuală a maselor care
prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare; HOTĂRÂRII nr. 1146
din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru utilizarea
în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă; HOTĂRÂRII nr. 971 din 26 iulie 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul de muncă.

I .5. DEFINITII SI TERMENI

a) Accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută

profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
b) Boală profesională - afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesiuni, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici şi biologici, caracteristici locului de muncă,

1
precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de
muncă.
c) Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau în asociere cu
un protector.
d) Echipamente de muncă (EM): în contextul prezentei instrucţiuni proprii, prin echipamente
de muncă se înţeleg orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de muncă;
e) Utilizarea echipamentului de muncă - orice activitate referitoare la echipamentul de
muncă, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea,
modificarea, întreţinerea, inclusiv curăţarea lui;
f) Zonă periculoasă - orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în care
prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa;
g) Lucrător expus - orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă;
h) Operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de muncă.
i) Instrucţiuni proprii de securitate a muncii : componente ale sistemului de reglementări în
domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile
desfăşurate în cadrul unităţii.
j) Mediu de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care, unul
sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
k) Persoană juridică: în contextul prezentei instrucţiuni proprii, prin conducerea persoanei
juridice se înţelege conducerea agentului economic care organizează, conduce, verifică
activitatea economică şi răspunde de aplicarea prevederilor normelor de protecţie a muncii.
l) Securitatea muncii: situaţie, stare caracterizată prin nivelul de risc mai mic sau egal cu riscul
acceptabil în sistemele de muncă.

I .6. REVIZUIREA INSTRUCTIUNILOR

Art .6 Prezentele instrucţiuni se vor revizui periodic şi vor fi modificate, ori de câte ori
este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică, survenite la nivel naţional,
la nivelul Teatrului National Iasi, sau la nivelul proceselor de muncă/locurilor de muncă.

I .7. RESPONSABILITAŢII

Art .7 Angajatorul – potrivit Legii nr. 319/2006 - trebuie să asigure condiţii pentru ca
fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă
şi postului său;
Art .8 Lucrătorii – potrivit Legii nr. 319/2006 – trebuie să îşi însuşească şi să respecte
prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a
acestora.

I.8. ÎNCADRAREA ŞI REPARTIZAREA LUCRATORILOR LA LOCUL DE MUNCĂ

Art .9 La locurile de muncă din unitate în care se desfăşoară activităţi de intretinere,

reparatii si prelucrari mecanice vor fi repartizate numai persoane care cunosc echipamentele
tehnice, instalaţiile şi procedeele de lucru, au calificarea şi autorizarea necesară şi au fost
instruiți din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, precum și lucrători care au
corespuns controlului medical obligatoriu, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii;
Art .10 In funcţie de specificul activităţii , din atelierul mecanic al Teatrului National Iasi
se interzice lucrul în cadrul acestei activităţi al persoanelor care prezintă diverse afecţiuni,
constatate la controlul medical şi care constituie contraindicaţii pentru desfăşurarea activităţii în
condiţii de protecţie;

2
 Art .11 Controlul medical periodic este obligatoriu şi se va desfăşura potrivit prevederilor
Ministerului Sănătăţii;
Art .12 La repartizarea în muncă a tinerilor, a femeilor şi a persoanelor cu diverse
infirmităţi vor fi respectate reglementările în vigoare, privind angajarea acestor categorii de
personal;
Art .13 Femeile gravide nu vor fi repartizate la locuri de muncă care impun poziţii
vicioase de lucru (poziţie ghemuită, în genunchi, ortostatism permanent etc. ), vibraţii sau
temperaturi extreme (căldură excesivă, frig);
Art .14 Dacă sarcina survine în perioada unei activităţi cu nivel ridicat de risc (pierderea
sarcinii), conducerea persoanei juridice sau fizice va lua măsuri în vederea La efectuarea
activităţilor de intretinere,reparatii si prelucrari mecanice vor fi repartizaţi numai asigurării unui
loc de muncă corespunzător.
Art .15 Repartizarea sarcinii de muncă se va face conform cerinţelor legale de
Securitate si Sanatate in Munca.

I.9. INSTRUIREA LUCRATORILOR, ORGANIZARE SI PERIODICITATEA

INSTRUIRII IN CADRUL UNITATE.

Art .16 Oganizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a lucrătorilor în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă se vor realiza conform instrucţiunilor proprii de securitate şi
sănătăţii în muncă şi legislaţiei în vigoare;
Art .17 Conducerea Teatrului National Iasi are obligaţia de a elabora, prin efort propriu
sau în colaborare cu societati specializate, instrucţiuni proprii de securitatea a muncii, în funcţie
de specificul activităţii desfăşurate, instrucţiuni ce vor fi supervizate de specialişti în domeniu.
Aceste instrucţiuni vor fi afişate la loc vizibil;
Art .18 In cadrul procesului de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a
lucrătorilor care desfăşoară activităţi, se vor trimite toate informaţiile necesare, referitoare la:
 riscurile la care sunt expuşi;
 părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate, în funcţie de specificul activităţii;
 dispozitivele de protecţie existente;
 mijloacele de protecţie şi autoprotecţie;
 modul de intervenţie în caz de avarii sau accidente;
 sistemele de avertizare/semnalizare/alarmare;
 semnificaţia marcajelor diferitelor încărcături, colete etc., conform standardelor;
Art .19 Măsurile de prim ajutor se vor stabili, în funcţie de specificul activităţii
desfăşurate, cu avizul medicului de medicină a muncii sau cu competenţă de medicină a muncii,
prin instrucţiuni proprii.
Art .20 Periodicitatea instruirii

FUNCTIE PERIODA
Mecanic intretinere si reparatii lunar
Lacatus mecanic lunar

I.10. DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECŢIE

3
 Art .21 Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea sortimentelor în
funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate de reparatii, intretinere si prelucrări
metalice, se vor face conform listei interne de acordare a echipamentului individual de
protecţie, aprobata de de conducere unitatii in baza Hotararea de Guvern 1048/2006
Art .22 În zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice în mediul de
muncă, îmbrăcămintea şi încălţămintea vor fi antistatice; se interzice utilizarea îmbrăcămintei
sintetice, generatoare de sarcini electrice sau a încălţămintei cu accesorii metalice. De
asemenea, lucrătorii vor fi dotaţi cu echipament individual de protecţie fără buzunare, manşete
sau cute în care s-ar putea acumula pulberi generatoare de incendii sau explozii;
Art .23 Personalului salariat care lucrează în medii cu temperaturi ridicate, i se va
administra, după caz, alimentaţia necesară, în conformitate cu criteriile de acordare a
alimentaţiei de protecţie;
Art .24 La terminarea lucrului, echipamentul individual de protecţie va fi depus în
vestiare special amenajate;
Art .25 Persoanele juridice sau fizice vor lua măsuri, după caz, de curăţare, denocivizare,
reparare şi întreţinere a echipamentului individual de protecţie;
Art .26 Echipamentul individual de protecţie împotriva tuturor riscurilor existente la locul
de muncă.

