Sunteți pe pagina 1din 153

ISSN 1813-8489

Categoria B

Administrarea
Publică
Revistă metodico-ştiinţifică
trimestrială

ianuarie - martie 2020


nr. 1 (105)

Chişinău,
2020
Administrarea Publică
Revistă metodico-ştiinţifică trimestrială

Fondată în noiembrie 1993 de Academia de Administrare Publică.

Revista este înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova


cu nr. 172 din 15 septembrie 2004.

Acreditată ştiinţific la profilul: ştiinţe politice; științe juridice; științe economice,


la Categoria B.
Decizia Consiliului de Conducere al Agenției Naționale de Asigurare a Calității în
Educație și Cercetare (ANACEC) nr. 19 din 6 decembrie 2019.

Indexată în bazele de date internaționale


Directory of Research Journals Indexing (DRJI) și Index Copernicus.

Nr. 1 (105), ianuarie - martie 2020

COLEGIUL REDACŢIONAL

BALAN Oleg - redactor-şef, rector al IJA Nikolai - director al Institutului Regional


Academiei, doctor habilitat în drept, Odesa al Academiei Naționale de Administrare
profesor universitar Publică de pe lângă Preşedintele Ucrainei,
doctor în ştiinţe politice, profesor universitar
GROZA Andrei - redactor-şef-adjunct,
prim-prorector al Academiei, doctor în istorie, KERIKMAE Tanel - director al Şcolii de Drept
conferenţiar universitar din Tallinn, Universitatea Tehnologică din
Tallinn, Estonia, doctor în drept,
SÎMBOTEANU Aurel - prorector al Academiei, profesor universitar
doctor în ştiinţe politice, conferenţiar universitar
MANOLE Tatiana - doctor habilitat în ştiinţe
BĂRBULESCU Iordan-Gheorghe - doctor în economice, profesor universitar
ştiinţe politice, profesor universitar, preşedinte
al Senatului, Şcoala Naţională de Studii Politice POPOVICI Angela - șef Catedră științe politice
şi Administrative, Bucureşti, România și relații internaționale, doctor în istorie,
conferențiar universitar
DULSCHI Silvia - şef al Direcţiei ştiinţă şi doctorat,
doctor în istorie, conferenţiar universitar ȘAPTEFRAȚI Tatiana - doctor, conferențiar
universitar, Catedra științe administrative
GORIUC Silvia - şef Catedră ştiinţe juridice,
doctor în drept, conferenţiar universitar TOFAN Tatiana - șef Catedră economie și
management public, doctor în științe
GUCEAC Ion - academician, doctor economice, conferențiar universitar
habilitat în drept, profesor universitar
SUMAR
ADMINISTRAREA PUBLICĂ: TEORIE ȘI PRACTICĂ

Aurel SÎMBOTEANU
Clasic şi contemporan, universal şi naţional în abordarea guvernării şi
administraţiei publice 11
Tatiana ȘAPTEFRAȚI
Buna guvernare prin prisma participării cetăţenilor la procesul decizional 22

SOCIETATEA CIVILĂ ŞI STATUL DE DREPT

Silvia GORIUC, Andrei GUȘTIUC


Regimul juridic al recomandărilor Comisiei de la Veneția 31
Boris NEGRU
Tipuri netradiționale de stat și drept 38

ECONOMIE ŞI FINANŢE PUBLICE

Tatiana TOFAN
Rolul culturii manageriale şi liderismul în dezvoltarea organizaţională 52
Oleg FRUNZE
Restructurarea organizaţională - un început pentru restructurarea de ramură 58

INSTRUIREA FUNCŢIONARILOR PUBLICI:


STRATEGII ŞI TEHNOLOGII NOI

Rodica SOBIESKI-CAMERZAN
Modernizarea și diversificarea serviciilor Bibliotecii AAP prin
implementarea proiectelor internaționale 63
RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

Nicolae ŢÂU
Brexit - retragerea Regatului Unit din UE 73
Alexandru GRIBINCEA, Han HO JIN
Oportunitatea dezvoltării turismului gastronomic în Asia 87

TRIBUNA TÂNĂRULUI CERCETĂTOR

Aurelia ȚEPORDEI
Evaluarea serviciilor de dezvoltare profesională în vederea
asigurării calității acestora 99
Dinu MANOLE
Consolidarea managementului APL prin eficienţă şi eficacitate 111
Ion POPOVICI
Consolidarea democraţiei locale – o prioritate a reformei
administraţiei publice locale 121
Vadim VINTILĂ
Conceptualizarea pregătirii profesionale prin învățarea organizațională 128
Anna HAVRYSH-MUSAFIR
Managementul dezvoltării regionale a turismului în conformitate
cu experiența internațională 136
Tatiana MIHAILOV
Analiza juridică a unor forme atipice de muncă 143
Ilie BOTNARI
Probleme actuale privind identificarea temeiurilor pentru efectuarea
măsurilor speciale de investigație 147
CONTENTS
PUBLIC ADMINISTRATION: THEORY AND PRACTICE

Aurel SÎMBOTEANU
Classic and contemporary, universal and national in the approach of
governance and public administration 11
Tatiana ȘAPTEFRAȚI
Good government in the prism of citizens ‚ participation in the decision process 22

CIVIL SOCIETY AND THE RULE OF LAW

Silvia GORIUC, Andrei GUȘTIUC


Legal regime of recommendations Commission from Venice 31
Boris NEGRU
Non-traditional types of state and law 38

PUBLIC ECONOMY AND FINANCES

Tatiana TOFAN
The role of management culture and leadership in organizational development 52
Oleg FRUNZE
Organizational restructuring is start for branch restructuring 58

TRAINING OF CIVIL SERVANTS:


NEW STRATEGIES AND TECHNOLOGIES

Rodica SOBIESKI-CAMERZAN
Modernization and diversification of Academy of Public Administration
library services by implementation of international projects 63
INTERNATIONAL RELATIONS AND
EUROPEAN INTEGRATION

Nicolae ŢÂU
Brexit - withdrawal of the United Kingdom from the EU 73
Alexandru GRIBINCEA, Han HO JIN
The opportunity of development the gastronomic tourism in Asia 87

THE TRIBUNE OF THE YOUNG RESEARCHER

Aurelia ȚEPORDEI
Evaluation of professional development services in order to assure their quality 99
Dinu MANOLE
Strengthening the management of the local public administration
through efficiency and effectiveness 111
Ion POPOVICI
Strengthening local democracy - a priority of local public administration reform 121
Vadim VINTILĂ
Conceptualizing professional training through organizational learning 128
Anna HAVRYSH-MUSAFIR
Management of the regional development of tourism according
to the international experience 136
Tatiana MIHAILOV
Legal analysis of some atypical forms of work 143
Ilie BOTNARI
Current problems concerning the bases identification for carrying
out special investigative measures 147
ОГЛАВЛЕНИЕ
ГОСУДАРСТВЕННОЕ УПРАВЛЕНИЕ:
ТЕОРИЯ И ПРАКТИКА

Аурел СЫМБОТЯНУ
Классическое и современное, универсальное и национальное
в трактовке к государственного управления 11
Татьяна ШАПТЕФРАЦЬ
Эффективное управление через участие граждан
в процессе принятия решений 22

ГРАЖДАНСКОЕ ОБЩЕСТВО И
ПРАВОВОЕ ГОСУДАРСТВО

Сильвия ГОРЮК, Андрей ГУШТЮК


Правовой режим рекомендаций Венецианской комиссии 31
Борис НЕГРУ
Нетрадиционные типы государства и права 38

ЭКОНОМИКА И ПУБЛИЧНЫЕ ФИНАНСЫ

Татьяна ТОФАН
Роль управленческой культуры и лидерствo в организационном развитии 52
Олег ФРУНЗЕ
Реорганизация как начало отраслевой реструктуризации 58

ОБУЧЕНИЕ ГОСУДАРСТВЕННЫХ СЛУЖАЩИХ:


НОВЫЕ СТРАТЕГИИ И ТЕХНОЛОГИИ

Родика СОБЕСКИ-КАМЕРЗАН
Модернизация и диверсификация услуг библиотеки Академии
Публичного Управления через реализацию международных проектов 63
МЕЖДУНАРОДНЫЕ ОТНОШЕНИЯ И
ЕВРОПЕЙСКАЯ ИНТЕГРАЦИЯ

Николае ЦЫУ
Brexit - выход Великобритании из ЕС 73
Александру ГРИБИНЧЯ, Хан ХО ЖИН
Ресурсы развития гастрономического туризма в Азии 87

ТРИБУНА МОЛОДОГО ИССЛЕДОВАТЕЛЯ

Аурелия ЦЕПОРДЕЙ
Оценка услуг профессионального развития с целью
обеспечения их качества 99
Дину МАНОЛЕ
Усиление менеджмента местного публичного управления
посредством эффективности и результативности 111
Ион ПОПОВИЧ
Укрепление местной демократии - приоритет реформы
местного публичного управления 121
Вадим УНТИЛЭ
Концептуализация профессионального обучения
через организационное обучение 128
Анна ГАВРИШ-МУСАФИР
Управление развитием регионального туризма в
соответствии с международным опытом 136
Татьяна МИХАЙЛОВА
Правовой анализ некоторых нетипичных форм работы 143
Илие БОТНАРЬ
Актуальные вопросы определения оснований для проведения
специальных следственных мероприятий 147
Administrarea publică:
teorie și practică
Administr are a publ i c ă : te ori e și pr a c ti c ă 11

CLASIC ŞI CONTEMPORAN, UNIVERSAL ŞI NAŢIONAL


ÎN ABORDAREA GUVERNĂRII ŞI
ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
CLASSIC AND CONTEMPORARY, UNIVERSAL AND NATIONAL
IN THE APPROACH OF GOVERNANCE AND
PUBLIC ADMINISTRATION

DOI: 10.5281/zenodo.3707572
CZU: 35:342.5

Aurel SÎMBOTEANU,
doctor în ştiinţe politice, conferenţiar universitar,
prorector al Academiei de Administrare Publică

SUMMARY
In this study is examined some conceptual approaches on governance and public administration
from an evolutionary perspective, from classic to contemporary, in a universal and national aspect, em-
phasizing the determination of historical factors concepts and visions of governance and public admin-
istration. In this sense, the initial sources of the approaches of governance and administration of the hu-
man communities in the ancestors thinking from ancient world, of the representatives of Renaissance
and Enlightenment eras, the conceptual resizing, due to the rise of the production mode and the changes
from social organization in the modern period are analyzed. Based on this conceptual vision evolving re-
alities in the context of political and administrative organization from the contemporary era, the process
of gradual crystallization of the autonomy and interdisciplinary idea of administration science is ana-
lyzed, which at the present stage is fully manifested both in the universal and national aspects.
Keywords: state, natural law, governance, public administration, classic and contemporary, uni-
versal and national, administration science, precursors, conception, rebirth, enlightenment

REZUMAT
În prezentul studiu se examinează unele abordări conceptuale privind guvernarea şi administra-
ţia publică din perspectivă evolutivă, de la clasic spre contemporan, în aspect universal şi naţional,
evidenţiind rolul factorilor istorici determinativi ai concepţiilor şi viziunilor privind guvernarea şi ad-
ministraţia publică. În acest sens, sunt analizate izvoarele iniţiale ale abordărilor guvernării şi admi-
nistrării comunităţilor umane în gândirea înaintaşilor din lumea antică, ale reprezentanţilor epocilor
Renaşterii şi Iluminismului, redimensionările conceptuale, datorită ascensiunii modului de producţie
şi modificărilor din organizarea socială în perioada modernă. În baza acestor viziuni conceptuale în
permanentă evoluţie şi în contextul realităţilor organizării politice şi administrative din epoca contem-
porană se analizează procesul de cristalizare treptată a ideii autonomiei şi interdisciplinarităţii ştiinţei
administraţiei, care la etapa actuală se manifestă plenar atât în aspect universal, precum şi naţional.
Cuvinte-cheie: stat, drept natural, guvernare, administraţie publică, clasic şi contemporan,
universal şi naţional, ştiinţa administraţiei, precursori, concepţie, renaştere, iluminism.
12 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

Ştiinţa administraţiei este o ştiinţă re- iniţiată utilizarea noţiunilor de politică,


lativ tânără, autonomia căreia a fost re- stat, drept, morală, putere, republică, mo-
cunoscută, după cum susţin majoritatea narhie, aristocraţie, oligarhie, timocraţie,
cercetătorilor din domeniu, pe la mijlocul democraţie - noţiuni prin care se explicau
secolului douăzeci, deşi îşi are originea în procesele politice şi administrative în de-
abordările conceptuale privind actul de venire, drept relaţii sociale între oameni,
guvernare expuse la diferite etape istori- între comunităţi de oameni, între state şi
ce. În acest sens, considerăm că izvoarele care devin ulterior noţiuni definitorii ale
iniţiale ale abordărilor de care este actu- procesului de guvernare şi administrare.
almente preocupată ştiinţa administraţi- Un rol aparte îi revine lui Platon (427-
ei le regăsim încă în gândirea înaintaşilor 347 î. Hr.), care în lucrarea „Republica” [10]
din lumea antică, continuate în viziunile îşi expune viziunile sale, de rând cu altele,
progresiste ale reprezentanţilor epocilor şi asupra aşa-numitului stat ideal. Con-
Renaşterii şi Iluminismului, redimensi- form concepţiei lui Platon statul apare ca
onate conceptual, datorită ascensiunii urmare a necesităţii satisfacerii nevoilor
modului de producţie şi modificărilor din oamenilor, iar o organizaţie statală idea-
organizarea socială în perioada modernă. lă poate fi realizată numai în baza raţiu-
Pe fondalul acestor viziuni conceptuale nii întemeiate pe dreptate. În acest sens,
în permanentă evoluţie şi în contextul o însemnătate deosebită Platon acordă
realităţilor organizării politice şi adminis- importanţei legilor, afirmând că din toate
trative din epoca contemporană apare şi ştiinţele cel mai mult îl perfecţionează pe
se cristalizează treptat ideea autonomiei om ştiinţa despre legi.
şi interdisciplinarităţii ştiinţei adminis- Comunitatea umană după Platon este
traţiei, care la etapa actuală se manifestă întemeiată pe diviziunea muncii şi diver-
plenar atât în aspect universal, precum şi sitatea meseriilor trebuie să corespundă
naţional. multiplelor nevoi ale oamenilor. In viziu-
În prezentul studiu intenţionăm să nea lui, statul ideal reprezintă o ierarhie
examinăm unele abordări conceptuale a celor trei pături sociale, existente în
privind guvernarea şi administraţia publi- comunitatea ateniană, şi anume: a) agri-
că din perspectivă evolutivă, de la clasic cultorii şi meşteşugarii; b) militarii şi func-
spre contemporan, în aspect universal şi ţionarii; c) conducătorii înţelepţi. Aceste
naţional, evidenţiind rolul factorilor isto- pături sociale, după cum observăm, re-
rici determinativi ai concepţiilor şi viziu- prezentau producătorii de bunuri, dirigu-
nilor privind guvernarea şi administraţia itorii relaţiilor sociale şi apărătorii ordinii
publică. publice, şi desigur, persoanele care exer-
1. Unele viziuni privind guvernarea citau conducerea comunităţilor umane
a înaintaşilor din lumea antică. Primele şi care, în viziunea lui Platon, trebuiau să
viziuni conceptuale privind guvernarea posede nişte calităţi alese. Asigurarea re-
unor comunităţi umane îşi au originea în laţiilor armonioase între aceste pături so-
gândirea politică a înaintaşilor din lumea ciale şi constituie, în viziunea lui Platon,
antică, care încercau de a sistematiza şi esenţa statului ideal.
de a descrie formele de organizare sta- Deşi iniţial considera că în fruntea
tală cunoscute la timpul respectiv. Anu- unui stat ideal trebuie să stea regi-filo-
me în acea perioadă au fost făcuţi primii zofi, pentru a evita instaurarea tiraniei,
paşi de analiză empirică a realităţii poli- Platon trece ulterior de la ideea „condu-
tice şi administrative din acel timp, fiind cerea înţelepţilor” la ideea „conducerea
Administr are a publ i c ă : te ori e și pr a c ti c ă 13

legilor”. Statul cel mai bine ocârmuit este se sprijină pe legi, aceasta din urmă fiind,
acela care se apropie cel mai mult de ne- în viziunea sa, o formă acceptabilă de gu-
voile individului. Un diriguitor adevărat vernare.
ia în consideraţie nu ceea ce îi este lui de Descriind statul atenian, Aristotel su-
folos, dar ceea ce îi este de folos supusu- gerează, de fapt, ideea separaţiei pute-
lui conform regulilor de conduită socială rilor în stat, deşi nu o defineşte ca atare.
[13]. El menţionează că în orice stat trebuie să
O moştenire preţioasă a lăsat în stu- funcţioneze trei părţi, şi anume: a) adu-
diul guvernării şi Aristotel (384-322 î.Hr.). narea generală; b) corpul funcţionarilor;
Fiind discipol al Iu Platon, el a fost pre- c) corpul judecătoresc. Aceste trei părţi
ocupat, alături de problemele legate de ale statului atenian s-au manifestat în
descoperirea logicii, şi de aspectele orga- realităţile administrative ale timpului şi
nizării şi funcţionării instituţiilor de gu- constituie o verigă iniţială în conceperea
vernare. În lucrarea sa „Politica”, Aristotel necesităţii distribuirii puterii publice în
pledează pentru bazele naturale ale sta- scopul neadmiterii tiraniei.
tului care, în viziunea sa, îşi are începutul In ansamblul ei, gândirea politică
în tendinţa naturală a omului spre comu- din lumea antică, în general, şi în special
nicare. Astfel, el concepe viaţa omului viziunile lui Platon şi Aristotel constituie
numai în comunitate, statul fiind o formă un suport informaţional şi metodologic
naturală de convieţuire umană [1, 13, 17]. important, care iniţiază conceptualizarea
Aristotel a aprofundat, aducând pre- procesului de guvernare prin formularea
cizările de rigoare, viziunile lui Platon unor viziuni şi concepţii caracteristice
despre stat. În acest sens, el afirma că o timpului şi perioadei în care au fost ex-
desăvârşire absolută a statului nu poate puse, dar care în mare parte îşi păstrea-
fi atinsă, iată de ce un legiuitor adevărat ză actualitatea până în prezent. Ideile lui
trebuie să se bazeze nu numai pe lucruri Platon şi Aristotel au fost preluate şi dez-
abstracte, dar în primul rând, pe circum- voltate de gândirea politica din perioada
stanţe concrete şi posibilităţi reale de ulterioara, contribuind substanţial la con-
dobândire a celor dorite de către comu- ceperea guvernării moderne.
nitate. Prin această abordare îl vedem pe 2. Viziuni renascentiste şi iluministe
Aristotel ca empiric spre deosebire de asupra actului de guvernare şi adminis-
Platon-idealistul. trare. O etapă importantă în dezvoltarea
Orânduirea politică este tratată de gândirii politice care, la rândul ei, a avut
Aristotel drept ordine care stă la baza o influenţă substanţială asupra actului de
distribuirii puterilor în stat. Statul este guvernare şi administrare a comunităţilor
compus din mai multe componente şi fi- umane ţine de epoca Renaşterii. Renaş-
ecare din ele tind spre putere pentru a-şi terea reprezintă o mişcare culturală care
organiza forma sa de conducere. El ple- cronologic cuprinde perioada sec. XIV-
da pentru monarhie ca formă de guver- XVI şi care a influenţat profund întreaga
nare, dar era împotriva tiraniei pe care o viaţă intelectuală europeană, inclusiv do-
califică, alături de oligarhie, ca forme de- meniul ştiinţei. Savanţii renascentişti au
naturate ale guvernării. Cât priveşte de- practicat metode umaniste de studiu şi
mocraţia, Aristotel evidenţiază două for- s-au axat pe realităţile organizării sociale
me ale acesteia: a) democraţia ca putere şi vieţii politice şi economice din perioa-
aflată în mâinile gloatei, linguşitorilor şi da respectivă. Renaşterea presupune şi o
demagogilor; b) democraţia ca putere ce încercare a intelectualilor de a studia şi
14 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

îmbunătăţi lumea seculară, prin revigo- milii de mai multe generaţii, în state sau
rarea ideilor din antichitate şi adoptarea principate care au o formă de guvernare
unor noi metode de gândire şi percepe- civilă şi state sau principate care au o for-
re a realităţilor noi, inclusiv în domeniul mă de guvernare absolutistă. Forma op-
guvernării şi administrării comunităţilor timă de organizare statală este republica
umane. şi nu monarhia, consideră Machiavelli.
Dezvoltarea relaţiilor marfă-bani și [6]. După cum putem observa, în aceste
progresul economic au dat naştere crizei abordări se conţin deja ceea ce am numi
feudalismului şi, în virtutea acestor pro- astăzi mecanisme ale administrării, pâr-
cese, societatea capătă noi dimensiuni ghii prin care se efectuează guvernarea şi
spirituale, inclusiv se constituie o ideolo- administrarea comunităţilor umane.
gie politică nouă, purtătoare a căreia era Lucrarea lui Machiavelli „Principele”
burghezia în devenire. Eliberarea gândirii marchează, de fapt, întemeierea teori-
politice de la concepţiile scolastice medi- ei politice moderne privind guvernarea,
evale au ca consecinţă elaborarea unor este rezultatul asimilării de către autor a
metode noi de cunoaştere a societăţii, unei seculare cugetări asupra istoriei, dar
politicii, statului şi, respectiv, formelor de şi experienţei sale practice în calitate de
exercitare a guvernării. cancelar al Republicii Florentine.
Un reprezentant de vază al acestei epo- Ideile promovate de reprezentanţii
ci este Niccolo Machiavelli (1469-1527), epocii Renaşterii privind guvernarea şi-
gânditor italian căruia îi aparţine meritul au găsit continuare şi adaptare la noile
de a înainta ideea necesităţii obiective şi condiţii impuse de evoluţia modului de
legităţilor de dezvoltare a societăţii. După producţie şi schimbărilor din viaţa socială
Machiavelli societatea ca şi natura se dez- din epoca Iluminismului, care cronologic
voltă, evoluează nu întâmplător, dar con- cuprinde perioada sec. XVII-XIX. Procese-
form unor legităţi istorice subordonate le sociale şi gândirea politică din această
unor necesităţi obiective influenţate de perioadă au fost impulsionate de revolu-
mersul firesc al evenimentelor, procese- ţiile burgheze din Olanda (Ţările de Jos) şi
lor sociale. Această abordare a schimbat Anglia din secolul XVII.
radical metodele de cunoaştere şi studi- Iluminismul reprezintă o mişcare inte-
ere a proceselor sociale, inclusiv în sfera lectuală care pleda pe crearea unei socie-
guvernării. tăţi raţionale. Pe plan social, iluminismu-
Prin această prismă el examinează în lui îi corespunde cristalizarea burgheziei
lucrarea sa „Principele” termenul de stat, şi identificarea unor abordări diferite de
ca o forma de organizare a unui anumit cele anterioare în sfera guvernării şi ad-
teritoriu şi ca un mod de guvernare. În ministrării comunităţilor umane. Trăsă-
această lucrare, care este cea mai cunos- turile caracteristice ale Iluminismului
cută operă a sa, se tratează modul în care european în sfera guvernării se exprimă
se poate obţine, menţine şi consolida în promovarea conceptului dreptului na-
un principat, guvernarea unui oraş, unei ţional și într-o atitudine negativă faţă de
regiuni, descriindu-se diferite strategii, puterea absolută.
cum ar fi cucerirea militară, alegeri popu- În această perioadă a fost elaborată
lare, intrigi curtezane [3, 6, 17]. doctrina dreptului natural bazată pe ipote-
Machiavelli clasifică statele în repu- za contractului social. Întemeiată de către
blici sau principate ereditare, adică a olandezul Hugo Grotius (1583-1645), ea
căror guvernare se află în mâna unor fa- a fost preluată, dezvoltată şi amplificată
Administr are a publ i c ă : te ori e și pr a c ti c ă 15

de alţi gânditori din perioada ulterioară. tual al dreptului inerent, pe care îl are
Această concepţie a influenţat substanţi- fiecare individ în calitate de propriul său
al evoluţia vieţii sociale, inclusiv viziunile arbitru, este calificat ca fiind contrac-
asupra exercitării actului de guvernare. tul sau pactul social. Vom menţiona că
Statul era conceput de adepții acestei contractul social după Hobbes prezintă
doctrine ca rezultat al unui pact sau con- apariţia, dezvoltarea şi activitatea sta-
tract social între guvernaţi şi grupul mi- tului ca efect al poziţiei manifestată de
noritar, care este învestit de aceștia cu toţi cetăţenii lui.
prerogative de ai administra. Concepţia lui John Locke este expri-
Conform acestei concepţii, poporul mată în lucrarea „ Al doilea tratat despre
este titularul suveranităţii, deleagă exer- cârmuire” şi conţine ideea, că realizarea
ciţiul puterii sale suverane unor indivizi contractului social include trei etape:
în schimbul acceptării de către aceștia a asocierea oamenilor într-o comunitate
anumitor condiţii. Evident, pactul poate pentru aşi susţine împreună drepturile;
fi desfăcut oricând de popor, dacă aces- comunitatea trebuie să fie de acord cu vo-
ta este nemulţumit de modul în care este tul majorităţii; deţinătorii de proprietate
guvernat. Printr-un astfel de contract so- trebuie să fie de acord cu taxele stabilite.
cial, poporul scapă de anarhie, tulburări şi Astfel, după Locke acolo unde un nu-
conflicte sociale, iar guvernanţii capătă în măr de oameni este reunit într-o comu-
schimb dreptul de a administra, în schim- nitate, şi fiecare renunţă la puterea sa
bul obligaţiei de a impune şi a apăra ordi- executivă ce decurge din legea naturală
nea socială în beneficiul egal al indivizilor şi o încredinţează forţei obştii din care
întregii comunităţi sociale. face parte, acolo există o societate civilă
Concepția sociologului Hugo Grotius sau politică. În acelaşi timp, el susţinea
poate fi considerată prima încercare de ideea că nici un individ nu poate fi scos
expunere sistemică a teoriei dreptului din starea sa naturală şi supus puterii
natural. Partea inovativă a acestei teorii politice a altcuiva fără consimţământul
constă în proclamarea autonomiei drep- său. Singurul mod în care cineva renunţă
tului natural sau raţional, considerat su- el singur la libertatea sa naturală şi întră
perior și distinct de morală şi politică. în legăturile societăţii civile este acela în
Cei mai de vază reprezentanţi ai doc- care se înţelege cu alţi oameni pentru a
trinei dreptului natural şi teoriei contrac- se alătura şi uni într-o comunitate.
tului social au fost: în Anglia, Thomas In viziunile lui Jean-Jacques Rousseau
Hobbes (1588-1679) şi John Locke (1632- expuse în lucrarea „Contractul social”, con-
1704), în Franţa, Jean-Jacques Rousseau siderată de unii comentatori ca fiind con-
(1712-1778). Ei şi-au expus viziunile lor în tradictorie, cea mai puternică garanţie a
operele care le aparţin. drepturilor individuale este suveranitatea
Astfel, Thomas Hobbes în lucrarea sa poporului. Scopul contractului social în-
„Leviathan” arată că pentru asigurarea şi tre stat şi indivizi este asigurarea libertăţii
administrarea păcii între oameni trebu- individului, garantarea proprietăţii priva-
ie să existe o voinţă unică a indivizilor, te. Poporul, consideră Rousseau, este în
realizată prin renunţarea de către fieca- drept să limiteze puterea guvernanţilor,
re persoană la propria voinţă egoistă în în cazul nerespectării prevederilor con-
favoarea voinţei supreme a unui singur tractului social, iar suveranul trebuie să
individ sau a unei adunări înzestrate cu acţioneze numai prin legi care sunt acte
putere de constrângere. Transferul mu- ale voinţei generale [12].
16 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

Doctrina dreptului natural şi contractu- reieşind din contextul concret istoric şi


lui social a constituit, în pofida tuturor ne- constituiau o sursă benefică pentru pro-
ajunsurilor sale, un pas înainte în dezvol- cesul de edificare a unei administraţii noi,
tarea concepţiilor politice privind modul completamente deosebită de cea din tre-
de convieţuire în societate şi edificarea cut, bazată pe absolutism.
unei guvernări acceptate de membrii so- 3. Aportul precursorilor la concepe-
cietăţii. Sub influenţa acestor concepte, rea devenirii ştiinţei administraţiei. O
s-au desfăşurat procesele politice ulte- dezvoltare intensă au cunoscut viziunile
rioare. Devenind nişte idei-forte, aceste cu privire la guvernare și administrare în
concepţii au mobilizat gândirea politică secolul XIX, începutul secolului XX, fiind
şi practica socială ulterioară la căutarea alimentate de mediul unei dezvoltări as-
căilor pentru soluţionarea conflictelor so- cendente a forțelor de producție care ge-
ciale şi la perfecţionarea formelor de gu- nerează, pe de o parte, apariția diferitor
vernare şi administrare. doctrine ca liberalismul, conservatismul,
O abordare calitativ nouă a procesului marxismul, social-democrația [20], care
de guvernare şi administrare îi aparţine tratau în mod diferit problemele guvernă-
lui Charles Louis Montesquieu (1689- rii și perspectivele evoluției sociale, iar pe
1755). In lucrarea sa „Despre spiritul legi- de altă parte, realitățile practicii adminis-
lor” [7] formulează principiul separaţiei pu- trative impuneau necesitatea cercetării
terilor în stat. Sugerată încă de Aristotel, fenomenului administrativ într-o aborda-
enunţată anterior și de către Locke, ideea re complexă. Această sarcină putea fi re-
separaţiei puterilor în stat, în formula- alizată de către o ştiinţă specializată, care
rea lui Montesquieu se rezumă la faptul cu timpul devine ştiinţa administraţiei. Ea
că, o concentrare a funcţiilor legislativă, n-a apărut simultan şi pe un loc gol, dar
executivă şi judecătorească ale statului în s-a constituit treptat pe baza arsenalului
mâinile unei singure persoane sau în ale conceptual acumulat pe parcursul istori-
unui grup de persoane este de natură să ei, privind viziunile asupra actului de gu-
pună în primejdie libertatea indivizilor vernare şi administrare, examinat de noi
şi să ducă la tiranie. Remediul pentru o mai sus, dar și a unor concepții ulterioare
asemenea situaţie este contrapunerea la asupra cărora ne vom opri în continuare.
puterea tiranică. Această soluţie dată de În acest sens, putem vorbi de precur-
Montesquieu a revoluţionat gândirea şi sorii ştiinţei administraţiei, de acei repre-
practica politică şi administrativă ale sta- zentanţi, care alcătuiesc veriga iniţială
telor lumii şi a fundamentat esenţa sepa- în studierea specializată a administraţiei
raţiei celor trei puteri în stat. publice. Pe parcursul secolului al XlX - lea
Sub influenţa doctrinei lui Mon- se manifestă mai multe grupe de precur-
tesquieu, principiul separaţiei puteri- sori ai ştiinţei administraţiei.
lor în stat şi-a găsit materializare pentru Un prim grup îl reprezintă cercetătorii
prima dată în Constituţia Statelor Unite şi promotorii ştiinţelor camerale. Acestea
ale Americii din 1787, apoi în Constituţia erau nişte studii speciale despre admi-
Franţei din 1791. Acest principiu a deve- nistrarea finanţelor publice, care ulterior
nit ulterior generator de modernizare a s-au extins şi au cuprins şi studierea al-
sistemelor de guvernare în multe ţări ale tor domenii de activitate ale statului și
lumii pe baze democratice. entităților administrative. Aceste studii
Aceste abordări consemnau o expresie se întâlnesc în cadrul învăţământului uni-
a maturităţii gândirii politice iluministe, versitar din Germania şi Austria.
Administr are a publ i c ă : te ori e și pr a c ti c ă 17

Unul din cameralişti este Lorenz von tanţii doctrinei franceze, îl îmbinau cu
Stein (1815-1890), economist, sociolog activităţile de răspândire a cunoştinţe-
și savant al administrației publice, autor lor privind administraţia publică. Astfel,
al concepției statului social, profesor la graţie autorităţii lui Vivien, în funcția de
universităţile din Kiel şi Viena. În lucrarea ministru al lucrărilor publice, în Fran-
sa „Teoria administraţiei” el concepe ştiin- ţa s-a înfiinţat, în anul 1848, o şcoală de
ţa administraţiei ca pe o ştiinţă politică, administraţie care a contribuit mult la
considerând că cercetarea administraţiei răspândirea ideilor şi cunoştinţelor admi-
numai din punct de vedere juridic este in- nistrative în mediul societăţii franceze și
completă. Stein pleda pentru o abordare care a influenţat benefic întregul mediu
politico-juridică a administraţiei publice. informaţional european, contribuind la
Reprezentanţii ştiinţelor camerale erau amplificarea concepţiilor privind ştiinţa
preocupaţi nu numai de cercetări pur te- administraţiei.
oretice, dar efectuau şi studii aplicative, Se evidențiază în calitate de precursori
datorită cărui fapt, Austro-Ungaria a avut ai științei administrației și reprezentanții
pe parcursul secolului al XlX-lea, în vizi- doctrinei administrative americane. Un
unea lui Mihai Oroveanu, o administraţie aport semnificativ, în acest sens, îl are
bine organizată şi eficientă [8]. Thomas Woodrow Wilson (1856-1924),
Un aport considerabil la conceperea fe- specialist în științe politice cu o bogată
nomenului administrativ a fost adus și de carieră academică în învățământul supe-
către doctrina franceză. Unul din reprezen- rior american, guvernator al statului New
tanţii ei a fost Charles-Jean Bonnin (1772- Jersey și cel de-al 28-lea președinte al
1846). Lui Bonnin îi aparţine lucrarea Statelor Unite ale Americii din 1913 până
„Principiile administraţiei publice”, editată în 1921. În lucrările sale „Guvernul Con-
în anul 1808 și reeditată de mai multe ori gresului”, „Statul ”, „Guvernul constituțional
în Franța, Spania și alte țări. Se consideră al Statelor Unite ale Americii” și altele, Wil-
că știința administrației într-o abordare son tratează diferite probleme din sfera
modernă a apărut în Franța, fondatorul și guvernării și administrației publice, în
promotorul ei fiind considerat Bonnin [4]. special promovează ideea că adminis-
Un alt reprezentant al doctrinei france- traţia publică este distinctă de puterea
ze este Alexandre-Francois Vivien (1799- politică [18]. Dezvoltarea ştiinţei admi-
1854), jurist și om politic francez, ministru nistraţiei publice americane s-a produs
al justiției și ministru al lucrărilor publice. prin deschiderea unei reţele de şcoli de
Lui îi aparțiene lucrarea „Studii administra- administraţie publică în cadrul sistemului
tive” și mai multe publicații în Revue des de învăţământ universitar. Aceasta a con-
Deux Mondes [14]. tribuit la efectuarea investigaţiilor ştiinţi-
În studiile lor, reprezentanții doctri- fice în domeniul administraţiei publice şi
nei franceze califică ştiinţa administraţiei la îmbunătăţirea activităţii administrative
drept o ştiinţă a principiilor raţionale ale practice.
administraţiei. Această concepţie separă 4. Dezvoltarea concepţiilor privind
ştiinţa administraţiei de dreptul adminis- guvernarea şi administraţia publică în
trativ, pledează pentru cercetarea admi- spaţiul românesc. Ca expresie de abor-
nistraţiei în complexitatea şi dinamica ei, dare, știinţa administraţiei poartă un
identificând regulile şi principiile raţionale caracter universal, aceasta reieșind din
de desfăşurare a procesului administrativ. caracterul universal al administraţiei pu-
Activitățile de cercetare, reprezen- blice ca fenomen social. Unele din con-
18 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

cepţiile privind guvernarea și adminis- în perioada interbelică. Deși era specialist


traţia publică, elaborate și promovate în în dreptul administrativ, Paul Negulescu
ţările europene, și nu numai, au fost pre- considera că ştiinţa administraţiei nu are
luate, adaptate la mediul autohton şi dez- un caracter pur juridic, dar urmăreşte o
voltate de unii reprezentanţi ai dreptului analiză mai amplă a administraţiei din
administrativ și ştiinţei administrației din punct de vedere al resurselor, mijloacelor
spațiul românesc. şi rezultatelor obţinute, formulând nişte
Astfel, calificarea ştiinţei administraţi- reguli, care fiind aplicate în activitatea
ei drept o ştiinţă a principiilor raţionale practică sporesc eficiența procesului ad-
ale administraţiei, formulată pentru prima ministrativ, pe când dreptul administrativ
dată, după cum s-a menționat deja, de studiază normele care reglementează ra-
către doctrinarii francezi a fost preluată porturile dintre administraţie şi adminis-
la intersecția secolelor XIX-XX și în peri- traţi.
oada interbelică de către reprezentanţii Paul Negulescu a înfiinţat, în anul
ştiinţei româneşti. Unul din ei a fost Con- 1925, Institutul de Ştiinţe Administrative
stantin Dissescu (1854-1932), profesor din România cu sediul la Bucureşti. In ca-
de drept administrativ și constituțional drul acestui Institut a fost elaborată doc-
la universitățile din Iași și București, cu trina românească unitară a ştiinţei admi-
studii doctorale în drept realizate la Pa- nistraţiei, se organizau conferinţe anuale
ris, Franța, personalitate care a deţinut pe diferite probleme de profil adminis-
funcția de ministru al Justiției și ministru trativ, au fost stabilite relaţii cu instituţii
al cultelor și instrucțiunii publice din Ro- similare din străinătate. Institutul dispu-
mânia, promotor al Constituției din 1923. nea de cea mai mare bibliotecă de speci-
In viziunea lui Dissescu, ştiinţa ad- alitate din România, având şi o publicaţie
ministraţiei trebuie tratată separat de trimestrială întitulată „Revista de drept
dreptul administrativ. El pledează pen- public”, care s-a editat în perioada anilor
tru caracterul pluridisciplinar al ştiinţei 1926-1943. In această revistă se publicau
administraţiei. In accepțiunea sa, ştiinţa studii elaborate de autori români, pre-
administraţiei cercetează administraţia cum şi semnate de specialişti recunoscuţi
într-o manieră complexă, în dinamica ei din alte ţări.
multilaterală, având ca scop stabilirea Pentru spaţiul românesc importan-
unor reguli, a unor principii raţionale, te sunt şi concepţiile profesorului Traian
potrivit cărora ar urma sa se desfăşoare Herseni (1907-1980). Fiind reprezentant
procesul de administrare şi de gestionare al școlii sociologice din București, dar be-
a afacerilor publice. neficiind şi de o pregătire juridică temei-
Într-o altă abordare, ştiinţa adminis- nică, el a efectuat mai multe studii inter-
traţiei este considerată drept o ştiinţă disciplinare în care promovează ideea că
politică. Avându-şi originea sa încă în valoarea administraţiei nu trebuie apre-
concepţiile lui Stein, această abordare a ciată doar după documentele emise, dar
fost preluată și concretizată pentru me- după realizările obţinute. In concepţia lui
diul românesc de profesorul cu studii Herseni, îmbunătăţirea activităţii admi-
la Sorbona, Franţa, membrul de onoare nistraţiei trebuie precedată de cercetări
al Academiei Române, Paul Negulescu ştiinţifice, rezultatele cărora urmează să
(1874-1946), care a activat în sistemul fie implementate în practica administra-
universitar din Bucureşti şi a promovat tivă. Întrucât viaţa socială este complexă
această ştiinţă în sistemul de învăţământ şi variată care permanent evoluează, se
Administr are a publ i c ă : te ori e și pr a c ti c ă 19

cere o abordare inter-disciplinară a feno- O altă sursă de referinţă privind stu-


menului administrativ. Analiza amplă şi diul administraţiei publice este lucrarea
aprofundată a fenomenului administrativ lui Ioan Alexandru „Administraţia publică”
efectuată de Herseni constituie o cerce- [2], care a apărut în mai multe ediţii şi în
tare valoroasă atât în domeniul ştiinţei care sunt descrise, analizate şi apreciate
administraţiei, propriu zise, precum şi în teoriile clasice privind administraţia pu-
domeniul sociologiei administraţiei, în- blică, se elucidează aspectele generale
deosebi în mediul rural, de care dânsul a privind instrumentele de investigare şi ti-
fost preocupat în mod special [16]. purile de analiză a fenomenului adminis-
După cel de-al doilea război mondial, trativ, importanţa interdisciplinarităţii în
știinţa administraţiei în spaţiul românesc cercetarea administraţiei publice la etapa
a cunoscut un anumit declin în legătură actuală.
cu implementarea sistemului totalitar de Vom menţiona şi lucrarea lui Ioan Vida
administrare, care ignora principiile ştiinţei întitulată „Puterea executivă şi administra-
administraţiei, înlocuindu-le cu dogmele ţia publică” [19] în care autorul îmbină re-
unei guvernări totalitare. Aceasta a dimi- uşit abordarea problemelor teoretice ale
nuat cu mult suportul ştiinţific al adminis- administraţiei, cum ar fi formele de orga-
traţiei publice şi a afectat substanţial acti- nizare ale administraţiei, esenţa puterii
vitatea practică a administraţiei publice. executive şi raporturile ei cu administra-
După 1989, în România, iar după 1991 ţia publică, cu analiza unor aspecte prac-
şi în Republica Moldova, ştiinţa adminis- tice ale activităţii administrative.
traţiei revine în sistemul de învățământ În ultimii treizeci de ani putem vorbi
superior și de cercetare. Aceasta se pro- de o evoluţie ascendentă a ştiinţei ad-
duce în contextul iniţierii procesului de ministraţiei în spaţiul românesc, inclusiv
democratizare a societăţii, care şi-a găsit în Republica Moldova. Printre măsurile
expresie în orientarea spre valorile ge- care au contribuit la acest proces este si
neral umane, spre edificarea statului de deschiderea în 1993 a Academiei de Ad-
drept, spre acceptarea pluralismului poli- ministrare Publică [15]. Anume în cadrul
tic. Viziunile noi asupra dezvoltării admi- acestei instituţii de învăţământ superi-
nistraţiei publice puteau fi realizate prin or, în calitate de centru naţional de pro-
efectuarea cercetărilor ştiinţifice şi prin movare a politicii de stat în domeniul
pregătirea cadrelor capabile să activeze administraţiei publice, s-a iniţiat, alături
în condiţiile noi create. de instruirea personalului din serviciul
Printre studiile fundamentale ale au- public, cercetarea ştiinţifică în domeniul
torilor români vom menţiona lucrarea lui administraţiei publice. Aceasta s-a făcut
Mihai Oroveanu „Tratat de ştiinţa adminis- pe calea preluării și adaptării principiilor
traţiei” [8]. Este o lucrare fundamentală, universale ale științei administrației la
care dezvăluie toate aspectele adminis- condiţiile sistemului politic şi administra-
traţiei, începând de la definirea noţiunii tiv din Republica Moldova. Printre elabo-
de administraţie, analiza mediului în care rările autohtone vom evidenţia, în primul
activează administraţia, identificarea rând, cele ale profesorului Mihail Platon
principiilor ştiinţei administraţiei, carac- în care regăsim studii de conceptualizare
teristica structurii şi tipologiilor adminis- a proceselor administrative, cu referire la
traţiei şi terminând cu evaluarea activită- activitatea cadrelor, privind procesul de
ţii resurselor administraţiei şi descrierea reformare a administraţiei publice, unele
menirii documentării administrative. studii comparate vizând sistemele de ad-
20 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

ministraţie publică, precum şi studii com- European de Administrare Publică de la


plexe de menire didactică [9]. Maastricht (Olanda) [11], în cadrul căruia
Un rol deosebit în promovarea ştiinţei se studiază practica ţărilor europene pri-
administraţiei îi revine revistei metodico- vind activitatea administrativă, se efec-
științifice trimestriale ,,Administrarea Pu- tuează cercetări ştiinţifice şi se instruieşte
blică”. În prim-plan se evidențiază studiile personalul din administraţia publică, iar
privind teoria și practica administrației la nivel internaţional activează Institutul
publice, rubrică de fond a revistei, care Internaţional de Ştiinţe Administrative cu
are o pondere sporită și un merit aparte reşedinţa la Bruxelles (Belgia), care este
în promovarea științei administrației, dar preocupat de analiza practicii internaţi-
şi rubricile privind analiza politologică, onale privind administraţia publică, este
juridică, sociologică, economico-mana- organizatorul congreselor internaţionale
gerială a administraţiei publice, care asi- de ştiinţe administrative.
gură o abordare complexă şi interdisci- Prin urmare, la ziua de azi se poate de
plinară a activităţii administrative [15, p. vorbit despre existenţa unui sistem naţi-
242-245]. onal, european şi internaţional de cerce-
Constituirea ştiinţei administraţiei au- tare şi studii administrative. Principalele
tonome s-a produs, după cum vedem, domenii de preocupare a ştiinţei admi-
într-o perioadă destul de îndelungată. Pe nistraţiei la etapa actuală se referă la re-
parcurs au fost elaborate şi implementate evaluarea rolului statului în procesul de
mai multe concepţii privind guvernarea guvernare democratică, activitatea admi-
şi administraţia publică. La etapa actuală, nistraţiei publice şi procesele integraţio-
autonomia acestei ştiinţe este unanim re- niste europene, descentralizarea admi-
cunoscută şi ca argument serveşte reţea- nistrativă şi creşterea rolului autonomiei
ua de instituţii de învăţământ şi cercetare locale, democratizarea procesului decizi-
în domeniul administraţiei publice, care onal în administraţia publică, colaborarea
practic funcţionează în majoritatea ţări- dintre administraţia publică şi societatea
lor. De rând cu aceasta vom menţiona că civilă, problemele sporirii eficienţei acti-
la nivel european funcţionează Institutul vităţii administrative.

BIBLIOGRAFIE
1. Aristotel, Politica, București, Editura Didot, 1996.
2. Alexandru Ioan, Administraţia publică, Ediţia a IV-a, Bucureşti, 2007.
3. Capcelea Valeriu, Filosofia socială, București, Pro Universitaria, 2019.
4. Charles-Jean Baptiste Bonnin, Legacy. În: https://en.wikipedia.org/wiki/Charles-
Jean_Baptiste_Bonnin
5. Ionescu Cristian, Drept constituţional şi instituţii politice, Bucureşti, 2001.
6. Machiavelli N., Principele, Bucureşti,Societatea Română de Filozofie, 1960.
7. Montesquieu, Despre spiritul legilor, I, Bucureşti, Editura Științifică, 1964.
8. Oroveanu Mihai, Tratat de ştiinţa administraţiei, Bucureşti, 1996.
9. Platon Mihail, Pregătirea funcţionarilor de stat: în căutarea concepţiei, Chişinău, 2017.
10. Platon, Republica. În Opere, vol. V, Bucureşti, Editura Științifică, 1986.
11. Polet Robert, Privire asupra istoriei şi dezvoltării Institutului European de
Administraţie Publică. În: Culegerea Continuitate şi schimbare în procesul de inte-
grare europeană, Chişinău, 2004.
Administr are a publ i c ă : te ori e și pr a c ti c ă 21

12. Rousseau, Contractul social, Bucureşti, Editura Științifică,1957.


13. Roşca Sergiu, Din istoria filosofiei Greciei antice, În: Administrarea publică, re-
vistă metodico-ştiinţifică, 1997, nr. 1.
14. Сабино Кассезе, Развитие административного права в Европе. În: https://
dpp.mpil.de/01_2012/01_2012_243_282.pdf
15. Sîmboteanu Aurel, Dulschi Ion, Ţepordei Aurelia ş.a., Academia de Administrare
Publică la un sfert de veac, Chişinău, 2018.
16. Sîmboteanu Aurel, Teoria Administraţiei Publice, Chişinău, 2009.
17. Şaptefraţi Tatiana, Din istoria gândirii despre conducere. În: Administrarea pu-
blică, revistă metodico-ştiinţifică, 2012, nr. 2.
18. Şaptefraţi Tatiana, Abordări teoretice ale organizării sectorului public. În: Admi-
nistrarea publică, revistă metodico-ştiinţifică, 2016, nr. 2.
19. Vida Ioan, Puterea executivă şi administraţia publică, Bucureşti, 1994.
20. Voiculescu Marin, Istoria doctrinelor politice, Bucureşti, 1992.

Prezentat: 05 februarie 2020.


E-mail: prorector_as@aap.gov.md
22 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

BUNA GUVERNARE PRIN PRISMA PARTICIPĂRII


CETĂŢENILOR LA PROCESUL DECIZIONAL
GOOD GOVERNMENT IN THE PRISM OF CITIZENS ‚
PARTICIPATION IN THE DECISION PROCESS
DOI: 10.5281/zenodo.3707580
CZU: 325:342.571

Tatiana ŞAPTEFRAŢI,
doctor, conferenţiar universitar,
Academia de Administrare Publică

SUMMARY
The article emphasizes the role of citizen participation in the decision-making process at local
level. The article analyzes the needs of citizens’ participation in the management of public affairs to
ensure good governance at local level. The normative framework that regulates the involvement of
citizens in the decision-making process is analyzed. The forms and methods of citizen participation
in the decision-making process are described and the responsibilities in this process of both the local
public administration authorities and the citizens are analyzed. The benefits of involving citizens in the
decision-making process are described.
Keywords: local public administration, good governance, citizen participation, decision-making
process, decision-making transparency.

REZUMAT
Articolul subliniază rolul participării cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor la nivel local. În ar-
ticol se analizează necesităţile participării cetăţenilor la gestionarea afacerilor publice pentru asigura-
rea bunei guvernări la nivel local. Este analizat cadrul normativ care reglementează implicarea cetă-
ţenilor în procesul decizional. Sunt descrise formele şi metodele de participare a cetăţenilor în procesul
decizional şi sunt analizate responsabilităţile în acest proces atât a autorităţilor administraţiei publice
locale, precum şi a cetăţenilor. Sunt descrise beneficiile implicării cetăţenilor în procesul decizional.
Cuvinte-cheie: administraţia publică locală, buna guvernare, participare cetăţenească, pro-
ces decizional, transparenţa decizională.