I.11. REPARTIZAREA SARCINII DE MUNCA

Art .27 La repartizarea sarcinii de muncă (conducător loc muncă, şef de echipă, maistru
etc.) va indica procedeul corect de lucru (nepericulos) şi măsurile de securitate a muncii ce
trebuie respectate. De asemenea, se va verifica starea echipamentului de protecţie care va fi
folosit de muncitori la lucrarea respectivă;

I.12 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ ŞI A ACTIVITĂŢILOR

Art .28 Toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi menţinute în stare de curăţenie,
libere de orice obstacol şi vor fi marcate vizibil, pentru e se evita expunerea lucrătorilor la
accidente. Căile de acces vor fi nivelate, podite sau pavate, şi amenajate în vederea scurgerii
apei. Iarna, căile de acces vor fi curăţate de zăpadă şi presărate cu materiale antiderapante
(nisip, sare, rumeguş etc.);
Art .29 Pentru autovehicule vor fi prevăzute drumuri sau spaţii de întoarcere cu o rază de
curbură care să permită manevre nepericuloase. Atunci când nu există spaţii de întoarcere,
manevrele se vor face prin pilotaj. Pe căile de circulaţie ale autovehiculelor, vor fi amplasate, la
loc vizibil, plăcuţe cu semnele de circulaţie;
Art .30 Acolo unde este cazul (diferenţe de nivel) se vor amenaja rampe de încărcare-
descărcare, la cote de nivel corespunzătoare platformei mijloacelor de transport şi prevăzute cu
dispozitive de egalizare sau podeţe de trecere cu înălţime variabilă;
Art .31 În spaţiile de lucru se va asigura un iluminat corespunzător (natural, artificial sau
mixt) conform prevederilor H.G. NR.1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru locul de muncă;
Art .32 Se va prevedea un iluminat (grup electrogen, baterie de acumulatori etc.) cu
alimentare dublă de la surse diferite de sursa iluminatului general de lucru. Tipul de construcţie
al corpurilor de iluminat se va alege în funcţie cu caracteristicile mediului în care acestea vor fi
utilizate (umiditate mare, pericol de explozie, de incendiu etc.);
Art .33 În cazul în care, în spaţiile de lucru, temperatura aerului depăşeşte valoarea de
250C, se va asigura o viteză de mişcare a aerului de cel puţin 0,5 m/s, indiferent de intensitatea
efortului fizic;
Art .34 Temperatura aerului în zonele în care se introduce mâna pentru scurt timp nu
trebuie să depăşească 550C;

4
 Art .35 Temperatura unor părţi ale utilajelor cu care se poate veni în contact accidental în
timpul lucrului nu trebuie să depăşească 400 C;
Art .36 În încăperile sau în apropierea echipamentelor tehnice, unde au loc degajări de
căldură, se vor prevedea mijloace pentru controlul temperaturii, fiind interzisă scoaterea în
funcţiune a acestora;
Art .37 În spaţiile de lucru cu degajări mari de căldură, vor fi adoptate măsuri speciale de
protecţie, privind:
- Organizarea întreruperilor periodice ale activităţii sau reducerea timpului de muncă, în funcţie
de condiţiile concrete de muncă;
- Amenajarea de spaţii speciale pentru repaus, care să permită restabilirea echilibrului termic;
Art .38 În cazul muncii în aer liber se vor lua măsuri care să prevină răcirea sau
supraîncălzirea lucrătorilor, prin întreruperi periodice ale activităţii, a căror durată şi frecvenţă
vor fi conform propunerilor conducerii unităţii. De asemenea, se vor amenaja spaţii fixe sau
mobile pentru protejarea lucrătorilor împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile;
Art .39 La depozitele şi halele la care uşile au dimensiuni mai mari de 3×3 m, se vor
prevedea obligatoriu uşi de acces pentru salariaţi;
Art .40 Instalaţiile care degajă aburi vor fi etanşeizate sau prevăzute cu instalaţii de
ventilare.
Art .41 Orice element de mobilier va fi finisat corespunzător , pentru a nu provoca
accidente la manipularea produselor;
Art .42 Periodic va fi verificată stabilitatea pieselor de mobilier;
Art .43 La amplasarea mobilierului şi a utilajelor se vor lua următoarele măsuri:
- Spaţiul de amplasare să fie în afara spaţiilor de circulaţie a personalului;
- Personalul salariat să nu fie expus acţiunii curenţilor de aer, radiaţiilor solare directe etc. ;
- Echipamentele şi utilajele vor avea ecrane de protecţie, apărători, carcase etc. care să
împiedice accesul personalului salariat la elementele periculoase ale acestora;

CAPITOLUL II

NOTIUNI SPECIFICE ACTIVITATII DE INTRETINERE, REPARATII SI

PRELUCRARI MECANICE

II.1 MASURI DE ELECTROSECURITATE DIN CADRUL ATELIERULUI MECANIC

AL TEATRULUI NATIONAL IASI

Art .44 Protecţia împotriva electrocutarii prin atingere directă la echipamentele electrice
de pe maşinile-unelte se realizează prin:
o utilizarea carcaselor de protecţie;
o izolarea suplimentară a părţilor active;
o descărcarea energiei înmagazinate în condensatoare;
o interzicerea accesului la părţile active a personalului necalificat în meseria de
electrician şi neautorizat să lucreze la instalaţiile respective.
Art .45 Deschiderea carcaselor de protecţie (uşi, capace, plăci de închidere etc.) se va
realiza prin unul din următoarele moduri:
-utilizând o cheie sau o sculă specială când, în interiorul carcaselor, au acces numai
persoane calificate în meseria de electrician şi autorizate să lucreze la instalaţiile respective;
-folosind blocaje electrice sau mecanice care deconectează toate părţile active, când în
interiorul carcaselor au acces şi persoane necalificate în meseria de electrician, însă
autorizate să lucreze la instalaţiile respective;

5
 -fără folosirea unei chei sau scule fără deconectarea părţilor active, când accesul este
ocazional şi se realizează un obstacol sau o îngrădire în interiorul carcasei, pentru a
împiedica atingerea părţilor active.
Art .46 Izolaţia suplimentară va acoperi complet părţile active şi va fi rezistentă la
toate solicitările fizice şi chimice posibile.
Art .47 Pe maşinile-unelte sunt admise următoarele sisteme de distribuţie a energiei
electrice:
 curent alternativ trifazat:
 cu neutru legat direct la pământ (cu 3 sau 4 conductoare);
 cu neutrul izolat ( cu 3 conductoare).
 curent alternativ monofazat:
 cu două conductoare, din care unul este legat direct la pământ;
 cu două conductoare izolate faţă de pământ;
 curent continuu:
 cu două conductoare, din care unul este legat direct la pământ;
 cu două conductoare izolate faţă de pământ.

Art .48 Utilizarea altor sisteme constituie, pentru fiecare caz în parte, obiectul unei
examinări speciale.
Art .49 În cazul maşinilor-unelte alimentate de la reţeaua electrică de joasă tensiune cu
neutrul legat la pământ, protecţia principală trebuie să fie legarea la nul, suplimentată de
protecţia prin legare la pământ.
Art .50 În cazul maşinilor-unelte alimentate de la o reţea electrică de joasă tensiune,
izolată faţă de pământ, protecţia principală trebuie să fie legarea la pământ, suplimentată
obligatoriu de utilizarea unui dispozitiv care să întrerupă alimentarea cu energie electrică în
maximum 3 secunde de la apariţia unui curent de defect periculos sau a unei tensiuni de
atingere periculoasă.
Art .51 Batiul maşinilor-unelte va fi prevăzut cu două borne de protecţie. Una dintre
borne se va afla în cutia de borne de alimentare, iar cealaltă se va afla în exterior, pe
construcţia metalică a maşinii. Aceasta prevedere va fi respectată şi la prefabricatele electrice
de joasă tensiune (PEJT) din care se alimentează cu energie electrică maşinile-unelte.
Art .52 În cazul reţelelor electrice legate la pământ cu tensiunea de linie de 380 V,
cablurile care alimentează maşinile-unelte trebuie să continuă două conductoare de nul (de
lucru şi de protecţie), dacă tablourile electrice nu sunt montate pe maşini şi dacă pe maşini
există receptoare alimentate la tensiunea de 220 V.
Art .53 Conductorul de nul se va conecta la o bornă izolată, de lânga bornele fazelor din
cutia de borne a maşinii.
Art .54 Conductorul de nul de protecţie se leagă la borna de protecţie aflată în cutia de
borne a maşinii-unelte. Dacă nu există nici un receptor alimentat la 220 V, atunci cablul poate
să nu conţină un singur conductor de nul (conductorul de nul de protecţie).
Art .55 În cazul reţelelor legate la pământ cu tensiunea de alimentare de 380 V,
cablurile care alimentează maşinile-unelte vor conţine un singur conductor de nul, indiferent
de tensiunile receptoarelor monofazate (infăşurarile primare ale transormatoarelor de iluminat
sau de comandă etc.), dacă tabloul electric echipat cu protecţie maximală de curent (cu
carcasa metalică) este sudat pe construcţia metalică a maşinii.
Art .56 Conductorul de nul se va conecta la borna sau bara tabloului electric, iar aceasta
se va lega prin sudura la masa maşinii. Masa se va legă la pământ.
Art .57 Mijlocul principal de protecţie împotriva electrocutării prin atingere indirecta la
echipamentele montate pe maşini-unelte va fi legarea la masa metalică a maşinii. Legarea la
masă a echipamentelor electrice mobile ale maşinilor-unelte se va realiza printr-un conductor
de cupru flexibil, care va însoţi conductoarele de fază.

6
 Art .58 Legarea echipamentelor electrice fixe ale maşinilor-unelte se va face cu
conductoare de cupru flexibile, conectate între carcasele lor şi bornele special montate pe
batiurile maşinilor. Dacă nu este posibilă această soluţie, se va realiza măsura indicată mai sus
pentru echipamentele mobile.
Art .59 Mijlocul suplimentar de protecţie împotriva electrocutării, prin atingere
indirectă la echipamentele electrice montate pe maşinile-unelte, va fi deconectarea automată
în caz de defect.
Art .60 În cazul reţelelor legate la pământ, se va adopta protecţia prin deconectare
automată la curenţii de defect (PACD).
Art .61 În cazul în care nu se utilizează protecţia automată la curenţii de defect (PACD)
ca protecţie suplimentară, atunci legarea la masa metalică a maşinii va fi considerată drept
protecţie suplimentară, iar ca protecţie principală va fi adoptată legarea la nul. Legarea la nul
va fi asigurată prin conductorul de protecţie din cablul de alimentare a echipamentului de pe
maşina-unealtă.
Art .62 În cazul reţelelor izolate faţă de pământ, va fi prevăzut obligatoriu un dispozitiv
de semnalizare sau deconectare a punerilor simple la pământ.
Art .63 Protecţia suplimentară se va adoptă numai dacă reţelele de pe maşini sunt
separate galvanic de reţelele de alimentare ale maşinilor.
Art .64 Buloanele şi şuruburile care servesc la asamblarea diverselor organe ale
maşinilor-unelte vor fi considerate ca asigură legătura galvanică la pământ, dacă suprafeţele
de contact sunt curăţate şi secţiunile lor transversale suportă curentul de defect.
Art .65 Suprafeţele portante metalice ale echipamentelor mobile ale maşinilor-unelte
vor fi considerate că asigură continuitatea electrică pentru legarea la masă (pământ), dacă
între acestea şi suprafeţele fixe nu există straturi izolante.
Art .66 Rezistenţa electrică, măsurată între borna de legare la pământ şi oricare parte
metalică care poate fi atinsă de om, nu va depăşi 0,1 Ω.
Art .67 Tuburile metalice flexibile nu vor fi folosite drept conductoare de protecţie, dar
vor fi racordate la circuitul de protecţie.
Art .68 Racordarea se va face prin elementele de fixare sau printr-un alt conductor.
Art .69 Şuruburile şi bornele destinate legăturilor conductoarelor de protecţie nu vor
avea funcţia de asamblare.
Art .70 Părţile metalice ale echipamentelor electrice cu acţionare manuală vor fi legate
la circuitul de protecţie sau vor avea izolaţie suplimentară.
Art .71 Cablurile de alimentare ale organelor maţinilor-unelte, care în timpul
funcţionării se deplasează sub tensiune, vor fi protejate cu elemente sigure împotriva
deteriorărilor mecanice.
Art .72 Tuburile metalice flexibile nu sunt admise pentru astfel de protecţie.
Art .73 Pozarea cablurilor flexibile de alimentare a elementelor mobile, cu caracter
temporar, prin canalele platformelor de fixare, este interzisă.
Art .74 Este obligatorie protecţia cablurilor împotriva deteriorărilor cauzate de şpanul
rezultat din procesul de prelucrare.
Art .75 Cablurile de forţă vor fi pozate pe trasee diferite faţă de cablurile de comandă
sau iluminat local. Se admite montarea cablurilor într-un singur tub, jgheab sau mănunchi, cu
condiţia izolării suplimentare a conductoarelor corespunzătoare tensiunii celei mai mari.
Art .76 Este interzisă amplasarea prizelor pe pereţii prefabricatelor electrice de joasă
tensiune (PEJT) pentru alimentarea elementelor mobile, dacă producătorul PEJT nu a
prevăzut aceasta.
Art .77 Amplasarea echipamentelor electrice pe maşinile-unelte va fi făcută în aşa fel
încât să nu se producă deteriorarea lor la scoaterea şpanului.
Art .78 Distanţa minimă faţă de tablourile electrice, sub care este interzis să se
depoziteze materiale sau utilaje, va fi de 60 mm. Această distanţă se va adopta şi în cazul