Provocările impuse de schimbările din Moldova trebuie să utilizeze toate modalităţile


societate la etapa actuală solicită eficientizarea pe care le are la dispoziţie pentru a asigura o
activităţii sistemului de guvernare locală, abordare participativă a procesului decizional.
orientând-o spre satisfacerea necesităţilor Participarea cetăţenilor în procesul de
oamenilor, plasând omul în centrul priorităţilor. guvernare locală este componenta de bază
Necesitatea participării cetăţenilor la procesul a unei democraţii, fiind un mecanism de
decizional reprezintă o condiţie a bunei sporire a transparenţei procesului decizional
guvernări la nivel local. Administraţia publică şi eficienţei actului de guvernare [9].
locală şi societatea civilă din Republica Necesitatea implicării cetăţenilor în luarea
Administr are a publ i c ă : te ori e și pr a c ti c ă 23

deciziilor este condiţionată şi de faptul că în baza cadrului normativ şi a misiunii


deciziile luate de autorităţile administraţiei pe care o au, sunt direct responsabile de
publice au un impact direct asupra oamenilor. implicarea cetăţenilor în procesul decizional.
În acelaşi context, reformele administraţiei Administraţia publică locală organizează şi
publice din ultima perioadă au completat prestează servicii pentru cetăţeni. Prin urmare,
funcţiile autorităţilor administraţiei publice autorităţile locale trebuie să comunice cu
locale din Republica Moldova cu noi cetăţenii în vederea identificării problemelor
competenţe şi responsabilităţi, cele mai multe lor şi a elaborării şi implementării soluţiilor
din acestea fiind dificil de implementat fără acestora.
sprijinul comunităţii. Participarea cetăţenilor Întreaga activitate a administraţiei publice
în procesul decizional sporeşte încrederea locale trebuie să fie orientată pe cetăţean.
cetăţenilor în administraţia publică locală. În Funcţionarii publici şi oficialii aleși trebuie să
acest sens Abraham Lincoln, unul din cei mai perceapă cetăţeanul prin prisma categoriilor
emeriţi preşedinţi şi oameni de stat ai SUA, [11]:
spunea că, prin sporirea încrederii cetăţenilor - Cetăţeanul este persoana cea mai
în administraţia publică locală, cetăţenii vor importantă pentru funcţionarul public - prin
manifesta o tendinţă sporită de susţinere a telefon, prin poştă sau când vine personal;
deciziilor luate. - Cetăţeanul nu depinde de autorităţile
În acelaşi timp, implicarea cetăţenilor locale - autorităţile locale depind de el;
în procesul decizional responsabilizează - Cetăţeanul nu este cel care întrerupe din
autorităţile administraţiei publice locale şi muncă - dar este chiar scopul acestei munci;
cetăţenii deopotrivă pentru implementarea - Cetăţeanul nu este în afara activităţii
politicilor de dezvoltare a comunităţilor. APL – dar o parte a acesteia;
Astfel, într-o comunitate unde cetăţenii - Cetăţeanul este persoana care comunică
sunt implicaţi în procesul decizional, dorinţele sale administraţiei publice locale.
administraţia publică locală va: Menirea administraţiei publice locale este să
- împărtăşi informaţiile într-o manieră le trateze într-o manieră avantajoasă pentru
onestă, completă şi clară; - ambele părţi.
oferi cetăţenilor posibilitatea de a-şi În acelaşi context menţionăm că cetăţeanul
exprima opiniile şi de a influenţa deciziile achită taxe şi impozite locale, plătește servicii.
administraţiei într-un mod corect şi deschis;- Cetăţeanul are dreptul să cumpere servicii
- încuraja cetăţenii să profite de aceste de calitate şi să cumpere acele servicii de
posibilităţi; care are nevoie, iar aceasta o poate face prin
- argumenta şi explica modul in care s-a participarea directă sau indirectă ( prin oficialii
luat decizia, furnizând toate argumentele care aleşi de ei) la procesul decizional.
au fundamentat această decizie. Cadrul normativ al Republicii Moldova
La rândul lor, cetăţenii: asigură dreptul cetăţenilor de a participa
- vor înţelege drepturile şi obligaţiile care în procesul decizional, dar în acelaşi timp
le revin pentru a participa la luarea deciziilor cetăţenii au şi reponsabilităţi:
la nivel local, decizii care le pot influenta direct - să observe ce face administraţia locală şi
sau indirect vieţile; în ce scop;
- vor fi pregătiţi să lucreze onest şi - să fie pregătiţi să îşi aducă o contribuţie
constructiv pentru a sprijini reprezentanţii când administraţia planifică să facă ceva ce
administraţiei publice locale în rezolvarea poate să le afecteze interesele;
problemelor. - să abordeze reprezentanţii administraţiei
Autorităţile administraţiei publice locale, cu o atitudine pozitivă;
24 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

- să manifeste interes în a înţelege b) să solicite şi să obţină informaţii


problemele, incluzând restricţiile cu privire la referitoare la procesul decizional, inclusiv să
ceea ce poate să facă administraţia; primească proiectele de decizii însoţite de
- să-şi exprime interesele şi ideile clar şi materialele aferente, în condiţiile Legii privind
complet; accesul la informaţie;
- în situaţiile potrivite, să încerce c) să propună autorităţilor publice iniţierea
să colaboreze constructiv cu oficialii elaborării şi adoptării deciziilor;
administraţiei locale pentru a găsi şi d) să prezinte autorităţilor publice
implementa soluţii satisfăcătoare pentru recomandări referitoare la proiectele de
ambele părţi. decizii supuse discuţiilor.
Participarea cetăţenilor la Procesul Conform articolul 7 al Legii, autorităţile
decizional în Republica Moldova este publice sunt obligate, după caz, să
reglementată de Constituţia Republicii întreprindă măsurile necesare pentru
Moldova [2], care prevede că „cetăţenii asigurarea posibilităţilor de participare
Republicii Moldova au dreptul de a participa a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite
la administrarea treburilor publice nemijlocit, în corespundere cu legea, a altor părţi
precum şi prin reprezentanţii lor, iar fiecărui interesate la procesul decizional, inclusiv
cetăţean i se asigură accesul la o funcţie prin: a) diseminarea informaţiei referitoare
publică”. Legea supremă a ţării stabileşte şi la programele (planurile) anuale de
drepturile cetăţenilor la asociere, dreptul la activitate prin plasarea acestora pe pagina
informare, dreptul de a organiza şi participa web oficială a autorităţii publice, prin
la mitinguri, demonstraţii, dreptul de afişarea lor la sediul acesteia într-un spaţiu
petiţionare. accesibil publicului şi/sau prin difuzarea
Cadrul normativ ce reglementează lor în mass-media centrală sau locală,
participarea cetăţenilor în procesul decizional după caz; b) informarea, în modul stabilit,
este completat şi de alte legi şi acte normative, asupra organizării procesului decizional;
precum Legea privind accesul la informație c) instituţionalizarea mecanismelor de
nr. 982 din  11.05.2000 [3]. În conformitate cooperare şi de parteneriat cu societatea; d)
cu prevederile acestei legi (articolul 11), recepţionarea şi examinarea recomandărilor
autorităţile administraţiei publice sunt cetăţenilor, asociaţiilor constituite în
obligate: să asigure informarea activă, corectă corespundere cu legea, ale altor părţi
şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor interesate în scopul utilizării lor la elaborarea
de interes public şi asupra problemelor de proiectelor de decizii; e) consultarea opiniei
interes personal; să garanteze liberul acces tuturor părţilor interesate de examinarea
la informaţie; să respecte termenele de proiectelor de decizii.
furnizare a informaţiei, prevăzute de lege; Legea cu privire la administrația publică
să dea publicităţii propriile acte adoptate în locală nr. 436 din 28.12.2006 [6] conţine
conformitate cu legea. prevederi importante privind participarea
Legea cu privire la transparența în cetăţenilor în procesul decizional:
procesul decizional nr. 239 din 13.11.2008 Consultarea populaţiei (art. 8) .
[4]. În prevederile acestei legi (art. 6) se - În problemele de importanţă deosebită
stipulează că cetăţenii, asociaţiile constituite pentru unitatea administrativ-teritorială,
în corespundere cu legea, alte părţi interesate populaţia poate fi consultată prin referendum
au dreptul: local, organizat în condiţiile Codului electoral.
a) să participe, în condiţiile prezentei legi, - În problemele de interes local care
la orice etapă a procesului decizional; preocupă o parte din populaţia unităţii
Administr are a publ i c ă : te ori e și pr a c ti c ă 25

administrativ-teritoriale pot fi organizate, cu identifice nevoile comunităţii mai repede şi


această parte, diverse forme de consultări, cu o satisfacţie mai mare pentru cetăţeni;
audieri publice şi convorbiri, în condiţiile legii. e) încurajează dezbaterile faţă în faţă,
- Proiectele de decizii ale consiliului local astfel încât cetăţenii pot auzi direct puncte de
se consultă public, în conformitate cu legea, vedere diferite;
cu respectarea procedurilor stabilite de către f) direcţionează comunitatea către o
fiecare autoritate reprezentativă şi deliberativă decizie responsabilă, cu suport politic;
a populaţiei unităţii administrativ - teritoriale g) conduce comunitatea către consens
de nivelul întâi sau al doilea, după caz. şi nu către conflict;
Transparenţa şedinţelor Consiliului local h) ajută în promovarea unui cadru
şi publicarea deciziilor (art.17). Cetăţenii şi legal nou, potrivit unui nou mod de cooperare
organizaţiile de cetăţeni au dreptul: şi parteneriat;
- de a participa, în condiţiile legii, la orice i) ajută administraţia locală să rezolve
etapă a procesului decizional; nevoile cetăţenilor înainte de interesele
- de a solicita orice informaţie referitoare speciale;
la procesul decizional, inclusiv cunoaşterea j) prin colaborare, administraţia locală
proiectelor de decizii şi a agendei de subiecte şi cetăţenii sunt capabili să facă demersuri
pentru discuţii ale şedinţelor consiliului local creative în abordarea problemelor şi
şi primăriei; oportunităţilor.
- de a propune iniţierea elaborării şi Participarea cetăţenilor în procesul
adoptării unor decizii; decizional presupune o comunicare
- de a prezenta autorităţilor publice bidirecţională: de la administraţie către
locale recomandări, din nume propriu sau cetăţeni şi de la cetăţeni către administraţie.
din numele unor grupuri de locuitori ai Analizând tipurile de participare a cetăţenilor
colectivităţilor respective, privind diverse în procesul decizional, constatăm că acestea
proiecte de decizie, supuse dezbaterilor; se pot clasifica după cum urmează: furnizare
Legea privind finanţele publice locale de informaţii, consultare, dialog, implicare
nr. 397 din  16.10.2003 [7] care stabileşte activă.
cadrul general şi procedurile privind formarea În conformitate cu prevederile cadrului
şi gestionarea fondurilor publice locale. Din normativ analizat, administraţia publică este
punct de vedere al participării cetăţenilor, art. obligată să furnizeze cetăţenilor informaţii
22 al legii prevede transparenţa procesului privind activitatea şi planurile sale şi să
bugetar. permită accesul liber la informaţiile existente
Realizarea unui proces responsabil de în instituţiile publice. O bună comunicare a
participare a cetăţenilor la luarea deciziilor administraţiei către cetăţeni necesită timp
aduce beneficii atât autorităţilor administraţiei şi resurse, dar se regăseşte în încrederea şi
publice locale, cât şi cetăţenilor: înţelegerea publică.
a) restabileşte şi construieşte încredere Informarea se poate face folosind canalele
între administraţia publică locală şi cetăţeni; de comunicare oferite de mass-media: ziare,
b) ajută administraţia locală să devină emisiuni de radio şi televiziune, anunţuri
şi să rămână transparentă în procesul publice etc. Informarea se mai poate face
guvernării; folosind întrunirile publice cu caracter oficial
c) permite fiecărui cetăţean să aibă sau neoficial, contactele cu diversele asociaţii
acces la informaţii cu privire la problemele şi organizaţii, contactele directe cu cetăţenii.
ce trebuie să fie rezolvate; Fluxul de informaţii de la administraţie la
d) ajută administraţia locală să cetăţeni este importantă, iar lista categoriilor
26 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

de informaţii accesibile cetăţenilor include: - informaţii despre felul cum şi când îşi pot
Informaţii despre cum este organizată exprima cetăţenii părerile asupra cheltuielilor
administraţia şi despre cum funcţionează. bugetare;
De exemplu: - comparaţie anuală asupra veniturilor şi
- departamente, servicii, titluri, fişe de post, cheltuielilor.
numele managerilor; Trebuie să menţionăm că procesul de
- descrierea detaliată a responsabilităţilor informatizare a societăţii a deschis noi
diferitelor departamente şi direcţii; posibilităţi de informare şi colectare de
- informaţii de contact: cui trebuie să se informaţii. Astfel, multe administraţii locale şi
adreseze pentru soluţionarea problemelor, naţionale folosesc Internetul ca o modalitate
când şi unde, incluzându-se şi programul de utilă de a furniza şi a primi informaţii prin
lucru. intermediul site-urilor proprii. Aceste site-
Informaţii despre serviciile pe care uri ale autorităţilor administrative includ
administraţia le furnizează comunităţii. De următoarele tipuri de informaţii:
exemplu: - descriere a organizaţiei şi a misiunii ei;
- ce compartiment este responsabil de - planul strategic, incluzând obiectivele pe
furnizarea serviciului respectiv; termen lung şi scopurile anuale;
- cum este organizat compartimentul - organigrama;
pentru a furniza serviciul; - informaţii de contact pentru toate oficiile:
- ce servicii sunt finanţate şi cât costă ele; numele persoanei de contact, adresa de
- informaţii bugetare: au crescut cheltuielile e-mail, telefon, fax, numerele de mesagerie
comparativ cu anul trecut? vocală;
Informaţii referitoare la întrunirile în - un ghid de telefon cu nume, locaţii şi
şedinţă ale consiliului local şi celui raional. numerele de telefon ale angajaţilor;
De exemplu: - informaţii despre buget, incluzând
- când vor avea loc şedinţele, agenda circuitul bugetar şi oportunităţile de
detaliată a şedinţelor; participare a publicului;
- cum poate un cetăţean să-şi înscrie - oportunităţi curente de angajare.
problema proprie în agenda de lucru a - Consultarea. Consultarea cetăţenilor
şedinţei; se realizează pentru a identifica necesităţile
- cum sunt luate hotărârile şi soluţionate şi problemele lor pentru a evalua priorităţile
petiţiile; unor acţiuni şi a colecta idei şi sugestii pentru
- ce etape sunt parcurse şi ce decizii sunt elaborarea şi implementarea politicilor publice
luate la fiecare şedinţă; locale. În această ordine de idei, consultarea
- ce comisii are consiliul, cine sunt membrii implică dialogul cu cetăţenii şi presupune:
lor şi ce decizii vor fi luate de către acestea; renunţarea la atitudinea „directivă şi
- când vor avea loc întrunirile comisiilor; dogmatică” a autorităţilor publice, eliminarea
- cum poate un cetăţean să-şi înscrie „jargonului profesional” prin folosirea unui
problema personală în agenda întâlnirii limbaj comun, clar şi simplu, şi folosirea unor
comisiei. tehnici socio-culturale participative, deoarece
Informaţii financiare. De exemplu: a-i face pe cetăţeni să îşi exprime opiniile este
- bugetul administraţiei publice locale chiar mai important decât a le explica.
pentru fiecare an, fiind arătate toate veniturile, Întâlnirile publice. Aceasta este cea
cheltuielile într-un mod accesibil cetăţenilor; mai clasică metodă privind participarea
- informaţii despre modul cum se realizează cetăţenilor în procesul de guvernare. Practica
bugetul la fiecare compartiment; ţărilor ce şi-au ales calea democraţiei
Administr are a publ i c ă : te ori e și pr a c ti c ă 27

demonstrează că oamenii se opun adesea luarea unor măsuri. De obicei, forumul


întâlnirilor publice, susţinând că guvernarea durează maxim o oră. Problemele abordate
locală este sarcina reprezentanţilor locali de cetăţeni ajută autorităţilor administraţiei
aleşi sau numiţi, aşteptându-se ca ei să-şi publice să îşi stabilească priorităţile în
îndeplinească sarcinile ce le revin. Parţial activitatea lor.
această interpretare este corectă. Dar alegerile Anunţuri publice. Pentru a informa
locale au loc o dată la patru ani. Condiţiile, publicul în legătură cu diferite planuri sau
oportunităţile, problemele şi aşteptările se propuneri, se pot afişa anunţuri. Astfel de
schimbă semnificativ într-o perioadă mult anunţuri pot fi făcute în locurile tradiţionale,
mai scurtă te timp. Este necesar ca liderii cum ar fi ziarele sau radioul, sau în alte locuri.
politici şi responsabilii oficiali să fie în legătură De exemplu, dacă se lansează un program
permanentă cu oamenii şi între perioadele pentru tineret, administraţia publică locală
electorale şi să le ofere posibilitatea de a-şi ar putea plasa anunţuri în şcoli sau în
face cunoscute punctele de vedere. centrele pentru distracţii. De asemenea,
O întâlnire publică se poate realiza cu administraţia publică locală poate prezenta
un număr relativ redus de participanţi – temporar informaţii despre proiectele vaste
un reprezentant al administraţiei şi câţiva la afişele prin parcuri sau în pieţele publice.
cetăţeni sau cu un număr mare de participanţi Sondaje de opinii. Administraţia publică
– un comitet al reprezentanţilor, sau membri locală trebuie să afle opiniile unor largi
ai consiliului local şi zeci sau sute de cetăţeni. categorii de cetăţeni. Aceasta se poate
Pentru ambele situaţii, întâlnirea publică are face eficient prin sondaje de opinie. Dacă
următoarele caracteristici: sondajele de opinie sunt expediate prin poştă,
- reprezentanţii administraţiei locale le vor primi foarte mulţi oameni, care vor afla
au posibilitatea de a educa publicul în că părerile lor interesează autorităţile locale. E
legătură cu o anumită problemă – care ar posibil totuşi ca puţini cetăţeni să facă eforturi
putea să fie, de exemplu, bugetul, protecţia de a răspunde la un sondaj de opinie primit
mediului, aprobarea contribuţiilor dezvoltării prin poştă, în afară de cazul în care problema
economice ş. a.; este foarte urgentă. Se obţin cele mai bune
- reprezentanţii administraţiei au rezultate la un sondaj de opinie atunci când
posibilitatea de a lua cunoştinţă cu părerile întrebările se pun prin sondaj direct. Există trei
membrilor interesaţi ai publicului despre feluri de sondaje de opinie:
problemele importante cu care se confruntă, 1. Sondaje pentru întregul grup.
şi de a câştiga idei care vor facilita procesul Când iniţiatorii sondajului doresc să
decizional sau vor furniza perspective care vor descopere realitatea dintr-un grup mai mic, ei
ajuta managementul administraţiei; realizează un sondaj care se adresează fiecărui
- publicul are şansa să-şi exprime opiniile membru în parte.
şi are posibilitatea să influenţeze cursul 2. Sondaje eşantionate – realizate pe un
planurilor administraţiei publice locale; eşantion reprezentativ.
- atât reprezentanţii administraţiei, cât În general, un sondaj este folosit pentru
şi publicul au posibilitatea de a clarifica a evalua opiniile unui grup mai larg, ca, de
schimbul de păreri şi opinii, iar prin acest exemplu, întreaga populaţie a unei comunităţi
proces se educă unii pe ceilalţi. ori o parte însemnată a acesteia. În atare caz,
Forumuri. Înainte de desfăşurarea unei un sondaj este de obicei realizat pe un grup
şedinţe a consiliului, forumul poate oferi considerat a fi un eşantion reprezentativ al
cetăţenilor posibilitatea de a aborda orice populaţiei, şi nu pe fiecare persoană în parte.
problemă care, după părerea lor, necesită Astfel, informaţiile colectate de la o parte a
28 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

populaţiei sunt considerate a fi reprezentative obişnuit ca funcţionarii publici să-i întâlnească


pentru întreaga populaţie. pe cetăţeni la bodegă; în Statele Unite,
3. Sondaje aleatorii. funcţionarii publici organizează întâlniri la o
Pentru a obţine rezultate reale, un cafea.
chestionar trebuie să fie distribuit unei Colaborarea cu mass-media. Mass-
majorităţi semnificative, unui eşantion media ar trebui considerată un instrument
reprezentativ pentru populaţia sondată. eficient pentru lărgirea dialogului dintre
Opusul unui sondaj care se realizează pe cetăţeni şi funcţionarii publici. Mijloacele de
un eşantion reprezentativ este un sondaj informare în masă pot fi folosite atât pentru
în cadrul căruia chestionarul se distribuie a-i asculta pe cetăţeni, cât şi pentru a vorbi cu
oricui îl solicită. Astfel de sondaje se mai ei. De exemplu, în Europa şi în Statele Unite,
numesc şi „sondaje aleatorii”. Rezultatele mulţi funcţionari din administraţia publică
unor asemenea sondaje pot fi interesante, locală sunt gazdele unor emisiuni radiofonice
dar nu constituie o bază reală pentru în timpul cărora cetăţenii dau telefon şi
prezicerea comportamentului unei mari părţi vorbesc despre problemele locale sau despre
a populaţiei. dificultăţi generale cu care se confruntă. Se
Sondajele pot fi instrumente importante fac şi în Republica Moldova unele încercări în
în planificarea bugetelor administraţiei, acest domeniu, dar deocamdată la un nivel
pentru investiţii şi dezvoltare economică. insuficient pentru a avea un impact pozitiv
De exemplu, printr-un sondaj cetăţenii pot fi asupra soluţionării problemelor locale.
întrebaţi despre nivelul lor de satisfacţie faţă Planificare participativă. Aceasta este
de serviciile administraţiei, ca, de exemplu: poate cea mai sofisticată abordare a participării
reparaţia străzilor, curăţenie, iluminatul cetăţenilor. În planificarea participativă,
străzilor, spaţiile publice, colectarea administraţia locală îi consideră pe liderii
deşeurilor, transportul public etc. locali şi pe cetăţenii interesaţi parteneri
Căsuţa poştală a cetăţeanului. Opiniile egali în dezvoltarea planurilor şi proiectelor.
cetăţenilor pot fi adunate în căsuţe poştale, Punctul-cheie este identificarea tuturor celor
în numeroase locuri publice din localitate. interesaţi în mod real şi aducerea lor „la masa
Comentariile cetăţenilor trebuie strânse cu de discuţii” chiar de la începutul procesului
regularitate şi publicate în buletinul informativ de planificare. Într-un astfel de proces, liderii
al consiliului. administraţiei locale şi personalul consiliului
Grupuri de discuţie şi întruniri cu trebuie să faciliteze o discuţie care să conducă
caracter neoficial. Funcţionarii publici pot la identificarea intereselor şi a problemelor,
lua legătura cu cetăţenii, ducându-se efectiv în înainte de a căuta soluţii.
mijlocul lor şi discutând cu ei. Un „focus-grup” De exemplu, în locul unui personal
reprezintă o întrunire cu caracter neoficial, cu profesionist care să stabilească, în spatele uşilor
10-15 cetăţeni aleşi la întâmplare, pentru a se închise, priorităţile şi proiectele de salubrizare.
exprima opinii, priorităţi şi interese în legătură O abordare a planificării participative ar
cu o problemă sau cu un proiect la nivel local. aduna personalităţile importante pe plan
Cel care facilitează întrunirea le pune întrebări local, cum ar fi oamenii de afaceri, specialiştii
cetăţenilor şi nu încearcă să-i îndrepte către o în domeniul mediului, pensionarii, pentru a
anumită concluzie. discuta împreună soluţiile. Procesul trebuie
În afară de grupurile de interes, să aibă un caracter continuu şi regulat. Liderii
administraţia locală poate lua legătura cu administraţiei locale şi personalul consiliului
cetăţenii, organizând întâlniri cu caracter mai au răspunderea de a cerceta aceste soluţii şi
puţin oficial. În Marea Britanie este un lucru de a le transforma în opţiuni pentru proiecte.
Administr are a publ i c ă : te ori e și pr a c ti c ă 29

Trebuie căutat acordul prin consens pentru de interes public, în vederea identificării celor
luarea hotărârilor în privinţa priorităţilor. mai stringente probleme sociale. Audierile
Utilizarea acestei metode solicită de la publice reprezintă un tip special de întâlniri cu
funcţionarii publici locali putere şi înţelepciune cetăţenii şi sunt adecvate pentru problemele
de a-şi da seama când este cazul să îşi exercite majore ce ţin de politica publică locală [10].
autoritatea şi să ia hotărâri în mod independent. Participarea cetăţenilor în procesul
Când problemele sunt controversate şi când decizional este esenţială pentru o bună
trebuie luate hotărâri dificile, o abordare a guvernare. Într-o societate democratică
problemei prin colaborare poate fi o metodă puterea supremă aparţine poporului, prin
eficientă de obţinere a unui sprijin larg pentru urmare guvernul necesită participarea publică
schimbările necesare. pentru a guverna eficient. Administraţia
Audierile publice. Audierile publice publică locală deschisă este unul din pilonii
reprezintă un instrument democratic pentru societăţii democratice, iar claritatea şi
realizarea autonomiei locale şi constau în transparenţa procesului de guvernare locală
consultarea cetăţenilor privind problemele aduc beneficii pentru întreaga comunitate.

BIBLIOGRAFIE
1. Balan O., Şaptefraţi T., Popovici A., [et al.], Administraţia publică locală. Acad. de
Administrare Publică, Chişinău, 2018, p. 81-83.
2. Constituţia Republicii Moldova. Moldpres, Chişinău, 2002.
3. Legea privind accesul la informație, nr. 982 din 11.05.2000. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 88-90 din 28.07.2000.
4. Legea cu privire la transparența în procesul decizional. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 215-217  din 05.12.2008.
5. Legea cu privire la libertatea de exprimare, nr. 64 din  23.04.2010. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr. 117-118 din 09.07.2010.
6. Legea cu privire la administrația publică locală nr. 436 din 28.12.2006. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 32-35  din 09.03.2007.
7. Legea privind finanţele publice locale nr.397 din 16.10.2003. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 248-253 din 19.12.2003.  
8. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 967 din 09.08.2016 cu privire la
mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decisional. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 265-267 din 19.08.2016.
9. Richard C. Box, Democracy and Public Administration. M. E. Sharpe, New York, 2007,
p. 107.
10. Şaptefraţi T., Balan O., Savca T., [et al.], Instrumente de bună guvernare la nivel local.
Ghid practic, Chişinău, 2017, p.161.
11. Şarban D., Matei L., Dincă D., Participarea cetăţenească în luarea deciziei. Manual de
instruire. Bucureşti, 2002, p.15-25.

Prezentat: 21 februarie 2020.


E-mail: tsapte17@gmail.com
Societatea civilă
și statul de drept
S o ci e t ate a c i v i l ă și st atu l d e d re pt 31

REGIMUL JURIDIC AL RECOMANDĂRILOR


COMISIEI DE LA VENEŢIA
LEGAL REGIME OF RECOMMENDATIONS
COMMISSION FROM VENICE
DOI: 10.5281/zenodo.3707585
CZU: 341.176(4) :342.4

Silvia GORIUC,
doctor, conferențiar universitar,
Academia de Administrare Publică

Andrei GUŞTIUC
doctor, conferențiar universitar,
Academia de Administrare Publică

SUMMARY
In accordance with its internal regulations, the purpose of the European Commission for Democracy
through Law is to issue opinions, both on its own initiative and (most often) at the request of the authori-
zed institutions (to request such opinions) of the state.
The recommendations of the Venice Commission may be issued in the form of studies, amicus curiae
reports, reports and practical guidance for its previously issued opinions.
Commission’s recommendations are „soft law”, is non-binding legal instruments, so in contemporary
international law there is a tendency to supplement or replace the traditional „hard law” (that is to say, the
traditional mandatory law) with soft law (that is, apparently non-legal norms).
Therefore, the article aims at a scientific analysis of how the Republic of Moldova understands the
legal nature of the Venice Commission recommendations.
Keywords: Venice Commission, Republic of Moldova, opinions, amicus-curiae, recommendations,
consequences, sanctions.

REZUMAT
În conformitate cu reglementările sale interne, scopul Comisiei Europene pentru democraţie prin
drept este de a emite avize atât din proprie iniţiativă, precum şi (de cele mai dese ori) la solicitarea instituţii-
lor autorizate (să solicite astfel de avize) ale statului. Recomandările Comisiei de la Veneţia pot fi emise sub
formă de studii, rapoarte amicus curiae, rapoarte şi îndrumări practice pentru avizele sale emise anterior.
Recomandările Comisiei au caracter de „soft law”, adică instrumente juridice fără caracter obligatoriu,
însă în dreptul internaţional contemporan se atestă o tendinţă de a completa sau de a înlocui legislaţia
tradiţională „hard law” (adică legislaţia tradiţională obligatorie) cu norme de soft law (adică cu norme
juridice aparent non-obligatorii).
Prin urmare, articolul are drept scop analiza ştiinţifică a modului în care Republica Moldova înţelege
caracterul juridic al recomandărilor Comisiei de la Veneţia.
Cuvinte-cheie: Comisia de la Veneţia, Republica Moldova, opinii, amicus-curiae, recomandări, con-
secinţe, sancţiuni.
32 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

Comisia Europeană pentru democraţie lendaristice de la confirmarea rezultatelor


prin drept (Comisia de la Veneţia) este una alegerilor. „De aceea, învestirea Maiei San-
din instituţii ale Consiliului Europei. du pe 9 iunie a respectat termenul legal”, se
Scopul principal al Comisiei de la Ve- mai spune în comunicat.
neţia (Comisia) este de a oferi asistenţă în Comisia de la Veneţia aminteşte faptul
domeniul unde politicul interferează cu ju- că, în condiţiile Legii supreme, şeful statu-
risprudenţa. lui poate dizolva Parlamentul, dacă nu se
Pentru moment, Comisia are 61 de sta- formează guvernul la timp, dar aceasta este
te-membre: 47 de state-membre ale Consi- ultima măsură la care se poate recurge.
liului Europei şi alte 14 state. Însă dacă părţile care reprezintă o majori-
În conformitate cu reglementările sale tate au ajuns la o înţelegere privind forma-
interne, scopul Comisiei Europene pentru rea guvernului, ceea ce s-a şi întâmplat în
democraţie prin drept este de a emite avi- Republica Moldova, dizolvarea Parlamen-
ze, atât din proprie iniţiativă, precum (de tului poate fi considerată o încălcare a obli-
cele mai dese ori) la solicitarea instituţiilor gaţiilor constituţionale ale preşedintelui ca
autorizate (să solicite astfel de avize) ale actor neutru.
statului. „Robusteţea instituţiilor de stat, se mai
Recomandările Comisiei de la Veneţia spune în comunicatul citat, poate fi submi-
pot fi emise sub formă de studii, rapoarte nată serios, iar funcţionarea democratică
amicus curiae, rapoarte şi îndrumări practi- a instituţiilor statului poate fi compromisă
ce pentru avizele sale emise anterior. în mod ireparabil dacă aceste instituţii nu
Opiniile Comisiei de la Veneţia au deve- adoptă deciziile în limitele autorităţii şi res-
nit, în mod special, cunoscute publicului ponsabilităţii pe care le au” - o aluzie la de-
din Republica Moldova în ultimii ani. Cu ciziile intempestive ale CC.
precădere, se are în vedere opinia Comisi- De menţionat, că opiniile Comisiei de la
ei de la Veneţia privind reforma electorală Veneţia cu referire la deciziile Curţii Con-
(trecerea la votul mixt în Republica Moldo- stituţionale din luna iunie 2019 au fost for-
va) şi cea cu privire la decizia de dizolvare mulate cu titlu de excepţie, pornind de la
a Parlamentului Republicii Moldova (7-8 faptul că Republica Moldova ajunsese într-
iunie, 2019). o criză constituţională profundă.
Cu referire la decizia de dizolvare a Par- Adevărul este că, de regulă, Comisia de
lamentului Republicii Moldova, Comisia de la Veneţia se abţine de la interpretarea de-
la Veneţia a constatat că drepturile şefului ciziilor curţilor constituţionale naţionale. În
statului, precum şi ale Parlamentului au acest sens este relevantă opinia Comisiei
fost afectate grav de numărul şi viteza mare de la Veneţia CDL-AD(2010)44 cu referire la
cu care Curtea Constituţională (CC) a luat situaţia constituţională din Ucraina, emisă
decizii în chestiuni foarte sensibile, având în decembrie 2010, prin care s-a reţinut:
repercusiuni semnificative asupra instituţi- „Nu este misiunea Comisiei de la Veneţia
ilor de stat. să revadă deciziile curţilor constituţionale
Totodată, Comisia de la Veneţia califică naţionale, care sunt instituţiile cu autorita-
drept „fără precedent” maniera în care CC te pentru a oferi interpretarea finală a Con-
a calculat că termenul de trei luni pentru stituţiei. Ca urmare, Comisia se abţine să
formarea guvernului a însemnat 90 de zile ia vreo poziţie referitor dacă decizia Curţii
şi a expirat pe 7 iunie, în vreme ce calculul Constituţionale este sau nu legală”.
general acceptat arată că acest termen a Totuşi, în cazul Republicii Moldova s-a
expirat pe 9 iunie, adică după trei luni ca- făcut o excepţie. Prin această excepţie, Co-
S o ci e t ate a c i v i l ă și st atu l d e d re pt 33

misia de la Veneţia a stabilit un precedent – participă în activitatea Comisiei în virtutea


posibilitatea interpretării deciziilor curţilor numirii lor de către statele-membre, adică
constituţionale naţionale şi, efectiv, emite- de guvernele lor respective.
rea de recomandări de remediere în adresa Faptul că recomandările Comisiei de la
respectivelor curţi. Veneţia urmează a fi puse în aplicare de că-
Comun pentru toate formele de reco- tre statele în adresa cărora au fost emise re-
mandări emise de Comisia de la Veneţia comandările, care astfel trebuie să respecte
este faptul că absolut toate nu au caracter cerinţe cu referire la standardele democra-
obligatoriu din punct de vedere juridic. ţiei şi a statului de drept, nu se consideră,
Atât în doctrină, cât şi în practică, se afir- astfel, o ingerinţă a Comisiei în afacerile su-
mă că recomandările Comisiei au caracter verane ale statelor în cauză.
de „soft law”, adică instrumente juridice Sub aspect procedural, aprobarea reco-
fără caracter obligatoriu. mandărilor Comisiei de la Veneţia se face în
Cu referire la „soft law”, vom menţiona şedinţa plenului cu o majoritate simplă de
că în dreptul internaţional contemporan voturi. În practică însă, recomandările sunt
se atestă o tendinţă de a completa sau de aproape întotdeauna aprobate prin una-
a înlocui legislaţia tradiţională „hard law” nimitate, proces care este facilitat în mare
(adică legislaţia tradiţională obligatorie) cu măsură de faptul că recomandările nu sunt
norme de soft law (adică cu norme juridice obligatorii.
aparent non-obligatorii). Totuşi, impactul recomandărilor Comi-
Conceptul de soft law include norme siei de la Veneţia asupra statelor cărora li
juridice care nu sunt obligatorii din punct se adresează, poate fi privit multiaspectual
de vedere juridic sau care nu sunt obligato- şi multidimensional, de cele mai dese ori
rii decât într-o măsură foarte limitată şi nu fiind vorba de un impact indirect. Câteva
au o forţă executorie/sancţiune suverană, dintre cele mai importante idei pentru a
dar oferă totuşi alţi stimulenţi pentru con- ilustra cele menţionate.
formare şi oferind astfel o eficacitate extin- 1. Comisia de la Veneţia rezumă acti-
să. vităţile sale în rapoarte anuale, care sunt
Instrumentele juridice non-obligatorii prezentate Consiliului de Miniştri al Con-
(soft law) nu conferă formalitate juridică şi siliului Europei. Prin urmare, Consiliul de
cu atât mai mult, nu conferă obligativitate Miniştri este familiarizat cu recomandări-
juridică. Acestea, de regulă, includ evaluări le ce au fost adresate statelor în cauză şi,
critice, persuasiune morală, recomandări în special, în ce măsură statele respective
etc. s-au conformat recomandărilor Comisiei.
Totuşi, în ce priveşte opiniile Comisiei de 2. Comisia de la Veneţia îşi pune la dis-
la Veneţia, obligativitatea lor, de cele mai poziţie opiniile şi documentele conexe im-
dese ori, poate reieşi din simplul fapt că, în portante, publicându-le pe site-ul său web.
procesul elaborării acestor opinii, Comisia Cu toate acestea, gradul în care publicul
se bazează pe prevederile Convenţiei Eu- este conştient de activitatea Comisiei este
ropene pentru Drepturile Omului (CEDO) şi diferit. În timp ce în unele ţări din Europa
practica Curţii Europene pentru Drepturile Occidentală Comisia de la Veneţia este pu-
Omului (CtEDO), dar şi pe alte tratate şi in- ţin cunoscută printre jurnalişti şi politicieni,
strumente legale internaţionale. iar activitatea sa este rar raportată, ea are o
Un alt aspect care oferă legitimitate atât prezenţă publică mai mare în alte ţări, mai
Comisiei de la Veneţia, precum şi recoman- ales est-europene. Opiniile care afectează
dărilor sale, ţine de faptul că membrii săi aceste state sunt raportate, în principal,
34 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

de către mass-media neguvernamentale printre altele, procedura de notificare şi


(presa, radio, internet). De regulă, analizele reglementările prohibitive, pe care le-a
şi recomandările elaborate de Comisia de calificat drept o încălcare parţială a pre-
la Veneţia îşi găsesc drumul în câmpul de vederilor art.11 al CEDO. Comisia a carac-
luptă al opiniei publice, unde sunt folosi- terizat Legea respectivă drept una ce nu
te pentru a susţine argumentele opoziţiei garantează o protecţie suficientă împotri-
politice sau de ONG-uri, precum şi de gu- va liberului arbitru. Ulterior, CtEDO a exa-
vernul însuşi. minat această Lege, pronunţându-şi hotă-
3. Opiniile Comisiei de la Veneţia, sunt rârea în iulie 2012. În decizia sa motivată
utilizate pe scară largă de către Curtea CtEDO nu a citat această opinie sau alte
Europeană pentru Drepturile Omului. opinii-recomandări ale Comisiei de la Ve-
Având în vedere că opiniile Comisiei nu neţia. De asemenea, CtEDO a încercat să
sunt obligatorii din punct de vedere ju- evite să-şi exprime raţionamentul într-un
ridic, acestea nu pot fi utilizate de către mod în care ar ridica îndoieli cu privire la
CtEDO ca sursă de standarde direct apli- conformitatea Legii cu prevederile CEDO,
cabile. Acestea fiind spuse, CtEDO foloseş- oferind totodată câteva sugestii abstracte
te opiniile Comisiei ca sursă de informare, cu privire la modul de abordare a riscului
precum şi orientări normative şi empirice. de abuz.
De asemenea, este posibil ca Curtea să ca- Cu referire la reacţia statului faţă de
ute în acest fel să consolideze motivarea recomandările Comisiei de la Veneţia şi
deciziilor sale. Spre exemplu, în perioada implicit respingerea respectivelor reco-
2001-2012, în deciziile emise de către CtE- mandări, analiza diverselor speze, infor-
DO au fost făcute 71 de referinţe la opi- maţii ale experţilor şi surse doctrinare au
niile Comisiei de la Veneţia. În altă ordine relevat următoarele:
de idei, destul de frecvent CtEDO solicită 1. Nivelul scăzut al informaţiei;
Comisiei de la Veneţia anumite comenta- 2. Existenţa unui dialog de lungă du-
rii, care iau forma de amicus curiae. Prin rată;
urmare, la adoptarea deciziilor sale, CtE- 3. Existenţa unei influenţe limitate din
DO va face uz de opiniile emise de către partea Comisiei;
Comisia de la Veneţia. 4. Indicatori de eficienţă a recomandă-
4. Pe de altă parte, interrelaţia dintre rilor emise de către Comisie.
Comisia de la Veneţia şi CtEDO se mani- În rândurile ce urmează vom evidenţia
festă şi pe dimensiunea inversă, ceea ce specificul fiecărui aspect menţionat mai
înseamnă că membrii Comisiei, în proce- sus.
sul emiterii recomandărilor sale, trebuie 1. Nivelul scăzut de informaţie. Cu re-
să se bazeze pe jurisprudenţa CtEDO. Cu gret, în doctrină şi în diverse rapoarte este
alte cuvinte, recomandările Comisiei nu ar rareori examinată, cel puţin sistematic, si-
fi fost eficiente dacă nu ar face referinţe tuaţia punerii în aplicare sau respingerii
la deciziile CtEDO. Totuşi, nu întotdeau- de către statele vizate a recomandărilor
na există o legătură de cauzalitate dintre emise de către Comisia de la Veneţia. Deşi
opiniile Comisiei şi deciziile CtEDO. Spre sesiunile plenare ale Comisiei de la Veneţia
exemplu, în martie 2012 Comisia de la Ve- au mereu un punct pe ordinea de zi „Ur-
neţia a elaborat un aviz cu privire la Legea mărirea deciziilor anterioare ale Comisiei
Federaţiei Ruse privind întrunirile, care a de la Veneţia”, aceasta este de obicei doar
fost criticată pe scară largă la nivel inter- o scurtă intervenţie verbală, iar cele mai
naţional. În avizul său, Comisia a respins, importante rezultate fiind înregistrate în
S o ci e t ate a c i v i l ă și st atu l d e d re pt 35

procesul-verbal. Foarte rar când în proce- dic relevant, adesea concretizate în opinii
sul-verbal se specifică dacă un stat concret drept „…un pas în direcţia corectă…”.
a ţinut cont completamente de recoman- d) menţionarea situaţiilor din statul dat
dările Comisiei de la Veneţia. în opiniile şi avizele sale ulterioare;
2. Existenţa unui dialog de lungă du- e) participarea la seminarii şi conferinţe
rată. În acest sens, Comisia de la Veneţia ştiinţifice.
încearcă să menţină un dialog de lungă Indicatori de eficienţă a recomandă-
durată cu autorităţile publice ale statului rilor emise de către Comisie.
vizat. Ideea este de a încuraja respecta- Gradul în care opiniile Comisiei de la Ve-
rea recomandărilor Comisiei prin educa- neţia sunt eficiente nu depinde în nici un
rea continuă a elitelor politice locale. Este caz de aspectul convingător al argumente-
relevantă opinia Comisiei de la Veneţia lor Comisiei. Constatăm că, uneori, Comisia
cu referire la efectele dialogului de lungă de la Veneţia se bazează pe „soft power”,
durată cu Albania – „Problemele recurente adică puterea moale a persuasiunii.
cu desfăşurarea alegerilor democratice în Opiniile Comisiei de la Veneţia, cum ar
Albania nu pot fi rezolvate doar prin mo- fi cele exprimate prin recurgerea la amicus
dificări în legislaţia electorală. Orice îmbu- curiae, solicitate de curţile constituţionale
nătăţire semnificativă a calităţii procesului naţionale într-o acţiune juridică specifică
electoral nu se va realiza fără o schimbare sunt în interesul acestor curţi şi a statelor
de atitudini şi practici ale principalelor gru- în ansamblu. În astfel de evaluări, interven-
pări politice şi liderilor lor”. ţia Comisiei de la Veneţia este una restricţi-
3. Existenţa unei influenţe limitate onată şi limitativă, de regulă. De obicei, Co-
din partea Comisiei. În acest fel, Comisia misia nu face decât să evalueze problema
de la Veneţia subliniază existenţa unei pro- juridică abstractă care a fost adusă în faţa
bleme fundamentale. Comisia constată că instanţei, prin prisma standardelor euro-
poate analiza şi compara texte de norme pene, dar fără a încerca să ofere o interpre-
şi sugera modificări, dar ea nu are influen- tare a dispoziţiilor specifice.
ţă directă asupra condiţiilor de bază care Studiul practicii Comisiei de la Veneţia
determină aplicarea practică a normelor în a relevat faptul că, unele instanţe constitu-
statul căruia i se adresează respectivele re- ţionale solicită avize cu privire la interpre-
comandări. tarea dreptului constituţional naţional, iar
O premisă fundamentală a activităţii altele pur şi simplu sunt interesate la ge-
Comisiei de la Veneţia este caracterul pre- neral de compatibilitatea dreptului intern
zumtiv că doar prin sinergia mai multor cu standardele europene aplicabile.
factori cumulativi se pot produce schim- În urma analizei practicilor Comisiei de
bări treptate, chiar şi acelea care devin la Veneţia, se impune formularea următoa-
evidente doar într-o perspectivă de lungă relor concluzii:
durată. Acestea, de regulă, includ: 1. Din punct de vedere juridic, opiniile
a) comunicarea cu reprezentanţii statu- şi recomandările Comisiei de la Veneţia
lui şi cu organizaţiile sale politice şi sociale, poartă un caracter de recomandare.
spre exemplu, atunci când sunt întreprinse 2. Comisia de la Veneţia nu dispune de
vizite de lucru şi de documentare; un instrument coercitiv împotriva statelor
b) publicarea de opinii şi supunerea care nesocotesc opiniile şi recomandările
acestora pentru discuţii de către public; sale.
c) oferirea de laude şi încurajări ca răs- 3. Totuşi, responsabilitatea statelor in-
puns la reacţiile din partea sistemului juri- tervine pe dimensiunea politică, asupra
36 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

guvernelor naţionale fiind pusă o presiune le acţiuni ale guvernării, sub aspectul con-
enormă din partea partenerilor de dezvol- statării dacă au avut loc sau nu derapaje
tare şi a structurilor instituţionale, atât din antidemocratice.
partea Consiliului Europei, precum şi din 6. Concluzia capitală a cercetării reali-
partea Uniunii Europene. zate este că, aşa cum a demonstrat prac-
4. În unele cazuri, respingerea reco- tica Republicii Moldova, guvernarea care
mandărilor Comisiei de la Veneţia de că- va respinge recomandările Comisiei de la
tre guvernele naţionale poate avea drept Veneţia, le va nesocoti şi va încerca să facă
efect suspendarea finanţării unor pro- abstracţie de ele, va fi eventual răsturnată
grame de dezvoltare din partea Uniunii şi eliminată de către societate, cu sprijinul
Europene sau altor structuri europene şi moral al actorilor instituţionali europeni şi
internaţionale. În acest sens, este relevant internaţionali.
exemplul anului 2017, atunci când guver- 7. În fine, în lumina situaţiei din luna
narea din Republica Moldova a nesocotit iunie 2019 din Republica Moldova, Comi-
recomandările Comisiei de la Veneţia cu sia de la Veneţia ar urma să-şi reconcep-
referire la modificarea legislaţiei electorale tualizeze regimul său juridic de activitate
şi introducerea votului mixt. Drept rezul- şi să introducă în statutul său menţiunea
tat, Uniunea Europeană a suspendat aju- că, în cazul statelor cu un regim demo-
torul macrofinanciar de 100 de milioane cratic în devenire, Comisia de la Veneţia
euro destinat Republicii Moldova. este în drept sau chiar obligată să se ex-
5. Constatăm că, în cazul unor state cu pună asupra unor decizii ale curţilor con-
democraţie firavă, cum este cazul Repu- stituţionale naţionale de natură să aducă
blicii Moldova, Comisia de la Veneţia va atingeri grave principiilor fundamentale
trata cu suspiciune şi cu mare atenţie une- democratice.

BIBLIOGRAFIE
1. Comisia de la Veneţia: „În mod clar condiţii de dizolvare a parlamentului nu au existat
în Republica Moldova pe 7 sau 8 iunie 2019”. A se vedea: Radio Europa Liberă Moldova În:
https://moldova.europalibera.org/a/30012646.html. Accesat: 18.10.2019.
2. Hoffmann-Riem Wolfgang. The Venice Commission of the European Council –
Standards and Impact. În: The European Journal of International Law Vol. 25 nr. 2. Ed.
Oxford University Press, 2014. pp. 579-597.
3. Implementation of Recommendation by Venice commission, OSCE/ODIHR stated in
the Armenia Preliminary Joint Opinion on the Electoral Code as amended on 30 June 2016.
Ed.Helsinki Citizerns’ Assembly Vanadzor Office. Strasbourg, 2016, 19 p.
4. Republic of Moldova Joint Opinion Nr.884/2017 on the draft Laws on amending and
completing certain legislative acts (Electoral system for the election of the Parliament).
European Commission for Democracy Through the Law Opinion nr. 884/2017. Strasbourg/
Warsaw, 19 June 2017, 20 p.
5. Republic of Moldova Opinion Nr. 954/2019 on the Constitutional situation with
particular reference to the possibility of dissolving Parliament. European Commission for
Democracy Through the Law Opinion Nr. 954/2019. Strasbourg, 24 June 2019,18 p.
6. Schnutz Rudolf. The Venice Commission. În: Intergovernmental Organizations.
Nr. 39 (iulie, 2010). Ed.International Encyclopaedia of Laws. Alphen aan den Rijn, 2010,
pp.151-163.
S o ci e t ate a c i v i l ă și st atu l d e d re pt 37

7. Venice Commission Annual Report of activities 2018. Ed. European Commission for
Democracy through Law. Council of Europe, 2018, 145 p.
8. Venice Commission: the dissolution of Parliament in the Republic of Moldova did not
meet the required conditions. European Commission for Democracy through Law. Council
of Europe, Ref.DC116(2019). În: https://search.coe.int/directorate_of_communications/
Pages/result_details.aspx?ObjectId=0900001680950b36 (accesat la data de 15.12.2019).

Prezentat: 14 februarie 2020.


E-mail: teodorina@rambler.ru
38 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

TIPURI NETRADIŢIONALE DE STAT ŞI DREPT


NON-TRADITIONAL TYPES OF STATE AND LAW
DOI: 10.5281/zenodo.3707596
CZU: 340.1+342.2

Boris NEGRU,
doctor în drept, profesor universitar,
Universitatea de Stat din Moldova

SUMMARY
The article analyzes, from the historical perspective, different non-traditional types of state
and law: during the transition period, the Islamic State and law (Islamic), the police state, the
imitative state (the imitation of the state). The analysis is performed based on the consultation of
a wide range of specialized literature, as well as of their own analytical observations.
Keywords: state, law, transitional period, Muslim, Qur’an, police state, state

REZUMAT
În articol se analizează, din perspectiva istorică, diferite tipuri netradiționale de stat și drept:
în perioada de tranziție, statul şi dreptul musulman (islamic), statul poliţienesc, statul imitativ
(imitaţia statului). Analiza este efectuată în baza consultării unei game ample de literatură de
specialitate, precum și a propriilor observații analitice.
Cuvinte-cheie: stat, drept, perioadă de tranziție, musulman, coran, stat polițienesc, stat imitativ.