7
coridoarelor de manevră, comandă şi întreţinere a tablourilor electrice, cu condiţia ca gradul
de protecţie a lor să fie de cel puţin IP 2x.
Art .79 Se interzice depozitarea de materiale, scule sau alte obiecte în tablourile
electrice.
Art .80 Curăţirea interioarelor tablourilor se va face o dată pe trimestru.
Art .81 În halele cu deranjări de prafuri conductibile, dacă este necesar, timpul la care se
face întreţinerea se a reduce în mod corespunzator.
Art .82 Protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă la corpurile de iluminat
amplasate pe maşini se va asigura prin realizarea unui grad normal de protectie de cel puţin IP
3x.
Art .83 Corpurile de iluminat care se amplasează în zona de manipulare vor fi astfel
construite încât deschiderea lor să se facă numai cu ajutorul unor scule speciale.
Art .84 Schimbarea de lumină la corpurile de iluminat este permisă numai după
întreruperea tensiunii din circuitul de alimentare.
Art .85 Protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă la corpurile de iluminat
fixate pe masă este admisă a se efectua prin:
alimentare la tensiune redusă, la 24 V pentru corpurile de iluminat portabile;
separare de protecţie pentru corpurile de iluminat care se dirijează sub tensiune pentru
iluminarea zonei de lucru;
legarea la masa metalică a maşinii-unealtă, masa legată obligatoriu la pământ.
Art .86 Conductoarele de alimentare a corpurilor de iluminat, care se dirijează sub
tensiune, vor avea izolaţia întărită pe zona tijei de fixare.
Art .87 În cazul articulaţiilor din material electroizolant, se va realiza o legătură
electrică, care să asigure continuitatea galvanică între tijele separate de articulaţie.
Art .88 Articulaţiile tijei de fixare a corpurilor de iluminat, care se dirijează sub
tensiune, se vor construi în aşa fel încât să nu deterioreze izolaţia conductoarelor.
Art .89 Este interzisă utilizarea construcţiilor metalice ale maşinilor-unelte drept
conductor de nul.
Art .90 Alimentarea cu energie electrică a circuitelor de comandă este permis să se facă,
fie direct de la reţeaua de alimentare a maşinilor-unelte, fie de la un transformator de
comandă.
Art .91 Alimentarea directă de la reţeaua de alimentare legată la pământ se va face între
faza şi nul. În acest caz, butoanele de comandă se vor amplasa de partea fazei.
Art .92 Este admisă şi alimentarea între două faze, cu condiţia ca, la o punere la pământ
între bobina contactorului şi butoanele de comandă, să nu se producă o conectare nedorită a
contactorului.
Art .93 Alimentarea directă a circuitelor de comandă de la reţeaua de alimentare
izolată de pământ este permisă cu condiţia utilizării unui dispozitiv care să deconecteze
reţeaua la scăderea rezistenţei de izolaţie sub o anumită valoare. În cazul reţelei de 0,4 KV,
limita minimă a rezistenţei de izolaţie la care dispozitivul trebuie să deconecteze este de 7 kΩ.
Art .94 În cazul în care dispozitivul de protecţie semnalizează defectele de izolaţie în
reţeaua de alimentare izolată faţă de pământ, fără a deconecta reţeaua, atunci circuitele de
comandă vor fi alimentate printr-un transformator de comandă separator.
Art .95 Alimentarea circuitelor de comandă de la transformatoarele care fac o separare
galvanică de reţeaua de alimentare a maşinilor-unelte, se va realiza, fie cu unul din
conductoarele legate la pământ, fie cu o distribuţie izolată faţă de pământ.
Art .96 Distribuţia cu un conductor legat la pământ se va adopta în cazul în care o
deconectare rapidă în caz de defect nu conduce la accident.
Art .97 Distribuţia izolată faţă de pământ a circuitelor de comandă, indiferent de
tensiunea de alimentare, va fi prevăzută obligatoriu cu dispozitive de semnalizare sau de
deconectare a punerilor simple la pământ.

8
 Art .98 Dispozitivele de protecţie se vor conecta pe semnalizare în caz de defect, atunci
când o deconectare nedorită duce la accident.
Art .99 Conectarea pe deconectare a dispozitivelor de protecţie în caz de defect, se face
atunci când, din cauza deconectării, nu se produc accidente.

II.2. MASURI DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR DIN CADRUL

ATELIERULUI DE PRELUCRARI MECANICE AL TEATRULUI NATIONAL IASI

Art .100 În încăperile cu pericol de incendiu şi explozii sunt interzise: fumatul, intrarea
cu foc deschis. În acest scop pe uşa de la intrare se vor monta plăcuţe avertizoare;
Art .101 La amenajarea spaţiilor de lucru destinate depozitării, manipulării propriu-zise
a materialelor inflamabile, a celor care formează amestecuri explozive, a gazelor combustibile
şi toxice, comprimate, lichefiate etc. se vor respecta prevederile Instructiunilor generale de
prevenire şi stingere a incendiilor ;
Art .102 Se interzice lucrătorilor accesul cu flacără deschisă în spaţiile de lucru unde
există pericolul producerii incendiilor şi exploziilor. Vor fi afişate, în locuri vizibile, tăbliţe
avertizoare pentru interzicerea fumatului în spaţiile de lucru cu pericol de incendii şi explozii;
Art .103 În spaţiile de lucru unde se manipulează materii inflamabile, lucrătorii nu vor
purta îmbrăcăminte din fibre sintetice sau încălţăminte cu accesorii metalice;
Art .104 Se interzice transvazarea lichidelor inflamabile cu ajutorul aerului comprimat.
În acest scop se va utiliza obligatoriu un gaz inert;
Art .105 Produsele inflamabile şi explozive vor avea marcate clar pe ambalaj:
 denumirea chimică uzuală a substanţei;
 densitatea sau concentraţia substanţei;
 gradul de pericol pe care îl reprezintă;
 reprezentarea grafică a semnului de avertizare standardizat;
Art .106 Pentru efectuarea unor intervenţii în spaţiile de lucru cu pericol de incendiu sau
explozie, lucrătorii vor utiliza scule antiscântei;
Art .107 Efectuarea unor operaţii care necesită utilizarea focului deschis va fi posibilă
numai după obţinerea „PERMISULUI DE LUCRU CU FOC”;
Art .108 Vor fi amenajate spaţii de evacuare a personalului, în caz de incendiu, conform
prevederilor Instructiunilor generale de prevenire şi stingere a incendiilor;
Art .109 Spaţiile de evacuare vor fi menţinute în stare de curăţenie şi vor fi semnalizate
corespunzător. Se va prevedea un iluminat de siguranţă de evacuare care va asigura o
iluminare de cel puţin 0,3 1x la nivelul pardoselii.

II.3. MASURI DE SECURITATE PENTRU MANIPULAREA ŞI DEPOZITAREA

MATERIILOR PRIME ŞI A MATERIALELOR

Manipularea manuală a maselor

Art .110 Prin manipulare şi transport prin purtare sau manipulare manuală a maselor se
înţelege orice operaţie de transport sau susţinere a unei mase de către unul sau mai mulţi
salariaţi, inclusiv ridicarea, coborârea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase
care, din cauza caracteristicilor sale sau a condiţiilor ergonomice nefavorabile, implică riscuri
de accidentare sau îmbolnavire profesională.
Art .111 Manipularea manuală a maselor poate cauza:
■ afecţiuni cumulative, cauzate de deteriorarea progresivă şi repetată a sistemului musculo-
scheletic prin activităţi continue de ridicare sau manipulare manuală, de exemplu afecţiunile
dorsolombare;
■ traumatisme acute produse prin accidentare, de exemplu tăieturile sau fracturile.

9
■ Afecţiunile dorsolombare de origine profesională constituie o problemă majoră de sănătate
(23,8 %) în UE, numărul lucrătorilor afectaţi fiind mult mai mare (38,9 %) în noile state
membre (2).
Art .112 Există mai mulţi factori de risc care fac ca operaţiile de manipulare manuală a
maselor să fie periculoase şi, astfel, să crească riscul producerii unor traumatisme. În special,
riscul de afecţiuni dorsolombare este asociat cu patru aspecte ale manipulării manuale a
maselor.

MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR

Art .113 Conducerea institutiei trebuie să ia măsuri organizatorice corespunzătoare sau să
folosească mijloace adecvate, în special echipament mecanic, pentru a evita manipularea şi
transportul prin purtare a maselor de către salariaţi.
Art .114 În toate cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin
purtare a maselor, institutiei trebuie să organizeze locurile de muncă astfel încât la manipularea
şi transportul prin purtare să fie eliminat sau redus riscul de accidentare sau îmbolnavire
profesională.
Art .115 În cazurile în care manipularea şi transportul prin purtare nu pot fi evitate,
conducerea institutiei , va organiza locurile de muncă astfel încât activitatea să se desfăşoare în
condiţii de siguranţă şi cu risc cât mai mic pentru sănătate şi:
a.).Va evalua în prealabil, condiţiile de securitate şi sănătate pentru activitatea respectivă în ceea
ce priveşte:
-caracteristicile maselor;
-efortul fizic depus;
-caracteristicile mediului de muncă;
-caracteristicile activităţii.
b.Va dispune şi va urmări realizarea măsurilor corespunzătoare în scopul evitării sau reducerii
riscurilor de accidentare sau afectare a sănătăţii luând în considerare:
1) Caracteristicile masei (cum sunt):
-greutatea şi dimensiunile;
-dificultarea de apucare;
-instabilitatea sau riscul deplasării conţinutului;
-plasarea în aşa fel încât ea trebuie manipulată la o anumită distanţă de trunchi sau cu flexie ori
a trunchiului;
-susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorită marginilor, muchiilor, în special în
eventualitatea unei ciocniri.

Caracteristicile masei
Art .116 Riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare creşte dacă masa este:
■ prea grea: nu există o anumită limită de siguranţă care să garanteze absenţa riscului - o
greutate de 20-25 kg este mare pentru majoritatea oamenilor;
■ prea mare: dacă masa este prea mare, nu este posibilă respectarea regulilor de bază referitoare
la ridicarea şi purtarea acesteia – respectiv de a ţine greutatea cât mai aproape de corp posibil;
astfel, muşchii vor obosi mai repede;
■ greu de prins: poate determina alunecarea obiectului şi accidentarea; masele cu marginile
tăioase sau cele care conţin materiale periculoase pot produce vătămări lucrătorilor;
■ dezechilibrată sau instabilă: aceasta determină solicitarea inegală a muşchilor şi extenuarea
din cauza faptului că centrul de greutate al obiectului se află la distanţă faţă de mijlocul
trunchiului lucrătorului;
■ poziţionată astfel încât necesită prinderea masei cu braţele întinse, cu aplecarea sau răsucirea
trunchiului, ceea ce impune un efort muscular mai mare;

1
■ având o formă sau mărime care împiedică vizibilitatea lucrătorului, mărind astfel posibilitatea
alunecării/dezechilibrării, căderii sau lovirii.

2) Efortul fizic:
-prea mare;
-care un poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului;
-care antreneaza o miscare brusca a mesei;
-care este realizat atunci cand corpul se afla intr.-o pozitie instabila;

3) Caracteristicile mediului de munca (cum sunt):

-inexistenţa unui spatiu suficient in special pe verticala, pentru realizarea activitatii;
-pardoselile alunecoase si/sau care prezinta neregularitati;
-imposibilitatea ridicarii manuale la inaltime, in siguranta;
-manipularea maselor la mai multe niveluri;
-instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale;
-conditiile climatice necorespunzatoare.

Mediul de muncă

Art .117 Următoarele caracteristici ale mediului de muncă pot conduce la creşterea
riscului apariţiei unor afecţiuni dorsolombare:
■ insuficient spaţiu liber pentru operaţiile de manipulare manuală a maselor; lucrătorul poate fi
constrâns să adopte o poziţie incomodă sau să deplaseze masele într-o manieră periculoasă;
■ sol cu denivelări, instabil sau alunecos, ce poate cauza creşterea riscului de accidentare;
■ temperatura ridicată produce oboseală lucrătorilor, în timp ce transpiraţia îngreunează
prinderea uneltelor, impunând un efort mai mare; temperatura scăzută poate determina
amorţirea mâinilor, îngreunând, de asemenea, prinderea;
■ iluminatul insuficient poate cauza creşterea riscului de accidentare sau poate obliga lucrătorii
să adopte poziţii incomode, pentru a vedea clar ceea ce fac.

4) Cerintele activitatii sunt:

-efortul fizic frecvent si prelungit;
-insuficiente repausului fiziologic sau de recuperare;
-distantele mari pentru transportat sarcini;
-ritm impus de un proces de munca care un poate fi schimbat de salariat.La efectuarea
operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor repartiza numai salariati
care corespund din punct de vedere fizic.Se interzice manipularea frecventa si prelungita a
sarcinilor, fara efectuarea unor controale medicale periodice.