Statul şi dreptul perioadei de tranziţie. Statelor tranzitorii le sunt caracteristice


Această calitate se atribuie statelor şi sisteme- următoarele trăsături. În primul rând, sta-
lor de drept care nu se încadrează în sistemul tele acestei perioade nu au o bază socială
existent al tipurilor istorice de stat şi drept şi solidă, stabilă, fapt ce determină caracterul
se află la intersecţia unor tipuri istorice di- lor provizoriu, de durată relativ mică.
ferite. Ca regulă, aceste state şi sisteme de În al doilea rând, acestor state le este
drept apar în urma unor tulburări sociale de caracteristică o stratificare socială exa-
proporţie (revoluţii, lovituri de stat, războaie, gerată, prezenţa unor interese sociale,
reforme radicale nechibzuite până la capăt diametral opuse, lipsa unei pături sociale
etc.). Starea de tranziţie a statului şi dreptului mijlocii care ar putea asigura statului sta-
nu e ceva neobişnuit, ieşit din comun sau, cu bilitate.
atât mai mult, excepţional. Aceasta e o stare În al treilea rând, aceste state au o eco-
comună caracteristică statelor şi sistemelor nomie tranzitorie specifică, cum ar fi, bu-
de drept care obiectiv există în toate societă- năoară, trecerea de la o economie haotică
ţile şi în toate regiunile lumii. Ea se întâlneş- la una civilizată, de la o economie planifi-
te pe parcursul întregii istorii de dezvoltare cată centralizată la o economie de piaţă.
a statului şi dreptului. Calitatea de stare de În plan politic, acestor societăţi le pot
tranziţie statul şi dreptul o capătă în situaţia fi caracteristice anumite blocuri sociale,
când acestea se află între două tipuri istorice cum ar fi, de exemplu, cazul statelor care
distincte, urmând să treacă la unul din ele. s-au eliberat de jugul colonial în a doua
S o ci e t ate a c i v i l ă și st atu l d e d re pt 39

jumătate a secolului XX, unde diferite pă- pot fi cele mai diferite. Ca urmare, rezul-
turi sociale s-au unit, având ca bază inte- tatele tranziţiei acestor state uneori pot fi
resul naţional general. chiar diametral opuse.
Practica internaţională de dezvolta- Politologul englez A. Aslund consideră
re statală ne convinge în faptul că nu au că pot fi posibile patru moduri de abor-
existat state care să nu fi trecut prin peri- dare a problemei tranziţiei şi, evident, fie-
oade de tranziţie. E altceva că acestea, la cărui mod de abordare a problemei poate
diferite popoare, la diferite etape de dez- să-i corespundă modelul său de stat de
voltare istorică, pot fi mai scurte sau mai tranziţie [1, p. 181].
îndelungate. Primul mod de abordare a problemei
Pentru orice ţară, perioada de tranziţie constă în faptul că, determinând locul
constituie o etapă specială de evoluţie nu şi rolul statului în perioada de tranzi-
numai a statului şi dreptului, ci şi a socie- ţie, acestuia i se atribuie un rol exagerat
tăţii însăşi, pe baza căreia acestea apar, de mare; el este privit ca un stat atotcu-
se dezvoltă, îşi schimbă substanţial toate prinzător, stat care poate să se implice în
aspectele. Procesul tranzitoriu, de la un toate problemele societăţii. O asemenea
tip istoric de stat şi drept la altul, e unul abordare a rolului statului în perioada de
complex, multidimensional, contradicto- tranziţie se asociază cu un stat totalitar şi,
riu. Aflându-se în centrul procesului re- evident, nu are nici o perspectivă.
spectiv şi având o influenţă majoră, statul, Al doilea mod de abordare a problemei
ca regulă, urmează să soluţioneze două locului şi rolului statului în perioada de
sarcini complexe ce se condiţionează reci- tranziţie, porneşte de la premisa conform
proc. Una din ele e bogată de reorganiza- căreia statul este totalmente corupt şi e
re a mecanismului statal, de schimbarea chemat să exprime voinţa şi să apere in-
esenţei, conţinutului, structurii, formelor, teresele elitei corupte ce se află la putere.
metodelor şi mijloacelor de activitate. Cea Asemenea exemple de state ne pot servi
de-a doua sarcină se referă la schimbarea ţările din lumea a treia şi unele ţări ce se
societăţii, reformarea economiei, stabili- află în perioada de tranziţie de la socia-
rea unor noi orientări în politica internă şi lism spre capitalism.
externă, formarea unei noi ideologii etc. Al treilea mod propune constituirea şi
De remarcat şi faptul că, la una şi ace- funcţionarea unui stat liberal, activitatea
eaşi etapă de dezvoltare istorică, deose- căruia trebuie să fie îndreptată iniţial spre
bim perioade de tranziţie ce se deosebesc asigurarea societăţii cu toate cele strict
radical unele de altele. Acest lucru se ob- necesare .
servă şi la etapa contemporană. Astfel, Acest mod, în viziunea experţilor occi-
perioadele de tranziţie a unor state din dentali, este cel mai răspândit şi se con-
Africa, Asia, America Latină se deosebesc sideră cel mai de perspectivă în perioada
esenţial de perioadele de tranziţie a sta- de tranziţie de la o economie planificată,
telor din Europa Centrală şi de Est. Acelaşi strict centralizată spre o economie de pia-
lucru poate fi spus şi despre statele care ţă, adică de trecere de la socialism spre
au apărut în urma prăbuşirii imperiului capitalism.
sovietic, dezmembrării altor state, cum Al patrulea mod se bazează pe ideea
ar fi cazul fostei Iugoslavii. Având ca bază statului social-democrat, care urmează să
diverse ideologii, diverse niveluri de dez- ia locul statului socialist. Particularitatea
voltare istorică, sarcinile propuse pentru distinctă a acestui stat se manifestă mai
perioada de tranziţie de către aceste state întâi de toate, prin faptul că statul acesta
40 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

îşi asumă cel mai înalt grad de răspundere Chiar de la apariţia islamului, Maho-
socială faţă de populaţie [1, p. 181]. med a insuflat părtaşilor săi conştiinţa
Teoria statului social-democrat e strâns unei identităţi de grup şi a legăturii din-
legată de asemenea teorii, cum ar fi, de tre membrii acestuia, datorată credinţei.
exemplu, teoria statului social, teoria sta- Această conştiinţă a unităţii s-a dezvoltat
tului prosperităţii generale, teoria capita- în parte şi din cauza persecuţiilor la care
lismului poporului ş. a. adepţii noii religii erau supuşi la Mecca.
Statul şi dreptul musulman (islamic). Remarcabila dimensiune socio-econo-
În literatura juridică de specialitate, de mică a practicilor religioase islamice a
obicei, se vorbeşte frecvent despre drep- jucat şi ea un rol important în consolida-
tul musulman (islamic). Despre particula- rea acestei legături de credinţă. Termenul
rităţile statului musulman, deşi se vorbeş- islam începe să definească o comunitate
te, nu se menţionează nimic ca despre un – stat în 622, când profetul Mahomed se
tip istoric de stat. Totuşi, multe din parti- instalează la Medina, unde învăţăturile
cularităţile acestuia ca un stat contempo- sale sunt acceptate fără rezerve. În aceas-
ran şi faptul că în prezent, conform date- tă perioadă, islamul şi-a definit caracterul
lor Organizaţiei conferinţei islamice (OCI), specific de religie care îmbină atât aspec-
există 56 de ţări în care islamul fie că e tele spirituale, cât şi pe cele laice ale vieţii,
practicat de majoritatea locuitorilor, fie că încercând să impună reguli atât în relaţia
e religie de stat [4, p. 313], ne conving în individului cu Dumnezeu, cât şi în relaţii-
necesitatea recunoaşterii unui asemenea le dintre oameni în cadrul unei organizări
tip istoric de stat şi drept. sociale bine conturate.
Se ştie că islamul [3, p. 146-163; 14] Astfel, au fost create nu doar o doctri-
este o mare religie a lumii, care a apă- nă religioasă islamică, ci şi o jurispruden-
rut în Orientul Mijlociu, după iudaism şi ţă islamică, un stat islamic şi alte instituţii
creştinism. A fost propovăduită mai întâi care să conducă această comunitate.
în Arabia de către profetul Mahomed, în Baza social-economică a conceptu-
secolul VII. Cuvântul arab islam înseamnă lui islamic despre stat are ca fundament
„renunţare, supunere” şi arată care este prevederile Declaraţiei universale islami-
ideea fundamentală a religiei islamice: ce privind drepturile omului din 19 sep-
credinciosul musulman acceptă „să renun- tembrie 1981, ce rezultă direct din Coran.
ţe la voia lui pentru voia lui Allah”. Allah Astfel:
(în arabă, Dumnezeu) este văzut ca fiind - în activitatea lor economică, toţi oa-
unicul Dumnezeu, creatorul, susţinătorul menii au dreptul să se folosească de bo-
şi salvatorul lumii. Voia lui Allah, căreia oa- găţiile naturale, care sunt bunuri date de
menii trebuie să i se supună, este adusă la Allah. Oamenii au dreptul să dispună de
cunoştinţa acestora prin intermediul scri- mijloacele de existenţă, în conformitate
erilor sfinte, adunate într-o singură carte, cu legea (şaria). Şaria islamică sau legea
Coranul, pe care Allah i-a relevat-o lui Ma- musulmană se referă la totalitatea po-
homed, trimisul său pe Pământ. Islamul îl runcilor sau interdicţiilor din Coran şi din
consideră pe Mahomed ultimul dintr-un Sunnah (stilul de viaţă al profetului Maho-
lung şir de profeţi (Adam, Avraam, Moise, med);
Iisus şi alţii), afirmând că mesajul acestu- - fiecare om are dreptul la proprietate,
ia completează şi desfiinţează în acelaşi pe care o posedă individul sau împreună
timp revelaţiile atribuite profeţilor ce i-au cu alte persoane. În cazul unor necesităţi
precedat. de ordin social general, naţionalizarea
S o ci e t ate a c i v i l ă și st atu l d e d re pt 41

unor mijloace economice este legitimă; fiind „comunitatea de mijloc ce mărturi-


- doctrina serviciilor sociale, înţelese seşte pentru omenie”, „cea mai bună for-
ca uşurare a suferinţelor şi ajutare a celor mă de comunitate produsă pentru omeni-
aflaţi în nevoi, face integral parte din în- re”, a cărei funcţie este „să impună binele
văţătura islamului. Săracii au dreptul la o şi să interzică răul”. Sunt puse în evidenţă
anumită parte din avuţia bogaţilor. Acest cooperarea şi „sfaturile bune” în cadrul co-
lucru se face printr-o taxă obligatorie, nu- munităţii, iar adversarii din cadrul comu-
mită zakat (în arabă, purificare; denumi- nităţii trebuie să fie combătuţi şi înfrânţi
rea indică faptul că o astfel de plată face chiar şi cu forţa armelor, dacă problemele
averea ce-i rămâne unui om să fie pură nu pot fi rezolvate prin convingere şi arbi-
din punct de vedere religios şi legal). Da- traj [3, p. 150];
nia aceasta, adică zacatul este unicul im- - În societate sunt admise toate forme-
pozit permanent pe care îl impune Cora- le de activitate economică, cu condiţia că
nul şi se plăteşte anual, în mărime de 2,5% acestea nu aduc prejudicii intereselor co-
în cereale, vite şi bani, în dependenţă de munităţii (Ummei), nu încalcă legile şi nu
averea fiecăruia. Statul colectează zakat, atentează la valorile islamice.
care este folosit mai ales pentru a-i ajuta Seminarul internaţional cu tema: „Sta-
pe săraci. Coranul, însă menţionează şi tul şi politica în condiţiile islamului”, orga-
alte scopuri ale zacatului: răscumpărarea nizat între 3-6 august 1983, la Londra, de
prizonierilor de război musulmani, plata Institutul Musulman pentru cercetare şi
datoriilor mari, plata salariilor colectorilor planificare, a adoptat o Declaraţie cu pri-
de impozite (şi, prin extensie, a celor din vire la conceptul ordinii islamice, din care
învăţământ şi sănătate) şi crearea unor lo- rezultă unele trăsături esenţiale ale statu-
curi de adăpost pentru călători. lui musulman. Printre acestea se evidenţi-
Toate mijloacele de producţie urmează ază următoarele două trăsături:
să fie utilizate pentru satisfacerea intere- 1) toată puterea aparţine, în exclusi-
selor întregii comunităţi sociale (Umma); vitate, lui Allah şi de aceea orice stat mu-
ele nu pot fi neglijate sau administrate sulman, subordonat puterii şi ideologiei
rău. În scopul asigurării unei economii islamice, prin însăşi natura sa se opune
echilibrate şi evitarea exploatării, legea conducerii de către Allah;
islamică interzice monopoliile, limitează 2) religia şi politica (practica politică)
activitatea comercială, interzice camăta. constituie un tot întreg şi, ca urmare, ori-
Dumnezeu promite prosperitate celor ce interpretare a islamului, având ca bază
care le dau săracilor, acest fapt fiind privit separarea religiei de politică, este inad-
ca un credit pe care Dumnezeu îl face să misibilă pentru Umma – statul musulman
crească mult mai mult decât dobânda pe unic, creat în baza islamului [16, р. 105-
care ar avea-o din camătă. Să strângi bani 106].
fără să le dai ce li se cuvine săracilor atrage Remarcăm şi următoarele trăsături ca-
pedepsele cele mai grele pe lumea cealal- racteristice statului musulman.
tă, acest fapt fiind considerat una dintre Islamul nu recunoaşte ierarhia cle-
cauzele majore ale decăderii societăţilor ricală şi nu are un conducător religios.
pe lumea asta. Din aceste considerente Există, totuşi, instituţii religioase şi cen-
doctrina socio-economică propagă ide- tre de pregătire care au învăţaţi (şeici)
ea unei comunităţi puternic consolidate renumiţi în toată lumea. În plus, în toate
a credincioşilor, care sunt declaraţi „fraţi ţările musulmane există un învăţat religi-
unii într-alţii”. Musulmanii sunt descrişi ca os (mufti) numit de stat, ale cărui sfaturi
42 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

şi interpretări (fatwa) se bucură de mare acestora este mult redusă. Un „consiliu al


autoritate. Mişcările islamice în dezvol- gardienilor”, format din 12 bărbaţi trebuie
tare dar şi diferiţi credincioşi apolitici nu să aprobe toate legile şi reglementările,
mai recunosc aceste autorităţi controlate verificând compatibilitatea lor cu islamul.
de stat. Dimpotrivă, ei cred în predicatori Liderul religios, conducătorul suprem este
independenţi. Alături de şeicii populari cu ales de către adunarea experţilor şi deţine
pregătire clasică, există şi predicatori care cea mai mare autoritate. El este coman-
pledează pentru un nou stil şi îşi cuceresc dantul suprem al forţelor armate, numeş-
audienţa prin mijloace media, precum te- te judecătorii, tot lui aparţinându-i deci-
levizorul, internetul, casetele ş. a. zia finală în cadrul disputelor. Ayatallahul
Islamul îşi găseşte reflectare directă în Khomeini, fost lider spiritual al revoluţiei
simbolurile statului, în constituţii, regula- islamice din Iran din 1979, conducător su-
mente fundamentale. Astfel, drapelul Ara- prem până în 1989, este venerat şi la ora
biei Saudite conţine Shah adah: „Nu există actuală.
nici un alt zeu în afara lui Allah, iar Maho- În mecanismul de stat al ţărilor musul-
med este trimisul Său”. În Regulamentul mane un rol special revine armatei. Uneori
din 1992, adoptat în Arabia Saudită, se influenţa armatei asupra sistemului poli-
consfinţesc următoarele: „Bazele sistemu- tic se manifestă prin prezenţa organelor
lui puterii” (art. 1): „Regatul Arabia Saudită comandamentelor supreme ale armatei,
este un stat arab suveran. Religia lui este care exercită mai multe funţii ale statului.
islamul. Constituţia o constituie cartea sa- Specific pentru statele musulmane
cră a Atotsupremului Allah şi Sunnah Pro- e şi faptul că unele funcţii, caracteristi-
rocului Său”. ce statului, sunt îndeplinite de autorităţi
Subordonarea statului principiilor is- nestatale. Astfel, în majoritatea absolută
lamului este proclamat direct în constitu- a monarhiilor din Golful Persic activează
ţiile din Maroc, Tunisia, Siria, Mauritania, judecătorii ale şariatului islamic. În „Cartea
Iran, Pakistan; codurile civile ale Egiptului, despre judecători”, scrisă în sec. X şi păs-
Siriei, Irakului propune judecătorilor să trată până în prezent, se menţionează că
completeze lacunele legilor, urmând prin- funcţia de judecător e o activitate dumne-
cipiilor dreptului musulman. Legile Indo- zeiască, îl înalţă pe om, îi acordă acestuia
neziei prevăd corespunderea instituţiilor stimă şi respect; a fi judecător înseamnă a
dreptului principiilor islamului. îndeplini o obligaţiune religioasă faţă de
O particularitate a statului musulman comunitatea credincioşilor. Pe de altă par-
o constituie prezenţa unui şef de stat cu te, funcţia judecătorească inspiră omului
o putere exagerat de mare. Ca urmare, nelinişte sufletească şi teamă. Îndeplini-
în multe state s-a păstrat monarhia ab- rea acestei funcţii se înţelege, de fiecare,
solută sau dualistă (Regatul Arabia Sau- ca fiind o adevărată încercare şi năpastă
dită, Sultanatul Oman, şeihatele Penin- [15, р. 14]. Încă la etapa islamului timpu-
sulei Arabia, Maroc). Forma republicană riu se preîntâmpina că judecătorul care
de guvernământ, de cele mai multe ori, va comite nelegiuiri „va fi tăiat fără cuţit”;
îmbracă veşmântul unei republici super- „din trei judecători, doi se vor duce în iad
presidenţiale (Algeria, Egipt, Irak, Liban, şi doar unul în rai”, „a tinde să fii judecător
Libia, Sudan, Mauritania, Yemen). Prezin- e o prestaţie, deşi funcţia e plătită bine”
tă interes guvernarea duală în Iran. Deşi [15, p. 14-15].
Republica Islamică Iran are un parlament Într-o situaţie specială nimereşte şi
ales democratic şi un şef de stat, puterea oricare alt jurist din lumea musulmană.
S o ci e t ate a c i v i l ă și st atu l d e d re pt 43

În legătură cu aceasta, autorul francez L. Trăsături specifice sunt caracteristice,


Milliot menţiona: „Un jurist musulman practic, în toate ramurile dreptului mu-
este deprins să gândească că dreptul e sulman. Aşa, de exemplu, islamul propo-
construit din decizii concrete ce se pro- văduieşte căsătoria, iar Coranul consideră
nunţă zi cu zi, rezultând din necesităţile celibatul un fapt absolut excepţional. De
concrete ale momentului, şi nu din prin- aceea, monahismul ca mod de viaţă este
cipiile generale înaintate a priori, din care, aspru criticat în Coran. Poligamia, practi-
mai apoi, se decide pentru fiecare situa- cată în Arabia preislamică, este permisă
ţie. El va evita să facă generalizări şi chiar de Coran, care limitează însă numărul so-
să dea definiţii” [8, p. 441, 448]. ţiilor simultane la patru, iar această per-
Formal, statul musulman are la bază misiune este condiţionată de faptul că tu-
egalitatea tuturor membrilor societăţii. turor soţiilor trebuie să li se facă dreptate.
Deosebirile şi privilegiile bazate pe pozi- Potrivit eticii generale a Coranului, le-
ţia în trib sau de rasă au fost respinse atât gătura maritală se bazează pe „dragoste
în Coran, precum şi în renumita „Cuvânta- reciprocă şi milă”, iar soţii sunt consideraţi
re de rămas-bun” a profetului Mohamed, „fiecare podoabă celuilalt”. Legile moş-
pe care a ţinut-o cu puţin timp înainte de tenirii, prescrise de Coran, tind şi ele să
moarte. Toţi oamenii sunt, astfel, conside- confirme ideea unei familii centrale – soţ,
raţi „copii cu drepturi egale ai lui Adam” şi soţie şi copii, precum şi părinţii soţului.
singura diferenţă recunoscută în ochii lui Dreptul părinţilor de a fi bine trataţi
Dumnezeu se bazează pe faptele bune şi este clar evidenţiat în islam, iar Coranul
pe pietate. Străvechea instituţie arabă a proslăveşte pietatea filială, şi în special
răzbunării inevitabile (tha’r) – potrivit că- dragostea faţă de mamă, ca o virtute im-
reia cel care era executat nu era neapărat portantă.
ucigaşul, ci un individ de acelaşi rang cu Începând cu mijlocul secolului al XIX-
cel ucis – a fost anulată. Idealul preislamic lea, în multe state musulmane are loc re-
etic de bărbăţie a fost înlocuit cu unul mai formarea legislaţiei. Acest proces are loc
uman, de virtute morală şi credinţă [3, p. în domeniile în care conflictele cu preve-
150-151]. Cu toate acestea, conform unei derile tradiţionale islamice sunt mai slabe.
legi, adoptate în 1981, în Republica Isla- După al Doilea Război Mondial, au loc
mică Iran, 199 articole ale acesteia revin schimbări esenţiale în diverse ramuri ale
la prevederile islamice tradiţionale ale dreptului musulman. Tot mai mult, se
dreptului penal: folosirea pe larg a pedep- vorbeşte despre procesul de aculturaţie
sei capitale, biciuirea, baterea cu pietre a juridică, care desemnează „procesul de
vinovatului, pedeapsa conform legii talio- interacţiune a două culturi sau tipuri de
nului. În multe privinţe, în acelaşi mod s-a cultură, precum şi modificările care se
procedat în Pakistan, Sudan, Mauritania. produc ca urmare a comunicării dintre
În general, legea penală islamică tinde ele. Exegeza de specialitate precizează
să îi surprindă pe cei care nu cunosc cerin- faptul că „aculturaţia” reprezintă mai mult
ţele clare ale unui proces (de exemplu, cel decât simplul „contact” cultural; acultura-
puţin patru martori), aplicând pedepse ţia presupune interacţiunea dintre cele
foarte aspre pentru anumite infracţiuni, două culturi, întrepătrunderea acestora şi
precum omorârea cu pietre a soţului sau efectul lor sintetic, nu o simplă „întâlnire”,
soţiei care a comis adulter. Totuşi, aplica- „atingere” a celor două entităţi culturale,
rea lor, nefiind categorică, este exercitată Astfel, aculturaţia se prezintă ca un proces
doar în puţine ţări musulmane [4, p. 313]. social complex, care include aspecte pri-
44 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

vind „înlocuirea unor elemente culturale, ire a dreptului conform modelului occi-
combinarea unor elemente în complexe dental, ar trebui să ne ferim de asemenea
culturale noi, respingerea totală a unor concluzii radicale. Cei mai experimentaţi
elemente” [2, p. 18]. Efectul principal al autori, de asemenea, ne preîntâmpină de
aculturaţiei juridice constă în transplan- acest lucru: „Ultimul cuvânt în discuţiile
tarea în sistemul juridic autohton a ele- cu privire la recepţia instituţiilor de drept
mentelor juridice străine. Ca urmare, în occidental, spune L. Milliot, va fi, proba-
dreptul musulman şi-au găsit oglindire bil … islamizarea lor” [8, p. 414]. Pentru
o serie de prevederi normativ-juridice, în aceasta există toate premisele:
special, din sistemul dreptului romano- - la începutul secolului XXI, islamul
germanic, sistemul european. În această este cea mai răspândită religie din punct
ordine de idei, sunt semnificative schim- de vedere geografic. În prezent, 69% din-
bările radicale care au avut loc în Turcia. tre musulmani trăiesc în Asia, 27% în Afri-
Astfel, Imperiul Otoman, care a dominat ca şi aproape 3% în Europa;
timp de peste 600 de ani, s-a destrămat - islamul se propagă ca o comunitate
în 1918, după ce revoluţia Junilor Turci i-a religioasă pe care Dumnezeu a împuter-
precipitat dispariţia. Turcia a fost procla- nicit-o să impună omenirii legile Lui prin
mată Republică în 1923, sub conducerea intermediul jihadului (în arabă, războiul
lui Mustafa Kemal Ataturc, iar califatul a sfânt). E suficient să ne amintim că nu-
fost abolit în 1924. mai la un secol de la moartea profetului
S-ar părea, că lumea musulmană îşi Mohamed adepţii săi au reuşit să aducă o
cedează poziţiile, se află într-un proces mare parte a popoarelor lumii – din Spa-
de decădere. Încă din 1917, unul din re- nia până în Asia Centrală şi India – sub stă-
formatorii moderni ai islamului Muhamed pânirea unui imperiu arabo-musulman. În
Igbal a menţionat că „musulmanii din ziua prezent, musulmanii alcătuiesc a doua co-
de azi preferă să hoinărească fără scop munitate religioasă ca mărime din lume,
prin valea misticului elenico-persan, care după cea creştină;
ne învaţă să închidem ochii faţă de realita- - există o tendinţă conservatoare, care
tea dură din jurul nostru şi să ne fixăm pri- pune accent pe importanţa caracteristici-
virea pe ceea ce este descris ca „ilumina- lor externe, precum vestimentaţia, acope-
re”. Reacţia sa a fost severă: „Din punctul rirea capului şi respectarea îndatoririlor
meu de vedere, această automistificare, religioase. În plus, în secolul XXI, a devenit
acest nihilism, de a căuta realitatea acolo un obicei ca tot mai multe femei educate
unde nu există, este un simptom fiziolo- în Occident, să accepte de bună voie is-
gic, care îmi dă o idee despre decadenţa lamul şi să-şi acopere capul. Nu poate fi
lumii musulmane” [10, р. 411]. Referindu- trecut cu vederea nici fluxul mare de emi-
se la această problemă, profesorul francez granţi din ţările musulmane şi, ca rezultat,
René David scrie: „Orice urmă a dreptului creşte vertiginos numărul musulmanilor
musulman tradiţional a dispărut în ţările din ţările occidentale. Acest lucru se în-
musulmane, care, se pare, tot mai mult îşi tâmplă în condiţiile în care natalitatea
construiesc dreptul lor după maniera oc- băştinaşilor din aceste ţări este în descreş-
cidentală? Şi rezultă din aceasta că, poate tere. Prognoza demografică la nivel euro-
fi omis dreptul musulman din rândul ma- pean nu este deloc încurajatoare. Până în
rilor sisteme contemporane de drept ale anul 2050 populaţia celor 28 de state care
lumii? Care nu ar fi progresul atins de ţă- fac parte din Uniunea Europeană se va
rile musulmane în procesul de reconstru- micşora cu şapte la sută. Italia care are as-
S o ci e t ate a c i v i l ă și st atu l d e d re pt 45

tăzi 58 de milioane de oameni, va avea în în care statul poliţienesc ţine nu numai de


anul 2050 doar 45 de milioane, iar Germa- trecut, ci şi de prezent şi mai are şanse rea-
nia care număra 83 de milioane, va avea la le de a supravieţui. Evident, cuvântul „po-
sfârşitul secolului 52 de milioane. liţienesc” derivă de la cuvântul „poliţie”, iar
În Europa sunt astăzi 35 de pensionari ultimul, la rândul său, derivă din grecescul
la 100 de persoane apte de muncă. În „polis”, care înseamnă Cetate în sensul de
2050 vor exista 75 de pensionari la 100 de Stat: polis-ul sau cetatea semnifică, pe de
oameni apţi de muncă [11, p. 51] o parte, „o unitate”, o societate globală,
Musulmanii, conform dreptului in- deosebită de alte polisuri, pe de altă par-
ternaţional umanitar, respectat de ţările te, semnifică organizarea cetăţii în cali-
occidentale, pretind şi îşi deschid nume- tatea sa de sistem politic sau de „politia”,
roase moschei pe teritoriul statelor occi- cum îi spuneau vechii greci, la care „poli-
dentale, în timp ce pe teritoriul de başti- tia” înseamnă , atât comunitatea autono-
nă a lor, cu excepţia unor ţări, acest lucru mă propriu-zisă faţă de alte comunităţi,
pentru adepţii altor culte categoric este cât şi propria sa organizare, adică regimul
interzis. La etapa actuală apar numeroase politic” [12, p. 152]. Această accepţiune a
grupări teroriste care urmăresc să răspân- noţiunii de „politia” ca formă de organiza-
dească prin violenţă sistemul democratic re statală, de regim politic a unui stat, dar
occidental. Astfel, reţeaua teroristă islami- şi de realizare practică a sa ni s-a transmis
că Al-Qaeda, o reţea fundamentalistă to- până în prezent prin noţiunile de „politi-
talitară şi fără frontiere, şi-a propus drept că” şi „poliţie”. Între aceste două categorii
scop să cureţe lumea arabă şi, în ultimă există strânse legături, căci domeniul de
instanţă, lumea întreagă de „păgâni” şi activitate a poliţiei, văzută şi înţeleasă ca
să impună o teocraţie în conformitate cu o autoritate publică (minister, comisariat)
legea islamică. Ceea ce distinge această sau ca o instituţie statală, coincide practic
reţea teroristă islamică este caracterul său cu cel al politicii interne. Prin intermediul
global şi descentralizat. Spre deosebire de poliţiei statul, pe de o parte, realizează
terorismul internaţional din trecut, Al-Qa- funcţia de apărare şi garantare a ordinii
eda depinde prea puţin de stat, fiind sus- şi liniştii sociale, iar, pe de altă parte, ma-
ţinută financiar de afaceri din umbră şi de nifestă presiune şi represiune împotriva
diverse fundaţii. Recrutarea noilor adepţi guvernaţilor. Ultima semnificaţie, ca regu-
nu cunoaşte limite naţionale. Grupările şi lă, dă o imagine mai mult negativă decât
adepţii Al-Qaeda sunt răspândiţi în toate pozitivă asupra poliţiei. Acest lucru se răs-
regiunile lumii, ceea ce face ca reţeaua să frânge şi asupra statului, când e vorba de
fie foarte flexibilă şi mobilă în acţiunile ei. statul poliţienesc.
Toate acestea, permit să concluzionăm Statul poliţienesc se caracterizează
că tipul istoric de stat şi drept musulman prin condiţiile speciale de apariţie a lui şi
nu numai că ocupă un loc important în prin destinaţia sa specială, care şi deter-
realitatea juridică internaţională, ci chiar mină identificarea sa ca tip istoric netradi-
are şanse reale de a deveni un tip istoric ţional de stat. În unele condiţii şi realităţi
dominant. istorice, cum ar fi cazul Franţei, Germaniei,
Statul poliţienesc. Problematica sta- statul poliţienesc apare şi se manifestă ca
tului poliţienesc (Polissistaat) este puţin garant şi instrument de constituire a naţiu-
studiată. Şi mai puţin această problemă nii, contribuind la desăvârşirea procesului
se studiază prin prisma tipurilor istorice de formare şi consolidare a acesteia, lup-
de stat. Acest nihilism are loc în condiţiile tând cu particularismul şi asigurând uni-
46 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

rea cnezatelor, provinciilor, pământurilor judecătorească. Este statul în care autori-


etc. naţionale într-un stat centralizat na- tatea administrativă, în mod discreţionar
ţional. Necesitatea statului naţional cen- şi cu o libertate de decizie mai mult sau
tralizat decurge din faptul că dezvoltarea mai puţin completă, poate să aplice tutu-
economiei cere existenţa unui instrument ror toate măsurile pe care le consideră ca
care să favorizeze cuprinderea populaţiei utile. Acest stat se bazează pe bunul plac
într-o piaţă naţională, nedivizată care să al conducătorului: nu există nici o adevă-
asigure unirea în limitele frontierelor sale rată limită juridică pentru activitatea pute-
a tuturor membrilor comunităţilor naţio- rii, nici o reală protecţie a cetăţenilor faţă
nale şi care să sprijine procesul obiectiv de putere. Puterea administrativă coman-
de formare a limbii şi culturii naţionale. dă şi decide totul: nu există probleme pe
În alte condiţii, cum ar fi cazul Rusiei, care ea nu ar putea să le influenţeze, să le
Austro-Ungariei, statul poliţienesc apare impună rezolvarea, nu există norme juri-
în calitate de formă politică de organiza- dice care ar limita-o. Astfel, „statul poliţai,
re a imperiului, a regimului politic al unui chiar dacă acordă un loc întins dreptului,
stat chemat nu numai să asigure ordinea acest drept este lipsit de orice element de
într-un imens spaţiu neomogen din punct ambivalenţă, de reciprocitate. Plasat sub
de vedere etnic, să garanteze intacte ne- semnul unilateralităţii el nu este decât
ştirbite frontierele existente, ci să şi dic- expresia supremaţiei statale, învelişul pu-
teze, să impună tuturor voinţa imperială. terii acesteia, servind impunerea obligaţi-
După cum menţionează profesorul rus V. ilor faţă de administraţi, statul poliţienesc
I. Cervoniuk, condiţiile apariţiei statului nu este în schimb şi izvorul constrângerii
poliţienesc în Rusia au fost specifice. Isto- faţă de guvernanţi şi administraţie. Drep-
ricii susţin apariţia statului poliţienesc pe tul statului poliţienesc este un drept pur
timpul reformelor lui Petru I, sau în aşa- instrumental, asupra căruia dispune de o
numita perioadă a dictaturii educative. totală stăpânire, fără a fi ţinut sau obligat
Constituirea unui stat poliţienesc autentic să respecte norme superioare care să i se
e determinată de formarea în Rusia a unui impună, servind doar pentru a se impune
sistem administrativ centralizat de co- obligaţii administraţilor, fără ca în schimb
mandă (a doua jumătate a secolului XVIII) să fie sursa de constrângere pentru admi-
[16, р. 109]. Acest stat poliţienesc, în opi- nistraţie, el este expresia condensată a în-
nia profesorului A. B. Vengherov, a conti- tregii puteri administrative” [6, p. 68].
nuat să existe şi în anii „puterii sovietice”, Din cele spuse, rezultă că în statul poli-
când la unele etape de evoluţie a statului, ţienesc rolul dominant revine indiscutabil
„forma sovietică de guvernare a transfor- puterii executive, iar instrumentul acestei
mat statul într-o monarhie, acesta deve- puteri, poliţia, dobândeşte un prim loc
nind dictatura unui singur om, dictatura în administraţia ţării. Susţinătorul acestei
,,Secretarului General al PCUS”. Puterea doctrine este Cristian Wolff (1679-1754),
„Marelui conducător al Statului sovietic, filosoful oficial de stat al lui Frederic cel
puterea Secretarului General – constituie Mare, regele Prusiei. În concepţia statului
o nouă formă a monarhiei nelimitate, ab- poliţienesc, statul apare ca factorul hotă-
solute” [13, р. 254]. râtor în voinţa oamenilor. Şeful statului
Statul poliţienesc este statul în care cere cea mai desăvârşită supunere, nu în
se impune puterea executivă, chiar dacă numele său personal, ci în numele statu-
acest lucru e în detrimentul celorlalte lui pe care-l serveşte. Scopul statului este
două puteri: puterea legislativă şi puterea prosperarea tuturor, fericirea poporului.
S o ci e t ate a c i v i l ă și st atu l d e d re pt 47

Sunt cunoscute spusele lui Frederic cel puterea poporului, cu posibilităţile reale
Mare: „Poporului, ca şi unui copil bolnav, ale fiecărui cetăţean. În această ordine de
trebuie să-i arăţi, ce acesta urmează să idei, Oskar Lafontaine şi Chiste Müller de
mănânce şi să bea”. Astfel, puterea, indi- la Institutul Friedrich Ebert din Germania
ferent care i-ar fi forma sau originea, are au ajuns la concluzia că este necesar „un
dreptul nelimitat de a face orice. Această stat puternic”, care să dispună de pârghii
doctrină, de origine medievală, aplicabilă suficiente „pentru a îndeplini sarcini de
necondiţionat statului poliţienesc, îşi gă- ordonare, clar delimitate şi descrise”. Toto-
seşte referinţă chiar la începutul secolului dată ei atrag atenţia că implicarea statului
XX, când în 1910 „împăratul Wilhelm al II- trebuie să fie moderată, deoarece în cazul
lea într-un discurs ţinut la Koblenz, repetă în care „posibilităţile sale de intervenţie li-
vechea formulă medievală, că el deţine mitează posibilităţile de acţiune ale cetă-
puterea de la Dumnezeu şi de la sabia sa ţenilor prea mult, atunci statul pierde din
şi că nu are să dea socoteală nimănui aici, autoritate şi din credibilitate” [5, p. 77].
pe pământ, de modul cum a exercitat pu- Statul imitativ (imitaţia statului). În
terea, ci numai divinităţii care l-a investit” opinia teoreticienilor, statul se caracteri-
[9, p. 77]. zează prin câteva elemente sau dimensi-
Statul poliţienesc este statul în care lip- uni istorice şi politice cumulate calitativ.
sesc tradiţii politice şi juridice stabile, în- Acestea stau la baza oricărui stat şi fără ele
rădăcinate în activitatea autorităţilor pu- statul e de neconceput. La ele se atribu-
blice, fapt ce stimulează, sau, mai precis ie teritoriul, populaţia (naţiunea), puterea
spus, provoacă structurile statale să utili- publică exclusivă sau suverană (suverani-
zeze metode ilicite, poliţieneşti, iar pe ce- tatea). Ele condiţionează atât apariţia, cât
tăţeni şi asociaţiile lor îi impune în situaţia şi dispariţia statului. Fără acestea, un stat
când aceștia sunt nevoiţi să se abată de la nu poate fi considerat ca existent.
prevederile legii. O asemenea practică se Statul inexistent este lipsit de elemen-
întâlneşte tot mai frecvent şi devine chiar tele de fapt pe care le presupune natura
obişnuită pentru statul poliţienesc. Lipsa sau obiectul său şi în absenţa cărora el
tradiţiilor politice şi juridice stabile, licite, este imposibil de închipuit atât din punct
formează acel vacuum, gol care obiectiv de vedere logic, cât şi din punct de vedere
pun statul şi structurile sale într-un regim juridic. Astfel, statul inexistent este numit
funcţional special. Ca urmare, statul po- numai impropriu „stat”, căci în realitate
liţienesc se caracterizează nu numai prin el constituie doar o farsă, un simplu si-
faptul ce el face, ci, principalul, cum face mulacru de stat. E vorba, propriu-zis, de o
[16, p. 110]. imitaţie, de o reproducere, o contrafacere
Statului poliţienesc îi este caracteristi- artificială a statului. Cu asemenea „state”
că o ierarhizare strictă a puterii executive ne confruntăm în cazul unor dezmembrări
care se extinde necontenit în toate dome- teritoriale, separatism, cum ar fi cazul aşa-
niile. Ca urmare, aparatul de stat devine numitei republici moldoveneşti nistrene,
tot mai numeric şi costisitor. Un loc sub- create artificial de forţele proimperiale
stanţial în mecanismul statal revine arma- ruse. De fapt, după acelaşi scenariu, forţe-
tei, poliţiei, securităţii, închisorilor, adică le proimperiale ruse au creat două „state”
aparatului represiv. S-ar părea, că statul pe teritoriul Georgiei, iar, mai apoi, „repu-
poliţienesc e „un stat puternic”. În realitate, blica Lugansk” şi „republica Doneţk”, pe
însă, e un stat slab, neputincios. Se ştie, că teritoriul Ucrainei. Evident, toate aceste
puterea statului e direct proporţională cu „republici” nu sunt decât nişte pseudo-
48 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

state. Nulitatea lor nu este nevoie să fie tul. Voinţa statului, exprimată în legi sau
prevăzute de constituţie, nici declarată acte normative ale guvernului, iar, dese-
de judecător, căci în o asemenea ipoteză ori, prin intermediul hotărârilor instanţe-
pretinsul „stat” este din start inexistent, lor judecătoreşti, şi este voinţa elitei – a
neproducând nici un efect juridic. unui grup relativ mic de oameni (care au
Acesta e primul sens în care poate fi legalizat, prin intermediul statului şi ad-
vorba de imitaţia statului, de statul imi- ministraţiei sale, grupurile criminale, re-
tativ. Despre statul imitativ mai poate fi prezentanţii slugarnici ai mijloacelor de
vorba şi în alt sens, la care ne vom referi informare în masă, marii financiari, ban-
în continuare. cheri, interesele cărora coincid cu cele
În viziunea profesorului V. I. Cervo- ale reprezentanţilor elitei) [16, p. 114].
niuk, statul imitativ „e statul, activitatea Statul imitativ permite adoptarea
şi rezultatul practic al căruia contravine unor legi democratice, care exprimă vo-
destinaţiei sale sociale” [16, p. 114]. Un inţa generală şi nu interesele corporative
asemenea stat poate apărea şi poate să ale elitei guvernante. Însă, datorită fap-
existe la diferite etape de dezvoltare is- tului că puterea reală aparţine structuri-
torică, inclusiv şi la etapa actuală. Un ase- lor executive, aceasta dă posibilitatea de
menea stat tinde să-şi păstreze imaginea a bloca acţiunea efectivă a legilor şi a le
unui stat civilizat, să-şi dovedească cur- reduce la nimic prin intermediul organe-
sul său spre un stat democratic de drept. lor executive ale puterii. Ca rezultat, chiar
Atributele externe ale acestui stat îşi gă- dacă unii consideră dreptul ca o codifica-
sesc reflectare şi în constituţie. Activita- re a moralităţii, bazată în mare parte pe
tea practică a statului, însă, ne convinge credinţa creştină, se constată, în final, o
în altceva: statul doar imitează realizarea reală distanţare a dreptului de morală şi
celor prevăzute de constituţie. religia creştină.
Prevederea constituţională, conform Reformele, proclamate şi reclamate pe
căreia puterea aparţine poporului, în sta- larg, au un caracter declarativ. Mai mult
tul imitativ semnifică altceva: „Puterea ca atât, ele doar sunt realizate în măsu-
politică şi puterea publică au fost acapa- ra în care întăresc şi mai mult poziţiile şi
rate de cei cu bani; ei sau interpuşii lor puterea elitei guvernante. Concursurile,
fac şi desfac totul. Democraţia noastră declarate pe larg, pentru ocuparea unor
formală este învelişul derutant al pluto- posturi vacante sunt, evident, formale,
craţiei cenzitare instalată la toate nive- deoarece din timp se ştie cine urmează
lurile care produc profit… Poporul a de- să le câştige.
venit o entitate abstractă, impersonală. Lupta cu criminalitatea, reformele
Cei ce pretind a-l reprezenta fac şi desfac sistemului judecătoresc şi a procuratu-
alianţe politice, alegându-se… între ei. rii, a altor organe de ocrotire a normelor
„Lupta” dintre adversari este jocul de sce- de drept, are loc doar în limita prin care
nă al înţelegerilor de culise menite să-i acestea nu atentează la poziţiile-cheie
permanentizeze în poziţiile de decizie” ale elitei. Pot fi intentate numeroase do-
[7, p. 137-138]. sare penale, sute şi sute de oameni traşi
Separarea formală a puterilor şi acti- la răspundere penală, inclusiv şi în rândul
vitatea statului mărturisesc despre imi- celor suspuşi (dar care, din anumite moti-
tarea separării, deoarece puterea reală e ve, nu mai sunt necesari sistemului). Dar
concentrată în mâinile elitei, interesele aceasta se face pentru spectatorii interni
căreia le reprezintă şi le realizează sta- şi externi, în scopuri propagandiste, pen-
S o ci e t ate a c i v i l ă și st atu l d e d re pt 49

tru a convinge societatea că autorităţile ca regulă, nu prea cu studii serioase, adică


publice sunt combinate, vigilente, nu trec necărturari, orientaţi ferm nu spre a atin-
cu vederea nici o încălcare a normelor ju- ge rezultatul scontat prin mijloace licite,
ridice, luptă necruţător şi efectiv pentru ci doar să imiteze activitatea care direct
un „stat democratic, de drept”. contravine scopurilor sociale utile.
Statul imitativ acceptă pluralismul În aceeaşi manieră, în aceeaşi măsură,
politic şi ideologic, pluripartitismul, per- cu un ritm sporit au loc reformele econo-
mite activitatea instituţiilor democratice mice: schimbarea formelor de proprietate,
şi chiar opoziţia, la guvernare. Însă toate restructurarea economică, naţionalizarea şi
acestea sunt admise doar în măsura în denaţionalizarea, deschiderea unor bănci
care nu dispun de surse, mijloace efici- economice, întărirea cursului valutei na-
ente, posibilităţi reale pentru a schimba ţionale ş. a. Sunt impresionante, cel puţin
starea reală de lucruri. Plus la toate, ele pentru public, succesele economice pe are-
creează un decor social democratic con- na internaţională, atragerea capitalului şi a
venabil diriguitorilor. investiţiilor străine. Poate, nu prea impre-
Imitarea unor activităţi „rodnice” e ca- sionantă e activitatea financiară a statului
racteristică nu numai autorităţilor publice imitativ, poate că dispar miliarde şi pentru
supreme, ci şi autorităţilor publice cen- aceasta e mai oportună lipsa transparenţei.
trale şi locale, organizaţiilor şi instituţiilor Dar, ce e şi principal, se menţin poziţii-
statale. Un aşa stat îşi naşte şi tipul spe- le, se instrumentează „revoluţia”, continuă
cial al funcţionarilor publici. Aceștia sunt „schimbarea”, menită să eternizeze adormi-
agresivi, orgolioşi, înfumuraţi, fără spirit rea mulţimii şi supravieţuirea elitei condu-
de iniţiativă constructivistă, linguşitori şi, cătoare.

BIBLIOGRAFIE
1. Aslund A. The Role of the state in the Transition for Capitalism // Moore J (ed) Legacies
of the Collapse of Marxism. L., 1994.
2. Dicţionar de sociologie. Bucureşti: Babel, 1993.
3. Enciclopedia Universală Britanică.( în 16 volume.) Volumul 8. Bucureşti: Litera, 2010.
4. Marea enciclopedie a cunoaşterii (în 6 volume). Volumul 4. Religie şi filozofie.
Bucureşti: Litera internaţional, 2009.
5. Mazilu D., Teoria generală a dreptului. Curs universitar. Ediţia a II-a. Bucureşti: All Beck,
2000.
6. Miculescu P., Statul de drept. Lumina Lex, Bucureşti, 1998.
7. Mihai Gh. C., Humă Ioan, Întâlniri colocviale privind întemeierile dreptului. Iaşi: Tipo
Moldova, 2012.
8. Milliot L., La pensée juridique de l’Islam, Revue internationale de droit comparé, 1954.
9. Negulescu P., Alexianu G., Tratat de drept public. Vol. 1. Editura casa Şcoalelor, 1942.
10. René David, Les grandes systèmes de droit contemporaines (Droit Compare). Dalloz,
1966.
11. Voicu C., Voicu A. C., Teoria generală a dreptului. Curs universitar. Bucureşti: Universul
Juridic, 2013.
12. Vuillerme Jean-Luis, Le concept de système politique. PUF, 1989.
13. Венгеров А. Б., Теория государства и права. Учебник. Москва: Изд-во Омега-Л,
2008.
50 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

14. Жданов Н. В. Исламская концепция миропорядка. Москва: Международные от-


ношения, 2003.
15. Муххамад Ибн Хорис Ал-Хушани, Книга о судьях. Москва, 1992.
16. Червонюк В. И. Теория государства и права. Учебник. Москва: Инфра, 2006.

Prezentat: 11 februarie 2020.


E-mail: silvia.goriuc@rambler.ru
Economie
și finanțe publice
52 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

ROLUL CULTURII MANAGERIALE ŞI LIDERISMUL


ÎN DEZVOLTAREA ORGANIZAŢIONALĂ

THE ROLE OF MANAGEMENT CULTURE AND LEADERSHIP


IN ORGANIZATIONAL DEVELOPMENT
DOI: 10.5281/zenodo.3707600
CZU: 005.7

Tatiana TOFAN,
doctor în economie,
conferențiar universitar,
Academia de Administrare Publică

SUMMARY
In this article the author studies the role of management culture and leadership in
organizational development. Because, the culture is a system that self-organized and regulates
human existence, the world of meanings, symbols and values, which function as rules, norms
and conditions for the personification of a culture. an important role in the development of
organizations is the personal culture of manager.
Keywords: management, manager, leadership, leader, organizational culture.

REZUMAT
În prezentul articol autorul studiază rolul culturii manageriale și liderismul în dezvoltarea
organizațională. Deoarece cultura este un sistem care se autoorganizează şi prin care se
reglementează existenţa umană, lumea sensurilor, simbolurilor şi valorilor, care funcţionează
ca reguli, norme şi condiţii pentru personificarea unei culturi, un rol important în dezvoltarea
organizațiilor îl are cultura personală a managerului.
Cuvinte-cheie: management, manager, liderism, leader, cultură organizațională.

Fiecare organizaţie, indiferent de regiu- zaţionale, dar şi o categorie de valori specifice


nea, ţara sau sectorul din care face parte, are care justifică diferenţele uneori semnificative
o cultură a sa proprie. Dacă în ceea ce priveş- existente în culturile organizaţionale.
te firmele din sectorul privat se poate spune Cultura managerială, ca „filosofie” a orga-
că diferenţele de cultură organizaţională sunt nizaţiei privind modul de conducere, reflectă
semnificative de cele mai multe ori, nu aceeaşi gândirea managerilor, standardele etice, setul
afirmaţie se poate formula despre cultura or- de politici manageriale, tradiţiile, atitudinile,
ganizaţională din sectorul public. Deşi există întâmplările şi evenimentele prin care a tre-
destul de multe similarităţi de valori în funcţie cut instituţia. Conducerea poate fi descrisă ca
de domeniile de activitate în care se încadrea- „un proces dinamic dintr-un grup, în care un
ză organizaţiile publice, totuşi se identifică un individ îi determină pe ceilalţi să contribuie
set de valori comune tuturor culturilor organi- voluntar la îndeplinirea sarcinilor de grup într-
E c on omi e și f i n anțe publ i c e 53

o situaţie dată” [2, p. 46]. Elementele de bază lălalt de inspiraţia şi motivarea oamenilor pen-
ale conducerii, conform lui G. A. Cole, sunt: li- tru a lucra împreună, cu o viziune şi un scop
derul; scopul şi obiectivele; membrii grupului; comun. Pentru ca o întreprindere să devină
mediul şi situaţia. performantă este necesar un proces de influ-
Un nivel înalt de motivare a personalului enţare şi orientare a oamenilor, care să asigure
este o condiţie primordială în conducerea efi- antrenarea cu toată convingerea a personalu-
cace a organizaţiei. Însă numai prin motivaţie lui în realizarea la un nivel superior a obiecti-
nu putem realiza funcţionarea stabilă a între- velor şi sarcinilor ce le revin. Printre cei dintâi,
prinderii. Apare necesitatea unui mod de con- care au formulat ideea că rolul conducătorului
ducere, care s-ar baza pe putere, care, la rân- este de a crea şi a dirija sistemul de comunica-
dul său, este legată atât de management, cât re, de a-i motiva pe angajaţi să realizeze obiec-
şi de liderism, de relaţiile dintre aceşti factori. tivele organizaţiei şi de a formula, a difuza pe
Anume prin interacţiunea acestor procese: larg şi în mod clar aceste obiective a fost C.
motivare şi putere, organizaţia funcţionează şi Barnard, care afirmă că rolul conducătorului
se dezvoltă [2, p. 44]. constă în a „modela şi a face să fie respectate
Ţinem să menţionăm că noţiunile de „ma- valorile în întreprindere” [3, p. 56].
nager” şi „lider” nu coincid, managerii adesea Numeroşi specialişti au abordat problema
fiind văzuţi ca administratori, în timp ce liderii liderismului în mod diferit. Astfel, în literatura
ar fi nişte persoane carismatice, inspiratoare. de specialitate se evidenţiază trei abordări ale
De aici rezultă că şi conceptele de „cultură ma- problematicii liderismului.
nagerială” şi „liderism” au nuanţele lor proprii. Abordarea prin prisma trăsăturilor ca-
P. Andrei încearcă să justifice etimologic dife- racteristice ale liderilor. Se afirmă că liderii
renţa dintre leading (a dirija, a comanda), ceea eficienţi posedă asemenea calităţi ca: inteli-
ce implică o orientare, o direcţie, şi managing genţa, iniţiativa şi siguranţa în propriile forţe.
(a gira, a gestiona), care sugerează ideea „ma- În această ordine de idei, a fost expusă părerea
nevrării unei maşini”. În opinia lui, manage- că există o legătură directă între aceste calităţi
mentul conţine ideea unui control adminis- şi conducerea efectivă. O parte din succes se
trativ şi financiar, pentru lideri nefiind absolut datorează, fără îndoială, calităţilor personale
necesară competenţa în girarea resurselor [2, ale liderilor. Deşi a fost efectuat un număr foar-
p. 63]. te mare de studii, identificarea trăsăturilor sau
Managementul se bazează pe un set de a caracteristicilor care îi diferenţiază pe lideri
instrumente şi tehnici explicite, determinate de non-lideri s-a dovedit a fi o sarcină imposi-
prin testări şi raţionamente analitice, ce pot bil de realizat. Printre trăsăturile care apar cel
fi folosite în situaţii diferite, atât în lumea afa- mai frecvent, inteligenţa, energia şi creativita-
cerilor, precum şi în sectorul public. Manage- tea sunt, poate, cele mai reprezentative. Ast-
mentul se concentrează asupra eficienţei, a fel, caracteristicile personale ale individului,
analizei costurilor şi a beneficiilor, asupra lo- precum sunt: inteligenţa, energia, încrederea
gisticii, metodelor, procedurilor şi politicilor în sine, spiritul dominator, motivaţia pentru a
de organizare şi administrare, în defavoarea conduce, stabilitatea emoţională, onestitatea
conducerii previzionale, prin care se identifică şi integritatea, profesionalismul contribuie, la
şi se formulează orizonturile de orientare şi de realizarea unui management eficient.
concentrare a eforturilor. Abordarea prin prisma stilului manage-
Liderismul este cel mai important element rial. Interesul pentru factorul uman la locul de
al managementului care, la rândul său, poate muncă a generat, în mod firesc, un interes de-
fi împărţit în două componente: unul legat de osebit faţă de conducere, ca un aspect al com-
viziune şi direcţionare, valori şi scopuri, iar ce- portamentului la locul de muncă. S-a observat
54 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

că „unii lideri au viziune, dar le lipseşte talentul care nota dominantă o reprezintă participa-
de a construi echipe. Alţi lideri îi pot inspira pe rea, ce conduce la fidelitate faţă de obiecti-
oameni şi pot construi echipe, dar le lipseşte vele organizaţiei. Motivarea se efectuează
viziunea” [3, p. 62]. printr-o varietate de mijloace şi îi determi-
Cercetările au demonstrat că liderii trebu- nă pe angajaţi să participe la grupurile de
ie să îndeplinească în principal două tipuri de muncă. Managerul conlucrează cu angajaţii
funcţii: de realizare a sarcinilor şi socială, de şi îi stimulează în realizarea performanţelor.
formare şi menţinere a grupului. Liderul care Comunicarea se efectuează uşor şi în ambele
îndeplineşte ambele funcţii este un lider per- direcţii. Deciziile se iau într-un mod partici-
formant. pativ. După N. Elias, acesta este stilul de con-
Likert distinge patru categorii de sisteme ducere cel mai eficient. [6, p. 62]
de management, conturând profilul psiholo- Managementul poate atinge performan-
gic al organizaţiilor: [6, p. 42] ţe înalte în cazul în care angajaţii consideră
1. Autoritar - exploatator, management în că apartenenţa lor la grupul de lucru consti-
care puterea şi comenzile vin de sus, se utili- tuie un „sprijin”, adică conştientizează că au
zează ameninţarea şi pedeapsa, comunicarea valoare şi importanţă în colectiv. Principiul
este slabă, deciziile sunt luate şi impuse de de bază pe care se fondează teoriile psiho-
nivelul superior al ierarhiei fără procesul de logului american este că pentru a fi eficiente,
consultare; organizaţiile moderne trebuie să fie formate
2. Autoritar - paternalist, management dintr-un ansamblu coerent de grupuri in-
care se bazează mai mult pe recompense teractive, compuse din indivizi care se susţin
decât pe frică, dar subalternii rămân integral reciproc.
supuşi, informaţiile care vin de la „bază” sunt Abordarea contextuală. Conform aces-
doar cele care „convin” patronului; deciziile tei teorii, conducerea este mai mult o pro-
sunt luate la nivelul superior; există o oare- blemă de comportament adecvat, decât de
care delegare a responsabilităţilor; personalitate sau de a fi persoana potrivită la
3. Consultativ - obiectivele sunt fixate, or- momentul potrivit. Practica a demonstrat că
dinele fiind date după consultarea cu subor- nici o trăsătură nu este comună tuturor lide-
donaţii. Comunicarea funcţionează atât de rilor eficienţi şi nici un stil comportamental
sus în jos, cât şi de jos în sus. nu este eficient în fiecare situaţie, că toate
Accentul se deplasează spre o mai mare acestea depind de anumiţi factori, a căror
democraţie şi spre efortul de echipă; influenţă depinde, la rândul ei, de particula-
4. Participativ - este un sistem ideal, în rităţile situaţiei în care se află liderul.