Sarcina de muncă

Art .118 Riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare creşte dacă sarcina:
 este foarte solicitantă, de exemplu dacă aceasta este executată frecvent sau pe o perioadă
îndelungată;
 implică poziţii sau mişcări incomode, de exemplu trunchi aplecat şi răsucit, braţe ridicate,
încheieturi ale mâinilor răsucite, prea întinse;
 implică manipulări repetitive.

Art .119 Conducerea persoanei juridice sau fizice va urmări ca lucrătorii, care execută
lucrări de manipulare şi transport prin purtare să primească o instruire adecvată şi informaţii

1
privind manipularea şi transportul prin purtare şi riscurile la care se expun în cazul în care
aceste activităţi nu sunt executate corect.
Art .120 Lucrătorii vor fi informaţi asupra măsurilor luate de conducerea persoanei
juridice pentru asigurarea securităţii, la manipularea şi transportul prin purtare.
Art .121 Conducerea persoanei juridice sau fizice va urmări modul în care lucrătorii
respectă indicaţiile tehnice de lucru privind manipularea şi transportul prin purtare.
Art .122 Conducerea persoanei juridice sau fizice, pentru fiecare caz în parte, va indica
greutatea sarcinii de ridicat precum şi centrul de greutate în cazul unui ambalaj excentric.
Art .123 Conducerea persoanei fizice sau juridice va consulta lucrătorii sau reprezentanţii
lor şi va permite acestora să ia parte la discutarea problemelor referitoare la manipularea şi
transportul manual al maselor care ar putea afecta sănătatea şi securitatea în muncă.
Art .124 Lucrătorii sau reprezentanţii lor au dreptul să prezinte propunerile lor şi să ceară
conducerii persoanei juridice sau fizice să ia măsuri de eliminarea riscurilor pentru salariaţi
folosiţi la manipularea şi transportul prin purtare a maselor.
Art .125 Masele manipulate şi transportate manual, distanţele de transport manual pe
orizontală, masele transportate manual pe plan înclinat, înălţimea maximă la care sunt ridicate
masele, distanţa dintre două niveluri între care sunt efectuate transporturi manuale sau masele
maxime care pot fi transportate pe plan înclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu
trebuie să încalce prevederile HG 1051/2006.
Art .126 În timpul manipularii manuale a maselor, salariatul sau lucrătorii trebuie să aibă
vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care împiedica vizibilitatea.
Art .127 Conducatorul locului de muncă va stabili numărul de salariaţi care vor efectua
manipularea şi transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea de
către un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera
dezechilibrări.
Art .128 Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzătoare.
Art .129 Manipularea în acelaşi timp a doua sau mai multe obiecte se va face numai dacă
sunt fixate între ele corespunzător. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare în
acelaşi timp a maselor care sunt instabile între ele.
Art .130 Obiectele ambalate în cutii, lăzi etc., trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Se
interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii, lăzi etc.
Art .131 Traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul transportului prin purtare nu
trebuie să fie cu obstacole, instabil sau alunecos.
Art .132 Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafeţe
tăietoare sau care, datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu
palmare.
Art .133 Se interzice manipularea manuală a maselor în/din locuri în care nu există spaţiu
pe orizontală sau verticală corespunzător pentru realizarea acestei activităţi, dacă nu se iau
măsuri suplimentare pentru micşorarea riscului de accidentare sau îmbolnăviri profesionale.
Art .134 Planurile înclinate utilizate de salariaţi pentru manipularea şi transportul manual
al maselor trebuie să aibă stabilitate şi să fie prevăzute cu parapete de protecţie.
Art .135 În cazul în care condiţiile climatice (vânt, ceaţă, căldură excesivă etc.) nu permit
manipularea şi transportul manual al maselor în condiţii de securitate, conducătorul locului de
muncă trebuie să ia măsuri suplimentare pentru eliminarea sau micşorarea riscului de
accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Art .136 Se interzice creşterea numărului de ridicări sau coborâri pe unitate de timp .
Art .137 Se interzice utilizarea lucrătorilor la manipularea şi transportul manual al
maselor dacă nu au echipament individual de protecţie şi/sau de lucru corespunzător şi în bună
stare.
Art .138 Există câţiva factori individuali care pot influenţa riscul apariţiei unor afecţiuni
dorsolombare:

1
 lipsa de experienţă, de instruire şi de cunoştinţe corespunzătoare meseriei;
 vârsta – riscul apariţiei afecţiunilor dorsolombare creşte odată cu vârsta şi cu vechimea în
muncă;
 caracteristicile şi capacităţile fizice, precum înălţimea, greutatea şi forţa;
 afecţiuni dorsolombare anterioare.

Evaluarea riscurilor

Art .139 Angajatorii sunt obligaţi să evalueze riscurile pentru securitate şi sănătate la care
sunt expuşi lucrătorii acestora. În vederea realizării unei evaluări eficiente a riscurilor, puteţi
parcurge următoarele etape simple.
Art .140 Identificaţi pericolele care pot provoca accidente, vătămări sau care pot dăuna
sănătăţii.
Art .141 Identificaţi persoanele care pot fi vătămate şi modul în care se poate produce
vătămarea.
Art .142 Evaluaţi măsurile de protecţie existente, dacă sunt suficiente sau dacă sunt
necesare alte măsuri.
Art .143 Monitorizaţi riscurile şi revizuiţi măsurile de prevenire.

Măsuri de prevenire
Art .144 Accidentele de muncă şi bolile profesionale pot fi prevenite prin eliminarea sau
cel puţin reducerea riscurilor asociate manipulării manuale a maselor. Se recomandă respectarea
următoarelor măsuri de prevenire, în următoarea ordine de prioritate:
Art .145 Eliminarea - se ia în considerare posibilitatea evitării manipulării manuale a
maselor, de exemplu utilizând echipamente de manipulare: carucioare de manipulare;
Art .146 Măsuri tehnice – dacă manipularea manuală nu poate fi evitată, trebuie luată în
considerare utilizarea unor dispozitive de ajutor asemenea cărucioarelor de manipulare ;
Art .147 Măsuri organizatorice, cum ar fi alternarea activităţilor şi introducerea de pauze
suficient de lungi, trebuie luate în considerare doar dacă eliminarea sau reducerea riscurilor
asociate manipulării manuale a maselor nu este posibilă.
Art .148 Furnizarea de informaţii privind riscurile şi efectele negative pe care le are
manipularea manuală a maselor asupra sănătăţii şi instruirea în vederea utilizării echipamentelor
şi a tehnicilor corecte de manipulare.
Art .149 Reabilitarea şi reintegrarea profesională a lucrătorilor cu afecţiuni musculo-
scheletice (AMS) trebuie să constituie o parte integrantă a politicii în domeniul AMS la locul de
muncă. Aceasta va contribui la îmbunătăţirea sănătăţii şi a stării de bine a lucrătorilor, precum
şi la evitarea scăderii productivităţii.
Art .150 Este esenţială implicarea lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora în combaterea
riscurilor la locul de muncă.
Art
Tehnicile corecte de manipulare
Art .151 Înainte de a ridica o masă, trebuie să vă pregătiţi şi să vă planificaţi sarcina de
muncă. Asiguraţi-vă că:
■ ştiţi unde trebuie să mergeţi;
■ spaţiul în care urmează să faceţi operaţia de manipulare este liber de orice obstacol;
■ aveţi o bună prindere a masei;
■ mâinile dumneavoastră, masa şi dispozitivele de prindere de orice fel nu sunt alunecoase;
■ dacă executaţi operaţia de ridicare împreună cu încă o persoană, fiecare trebuie să ştie cu
precizie cum se procedează.
Art .152 La ridicarea unei mase trebuie să aplicaţi următoarea tehnică:

1
■ poziţionaţi picioarele în jurul masei, cu trunchiul aplecat deasupra acesteia (dacă acest lucru
nu este posibil, încercaţi să vă apropiaţi cât mai mult posibil de masă);
■ la ridicare, sprijiniţi toată greutatea în muşchii picioarelor;
■ îndreptaţi-vă spatele;
■ trageţi masa cât mai aproape posibil de corpul dumneavoastră;
■ ridicaţi şi purtaţi masa cu braţele întinse îndreptate în jos.

Depozitarea, stivuirea, încărcarea şi descărcarea materialelor în bucăţi

Art .153 Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de

accidentare, incendii şi explozii.
Art .154 Depozitarea materialelor pe rafturi se face în aşa fel încât să nu fie posibilă
căderea lor.
Art .155 Persoana juridică sau fízică va stabili locul şi modul de stivuire pentru fiecare
material în bucăţi care se depozitează.
Art .156 Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din
materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaje de acelaşi tip şi dimensiuni.
Art .157 Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este
permisă.
Art .158 Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificări după
fiecare folosire, pentru stabilirea oportunităţii folosirii în continuare a acestora în condiţii de
siguranţă.
Art .159 Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prăbuşirea
stivei.
Art .160 Când încărcarea, descărcarea sau transportul materialelor se efectuează de doi
sau mai multi salariaţi efortul repartizat pe o persoana nu trebuie să depăşească limitele admise.
Totodată, se va asigura că obiectele respective, să se poată prinde bine cu unelte de apucare sau
cu mâinile.
Art .161 În cazul în care o sarcină este încărcată, descarcată sau transportată, prin purtare,
concomitent de către mai mulţi muncitori, aceştia vor ridica şi coborâ sarcina numai la comanda
conducatorului operaţiei.
Art .162 Încărcăturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate
împotriva deplasării, răsturnării sau căderii. Încărcătura va fi astfel aranjată încât conducătorul
mijlocului de transport să poată supraveghea drumul parcurs.
Art .163 Încărcatura stivuită nu va depăşi capacitatea maximă a mijlocului de transport
nemecanizat, iar în cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie să atingă solul în
timpul mersului.
Art .164 La încărcarea şi descărcarea vehiculelor, lucrătorii trebuie să fie astfel aşezaţi
încât să nu se lovească între ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipulează.
Art .165 Se interzice accesul la locul de descarcare – încărcare manuală a persoanelor
care nu au nici o atribuţie la aceste operaţii.

Împingerea şi tragerea
Art .166 Este important să utilizaţi greutatea proprie a corpului în timpul împingerii şi
tragerii; pentru împingere aplecaţi-vă înainte iar pentru tragere, lăsaţi-vă pe spate;
Art .167 Să aveţi suficientă aderenţă pe sol pentru a vă putea apleca înainte/pe spate;
Art .168 Să evitaţi încovoierea şi răsucirea spatelui;
Art .169 Dispozitivele de manipulare să fie echipate cu mânere/elemente de prindere,
astfel încât să vă puteţi folosi mâinile pentru a exercita o forţă; mânerele trebuie să fie
poziţionate la o înălţime între umăr şi talie astfel încât să puteţi împinge/trage într-o poziţie
bună, neutră;

1
 Art .170 Dispozitivele de manipulare trebuie să fie bine întreţinute, astfel încât roţile să
aibă dimensiuni potrivite şi să se învârtă uşor;
Art .171 Planurile de sprijin trebuie să fie tari, nivelate şi curate.

Părţile corpului care pot fi afectate în urma manipulării manuale a maselor

Art .172 Afecţiunile care apar în urma manipulării manuale a maselor pot afecta spatele,
membrele superioare şi inferioare.
Art .173 Îndeplinirea sarcinilor de muncă legate
de manipularea manuală a maselor, cum ar fi ridicare,
împingere sau tragere pot avea drept rezultat vătămarea
dureroasă a coloanei vertebrale, pentru care sunt
responsabili următorii factori:
Art .174 factori umani - de ex. vârsta, sexul,
condiţia fizică,
Art .175 factori legaţi de încordarea fizică pe care
o presupune munca - de ex. frecvenţa activităţilor
repetate de ridicare, purtare ş.a.m.d., manipulare statică,
Art .176 actori organizatorici - de ex.
managementul sistemelor de muncă, cum ar fi ridicarea
în echipă.
Art .177 Părţile corpului care pot fi afectate în urma manipulării manuale a maselor sunt :
Discurile intervertebrale:
Art .178 Au o mare importanţă, datorită funcţiilor
lor:
■ amortizează şocurile: un disc, care poate fi comparat cu o
anvelopă umflată, absoarbe variaţiile de presiune,
■ asigură mobilitatea: discul permite aplecarea, întoarcerea, îndoirea spatelui
Riscuri legate de manipularea manuală a maselor

Art .179 Este necesară reducerea la minim a riscurilor legate de manipularea manuală a
maselor întrucât ele duc la apariţia afecţiunilor dorsolombare. Acestea sunt o consecinţă a
modului necorespunzător de îndeplinire a sarcinilor de muncă. Aceste afecţiuni sunt rezultatul
manipulării unor mase grele şi foarte grele şi al neutilizării dispozitivelor mecanice pentru a evita
şi reduce la minim riscurile legate de manipularea manuală a maselor.
Art .180 Realizarea evaluarii riscurilor profesionale care trebuie să identifice pericolele şi să
conducă la dezvoltarea şi implementarea de măsuri de prevenire.