Figura 1. Modelul funcţional de conducere.


Sursa: Adair J. Understanding Motivation. Guildford: Talbot Adair Press, 1990, p. 164.
E c on omi e și f i n anțe publ i c e 55

Modelul funcţional elaborat de J. Adair formaţii de la grup, sintetizează ideile şi


(figura 1) este definit ca un ansamblu for- sugestiile;
mat din trei cercuri: sarcină, echipă, indi- Evaluare - verifică temeinicia ideilor,
vid. Ele se întretaie: un punct slab în una determină consecinţele, evaluează per-
din zone le afectează pe celelalte două. formanţele, ajută grupul să se autoevalu-
Astfel, eşecul în înfăptuirea unei sarcini va eze.
deranja spiritul de echipă şi va diminua Adair expune „regula de 50 - 50”, con-
gradul de satisfacţie individuală. Aceas- form căreia jumătate din motivaţiile indi-
ta e unitatea esenţială a liderismului; o vizilor ar veni de la ei înşişi, iar altă jumăta-
acţiune unică poate fi multifuncţională, te ar rezulta din factorii externi, adică 50%
deoarece afectează toate zonele conexe. din succes depinde de echipă, iar 50% de
Modelul propus de Adair presupune inte- liderul ei. Această regulă are avantajul de
resul pentru sarcini şi grija faţă de oameni, a face ca fiecare parte să-şi realizeze per-
dar el face o distincţie dintre grija faţă de formanţele, înainte de a critica calitatea
indivizi şi grija pentru grupuri, accentu- sau contribuţia celorlalţi membri. „Acesta
ând faptul că o conducere eficace constă este remediul ultim pentru boala «ei» şi
în ceea ce face liderul pentru a satisface «noi» a organizaţiilor” [1, p. 88]. Aborda-
atât nevoile legate de sarcină, cât şi pe rea respectivă presupune, de exemplu,
cele legate de grup şi de indivizi. Scopul că pentru a ridica nivelul de eficacitate al
conducătorului este de a îmbina necesi- conducerii, poate fi reorganizat grupul,
tăţile individului cu cele ale grupului şi cu iar pentru a se ajunge la compatibilitate
scopul organizaţiei, astfel încât ele să for- psihologică între manager şi grup, pot fi
meze o integritate productivă în concor- reproiectate sarcinile ori modificate atri-
danţă cu situaţia existenţă [1, p. 23]. buţiile funcţionale.
În opinia lui J. Adair, grupul de muncă Cel care a elaborat o metodă de selec-
are trei tipuri de necesităţi comune: tare a angajaţilor şi de formare a echipe-
1) a îndeplini o sarcină comună; lor, punând accent pe punctele forte şi
2) a se menţine ca echipă; cele slabe ale indivizilor, este M. Belbin. El
3) totalitatea necesităţilor individuale a alcătuit o serie de teste psihologice, me-
ale membrilor grupului. nite să evalueze contribuţia fiecărui mem-
Acestea pot fi realizate dacă liderul în- bru al echipei. Teoria lui Belbin a „rolului
deplineşte următoarele funcţii [1, p. 65]: de echipă” a fost dezvoltată, pornind de
Definitivarea scopurilor - stabileşte stan- la constatarea sa că „indivizii imperfecţi
dardele grupului, repartizează sarcinile; pot constitui echipe perfecte”, în măsura
Planificare - căută informaţii, elaborea- în care calităţile şi defectele lor sunt luate
ză un plan realizabil; în considerare şi echilibrate în momentul
Control - menţine standardele gru- creării echipei. Liderismul efectiv înseam-
pului, mobilizează angajaţii la realizarea nă capacitatea de a orienta oamenii într-o
obiectivelor, incită la acţiune şi la luarea direcţie care corespunde intereselor lor
de decizii; pe termen lung, adică să nu se risipească
Încurajare - îşi exprimă aprobarea pen- forţele şi resursele de care dispune grupul
tru contribuţiile salariaţilor, creează un [2, p. 45].
spirit de echipă, lichidează tensiunile, re- Pentru elaborarea strategiei mana-
zolvă conflictele; geriale, S. Mehedinți analizează roluri-
Informare – clarifică şi comunică sar- le diferite jucate de emisferele stângă şi
cinile şi planul de acţiune, primeşte in- dreaptă ale creierului uman. Managerii
56 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

care reuşesc - privilegiază emisfera dreap- 2) Transformaţional - implică o relaţie


tă - intuiţia - în detrimentul celei stângi - mai profundă între un lider şi subordona-
analiza. Strategia creativă se bazează pe ţii săi. Conducătorul transformaţional eva-
inforgaţia venită din emisfera dreaptă şi luează interesele funcţionarilor, încearcă
trebuie de mers dincolo de planificarea să satisfacă cele mai primordiale necesi-
logică pentru a asigura gestionarea efici- tăţi. Concepţia liderului transformaţional
entă a unei organizaţii [3, p. 53]. Iar K. In- permite a înţelege cum conducătorul
amori ne sugerează: „faceţi management influenţează grupul, determină oamenii
cu emisfera stângă şi conduşi cu emisfe- să activeze, stimulează evoluarea indivi-
ra dreaptă” [5, p. 66]. Managerii adeseori duală, punând accentul, în acelaşi timp,
sunt orientaţi spre date concrete, rezulta- pe scopurile colective, misiunea firmei.
te şi rareori găsesc timp să comunice an- A fi lider înseamnă a îndeplini lucrurile,
gajaţilor viziunea, să construiască echipe. a rezolva problemele, a atinge obiective
După acest principiu, K. Inamori divizează sau a realiza sarcini de muncă cu ajutorul
liderii în: lider de misiune, care este intere- unei echipe sau al unui grup. Managerii
sat de îndeplinirea misiunii prin organiza- pot obţine ceea ce-şi propun numai cu
rea celorlalţi, de planificarea strategiei şi ajutorul echipei pe care o determină să
diviziunea muncii; şi lider socio-emoţional, acţioneze într-un anumit mod. Conceptul
care este cointeresat în reducerea tensiu- de liderism poate fi definit ca un proces
nilor, aplanarea conflictelor, rezolvarea de mobilizare, de încurajare şi antrenare
dezacordurilor şi menţinerea moralului a indivizilor astfel încât aceştia să contri-
[5, p. 79]. buie substanţial la realizarea obiectivelor
Majoritatea cercetătorilor, care sunt stabilite.[5, p. 92]
preocupaţi de problemele privind con- Pentru a evidenţia cele două laturi ale
ducerea îşi concentrează atenţia asupra a liderismului, ambele deosebit de impor-
două tipuri de lideri: tante pentru eficienţa activităţilor desfă-
1) Tranzacţional - constituie expresia şurate în cadrul unei organizaţii, trebuie
unui acord tacit pentru a face schimb de de pornit de la considerentul că afacerile
avantaje. Acest stil de liderism pune un afectează patru domenii: mediul exterior,
accent deosebit pe remunerarea salariaţi- strategia organizaţiei, cultura organizaţiei
lor, care acţionează conform reglementă- şi spiritul individual de liderism. În figura
rilor în realizarea sarcinilor. 2 sunt prezentate domeniile liderismului:

Figura 2. Aspectul strategic şi personal al liderismului.


Sursa: Zorleţan T., Burduş E., Căprărescu G. Managementul organizaţiei. Vol. II. Bucureşti:
Holding Reporter, 1998, p. 301. [7]
E c on omi e și f i n anțe publ i c e 57

Societatea actuală se află sub semnul unor schimbare, de progres şi inovare, ceea ce pre-
transformări de proporţii, care solicită noi supune activism, iniţiativă şi capacitate de ini-
abordări în gândirea şi practica managemen- ţiativă. Însă nici un conducător nu poate face
tului. În cadrul tendinţelor de globalizare, de totul de unul singur, el are nevoie de echipă.
introducere a noilor tehnologii informaţionale Conducerea eficientă înseamnă capacitatea
se impun schimbări şi la nivelul organizaţio- de a integra şi coordona eforturile membrilor
nal: un alt ritm de mişcare, noi reguli şi cerin- organizaţiei pentru a obţine rezultatele scon-
ţe, care provoacă capacitatea de imaginaţie, tate. Singura modalitate de a-i determina pe
inovare, învăţare. P. Senge printre primii a pro- oameni să contribuie activ la realizarea sarci-
pagat ideea că întreprinderile ce vor reuşi cel nilor este de a-i implica activ în procesul de
mai bine în viitor sunt acelea care încurajează luare a deciziilor şi în realizarea lor.
instruirea la toate nivelurile şi consideră că cu- Managerul are un rol decisiv în formarea
noştinţele, capacităţile şi experienţa salariaţi- culturii organizaţionale, totodată, este influ-
lor lor sunt adevărate active: „capacitatea de a enţat de valorile acceptate de membrii orga-
învăţa mai repede decât concurenţii ar fi poa- nizaţiei. Eficienţa unui stil de conducere de-
te unicul avantaj competitiv durabil” [7, p. 57]. pinde situaţional de abilităţile celor conduşi.
În concluzie, ţinem să menţionăm că actul Dacă situaţia este opusă, managerul nu-şi va
de conducere reprezintă un proces dinamic, exercita influenţa în aceeaşi măsură şi în mod
influenţat de asemenea factori ca: tehnologia eficient, pentru că se vor găsi angajaţi care nu
utilizată, caracteristicile grupului sau persoa- vor putea fi influenţaţi sau chiar vor răspunde
nelor ce urmează să realizeze sarcinile, cli- la încercările de influenţă cu acte de nesupu-
matul organizaţional etc. Orice activitate de nere.
conducere este determinată de situaţia spe- Managerii pot realiza obiectivele organiza-
cifică cu care se confruntă managerul. Deci, ţiei numai cu ajutorul echipei pe care o deter-
nu putem vorbi de un stil unic de conducere, mină să acţioneze într-un anumit mod. Con-
universal valabil şi eficient în orice situaţie. ceptul de liderism poate fi definit ca un proces
Sarcina liderului este de a transforma poten- de mobilizare, de încurajare şi antrenare a in-
ţialul în realitate, adică un conducător trebuie divizilor, astfel încât aceştia să contribuie sub-
să acţioneze în permanenţă ca un factor de stanţial la realizarea scopurilor stabilite.

BIBILIOGRAFIE
1. Adair J. Understanding Motivation. Ed.: Guildford: Talbot Adair Press, 1990, 164 p.
2. Bobână Gh. Simbolismul social şi comunicarea // Idei şi valori perene în ştiinţele sociou-
mane: studii şi cercetări. Vol. VIII. Cluj-Napoca, 2003, 149 p.
3. Drâmbă O. Istoria culturii şi civilizaţiei, Ed.: Saeculum-Vestala, Bucureşti, 1997. Vol. I, 146 p.
4. Cole G. Management: Teorie și practică. Ed.: Știința, Chișinău, 2004, p. 44.
5. Inamori K. Oameni şi profit: O filosofie economică pentru secolul XXI. Ed.: Economica, Bu-
cureşti, 1998, 285p.
6. Ionescu Gh. Dimensiunile culturale ale managementului. Ed.: Economica, Bucureşti, 1996,
157 p.
7. Zorleţan T., Burduş E., Căprărescu G. Managementul organizaţiei. Ed.: Holding Reporter,
Vol. II, Bucureşti, 1998, 301 p.

Prezentat: 19 februarie 2020.


E-mail: tatianatofan@yahoo.com
58 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

RESTRUCTURAREA ORGANIZAŢIONALĂ - UN
ÎNCEPUT PENTRU RESTRUCTURAREA DE RAMURĂ

ORGANIZATIONAL RESTRUCTURING IS START FOR


BRANCH RESTRUCTURING
DOI: 10.5281/zenodo.3707604
CZU: 005.332

Oleg FRUNZE,
doctor, lector universitar,
Academia de Administrare Publică

SUMMARY
The traditional management model of organizational change is far from perfect. Various
studies estimate that 70% of change programs do not reach their goals, largely due to
employee resistance. If some people are resisting, it seems that something is not right with
the people, or if the employees resistance to organizational change is permanent, then it
may not be the employee’s cause of the change model’s deficiency, but maybe the change
model needs to be revised.
Keywords: change, change management, skills, culture of change.

REZUMAT
Modelul tradiţional de management al schimbării organizaţionale este departe de
a fi desăvârşit. Diverse studii estimează că 70% din programele de schimbări nu își ating
obiectivele, în mare parte datorită rezistenței angajaților. Dacă o mână de oameni opun
rezistenţă, s-ar părea că ceva nu este în regulă cu oamenii, ori dacă rezistența angajaților
faţă de schimbarea organizaţională este permanentă, atunci poate că nu oamenii sunt
cauza deficienței modelului de schimbare, ci poate însuşi modelul schimbării trebuie revizuit.
Cuvinte-cheie: schimbare, managementul schimbării, abilităţi, cultura schimbării.

Toate organizațiile trebuie să facă poate fi îmbunătățită chiar de la


față schimbărilor, însă multe modele început, importanţa lor nu pare să
clasice de gestionare a schimbărilor crească. În acest context, angajații
organizaționale lasă de dorit. trebuie să fie preocupaţi de faptul
Modelul tradițional de schimbare că, dacă supun criticii sau propun
consideră managementul de vârf ca alternative, vor fi etichetaţi drept
unic inițiator al ideilor de schimbare. „oponenţi ai schimbării”. Atunci cum
Angajații sunt văzuţi doar ca poate fi promovată deschiderea spre
implementatori auxiliari. Chiar în afara creativitate sau schimbare într-un
faptului, că angajaților li se oferă o mediu în care gândirea divergentă este
vastă cantitate de informații în ceea pedepsită?
ce privește modul în care organizația Modelul clasic subliniază angajamen-
E c on omi e și f i n anțe publ i c e 59

tul ferm al conducerii de a menține cursul împotriva rezistenței angajaților în


în combaterea adversității. Deci, izolarea combinaţie cu motivaţia coercitivă
unui proiect de feedback-ul critic pare o sporadică este o ajustare a simptomelor și
rețetă pentru eșuarea iminentă. În schimb, nu a cauzelor, deci una contraproductivă
implementarea soluțiilor complexe care în acest sens.
funcționează necesită timp şi un proces Aceste defecte ale modelului
iterativ de proiectare, elaborare, verificare tradițional de gestionare a schimbărilor
şi replicare. Acest lucru asigură faptul că sunt ele însele un simptom al unei
deficienţele sunt detectate și tratate sau probleme mai mari. Multe organizații pur
îmbunătățite în timp util și că învățarea și și simplu din start nu au fost înființate
adaptarea poate apărea. pentru schimbări agile. Astfel, în timp ce
Modelul tradițional vizionează managerii vorbesc fără încetare despre
gestionarea schimbărilor ca un proiect imperativul schimbării, misiunea multor
intermitent, cu un început și sfârșit organizații înclină spre control, stabilitate,
discret, care se adresează unuia sau rutină, evitare a riscurilor, toleranță zero
a două obiective de valoare majoră, la erori sau dependență de autoritate.
precum restructurarea organizației Este ca și cum ai apăsa acceleratorul și
sau implementarea unui nou sistem frânele în același timp. Rezultatul este
de gestionare. Însă după finalizarea conflictul, oboseala și cinismul. Dacă
procesului de schimbare, organizația promovăm schimbarea într-o organizație
va reveni din nou în albia sa de confort, care este constituită pentru stabilitate,
până când factorii de conducere vor nimic bun nu va rezulta, iar promovarea
trece prin următorul proiect. După cum mai insistentă nu va da roade, nici atât.
a spus Carl Rogers, „adevărata schimbare Dacă, în schimb, pregătim organizația
este un proces, nu o stare de a fi”. Deci, pentru schimbări, creând condiţii
schimbarea ar fi o mişcare ce are o propice, atunci nu trebuie să ne facem
direcție, dar nu există şi o destinație. Din griji cu privire la rezistență. Promovarea
această perspectivă, rolul managerilor de unor comportamente sau abilităţi
schimbare este de a gestiona mai puțin ce susţin, iar unele chiar accelerează
proiectele discrete de schimbare, ci mai cultura schimbărilor organizaţionale, pot
degrabă de a proiecta organizația într-un schimba spre mai bine starea lucrurilor.
mod care să permită adaptarea continuă Abilitatea de a relaționa cu ceilalți
la un mediu în evoluție. este crucială, având o personalitate
Modelul tradițional de schimbare bine conturată și un set de experiențe,
pledează pentru gestionarea angajaților de obicei, este posibil de a relaţiona cu
prin maximizarea comunicării și oricine. Relaţionarea înseamnă, pur și
consolidarea motivaţională (morcovul și simplu, că suntem dispuşi să fim de acord
nuieluşa). Cercetările comportamentale sau nu cu respectul reciproc.
arată că aceste tactici coercitive sunt Abilitățile de comunicare sunt cele mai
de natură să declanșeze opunerea fundamentale abilităţi ale oamenilor,
personalului, abordată, la rândul său, deoarece determină abilitatea de a
de modelul tradițional de gestionare înțelege alți colegi, de a convinge pe alții
a schimbărilor. Stăruinţa conducerii să asculte ideile.
60 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

Răbdarea cu ceilalți. Dacă se cultivă Gândire bună. Judecata este o abilitate-


răbdarea cu ceilalți și menținerea cheie a oamenilor care vine direct din
echilibrului emoţional în situații învățare, ascultarea altor persoane și
stresante, cu siguranță se trece prin mai observarea lumii din jur. Permite selectarea
puţine conflicte, fapt remarcat de către cu atenție a partenerilor și asociaților,
management și perceput ca un atu foarte determină reacțiile și răspunsurile la
puternic. probleme și luarea deciziilor bazate.
Capacitatea de a avea încredere în Persuasiune. Capacitatea de a
ceilalți. Fiind izolat, nu se poate funcționa convinge pe ceilalți creează șanse mari
efectiv mult timp. Se poate accelera ca, la un moment dat, să fie vândute
doar dacă insuflăm încredere şi avem ideile, produsele sau serviciile, inclusiv
încredere în alte persoane. „Fără asta, ideea de schimbare. Indiferent dacă se
nu se pot finaliza proiecte sau coopera,” face o promoție, lansează un proiect sau
spune Taylor. altceva, trebuie să fie format un argument
Abilitatea de a arăta empatie. Este puternic și convingător privind motivul
o abilitate esențială a oamenilor, ce pentru care suntem cei mai buni.
permite crearea de relații cu ceilalți, oferă Abilități de negociere. Abilitățile bune
informații despre motivele oamenilor și de negociere sunt benefice pe interiorul și
permite previzionarea răspunsurilor. exteriorul organizaţiei. Pe interior situaţia
Aptitudini de ascultare activă. De la ar fi, precum momentul lansării unei idei
a auzi pe cineva la a-l asculta activ este noi sau orientarea colegilor spre modul
un drum ce face diferenţa. Majoritatea nou de gândire. Pe exterior, contactul
oamenilor aud pe cineva vorbind și încep cu clienții necesită adesea negocieri în
să formuleze un răspuns în mintea lor vederea anumitor detalii specifice.
(sau mai rău, încep să vorbească) înainte Capacitatea de a păstra o minte
ca persoana să termine ceea ce avea de deschisă. Considerarea părerilor
spus. oamenilor generează încredere și respect,
Interes autentic pentru ceilalți. Oamenii oamenii trebuie să știe că punctul lor de
apreciază foarte mult când colegii sunt vedere va fi luat în considerare și utilizat.
cu adevărat interesaţi de ei, în sensul Faptul că este cunoscut cineva care
interesului real şi sănătos. Trebuie avut păstrează mintea deschisă, de asemenea,
grijă să nu depăşim anumite limite, face informaţia mai accesibilă și creează
ar fi bine să cunoaştem nume, date și condiţii mai ușor de lucrat.
evenimente importante din viață. Simț al umorului. Umorul contribuie
Flexibilitate. A fi agreabil sau a fi o la detensionarea situaţiei și conflictelor
personalitate bună cu oamenii sunt calităţi apărute. Acest lucru face posibilă
extrem de importante și dependente de revenirea la starea normală şi la sarcinile
context. Comunicatorii buni au o abilitate propuse în timp mult mai scurt şi, deci,
acută de a schimba viteza atunci când creşterea productivităţii.
contextul o solicită și posedă un profund Cunoașterea publicului. Conştientizarea
domeniu de opțiuni de comunicare din faptului ce anume, cum și când să fie spus
care să aleagă. În acest fel, ei pot răspunde altor persoane este esențial. Acest lucru
la ceea ce necesită situația reală. pare banal, dar este unul dintre motivele
E c on omi e și f i n anțe publ i c e 61

principale pentru care oamenii aleg celelalte persoane să îndeplinească cel


întreruperea de comunicare între ei. mai bine munca lor, oricine conduce
Onestitate. Oamenii vor să lucreze cu organizaţia spre succes.
cei în care știu că pot avea încredere. Bunele maniere. Politeţea este
Onestitatea este cea mai bună politică şi comportarea caracterizată prin bună-
este esențială în crearea încrederii între cuviință, respect și amabilitate în relațiile
colegi. Dacă se pierde, este aproape cu ceilalți şi ţine de competențele
imposibil să fie recâștigată. oamenilor. În cazuri aparte, unii au
Limbajul trupului. Importanța nevoie de mici amintiri.
limbajului corporal nu trebuie Capacitatea de a susține pe ceilalți.
subestimat, deoarece constituie modul Oamenii îşi doresc ca cei din jur să creadă
în care comunicăm cu ceilalți în mare în ei, indiferent de succesul pe care-l
parte. În realitate comunicăm cu oamenii pot avea. Arătând sprijin sub formă de
tot timpul, chiar și atunci când nu încurajare, putem pune pe cineva pe cale
vorbim. Atenţia la ceea ce se comunică, sau să-l menținem pe calea cea bună.
expresiile, vocea și aspectul pot ajuta Rezistența la reorganizare poate fi mai
sau dăuna abilităților oamenilor. mare atunci când scopul reorganizării
Abordarea proactivă a problemelor. nu este clar pentru toată lumea. Atunci
Munca este modalitatea de răspuns la o când angajații nu înțeleg de ce sunt
serie de situații cu diverse probleme, însă implementate modificările, anxietatea
munca proactivă ajută la îndepărtarea și suspiciunea completează rapid vidul
stresului sau presiunii problemelor. informațional. Când angajații percep că
Aceasta este o abilitate importantă a obiectivele organizaționale ale schimbării
oamenilor la locul de muncă. și propriile obiective personale sunt
Abilități de conducere. Chiar dacă nu incompatibile. La fel, rezistența este mare
face parte din conducere, prin depistarea dacă angajații consideră că schimbarea
unui lucru care poate mobiliza sau va bloca sau limita semnificativ realizarea
motiva o echipă, la fel și modul de a ajuta propriilor ambiții.

BIBLIOGRAFIE
1. Kahn Ryan, Hired! The Guide for the Recent Grad, Business & Management, 2010, 77 p.
2. McKinsey James O., Management Techniques, McGraw-Hill Education; 1 edition, 2011,
394 p.
3. Parnell John A., Strategic Management: Theory and Practice, SAGE Publications, Inc;
Fourth edition, 2013, 664 p.
4. Taylor Frederick Winslow, The Principles of Scientific Management, Dover Publications,
1997, 80 p.
5. Tripon Avram, Managementul schimbărilor, Editura Universităţii Petru Maior, 2007, 150 p.

Prezentat: 09 februarie 2020.


E-mail: frunze.oleg@gmail.com
Instruirea
funcționarilor publici:
strategii și tehnologii noi
In str uire a f u nc ți onar i l or publi c i : str ate g i i și tehn ol o g i i n oi 63

MODERNIZAREA ȘI DIVERSIFICAREA SERVICIILOR


BIBLIOTECII AAP PRIN IMPLEMENTAREA
PROIECTELOR INTERNAȚIONALE

MODERNIZATION AND DIVERSIFICATION OF ACADEMY


OF PUBLIC ADMINISTRATION LIBRARY SERVICES BY
IMPLEMENTATION OF INTERNATIONAL PROJECTS
DOI: 10.5281/zenodo.3707620
CZU: 027.7:021.2

Rodica SOBIESKI-CAMERZAN,
șef Direcție informare și documentare/Biblioteca,
Academia de Administrare Publică

SUMMARY
The article briefly presents the results obtained by the Scientific Library of the Aca-
demy of Public Administration following the implementation of two European projects:
„Support services for the library network: modernization of libraries in Armenia, Mol-
dova and Belarus through the development of library staff and library reform (LNSS ),
The Erasmus + program and the project „Modernization of the services of the university
libraries of Moldova”, financed by the Norwegian Program of Cooperation with Eurasia
in the field of higher education, realized in partnership between ASEM and the University
of Bergen, Norway, Transilvania University of Brasov, Romania and 18 libraries from the
Republic of Moldova.
Keywords: modernization of the university library, project, information, modern ser-
vices, information resources and services, information literacy, dissemination, library
promotion.

REZUMAT
Articolul prezintă succint rezultatele obținute de către Biblioteca Științifică a Acade-
miei de Administrare Publică în urma implementării a două proiecte europene: ,,Servicii
de suport pentru rețeaua de biblioteci: modernizarea bibliotecilor din Armenia, Moldova
și Belarus prin dezvoltarea personalului de bibliotecă și reformarea bibliotecii (LNSS),
Programul Erasmus+ și proiectul ,,Modernizarea serviciilor bibliotecilor universitare din
Moldova”, finanțat de către Programul Norvegian de Cooperare cu Eurasia în domeniul
învățământului superior, realizat în parteneriat între ASEM și Universitatea din Bergen,
Norvegia, Universitatea Transilvania din Brașov, România și 18 biblioteci din Republica
Moldova.
Cuvinte-cheie: modernizarea bibliotecii universitare, proiect, informație, servicii
moderne, resurse și servicii informaționale, cultura informației, diseminare, promovarea
bibliotecii.
64 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

Dezvoltarea unei bibliotecii univer- ia toate măsurile posibile pentru a facili-


sitare moderne se caracterizează prin- ta accesul la informaţie, a aduna şi difuza
tr-o creștere a vitezei schimbărilor care informaţie cât mai calitativă şi completă.
au loc în spațiul informațional, sistemul Bibliotecile universităților din Moldo-
educațional și comunicarea științifică. va își modernizează activitățile, ținând
În ultimii ani, datorită implementă- cont de schimbările dinamice constan-
rii tehnologiilor informaționale și de te din societate, educație, în domeniul
telecomunicații, creșterea concurenței comunicațiilor și informațiilor. Astăzi,
pe piața serviciilor educaționale, globa- este posibil să vorbim despre rolul pri-
lizarea științei și educației, apariția pro- mordial al bibliotecilor universitare în
iectelor științifice etc., în învățământul procesul de satisfacere a necesităților de
superior în ansamblu, precum și în informare ale comunității ca sursă de for-
activitățile bibliotecilor universitare, se mare și furnizare de resurse documenta-
pot observa schimbări semnificative. re și informaționale.
Direcțiile moderne ale activităților Astfel, după cum afirmă profesorul Ion
bibliotecilor sunt influențate de impac- Stoica, ,,Mediul info-documentar este
tul mediului tehnologic și social extern, generos, are un imens potențial forma-
schimbările în domeniul comunicațiilor tiv“ [1]. Biblioteca universitară este o ast-
științifice, educația, modernizarea siste- fel de instituție care, prin funcțiile sale,
melor de gestionare a datelor etc. vine să împlinească rolul universității,
Actualmente, o bibliotecă moder- acela de a forma, a educa, a perfecționa.
nă este parte indispensabilă a spaţiului Dacă prin diseminarea conținuturilor, bi-
educaţional, fiind suportul de bază al blioteca îndeplineşte misiunea principa-
procesului de instruire şi cercetare. Rolul lă de a informa, atunci prin implicarea în
bibliotecii universitare sporeşte în legă- derularea unor importante evenimente
tură cu transformările şi modernizările culturale se defineşte ca agent cultural.
care se realizează la moment în societa- Adițional, iar prin furnizarea comple-
te, dar şi din motivul evoluţiei furtunoase mentară a pregătirii de specialitate bibli-
a tehnologiei informaţiei şi comunicaţii- ologică şi prin asistarea în procesele de
lor electronice, care au schimbat radical cercetare, valența bibliotecii sporeşte,
mediul informaţional, oferind noi opor- devenind furnizor de formare şi suport al
tunităţi și generând, totodată, noi pro- cercetării.
vocări pentru biblioteci. Implementa- Astfel, biblioteca modernă este o bi-
rea şi utilizarea eficientă a tehnologiilor bliotecă dotată cu echipament tehnic
informaţionale moderne în activitatea modern care implementează cele mai
bibliotecilor necesită soluţionarea unui noi inovații în domeniul științei și teh-
spectru divers de probleme, începând nologiei, devenind o parte integrantă a
cu cele conceptuale, tehnologice, orga- infrastructurii educaționale și științifice a
nizaţionale şi terminând cu dezvoltarea instituției de învățământ.
profesională a personalului de bibliote- Pentru Biblioteca Academiei de Ad-
că şi formarea utilizatorilor. Biblioteca, ministrare Publică ultimul deceniu este
astăzi, trebuie să aibă o viziune generală deceniul marilor schimbări orientate
asupra surselor de informare, tehnicilor spre modernizarea și crearea de noi
de informare, sistemelor de transfer a informații - produse și servicii de bibli-
informaţiei şi a serviciilor de informare. otecă, unități structurale, introducerea
Astfel, biblioteca universitară trebuie sa de noi metode și forme de prelucrare și
In str uire a f u nc ți onar i l or publi c i : str ate g i i și tehn ol o g i i n oi 65

difuzare a informației, aplicarea de noi ,,Proiectele sunt orientate spre atin-


tehnologii moderne de bibliotecă. Bibli- gerea obiectivelor propuse, fiind carac-
oteca își ajustează activitatea spre sati- terizate prin dinamism și complexitate.
sfacerea necesităților informaționale ale Orice proiect, inclusiv cele finanțate de
utilizatorilor prin schimbarea gamei de Uniunea Europeană, urmărește sprijini-
servicii, care este însoțită de o schimbare rea politicilor finanțatorilor în atingerea
în tehnologia de producție, de organi- obiectivelor stabilite. Prin implementa-
zare, întreținerea, schimbarea întregului rea oricărui proiect se dorește dezvolta-
mediu de bibliotecă. ,,În aceste condiții rea regiunilor și atingerea obiectivelor
apare cultura informației, care își propu- de dezvoltare durabilă. La momentul
ne să învețe utilizatorii să cunoască și să actual, proiectele reprezintă o modali-
stăpânească întreaga strategie legată de tate de supraviețuire a bibliotecilor, ge-
utilizarea informației. Astfel, prin cultura nerând efecte asupra organizațiilor care
informației putem contribui la conso- le implementează, asupra factorilor
lidarea cunoștințelor, la crearea de de- interesați” [3].
prinderi noi, adaptarea la noi tehnologii, Astfel, în perioada 2015-2019, Bibli-
dar și la progresul cercetării științifice și oteca AAP a beneficiat de 2 proiecte
la pregătirea generației viitoare” [2]. internaționale ce au condus la reforma-
Unul dintre cele mai eficiente con- rea și modernizarea bibliotecii:
cepte de dezvoltare și modernizare im- 1. ,,Servicii de suport pentru rețeaua
plementat în activitatea bibliotecii este de biblioteci: reformarea bibliotecilor
managementul proiectului, care are din Armenia, Moldova și Belarus prin
drept scop adaptarea activității aces- instruirea personalului și reformarea
tea la standardele internaționale ale bibliotecilor (LNSS)” (2015-2018), ce a
instituției info-bibliotecare. Elabora- avut ca scop principal consolidarea și mo-
rea și implementarea proiectelor oferă dernizarea bibliotecilor, îmbunătățirea
modalități moderne, flexibile de organi- nivelului de competențe și abilități a
zare și funcționare a instituției info-do- personalului de bibliotecă în instituțiile
cumentare, având drept scop adaptarea de învățământ superior din Armenia,
la schimbările mediilor interne și exter- Republica Moldova și Belarus. Proiec-
ne, instruirea personalului în scopul re- tul s-a desfășurat în cadrul Programului
alizării obiectivelor stabilite. Realizarea Erasmus+ ,,Consolidarea capacităților
schimbărilor majore în activitatea biblio- în domeniul învățământului superior” și
tecii Academiei de Administrare Publică finanțat de către Comisia Europeană [4].
se datorează în mare parte implementă- 2. ,,Modernizarea serviciilor bi-
rii ultimelor proiecte internaționale. bliotecilor universitare din Moldo-
Modernizarea bibliotecilor universi- va”, finanțat de Programul Norvegian
tare impune orientarea la dimensiunea de Cooperare cu Eurasia în domeniul
informațională a spațiului european învățământului superior, realizat în par-
care inserează următoarele componen- teneriat între ASEM și Universitatea din
te: coordonarea și cooperarea eforturi- Bergen, Norvegia, Universitatea Transil-
lor în facilitarea accesului la informație; vania din Brașov, România și 18 biblioteci
elaborarea și implementarea unor poli- din Republica Moldova, inclusiv Bibliote-
tici strategice privind formarea culturii ca Academiei de Administrare Publică.
informației; mobilitatea și instruirea bi- Activitatea principală în cadrul acestui
bliotecarilor. proiect a fost consolidarea capacității
66 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

bibliotecarilor și prin ei a cadrelor di- reformarea cuprinzătoare a bibliotecii


dactice și a studenților din instituțiile de prin dezvoltarea abilităților personalului,
învățământ superior [5]. a serviciilor de informare, a accesului la
Prin implementarea proiectului ,,Mo- resursele naționale și internaționale de
dernizarea serviciilor bibliotecilor universi- informații, crearea de rețele și parteneri-
tare din Moldova” au fost urmărite un șir ate între biblioteci.
de obiective specifice, cum ar fi crearea În ambele proiecte, partenerii au
parteneriatelor instituţionale puternice colaborat şi au diseminat cunoştinţe
şi de durată printr-o colaborare academi- pentru toate bibliotecile universitare
că între instituţiile de învăţământ superi- partenere. Activitatea principală a fost
or din Norvegia şi din ţările cooperante, consolidarea capacităţii bibliotecarilor şi
colaborarea regională între instituţiile prin ei a cadrelor didactice şi a studen-
de învăţământ superior din ţările parte- ţilor din instituţiile de învăţământ supe-
nere în proiect, dezvoltarea şi punerea rior prin dezvoltarea competențelor de
în aplicare a programelor de studiu care utilizare a informațiilor pentru studiu și
sunt considerate relevante pentru nevo- cercetare. Prin intermediul activităților
ile bibliotecilor din Republica Moldova, de instruire, atelierelor de lucru şi a
dezvoltarea educaţiei bazate pe cerce- şcolilor de vară, comunitatea bibliote-
tare şi orientată spre internaţionalizare carilor universitari din Moldova și din
în instituţiile din ţările care participă la țările partenere în proiect au creat un
proiect, în special în domeniul culturii spațiu pentru dezbateri profesiona-
informației; îmbunătăţirea manage- le și schimb de experiență, şi, astfel, au
mentului universitar, inclusiv punerea în dezvoltat reţele interne în domeniul ser-
aplicare a reformelor legate de procesul virii informaționale. Comunicarea prin
de la Bologna, valabil şi pentru bibliote- intermediul paginii web a proiectelor
cile universitare. Rolul major al acestui a sprijinit, de asemenea, funcționarea
proiect este schimbarea, producerea și eficientă a reţelelor atât interne, cât și
distribuirea cunoștințelor, iar prin ele internaționale. În acelaşi timp, disemi-
modernizarea produselor și serviciilor de narea informaţiei privind activitățile din
bibliotecă. cadrul proiectelor la conferinţele inter-
Modernizarea bibliotecilor universi- naţionale, vizita de studiu în biblioteci-
tare impune orientarea la dimensiunea le universitare din Norvegia, Germania,
informațională a spațiului european Grecia, Irlanda, Belarus şi training-urile
care inserează următoarele componen- susţinute de către experţi internaţio-
te: coordonarea și cooperarea eforturi- nali au oferit bibliotecarilor Academiei
lor în facilitarea accesului la informație; acces la reţeaua internaţională de bi-
elaborarea și implementarea unor po- blioteci, favorizând astfel consolidarea
litici strategice privind formarea cultu- cunoștințelor și competențelor profesio-
rii informației; mobilitatea și instruirea nale prin schimbul de experiență și bune
bibliotecarilor pentru dezvoltarea de practici de implementare și prestare a
biblioteci inovatoare ca suport pentru serviciilor moderne de bibliotecă.
educație și învățare continuă. În cadrul proiectului LNSS biblioteca-
Astfel, prin implementarea acestor rii au fost instruiți în scopul consolidării
două proiecte, biblioteca și-a propus să managementului, capacităților de inova-
promoveze inovația în dezvoltarea pro- re si accesibilitate în biblioteci prin pla-
fesională a personalului de bibliotecă, nificare strategică și de elaborare a po-
In str uire a f u nc ți onar i l or publi c i : str ate g i i și tehn ol o g i i n oi 67

liticilor. Astfel, s-a urmărit modernizarea lul de a îmbunătăţi activitatea bibliote-


instituțiilor de învățământ superior prin cilor universitare din ţară. Modul în care
implementarea unui program inovator acțiunile de instruire sunt structurate
de formare ca parte a unui curriculum ce este foarte convingător şi par a fi impor-
încorporează o suită de module relevan- tante pentru ca partenerii să participe la
te și moderne de dezvoltare a persona- cercetarea internaţională…” [6].
lului de bibliotecă. De asemenea, au fost Impactul proiectelor internaționale
dezvoltate și implementate programe de asupra Bibliotecii Academiei de Admi-
formare a abilităților de cercetare în bibli- nistrare Publică a fost demonstrat prin
oteci pentru a ajuta utilizatorii să identi- crearea produselor și serviciilor noi cu
fice, să localizeze, să evalueze și, în mod impact durabil asupra comunității aca-
eficient și etic, să utilizeze informațiile în demice:
viața de zi cu zi pentru învățarea conti- - în urma dezvoltării profesionale a
nuă și economia bazată pe cunoaștere. bibliotecarilor au fost implementate o
Prin urmare, au fost realizate o serie de gamă largă de servicii moderne, cum ar
activități de instruire a bibliotecarilor cu fi cultura informației, biblioteca digitală,
implicarea tuturor părților interesate întreabă bibliotecarul; propuneri pentru
în schimbul de experiență. Acest lucru a achiziții, expoziții tematice on-line; dise-
influenţat calitatea învăţământului supe- minarea selectivă a informației; elabora-
rior şi a cercetării științifice. Bibliotecarii rea si difuzarea buletinelor informative
cunosc mai bine limba engleză şi conso- privind achiziții recente; acces la baze
lidează comunicarea în cadrul reţelelor de date;
create atât în Republica Moldova, cât şi - pentru a facilita accesul la serviciile,
peste hotarele ei. resursele și produsele bibliotecii a fost
Pe parcursul implementării proiecte- modificat și actualizat site-ului Bibliote-
lor bibliotecile participante au formulat cii AAP în conformitate cu rigorile stan-
misiuni, viziuni, valori, au elaborat stra- dardelor internaționale din domeniu și
tegii și politici de dezvoltare instituţiona- necesitățile de informare ale utilizato-
lă, programe de promovare a resurselor, rilor, astfel site-ul devenind o platfor-
produselor, serviciilor (cu elemente noi mă pentru a facilita accesul la resursele,
de promovare precum tutoriale video produsele, serviciile informaționale ale
educative etc.). Instruirile din cadrul trai- bibliotecii [7];
ninguri-lor, atelierelor, workshopuri-lor, - în urma competențelor obținute în
școlilor de vară din România, întâlniri- cadrul activităților de instruire privind
lor de proiect, vizitelor de informare și elaborarea strategiei de dezvoltare a
documentare, schimbul de experiență bibliotecii universitare, desfășurate de
etc., au avut un impact pozitiv asupra către Asociaţia Obştească Centrul Pro
dezvoltării și consolidării competențelor Comunitate, a fost elaborată Strategia
profesionale ale bibliotecarilor. Ulteri- de dezvoltare a Bibliotecii AAP 2017-
or, competențele obținute au fost apli- 2020, aprobată în cadrul ședinței Sena-
cate în practică în fiecare bibliotecă tului AAP din 19 octombrie 2017. Scopul
participantă în proiect și, după cum a strategiei a fost determinat de proce-
menționat S. Ghinculov, doctor, coor- sul de instruire, cercetare și dezvoltare
donator al proiectului ,,Modernizarea profesională din cadrul AAP, accentual
serviciilor bibliotecilor universitare din fiind pus pe modernizarea serviciilor
Moldova”, ,,…acest proiect are potenţia- informaționale ale bibliotecii și folosirea
68 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

eficientă a resurselor informaționale [8]; gice cantitative, susținute de către Cen-


- în scopul modernizării serviciilor Bi- trului Pro Comunitate, au fost identifica-
bliotecii AAP au fost amenajate spații fizi- te tendințele de dezvoltare a Bibliotecii
ce și virtuale noi în conformitate cu stan- APAM pe termen lung în condițiile me-
dardele internaționale (sală multimedia, diului informațional concurențial. Astfel
spații pentru lucru individual și de recre- a fost identificată caracteristica biblio-
are pentru echipă); tecii viitorului bazată pe opiniile a două
- ca urmare a activităților de instruire categorii de respondenți: bibliotecari și
și consolidare a cunoștințelor din cadrul utilizatori (studenți și cadre didactice) și
ambelor proiecte a fost actualizat cursul abordate ideile pe blocuri: spațiile, perso-
,,Cultura informației pentru bibliotecari, nalul bibliotecii, resursele informaționale,
pentru funcționarii publici participanți la serviciile prestate, rolul bibliotecii în dez-
cursurile de dezvoltare profesională, pen- voltarea învățământului și cercetării aca-
tru masteranzii și doctoranzii Academiei; demice;
- prin instalarea și adaptarea la spe- - a sporit substanțial vizibilitatea bibli-
cificul bibliotecii a sistemului integrat otecii prin elaborarea și implementarea
de bibliotecă Koha a fost creat catalo- programului de promovare a acesteia:
gul electronic al bibliotecii, efectuân- informarea mediatică (articole în buletine
du-se transferul în mediul electronic a informative din presa de specialitate, in-
activităților care alcătuiesc fluxul de pre- terviuri etc.), informarea în cadrul reuniu-
lucrare a colecțiilor, constituirea bazei de nilor profesionale, asigurarea vizibilității
date bibliografice proprii (catalogul elec- în rețelele de socializare, feedback de la
tronic) şi furnizarea accesului la distanţă a utilizatorii finali, de la alte părți interesa-
acestuia [9]; te, de la colegi, de la factorii de decizie.
- cu suportul financiar al ambelor - în scopul promovării noii paradigme a
proiecte a fost lărgit accesul la resur- Accesului Deschis și diseminarea rezulta-
se informaționale în acces deschis prin telor cercetărilor științifice din cadrul AAP,
abonarea la un șir de prestigioase baze a fost elaborată și aprobată în cadrul Se-
de date internaționale, cum ar fi EBSCO, natului ,,Politica Instituțională a Academi-
abonate în cadrul proiectului LNSS, Clari- ei de Administrare Publică privind Acce-
vate Analytic, Taylor & Francis, Cambridge sul Deschis la Informație” (12 decembrie
University Press, Sage research methods. 2017) și ,,Regulamentul de organizare și
În așa mod, Biblioteca a obținut utili- funcționare a Repozitoriului Instituțional
zarea eficientă a resurselor și serviciilor AAP (25.02.2018) [11]. Prin aplicarea
informaționale moderne [10]; software specializat de bibliotecă Dspace
- datorită colaborărilor și parteneria- a fost creat Repozitoriul instituțional AAP
telor formate în cadrul ambelor proiecte ,,IR - APAM”, care oferă Acces Deschis la
a fost amplificat schimbul de experiență conținutul lucrărilor didactice și științifice
în explorarea dezvoltării și introducerii elaborate sub egida Academiei [12];
serviciilor inovatoare în bibliotecă, în - pentru a facilita utilizarea serviciu-
special, a serviciilor on-line și a Accesului lui de autoarhivare, pentru cercetăto-
Deschis la informația științifică, elabora- rii Academiei a fost elaborat tutorialul
rea și implementarea unei strategii digi- video: ,,Autoarhivarea în Repozitoriul
tale și electronice pentru îmbunătățirea Instituțional AAP” [13].
serviciilor electronice de bibliotecă. - în aceiași perioadă a fost aproba-
- prin realizarea unei cercetări sociolo- tă Politica Accesului Deschis al revistei
In str uire a f u nc ți onar i l or publi c i : str ate g i i și tehn ol o g i i n oi 69

științifico-metodice ,,Administrarea Pu- Publică, sunt mai bine pregătiți pentru


blică” și Indexarea acesteia în baza de implementarea bibliotecii moderne. ,,Bi-
date DOAJ (Directory of Open Access Jo- bliotecarii vor avea abilități mai bune în
urnals), 16 iunie 2016. limba engleză și își vor consolida rețelele,
- în scopul elaborării unui instrument atât în interiorul, cât și în afara Moldo-
practic în constituirea unei colecții coe- vei. Publicul larg va înțelege mai bine
rente și calitative în domeniul științelor importanța bibliotecilor” [16].
administrative, în corespundere cu pro- Obţinând acces la noi baze de date
gramele de instruire și cercetare, în cadrul prestigioase, Biblioteca AAP a înre-
proiectului LNSS a fost elaborată ,,Politi- gistrat schimbări pozitive în utiliza-
ca de dezvoltare a colecției Bibliotecii rea eficientă a resurselor și serviciilor
Științifice a Academiei de Administrare informaționale. Accentul este pus pe for-
Publică”, aprobată în cadrul ședinței Se- marea competențelor digitale, participa-
natului AAP din 18.10.2018 [14]. rea la crearea și dezvoltarea conținutului
- în scopul promovării Accesului Des- științific digital instituțional, promovarea
chis la informația științifică, Biblioteca rezultatelor cercetărilor la nivel național
AAP se înscrie în această mișcare globa- și internațional, participarea la proiecte
lă prin organizarea diverselor activități și dezvoltarea parteneriatelor naționale și
pentru comunitatea Academiei în cadrul internaționale.
Săptămânii Internaționale a Accesului Toate activitățile desfășurate în cadrul
Deschis, care se desfășoară în fiecare an proiectelor au avut impact pozitiv în pro-
în luna octombrie. cesul studiilor și cercetării, vizibilității cer-
- ,,Ziua Națională de Sensibilizare pri- cetărilor științifice, îmbunătățirii culturii
vind Biblioteca (ZNS)” este evenimentul informației, utilizarea aplicațiilor noi, teh-
lansat în cadrul proiectului LNSS, având nologiilor informaționale, acceptând un
ca scop promovarea resurselor infor- nou ritm al schimbărilor sub presiunea
maţionale şi a serviciilor de bibliotecă, schimbărilor globale.
implicând participarea instituțiilor din Biblioteca Științifică a Academiei de
învățământ de toate niveluri- Administrare Publică caută noi modalități
le. Prin activitățile desfășurate în cadrul de a pune în aplicare funcțiile în condițiile
ZNS se urmărește creșterea gradului de unei noi creșteri continue și constante a
conștientizare a rolului şi funcţiilor bi- proceselor economice și sociale, fiind
bliotecilor în instituţiile de învăţământ: combinate cu tradiții în continuă trans-
universități, licee, şcoli generale, colegii, formare și inovații constante în domeniul
școli profesionale, biblioteci teritoriale. culturii.
Ziua Națională de Sensibilizare va con- În acest sens, sunt viabile declarațiile
tinua să fie organizată timp de 10 ani, la reprezentanților bibliotecilor despre vi-
care vor participa și bibliotecile din Siste- itor, precum că viitorul bibliotecii este
mul Național de Biblioteci, reprezentanții determinat de factorul uman, că fără un
autorităților publice locale și centrale, bibliotecar profesional și creativ nu va
reprezentanții societății civile [15]. exista o bibliotecă de succes, nu va exista
În urma implementării proiectului „Mo- un utilizator cu un înalt grad de pregătire
dernizarea serviciilor bibliotecare acade- în domeniul culturii informației, că bibli-
mice în Moldova” și a proiectului LNSS, oteca va rămâne un promotor al culturii
bibliotecarii Academiei de Administrație spirituale” [17].
70 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

BIBLIOGRAFIE
1. Stoica, Ion. Criza în structurile infodocumentare. Sensuri şi semnificaţii con-
temporane, Constanţa, Ex Ponto, 2001, p. 84-85. ISBN 973-8227-08-9.
2. Repanovici, Angela. Cultura informației. În: Tratat de biblioteconomie / coord. gen.:
prof. Univ. Mircea Regneală. București: Editura ABR, 2017, vol. 3, p. 479-517. ISBN 978-606-
93535-4-7.
3. Harconița, Elena, Sobieski-Camerzan, Rodica. (2017) Efectele proiectelor
internaționale asupra bibliotecilor academice și Ziua Națională de Sensibiliza-
re privind Bibliotecile In: Simpozionul Naţional Anul Bibliologic 2016, 27 martie
2017. În: https://www.slideshare.net/rmbiblioteci/elena-harconia-rodica-sobieski-
camerzan
4. Servicii de suport pentru rețeaua de biblioteci: reformarea bibliotecilor din
Armenia, Moldova și Belarus prin instruirea personalului și reformarea biblioteci-
lor (LNSS) (2015-2018). În: https://lnss-projects.eu/amb/; http://www.aap.gov.md/
biblioteca/article/library-network-support-services-lnss# (accesat la 28 noiembrie
2019).
5. Modernizarea serviciilor bibliotecilor universitare din Moldova (2016-2019).
În: http://www.aap.gov.md/biblioteca/article/proiectul-%E2%80%9Emodernizarea-
serviciilor-bibliotecilor-universitare-din-moldova%E2%80%9D; https://newinfor-
mationservices.wordpress.com/ (accesat la 28 noiembrie 2019).
6. Ghinculov, Silvia. (2019) Dezvoltarea durabilă a serviciilor informaționale pen-
tru bibliotecile din mediul academic. / Conferința de finalizare a proiectului ,,Moder-
nizarea serviciilor Bibliotecilor universitare din Moldova”, Chișinău, 25 iunie 2019. În:
https://newinformationservices.files.wordpress.com/2019/07/silvia-ghinculov.pdf
(accesat la 28 noiembrie 2019).
7. Biblioteca Științifică a Academiei de Administrare Publică. În: http://aap.gov.
md/biblioteca/ (accesat la 28 noiembrie 2019).
8. Strategia de dezvoltare a Bibliotecii AAP 2017-2020. Chișinău, 2017. În: http://
aap.gov.md/biblioteca/sites/default/files/Strategia%20Biblitecii%20Stiintifice%20
%20AAP_final.pdf (accesat la 28 noiembrie 2019).
9. Biblioteca științifică AAP: catalogul electronic OPAC. În: http://aap.gov.md/bi-
blioteca/ro/article/catalog-electronic (accesat la 28 noiembrie 2019).
10. Biblioteca Științifică AAP: Baze de date. În: http://aap.gov.md/biblioteca/ro/
article/baze-de-date-0 (accesat la 28 noiembrie 2019).
11. Politica Instituțională a Academiei de Administrare Publică privind Accesul
Deschis la Informație. Chișinău, 12 dec. 2017. În: http://aap.gov.md/biblioteca/si-
tes/default/files/Scan.pdf (accesat pe 28 noiembrie 2019).
12. Repozitoriul institutional AAP = Institutional Repository of the Academy of
Public Administration ,,IR APA”. În: http://dspace.aap.gov.md/ (accesat la 28 noiem-
brie 2019).
13. Autoarhivarea în Repozitoriul Instituțional AAP: Ghid. Chișinău, 2018. În:
https://www.youtube.com/watch?v=smPajZ8DgpI (accesat la 29 noiembrie 2019).
14. Politica de dezvoltare a colecției Bibliotecii Științifice AAP, Chișinău, 2018. În:
http://aap.gov.md/biblioteca/ro/article/politica-de-dezvoltare-colec%C8%9Biilor-
bibliotecii-%C8%99tiin%C8%9Bifice-academiei-de-administrare-public%C4%83
(accesat la 27 noiembrie 2019).
15. Servicii de suport pentru rețeaua de biblioteci. Ziua Națională de Sensibilizare.
În: http://aap.gov.md/biblioteca/article/ziua-na%C8%9Bional%C4%83-de-sensibiliza-
re-0 (accesat la 29 noiembrie 2019).
16. Landøy, Ane. (2019) Modernization of academic library services in Moldova: Sus-
tainable partnership: Conferința de finalizare a proiectului , Modernizarea serviciului
bibliotecilor universitare din Moldova, Chișinău, 25 iunie 2019. În: https://newinforma-
tionservices.files.wordpress.com/2019/07/ane-landc3b8y.pdf (accesat la 28 noiembrie
2019).
17. Тенденции развития библиотек в информационном обществе. În: https://my-
filology.ru/193/tendenczii-razvitiya-bibliotek-v-informaczionnom-obshhestve/

Prezentat: 29 noiembrie 2019.


E-mail: sobieskirodica@mail.ru
Relații internaționale
și integrare europeană
Rel ații inter nați on a l e și i nte g r are e urop e an ă 73

BREXIT - RETRAGEREA REGATULUI UNIT DIN UE

BREXIT - WITHDRAWAL OF THE


UNITED KINGDOM FROM THE EU
DOI: 10.5281/zenodo.3707628
CZU: 327(410):061.1UE

Nicolae ŢÂU,
doctor habilitat, profesor universitar,
Academia de Administrare Publică

SUMMARY
European integration has proven effective since its launch in 1957 until 2007, when
GDP reached 18 trillion US $ compared with 13 trillion of USA GDP. The latter drive integra-
tion along and have triggered off a dynamic to reform which had been deemed impossi-
ble since the failure of the French and Dutch referendum on the European constitution in
2005. Next problem arose when the referendum organized on June 23, 2016 showed that
51.9 percent of the population voted to leave Britain from the European Union.
Keywords: European integration, custom union, single market, referendum, wi-
thdrawal clause, Brexit, negotiations, functionality, Brexit agreement.

REZUMAT
Integrarea europeană s-a dovedit eficientă de la lansarea sa, în 1957, până în 2007,
când PIB-ul a atins 18 trilioane de dolari SUA, comparativ cu 13 trilioane de dolari SUA.
Acestea din urmă au determinat integrarea și au declanșat o reformă dinamică care
a fost considerată imposibilă de la eșecul referendumului francez și olandez privind
Constituția europeană din 2005. Următoarea problemă a apărut atunci când referen-
dumul organizat la 23 iunie 2016 a arătat că 51,9 la sută din populație a votat ca Marea
Britanie să părăsească Uniunea Europeană.
Cuvinte-cheie: integrare europeană, uniune personalizată, piață unică, referendum,
clauză de retragere, Brexit, negocieri, funcționalitate, Acord Brexit.

Problema originii, dar și cea a repartiției Reacții, mai mult sau mai puțin pozitive,
puterii a fost și rămâne a fi una supremă, de unificare a Europei vor putea fi observate
disputele pentru stăpânirea lumii creștine, în perioada interbelică, când apar diferite
a Europei de fapt, au existat încă de curente susținute de intelectuali, dar și
la constituirea acesteia. Drept soluție oameni politici, de promovare a inițiativelor
unii intelectuali au început să viseze la oficiale în direcția uniunii europene. Drept
o monarhie universală, ca un remediu exemplu ar putea servi politicianul francez
pentru asigurarea păcii. Însă la nivel practic Aristide Briad artizan al Societății Națiunilor,
încercarea de unitate europeană s-a soldat laureat al Premiului Nobel pentru Pace
cu tentația uneia sau altei națiuni de a (1926), adept al unei „legaturi federale”
domina Europa prin cucerire [1, p.107]. bazată pe apropierea franco – germană.
74 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

După cel de-al Doilea Război Mondial evenimente și ostilități, dar și impunerea
Europa nu este mai mult decât o ruină sferelor de influență, dacă încă până la
devastată de setea de putere și dominare, acele evenimente se mai prevedea o
ea nu mai reprezintă nici măcar umbra stare de spirit în favoarea unei cooperări
palidă a ceea ce fusese cândva. Chiar dacă dintre Washington și Uniunea Republicilor
spiritul de victorie pare să persiste printre Sovietice Socialiste (URSS), aceasta se
popoarele ieșite învingătoare, puterea schimbă însă în decursul anilor 1946-47,
politică, dar și cea economică încetează să moment istoric cu consecințe directe în
mai existe pe plan mondial, infrastructura apariția Războiului Rece.
fiind considerabil distrusă, se produce o Dezvoltarea comerțului liber a condus
dislocare socială gravă când milioane de la apariția politicilor cooperative, un fel de
refugiați ai războiului revin pe teritoriile interese comune care vor duce în viitor la
distruse, care sunt departe de a mai depășirea cauzelor războaielor trecute.
reprezenta idealul patriotic. Acest moment putând fi considerat baza
În această situație-limită începe să se conceptuală a Uniunii Europene (UE).
vehiculeze ideea unei unități europene Orientându-se spre prioritizarea intereselor
care ar menține pacea pe continent. economice, arhitecții Uniunii Europene au
Imaginea persistentă a războiului face mizat pe faptul că bunăstarea generală va
planul dat să pară impecabil, reprezentând conduce la o toleranță generală. Planul
de fapt metoda prin care Europa încearcă Marshall a fost un factor crucial în procesul
să abandoneze soluțiile radicale de război, de refacere materială şi de reasigurare
dar devenind și mai radicală punând în spirituală a Europei, şi chiar dacă nu a
aplicare implementarea acelorași soluții condus la realizarea unei uniuni vamale, are
fără război – și anume integrarea, adică marele merit de a-i fi învăţat pe europeni
unirea Europei [2]. lecţia cooperării şi liberului schimb.
Winston Churchill numea această Aprobarea Planului Marshall a condus
posibilă unitate europeană: „[…] o la crearea diferitor organizații cu scop de
federație a Statelor Unite ale Europei” [3], implementare, cum ar fi Organizația pentru
care ar transforma Europa în decurs de Cooperare Economică Europeană (OCEE)
câțiva ani într-un teritoriu liber și fericit. care apare la 16 aprilie 1948 și constituie
Această unitate prin diversitate exclude baza viitoarei administrări economice
unitatea propriu-zisă, ea fiind mai degrabă supranaționale a Europei. În contextul
o încercare de coexistență pașnică. Ideea în dat, devine un pic neclar ce ar însemna
sine părea a fi una perfectă, dar din păcate „supranațional”, dar cu siguranță implică
nu a fost luat în calcul faptul că guvernele eliminarea suveranității naționale în cadrul
naționale, odată restabilite în funcție, ar afacerilor economice. Viziunea dată este
putea să refuze partajarea puterii, atenția privită cu scepticism de către guvernele
lor fiind îndreptată spre reconstrucția statelor implicate, ele dorind să păstreze
economică națională, nu spre înlocuirea cât mai mult control asupra propriilor
statului- națiune: „Pentru salvare Europa a economii, fără a ceda din suveranitatea
plătit prețul scump al împărțirii ei și trecerii proprie în favoarea oricărei organizații
părților în sferele de influență ale Statelor supranaționale [1, p. 107-108].
Unite (SUA) și ale Uniunii Sovietice” [4]. Eșecul de integrare economică și
Redresarea economică din Europa politică prin intermediul OCEE, a condus
care a început imediat după sfârșitul la promovarea ideii comunitare de
războiului a fost perturbată de o serie de cooperare pentru administrarea în comun
Rel ații inter nați on a l e și i nte g r are e urop e an ă 75

a resurselor de cărbune și oțel din Franța „Solidaritatea în producție care va fi


și Germania, fiind invitate și alte state astfel creată va demonstra că orice război
doritoare să participe. Ideea dată apare în între Franța și Germania devine nu doar
anul 1950, când Jean Monnet concepe un de neconceput, ci și imposibil din punct de
Memorandum în care se afirmă că pentru vedere material” [6].
asigurarea păcii devine inevitabilă crearea Făcând referire la cele afirmate mai sus,
unei Europe dinamice care ar fi reunificat am putea cu certitudine plasa Declarația
industria carboniferă și siderurgică Schuman ca piatră de fundament a
din Franța și Germania: „...trebuie să construcției europene. Existând patru
abandonăm formele trecutului și să pornim principii necesare care vor sta la baza unei
pe calea transformării, atât creând condiții construcții europene trainice:
economice de bază comune, cât și înființând a) asigurarea păcii politice și a
autorități acceptate de națiunile suverane. reconstrucției economice;
Europa n-a existat niciodată. Nu adunarea b) acțiuni de administrare comune care
națiunilor suverane întrunite în consilii implica Franța și Germania;
face din ele o entitate. Trebuie să creăm cu c) asigurarea cooperării între națiunile
adevărat Europa; ea trebuie să se comporte europene;
ca atare” [5]. d) convergența intereselor popoarelor
Conceptul respectiv a fost transmis europene.
Ministrului Afacerilor Externe al Franței, Principiile date au stat la baza
Robert Schuman, în același an - 1950, care succesivității etapelor ce vor urma.
a aderat imediat la ideile de acolo și, într-o Punerea în comun a producției de bază
emisiune radiofonică din 9 mai, a amorsat și instituirea unei Înalte Autorități (ÎA), a
o adevărată bombă politică în care unui Consiliu de Miniștri și a unei Adunări
propune reunirea națiunilor care au fost în ale căror decizii aveau să lege Franța,
opoziție secole la rând: Franța și Germania, Germania și celelalte state pretendente să
prin plasarea producției franco-germane adere, avea să realizeze primele temeiuri
de cărbune și oțel sub o Înaltă Autoritate concrete ale unei federații europene,
comună. indispensabile protejării păcii [11, p.15].
Robert Schuman este cel care va purta La 25 martie 1957, la Roma, se instituie
numele de „Părinte al Europei”, promotor Comunitatea Economică Europeană (CEE)
al proiectului de revitalizare al Europei. și Comunitatea Europeană a Energiei
Inițiativa dată a fost salutată de Cancelarul Atomice (CEEA), care urmau să funcționeze
german, Konrad Adenauer, iar statele pe o durată nelimitată și care au fost
Benelux și Italia și-au declarat intenția fondate pe un sistem instituțional similar
de participare. Astfel, în aprilie 1952 este cu cel al CECO. La o distanță de doar 10
semnat Tratatul de la Paris de către cele ani, intră în vigoare tratatul de fuziune al
șase state fondatoare, iar în iulie același an executivelor, semnat de cei șase, prin care
Comunitatea Europeană a Cărbunelui și cele trei comunități vor dispune de un
Oțelului (CECO) intră în funcțiune. Aceasta ansamblu instituțional unic: un Parlament,
nu înseamnă că statele participante în un Consiliu de Miniștri, o Comisie și o Curte
proiectul dat erau gata să își subaprecieze de Justiție, astfel simplificând lucrul acestor
propriile interese naționale, mișcarea dată instituții.
ar fi însemnat că progresul va fi posibil Fundamentală devine ideea de
doar după negocieri dificile purtate între integrare europeană, care se referea la
guverne. faptul că economiile statelor membre,
76 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

dar și alte sectoare de politici trebuiau Europa de Est și reunificarea Germaniei,


administrate nu doar în comun cu alte viitorul integrării europene a revenit
guverne, dar și cu instituțiile europene în centrul atenției, astfel în decembrie
create în mod special „... națiunile renunță 1991, la Maastricht a fost semnat Tratatul
la dorința și la capacitatea de a dirija în mod care a înființat Uniunea Europeană
independent, urmând în schimb să delege (UE) pe baza a trei piloni: Comunitățile
procesul decizional unor organe centrale Europene, Politica Externă și de Securitate
noi;...” [7]. Comună și Cooperarea Polițienească și
Parcurgând toate aceste etape de la Judiciară în materie penală. Tot atunci
instituirea comunităților și până la Uniunea se stabilesc de comun acord acțiunile
Europeană de astăzi, este simplu de înțeles necesare pentru introducerea unei
că drumul parcurs este unul destul de monede unice și continuarea reformelor
lung, procesul dezvoltării, extinderii și instituționale. Se introduce conceptul de
aprofundării este anevoios și cere timp. cetățenie europeană și se consolidează
Evenimentele principale care au marcat competențele Parlamentului European.
perioada de dezvoltare a abia formatelor Este interesant de menționat că
comunități europene și până la o Europă prăbușirea spectaculoasă a Uniunii
extinsă au fost multe și nu lipsite de Sovietice a avut loc în aceeași lună când
zbucium intern. a fost finisat proiectul Tratatului de la
Mijlocul deceniului al nouălea ar Maastricht. Toate republicile sovietice
putea fi considerat un moment decisiv devin independente, iar fiecare popor își
de relansare, de revitalizare a integrării va avea propria limbă. Pentru prima dată
europene. Comisia prezidată de Jacques în aproape cinci sute de ani, nu va exista o
Delors, instituit în funcție la 1985, a putere europeană la nivel de putere globală,
debutat cu un proiect ambițios de Europa devine un spațiu limitat pentru o
liberalizare a pieței interne a Comunității mulțime de state mici independente, care
Europene (CE) prin eliminarea barierelor se arată nerăbdătoare să adere la Uniunea
non-tarifare. Impulsul respectiv ducând Europeană. Promisiunile nu par a fi mari
la Actul Unic European (AUE), care va pe plan de politică externă sau de armată
modifica o parte din dispozițiile tratatului comună. Ceea ce îi unește cu adevărat este
de la Roma, marcând momentul-cheie în dezvoltarea economică. Economia este tot
istoria Uniunii Europene. Deși aparent AUE ce contează la moment în Europa, iar ea
pare a fi un proiect economic, el va avea se presupune a fi anume așa cum a fost
implicații asupra mai multor sfere politice, promisă de către UE, prosperă.
facilitându-se adoptarea legilor, stabilirea Provocarea cea mare a Tratatului de la
bazelor Politicii Externe și de Securitate Maastricht a fost crearea unui element, care,
Comună (PESC), prin crearea și aplicarea fără îndoială, putea fi văzut ca o tentativă
unei singure politici externe în sectoarele la suveranitatea statelor – moneda unică –
de interes comun[8, p. 52]. euro. Este moneda care a provocat multe
Istoria Europei moderne a început în discuții între țările-membre, îndeosebi în
1991, când Uniunea Sovietică s-a destrămat, Germania, unde se punea mare preț pe
iar Uniunea Europeană s-a născut. Europa moneda germană, marca, care a facilitat
nu mai este cum era cândva, centrul lumii, prosperitatea postbelică. Marea Britanie
ci doar o parte subordonată unui sistem și Danemarca au negociat o clauză de
internațional. neparticipare.
După prăbușirea comunismului în Moneda Euro ar putea fi privită cu
Rel ații inter nați on a l e și i nte g r are e urop e an ă 77

siguranță ca un uzurpator al integrității stat-membru se abține de la vot, se impune


naționale. Folosind o monedă care condiția unei declarații de justificare a
aparține unui grup de state, ar însemna că abținerii, în același timp statul dat fiind
orișice decizie economică importantă este obligat de a nu acționa în vreun mod ce ar
în mâinile unei alte entități, mai mult decât putea intra în conflict cu acțiunile realizate
atât, asta ar însemna că o singură entitate, de UE.
Banca Europeană Centrală, gestionează Cele două tratate nu vor pune accentul
valoarea monedei euro [2, p. 110-111]. numai pe o Europă extinsă pe dimensiune
Chiar dacă Tratatul dat a trezit economică, ci și pe cea politică, iar ca
divergențe între statele-membre, trebuie consecință este aprobată Carta Drepturilor
de menționat că el a generat noi domenii Fundamentale ale Uniunii Europene,
de cooperare, marcând o etapă-cheie în pentru prima dată se stabilea într-un singur
procesul integrării europene, deschizând text o serie de drepturi civile, economice,
ușile spre noi extinderi. Din cauza unei politice și sociale pe care le au cetățenii
prezențe deosebite pe arena internațională, europeni.
CE a fost confundată încă de la bun început Extinderea a constituit preocuparea
cu un actor, ceea ce a condus la crearea majoră a Uniunii Europene după Nisa, însă
unor așteptări care depășeau capacitățile evenimentele petrecute la 11 septembrie
ei de realizare. 2001 în SUA, a readus uniunea în fața unei
Perioada post-Maastricht a pregătit alte probleme, securitatea și apărarea
calea spre o integrare flexibilă, întrucât UE devenind priorități ale agendei politice.
intra într-o fază de incertitudine imensă Dorința de a facilita progresul în aceste
în ceea ce privește contextul ei global, domenii, dar și conștientizarea faptului că
dar și funcționarea sa internă, se începe la Nisa nu s-a făcut suficient se hotărăște
pregătirea spre o posibilă extindere în crearea unei Convenții Europene (2001)
Europa de Est, care ar trebui să garanteze care va lucra asupra elaborării proiectului
marea transformare a UE, apărând și de Constituție (care așa și nu va fi ratificat).
necesitatea unui progres în sfera PESC, care Criza provocată de ratificarea Tratatului
încă apărea ca un „decalaj dintre așteptări Constituțional, ar putea fi văzută ca una
și capacități” [9]. Se hotărăște crearea unui dintre cele mai grave probleme din istoria
spațiu al libertății, securității și justiției UE. Tratatul Constituțional în sine a încercat
pentru cetățenii UE, care ar intra în vigoare să aducă UE mai aproape de cetățenii ei,
în decurs de cinci ani de la ratificare. însă a fost perceput ca având efect invers,
Astfel, tratatele care urmează: Tratatul ratificarea lui ar fi creat pentru UE un nou
de la Amsterdam semnat în 1997 și în fundament.
special tratatul de la Nisa semnat în Neratificarea Constituției pune UE într-o
anul 2000 reprezintă o etapă necesară lumina de incapacitate funcțională, iar
în evoluția construcției europene, pentru a ieși din impas apare necesitatea
„perspectiva aderării a unor noi state de a semna cât mai rapid un tratat similar,
a generat necesitatea apariției unor astfel apare ideea Tratatului pentru
schimbări în sensul perfecționării și Reformă, care în scurt timp devine Tratatul
adaptării instituțiilor comunitare la noile de la Lisabona, semnat în decembrie 2007.
relații” [10, p. 107]. O uniune mai extinsă ar “Rapiditatea cu care s-a ajuns la un acord
avea nevoie de o regândire, o transformare asupra Tratatului de la Lisabona se explică
a structurii sale inițiale. prin aceea că textul său a preluat în mare
Apare posibilitatea ca în cazul în care un parte textul Constituţiei, lucru asupra căruia
78 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

nu s-a insistat în mod public, tocmai pentru a UE, rămâne integrarea sa politică rămasă
nu redeschide chestiuni sensibile” [11, p. 5]. evident în urma celei economice. Indiferent
Scopul tratatului fiind asigurarea de forma pe care o va îmbrăca, uniunea
Uniunii cu reforme care ar ajuta-o să facă politică va face posibilă transformarea
față provocărilor globale și să răspundă Uniunii Europene într-o superputere
așteptărilor cetățenilor europeni. Anume capabilă să joace un rol considerabil în
prin acest tratat UE va căpăta personalitate configurarea ordinii mondiale.
juridică, succedând Comunitatea
Europeană. Aderărea Marii Britanii la Uniunea
Oricare ar fi variantele spre care UE se Europeană
va îndrepta în perspectivă, cert este că Deși Marea Britanie a fost membru al
va rămâne o instituție puternică ce va Uniunii Europene de mai bine de 47 de ani,
avea un cuvânt de spus în viitor și care va ea a fost un stat destul de nesigur cu privire
reuni toate statele Europei ce împărtășesc la avantajele sau dezavantajele avute ca
aceleași aspirații și valori. membru, nesigur dacă ar trebui sau nu
Extinderea Uniunii fiind cea mai bună să continuie ca membru UE. Toate aceste
oportunitate care ar garanta pacea pe necunoscute s-au adunat una câte una ca
continentul îndelung divizat. Ea nu rezultat al eșecului succesiv al guvernelor
prevede doar o dezvoltare economică britanice de a construi un consens în rândul
a unui teritoriu vast, dar și constituirea publicului cu privire la politicile europene
unei societăți de peste 500 milioane de pe care ar dori să le urmeze.
cetățeni care vor trebui să trăiască și să Relația Marii Britanii cu Europa ar putea
lucreze împreună, să construiască proiecte fi caracterizată prin europenizare parțială.
comune, depășind piedicile din trecut Elita conducătoare britanică a adoptat mai
și stereotipurile actuale. Pentru aceasta ușor ideea de integrare, pe când opinia
ar fi nevoie ca națiunile și oamenii care publică a sprijinit foarte puțin procesul dat.
au culturi și experiențe atât de diferite să Uniunea Europeană a avut un impact
poată deveni o comunitate. Remarcabil major asupra politicii britanice, dar timpul
fiind faptul că Europa este definită nu prin a arătat că nici un guvern sau opoziție nu
rasă, limbă sau obiceiuri, ci prin scopurile au reușit să formeze o atitudine internă
și amplitudinea voinței sale. Europa fiind de durată care să permită acceptarea
de fapt o construcție și nu un document principiilor europene pe care ei ar fi putut
geografic sau biologic. De aici parvenindu-i să le dezvolte la nivel național.
și fragilitatea proprie [12]. După cel de-al Doilea Război Mondial
La Summitul neoficial de la Malta din Marea Britanie a revenit la nivelul de
3 februarie 2017 Donald Tusk a declarat: prosperitate pe care îl avea înaintea

„Numai uniți vom învinge”, „[...] trebuie războiului, abia în anii 50. Partidul
să explicăm cât se poate de limpede că Laburist, care a cîștigat alegerile în anul
dezintegrarea Uniunii Europene nu va duce 1945, a câștigat și marea provocare de a
la reinstaurarea unei mitice suveranități guverna o țară aflată în fața falimentului,
depline a statelor sale membre, ci la iar programele de dezvoltare propuse
dependența lor reală și concretă de marile păreau nerealizabile pentru economia de
superputeri: Statele Unite, Rusia și China. moment a Marii Britanii. Astfel, prin prisma
Numai împreună putem să fim pe deplin austerității și a controlului economic
independenți” [13]. sporit până la 1951, Partidul Conservator
Marea provocare a secolului XXI, pentru își creează drum către revenirea la putere,
Rel ații inter nați on a l e și i nte g r are e urop e an ă 79

avându-l din nou ca lider pe Winston trebuie ca noi să lucrăm pentru a alătura
Churchill. și uni acele state care doresc și o vor” [15].
Reinstalarea conservatorilor a adus Discursul dat nu scoate în evidență o aluzie
Marii Britanii aşa-numita Epocă de Aur. cât de mică referitoare la faptul că Marea
Reconstruirea economică, socială şi politică Britanie ar dori să fie parte a planului
era în plină dezvoltare. Marea Britanie european, britanicii nu erau interesați
a început să îşi redefinească statutul de să devină membri ai unei organizații
putere mondială, în special în domeniul supranaționale care ar compromite din
economic, dar şi cu ajutorul educaţiei, suveranitatea lor națională, ceea ce nu
promovându-şi sistemul educaţional în ar fi trebuit să apară ca problemă pentru
toată lumea. Nivelul de trai începe să se celelalte state. Ea nu putea să accepte să
reabiliteze, rata şomajului fiind scăzută, fie redusă la o putere de nivelul Franței sau
guvernul londonez se concentrează mai Germaniei, ambele națiuni învinse. Marea
mult pe problemele interne, devenind Britanie va rămâne separată de ”Statele
evident faptul că menținerea Imperiului Unite ale Europei”.
Britanic este o sarcină imposibilă. Acest Pasivitatea Marii Britanii nu îi va
aspect definitivându-se în anii ’70, când împiedica pe cei șase să își continuie
Regatul Unit se retrage de pe aproape planurile, cu toate că se sugerează destul
toate coloniile ocupate. de clar că orice organizație europeană fără
Devine evident de ce nu a mers relația Marea Britanie va avea dificultăți de reușită.
cu cele 6 state fondatoare care aveau Afirmația dată începe să se adeverească
să înființeze Comunitatea Europeana atunci când Franța vine cu propunerea
a Cărbunelui și Oțelului și de ce Marea de a înființa o Comunitate Europeană de
Britanie nu a dorit să facă parte din această Apărare (CEA); ideea de a crea o armată
organizație. Încă la 1923, în lucrarea „Pan- supranațională pare ar fi pe placul Marii
Europa”, contele Coudenhove-Kalergi Britanii, dar din nou britanicii bat în
prevedea neincluderea britanicilor în retragere, entuziasmul arătat la început nu
proiectul unității europene, el afirma pare să fie susținut prin vreo intenție de
că într-o primă fază, Pan-Europa urma participare.
să cuprindă doar țările continentului, În această perioadă, Marea Britanie
exceptând Anglia, ale cărei interese erau îşi concentrează atenţia în raporturile
preponderent extraeuropene. În timp urma economice cu statele de peste ocean, şi
ca aceasta să fie atrasă să sprijine uniunea nu cele din Europa. Între timp, progresul
pan-europeană din afară, rămânându-i economic se observa doar în cadrul
deschisă posibilitatea aderării [14]. ţărilor industrializate, iar liderii politici
Ideea dată a fost preluată mai târziu și de englezi specializaţi în economie încep să
W. Churchill prin discursul său de la 1946, considere că orientarea Marii Britanii doar
ținut în aula Universitatății din Zurich, în către Commonwealth este o greşeală. Se
care a susținut crearea unei organizații încearcă creearea unei zone de afaceri cu
supranaționale, ridicând speranțele cele şase state, propunerea dată fiind însă
celorlalți oameni de stat europeni cu refuzată din start. La 31 iulie 1961, Primul
discursurile sale în favoarea unei Europe Ministru al Marii Britanii, Harold Macmillan,
unite: „Trebuie să construim un fel de Statele avînd suținerea Statelor Unite, se adresează
Unite ale Europei. Primul pas este formarea Camerei Comunelor a Parlamentului
unui Consiuliu al Europei. Dacă la început nu Regatului Unit, unde anunță despre
toate statele Europei vor să intre în Uniune, intenția de aderare în cadrul Comunității
80 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

Economice Europene. negocierile nu produc nici o schimbare în


Încercarea dată este însă respinsă, Tratatul pentru aderare, apare o iluzie de
fără votul Franței, președintele De Gaulle control, culminând cu îndemnul de a vota
motivează că în contextul dat Marea pentru aderare în Referendumul din 1975.
Britanie va juca rolul de „cal troian” al Toate guvernele care s-au succedat
SUA, împiedicînd Franța în drumul ei de de la 1979 au susținut mai mult sau mai
a deveni principala putere europeană; puțin aderarea Marii Britanii la UE, dar au
apare problema unei alegeri dintre relația fost într-un fel sau altul în contradicție cu
cu SUA sau aderarea la CEE, desigur opinia publică internă. Poporul britanic
alegerea fiind una evidentă [15, p. 166]. nu a putut să se hotărască pe cine să
În 1964, Partidul Laburist revine la susțină – guvernul care sprijină creșterea
putere, iar noul premier, Harold Wilson, rolului Marii Britanii în UE sau pe cel care a
aplică din nou pentru poziția de membru încercat să limiteze semnificativ acest rol.
al organizației europene. Și din nou, De Majoritatea guvernelor britanice și-
Gaulle vine cu aceleași argumente, cu au început mandatul hotărâte să o ia de
toate că printre celelalte state deja se la început cu UE, ca la un moment dat
consolida ideea unui compromis. să fie considerate incomode de către
Anii ‘60 au fost pentru diplomația partenerii europeni. Negociatorii britanici
britanică o perioadă de austeritate ca de la toate nivelurile nu au dorit niciodata
răspuns la dovezile tot mai clare ale scăderii să subordoneze procupările lor unui
influenței economice, dar și politice pe entuziasm general referitor la detaliile
plan extern. Atât deprecierea lirei, cât și concrete ale evoluției instituționale sau ale
retragerea militară de la est de Suez, lipsa politicilor vizavi de integrarea europeană.
abilităților Marii Britanii de a lupta alături Pentru majoritatea cetățenilor britanici,
de SUA în Vietnam întăresc convingerea că UE ridică problema costurilor, fie că este
apartenența la CEE este tot mai atractivă, costul total al integrării, demonstrat
iar integrarea nu reprezenta nimic altceva de rolul permanent al Marii Britanii de
decât modernizare și reînnoire. contribuabil net esențial la bugetul UE,
Această idee se întărește odată cu fie că sunt costurile specifice care au fost
retragerea din 1969 a lui De Gaulle, iar impuse Regatului Unit, devenind membru
venirea la conducerea Franței a fostului UE. Contribuția netă a Marii Britanii nu a
prim-ministru, George Pompidou, este fost vreodată semnificativă din punct
momentul oportun pentru Marea Britanie de vedere economic sau fiscal, dar a fost
de a adera la CEE. mereu importantă din punct de vedere
În cadrul summitului din mai 1971, politic și totodată responsabilă pentru
Prim Ministrul britanic Conservator, Ted părerea negativă referitoare la costul
Heath, și președintele G. Pompidou pun apartenenței la UE. Rareori se scot în
punct disputelor dintre cele două state, evidență sau se discută despre beneficii
ca la 1 ianuarie 1973 Marea Britanie să cum ar fi cea rezultată din programul
devină membră a Comunității Europene pieții unice, sau progresele din domeniul
(CE). Imediat după aderare Ted Heath justiției și al afacerilor interne ca despre
este demis și înlocuit cu Harold Wilson, beneficii rezultate din condiția de membru
iar la scurt timp cu James Callaghan, UE. Costurile directe fiind mult mai ușor de
care, condus în principiu de motive calculat decât beneficiile indirecte. Pentru
interne, începe o renegociere nelegitimă toate problemele, dar și crizele prin care a
a termenilor aderării la UE. Chiar dacă trecut Regatul Unit de la aderare încoace,
Rel ații inter nați on a l e și i nte g r are e urop e an ă 81

atât guvernul, cât și media au încercat să David Cameron în repetate rânduri a


le facă responsabilitate a UE. afirmat că își dorește o monedă euro
Uniunea Europeană este cel mai puternică și în ascensiune, cel puțin
mare bloc mondial de comerț, precum dintr-un motiv: 40% din exporturile
și cel mai mare furnizor de ajutor pentru britanice se îndreaptă spre zona euro.
dezvoltare. Când Marea Britanie a aderat Premierul britanic a trebuit, și în mare
la UE în 1973, ajutorul UE și politica de parte a reușit, să ducă o adevărată politică
dezvoltare aveau în principal ca țintă de echilibristică între cerințele tot mai
Africa francofonă. Aderarea Marii Britanii insistente și chiar amenințătoare de la
a extins această politică, precum a făcut Bruxelles, pe de o parte, și dezideratele
și aderarea ulterioară a altor state. Marea ce veneau cu insistență din interiorul
Britanie a fost mereu un susținător al Marii Britanii. Astfel, în timp ce Bruxelles
eficientizării programelor de ajutor era tot mai dezamăgit de acțiunile lui
multilateral. Însă ceea ce britanicii nu Cameron, euroscepticii îl primeau cu
au acceptat niciodată a fost modul în aplauze.
care Comisia Europeană a administrat Nesemnarea tratatului dat ar putea
ajutorul UE, susținând că acest lucru fi privită ca un prim semn de retragere
ar fi mai bine realizat de o agenție UE din partea britanicilor, apar aprecieri
independentă [1, p. 180-188]. destul de radicale, cum ar fi cea a
Este interesant să observăm că de euroscepticului Nigel Farage (liderul
la 2010 relația Marei Britanii cu statele- partidului independenților) care declară:
membre UE a devenit una destul de „Avem de gând să ieșim din această
dificilă, pe de o parte noul prim-ministru, uniune, astfel ca Marea Britanie să fie
David Cameron, ca și toți ceilalți la prima țară din UE care își obține libertatea
început, mânați de ambiție și-ar fi dorit să înapoi” [16].
facă din Marea Britanie un actor principal Cameron a evitat să facă vreo
în relațiile cu UE, pe de altă parte însă, nu declarație pe subiectul dat, afirmând că
dorea implicarea cu sprijin financiar. Marea Britanie cu certitudine are nevoie
Astfel la Summitul UE din 23 iunie de UE, mai ales pentru piața unică,
2011, se anunță oficial că Marea Britanie pentru investiții și locuri de muncă.
nu va contribui la noul pachet de 120 În tabelele de mai jos, în comparație,
miliarde euro pentru ajutorarea Greciei. beneficiul aderării Marii Britanii la
Explicația părea simplă și argumentată: Comunitatea Europeană, putem observa
Marea Britanie nu face parte din zona că produsul intern brut pe persoană
euro, deci numai celelalte 16 state de la 1973 până în anul 2015 a crescut
membre UE să contribuie, fiind în joc mai repede decât în celelalte trei state
moneda lor. Cu tot refuzul de participare, considerate mari economii globale.

Tabelul 1. Creșterea PIB/locuitor în 2015 comparativ 1973.

1 Marea Britanie 102%


2 Germania 99%
3 SUA 97%
4 Franța 74%
Sursa: Oxford Martin School, Institute for New Economic Thinking [17].
82 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

Impulsul dat Marii Britanii după aderare să accepte poziția de parte componentă a
este apariția concurenței, iar liberalizarea unui ceva și mai mare, ei sunt cei care decid,
comerțului a fost un factor major în cei care trag foloase și nu alte state care nu
dezvoltarea direcției date. Eliminarea au capacitate de gestionare a potențialului.
barierilor de export a adus beneficii nu doar Ca parte componentă a Uniunii Europene,
pentru Marea Britanie, dar și pentru statele Marea Britanie are un rol pe cât de aparte,
importatoare de produse britanice. Datorită pe atât de important, aportul ei fiind
accesului liber pe piețele de desfacere recunoscut unanim.
unice sporește nivelul de concurență, astfel Concluzionând, considerăm că am putea,
firmele britanice fiind forțate să crească cu certitudine, să afirmăm că procesul de
nivelul de inovare, favorizând dinamismul integrare al Marii Britanii în Comunitatea
economic. Construcția europeană, în Europenă ar putea fi folosit drept exemplu
viziunea guvernelor britanice, trebuia pentru a arăta corelarea dintre național și
să fie un proces care să includă imperios supranațional în dezvoltarea proceselor
condițiile economice tipic britanice: moderne de integrare a statelor în marea
comerț liber, bariere comerciale reduse la familie europeană. Inițial, din cauza iluziei
maxim, libera circulație a forței de muncă sale continue de putere mondială, dar și
și a capitalului. Peste toate acestea veneau a relațiilor sale speciale cu SUA, cât și a
pretențiile cu caracter politic. Toate aceste poziției centrale în Commonwealth, Marea
principii ar fi trebuit să asigure înlăturarea Britanie nu a dorit să se implice în procesul
oricăror temeri legate de intențiile de de constituire a uniunii. Numai creșterea
federație supranațională, tendința de supra economică rapidă a celor șase state
statalitate a UE, sau lezarea fundamentelor fondatoare a convins britanicii să adere, dar
de bază ale suveranității. Aici se manifestă din nefericire pentru ei, prea tîrziu pentru
caracterul britanic, pe cât de individual, pe a influența, într-un fel sau altul, politicile și
atât de puternic, statutul de făuritori ai unui instituțiile deja formate ale Comunităților
mare imperiu nu le va permite niciodată Europene.

Tabelul 2. Principalele destinații ale exporturilor britanice (2014).

Uniunea Europeană 45% America de Nord 14%


din care din care
- Germania 10% - SUA 11%
- Olanda 8% - Canada 2%
- Franța 6% - Mexic 1%
- Irlanda 5%
- Spania 3%
Asia 22% Europa NON-UE 12%
din care din care
- China 6% - Elveția 7%
-Arabia Saudită 2% - Rusia 2%
- Emiratele Arabe Unite 2% - Norvegia 1%
- Coreea de Sud 2% - Turcia 1%
- Hong Kong 2%
Sursa: MIT Observatory of Economic Complexity [18].
Rel ații inter nați on a l e și i nte g r are e urop e an ă 83

Prin urmare, Marea Britanie a trebuit din Marea Britanie nu vor trebui să salveze
să se conformeze regulilor deja create țări din Uniunea Europeană” [19].
de ceilalți pentru a satisface nevoile Chiar dacă guvernul britanic nu a
economice ale celor șase state-membre susținut deloc crearea monedei unice
fondatoare, respectiv beneficiile europene, ei s-au pronunțat pentru
economice ale integrării Regatului Unit extinderea UE înspre est, pentru
nu au fost evidente imediat, ceea ce a și cuprinderea noilor democrații ex-
dezvoltat o abordare mult mai pragmatică comuniste. Astfel, în 2004, Marea Britanie
și instrumentală față de comunitatea este printre primele state care își deschide
europeană comparativ cu cea dezvoltată piața muncii pentru cetățenii acestor țări.
de majoritatea partenerilor săi de pe Acțiunea dată a rezultat într-o migrație
continent. masivă, de peste un milion de persoane,
Un punct de cotitură pentru UE în marea majoritate din Polonia, iar după
relațiile sale cu Marea Britanie, a fost 2007 - din Bulgaria și România. Efectul
reprezentat de Tratatul de la Maastricht, rezultat a condus la o schimbare serioasă
semnat de John Major la 1991, când CEE a în atitudinea Marii Britanii față de UE.
devenit UE, pe care britanicii l-au ratificat Sistemul deloc adaptat pentru
după numeroase dezbateri parlamentare, integrarea imigranților a fost, la un moment
iar ceea ce până atunci a fost doar o uniune dat, depășit de situație. Iar principalul
pur economică a evoluat într-o uniune vinovat în împrejurarea dată nu ar fi putut
politică. De asemenea, ar fi important să fi altcineva decât UE, cea care a insistat pe
menționăm că Tratatul de la Maastricht a libertatea de mișcare.
marcat momentul când statele naționale Problema imigranților rămânând a fi
au renunțat la controlul propriului destin una destul de serioasă pentru guvernele
în favoarea direcției centralizatoare a UE. britanice care se succedă, promovându-și
Crearea monedei euro și consecințele campania pro-Brexit. Într-un comunicat
dezastruoase ale acesteia asupra de presă pentru BBC, David Cameron se
majorității economiilor din zona euro pronunță: „O țară puternică nu este o țară
a condus la împărțirea continentului care ridică podul, ci o țară care controlează
european între state bogate și state sărace, imigrația”, „Dacă dorim să construim o
iar balanța decizională pe toate planurile în societate mai integrată și mai coerentă, avem
UE a cunoscut o schimbare fundamentală, nevoie de imigrație bine controlată” [20]. Un
în special favorizând Germania, stârnind alt aspect care cu siguranță a determinat
astfel o nemulțumire profundă a Regatului retragerea britanicilor a fost considerațiile
Unit, care nu ar fi fost dispus vreodată să legislative. Numărul mare de legi, directive
cedeze sfera decizională unei alte puteri, în și decizii venite de la Bruxelles și de la
special Germaniei, clauza de întârziere în Curtea Europeană de Justiție se consideră
aderarea Regatului Unit la euro a devenit neacceptabilă de către cetățenii britanici.
între timp un subiect mort. S-a apreciat că este necesar ca tribunalele
David Cameron menționa că „Marea britanice să devină din nou suverane, aici
Britanie nu va adopta niciodată moneda putând fi adăugate și unele aspecte legate
euro și ne-am asigurat o protecție vitală de tentativa de federalizare europeană,
pentru economie. Astfel, lumea financiară categoric respinsă de Regatul Unit [21].
a Londrei va putea fi reglementată de Influența Imperiului Britanic în sistemul
propriile reguli, nu va fi obligată să le relațiilor internaționale pentru aproape
aplice pe cele europene. Plătitorii de taxe trei sute de ani a condus la dezvoltarea
84 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

ideii că destinul Marii Britanii este unul cetățenească sau posibilitatea de a căuta
global, respectiv s-a creat impresia că pentru protecție diplomatică sau consulară de la o
a prospera pe plan internațional Marea țară-membră UE, dat fiind faptul că aceste
Britanie nu are nevoie de UE. drepturi sunt conferite doar cetățenilor UE.
În ianuarie 2013, Cameron a anunțat Scenarii ar putea fi diferite, dar o mai
că guvernul Conservator va organiza un bună alternativă la statutul de membru UE,
referendum înainte de finele lui 2017, pe unde toate drepturile să poată fi păstrate –
marginea unui pachet renegociat cu UE. nu există. Oricare ar fi calea pe care Marea
După recâștigarea alegerilor din 2015, Britanie o va alege în procesul de negocieri,
guvernul Cameron trimite în Parlamentul aceste drepturi vor putea fi garantate la
European Actul pentru Referendum 2015 nivele diferite, cu toate că o alegere va trebui
(Union Referendum Act), care va permite să fie făcută. Un subiect la fel de important ar
organizarea referendumului propus. Cu fi stabilirea termenilor relației viitoare cu UE,
toate că el se pronunță pentru rămânerea după separare. Inițial în planurile guvernului
într-o UE reformată, Cameron a anunțat că britanic era convenirea asupra unei relații
miniștrii conservatori și parlamentarii sunt viitoare care ar acoperi aspectele economice
liberi să facă campanie în favoarea rămânerii și cooperarea în domeniul securității. Dar UE
sau nu în UE, aducând în discuție un termen a adoptat o poziție intrasingentă declarând
de doi ani în care se va negocia ieșirea din că subiectele date nu vor avea loc la masa
UE, dacă britanicii vor decide să părăsească de negocieri decât abia după ieșirea Marii
blocul european. Rezultatul referendumului Britanii din Blocul European în martie 2019,
din Regatul Unit, care a indicat 51,9% sau cu condiția că se va ajunge la un acord
17,4 milioane de voturi, pentru părăsirea de retragere, preconizându-se încheierea
UE, un rezultat absolut neașteptat, a trimis negocierilor până la sfîrsitul perioadei de
unde de șoc în rândul întregii națiuni și tranziție, în decembrie 2020.
în special în Europa. Guvernul Britanic, cu Consiliul Uniunii Europene a adoptat, prin
siguranță, nu a luat în calcul un Nu privind procedura scrisă, decizia privind încheierea
continuarea participării la UE, când a Acordului de retragere în numele UE. Acest
convocat referendumul, iar cabinetul lui pas are loc în urma votului de aprobare al
David Cameron a fost total nepregătit pentru Parlamentului European din 29 ianuarie și a
Brexit, neavând nici un plan funcțional semnării acordului de retragere de către UE
pentru ceea ce ar fi trebuit să urmeze, astfel și Regatul Unit la 24 ianuarie.
determinându-și propria demisie, iar noul Acordul de retragere a intrat în vigoare
prim-ministru, Theresa May, a încercat să în momentul ieșirii Regatului Unit din UE,
minimalizeze speculațiile privind strategia la 31 ianuarie 2020, ora 24.00 CET. Din acel
de negociere a Marii Britanii și faptul că moment, Regatul Unit nu mai este stat
guvernul ar putea alege să ignore mandatul membru al UE și considerat țară terță.
poporului britanic. Cel mai bun scenariu Acordul de retragere asigură retragerea
de retragere presupus era să se meargă pe ordonată a Regatului Unit din Uniune. El
exemplul Norvegiei, astfel asigurându-se vizează drepturile cetățenilor, decontul
libera circulație a persoanelor, a bunurilor, a financiar, o perioadă de tranziție,
serviciilor și a capitalului, cetățenii britanici protocoalele privind Irlanda/Irlanda de
păstrându-și cele mai multe dintre drepturile Nord, Ciprul și Gibraltarul, guvernanța și
de care se bucură în prezent ca cetățeni UE, alte aspecte legate de separare. Intrarea în
cu toate că și-ar pierde dreptul de a vota la vigoare a acordului de retragere reprezintă
alegerile europene, de a participa la Inițiativa sfârșitul perioadei prevăzute la articolul
Rel ații inter nați on a l e și i nte g r are e urop e an ă 85

50 din TUE și începutul unei perioade de să nu facă din Europa o problemă


tranziție care va dura până la 31 decembrie fundamentală în perioada electorală, ea
2020. Această perioadă de tranziție plasându-se la coada agendelor politice
prevăzută în acordul de retragere urmărește ale majorității candidaților. Integrarea Marii
să acorde mai mult timp cetățenilor și Britanii a extins această politică, precum a
întreprinderilor pentru a se adapta. făcut și aderarea ulterioară a altor state. Însă
În perioada de tranziție Regatul Unit va ceea ce britanicii nu au acceptat niciodată
continua să aplice dreptul Uniunii, dar nu va a fost modul în care Comisia Europeană
mai fi reprezentat în instituțiile UE. Perioada a administrat ajutorul UE, susținând că
de tranziție poate fi prelungită o singură acest lucru ar fi mai bine realizat de o
dată, pentru o perioadă de cel mult unul sau agenție UE independentă, respectiv se
doi ani, în cazul în care ambele părți convin începe manifestarea caracterului britanic,
asupra acestui lucru înainte de 1 iulie 2020. pe cât de individual, pe atât de puternic,
Negocierile privind viitorul parteneriat care ulterior a provocat realizarea
dintre UE și Regatul Unit vor începe după referendumului din 23 iunie 2016, când
ce Regatul Unit va părăsi UE. Cadrul pentru cu o majoritate restrânsă de alegători au
viitoarele relații a fost stabilit în declarația votat în favoarea ieșirii din UE.
politică care a întrunit acordul ambelor Realizarea Brexit este o sarcină fără
părți în octombrie 2019. precedent pentru guvernul britanic
La 23 iunie 2016, cetățenii Regatului modern, datorită vitezei sale de înfăptuire,
Unit au votat pentru ieșirea din UE. La 29 amploarea și dificultatea sa politică și
martie 2017, Regatul Unit a notificat în diplomatică, precum și nivelul de control
mod oficial Consiliului European intenția public la care este supus. În centrul său
sa de a părăsi UE. La 17 octombrie 2019, există trei mari provocări: negocierea,
Consiliul European (articolul 50) a aprobat legislația și punerea în aplicare.
acordul de retragere în forma asupra căreia Prin urmare, Regatul Unit a devenit
au convenit negociatorii ambelor părți. De primul membru cu drepturi depline din
asemenea, Consiliul European a aprobat istoria Uniunii Europene care a decis
declarația politică revizuită de stabilire a retragerea după 47 de ani de participare
cadrului viitoarelor relații dintre Uniunea activă în deciziile Comunității Europene,
Europeană și Regatul Unit. astfel dând lovitura de grație în, practic,
Concluzii. Importanţa majoră a cea mai mare uniune existentă, creând
integrării europene a devenit pentru țările un precedent periculos pentru Uniunea
europene strategie națională. Redresarea Europeană.
economică din Europa a condus la apariția Angajamentul UE în negocierile Brexit
politicilor cooperative și a intereselor se bazează pe valori de protejare a Uniunii
comune care au condus la depășirea și integritatea marcajului unic. Pe când
cauzelor războaielor trecute. Fundamentală angajamentul Regatului Unit se bazează
devine ideea de integrare europeană și în principiu pe calitatea suveranității și
pentru Marea Britanie, care reușește să controlului, precum și pe accesul la piața
se alăture proiectului european abia la 1 unică UE, pe când UE nu depinde de Marea
ianuarie 1973. Britanie pentru a-și proteja interesul vital:
Problema europeană s-a dovedit a supraviețuirea uniunii și integritatea pieței
fi o provocare pentru partidele politice unice. Regatul Unit își poate realiza singur
britanice, indiferent dacă erau pe poziție de suveranitatea, dar va avea nevoie de UE
guvernare sau nu, ceea ce i-a determinat pentru accesul pe piața unică.
86 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

BIBLIOGRAFIE
1. Bache I., George S. Politica în Uniunea Europeană. Epigraf. 2009.
2. Freidman G. Flashpoints, The Emerging Crisis in Europe, New York 2016.
3. Discursul lui W. Churchill, Universitatea din Zurich, 19 septembrie 1946. În:
http://www.churchill-society-london.org.uk/astonish.html, accesat 31.10.2019
4. Stephen L. Q. Game Theory and Interstate Conflict, Published online June, 2014.
5. Memorandumul lui Jean Monnet către Robert Schuman (16 septembrie 1950).
6. Declarația Schuman 1950.
7. Haas E.B. The Uniting of Europe, Standford University Press, 1963.
8. Bărbulescu I.G., Uniunea Europeană: aprofundare și extindere. Trei, 2001.
9. Hill Ch. Copcentualizing Europe’s International Role, Jurnal of Common Market
Studies, Volume 31, 1993.
10. Fuerea Aug. Instituțiile Uniunii Europene, Universul Juridic, 2002.
11. Murzac Aliona. Implicații brexit asupra funcționalității Uniunii Europene. Teză
de master. AAP, 2019.
12. Andreşan-Grigoriu B., Ştefan T., Tratatele Uniunii Europene, Editura Hamangiu,
2011.
13. Paul V. The European. În: https://www.pro-europa.eu/europe/592/valery-paul-
the-european, accesat: 02.11.2019.
14. Letter by President Donald Tusk to the 27 EU heads of state or government on
the future of the EU before the Malta Summit. În: https://www.consilium.europa.eu/
en/press/press-releases/2017/01/31/tusk-letter-future-europe/, accesat: 31.12.2019.
15. The Origins 1945-1957, The history of the European Union.
16. Manifestul Pan-Europa de Coudenhove-Kalergi. În: https://eufundedproeu-
troll.wordpress.com/2014/06/08/eu-federalization-the-pan-european-manifesto-
paneuropa, accesat: 02.11.2019.
17. Bulmer S., Lequesne Ch. Statele membre ale Uniunii Europene, Cartier, 2009.
18. Richards D. EU Treaty Coalition Discusses, 2011. În: https://www.dailymail.
co.uk/news/ar ticle -2073457/EU-treaty-Coalition-discusses-veto-Nick-Clegg-
snubbed-David-Cameron-Commons.html, accesat: 01.12.2018.
19. Michael Buckley, Political Constructivism, Internet Encyclopedia of Phisolophy,
City University of New York, U. S. A. În: https://www.iep.utm.edu/poli-con, accesat:
13.12.2018.
20. Brexit and its influences on the Eastern Partnership: our LDAs have their say,
European Association for Local Democracy. În: http://www.alda-europe.eu/newSite/
news_dett.php?id=1727, accesat: 30.12.2019.
21. În: https://www.bbc.com/news/uk-politics, accesat: 14.11.2018 .
22. EU reform deal: What Cameron wanted and what he got, BBC News. În: https://
www.bbc.com/news/uk-politics-eu-referendum-35622105, accesat: 07.11.2018.
23. Kaufmann E., It’s NOT the economy, stupid: Brexit as a story of personal values.
În: http://blogs.lse.ac.uk/politicsandpolicy/personal-values-brexit-vote/, acce-
sat: 14.11.2019.
24. Țâu Nicolae, Poștaru Elvira. Integrarea economică europeană. Chișinău: Editu-
ra Print Caro, 240 p. 2019.