Factori de risc generaţi de modul de îndeplinire a sarcinilor de muncă

Art .181 Pentru a evita aparitia afectiunilor

dorsolombare, poziţia cel mai puţin periculoasă a
corpului este cea în picioare, pentru că astfel discurile şi
ligamentele sunt solicitate în mod egal.
Art .182 Repetarea de prea multe ori sau pe
perioade lungi de timp (o poziţie ortostatică), a unor
pozitii dificile de manipulare poate fi periculoasă pentru
sănătate, în special pentru zona dorsolombară a coloanei
vertebrale.
Aplecarea înainte (cu spatele încovoiat)
Art .183 Lucrul în această poziţie determină contractarea părţii din faţă a discului
intervertebral şi dilatarea părţii din spate (mai subţire) a discului, putând conduce la vătămarea lui.

1
 Art .184 Înlăturarea activităţilor care presupun aplecare, deoarece acestea implică
expunerea la riscuri de accidentare şi îmbolnăvire profesională, ca urmare a întinderii
ligamentelor posterioare.

Răsucirea într-o parte concomitent cu aplecarea înainte

Art .185 Evitarea executării muncii prin răsucirea şi aplecarea simultană a corpului., acest lucru
reprezentând un risc pentru discuri şi ligamente .
Art .186 Mişcarile incorect făcute pot provoca vătămarea discului, ca urmare a contractării
simultane a discului în faţă şi lateral, precum şi a dilatării părţilor opuse

Purtarea masei pe umăr şi aplecarea, în acelaşi timp, a corpului în spate sau înapoi

Art .187 Un pericol pentru discurile intervertebrale în timpul executării muncii în acest fel
constă în contractarea părţilor posterioare, precum şi în solicitarea, în cadrul acestui proces, a
articulaţiilor din spatele discurilor.
Art .188 Mărirea distanţei dintre corp şi sarcina manipulată determină creşterea presiunii
asupra discului intervertebral..

Poziţia ghemuit (cu spatele încovoiat)

Art .189 Executarea sarcinii de muncă în poziţia ghemuit, pentru o perioadă mai lungă de
timp, fără un echipament de protecţie adecvat, implică o suprasolicitare a articulaţiilor, muşchilor şi
pieptului.
Art .190 Ridicarea din poziţia în genunchi/ghemuit prin sprijinire pe muşchii femurali trebuie
să o facem prin îndoirea genunchiilor la un unghi mai mic de 90°.

Factori de risc legaţi de tipul masei manipulate

Art .191 Greutatea prea mare a unei mase care depăşeşte capacitatea umană poate reprezenta
un risc grav pentru sănătate
Art .192 Este necesară diminuarea greutăţilor, prin divizarea masei/ încărcăturii în mai
multe părţi şi prin utilizarea de echipamente mecanice pentru a uşura povara.

(In)stabilitatea masei

Art .193 Instabilitatea sarcinii poate provoca răsucirea corpului lucrătorului sau aplecarea
(într-o parte), determinand brusc nevoia lucrătorului de a-şi schimba poziţia corpului sau de a se
mişca pentru a-şi păstra echilibrul.
Art .194 Evitarea expunerii corpului la vătămări mai ales
atunci când distanţa dintre sarcina de ridicat şi trunchiul
operatorului este mare.
Art .195 Poziţia încărcăturii faţă de corp trebuie
schimbată în funcţie de sarcina la care este supus sistemul
muscularo-osos. Acest lucru este influenţat şi de condiţiile
exterioare (de exemplu rezultate din caracteristicile
mediului de lucru sau ale încărcăturii), de frecvenţa

1
deplasării şi de predispoziţia lucrătorului. Este necesară reducerea greutaţii încărcăturii faţă de
cea indicată ca fiind optimă - 25 kg

Dacă masa este prea mare

Art .196 .Dacă masa/sarcina este prea mare şi dacă este transportată necorespunzător pot
apărea AMS şi acestea pot determina în special deformarea gravă a discurilor şi a ligamentelor
intervertebrale.

Masa voluminoasă

Art .197 Se poate dovedi periculoasă absenţa mânerelor de prindere, întrucât încărcătura poate
aluneca din mâini, iar după aceea, dacă marginile sunt ascuţite şi conţinutul periculos, acest lucru
poate determina vătămări grave .

Suprafaţă alunecoasă, denivelată

Art .198 Deplasarea masei/încărcăturii pe o suprafaţă denivelată, precum şi pe una alunecoasă

poate determina riscul de accidentare.

Distanţă de transport prea lungă

Art .199 Apariţia oboselii datorită măririi distanţei pe care trebuie transportată
sarcina/greutatea duce la o micşorare a capacităţii de manipulare .

Temperatură prea ridicată sau prea scăzută a mediului de muncă, iluminat şi alte condiţii
de mediu necorespunzătoare

Art .200 Temperatura mediului de muncă poate influenţa producerea de situaţii periculoase:
Temperatura pea ridicată poate determina transpiraţia abundentă a palmelor care, la rândul ei,
creează dificultăţi la prinderea masei/încărcăturii, astfel fiind necesară o forţă mai mare pentru
susţinerea acesteia.
Art .201 Temperatura prea scăzută duce la rigidizarea (amorţirea) mâinilor, care determină, de
asemenea, dificultăţi la prinderea încărcăturii.

Reducerea riscului
Art .202 Măsurile tehnice includ folosirea de ambalaje care înlesnesc transportul
maselor/încărcăturilor, de ex., mânerele de carton (ale cutiilor), recipiente de 5 litri.

Reducerea surselor de pericol

Art .203 Eliminarea pericolului încă din faza de planificare şi proiectare a locului de muncă.
Un exemplu este comandarea mărfurilor în ambalaje comode care nu depăşesc 15 kg (recomandat 12
kg) sau punerea lor în ambalaje comune, adaptate la dimensiunea mijloacelor de transport
disponibile

Art .204 Transportarea obiectelor cu dimensiuni mari în condiţii dificile (de exemplu pe
scări) trebuie realizată utilizând un echipamentul auxiliar, aşa cum ar fi căruciorul pentru scări.
Obiectele care au o formă incomodă de susţinut trebuie prevăzute cu dispozitive de prindere
sau mânere.

1
Înlocuirea aspectelor periculoase ale muncii cu unele mai sigure

Art .205 O metodă de bază pentru prevenirea efectelor negative în activitatea de manipulare a
maselor este prevederea unor pauze adecvate la locul de muncă.
Art .206 Situaţia optimă este când lucrătorul îşi poate stabili singur ritmul de lucru şi poate lua
pauză atunci când se simte obosit. Atunci când se determină mărimea pauzelor de lucru, trebuie avute
în vedere următoarele:
Art .207 SEcomandă prevederea unor pauze de lucru suplimentare, dacă există un factor de
încordare de o intensitate ce depăşeşte media,
Art .208 u cât activitatea este mai solicitantă şi mai stresantă, cu atât mai devreme ar trebui
prevăzută prima pauză,un ritm intens de lucru trebuie prevăzut cu pauze mai dese.

Manipularea manuală corectă a maselor

Art .209 Trebuie evitate încovoierea şi răsucirea spatelui