Prezentat: 26 februarie 2020.
Rel ații inter nați on a l e și i nte g r are e urop e an ă 87

OPORTUNITATEA DEZVOLTĂRII TURISMULUI


GASTRONOMIC ÎN ASIA

THE OPPORTUNITY OF DEVELOPMENT THE


GASTRONOMIC TOURISM IN ASIA
DOI: 10.5281/zenodo.3707636
CZU: 338.48:641.5(5)

Alexandru GRIBINCEA,
doctor habilitat, profesor universitar,
Universitatea Liberă Internațională din Moldova

Han HO JIN,
director al Centrului de
Limbă și Cultură Coreeană Se Jong,
Universitatea Liberă Internațională din Moldova

SUMMARY
Like the East itself, its cuisine is renowned for its mystery, exoticism and spicy products.
The cuisine is full of mysteries, secrets and long traditions of the mysterious China, festive
Japan, colorful Korea and many other countries in the East. This cuisine has incorporated
centuries-old traditions of hospitality from the eastern countries, to which it owes its brilli-
ant variety of tastes. The essential features of Oriental cuisine is the use of an abundant
variety of herbs and spices, all kinds of spicy sauces, meat cooked in various ways on fire,
wonderful sweets and delicious pastries. The traditions of oriental cuisine are largely deter-
mined by the climate, the geographical location of the countries in which it is inherent and
the temperament of the people who inhabit them. The cuisine differ from each other, whi-
ch makes them enigmatic, interesting and obtrusive to tourist destinations. The purpose of
the investigation is to estimate the specificity of these cuisines in the area and to determine
the opportunities for tourism products development. Detecting these gastronomic featu-
res and would allows other countries to attract tourists.
Keywords: products, traditions, tourism, gourmet tourism, culinary traditions, Japa-
nese, Korean, Chinese cuisine.
REZUMAT
La fel ca însuși Orientul, bucătăria sa este renumită pentru misterul său, exotismul și
produsele picante. Bucătăria este plină de mistere, secretele și tradițiile îndelungate ale
misterioasei Chine, Japoniei festive, Coreei multicolore și ale multor altor țări din Est.
Această bucătărie a încorporat tradiții vechi de secole de ospitalitate din țările de est,
cărora le datorează varietatea strălucitoare de gusturi. Caracteristicile esențiale ale bu-
cătăriei orientale este utilizarea unei varietăți abundente de ierburi și mirodenii, tot felul
de sosuri picante, carne gătită în diverse moduri pe foc, dulciuri minunate și produse de
patiserie delicioase. Tradițiile bucătăriei orientale sunt determinate în mare măsură de
88 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

climă, de locația geografică a țărilor în care este inerentă și de temperamentul oame-


nilor care le locuiesc. Bucătăriile diferă una de alta, ce le face enigmatice, interesante și
obiectul destinațiilor turistice. Obiectul investigației este estimarea specificului acestor
bucătării din zonă și determinarea oportunităților de formare a produselor turistice. De-
pistarea acestor particularități gastronomice ar permite și altor țări, bucătării naționale
să atragă turiștii.
Cuvinte-cheie: produse, tradiții, turism, turism gastronomic, tradiții culinare, bucătă-
rie japoneză, coreeană, chineză.

Introducere. Relativ recent, călătoriile ticieni din străinătate, precum I.V. Zorin,
turistice în Asia (Coreea de Sud, Japonia, N. Morgan, G. Harris, G.A. Simonyan. Stu-
China etc.) devin din ce în ce mai popula- diul ideilor moderne despre fundamen-
re în rândul turiștilor din întreaga lume. tele turismului etno-gastronomic face
Aceste regiuni sunt potrivite pentru obiectul a numeroase lucrări și monogra-
turiștii cu cele mai exotice cerințe: turis- fii ale oamenilor de știință din sociologie,
mul cognitiv, educațional, medical, spor- geografie, arta gastronomică și culinară:
tiv, gastronomic capătă o răspândire tot A. S. Arutyunova, Y.V. Bromley, L. N. Gumi-
mai largă. Fanii plăcerilor de pe plajă pot lyova, V. A. Tishkov. În lucrările lor savanții
fi sfătuiți să meargă direct în stațiunile de identifică conceptele de bază ale teoriei
mare ale țării, familiile cu copii vor fi în- etniei, se fac încercări de definire a tră-
cântate de insulele fermecătoare, iar iubi- săturilor definitorii ale etniilor, pe baza
torii clubului vor putea dansa din belșug cărora s-au fundamentat fezabilitatea in-
în Busan sau Namsam, Shibuya și Hara- tegrării etnice și turismul etno-gastrono-
juku, raionul Shinjuku cu Kabuki-te, Hong mic.
Kong, Macao sau alte regiuni. Deoarece Scopul cercetării constă în compila-
exista diferențe geografice, climaterice, rea informației, studierea specificului și
agricole, de floră și faună, apar diferențe familiarizarea turiștilor cu specificul bu-
în îndeletnicirile agricole, cultură, gastro- cătăriei diferitelor zone, formarea pache-
nomie. Decalajele gastronomice și culina- tului turistic cu specific gastronomic.
re fac exotice unele bucate, băuturi, ma- Baza metodologică a studiului con-
niera de a prepara și consuma produsele stituie abordarea sistematică a studierii
alimentare. Aceste diferențe constituie problemelor de organizare și funcționare
atractivitatea turistică, formând fluxul de a turismului gastronomic, include me-
călători iarna și vara. toda empirică de cercetare și meto-
Gradul de investigare. În prezent, de teoretice - modelare economică și
proiectele de dezvoltare a turismului organizațională, sistematică, analiză sta-
etnic și gastronomic sunt prezentate în tistică comparativă, sondaj sociologic,
multe regiuni din Coreea, China și Ja- evaluarea experților.
ponia. Pe lângă rutele special organiza- Obiectul studiului îl reprezintă
te de mai multe zile, există și excursii în destinațiile turistice, care au o serie de
centre etnografice create special pentru semne necesare și suficiente pentru orga-
a atrage turiștii. Contribuția principală la nizarea de servicii în domeniul turismului
dezvoltarea teoriei și practicii relațiilor gastronomic.
economice și organizaționale în industria Fiind un fenomen care permite utili-
turismului a fost adusă de diferiți savanți, zarea tradițiilor și standardelor unifica-
personalități din domeniul științei și prac- te ale globalizării, turismul gastronomic
Rel ații inter nați on a l e și i nte g r are e urop e an ă 89

este una dintre direcțiile promițătoare ale tronomic, hrana este, în primul rând, o
renașterii etnoculturale a popoarelor care categorie cultural-cognitivă. Din aceste
locuiesc pe vaste teritorii și a menținerii motive, bucătăria tradițională este perce-
integrității spațiului cultural mondial, pută în legătură cu istoria, religia, econo-
ceea ce determină fezabilitatea integră- mia, politica, obiceiurile, legendele și alți
rii turismului gastronomic și a separării factori care formează identitatea unică a
turismului gastronomic într-un element unei țări sau regiuni [2]. Un tur gastrono-
independent de turism [30]. mic sau gastrotour este un set de eveni-
Țările asiatice posedă multe trăsături mente pentru degustarea mâncărurilor
comune, dar și diferențe vădite. Bucătă- tipice bucătăriei locale [3]. Lecțiile de stu-
ria este puternic condimentată, utiliza- dii regionale culinare se țin nu numai în
rea sării și a mirodeniilor în cantități mari restaurante, ci și în piețe, ferme, bucătării
se datorează faptului că la temperaturi ale locuitorilor locali, în timpul carnavalu-
atât de ridicate care predomină în zonă, lui și recoltei, la masă și chiar afară. Scopul
multe produse se pot deteriora rapid fără tururilor gastronomice este să se bucure
speranță. Pe de o parte, țările asiatice de caracteristicile bucătăriei unei țări. În
au multe caracteristici similare, cum ar fi același timp, acest obiectiv nu se reduce
cultura, mâncarea, clima etc., dar cu toa- la încercarea unor bucate rare, exotice,
te acestea, se poate observa că există o ci la încercarea a nenumărate feluri de
diferență semnificativă. Fiecare țară are o mâncare. Este important să ne bucurăm
cultură unică și tradiții care fac schimbări de rețeta locală, care timp de secole a ab-
atât în viața de zi cu zi, cât și în bucătărie. sorbit tradițiile și obiceiurile rezidenților
În consecință, vor fi diferite tipuri de tu- locali, cultura lor de gătit, preparat buca-
rism. te inedite. O călătorie gastronomică este
Rezultate  și analize. Japonia, China o paletă cu care un turist își poate trage
și Coreea de Sud sunt țări exotice pentru propria opinie despre țară. Mâncarea dez-
turiștii din Occident. Unicitatea lor capti- văluie secretul spiritului oamenilor, ajută
vează prin diversitatea sa. Turismul gas- la înțelegerea mentalității lor. Așadar, tu-
tronomic din aceste țări va captiva mulți rismul gastronomic este o călătorie prin
gurmanzi din diverse țări. La urma urmei, țări și continente pentru a face cunoștință
nu este întotdeauna posibil să încercați cu particularitățile bucătăriei locale,
feluri de mâncare cu pește puffer sau so- tradițiile culinare, pentru a gusta un fel
bachitină și nu toată lumea se poate deci- de mâncare sau un produs unic pentru un
de. O analiză comparativă a bucătăriei și vizitator. Cu toate acestea, turismul gas-
a turismului gastronomic este în general tronomic ca serviciu este mai mult decât
interesantă. Este de remarcat faptul că o simplă călătorie, deoarece este un set
climatul din aceste țări este temperat și bine gândit de evenimente pentru de-
subtropical. Culturile și produsele cultiva- gustarea mâncărurilor tradiționale într-o
te au un aspect similar. Produsele popula- anumită zonă, precum și ingrediente in-
re pentru gătit în aceste țări sunt, practic, dividuale care nu se găsesc nicăieri în altă
aceleași, dar bucatele încă surprind prin parte a lumii și au un gust special.
originalitatea și unicitatea lor. China, Japonia și Coreea sunt țări exo-
Turismul gastronomic este un tip de tice pentru europeni, moldoveni etc. Ca-
turism al cărui scop principal este de a racterul inedit și unic al acestor țări cap-
cunoaște o țară sau alta prin prisma gas- tează turiștii prin diversitatea sa. Turismul
tronomiei naționale. Pentru turistul gas- gastronomic din aceste țări va captiva
90 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

mulți gurmanzi din diferite țări. La urma pentru rădăcinile și originile străvechi.
urmei, nu este întotdeauna posibil să Marele filozof chinez Confucius (sec. VI
probăm bucate cu pește puffer, carne de - V î.Hr.) a predat tehnicile artei culinare
câine sau de cal și nu toată lumea poate în urmă cu 25 de secole. Rețetele sale au
decide (animalele se divizează în: iubite și supraviețuit până în zilele noastre și stau
pentru mâncare): Câine – Supa Bosintang la baza bucătăriei confuciene, răspândită
(Coreea de Sud); Cal – Basashi (Japonia); în patria lui Confucius, în orașul Qufu din
Broască ţestoasă – Guilinggao (China); provincia Shandong. Prima problemă cu
Şoricei – Vin din şoricei (Coreea); Şarpe – care se confruntă un turist este selectarea
Supă de şarpe (China şi Hong Kong) [28]. unei regiuni din China din care să înceapă
Turismul gastronomic are o carac- să exploreze bucătăria locală. Teritoriul
teristică importantă - nu are sezon. Fie Chinei este imens și un singur concept al
primăvară, vară, toamnă sau iarnă, fieca- bucătăriei chineze nu există aici. Există o
re gastronom din fiecare țară poate găsi cultură de gătit pe Hainan, propria sa cul-
mâncăruri unice. Japonia, China și Core- tură în munții Tibetului și propriile tradiții
ea de Sud nu fac excepție. Asemănarea la Beijing. În plus, școala culinară din fie-
acestor țări este aceea că fiecare regiune care regiune are ramuri și tradiții proprii,
și prefectură are propriile preparate uni- până în punctul în care fiecare sat are pro-
ce (fie că este vorba despre salate, supe, priile tradiții de gătit.
deserturi sau delicatese). Multe ghiduri Se pot evidenția unele caracteristici
descriu zonele și mâncarea pe care turiștii distinctive în bucate. În Japonia, la mân-
ar trebui să le încerce cu siguranță. Este de- care se adaugă sosul de soia și puțin zahăr.
osebit de vizibilă diferența dintre ingredi- Coreenii adoră ardeiul iute, în special ar-
entele constitutive iarna și vara. În Coreea deiul roșu. De aici, bucatele sunt complet
de Sud, ingredientele principale variază în diferite la gust. În ceea ce privește produ-
funcție de anotimpuri, dar nu în cantități sele și ingredientele, acestea sunt, în prin-
mari. În Japonia, acest lucru se întâmplă de cipal, legume: varză, ridiche, alge marine;
la sezon la sezon. Dacă este iarnă - man- leguminoasele sunt deosebit de popula-
darine; primăvară - prune, vișine; vara - re în ambele țări, fasole Azuki; orez; tot
păstrăv; toamna – kaki-ul, dovleacul. Și în felul de tăiței, fructe de mare. Țările sunt
fiecare sezon, bucatele iau un gust unic. foarte similare din acest punct de vedere.
În Coreea de Sud, vesela nu se schimbă Dar metodele de gătit sunt complet dife-
mult. Există chiar și o asemănare comună rite. Există multe tipuri de fructe de mare
în bucatele de iarnă și de vară. Supele ser- în Coreea de Sud și Japonia, toate sunt
vite în aceste sezoane sunt foarte picante. foarte proaspete. Prin urmare, în restau-
Într-adevăr, stimulează metabolismul mai rante, de multe ori se poate alege peștele
repede, așa că vara oamenii transpiră și ră- sau crustașa preferată. În fiecare restau-
cesc mai repede. Iar iarna, astfel de supe rant, pe mese, sunt mici camfoare, în care
ajută la menținerea căldurii. bucătarul (sau turiștii) vor găti mâncăruri.
Bucătăria chineză este una dintre cele Baza bucătăriei naționale chineze este
mai vechi și specifice din lume. În cultu- alcătuită din bucate dintr-o mare varie-
ra chineză, se obișnuiește respectarea tate de produse: cereale, făină, legume,
tradițiilor și istoriei, așa că bucătăria nu carne, pește, nevertebrate marine, alge,
face excepție. Apărută în urmă cu mai păsări de curte, lăstari tineri de bambus
bine de cinci milenii, aceasta păstrea- etc. În multe locuri, orezul gătit în diver-
ză încă tradiția și angajamentul profund se moduri înlocuiește pâinea. Cu toate
Rel ații inter nați on a l e și i nte g r are e urop e an ă 91
acestea, unele preparate exotice sunt douăzeci de bucăți. Dar în servire există o
preparate din produse pe care le consi- diferență semnificativă. În timp ce felurile
derăm mai puțin comestibile: cuiburi de de mâncare destul de voluminoase sunt
rândunele, aripioare de rechin, broaște servite în Coreea de Sud, apoi în Japo-
țestoase, meduze, moluște, semințe nia farfuriile sunt foarte minuscule și, cel
de lotus, petale de crizanteme, șerpi și mai important, farfuria, orezul sau tăiețeii
broaște. Specialiștii culinari chinezi folo- sunt serviți în castroane relativ mari în
sesc aproape tot ce oferă natura. Nu este comparație cu celelalte.
o coincidență că proverbul chinez spune: În toate trei țări se folosesc la masă
„Nu este nimic necomestibil în natură, bețișoare. În China și Japonia sunt din
există doar bucătari răi”. lemn, frecvent din bambus. De cele mai
Merită de remarcat o altă similitudi- multe ori se află pe masă în acces liber. În
ne în aceste țări, cum ar fi să gătească Coreea – bețișoarele sunt din metal (Al),
pane. Întrucât locuitorii acestor țări sunt oferindu-se de chelner. În Coreea salatele
oameni foarte ocupați, ei preferă diverse și apa nu sunt limitate și se oferă pe gratis.
produse semifabricate, care sunt vândute Cultura mâncării în aceste țări este
cel mai adesea pane. Deși mâncarea de foarte diferită. Coreenii mănâncă din toa-
stradă, care este foarte populară în aceste te felurile de mâncare în același timp și
țări, de asemenea, nu se poate descurca indiferent în ce ordine. În Japonia, există
fără ea. În Japonia și Coreea de Sud, fie- reguli, ce fel de mâncare urmează și toa-
care turist gastronomic trebuie să viziteze tă lumea respectă această regulă. Pentru
aleile, cartierele mici, cu gustări de stradă. turiștii străini, bucătarul vă poate spune
La urma urmei, aceasta este una dintre ce urmează, ce fel de mâncare cu ce so-
culturile sau tradițiile locale. Doar se poa- suri se consumă etc. Se poate distinge o
te cumpăra și încerca bucate neobișnuite. altă diferență în ceea ce privește utiliza-
În Coreea, acestea sunt tokpokki (prăjituri rea alimentelor. În Coreea, felul principal
cu făină de orez prăjite în sos picant), în este servit fiecărui oaspete, iar salatele și
Japonia acestea sunt Takoyaki (o bilă de gustările sunt servite pe farfurii comune.
aluat de grâu cu diverse ingrediente, cel În Japonia, fiecare invitat primește propri-
mai adesea - caracatiță). O caracteristică ile farfurii cu mâncăruri.
comună remarcabilă este că toate feluri- O componentă importantă a meniului
le de mâncare sunt consumate direct în chinezesc este orezul, în special în sudul și
stradă și în cea mai mare parte - în picioa- estul Chinei. În nord se mănâncă mai mult
re. Acest fapt este foarte diferit de cultura tăițeii, iar în centrul Chinei se mănâncă cu
noastră. Însă turiștii gastronomici vor fi porumb dulce. În locul tacâmurilor pentru
încântați să se cufunde în această cultură. servirea mâncărurilor solide se folosesc
O diferență deosebită față de alte bețele. Modul in care se taie alimentele
țări și asemănări dintre China, Coreea și este foarte important și diferă de la un in-
Japonia este dragostea față de fructe- gredient la altul pentru că în bucătăria chi-
le de mare crude. Sashimi - în Japonia, nezească se eliberează foarte bine gustul,
caracatiță crudă - în Coreea de Sud, ceea aroma, culoarea și prezentarea.
ce este foarte exotic și neobișnuit pentru Există încă o caracteristică similară în
alte țări. De remarcat, în special, servirea toate restaurantele din aceste țări - în ni-
mesei. Și într-o țară, și în alta, numărul de ciun caz nu trebuie să oferiți bacșiș chelne-
farfurii de pe mese este, pur și simplu, ui- rilor sau barmanilor, în aceste cazuri puteți
mitor. Acestea variază de la cinci-șase la jigni foarte mult personalul de serviciu.
92 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

Tabelul 1. Factorii de dezvoltare a turismului gastronomic.

Factorii de bază Subfactori Conținutul

Cultural-istorici Factorii etnici Multinațional, varietatea de culturi, tradiții,


deprinderi, religii și preferințe gastronomice
Factori istorici Existența monumentelor istorice și de arhi-
tectură, obiecte de cult și artă
Factori spiritual-sociali Nivelul educației, necesitățile cultural-este-
tice ale populației, interesul cognitiv
Natural-geografi- Factori geografici Relieful, existența resurselor de recreere,
ce obiecte naturale exotice
Particularitățile natu- Zone climatice, particularitățile climei, sta-
ral-climaterice rea ecologică favorabilă
Politice Politice Stabilitatea politică, starea criminalității
normală. Formalități turistice lejere, politica
de cooperare în domeniul turismului
Politico-geografi- Transfrontalieră
ce Migrația în masă a popoarelor
Financiar-econo- Starea economiei Stabilitatea financiară, nivelul de trai înalt al
mic naționale populației, stabilitatea prețurilor
Proiecte investiționale
Social-demogra- Social-demografice Componența de vârstă și sex, componența
fice familiei, nivelul educației, urbanizarea, co-
relarea dintre necesitățile materiale și spiri-
tuale în societate
Tehnico-materiale Mijloace de cazare, Baza materială cu diverse servicii calitative,
alimentație și comerț nivelul prețurilor, serviciilor, cultura servirii
Infrastructura trans- Diverse tipuri de transport, securitatea și
portului confortul călătoriilor
Organizaționale Strategice Elaborarea și promovarea strategiei corect
de publicitate organizate a strategiilor de marketing, pu-
blicitatea itinerarelor (pachetelor) gastro-
nomice
Imaginea teritoriului Formarea brandului, corespunzător
așteptărilor turiștilor

Dacă comparăm costurile excursiilor rând, viața în aceste țări nu este cea mai ief-
gastronomice în Coreea de Sud și Japonia, tină și, în al treilea rând, călătoriile aeriene
atunci există o diferență între ele, dar nu au prețuri foarte nedemocratice. Dar excur-
foarte mare. În primul rând, țările sunt foar- siile în Japonia vor fi mai scumpe decât în
te exotice pentru restul lumii, în al doilea Coreea de Sud.
Rel ații inter nați on a l e și i nte g r are e urop e an ă 93

Tabelul 2. Turul gastronomic.

Orașul Prețul, USD Durata, zile/nopți


Moscova - Seul 905 6 /5 [21]
Moscova - Seul 578 9/8 [29]
Moscova - Seul 1403 6 /5 [15]
Moscova - Beijing 780 7/6 [7]
Moscova - Beijing 1812 9/8 [6]
Moscova - Beijing 1050 8 [8]
Moscova - Beijing 1582 11/10 În bucătăria chineză există cinci școli cu-
linare principale care sunt asociate cu cinci pro-
vincii (Shandong, Sichuan, Jiangsu și Zhejiang
(bucătăria Huayang), Guangdong) și capitala
Chinei – Beijing [4]
Moscova -Tokyo 4480 10 [19]
Moscova -Tokyo 2282 9 [18]

Tabelul cu denumirea restaurantelor, clasate Michelin, Seul 2017.

Stele Michelin Denumire restaurant Adresa


*** Gaon / Korean haute cuisine gaonkr.com
*** La Yeon / Korean haute cuisine Shilla hotel
** Gotgan / Korean Culinary Legacy Yeoiudo
** Gwonsooksu / Korean set menu kwonsooksu.com
** Pierre Garnaire / French contemporary Lotte hotel
* Dining in Space / French contemporary dininginspace.modoo.at
* Lamitie / French lamitie.modoo.at
* RistoranteEo / Italian contemporary Gangnam
* Mingles / Korean contemporary restaurant-mingles.com
* Balwoogongyang / Temple cuisine balwoo.or.kr
* Boreumshoi / BBQ Gangnam
* VotreMaison / French contemporary Gangnam
* BI CE NA / Korean Itaewon
* Soigne / Innovative Gangnam
* Ala Prima / Innovative Gangnam
* Yu yu an / Chinese Four season hotel
* 24 seasons / Korean contemporary 24seasons.co.kr
* Jungsik / Korean contemporary jungsik.kr
* Zero complex / Innovative Gangnam
94 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

* KOJIMA / Japanese Gangnam


* Jinjin / Chinese Seokyo–dong
* Poom / Korean poomseoul.com
* Keunkiwajib keunkiwajib.modoo.at
* Hamo hamo-kitchen.com

În capitala Chinei, găsim 10 restauran- mentare și lor înșiși le place foarte mult să
te clasate Michelin: AZUR Restaurant by Ma- vorbească despre bucate.
uro Colagreco, PUTIEN, Din Tai Fung Miche- Există o diferență foarte semnificativă
lin Star Restaurant Beijing, Da Dong Roast între Coreea de Sud și Japonia. În Japonia,
Duck Restaurant, Agua Spanish Restaurant, puteți spune „mâncați cu ochii”. Toate mân-
Madam Goose, Family Li Imperial Cuisine, cărurile lor sunt o mică operă de artă, mân-
King’s Joy Beijing, Opera BOMBANA, Trb Hu- carea ar trebui să arate foarte frumos, dar
tong Beijing [27]. Trei moldoveni, care au gustul nu trebuie să fie inferior, bucatele
deschis un restaurant în China, au primit trebuie să miroase a produs natural. În Chi-
recent prestigiosul platou Michelin, ofe- na – invers, bucatele sunt preparate cu di-
rit celor mai bune localuri din lume. Și verse mirodenii, încât adesea nu se înțelege
asta după doar doi de la lansarea aface- proveniența lor. Magazinele vând o mulțime
rii. Bucatele preparate aici au cucerit gur- de rețete, mostre pentru tăierea diverselor
manzii chinezi, dar și pe turiștii care le decorațiuni din legume și fructe. În Coreea,
calcă des pragul. Chiar dacă bucatele pe principalul lucru este gustul. În aceste țări
care le servesc sunt inspirate din diverse există muzee dedicate anumitor produse
culturi, cel mai popular fel de mâncare (tăiței preparați rapid în Japonia sau muzeul
este zeama moldovenească [26]. kimchi din Coreea), precum și diverse fabrici

Tabelul Indicele Big Mac este dat în două valute, locale și dolari (USD) [16; 17]

Țara Codul valutei Valuta națională USD Venotul per capita,


USD
Coreea de Sud KRW 4400 3,40 41351
Japonia, Tokyo JPY 380 3.43 44227
China CNY 19,6 3,17 18110

Pentru a compara prețurile, apelăm la cu excursii. De exemplu, acestea sunt fabrici


Index Big Mac, recunoscut în mai multe țări. de vin de orez (soju și sake).
În ceea ce privește lecțiile de culinărie, De remarcat că pentru turismul gastro-
acestea sunt multiple. Acest lucru se dato- nomic sunt indicate satele tradiționale din
rează predilecției coreenilor, chinezilor și Coreea de Sud, China și Japonia. În cazul
japonezilor pentru mâncare. Pe majoritatea în care oamenii nu pot doar să se cufunde
canalelor de televiziune sunt programe ali- în viața rezidenților locali, dar și să învețe
Rel ații inter nați on a l e și i nte g r are e urop e an ă 95

cum să gătească mâncăruri tradiționale, cei, în timpul ceremoniei ceaiului, se țin


să culeagă fructe de pădure, fructe și le- conversații pe îndelete, se discută planuri.
gume. În general, aceste țări sunt foarte Ceaiul este, de obicei, servit cu dulciuri. În
potrivite pentru turismul gastronomic, primul rând, se prepară o ceașcă mare, din
deoarece atrag cu exotismul și originali- care toți oaspeții beau în cerc. Acest lucru
tatea lor. Iar tururile gastronomice sunt va permite să se stabilească armonie și o
o direcție complet „tânără” în turism. În atmosferă prietenoasă a ceremoniei. Și
ceea ce privește prețurile, acestea sunt apoi proprietarul casei toarnă în căni un
destul de mari în aceste țări, dar, așa cum ceai ușor, parfumat și proaspăt.
s-a menționat deja, aceasta este o plăcere Ceremonia ceaiului chinezesc este oa-
foarte scumpă. recum diferită. În primul rând, cupele și
Comun pentru China, Japonia și Coreea ceainicul sunt încălzite. Prima dată când
este cultura ceaiului. Ceremonia modernă ceaiul este preparat, el se contopește:
a ceaiului are peste 3.000 de ani în istoria acest lucru este necesar pentru a alunga
sa. Dacă pentru europeni este mai probabil spiritele rele. După aceea, se bea băutura
un obicei exotic frumos, pentru japonezi și pe care oaspeții o vor bea. Chinezii la cere-
chinezi este un ritual filosofic și religios ca- moniile de ceai beau exclusiv ceai verde.
nonizat care are un sens profund și necesi- Băutura este turnată în căni și acoperită
tă cunoștințe și pregătire specială. În ciuda cu un alt recipient. Cupa este considerată
dezvoltării paralele a tradițiilor, ceremonia a fi „masculină”, iar recipientul situat mai
chineză și coreeană a ceaiului este foarte sus este de energie „feminină”. Oaspeții
diferită de cea japoneză: în primul rând, întorc cănile și beau din vase cu energie
este mult mai simplă. În al doilea rând, me- „feminină”. Se crede că invitații la ceremo-
toda de preparare a ceaiului este diferită. nia ceaiului din China ar trebui să bea, cel
În al treilea rând, ceremonia japoneză a puțin, șapte căni de ceai.
ceaiului necesită o concentrare completă Cultura ceaiului din Coreea, care a
și detașare de grijile cotidiene nu numai a fost introdusă în palatul regal, a devenit
stăpânului, dar și a oaspeților. curând răspândită în rândul oamenilor
Cele mai vechi și celebre tipuri de ce- obișnuiți. Documentele istorice raportea-
remonii de ceai sunt japoneze și chineze. ză că în zilele recoltării, de Revelion, oa-
Sunt oarecum asemănătoare între ele și, menii făceau ceai și îl ofereau strămoșilor
în același timp, au unele diferențe. Cere- lor în timpul ceremoniilor memoriale.
monia japoneză a ceaiului a fost creată Acest ritual se numește „chare”, care în-
pe baza tradițiilor culturii chineze antice. seamnă „ritual de ceai”. Tradiția persistă
De-a lungul timpului, japonezii și-au adus până în zilele noastre. Ceaiul coreean dife-
propria lor aromă națională la această ce- ră de ceaiurile chinezești și japoneze prin
remonie. Pentru ceremonia ceaiului la ja- gustul, culoarea și aroma sa unice. Astăzi,
ponezi sunt construite, de obicei, foișoare ceremonia tradițională de ceai Chhado,
speciale, unde oaspeții și gazdele se pot însoțită de muzică tradițională coreeană,
reuni pentru a bea ceai aromat. Merită a devenit un nou gen de artă [1; 10; 11].
subliniat faptul că în Japonia nu se bea Concluzii. Într-un tur gastronomic,
ceai negru - doar de floare sau verde. turiștii vizitează crame, fabrici de bere,
Proprietarul casei ar trebui să găzduiască mici ferme și industrii, gustă produse
oaspeții foarte convenabil: de obicei, în naționale faimoase (și nu chiar așa), pre-
foișor sunt covorașe sau bănci joase. Pro- cum și vinuri și alte băuturi tradiționale.
prietarul însuși bea foarte rar ceai. De obi- Aceștia vizitează piețele locale, participă
96 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

la cursuri de master culinare cu bucătari trei țări sunt dezvoltate și pregătite pen-
profesioniști și cu proprietari prietenoși ai tru turismul gastronomic. Multe restau-
propriilor ferme și terenuri. Participă la fes- rante din aceste țări au fost premiate cu
tivaluri gastronomice și spectacole de gătit. stele Michelin, adesea depășind Franța.
Turiștii gastronomici se vor bucura de bucă- Dezvoltarea turismului gastronomic este
tăria locală, vizitând cursuri de master sau oportun și pentru Republica Moldova, care
muzee și fabrici, precum și vor trece printr- dispune de tradiții și potențial corespunză-
un anumit șoc al deliciilor tradiționale. tor. Succesele concetățenilor din China spo-
În concluzie, se poate afirma că toate resc încrederea în potențialul Moldovei.

BIBLIOGRAFIE
1. Arta uitată. Ceremonia ceaiului. În: ru. theoutlook. com. Ua /article/7779/zabytoe-
iskusstvo-chajnaya-tseremoniya-v-koree.html
2. Bogdanova S. Două Corei într-o singură ședință. M.: Turism, 2006.
3. Bornoff N. Japan. The National Geographic Traveler. М.: Аst-Аstreli, 2005.
4. Bucătăria chineză. În: kailash. ru/ china/ 419.html
5. Bucătăria japoneză: istorie, tradiții, ingrediente. În: miuki. info/ 2011/ 12 /yaponska-
ya-kuxnya-istoriya-tradicii-ingridienty/
6. Bucătăria orientală. În: mosturflot- travel. ru/ posts/1125
7. China gastronomică. În: www .chinatravel. ru/ countries/ china/ pekin/
8. China gastronomică. În: www .orientaltravel. ru/ china/ tours/032773
9. Coreea. Ghid turistic. M.: Organizația Națională de Turism din Coreea, 2012.
10 Cultura ceaiului din Coreea. În: koreamuseum. ru/ chya.html]
11. Compararea ceremoniilor din China, Japonia, Coreea. În: pikabu. ru/ story/ sravne-
nie _kitayskoy _i_ yaponskoy_chaynoy_tseremonii_5766512
12. Ghid de călătorie din Japonia. M.: Ajax Press, 2004.
13. Gribincea A., Enicov I., Bradu M. Diplomacy of countries lacking raw materials. În:
„Administrarea Publică”, nr. 4, 2016, p. 97-104.
14. Gribincea A., Gușilo S., Kozak Y. Dinamica restabilirii economiei mondiale postcri-
ză. În: revista „Relaţii Internaţionale. Plus”, nr.1/2017, p.124-133.
15. Indicele Big Mac Seul. În: profi. travel/ articles/ 39523/ details
16. Indicele Big Mac. În: proficomment. ru /indeks -bigmaka-2017-sravnivaem-ceny-
v-raznyx-gorodax-mira/
17. Indicele hamburgerilor. În: dividendoff. net/ makroekonomika/ indeks-big-maka.
html.
18. Japonia. Tokyo. În: itmgroup. ru/ msk/ tours/ country/ japan/ season/ gastrono-
micheskie /#!&c=13
19. Japonija gastronomică. În: decoratus8. club/ japonija- gastronomicheskiy-tur-
dlya-gurmanov
20. Kim G. Republica Coreea. Almaty: Dyke Press, 2010.
21. Korea. În: kailash. ru/ korea/ 963. html],
22. În: Korejskaya- kukhnya. html (accesat pe 22 mai 2017).
23. Kuvshinov E. Bucătăria lumii. Coreea. N.: „Ziarul lumii”, 2010.
24. Lazarev A. Japonia în palmă. Despre pământul soarelui răsărit pentru cei de pe
drum și pentru cei de pe canapea. M.: Japonia astăzi, 2010.
Rel ații inter nați on a l e și i nte g r are e urop e an ă 97
25. Mâncare coreeană. În: tkd-ost.ru/dinamichnaya-koreya/74-
26. Premiați de Michelin. În: tv8. md/ 2019/ 08/ 30/ video -premiati- de- michelin-trei-
moldoveni-au-deschis-un-restaurant-in-china-unde-servesc-si-zeama/.
27. Restaurante clasate Michelin în China. În: www. travelchinaguide. com/ cityguides/
beijing/ dinning/ michelin-restaurants.htm
28. Şase animale de casă pe care le poţi mânca în Asia. În: www. libertatea .ro/ stiri/ sase-
animale-de-casa-pe-care-le-poti-manca-in-asia-473400.
29. Turismul gastronomic în Coreea. În: www. svoiludi. ru/ korea/ gastronomicheskii-
tur-v-koreiu-tur.html
30. Turismul gastronomic ca fenomen. În: www. vestifinance. ru/ articles/70151?page=10

Prezentat: 26 septembrie 2019.


E-mail: agribincea@mail.ru
Tribuna
tânărului cercetător
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 99

EVALUAREA SERVICIILOR DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ


ÎN VEDEREA ASIGURĂRII CALITĂȚII ACESTORA

EVALUATION OF PROFESSIONAL DEVELOPMENT SERVICES


IN ORDER TO ASSURE THEIR QUALITY
DOI: 0.5281/zenodo.3707640
CZU: 35.088.6:005.6

Aurelia ȚEPORDEI,
doctorandă,
director al Departamentului dezvoltare profesională,
Academia de Administrare Publică

SUMMARY
This article includes some organizational and methodological aspects of the evaluation
of professional development activities of civil servants. There are described legal provisions
regarding the professional development activities in general and their quality evaluation in
particular. The article also contains information on the factors involved in the training evalu-
ation process, the tools that are used at different stages of the quality evaluation of training.
Keywords: professional development, evaluation, quality evaluation, learning evaluati-
on, evaluation of the beneficiaries’ satisfaction.

REZUMAT
În prezentul articol sunt abordate unele aspecte organizatorice și metodologice ale eva-
luării activităților de dezvoltare profesională a funcționarilor publici. Sunt descrise preve-
derile legale care reglementează activitățile de dezvoltare profesională în general și evalu-
area calității acestora, în special. De asemenea, articolul conține informații privind factorii
implicați în procesul de evaluare a instruirii, instrumentele care sunt utilizate la diferite etape
pentru evaluarea calității instruirii.
Cuvinte-cheie: dezvoltare profesională, evaluare, evaluarea calității, evaluarea de
învățare, evaluarea satisfacției beneficiarilor.

Resursele umane reprezintă componenta solicitării profesionale se realizează


esențială a oricărui sistem administrativ, de prin programe de formare și dezvoltare
care depinde eficiența serviciilor publice profesională continuă.
prestate și gradul de satisfacție a intereselor În prezentul articol ne-am propus
generale ale cetățenilor. Calitatea activității drept scop să cercetăm unele aspecte
resurselor umane depinde de cunoștințele organizatorice şi metodologice ale evaluării
profesionale, abilitățile și atitudinile pe care activităților de dezvoltare profesională
le demonstrează acestea în exercitarea din perspectiva principiilor și cerințelor
atribuțiilor funcționale. Sporirea calității standardelor naționale și internationale
funcționarilor publici pentru a corespunde implementate în cadrul Academiei de
100 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

Administrare Publică – prestator al serviciilor continuă a funcționarilor publici. Astfel,


de instruire. Regulamentul menționat conține norme cu
Crearea unui detașament de funcționari privire la sistemul de dezvoltare profesională
publici competent, profesionist constituie continuă și elementele componente ale
una din prioritățile guvernamentale, acest acestuia: beneficiarii de instruire, tipurile,
lucru fiind reflectat în cadrul normativ care formele, metodele şi programele de instruire,
reglementează dezvoltarea profesională prestatorii serviciilor de instruire, finanţarea
continuă a funcționarilor publici. Astfel, procesului de dezvoltare profesională
Concepția cu privire la politica de personal continuă, organele responsabile de
în serviciul public prevede expres faptul că coordonarea şi monitorizarea procesului
„în serviciul public se introduce sistemul de dezvoltare profesională. În Regulamnet
de dezvoltare profesională continuă a sunt reflectate și modalităţile de evaluare a
funcționarilor publici, care va asigura activităților de instruire, asupra analizei cărora
caracterul sistematic și planificat al procesului ne vom referi în continuare prin identificarea
de aprofundare a cunoștințelor, de dezvoltare tipurilor de evaluare, a atribuțiilor factorilor
a aptitudinilor și de modelare a atitudinilor implicați în acest proces, instrumentelor
necesare pentru exercitarea eficientă a utilizate în procesul de evaluare.
responsabilităților ce revin postului de Necesitatea consolidării capacităților
muncă, funcției deținute” [2]. În documentul funcționarilor publici în diferite domenii
menționat este reflectată și preocuparea de activitate, dar și necesitatea introducerii
legiuitorului privind impactul implementării cerințelor față de programele de instruire
sistemului de dezvoltare profesională asupra și performanța serviciului public a stat la
activității autorităților publice, precum și baza elaborării și, ulterior, aprobării, de
a performanței sporite a funcționarilor către Guvern a Programului de instruire a
publici, care vor asigura prestarea calitativă a funcționarilor publici pentru anii 2016-2020 [8].
serviciilor pentru cetățeni. Scopul Programului [8] constă în
Norme privind reglementarea politicii consolidarea competenţelor profesionale
în domeniul dezvoltării profesionale sunt ale funcţionarilor publici pentru prestarea
stabilite și în Legea nr. 158/2008 cu privire unor servicii publice calitative cetățenilor
la funcția publică și statutul funcționarului și societății, precum şi pentru realizarea
public [4], care, prin Secțiunea a 3-a, art. 37, obiectivelor şi priorităţilor Guvernului. Iar
stabilește dreptul și obligația funcționarului unul din cele patru obiective specifice ale
public de a-și perfecționa, în mod continuu, Programului stabilește obligativitatea
abilitățile și pregătirea profesională, precum asigurării calităţii instruirilor pentru
și obligația autorităților publice de a funcţionarii publici. Programul prevede,
asigura organizarea unui proces sistematic de asemenea, și un șir de activități,
și planificat de dezvoltare profesională realizarea cărora va conduce la atingerea
continuă a funcționarilor publici. obiectivului menționat, inclusiv prevederi
Realizarea prevederilor legale, modul de ce vizează evaluarea activităților de instruire,
organizare și desfășurare a procesului de a implementării planurilor anuale de
dezvoltare profesională este reglementat dezvoltare profesională.
de Regulamentul cu privire la dezvoltarea Regulamentul cu privire la dezvoltarea
profesională continuă a funcționarilor publici profesională continuă a funcționarilor
[9], care conține prevederi legale privind publici, aprobat prin Hotărârea Guvernului
planificarea, organizarea și desfășurarea nr. 201 din 11.03.2009 [9], despre care am
procesului de dezvoltare profesională menţionat mai sus, stabilește cadrul general
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 101

privind evaluarea activităților de dezvoltare 2) prestatorii serviciilor de instruire;


profesională: factorii implicați în procesul de 3) ministerele, alte autorităţi publice care
evaluare, metodele, instrumentele, perioada au organizat instruirea externă la subiecte din
când se evaluează și așteptările/rezultatele domeniul de specialitate;
evaluării. Astfel, potrivit Regulamentului 4) Cancelaria de Stat.
menționat, evaluarea activităţilor de Regulamentul menționat [9] stabilește, de
dezvoltare profesională se efectuează de asemenea, și perioada de timp când urmează
către: a fi desfășurată procedura de evaluare și
1) beneficiarii programelor de instruire: anume:
a) funcţionarii publici – participanţi la - înainte de a realiza activităţile de instruire;
activităţile de instruire; - pe parcursul activităţilor de instruire;
b) conducătorii care coordonează - la sfârşitul activităţilor de instruire;
activitatea funcţionarilor publici - participanţi - după anumite perioade de timp.
la activităţile de instruire; În tabelul nr. 1 prezentăm o analiză a
c) colaboratorii subdiviziunii resurse activității de evaluare după criteriul factorilor
umane în procesul de monitorizare a implicați în realizarea evaluării, precum și
dezvoltării profesionale; după criteriul de timp, când se evaluează
d) conducerea autorităţii publice; activitățile de dezvoltare profesională.

Tabelul 1. Evaluarea activităților de dezvoltare profesională. Elaborat de autor


după [9].

Cine efectuaza Când se Ce se evaluează Concluzii care pot fi


evaluarea evaluează făcute
1. prestatorii - înainte - nivelul cunoştinţelor şi - corectitudinea
serviciilor de de a realiza abilităţilor posedate de identificării
instruire; activităţile departicipanţi; necesităţilor de
2. ministerele, alte instruire. - gradul în care instruire şi stabilirii
autorităţi publice metodele selectate obiectivelor de
care organizează pentru instruire instruire;
instruirea externă vor putea spori - corectitudinea
la subiecte din cunoştinţele şi abilităţile selectării tipului,
domeniul de participanţilor. formelor şi metodelor
specialitate. de instruire.
1. prestatorii - pe parcursul - nivelul de înţelegere - corectitudinea
serviciilor de activităţilor şi asimilare de către selectării tipului,
instruire; de instruire. participanţii la instruire formelor şi metodelor
2. ministerele, alte a materialului examinat; de instruire;
autorităţi publice - atitudinea - introducerea unor
care organizează participanţilor modificări în program,
instruirea externă faţă de instruire şi dacă este cazul;
la subiecte din gradul de implicare - adecvarea metodelor,
domeniul de a participanţilor în tehnicilor de instruire
specialitate. activităţile de instruire; la necesitățile
- necesitatea grupului-țintă.
introducerii
modificărilor în
programul de instruire.
102 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

1) beneficiarii la sfârşitul - nivelul de cunoştinţe - corespunderea


programelor de activităţilor şi abilităţile acumulate programelor de
instruire: de instruire. de către. participanţi pe instruire realizate
a) funcţionarii publici parcursul obiectivelor stabilite;
- participanţi la instruirii, inclusiv în - calitatea serviciilor
activităţile de comparaţie cu cele de dezvoltare
instruire; avute; profesională prestate;
2) prestatorii - gradul în care au fost - aprecierea prestației
serviciilor de realizate obiectivele de formatorilor.
instruire; dezvoltare profesională;
3) ministerele, alte - prestația formatorilor.
autorităţi publice
care au organizat
instruirea externă la
subiecte
din domeniul de
specialitate.
1) beneficiarii - după - gradul în care - implicarea
programelor de anumite funcţionarul public funcționarului public
instruire: perioade de aplică în activitatea în activitățile de
a) funcţionarii timp practică cotidiană instruire;
publici – participanţi cunoştinţele şi abilităţile - impactul
la activităţile de obţinute în urma instruirii asupra
instruire; participării la activităţile rezultatelor activității
b) conducătorii de instruire; funcționarului public,
care coordonează - performanţele asupra eficienței
activitatea funcţionarului public investițiilor în
funcţionarilor publici obţinute în urma instruire și asupra
– participanţi la participării la instruire. performanțelor
activităţile de autorității publice.
instruire;
c) colaboratorii
subdiviziunii resurse
umane în procesul
de monitorizare a
dezvoltării
profesionale;
d)conducerea
autorităţii publice;
2) prestatorii
serviciilor de instruire;
3) ministerele, alte
autorităţi publice
care au organizat
instruirea externă la
subiecte
din domeniul de
specialitate;
4) Cancelaria de Stat.
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 103

În continuare vom descrie procedura abordările conceptuale şi metodologice


de evaluare a activităților de dezvoltare asupra acestei probleme. Astfel, în
profesională axându-ne pe experiența literatura de specialitate evaluarea este
Academiei de Administrare Publică, în considerată o operaţie de comparaţie:
calitate de prestator de servicii de instruire, se compară un rezultat cu un obiectiv, se
cu referire la evaluarea care se desfășoară compară situaţia de la care s-a plecat cu
pe parcursul activităților de instruire și la cea la care s-a ajuns. A evalua înseamnă a
sfîrșitul activităților de instruire. face o apreciere, bazându-te pe o măsură
Academia de Administrare Publică, sau pe o informaţie şi referindu-te la
pornind de la misiunea sa, atribuțiile sale criterii. Se evaluează în vederea luării unei
principale, exprimate în Statut, aprobat decizii [1].
prin Hotărârea Guvernului nr. 225 din 26 Pentru a construi şi a menţine o relaţie
martie 2014 [13], desfășoară activități de de lungă durată cu beneficiarii, bazată
dezvoltare profesională pentru personalul pe încredere, Academia de Administrare
din serviciul public, reușind, de-a lungul Publică are în vedere determinarea
celor 27 de ani de activitate, să obțină și să aşteptărilor acestora, măsurarea nivelului
mențină poziția de lider pe piața națională de satisfacţie şi îmbunătăţirea serviciilor
a serviciilor de instruire. De la fondarea sa și furnizate părţilor interesate.
până în prezent, în cadrul Academiei și-au Evaluarea organizării şi desfăşurării
dezvoltat competențele circa 48 de mii de cursurilor de dezvoltare profesională se
funcționari de diferit nivel din autoritățile axează pe:
publice centrale și locale. - definirea datelor şi a informaţiei
Academia, fiind furnizorul principal necesare pentru evaluarea nivelului de
al serviciilor de instruire a personalului satisfacţie al beneficiarilor serviciilor de
din autoritățile administrației publice, dezvoltare profesională;
asigură caracterul continuu, sistematic - coordonarea eficientă a fluxului
şi planificat al procesului de dezvoltare informaţional pentru acordarea rapidă
profesională a funcţionarilor publici a răspunsului la solicitările beneficiarilor
prin aplicarea consecventă a acţiunilor serviciilor de dezvoltare profesională,
prevăzute în cadrul fiecărei etape a ciclului - obţinerea feed-back-ului continuu şi
de instruire: identificarea necesităților creşterea satisfacţiei beneficiarilor serviciilor
de dezvoltare profesională, planificarea de dezvoltare profesională;
procesului de dezvoltare profesională, - identificarea şi implementarea acţiunilor
organizarea și realizarea activităților necesare îmbunătăţirii calităţii serviciilor de
de dezvoltare profesională, evaluarea dezvoltare profesională;
activităților și rezultatelor instruirii. - monitorizarea corectitudinii informaţiei,
În acest context, Academia a elaborat și a datelor şi a metodelor utilizate pentru
implementează Sistemul de management măsurarea satisfacţiei beneficiarilor
al calității conform standardului serviciilor de dezvoltare profesională.
internațional ISO 29990:2010. Una din Procesul de evaluare a satisfacţiei este
multiplelele cerințe ale Standardului un proces continuu care se desfăşoară
menționat este realizarea evaluării pe parcursul întregului an calendaristic şi
activităților de dezvoltare profesională, cuprinde 3 etape principale:
căreia Academia îi acordă o atenție - colectarea datelor primare cu privire
sporită. Rigorile acestui Standard faţă de la satisfacţia beneficiarilor serviciilor de
procesul de evaluare sunt în corelaţie cu dezvoltare profesională;
104 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

- evaluarea nivelului de satisfacţie a planificată şi se va efectua în mod corect.


acestora; Expunerile orale constituie un izvor de
- monitorizarea şi menţinerea nivelului informaţii sincere, rapide, furnizate de
de satisfacţie a beneficiarilor serviciilor de către participanţi referitor la modul de
dezvoltare profesională. organizare şi desfăşurare a cursului. Părerile
De aici reiese că evaluarea cursurilor participanţilor sunt solicitate nu în mod
interesează în egală măsură pe: oficial, ci ocazional în timpul pauzelor. Un
organizatorii instruirii, care, prin analiza rol important îl are şi evaluarea efectuată la
concluziilor îmbunătăţesc calitatea sfârșitul fiecărei zile de studii. Participanţii
activităţilor de perfecţionare; cursanţi, care sunt rugaţi să-şi împărtăşească impresiile
urmează să implementeze cele studiate în referitor la toate aspectele cursului, având
timpul integrării ulterioare în activitatea posibilitatea să intervină ulterior ori de
profesională; autorităţile administraţiei câte ori au de adăugat, completat ceva.
publice care îi deleagă la studii, cărora le Expunerea orală a opiniilor îşi are
revine un rol deosebit, deoarece efectele avantajul şi dezavantajul său. Avantajul
instruirii se reflectă în manifestarea în expunerii orale rezidă în faptul că obţinem
practică a ceea ce au studiat la cursuri. informaţii imediate referitor la derularea
În realitate, procesul de evaluare conţine cursului şi, astfel, avem posibilitatea să
o serie de particularităţi, în dependenţă efectuăm operativ unele modificări, în
de scopul urmărit şi modalităţile utilizate. cazul în care ele sunt necesare, solicitate
Menţionăm aici trei modalităţi de şi, desigur, posibile. Dezavantajul este că
efectuare a evaluării cursurilor de dezvoltare s-ar putea întâmpla să răpească prea mult
profesională: pe parcursul derulării timp şi să fie chiar riscant, în cazul când se
programei de instruire; la finele programei; iniţiază o discuţie prea aprinsă care îi scapă
ulterior realizării programei, în primele zile de sub control moderatorului.
de după curs. Obţinerea informaţilor scrise de
Evaluarea unui curs de dezvoltare la participanţi pe parcursul derulării
profesională se referă atât la rezultatele programei de instruire este mai puţin
instruirii, cât şi la procesul obţinerii lor. riscantă şi, de regulă, se efectuează într-
Astfel, evaluarea trebuie să stabilească un timp mai scurt. Analiza ulterioară a
corectitudinea derulării cursului, precum concluziilor conduce la îmbunătăţirea
şi dacă există vreo abatere de la cele activităţii de organizare a desfăşurării
planificate. Este foarte important acest cursului de perfecţionare, în special,
lucru, deoarece doar la o urmărire atentă precum şi a procesului de perfecţionare, în
a ceea ce se întâmplă în timpul instruirii, general.
devine clar ce trebuie modificat pentru ca Evaluarea efectuată la sfârșitul cursului
rezultatele să fie înalte. de perfecţionare urmăreşte un scop triplu.
Informaţii privind organizarea şi În primul rând, evaluarea finală ne
desfăşurarea instruirii putem afla pe permite să obţinem o informaţie referitor
parcursul derulării acesteia. Aceste la faptul ce atitudini, abilităţi, cunoştinţe
informaţii pot fi obţinute atât prin au obţinut cursanţii, precum şi opiniile
exprimare orală, cât şi în formă scrisă. Dar, participanţilor referitor la derularea
indiferent de forma obţinerii informaţiei, ea cursului în întregime. Astfel, într-un mod
va avea efect benefic atât pentru cursanţi, rapid vom afla dacă programa a corespuns
cât şi pentru organizatori, doar dacă va aşteptărilor participanţilor, dacă a avut
avea un scop bine determinat, va fi bine scopul şi obiectivele bine formulate şi dacă
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 105

temele incluse în programă au acoperit cursurilor, grupate în trei compartimente:


toate obiectivele propuse, dacă formele şi - eficiența programului de instruire;
metodele de instruire au fost prezentate - prestația formatorilor;
într-o manieră interesantă, care au fost - aprecierea aspectelor generale de
punctele slabe ale programei, care au fost organizare a cursului (locația, servicii de
calităţile esenţiale ale ei. alimentare, servicii de cazare, biblioteca,
În al doilea rând aceste şi alte informaţii echipament, alte condiții tehnice și
obţinute în cadrul evaluării finale logistice).
constituie un instrument important pentru Baremul de evaluare este de la 0 la 3.
îmbunătăţirea planificării şi elaborării unor Analiza chestionarelor de evaluare
programe de perfecţionare ulterioare, a cursurilor prestate în anul 2019 a
având la bază necesităţile de instruire demonstrat următoarele rezultate:
expuse de către participanţi şi deci, Au fost completate 1627 de chestionare.
adaptarea programei la posibilităţile reale. Au fost prelucrate 1627 de chestionare.
În al treilea rând, putem afla, la Rata de completare a chestionarelor de
nivel teoretic, care sunt intenţiile de evaluare a fost de 100%.
implementare în practică a cunoştinţelor, Rezultatele evaluării le prezentăm în
abilităţilor acumulate la curs, precum şi tabelul nr. 2
obstacolele pe care eventual, consideră că Urmare a analizei chestionarelor de
le vor întâlni în procesul de implementare. evaluare am constatat o apreciere înaltă a
Astfel, toți participanții la cursurile participanților la instruire, fapt ce ne permite
de dezvoltare profesională din cadrul să afirmăm că serviciile de dezvoltare
Academiei, indiferent de durata acestora, profesională din cadrul Academiei de
completează Chestionarul de evaluare Administrare Publică sunt organizate și se
a organizării și desfășurării cursurilor de desfășoară conform cerințelor standardelor
dezvoltare profesională, conform modelului de calitate în instruire.
aprobat de către Consiliul Calității. Un alt aspect important care definește
Chestionarul de evaluare conține calitatea instruirii este evaluarea
întrebări referitor la mai multe aspecte ale cunoștințelor, competențelor participanţilor
Tabelul 2. Nivelul de satisfacție a participanților la cursurile de dezvoltare
profesională organizate la comanda de stat în anul 2019. Elaborat de autor.
106 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

la cursurile de dezvoltare profesională. şi competenţelor dobândite de către aceştia


Aceasta se efectuează în conformitate la cursurile accesate.
cu Regulamentul cu privire la prestarea Reieșind din cele menționate mai
serviciilor de dezvoltare profesională [10], sus, evaluarea se desfășoară la începutul
precum și a Procedurii SMC Evaluarea de cursului, pe parcursul instruirii, la finele
învățare [6]. cursului de instruire.
Realizarea evaluării competențelor Evaluarea inițială se efectuează la
participanţilor la cursurile de dezvoltare începutul unui nou proces de învățare
profesională este necesară din două (al unui curs, al unui modul). Evaluarea
considerente: iniţială este o evaluare diagnostică prin
1. Evaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor care se realizează: cunoaşterea nivelului
acumulate de către participanţii la curs cunoştinţelor şi capacităţilor anterioare,
constituie un mijloc de informare. Pentru culegerea informaţiilor necesare pentru
a progresa, cursanţii au nevoie şi trebuie să proiectarea noului proces de învățare și,
fie informaţi despre succesele înregistrate de asemenea, constituie un criteriu de
şi golurile care mai trebuie umplute. Deci, raportare a rezultatelor obținute la finalul
evaluarea trebuie să constituie parte a sesiunii de formare, determinând nivelul la
procesului de instruire profesională. care s-au produs schimbări.
2. Evaluarea constituie un mijloc de Evaluarea curentă/intermediară se
autocontrol al formatorului, deci este un efectuează pe parcursul desfășurării cursului
moment de reflecţie asupra metodelor şi și urmărește scopul de a constata nivelul/
formelor de instruire utilizate. gradul de acumulare a cunoștințelor/
Astfel, evaluările au scopul: abilităților la fiecare etapă a procesului
- de a verifica dacă participanții la de învățare, ceea ce permite luarea
cursurile de dezvoltare profesională au deciziei despre reluarea/recapitularea sau
realizat obiectivele de referință; continuarea procesului didactic. Totodată,
- dacă au înțeles corect și/sau dacă această evaluare motivează dobândirea
sesiunea de formare a fost eficientă; noilor cunoștințe.
- dacă prezentarea formatorului a Evaluarea finală se efectuează la
corespuns cerințelor și conținuturilor finalizarea studierii fiecărui curs. Ea
metodice; urmărește scopul de a măsura și de a
- pentru a trage concluzii privind aprecia rezultatele obținute de participant
schimbările necesare în activitățile de la cursurile de dezvoltare profesională în
formare viitoare și modul de a organiza mai raport cu competențele/performanțele
bine aceste activități. așteptate.
Evaluarea reprezintă totalitatea Evaluarea participanților la cursurile
metodelor şi a proceselor (teste/examene de dezvoltare profesională reprezintă
scrise etc.) utilizate pentru evaluarea actul didactic prin care se evidenţiază în
performanţelor (cunoştinţelor, deprinderilor mod curent, periodic şi final, cantitatea şi
şi comportamentelor) fiecărui participant la calitatea cunoştinţelor şi competenţelor
cursurile de dezvoltare profesională şi care dobândite de către aceştia la cursurile
conduce la o formă de certificare. Evaluarea accesate.
participanților la cursurile de dezvoltare În evaluarea participanților la cursurile
profesională reprezintă actul didactic prin de dezvoltare profesională urmează să se
care se evidenţiază în mod curent, periodic respecte următoarele principii generale:
şi final, cantitatea şi calitatea cunoştinţelor - evaluarea participanților la cursurile
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 107

de dezvoltare profesională este echitabilă, curs, se realizează în funcţie de scopul şi


corectă şi fiabilă; obiectivele instruirii, prin diferite probe, sub
- evaluarea participanților la cursurile de formă de teste, convorbiri, discuţii-dispute,
dezvoltare profesională se face după criterii lucrări practice, susţinerea referatelor, alte
care descriu performanţele specifice pentru forme accesibile.
promovarea fiecărei discipline de studiu; Forma de examinare finală poate fi:
- sistemul de evaluare este monitorizat în examen - pentru cursul cu o durată de
vederea reducerii supraîncărcării curriculare minimum 80 de ore academice, și testul de
şi încurajarea învăţării integrate; evaluare finală – pentru toate cursurile de
- stabilirea unor prevederi clare cu privire dezvoltare profesională cu o durată mai mică
la frecventarea cursurilor care pot influenţa de 80 de ore academice.
evaluarea participanților la cursurile de Examenul, testul final se desfășoară, de
dezvoltare profesională; regulă, în scris, pentru a asigura posibilitatea
- participanții la cursurile de dezvoltare examinării contestațiilor, acest lucru fiind
profesională au responsabilităţi ca prevăzut în Curricula cursului de dezvoltare
participanţi activi la procesul de evaluare, profesională.
aceste responsabilităţi se referă, în special, Nivelul de pregătire practică şi teoretică
la adoptarea unei conduite adecvate în a participanților la cursurile de dezvoltare
timpul evaluării, la reflectarea nivelului de profesională se apreciază cu calificativele
pregătire în timpul examinării, la oferirea „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” şi
unui feed-back obiectiv; „nesatisfăcător”, obținute la susținerea
- obiectivul evaluării este încurajarea examenului de evaluare finală. Calificativele
şi recunoaşterea realizărilor proprii ale „foarte bine, „bine” și „satisfăcător”, obţinute
participantului la cursurile de dezvoltare în rezultatul evaluării finale, permit
profesională în domeniul ales. absolvirea cursului și primirea certificatului
Aprecierea rezultatelor de învățare ale de absolvire.
participanților la cursurile de dezvoltare Vom exemplifica prin analiza rezultatelor
profesională se face transparent, obiectiv şi testelor de evaluare finală a participanților
imparţial, ţinându-se cont de următoarele la cursurile de dezvoltare profesională din
criterii: anul 2019 organizate la comanda de stat,
- cunoştinţele acumulate pe durata în parteneriat cu Agenția de Cooperare
cursului de dezvoltare profesională; Internațională a GermanieI (GIZ), precum și
- abilitățile de aplicare a cunoștințelor la instruirile organizate pentru funcționarii
acumulate în practica profesională, de din Unitatea Territorial-Administrativă
analiză, sinteză și interpretare a legislației Găgăuzia (UTAG). Toți participanții la
ce reglementează domeniul administrației cursurile cu durata mai mică de 80 de ore
publice; au susținut evaluarea finală cu calificativul
- competențele de proiectare, estimare, „admis”. Procentul participanților care au
apreciere, soluționare a situațiilor de caz; acumulat punctaj înalt (de la 81 la 100 de
- calitatea prezentării, corectitudinea şi puncte), punctaj mediu (de la 61 la 80 de
argumentarea răspunsului; puncte) și punctaj satisfăcător (de la 41 la 60
- utilizarea corectă a termenilor de de puncte) a fost diferit de la un curs la altul.
specialitate; La cursurile de dezvoltare profesională,
- alte criterii oportune. realizate la comanda de stat, cele mai bune
Evaluarea activităţii cursanţilor, a rezultate au demonstrat participanții la
cunoştinţelor, abilităţilor acumulate la cursul „Leadership în administrația publică”,
108 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

„Elaborarea și evaluarea politicilor publice” - evaluare finală sunt elaborate conform


100% din participanți au acumulat punctaj principiilor docimologiei și constau din
înalt la evaluarea finală. La celelalte cursuri chestionare sau liste de întrebări, fiecare
participanții au promovat evaluarea având mai multe răspunsuri posibile, dintre
finală, preponderent, la nivel mediu, adică care cursantul trebuie să îl aleagă pe cel
acumulând de la 61 la 80 de puncte. Cel corect. La elaborarea testelor de evaluare
mai bine au susținut testul de evaluare finală trebuie să se ţină seamă de faptul că
participanții la cursul „Managementul pentru fiecare obiectiv trebuie elaborată o
activităților de instruire” - 86% și secvenţă care să verifice gradul de realizare
„Managementul și elaborarea programelor/ a acestuia.
proiectelor” - 74% dintre participanți au Fiecare întrebare este apreciată cu
promovat evaluarea cu punctaj înalt. un anumit număr de puncte. Cumularea
Pe parcursul perioadei analizate nu au răspunsurilor date de cursanţi permite
fost depuse contestații și nu au parvenit calcularea rezultatului testului şi aprecierea
reclamații cu referire la procedura de activităţii cursantului.
evaluare finală a cunoștințelor. Rezultatele Elaborarea testelor de evaluare
evaluării de învățare vor fi discutate în cadrul finală, conform prevederilor sistemului
Comisiei de Asigurare a Calității din cadrul docimologic de evaluare, trebuie să aibă la
Departamentului dezvoltare profesională bază următoarele principii:
și constituie un punct de referință pentru 1. Validitatea. Conform acestui principiu
formatorii cursurilor în vederea ajustării testul trebuie să fie elaborat astfel, încât să
materialelor de instruire, metodelor de evalueze exact ceea ce ne-am pus drept
predare. scop, precum şi să conţină întrebări din toate
Tabelul 3. Rezultatele evaluării de învățare (în %). Elaborat de autor.

Experiența Academiei demonstrează temele incluse în programa tematică. Dacă


faptul că, cel mai puţin, subiectiv şi mai lista de întrebări nu acoperă sau depăşeşte
rapid sistem de evaluare a cunoştinţelor îl tematica inclusă în programă, atunci testul
constituie evaluarea prin teste de evaluare nu este considerat valid.
finală care au menirea să ofere o imagine 2. Reprezentativitatea, care determină
exactă a capacităţilor cursanţilor. În gradul de includere a elementelor esenţiale
literatura de specialitate acest sistem se ale programei de instruire în test.
numeşte docimologie. Astfel, testele de 3. Obiectivitatea. Principiul obiectivității
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 109

are două aspecte. Pe de o parte, testul trebuie grile. Aprecierea răspunsurilor corecte
să identifice exact nivelul de performanţă trebuie făcută în dependenţă de gradul de
pe care l-a obţinut cursantul la seminarul dificultate al întrebărilor.
de instruire. Pe de altă parte, aplicat în În concluzie, menționăm că Sistemul de
situaţii similare sau identice, trebuie să asigurare a calității instruirii funcționarilor
determine obţinerea aceloraşi rezultate. publici creat și implementat în cadrul
Aplicat la un grup de cursanţi, el trebuie Academiei a impus necesitatea respectării
să releve lacunele tuturor cursanţilor, nu principiilor și cerințelor standardelor
numai ale unuia dintre ei. Pentru aceasta internationale privind prestarea serviciilor
sunt necesare o serie de experimentări ale de instruire. Elaborarea, aprobarea și
testului înainte de a fi lansat în practică. implementarea curriculei cursurilor de
4. Aplicabilitate. Testul trebuie să ofere instruire, conform standardelor naționale
informaţii utile pentru cursant (nivelul și internaționale, a permis asigurarea
de performanţă), formator (mijloc de calității serviciilor prestate, fapt demonstrat
autoevaluare), organizator (gradul în care prin evaluarea activităților de dezvoltare
au fost realizate obiectivele propuse). profesională, dar și a competențelor
Reieşind din principiile de bază, la dezvoltate de către funcționarii participanți
elaborarea testelor de evaluare finală, la cursuri.
trebuie să se ţină seamă de următoarele Instrumentele utilizate de către
elemente: Academie în procesul de evaluare a
- conţinutul întrebărilor, care trebuie să activităților de instruire s-au dovedit a fi
reflecte temele din programa de instruire, utile pentru analiza calității instruirilor și
să scoată în evidenţă nivelul cunoştinţelor luarea deciziilor privind îmbunătățirea
participanţilor, să excludă discriminarea continuă a acestora și ar putea fi utilizate
răspunsurilor; și de către autoritățile publice pentru
- forma întrebărilor, care trebuie să se evaluarea calității instruirii interne.
bazeze pe corectitudinea formulării textului Evaluarea cunoștințelor, a competențelor
întrebărilor, varietatea formei întrebărilor, acumulate de către participanţii la cursuri
formulare agreantă şi motivantă pentru constituie un element important în procesul
cursanţi; de instruire. Ea permite identificarea
- evaluarea rezultatelor testării. Pentru nivelului cunoştinţelor acumulate de către
a evita ambiguitatea în apreciere participanţii la cursuri, facilitează procesul
răspunsurile trebuie notate conform unei de elaborare a programelor ulterioare.

BIBLIOGRAFIE
1. Chivu I., Popa I., Curteanu D., Formarea formatorilor de la teorie la practică, Bucureşti, 1998.
2. Concepţia cu privire la politica de personal în serviciul public, aprobată prin Hotărârea
Parlamentului nr. 1227 din 18.07.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
29.08.2002, nr. 122-123/985.
3. Gheorghița T., Managementul calității în procesul de instruire: experiența Republicii
Moldova. În: Revista Administrarea Publică, nr. 4, 2019, pag. 98-102.
4. Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 158-XVI din
04.07.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 23.12.2008, nr. 230-232/840.
5. Popescu S., Managementul calităţii în instituţiile de învăţământ superior, Cluj-Napoca:
Editura Universității Babeş-Bolyai, 2010. 105 p.
110 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

6. Procedura SMC Evaluarea de învățare, Academia de Administrare Publică, 2017.


7. Procedura SMC Evaluarea satisfacției beneficiarilor, Academia de Administrare
Publică, 2017.
8. Programul de instruire a funcţionarilor publici pentru anii 2016-2020, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 970 din 11.08.2016. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
19.08.2016, nr. 265-276/1053.
9. Regulamentul cu privire la dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11.03.2009. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 17.03.2009, nr. 55-56/249.
10. Regulamentul cu privire la prestarea serviciilor de dezvoltare profesională a
personalului. Academia de Administrare Publică, 2017.
11. Sîmboteanu A., Formarea și dezvoltarea profesională a cadrelor pentru administrația
publică din perspectiva edificării societății bazate pe cunoaștere și valorilor euroconforme.
În: Revista Administrarea Publică, nr. 4,2015, pag. 11-21.
12. Standardul Internaţional ISO 29990:2010 ,,Servicii de învățare pentru educația
nonformală și formare profesională - Cerințe de bază pentru furnizorii de servicii”.
13. Statutul Academiei de Administrare Publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
225 din 26.03.2014. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 01.04.2014, nr. 78-79.
14. Vlăsceanu L., Asigurarea calității în educație, Editura UNESCO-CEPES, București,
2005.

Prezentat: 20 februarie 2020.


E-mail: aurelia_tepordei@yahoo.com
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 111

CONSOLIDAREA MANAGEMENTULUI APL


PRIN EFICIENŢĂ ŞI EFICACITATE

STRENGTHENING THE MANAGEMENT OF THE LOCAL PUBLIC


ADMINISTRATION THROUGH EFFICIENCY AND EFFECTIVENESS
DOI: 10.5281/zenodo.3707646
CZU: 352:005

Dinu MANOLE,
doctorand,
Academia de Administrare Publică

SUMMARY
In the last decade, the local public administration in the Republic of Moldova has been fa-
cing burdens due to the increasing demands of the population. The experience of the European
countries shows that an increase of the efficiency and effectiveness of the public administrati-
on leads to the increase of the performances and the reduction of the services costs, makes the
public administration a catalyst of development. Local public administration in the Republic
of Moldova can be a successful model, internally, for the central public administration in terms
of increasing efficiency and effectiveness. The article comes with a number of proposals in this
regard, taking into account the successful European practices, but also the national specific.
Keywords: efficiency, effectiveness, local public administration, Association Agreement,
human capital, performance management.

REZUMAT
Administrarea publică locală din Republica Moldova se confruntă în ultimul deceniu cu su-
praîncărcarea cu sarcini cauzată de cerinţele în creştere ale populaţiei. Experienţa ţărilor eu-
ropene arată că o creştere a eficienţei şi eficacităţii administraţiei publice duce la creşterea
performanţelor şi reducerea costurilor serviciilor, face din administraţia publică un catalizator
al dezvoltării. Administraţia publică locală din Republica Moldova poate fi un model de succes,
pe interior, pentru administraţia publică centrală în privinţa creşterii eficienţei şi eficacităţii.
Articolul vine cu o serie de propuneri în acest sens, ţinând cont de practicile de succes europene,
dar şi de specificul naţional.
Cuvinte-cheie: eficienţă, eficacitate, administraţie publică locală, Acord de Asociere, capi-
tal uman, management performant.

La nivel european, administrațiile public. În acest context, implicarea statului


naționale, de câteva decenii, sunt în toate domeniile, în scopul asigurării
caracterizate prin situația de overload bunăstării populației, nu mai garantează
[4, p.135], în care supraîncărcarea cu bunăstarea generală râvnită, într-un mediu
sarcini și complexitatea lor este cauzată concurențial din ce în ce mai asemănător
de extinderea dimensiunilor sectorului domeniului privat. În această cursă statul
112 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

nu mai este competitiv, ciocnindu-se de modelul democraţiilor occidentale, însă


numeroase probleme de performanță și realitatea este diversă.
eficiență. În Republica Moldova, administrația
Democraţiile europene au reușit, publică de orice nivel este ineficientă
din mers, reformarea și perfecționarea şi ineficace, prezintă performanțe
sistemului, oferind cetățenilor bunuri și relativ reduse: deține primele locuri la
servicii de o diversitate mai mare, mai dimensiunea economiei subterane, la
calitative și adaptate cerințelor diverselor mortalitate infantilă, exodul de populație și
categorii ale populației, prin utilizarea la rata sărăciei, acești indicatori fiind corelați
unui management performant caracterizat direct cu calitatea politicilor publice.
de folosirea a cât mai puține resurse, prin Indicatorul care măsoară eficiența
urmare, s-a mizat pe eficiență. administrației publice surprinde diverse
În Slovenia, Slovacia, Cehia, Polonia, aspecte ale acesteia, precum: calitatea
Ungaria, țări care s-au adaptat rapid serviciilor publice; calitatea funcției publice
cerințelor UE, regăsim unele caracteristici şi gradul de independență față de presiunile
care au stat la baza unei creșteri remarcabile politice; calitatea formulării politicilor
în țările Asiei de Est din ultimele decenii: publice; calitatea managementului
stabilitate macroeconomică, capital uman financiar; credibilitatea angajamentului
de o calificare înaltă, orientarea economiei luat de guvern de a implementa politicile
către export, accesul la o piață potențială adoptate [6, p. 6]. S-a creat o percepție
mare, disponibilitatea unor investitori negativă a cetățenilor faţă de calitatea
strategici. Cum poate fi perfecţionată instituțiilor publice, despre serviciile oferite
activitatea administraţiei publice locale din şi, în general, asupra politicilor publice şi
Republica Moldova ca ţară cu aspiraţii de factorului politic. Deşi a fost formulată o
aderare la UE, prin prisma creşterii eficienţei viziune pentru reformarea administrației
şi eficacităţii? publice care prevede că în anul 2020
Aspiraţiile europene ale Republicii administraţia publică din Republica Moldova
Moldova reprezintă un avantaj considerabil va fi eficientă, eficace şi responsabilă la
prin: implementarea legislației europene toate nivelurile[12], administrația publică se
în cadrul legal național, care comportă confruntă în continuare cu un grad ridicat
și modificarea structurilor administrației, de politizare, lipsa unei aprecieri a analizei
flexibilizarea ei; privatizarea sau de politici publice, importanța exagerată
concesionarea serviciilor, care conduc la acordată procedurilor în detrimentul
pierderea monopolului statului în sectorul conținutului, lipsa prioritizării şi resurselor
public. Respectarea principiilor UE de bugetare alocate fără criterii de performanță
autonomie locală și subsidiaritate, precum sau sisteme de control depăşite pentru
și vastele procese de descentralizare gestionarea resurselor umane şi a
conduc la o ulterioară pierdere a influenței bugetelor. Eficiența şi eficacitatea redusă
administrației publice centrale în favoarea a administrației publice din Republica
administrației publice locale; posibilitatea Moldova este generată şi de politicile de
autorităților publice locale de a interacționa consolidare a capacității administrative
direct cu instituții europene și internaționale, care nu au un impact semnificativ asupra
inclusiv cu finanțatori. La prima vedere, sistemului administrației publice.
se creează impresia unui cadru propice Eficienţa şi eficacitatea sunt doi termeni
dezvoltării unei administraţii publice locale asemănători, care deseori sunt priviţi
eficiente şi eficace, având ca exemplu ca sinonime sau confundaţi. Pentru un
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 113

manager situaţia este diversă. P. Drucker definită ca generarea de efecte maxime ale
menţiona că nu se poate vorbi de eficienţă unei activităţi în raport cu resursele alocate
fără eficacitate pentru că este mult mai şi consumate. Ea poate fi calculată prin
important de realizat bine ceea ce ţi-ai formula:
propus - eficacitatea, decât să realizezi bine e=E/ε
altceva – eficienţa. Cu alte cuvinte, eficienţa ce reprezintă mărimea efectelor şi
înseamnă a face lucrurile bine doin things a eforturilor, în care e - eficienţa dintre,
right, iar eficacitate, lucrurile care trebuie E-efectele obţinute şi ε- eforturile depuse/
doing the right things. resursele consumate, efectul care se obţine
Eficienţa în administraţia publică la o unitate de efort trebuie să fie maxim; sau
locală ar exprima rezultatele care se obţin e=ε/E, raportul dintre mărimea eforturilor şi
în activitatea acesteia, evaluate prin cea a efectelor, în care eforturile depuse/
prisma resurselor consumate în realizarea resursele consumate pentru a obţine
activităţii. Eficienţa înseamnă disciplină şi unitatea de efect trebuie să fie minime[ 14,
competenţă, fiabilitate şi promptitudine, pag. 374].
organizarea şi responsabilizarea instituţiilor Evaluarea eficienţei în sectorul APL
publice în rezolvarea problemelor şi nevoilor este o problemă generată uneori de
cetăţenilor. Eficiența în sectorul public este imposibilitatea cuantificării ieşirilor sau de
compusă din rezultatele obținute în urma formularea inexactă şi neclară a obiectivelor.
utilizării resurselor publice, fiind calculată Eficienţa poate fi cuantificabilă în cazul
cu ajutorul unor tehnici econometrice, care efectelor economice şi necuantificabilă
pot evalua efecte economice, financiare, în cazul efectelor sociale. Activitatea
sociale, tehnologice, de mediu, obținute administraţiei publice locale nu are o
prin consumul unei unități de resursă. profitabilitate evidentă, se măsoară prin
În lucrarea Public sector efficiency gradul de satisfacţie al populaţiei şi este
[13], se propune o metodologie care influenţată de factorii umani, economici,
măsoară raportul între resursele obținute politici, culturali. Ignorarea efectelor
și resursele utilizate de administrația sociale, greu determinabile şi imprevizibile,
publică, pe baza unor indicii grupați în 7 din partea managerilor sectorului public,
domenii: administrație, educație, sănătate, au repercusiuni negative asupra eficienţei
infrastructură, distribuție, performanțe de perspectivă în APL. Astfel se explică
economice. În concluzia analizei economice ponderea ridicată a deciziilor pe termen
se constată că o serie de noi state membre scurt în detrimentul deciziilor pe termen
ale UE și-au crescut considerabil eficiența mediu şi lung, fapt care se răsfrânge negativ
cheltuielilor publice, prin îmbunătățirea asupra activităţii administraţiei publice
rezultatelor și restrângerea utilizării locale pe termen lung.
resurselor, datorită nivelului înalt al Limitele dintre sectorul public și privat
procesului de învățământ, salariaților se diminuează treptat. Ambele folosesc
publici competenți și securității dreptului tehnici de creștere a eficienței activităților.
de proprietate. Procesul decizional în APL, trebuie să
Eficiența cu sensul de a face lucrurile aibă criterii de eficiență, cu al căror ajutor
cum trebuie (doing things right), în APL, se selectează varianta optimală pentru
este determinată de timpul alocat, de obiectivul stabilit, ținând cont de optimul
banii consumaţi şi de resursele necesare lui Pareto, îmbunătățirea unei situații în
îndeplinirii activităţilor, indiferent de natura defavoarea alteia.
lor. În studiile de specialitate eficienţa este Eficiența economică este un concept
114 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

microeconomic, un raport între cost și performant, condiție asupra căreia s-a


beneficii, poate fi tehnică și/sau aferentă pus accent odată cu doleanțele țărilor ex-
alocării. Eficiența tehnică presupune un socialiste de aderare la UE.
mod de organizare a resurselor disponibile În scopul eficientizării administrației
pentru a obține o producție maxim fezabilă. publice locale, Acordul de Asociere între
Eficiența alocării se referă la utilizarea Republica Moldova şi Uniunea Europeană [1]
bugetului, astfel încât, la un preț dat, să include şi prevederi referitoare la serviciile
se obțină combinația optimă a utilizării publice. În mod expres, în Acord sunt
resurselor existente. incluse prevederi referitoare la transport
Eficiența economică constituie şi comunicaţii, servicii de sănătate, servicii
elementul central al analizelor privind educaţionale, licenţiere. Problema creșterii
alocarea resurselor. Eficiența în domeniul calităţii și a accesului la serviciile publice
APL se referă la alocarea optimă a resurselor este de actualitate alături de alte două
locale, în scopul atingerii bunăstării obiective majore: creșterea autonomiei
generale a comunităţii, în condițiile în colectivităţilor locale prin transferul de
care industrializarea comportă creșterea noi responsabilităţi decizionale, resurse
veniturilor per capita dar, totodată, și a financiare și patrimoniale, cu respectarea
cheltuielilor publice. principiului subsidiarităţii și restructurarea
Conform principiului Pigou-Dalton[3, administraţiei publice locale prin măsuri
pag. 5], cheltuielile publice dint-un domeniu de creștere a eficienţei instituţionale,
au la bază echilibrul între avantajele și simplificarea administrativă și creșterea
dezavantajele posibile, înregistrate la diferite transparenţei în relaţia cu cetăţenii.
niveluri. Banii colectați se întorc în sistem Ca stat cu aspirații europene, semnatar
sub forma cheltuielilor publice. La nivel de a Acordului de Asociere cu UE, Republica
colectare a banilor în buget în APL există o Moldova și-a asumat anumite obligații,
altă problemă - bugetele austere din cauza inclusiv cu referire la reformele din
lipsei de agenți economici. Incapacitatea domeniul administrației publice locale.
APL-urilor de a crește acumulările bugetare Angajamentele asumate, în special
prin stimularea deschiderii de activități prevederile Articolului 22 (reformarea
economice ar compromite principiul administrației publice la nivel central
autonomiei administrației publice locale, și local), Articolele 47 - 51 (gestiunea
fără de care nu putem discuta nici de finanțelor publice, control intern, sisteme
descentralizare. De aceea este important bugetare și mecanisme anticorupție)
de înțeles, că în conformitate cu noile setează cadrul general pentru modernizarea
cerințe este nevoie de specialişti calificaţi, și perfecționarea funcțiilor executive, cu
iar primarul trebuie să deţină cunoştinţe şi scopul de a oferi servicii de calitate pentru
abilităţi manageriale. Analiza modului în cetățenii Republicii Moldova, dar, în special,
care administrația publică locală percepe pentru a responsabiliza organizațiile
taxele, iar mai apoi alocă resursele financiare administrației publice centrale.
poate contribui la explicarea anumitor Capitolul I din Titlul IV al Acordului de
evoluții de politică economică și socială la Asociere, întitulat ,,Reforma administrației
nivel local și la stabilirea perspectivelor de publice”, scoate în evidență raportul
dezvoltare pe termen mediu și lung, prin de incompatibilitate dintre sistemul
elaborarea strategiilor socio-economice. administrației publice și societate ca urmare
Meritul Acordului de Asociere este de a cere a neadaptării acesteia la cerințele mediului
dezvoltarea unui management instituțional social. Articolele 21-23 scot la iveală
Administr are a publ i c ă : te ori e și pr a c ti c ă 115

deficiențe ale sistemului administrativ din societate. Intervențiile de formare a


din Republica Moldova. Astfel, din art. 21 personalului trebuie să vină la cererea
reiese, că avem probleme în administrația funcționarilor și a necesităților din teritoriu,
publică legate de responsabilitate, eficiență să fie focusate pe rezultat și corelate cu
și în edificarea statului de drept și instituții dezvoltarea sau îmbunătățirea sistemelor,
ale statului care nu lucrează în beneficiul proceselor şi procedurilor de management
întregii populații. și prin crearea unei culturi organizaționale
În ceea ce privește asigurarea unui bazate pe leadership.
proces decizional și de planificare strategică Dezvoltarea abilităților şi competențelor
eficient, participativ și transparent, profesionale ale funcționarilor din
rapoartele partenerilor de dezvoltare administrația publică vin să determine
și ale societății civile, atestă probleme în mod semnificativ performanța unei
considerabile [9]. Domeniile de cooperare instituții publice şi capacitatea instituțională
c, d, stipulate în art. 22, sunt legate de a acesteia. Formarea profesională a
capitalul uman calificat, fără de care este funcţionarilor publici se defineşte ca fiind un
de neconceput orice reformă, prestarea proces planificat de modificare a atitudinilor,
serviciilor publice profesioniste sau comportamentului sau ale cunoştinţelor
atragerea de investiții. şi deprinderilor angajaţilor din instituţiile
Implementarea prevederilor Acordului publice, care are drept scop dezvoltarea
de Asociere, schimbul de experiențe și abilităţilor profesionale individuale pentru
bunele practici ale democrațiilor europene a satisface nevoile prezente şi viitoare ale
pot fi de un real folos pentru Republica autorității publice. Din punctul de vedere al
Moldova. Pentru ca aceasta să fie posibil, scopului urmărit, considerăm că obiectivele
trebuie de focusat efortul pe managementul formării profesionale rezidă în următoarele:
performanței, fiind necesară realizarea contribuie la dezvoltarea abilităţilor,
reformei administrației publice, de cunoştinţelor şi deprinderilor individuale
natură să restructureze organizațional ale funcţionarilor publici; contribuie la
administrația publică prin descentralizare, satisfacerea necesităţilor curente şi viitoare
dar și prin prisma managementului adecvat ale organizaţiei în domeniul resurselor
al capitalului uman și al finanțelor publice, umane şi de personal; contribuie la
prin reforme administrative, orientate spre creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor
rezultat. În fond, această tendință este din cadrul instituţiilor publice şi, implicit,
în concordanță cu obiectivul primar al la creşterea performanţelor instituţiei. Din
administrației publice de oricare nivel de punctul de vedere al formei de desfăşurare,
a presta servicii cât mai calitative pentru formarea profesională poate fi realizată
populație cu cheltuieli minime și să asigure prin programe de formare alcătuite ca
durabilitate. urmare a efectuării unor studii aprofundate
O organizaţie devine eficientă dacă de evaluare a necesitaților de training,
este formată dintr-un personal eficient şi evaluarea minuțioasă atât a calității
eficace totodată. Valoarea sectorului public instruirii, cât şi a instructorilor, a materialelor
nu este dată doar de mijloacele materiale didactice, a relevanței programelor propuse,
sau financiare de care dispune, cât mai ales ceea ce va asigura îmbunătățirea calității
de valoarea aflată în potenţialul său uman acestora. Schimbarea depinde, în primul
[11, p. 28]. O atenție deosebită trebuie de rând, de competenţele oamenilor care fac
acordat recrutării și pregătirii personalului administraţiile publice să fie transparente,
propriu în scopul adaptării la schimbările responsabile şi în serviciul cetăţenilor, şi
116 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

toate acestea depind, la rândul lor, de schimbările ar trebui să pornească de la


atenţia acordată formării şi perfecţionării suveran - cetăţenii.
profesionale a resurselor umane din Unul din principiile administrației
administraţia publică. Formarea trebuie publice moderne, principiul subsidiarităţii
să constituie un instrument esenţial presupune că în elaborarea de politici sau
de punere în practică a reformei în implementarea lor cea mai indicată
administraţiei publice în special, a este administrația publică locală ca cea
întregului proces socioeconomic de mai aproape de cetățeni și cea mai bună
reformă, în general. cunoscătoare a realităților din teritoriu
Legislația încurajează segmentul ce sau, în unele cazuri, chiar implicarea
ține de dezvoltarea profesională, prin organelor sociale minore - familia, biserica,
alocarea a cel puţin 2 la sută din fondul organizațiile neguvernamentale. Anume
de salarizare al unităţii [5, art. 213]. Însă în democrațiile în care cetățeanul se simte
condițiile în care doar 10% [9, pag. 5] din parte componentă a procesului de
unitățile administrativ teritorial reușesc guvernare au cele mai stabile guvernări și
să achite salariile funcționarilor proprii cei mai înalți indicatori la capitolul nivel de
din bugetul local, această prevedere trăi [8, p. 152]. Nu întotdeauna propunerile
legislativă, fără o autonomie financiară venite de la cetățeni sunt cele mai
locală, bazată pe crearea de bugete convenabile, dar aici intervine administrația
solide, nu va atinge rezultatele scontate. cu expertiză, analize cu privire la eficiență și
În Republica Moldova, în anul 2016 impact ca argumente pro sau contra.
este adoptat un document de politici - Administrația publică locală ca
Strategia privind reforma administrației implementator al politicilor guvernului în
publice pentru anii 2016-2020, care teritoriu, prin obiectivele și acțiunile sale,
își propune extinderea componentelor trebuie să țină în centrul atenției omul și
reformelor și asupra administrației publice aspirațiile acestuia spre bunăstare. Pentru
locale cu focusarea atenției pe cetățean în a răspunde acestei cerințe, administrația
scopul eficientizării modului de prestare a publică locală ar fi necesar să pornească de
serviciilor [12]. la trei premise: să fie flexibilă; adaptându-se
Pornind de la premisa că procesul noilor condiții; resursele cheltuite trebuie să
politic este influențat de trei variabile: găsească cea mai bună utilizare; să răspundă
stabilitatea geo-politică, adaptarea nevoilor pe termen lung. Utilizarea
socio-economică și simbolismul politic, resurselor vine deseori în contradicție
constatăm că în Republica Moldova la cu necesitățile societății, fiind necesare
toate acestea există o marjă considerabilă decizii de alocare, analize de impact și
de îmbunătățire, care ar contribui esențial eficiență, care deseori comportă tehnici
la eficientizarea și eficacitatea unui sistem și metode matematico-statistice, implicit
depășit. Administrația publică este parte a experți în domeniul economiei. Cerințele
acestui sistem. Orice reformă se efectuează în creștere față de funcționarii publici și
prin intermediul administrației publice, aleșii locali cer un anumit nivel de studii
iar o administrație publică ineficientă din partea acestora, studii manageriale și
compromite din start orice schimbare. pregătire continuă de-a lungul carierei sau
De ce este importantă în tot acest proces pe perioada mandatului, în cazul primarilor
administrația publică locală? Dacă pornim sau consilierilor locali. În tranziția de la
de la premiza că democrația înseamnă modelul de administrare sovietic, Republica
pentru popor și prin popor, atunci Moldova putea ocoli cu succes etapa
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 117

modelului clasic de administrație publică, stipularea prin lege a obligativității


caracterizată prin control politic, bazat pe existenței strategiilor locale, a planurilor
ierarhie strict birocratică, condiționarea de acțiuni și a planului de dezvoltare
administrației publice de relațiile personale instituțională, a statutului localității.
și acelea de partid, care se răsfrâng asupra De asemenea, utilizarea instrumentelor
eficienţei administraţiei publice locale. Nu din domeniul managementului, cum ar fi
s-a reușit. Apropierea de noile tendințe Principiul Pareto și Principiul lui Parkinson,
de management public bazat pe principii pot fi de un real folos pentru eficientizarea
de participare, descentralizare, birocrație administrației publice locale. Principiul
participativă, pe piață, alocarea eficientă a Pareto sau regula 80/20: poate fi utilizat
resurselor și implicarea în procese a unui în APL prin identificarea şi concentrarea
contingent de funcționari și aleși locali a 20% din acţiuni care produc 80% din
foarte bine pregătiți, dar și a populației, rezultate; aflăm care sunt cele 20% din
fiind anevoioasă. Acest aspect se resimte, sursele care cauzează 80% din probleme şi
în mod deosebit, la nivel de administrație ne concentrăm pe eliminarea acestora.
publică locală, fapt care conduce la Principiul lui Parkinson spune că
creșterea disparităților dintre oraș și sat, la percepţia asupra unei sarcini va creşte
nivel de prestare a serviciilor, nivel de trai și în importanţă şi complexitate direct
oportunități. proporțional cu timpul alocat finalizării
Cum administrația publică locală poate acesteia. Adică, cu cât deadlin-ul este mai
soluționa problemele majore care le scurt pentru a termina un anumit lucru, cu
întâmpină, focusând atenția pe eficiență atât crește eficiența şi atenția focalizată pe
și eficacitate? Strategia privind reforma finalizarea lui. Cu cât timpul alocat creşte,
administrației publice pentru anii 2016-2020, va creşte şi presiunea mentală și respectiva
Planul de activitate al guvernului, Strategia sarcină devine mult mai grea, decât este de
naţională de dezvoltare și strategiile fapt. Rezultatele sarcinilor cu deadline-uri
sectoriale, regionale și locale, cadrul legal, mai scurte sunt aproape întotdeauna egale
par să creeze toate premizele pentru sau mai bune decât în cazul termenelor
procese eficace. Însă rapoartele partenerilor limită lungi. Utilizarea acestor instrumente
de dezvoltare scot în evidență îndeplinirea împreună cu CAF - cadrul comun de
parțială a prevederilor planurilor de acțiuni autoevaluare a modului de funcționare
naționale, fapt care influențează direct și a instituțiilor publice, instrument de
implementarea prevederilor care vizează autoevaluare a instituţiei publice, prin care
APL-urle. Coborând la nivelul administrației angajații acesteia identifică punctele forte
publice locale, se constată că deseori la şi slabe ale funcționării instituției publice și
nivel de unități teritorial-administrative propun soluții de îmbunătăţire a activității.
nu există planuri de activitate, strategii Atenția sporită asupra subiectelor ce
de dezvoltare, care prevăd obiective, țin de planificare strategică, elaborarea şi
termeni, responsabili, o consecutivitate evaluarea politicilor publice, managementul
și o monitorizare a acțiunilor cerute de proiectelor, managementul timpului și al
logica desfășurării lucrurilor. Lipsa eficienței lucrului în echipă.
la nivel de administrare publică locală Un alt factor care afectează direct
se răsfrânge negativ asupra obiectivelor eficiența administrației publice este gradul
planurilor naționale de dezvoltare, deci de politizare a administrației. Politizarea
asupra eficacității întregului sistem. Prin este definită ca fiind „o acţiune prin care se
urmare, la nivel de recomandare, propunem acordă o semnificaţie politică unei situaţii
118 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

lipsite de această caracteristică; este o care în teorie ar trebui să fie profesioniştii


practică abuzivă de a atribui un caracter sistemului care să ghideze şi să consilieze
politic fenomenelor ce nu comportă un decidenții politici, sunt în marea lor
asemenea caracter” [7, p. 358]. Este acceptat majoritate numiți temporar, tocmai pentru
un anumit nivel de implicare a politicului în a putea fi schimbați mai uşor, atunci o
administraţia publică, cu condiţia să nu fie politică reală de management a resurselor
compromisă selecţia funcţionarilor publici umane în administrația publică este, practic,
pe baza meritului şi a competenţei. Există o utopie [6, p. 8].
câteva efecte negative ale politizării funcţiei Evaluarea rezultatelor activității unei
publice: competenţa, partizanatul, lipsa entități arată modul în care ea evoluează,
de transparență. Competenţa este prima gestionează resursele, atinge obiectivele
criticată şi se constată că funcţionarii publici dorite. Obținerea competitivității de către
aflaţi în funcţii de conducere acordă o APL presupune adaptarea permanentă a
importanţă deosebită relaţiei cu superiorii, acesteia la condițiile pieței și la exigențele
care cel mai frecvent sunt miniştri sau populației. Măsurarea performanței este
secretari de stat şi nu privesc spre baza menită de a stabili mărimea și direcția
ierarhiei [2, p. 161]. O altă critică adusă relației efort-efect, legătura între eficiență
relaţiei dintre sfera politică şi administraţia și eficacitate, de a sublinia factorii externi
publică e partizanatul, întrucât funcţionarii și interni asupra performanței. Efectuarea
publici susţin politicile guvernanţilor şi unei analize a indicatorilor de performanță
nu sprijină inovaţia şi creativitatea, în în APL ar conduce la identificarea și
administraţia publică creându-se mereu monitorizarea indicatorilor care îi reflectă
o castă a celor care împărtăşesc aceleaşi performanța, precum: servicii noi, loialitatea
filozofii şi în funcţia publică sunt promovate și satisfacția cetățenilor și ar expune-o mai
şi selectate persoanele care nu provoacă puțin riscurilor.
conflicte şi susţin partidul aflat la guvernare Acordul de Asociere conține o serie
[2, p. 163-164]. „Lipsa de transparenţă în de recomandări cu privire la eficienţa
activitate, secretomania administraţiei şi, şi eficacitatea administrației publice, dar
în special, a vârfului puterii executive” [2, soluțiile și modul de implementare a lor
p. 164] reprezintă o altă critică invocată în aparțin guvernului. Administraţia publică
acest context şi ar putea fi atenuată prin locală din Republica Moldova poate fi
depolitizarea funcţiei publice, întrucât este un model de succes, pe interior, pentru
de la sine înțeles că acest factor reprezintă administraţia publică centrală, în privinţa
un impediment pentru o adevărată creşterii eficienţei şi eficacităţii. Aceasta se
democraţie. O politizare excesivă conduce explică prin faptul că obiectul şi subiectul
la slăbirea gradului de competenţă în politicilor sunt mai aproape unul de altul,
administrație, a gradului de responsabilitate suprafaţa şi numărul populaţiei sunt
şi de eficienţă. mai mici, ceea ce facilitează conducerea
Managementul resurselor umane, proceselor şi oferă posibilitatea de a
indiferent cât de mult este adaptat şi experimenta, având ca puncte de reper
îmbunătățit, indiferent câte proceduri modele europene, dar ţinând cont de
de recrutare, retenție sau recompensare specificul naţional și prin respectarea
a performanței se aplică, are rezultate principiilor administrației publice publicate
limitate în lipsa responsabilității reale. Când de SIGMA.
deciziile sunt luate aproape în totalitate În urma cercetării s-a ajuns la concluzia
de politicieni, iar înalții funcționari publici, că orice proces decizional în administraţia
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 119

publică locală ar trebui să aibă la bază criterii de management. Atenție sporită asupra
clare de eficiență, cu ajutorul cărora să fie subiectelor ce țin de planificare strategică,
selectată cea mai bună variantă pentru elaborarea şi evaluarea politicilor
atingerea obiectivului stabilit, asigurarea publice, managementul proiectelor,
unui anumit nivel de eficiență şi eficacitate managementul timpului și al lucrului în
în activitatea administrației publice locale echipă.
din Republica Moldova, fiind posibilă prin: 4. Cadrul instituțional: resursele
1. Reforma teritorial-administrativă: cheltuite trebuie să-şi găsească cea mai
micșorarea numărului de unități teritorial- bună întrebuințare, să răspundă unor
administrative. nevoi pe termen lung, să fie consolidată
2. Cadrul legal: simplificarea normelor, capacitatea administrativă, capacitatea
procedurilor, proceselor; simplificarea de analiză, monitorizare şi evaluare a
circuitului actelor pentru obţinerea politicilor publice, să fie depolitizată
avizelor; reproiectarea formularelor funcția publică; susținerea și promovarea
administrative prin introducerea activităților economice, prin asigurarea
formularelor de autocertificare; stipularea unor condiții adaptate specificului regional
prin lege a obligativității existenței sau local, implementarea standardului
strategiilor socio-economice locale, a de management al calității ISO 9001
planurilor socio-economice și a planului pentru îmbunătățirea managementului
de dezvoltare instituțională, a statutului proceselor/activităților.
localității. 5. Evaluarea: analiza modului în care
3. Capital uman: atenție deosebită administrația publică locală percepe
acordată recrutării și pregătirii personalului taxele, iar mai apoi alocă resursele
propriu în scopul adaptării la schimbările financiare; utilizarea Principiului Pareto
din societate; diversificarea metodelor și al Principiului lui Parkinson; utilizarea
de motivare/stimulare a angajaților din (CAF) cadrul comun de autoevaluare a
administrația publică locală; intervențiile modului de funcționare a instituțiilor
de formare a personalului trebuie să vină publice ca instrument de autoevaluare
la cererea funcționarilor și a necesităților a activității instituției publice, în scopul
din teritoriu, să fie focusate pe rezultat și identificării punctelor forte şi slabe ale
corelate cu dezvoltarea sau îmbunătățirea funcționării instituției publice și propun
sistemelor, proceselor şi procedurilor soluții de îmbunătăţire a activității.

BIBLIOGRAFIE
1. Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană
şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă
parte, ratificat prin Legea Republicii Moldova nr. 112 din 02.07.2014. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 18.07.2014, nr.185-199.
2. Alexandru, I. Politică, administraţie, justiţie, Bucureşti: Editura All Beck, 2004.
3. Eficienţa economică a administraţiei publice din Uniunea Europeană și România dr.
Antonescu D., Institute of National Economy, 27 November 2016, 36p.
4. Birch, A. H. (1984). Overload, Ungovernability and Delegitimation: The Theories and
the British Case. British Journal of Political Science, 14(02), 135.
5. Codul Muncii al Republicii Moldova, codul nr. 154, din 28.03.2003, În : Monitorul
Oficial al Republicii Moldova 29.07.2003 Nr. 159-162.
120 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

6. Dinu D., Giosan V., Cum îmbunătățim eficiența guvernării în România? Policy Memo
45, 2013.
7. Ivanoff, I. V., Deontologia funcţiei publice - exerciţiul onest şi patologic al funcţiei
publice, Târgovişte: Editura University Press, 2004. ISBN: 9738413885
8. Manole D., Democrația directă – principiu integrat al dezvoltării Elveției, În:
Administrarea Publică, nr. 4(88)/2015/ Pag148-152.
9. Raport Alternativ: 5 ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova
(2014-2019), În: https://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/1868-raportul-
alternativ-5-ani-de-implementarea-acordului-de-asociere-ue-moldova-2014-2019-
%E2%80%93-progrese-constr%C3%A2ngeri-%C8%99i-priorit%C4%83%C8%9Bi (accesat
pe 21.12.2019).
10. Raport de evaluare a capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice
locale, În:https://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/library/inclusive_
growth/raport-de-evaluare-a-capacitii-administrative-a-autoritilor-admi.html (accesat pe
26.12.2019).
11. Şaptefraţi T. Eficienţa administraţiei publice: criterii de apreciere şl factori de
influenţă. În: Administrarea Publică, nr. 1 (65), 2010, p. 23-30.
12. Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020, Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 911 din 25.07.2016, În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr. 256-264, 12.08.2016.
13. Tanzi V., Schuknecht L., Alphonso A., Public sector efficiency (2003), Working Paper
nr. 242, European Central Bank.
14. Veiss S.D., Eficienţa şi eficacitatea în sectorul public. Recent, vol.13, nr. 3(36),
noiembrie 2012, p. 368-378.

Prezentat: 17.02.2020.
E-mail: dinumanole3@gmail.com
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 121

CONSOLIDAREA DEMOCRAŢIEI LOCALE – O PRIORITATE


A REFORMEI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

STRENGTHENING LOCAL DEMOCRACY - A PRIORITY OF LOCAL


PUBLIC ADMINISTRATION REFORM
DOI: 10.5281/zenodo.3707654
CZU: 352(478)

Ion POPOVICI,
doctorand,
Academia de Administrare Publică

SUMMARY
In this article, the author addresses the problem of consolidating democracy in the reform
of local public administration. The conceptual approaches regarding local democracy, its pur-
pose and manifestations are examined. At the same time, the interaction between the central
administration and the authorities of the local public administration in the realization of the
local democracy is analyzed, the existing problems and the possibilities of overcoming them.
Keywords: local democracy, reform, administrative capacity, local autonomy, participa-
tion, public services.

REZUMAT
În prezentul articol autorul abordează problema consolidării democraţiei în cadrul refor-
mei administraţiei publice locale. Sunt examinate abordările conceptuale privind democra-
ţia locală, scopul şi manifestările acesteia. Totodată, este analizată interacţiunea dintre ad-
ministraţia centrală şi autorităţile administraţiei publice locale în consolidarea democraţiei
locale, problemele existente şi posibilităţile de depăşire a acestora.
Cuvinte-cheie: democraţie locală, reformă, capacitate administrativă, autonomie loca-
lă, participare, servicii publice.

De la declararea independenţei, în 1991, transformare, dar şi pentru a face presiuni


şi până în prezent, Republica Moldova se în favoarea sau împotriva schimbării. Insta-
află într-un proces continuu de reformă urarea statului de drept, reforma justiţiei, o
a administrației publice, care a devenit o veritabilă administrație publică, drepturile
constantă pe agenda politică a tuturor gu- omului și un parlament eficient au fost pri-
vernelor care s-au succedat la cârma sta- orităţile esenţiale declarate după obţinerea
tului. În primele faze ale tranziției spre un independenţei de către Republica Moldo-
stat democratic, accentul s-a pus pe crea- va. Odată cu fortificarea administraţiei pu-
rea unui guvern național puternic. Acest blice centrale a devenit imperios necesară
pas era necesar pentru a înființa organe de reformarea administraţiei publice locale
stat viabile şi funcţionale într-un nou me- şi dezvoltarea democrației locale pentru a
diu politic, economic și social în proces de evita derapajele către autoritarism și pentru
122 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

a satisface mai bine nevoile populației din locale. Deşi o serie de competenţe au fost
teritoriu. transferate către autorităţile administraţiei
O democrație locală eficientă este recu- publice locale, dar în mod insuficient sau
noscută din ce în ce mai mult ca o condiție fără resursele necesare. Serviciile publice
necesară pentru asigurarea dezvoltării sunt furnizate, dar nu întotdeauna în con-
economice și sociale durabile și echitabile, formitate cu standardele stabilite. Nu în-
promovarea bunei guvernări și a valorilor totdeauna autorităţile locale sunt sensibile
democratice. Abordările conceptuale pri- la nevoile cetățenilor. Aceștia din urmă au
vind democraţia locală pot fi împărţite în dreptul de a vota, dar nu mai pot influen-
două mari categorii. Pentru unii cercetători ţa la modul real procesele care se derulează
[9; 13; 16], dimensiunile democrației loca- ulterior.
le sunt intrinseci: indiferent de efectul lor Conform aprecierilor experţilor, situația
asupra rezultatelor, valoarea democrației democrației locale și a descentralizării, ală-
locale constă în oportunitatea participării turi de justiție, drepturile omului si liberta-
sporite la procesul decizional, care întărește tea mass-media, a fost și rămâne unul din
cultura civică, construiește capital social și cele mai importante domenii, în care siste-
permite oamenilor să acționeze ca cetățeni matic s-au constatat probleme și restanțe
mai activi. Alții au o viziune instrumentală majore în raport cu angajamentele Repu-
asupra beneficiilor democrației locale, con- blicii Moldova pe plan intern (implemen-
centrându-se pe capacitatea democrației tarea documentelor de politici) și extern,
locale de a îmbunătăți furnizarea serviciilor implementarea recomandărilor partene-
și a rezultatelor prin consolidarea capacităţii rilor de dezvoltare. Iar reacția autorităților
şi responsabilității publice [2; 7; 8]. statului a fost întotdeauna mai mult una
Actualmente se consideră că democrația formală și declarativă [14, p. 7; 15, p. 38].
locală are scopul de a asigura ca politici- Diverse aspecte ale situației democrației
le locale să reflecte nevoile și preferințele locale din Republica Moldova au devenit
comunităților locale. Dincolo de dezbate- o preocupare a structurilor Consiliului Eu-
rile teoretice, o democrație locală eficientă ropei și obiectul mai multor rezoluții ale
îmbină elementele ambelor abordări, faci- Congresului Autorităților Locale și Regiona-
litând cetăţenilor participarea la procesul le al Consiliului Europei (2017, 2018, 2019)
decizional, îmbunătățind calitatea servici- care au atestat regrese în acest domeniu,
ilor, consolidând comunitățile şi impulsio- comparative cu situaţia anterioară. În Re-
nând dezvoltarea locală durabilă. zoluţia Congresului Autorităților Locale și
O administrație locală eficientă și demo- Regionale al Consiliului Europei din 4 apri-
cratică trebuie să asigure servicii publice de lie 2019 se constată că în Republica Mol-
calitate şi să reacţioneze prompt la necesi- dova se atestă o deteriorare a democrației
tăţile comunităţilor locale. Totodată, gradul locale, exprimată prin recentralizarea mai
de responsabilitate al autorităţilor publice multor competențe care au fost transfera-
locale este mult mai personalizat decât al te anterior autorităților locale, subminarea
celor centrale. Altfel spus, persoanele in- atribuțiilor autorităților locale prin nume-
vestite cu autoritate publică la nivel local roase intervenții ale autorităților de stat în
sunt foarte aproape de cei care suportă ne- cadrul funcțiilor la nivel local, lipsa meca-
mijlocit consecinţele deciziilor lor. Cu toate nismelor și resurselor în exercitarea sarcini-
acestea, în mai multe țări în tranziție, inclu- lor delegate administraţiei publice locale,
siv în Republica Moldova, nu se poate vorbi supravegherea excesivă a administraţiei
despre o dezvoltare plenară a democrației publice locale etc. În mod special, rezolu-
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 123

ţia a subliniat imprecizia motivelor pentru înțelegerii mediului și a influenței sale, gân-
activarea mecanismului referendumului de dirii și acțiunii strategice, dezvoltării unor
rechemare a primarului, ceea ce deteriorea- noi structuri și proceduri de lucru, să dez-
ză condițiile de funcționare a aleșilor locali volte și să comunice o viziune personală a
și atrage o disfuncție gravă a democrației schimbării» [10, p. 204].
locale, deoarece primarii lucrează sub Democraţia locală presupune că autori-
amenințarea permanentă a referendumu- tăţile locale conlucrează cu societatea civi-
lui de revocare. Totodată, autoritățile locale lă pentru a implementa proiecte comune,
nu sunt autonome în gestionarea resurselor a dezvolta planuri pe termen lung pentru
umane, nu pot recruta personal de înal- comunitatea lor ca să facă față provocă-
tă calificare și nu pot oferi oportunități de rilor existente. Ele se străduie să producă
pregătire adecvate, salarii sau perspective rezultate care pot îmbunătăți calitatea
de carieră. Remunerarea în cadrul autorită- vieții populației din comunitate. Acestea
ţilor locale fiind departe de a fi suficientă, îi oferă servicii publice în conformitate cu
împiedică pe tineri să se implice în politica standardele recunoscute și care satisfac
locală [12]. nevoile cetățenilor. Democrația locală pre-
Guvernarea de tip centralizat și neglijarea supune angajamentul populației față de
autonomiei locale reprezintă o moștenire administrația locală nu numai în timpul
mai veche a regimului sovietic, dar mai ales alegerilor, dar și în definirea priorităților,
în comparație cu standardele susținute de proiectarea serviciilor publice şi deciziilor
UE pentru buna guvernare, devine tot mai aferente. Proiectele administrațiilor locale
clar cât de mari sunt discrepanțele existen- urmează să fie elaborate reieşind din nece-
te în materie de democraţie locală, ca efecte sităţile cetăţenilor, în participare cu aceştia,
cumulative ale întârzierii reformelor privind astfel încât să întrunească adeziunea lor.
descentralizarea. Atâta timp cât unităţile Cetăţenii sunt împuterniciţi să solicite dări
administrativ-teritoriale de ambele niveluri de seamă administrației locale cu privire la
vor fi tratate de puterea centrală drept cen- realizarea proiectelor și utilizarea resurselor.
tre de concentrare și de difuzare a deciziilor Democrația locală presupune faptul că
transmise de la centru, fără să dispună de reprezentanţii administraţiei publice locale
instrumente legale de exercitare a puterii înțeleg modul de funcționare şi interacţiu-
administrative în toate domeniile, nefiind ne a autorităților publice centrale și locale,
înzestrate cu puterea economică corespun- sunt preocupaţi de nevoile celor care i-au
zătoare și fără capacități administrative pe ales, știu să comunice și încurajează par-
măsură, nu putem vorbi despre descentra- ticiparea la procesele decizionale la nivel
lizare, democrație și autonomie locală [11, local. Reprezentanţii administraţiei publice
p. 12-13]. centrale, la fel, urmează să împărtăşească
Dezvoltarea unei administrații locale această viziune, iar voința și abilitățile lor
democratice și eficiente reprezintă o schim- determină calitatea cadrului legislativ și na-
bare necesară şi fundamentală faţă de mo- tura constructivă a relațiilor cu autoritățile
delul anterior de guvernare. Democrația lo- locale.
cală înseamnă că autoritățile locale asigură Consiliul Europei demonstrează o pre-
un adevărat leadership pentru comunitățile ocupare permanentă pentru consolidarea
lor. O definiție a leadership-ului este dată democraţiei locale. Carta Europeană a Au-
în raportul OCDE privind modernizarea tonomiei Locale defineşte principiile demo-
statului: «Leadership-ul caută în special craţiei locale, iar numeroasele recomandări
să obțină rezultate, este deschis învățării, ale Consiliului de Miniştri al Consiliului Eu-
124 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

ropei stabilesc normele complementare. autorităţile centrale pentru a justifica întâr-


Dar calea este lungă şi presărată de pro- zierea transferului de competențe și resur-
bleme pentru a transpune aceste principii se este incapacitatea comunităților locale
şi norme în practică şi pentru a dezvolta de a gestiona astfel de responsabilități.
democraţia locală. Consiliul Europei dez- Temerile guvernului cu privire la fragili-
voltă programe pentru a susţine statele tatea capacității administrative locale pot
membre şi asociaţiile naţionale ale colecti- fi justificate. Guvernul trebuie să aibă cer-
vităţilor locale să avanseze pe această cale. titudinea că administrația locală va fi una
Numeroase organizaţii internaţionale şi funcţională, că normele fundamentale vor
naţionale şi-au adus aportul la dezvoltarea fi respectate și că banii publici vor fi utilizaţi
democraţiei locale, contribuind la conso- corespunzător. În acest sens programele
lidarea capacităţilor comunităţilor locale de consolidare a capacității sunt extrem
prin programe de ameliorare a serviciilor de importante, iar asociațiile naționale din
publice şi generând exemple de excelenţă. domeniu trebuie să dispună de capacita-
Provocarea pentru autorităţile locale tea de a reprezenta şi susţine administra-
constă în a se sprijini pe realizările acestor ţia locală. Pentru autoritățile locale este
organizații, a asimila cele mai bune prac- important să atragă aleşi locali motivaţi şi
tici, a dezvolta abordări standardizate, a personal competent și să-i instruiască în
angaja un dialog cu toate autoritățile loca- vederea furnizării serviciilor publice de ca-
le și a asigura durabilitatea pe termen lung litate. În plus, trebuie să încurajeze leaders-
în cazul reducerii finanțării externe. hip-ul și managementul eficient, participa-
Consiliul Europei și alte organizații rea populației locale și respectul pentru
au ajutat statele-membre să elaboreze normele serviciului public.
legislația în materie de administrație pu- Legislația stabilește cadrul pentru
blică locală. Congresul Autorităților Locale administrația publică locală. Programele
și Regionale a monitorizat implementa- de consolidare a capacităților construiesc
rea Cartei Europene și a altor standarde. instituțiile necesare pentru o administrație
Recomandările Congresului și ale altor locală eficientă. Legislația poate fi perfect
organizații au facilitat identificarea pro- adaptată, dar fără programe de consoli-
blemelor, fără a conduce neapărat la re- dare a capacității, administrația locală va
zolvarea lor. În unele state legislația este rămâne una ineficientă. Cu toate acestea,
satisfăcătoare, dar se confruntă cu pro- asemenea programe nu pot compensa
bleme de implementare. În altele, avizele o legislaţie defectă. Legislația și progra-
Consiliului Europei, din anumite motive, mele pentru consolidarea capacității sunt
au fost ignorate, iar legislaţia a rămas in- două elemente inseparabile. Formarea
completă. Voința și capacitatea guvernelor continuă este un aspect esențial al pro-
și a parlamentelor de a transfera complet gramelor de consolidare a capacităţii.
competențe și resurse administrației pu- Dar dacă autoritățile locale nu dispun de
blice locale nu au răspuns întotdeauna competențe sau resurse pentru a furniza
așteptărilor, acesta fiind şi cazul Republicii servicii publice de calitate, instruirea va fi
Moldova. inutilă. Dacă personalul trăieşte cu frica de
Dar crearea cadrului necesar pentru o a-și pierde locul de muncă la alegerea ur-
administrație locală democratică şi eficien- mătorului primar, deoarece nu beneficiază
tă prezintă o dimensiune foarte importan- de nicio protecție legală, instruirea va fi ine-
tă. Voința și capacitatea guvernului nu sunt ficientă. Dacă personalul recrutat nu dispu-
suficiente. Un motiv frecvent invocat de ne de comprehensiune şi abilități esențiale
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 125

din cauza inadecvării criteriilor de accedere procesului. Dezvoltarea democrației locale


în funcţia publică, formarea continuă se este o acţiune de durată, o sarcină evolutivă
consumă în zadar. pe termen lung [5].
Programele de consolidare a capacității La moment, în ţările Europei de Sud-Est,
sunt în măsură să completeze pregătirea an- ponderea cheltuielilor administrației locale
gajaţilor din cadrul autorităţilor administra- în totalul cheltuielilor publice variază de la
ţiei publice locale. Serviciile publice locale 5% la 25% [6]. Dezvoltarea democrației loca-
pot fi îmbunătățite prin preluarea de bune le nu înseamnă că administrația locală iese
practici și utilizarea evaluării performanței. complet din vizorul administrației centrale.
De asemenea, evaluările realizate de o terţă În continuare se acordă atenție unui număr
parte în baza unui cadru de referinţă pentru de funcții care sunt atribuite comunităților
o comunitate locală pot încuraja leaders- locale, de exemplu, nivelul școlarizării copi-
hip-ul local. Programele de management ilor, calitatea asistenţei medicale etc. Acest
a performanței vor servi pentru a înrădă- interes se exprimă prin stabilirea standarde-
cina în spirite grija pentru îmbunătățirea lor și obiectivelor, urmărind performanța și
constantă a calităţii serviciilor prestate. promovarea îmbunătățirilor.
Împreună, legislația bună și consolidarea Dezvoltarea unei administrații loca-
capacităților sunt elementele-cheie ale sus- le democratice și eficiente necesită timp,
ţinerii, pe care autorităţile publice centrale dar există întotdeauna priorități imediate.
o pot acorda comunităților locale, în per- Democrația locală presupune participarea
soana aleșilor locali și funcţionarilor din au- tuturor grupurilor la treburile comunității.
torităţile publice respective. Femeile și tinerii au un rol esențial în acest
Autorităţile publice centrale urmează să sens, iar acolo unde sunt excluşi, democrația
se asigure că legislația naţională este în co- locală are de suferit. Este foarte complicată
respundere cu principiile Cartei Europene situaţia în zonele cu o rată crescută a şoma-
a Autonomiei Locale şi normele Consiliului jului. Șomerii se simt excluşi din societate,
Europei. De asemenea, este necesar tran- veniturile familiei fiind modeste, iar tinerii
sferul corect de competențe și resurse și şomeri sunt animaţi de comportamente an-
elaborarea legislației adecvate referitoare la tisociale. Confruntaţi cu șomajul, cetățenii
serviciul public. Asociațiile naționale din do- pierd încrederea în autorități. În acest con-
meniu se vor asigura că legislația răspunde text, crearea locurilor de muncă devine o
nevoilor comunităților locale. Ele pot oferi, prioritate comună pentru autorităţile pu-
de asemenea, o serie de programe de con- blice centrale şi cele locale. De exemplu,
solidare a capacității comunităţilor pentru guvernele și comunitățile locale – dacă este
a le ajuta să asigure leadership-ul și servicii necesar cu sprijin internațional – se pot con-
publice de calitate. Cu un astfel de sprijin, centra pe programe de dezvoltare econo-
comunitățile ar putea dezvolta propriile mică. Instruirea în managementul afacerilor,
capacități de asigurare a unei administrații microcreditarea și alte inițiative locale per-
locale eficiente. mit oamenilor să acceadă pe piaţa muncii.
Practica internaţională demonstrează că Cooperarea transfrontalieră extinde piața
guvernele nu pot dezvolta de unele singu- locală și înmulțește oportunitățile schim-
re o administrație locală democratică și efi- burilor comerciale. Programele care atrag
cientă [2, p. 25; 3, p. 7]. Este un efort comun investițiile străine pot lansa idei noi, dezvol-
al guvernului și asociațiilor naționale ale tă oportunități de angajare și îmbunătățesc
autorităților locale, care trebuie să lucreze nivelul de încredere. Pentru a promova
împreună la planificarea și implementarea astfel de programe, autoritățile centrale și
126 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

locale trebuie să lucreze în parteneriat. Au- clară a valorii democrației locale. Auto-
torităţile centrale trebuie să-și revizuiască rităţile locale puternice nu reprezintă o
prioritățile la capitolul cheltuieli pentru a amenințare pentru puterea centrală. Dim-
evalua eficacitatea răspunsului la nevoile potrivă, o consolidează pe aceasta din
reale ale cetățenilor. Depinde de ele dacă se urmă, asigurând cetăţenii cu servicii publi-
vor înlătura barierele administrative și juri- ce calitative. Autorităţile locale puternice
dice, astfel încât să poată răspunde rapid la permit guvernului să se concentreze asupra
aceste nevoi și să aloce resursele necesare. priorităților sale, iar comunităților locale să
De asemenea, autorităţile centrale urmează se concentreze pe ceea ce fac ele mai bine.
să împuternicească comunitățile locale să- În acest scop, guvernele centrale trebuie să
și dezvolte propria bază financiară. În acest înțeleagă că autoritățile locale au nevoie
caz, administrația locală trebuie să aibă ca- de competențe, personal şi finanțe pentru
pacitatea de a acționa ca partener eficient a fi eficiente. Colectivităţile locale urmează
al guvernului, de a proiecta și implementa să-şi consolideze capacităţile pentru a rea-
programe de dezvoltare economică locală, liza sarcinile care le-au fost delegate. Aleşii
implicând şi comunităţile locale. Atunci, și locali trebuie să aibă viziune și suficiente
numai atunci, putem vorbi despre o verita- abilități pentru a satisface pe deplin nevo-
bilă democrație locală [4, p. 27]. ile populației locale. Totodată funcţionarii
În concluzie, ţinem să menţionăm că publici din autorităţile locale urmează a fi
dezvoltarea unei administrații locale demo- motivaţi prin oferirea unei cariere atractive
cratice și eficiente începe cu o înțelegere în serviciul public.

BIBLIOGRAFIE
1. Bort, E., McAlpine, R. Morgan, G., The Silent Crisis: Failure and Revival in Local
Democracy in Scotland. Glasgow: The Reid Foundation, 2012, 289 p.
2. Bucek Jan. New approaches to local democracy: Direct democracy, participation and
the ,,third sector”. În:  Environment and Planning Government and Policy , 2000, nr.18(1),
pp. 3-16.
3. Bulmer Elliot. Local democracy. International Institute for Democracy and Electoral
Assistance, 2017, 43 p.
4. Canal R. Social inclusion and participatory democracy. Barcelona, 2014, 60 p.
5. Commonwealth Local Government Handbook 2013/14. London: Commonwealth
Secretariat, 2013.
6. Consiliul Europei. Rolurile şi responsabilităţile primarilor şi ale consilierilor locali în
Armenia, Azerbaijan, Georgia, Moldova, Ucraina şi Belarus, 2016.
7. Cornea S. Definirea legală a autonomiei locale. În: ,,Administrarea publică”, 2005, nr.
4, pp. 24-35.
8. Dhillon, K. Mayors Making a Difference. London: New Local Government Network,
2006.
9. McMann K. The Problem of Subnational Uneveness in Democracy. In: International
IDEA workshop ,,Local democracy today and tomorrow: Learning from global knowledge
and practices”. Stockholm, 2014.
10. OCDE. Moderniser l’État. La route à suivre, Paris, 2005, 265 p. În: https://www.oecd.
org/fr/gov/moderniserletat.htm
11. Palihovici S. Puterea politică şi administraţia publică locală: relaţie determinantă în
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 127

asigurarea democraţiei şi autonomiei locale. În: ,,Administrarea Publică”, 2018, nr. 3, pp.
11-18.
12. Recommendation 436 (2019)/04 April 2019. Local and regional democracy in the
Republic of Moldova. 36th Session of the Congress of Local and Regional Authorities. În:
https://www.coe.int/en/web/congress/documents
13. Sintomer Y., Herzberg C., Röcke A., Participatory Budgeting in Europe: Potentials
and Challenges. In: International Journal of Urban and Regional Research, 2008, nr. 32/1,
p. 164–178.
14. Situaţia democraţiei locale și gradului de implementare a documentelor de politici
în domeniul descentralizării din Republica Moldova. Raport de monitorizare, Chişinău,
2018, 80 p.
15. Starea democraţiei locale în Republica Moldova. Raport de evaluare. Chişinău, 2017,
72 p.
16. United Cities and Local Governments. În: Decentralization and local democracy in
the world. Barcelona: UCLG and World Bank, 2008.

Prezentat: 3 februarie 2020.


E-mail: inian92@gmail.com
128 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

CONCEPTUALIZAREA PREGĂTIRII PROFESIONALE PRIN


ÎNVĂȚAREA ORGANIZAȚIONALĂ

CONCEPTUALIZING PROFESSIONAL TRAINING FOR


ORGANIZATIONAL LEARNING
DOI: 10.5281/zenodo.3707658
CZU: 374.1:005.7

Vadim VINTILĂ,
doctorand,
Academia de Administrare Publică

SUMMARY
The objective of the study is to analyze the conceptualization of the professional training
through the organizational learning. The materials included in the research are articles, mo-
nographs, published in the country and abroad. The applied methods include: induction,
deduction, comparative analysis, synthesis of bibliographic sources. The conceptual appa-
ratus is defined and some theories are addressed with reference to the professional training
process, highlighted theoretical aspects of learning, as well as concepts used to evoke the
respective activity. A special place is given to the definition of the vocational training acti-
vity through the organizational learning. The final conclusion lies in the need to increase the
quality of human capital by capitalizing on the learning process within organizations.
Keywords: education, professional training, organizational learning.

REZUMAT
Studiul are drept obiectiv analiza conceptualizării pregătirii profesionale prin învățarea
organizațională. Materialele incluse în cercetare reprezintă articole, monografii, publicate în țară
și peste hotare. Metodele aplicate includ: inducția, deducția, analiza comparată, sinteza surselor
bibliografice. Este definit aparatul conceptual și abordate unele teorii cu referire la procesul de
pregătire profesională, reliefate aspecte teoretice ale învățării, precum și concepte utilizate pen-
tru evocarea activității respective. Un loc special este acordat definirii activității de pregătire pro-
fesională prin învățarea organizațională. Concluzia finală rezidă în necesitatea sporirii calității
capitalului uman prin valorificarea procesului de învățare în cadrul organizațiilor.
Cuvinte-cheie: educație, pregătire profesională, învățarea organizațională.

În condiţiile exploziei informaţionale, organizații, fie ea din domeniul privat sau


ale educaţiei permanente şi ale eforturilor public.
pentru continuă înnoire, pregătirea profesi- Asigurarea unor cunoştinţe şi a unor abi-
onală a personalului, ca proces general de lităţi adecvate pentru garantarea succesului
acumulare de cunoştinţe din toate dome- acestor organizații se poate realiza printr-
niile ce se conturează, trebuie să repre- un proces continuu de învăţare.
zinte un element-cheie al activităţii oricărei În opinia savantului G. A. Cole, „învăţarea
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 129

este un proces complex de dobândire a cunoş- realiza pe baza „omului raţional”.


tinţelor, înţelegerii, capacităţilor şi valorilor Un rol important în dezvoltarea concep-
necesare pentru a ne putea adapta la me- tului de învăţare l-au avut teoriile compor-
diul în care trăim” [1, p. 340]. tamentale, prin exponentul acestora – B.
În lucrarea „A declaration on learning” („O Skinner – autorul teoriei condiţionării ope-
declaraţie asupra învăţării”), procesul de rante. Potrivit acestuia, elementele-cheie ale
învăţare este caracterizat printr-o multitu- învăţării, privite prin prisma teoriei condiţio-
dine de trăsături specifice şi anume: nării operante, se referă la: impuls ( nevoie,
− învățarea este complexă și variată, motivație, disponibilitate de a reacționa);
acoperind o gamă largă de elemen- stimul (îndemn sau semnal exterior); răs-
te, precum cunoștințele, aptitudinile, puns (reacție a subiectului); consolidare
ideile, convingerile, valorile, atitudi- (măsuri destinate să întărească un răspuns)
nile și deprinderile; [3, p. 342].
− învățarea poate fi individuală și co- Abordările moderne ale învăţării sunt ca-
lectivă în cadrul grupurilor și între- racterizate prin faptul că au la bază o viziune
prinderilor; complexă asupra fiinţei umane, deoarece
− învățarea poate fi declanșată în orice conţin elemente din toate teoriile timpurii
experiență (succes sau eșec); ale învăţării. Abordările recente ale învăţării
− învățarea este în mod egal un proces consideră că învăţarea este, în primul rând,
și o consecință; o activitate individuală desfăşurată liber
− învățarea poate fi conștientă sau într-un cadru fără mecanisme exterioare de
inconștientă; control.
− învățarea poate fi planificată sau ne- Un concept relativ nou, căruia tot mai
planificată; multă atenţie îi acordă literatura de specia-
− învățarea presupune întotdeauna o litate, se referă la învăţarea organizaţională.
schimbare; Teoria învăţării organizaţionale are în vede-
− învățarea are o dimensiune morală re modul în care se desfăşoară procesul de
[2, p. 834]. învăţare în cadrul întreprinderilor. Învăţarea
Pe parcursul dezvoltării societăţii, pro- organizaţională examinează modul în care
blema învăţării s-a aflat permanent în învăţarea individuală şi cea de echipă pot
atenţia mai multor savanţi, fiind elaborate fi transformate într-o resursă organizaţio-
o multitudine de teorii în acest domeniu, nală, intrând astfel în relaţie cu procesele de
destul de importante pentru societate. La management al cunoştinţelor.
modul în care se realizează învăţarea în în- În opinia savantului W. Marsick, „învă-
treprinderile moderne au contribuit savanţi ţarea organizaţională reprezintă un proces
cu renume , din cele mai vechi timpuri şi de schimbare sistemică, coordonată prin
până în prezent, cum ar fi: Platon, Aristotel, mecanisme intrinseci, care permit indivizi-
J.J. Rousseau, J. Lock, B. Skinner, R. Gagne, lor şi grupurilor să acceseze, să construiască
W. Kolb și alții. şi să utilizeze memoria, structura şi cultura
Primele reflecţii asupra fenomenului organizaţională, astfel încât să dezvolte ca-
educaţiei aparţin filosofilor antici. Savanţii pacitatea pe termen lung a întreprinderilor”
epocii respective, Platon şi Aristotel, conside- [4, p. 469].
rau că exerciţiul facultăţilor mintale (raţiunea, Potrivit savanţilor englezi, C.Argyris şi D.
memoria şi voinţa) era crucial pentru dezvol- A. Schon, „învăţarea organizaţională repre-
tarea individului, în special, şi a comunităţii, zintă procesul prin care întreprinderea do-
în general, iar dezvoltarea societăţii se putea bândeşte cunoştinţe, tehnici şi practici de
130 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

lucru de orice tip, prin orice mijloace” [5, p. tică. Organizaţia care învaţă este acea care
5]. dirijează activităţile profesionale şi de viitor
Luând în considerare multitudinea de ale managerilor individuali, astfel încât să
definiţii cu referire la învăţarea organizaţio- permită îndeplinirea nevoilor strategice ale
nală, prezente în literatura de specialitate şi întreprinderii. Acest lucru poate fi realizat
cele relatate deja, putem deduce unele idei doar încurajând identificarea necesităţilor
cu referire la învățarea organizațională. individuale, formularea strategiei de acti-
Așadar, învăţarea organizaţională repre- vitate pe baza datelor despre aptitudinile
zintă o activitate care se desfăşoară într-un curente, obţinute de la departamentele de
proces lărgit al relaţiilor din cadrul întreprin- instruire şi învăţarea continuă din experien-
derii pentru a acumula un anumit volum de ţa practică.
cunoştinţe teoretice şi de abilităţi practice Autorii englezi, R. Kandola şi J. Fullerton,
de orice tip, cu scopul implementării lor au conceput în anul 1994 un model cu şase
ulterioare în vederea asigurării competitivi- elemente care definesc organizaţia care în-
tăţii şi succesului întreprinderii în raport cu vaţă, şi anume: o viziune împărtăşită (permi-
altele. te întreprinderii să identifice, să răspundă la
Rezultatele învăţării organizaţionale oportunităţile apărute și să beneficieze de
contribuie la dezvoltarea capacităţilor între- ele); o structură permisivă (care să faciliteze
prinderii respective. Acest fapt corespun- învăţarea); o cultură stimulativă (care să-i în-
de unuia din principiile de bază ale mana- curajeze pe oameni să încerce să schimbe
gementului resurselor umane, şi anume, situaţia existentă şi să conteste modul de
celui care susţine că, pentru a dezvolta acţiune existent); un management care îi îm-
capitalul intelectual necesar întreprinderii, puterniceşte pe oameni (ceea ce presupune
prin sporirea volumului de cunoştinţe şi de că managerii sunt încredinţaţi că delegarea
aptitudini ale acesteia, este necesar să in- deciziilor şi munca eficientă în echipă con-
vestim în oameni. tribuie la obţinerea unor performanţe mai
Paralel cu conceptul de „învăţare or- bune); o forţă de muncă motivată (formată
ganizaţională”, s-a dezvoltat şi conceptul din oameni dornici să înveţe continuu); me-
de „organizaţii care învaţă”. canisme care stimulează învăţarea (constitu-
Potrivit savantului P. Senge, primul care ite din procese şi politici concepute să-i în-
a folosit acest concept, în anii ‚90 ai secolu- curajeze pe oameni să înveţe din tot ce fac)
lui XX, „organizaţia care învaţă este acea în [4, p. 73].
care oamenii îşi sporesc continuu capacita- Dezvoltarea unei „organizaţii care înva-
tea de a obţine rezultatele pe care le doresc ţă” necesită eforturi substanţiale din partea
cu adevărat, în care sunt create noi tipare managerilor întreprinderii.
de gândire, mai largi, în care aspiraţiile co- 1) Managerii superiori ai întreprinde-
lective nu sunt îngrădite şi în care angajaţii rii trebuie să acorde o atenţie semnificativă
învaţă continuu cum să înveţe împreună” [6, instruirii profesionale, prin aplicarea unei
p. 3]. multitudini de metode de instruire, atât la
Organizaţiile care învaţă dezvoltă pro- locul de muncă, cât şi în afara acestuia.
grame de perfecţionare continuă, utilizează 2) Managerii superiori, împreună cu
tehnici sistematice de soluţionare a proble- departamentul de resurse umane al între-
melor şi transferă cunoaşterea rapid şi efi- prinderii, trebuie să se orienteze cel mai
cient la toate nivelurile întreprinderii prin mult spre dezvoltarea intelectuală perma-
intermediul programelor de instruire for- nentă a angajaţilor, prin aplicarea diferitelor
mală, legate de implementarea lor în prac- forme: ascultarea clienţilor; benchmarking,
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 131

scenarii strategice, recrutarea de noi anga- cifice exercitării unei meserii sau realizării
jaţi etc. unei operaţiuni” [3, p. 362].
3) Managerii superiori trebuie să ela- Tot în contextul dat menționăm și o altă
boreze un model concret pentru învăţarea opinie cu privire la pregătirea profesiona-
colectivă, care să cuprindă: viziunea, valori- lă din care rezultă că se recurge la această
le, normele, metodele de învăţare colectivă activitate „pentru a elimina decalajul dintre
etc. performanța actuală și performanțele vii-
4) managerii superiori trebuie să cree- toare preconizate” [8, p. 14].
ze un climat acceptabil pentru dezvoltarea Într-o perspectivă mai largă, specialistul
creativităţii, în sensul valorificării tuturor în domeniul resurselor umane J.E. Pynes
ideilor noi care vin în întreprindere, precum consideră că pregătirea profesională de-
şi al acordării unui anumit grad de libertate semnează, de asemenea, „un proces plani-
în ceea ce priveşte dezvoltarea creativităţii ficat din partea unei organizaţii care caută
angajaţilor. a schimba şi îmbunătăţi deprinderile, înde-
5) Managerii superiori trebuie să aibă mânările, cunoştinţele şi comportamentul
în vedere conceperea unor sisteme pentru angajaţilor în vederea creşterii eficienţei
capitalizarea şi transmiterea cunoştinţelor modului în care aceştia lucrează” [9, p. 48].
utile, atât în plan uman şi organizaţional, cât În acest context, autorul F. Casanova
şi în plan tehnologic. consemnează că pregătirea profesională
Aşadar, organizaţia care învaţă cuprin- poate fi definită ca „activitate de educaţie
de un conglomerat de idei cu referire la: orientată spre a asigura cunoştinţele şi de-
pregătirea profesională sistematică; crea- prinderile necesare pentru o performanţă
rea, capitalizarea şi difuzarea cunoştinţelor profesională şi de muncă relevante, dar şi
şi aptitudinilor profesionale; dezvoltarea spre asigurarea exercitării participării ce-
competenţelor personalului; autoevaluarea tăţeneşti de către lucrători, care are atât
şi compararea cu cei mai performanţi; dez- o componentă teoretică, cât şi una practi-
voltarea organizaţională; managementul că, dar cu o mai mare influenţă a practicii
cunoştinţelor. în comparaţie cu alte tipuri de educaţie,
Un rol semnificativ al dezvoltării con- care are o puternică dimensiune tehnolo-
ceptului „organizaţiei care învaţă” revine şi gică, bazată pe nevoia de a rămâne la zi cu
activităţii de pregătire profesională. Luând schimbările ce intervin în procesele teh-
în considerare faptul că, în literatura de nologice, are un aspect legat de muncă,
specialitate, subiectul dat a fost abordat pe pentru că îi pregăteşte pe oameni pentru
larg din diverse perspective, vom încerca să a se implica în diverse relaţii de muncă”
scoatem în evidența o serie de definiții și [10, p. 37].
opinii cu privire la subiectul pregătirii pro- În literatura de specialitate se susține
fesionale. că „recunoașterea importanței pregătirii
În opinia savantului M. Armstrong, „in- profesionale a fost puternic influențată de
struirea este o modificare formală şi siste- intensificarea concurenței și de succesul
matică a comportamentului, prin învăţarea relativ al organizațiilor în care investițiile în
survenită ca rezultat al educaţiei, al activită- dezvoltarea angajaților sunt accentuate în
ţilor de învăţământ, al dezvoltării şi al unei mod considerabil. Evoluțiile tehnologice și
experienţe practice şi teoretice” [7, p. 491]. schimbările organizaționale au determinat
Savantul G. A. Cole defineşte pregătirea treptat pe unii angajatori să realizeze că suc-
profesională ca pe „o activitate destinată cesul se bazează pe aptitudinile și abilitățile
dobândirii de cunoştinţe şi aptitudini spe- angajaților lor, astfel încât este nevoie de
132 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

investiții considerabile și continue în forma- − nivel tactic unde nevoile sunt de-
re și dezvoltare” [11, p. 263]. terminate de managementul inter-
Prin urmare, scopul principal al pregă- mediar, ținând cont de necesitățile
tirii este de a dobândi și de a îmbunătăți de coordonare și cooperarea între
cunoștințele, abilitățile și atitudinile față de unitățile organizatorice;
sarcinile legate de muncă. Este unul dintre − nivel operațional în care nevoile sunt
cei mai importanți factori potențiali care determinate de managementul exe-
pot conduce la beneficii atât pe termen cutivului inferior și de alți angajați, în
scurt, cât și pe termen lung pentru persoa- timp ce se iau în considerare proble-
ne și organizații. mele legate de operațiuni precum
În opinia savantului G. A. Cole, benefi- problemele de performanță ale lu-
ciile pregătirii profesionale pot fi grupate crătorilor individuali și ale departa-
după cum urmează: mentelor din domeniu [9] .
1) moralul ridicat – în rândul angajaților Creșterea și dezvoltarea organizațională
care au fost instruiți sporește încrederea și atât în sectorul public, precum și în sectorul
motivația; privat sunt afectate de o serie de factori. For-
2) costul redus al producției - formarea marea angajaților fiind unul dintre aceștia
elimină riscurile, deoarece personalul in- care joacă un rol vital în îmbunătățirea
struit este capabil să utilizeze mai bine și performanțelor și creșterea productivității.
mai eficient materialele și echipamentele, Aceasta, la rândul său, conduce la plasarea
reducând astfel și evitând deșeurile; organizațiilor în poziții mai bune pentru
3) reducerea cifrei de afaceri - pregătirea a face față concurenței și pentru a rămâ-
aduce un sentiment de securitate la locul ne pe primul loc. Aceasta implică, așadar,
de muncă, care la rândul său reduce cifra de existența unei diferențe semnificative între
afaceri și absenteismul este evitat; organizațiile care își antrenează angajații și
4) managementul schimbării - formarea organizațiile care nu o fac.
contribuie la gestionarea schimbării prin Literatura de specialitate prezintă do-
creșterea înțelegerii și implicării angajaților vezi ale existenței efectelor evidente ale
în procesul de schimbare și oferă, de aseme- formării și dezvoltării asupra performanței
nea, cunoștințele și abilitățile necesare pen- angajaților. Unele studii au urmărit ana-
tru adaptarea la situații noi; lizarea performanțelor în termeni de
5) asigurarea recunoașterii, a performanță a angajaților în special (J. Pur-
responsabilității sporite și a posibilității de cell, N. Kinnie și S. Hutchinson), în timp ce
creștere a salariilor și a promovării; alții s-au extins la o viziune generală asupra
6) ajută la îmbunătățirea disponibilității performanței organizaționale (D. E. Guest).
și a calității personalului [1, p. 302]. Într-un fel sau altul, cele două sunt legate
În opinia autoarei A. A. Wognum, în sensul că performanța angajaților este
necesitățile de instruire și dezvoltare pot o funcție a performanței organizaționale,
apărea la trei niveluri organizaționale, și deoarece performanța angajaților
anume: influențează performanța organizațională
− nivel strategic în care nevoile sunt generală. În legătură cu cele de mai sus,
determinate de managementul de autorii P. C. Wright și G. D. Geroy remar-
vârf, ținând cont de obiectivele, că faptul că competențele angajaților se
misiunile, strategiile și problemele schimbă prin programe de instruire eficien-
organizațiilor care trebuie rezolvate te. Prin urmare, nu numai că îmbunătățește
sau fixate; performanța generală a angajaților pentru
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 133

a-și îndeplini efectiv funcțiile curente, dar ta nu numai că îmbunătățește performanța


și îmbunătățește cunoștințele, aptitudini- generală a angajaților pentru a-și îndeplini
le și atitudinea lucrătorilor necesari pentru efectiv funcția curentă, ci și pentru a spori
viitorul loc de muncă, contribuind astfel la cunoștințele, aptitudinile lucrătorilor nece-
performanțele organizaționale superioare sari pentru viitorul loc de muncă, contribu-
[12, p. 6]. ind astfel la performanțe organizaționale
De asemenea, în literatura de specialita- superioare. Prin instruire, competențele
te se punctează că a fost dovedit faptul că angajaților sunt dezvoltate și le permit să im-
instruirea profesională a generat beneficii plementeze în mod eficient munca de lucru
de îmbunătățire a performanței atât pen- și să atingă obiectivele ferme într-un mod
tru angajat, cât și pentru organizație prin competitiv. Cu toate acestea, plângerile de
influențarea pozitivă a performanței per- nemulțumire, absenteismul și cifra de afaceri
sonalului prin dezvoltarea cunoștințelor, pot fi mult reduse atunci când angajații sunt
abilităților, competențelor și comporta- atât de bine pregătiți, încât pot experimenta
mentului angajaților [4, p. 564]. satisfacția directă asociată cu sentimentul de
De asemenea, savantul G. A. Cole tratea- realizare și cunoașterea faptului că își dezvol-
ză instruirea ca mijloc de abordare cu defici- tă capacitățile inerente [13, p. 8].
te de calificare și goluri de performanță ca o Tot în contextul celor relevate anterior,
modalitate de îmbunătățire a performanței menționăm că aspectele privind procesul
angajaților. Potrivit autorilor J. Swart, C. de pregătire profesională a fost abordat pe
Mann și alții, depășirea decalajului de larg și în literatura de specialitate din arealul
performanță se referă la implementa- investigativ românesc.
rea unei intervenții de formare relevantă Prof. univ. dr. I. Petrescu defineşte pre-
pentru a dezvolta abilitățile specifice ale gătirea profesională „ca o activitate desfă-
angajaților și pentru a spori performanța şurată în scopul însuşirii de cunoştinţe teo-
angajaților. El continuă să elaboreze con- retice şi deprinderi practice, de un anumit
ceptul prin a preciza că formarea facilitează gen şi nivel, în măsură să asigure îndeplini-
organizația să recunoască faptul că lucră- rea calificată de către angajaţi a sarcinilor ce
torii săi nu se comportă bine și că, astfel, le revin în exercitarea, în procesul muncii, a
cunoștințele, aptitudinile și atitudinile lor unei profesiuni sau meserii” [14, p. 212].
trebuie să fie modelate în funcție de ne- În lucrarea Tratat de management, scrisă
voile ferme. Este întotdeauna astfel încât de autorul român E. Burduş, se menţionează
angajații să dețină o anumită cantitate de că procesul de educare a salariaţilor este ca-
cunoștințe legate de diferite locuri de mun- racterizat printr-o multitudine de trăsături
că. Cu toate acestea, este important de specifice şi anume: educarea este complexă
menționat că acest lucru nu este suficient și şi variată, acoperind o gamă largă de ele-
angajații trebuie să se adapteze constant la mente, precum cunoştinţele, aptitudinile,
noile cerințe privind performanța locurilor ideile, convingerile, valorile, atitudinile şi
de muncă. Cu alte cuvinte, organizațiile tre- deprinderile; educarea poate fi individuală
buie să aibă politici continue de formare și şi colectivă în cadrul grupurilor şi întreprin-
de reținere a angajaților și, prin urmare, să derilor; educarea poate fi declanşată în ori-
nu aștepte apariția unor lacune de calificare ce experienţă (succes sau eşec); educarea
și de performanță [1, p. 257]. este, în mod egal, un proces şi o consecinţă;
Potrivit autorilor P. C. Wright și G. D. Ge- educarea poate fi conştientă sau inconşti-
roy, competențele angajaților se schimbă entă; educarea poate fi planificată sau ne-
prin programe de instruire eficiente. Aceas- planificată [15, p. 834].
134 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

De asemenea, în literatura de specialita- nentă a procesului complex de edificare a


te din România, se consemnează faptul că societății bazate pe cunoaștere. Conținutul
educarea şi formarea profesională a salari- acestui proces rezidă în sporirea calității ca-
aţilor imprimă complexul de activităţi ori- pitalului uman încadrat în administrația pu-
entate către promovarea eficientă a perso- blică și a randamentului activității adminis-
nalului unei organizaţii, urmărindu-se atât trative. Creșterea volumului de cunoștințe
realizarea obiectivelor acesteia, cât şi sati- și fortificarea competențelor profesionale
sfacerea nevoilor personalului [15, p. 307]. a funcționarilor publici, prin studiile de
Împărtășim ideile expuse anterior, potri- master și cele de dezvoltare profesională
vit cărora orice activitate poate fi desfăşura- reprezintă o predispoziție de eficientizare a
tă cu o eficacitate maximă numai cu condi- activității administrative și un factor de spo-
ţia, că organizaţia respectivă este asigurată rire a competitivității” [17, p. 14].
la timp cu un potenţial de cadre eficiente Având în vedere multitudinea
din punct de vedere cantitativ, structural şi definițiilor și opiniilor expuse în prezen-
pregătit calitativ. ta lucrare, putem conchide asupra fap-
Într-o altă lucrare, pregătirea profesi- tului că esența procesului de pregătire
onală este abordată ca fiind un proces de profesională a personalului constă în
instruire, pe parcursul căruia participan- acțiunile realizate în direcția sporirii nive-
ţii acumulează cunoştinţe necesare pen- lului de cunoștințe în scopul îmbunătățirii
tru desfăşurarea activităţii lor. Ea cuprinde performanței individuale și, implicit, a
două aspecte: formarea şi perfecţionarea celei organizaționale. Indiferent de mo-
profesională. Prin formare se urmăreşte sco- dul în care este evocată această activi-
pul dezvoltării unor capacităţi noi, în timp tate, fie ca fiind proces de instruire, de
ce prin perfecţionare se vizează îmbunătăţi- formare, de dezvoltare, de perfecționare
rea capacităţilor existente [16, p. 28]. etc.,pregătirea profesională a angajaților
În opinia prof. A. Sîmboteanu, „activita- prezintă interes și constituie un subiect de
tea de formare și dezvoltare profesională a discuție atât din punct de vedere teoretic,
funcționarilor publici este o parte compo- precum și practice.

BIBLIOGRAFIE
1. Коул, Джеральд, Управление персоналом в современных организациях.
Москва: Издательство «Вершина», 2004, 352 с. ISBN 5-94696-019-9.
2. Burduș, E. Tratat de management. Bucureşti: Editura Economică, 2005, 860 p. ISBN:
973-7091-175-65-8.
3. Cole, G.A. Managementul personalului. Bucureşti: Codecs, 2000, 555 p. ISBN 973-8060-
230.
4. Armstrong, M., Managementul resurselor umane. Manual de practică, Bucureşti: CO-
DECS, 2003, 872 p. ISBN: 973-8060-60-5.
5. Smith, M. K. Chris Argyris: theories of action, double-loop learning and organizational
learning. The encyclopedia of informal education. 2001, 2013. [accesat 01.12.2019] În:
http://infed.org/mobi/chris-argyris-theories-of-action-double-loop-learning-and-organi-
zational-learning/.
6. Smith, M. K. (2001) Peter Senge and the learning organization. The encyclopedia of
informal education. [accesat 02.12.2019] În: [http://infed.org/mobi/peter-senge-and-the-
learning-organization/.
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 135

7. Армстронг, М., Практика управления человеческими ресурсами. Санкт Петербург:


Издательство «Питер», 2007, 1040 c. ISBN: 978-5-4461-0375-1.
8. Weil A., Woodall J. „HRD in France: the corporate perspective”, Journal of European In-
dustrial Training, Vol. 29 Issue: 7, 2005, p. 529-540. [accesat 22.11.2019] În: https://doi.
org/10.1108/03090590510621036.
9. Wognum, A. A. M. Vertical Integration of HRD Policy within Companies. Human Resour-
ce Development International, 2001. [accesat 16.11.2019] În: https://www.researchgate.
net/publication/ 233188542_Vertical_integration_of_HRD_policy_within_companies.
10. Cole G. A. Pernonnel Management: Theory and Practice. London: DP Publications,
1993, 576 p. ISBN: 978-1858-05-057-7.
11. Beardwell, I., Holden, L., Claydon, T. Human Resource Management a Contemporary
Approach. 4th Ed. Harlow. Prentice Hall, 2004, 760 p. ISBN: 978-0273-679-11-0.
12. Purcell, J., Kinnie, N., Hutchinson, S., Rayton, B., Swart, J. 2003. Understanding the Peo-
ple and Performance Link: Unlocking the Black-Box. Research Report, CIPD, London. [accesat
18.11.2019] În: https://researchportal.bath.ac.uk/en/publications/understanding-the-pe-
ople-and-performance-link-unlocking-the-black.
13. Philip C. Wright, Gary d. Geroy Changing the mindset: the training myth and the need
for world-class performance. The International Journal of Human Resource Management,
12:4, 2001, p. 586-600, DOI: 10.1080/09585190122342.
14. Petrescu I., Managementul personalului organizației. Bucureşti: Editura Expert, 2003,
630 p. ISBN: 973-8177-88-X.
15. Athanasiu A., Volonciu M., Dima L., Cazan O. Codul muncii. Comentariu pe articole.
Vol. I, Bucureşti: Ed. C. H. Beck, 2007, Bucureşti, 488 p. ISBN: 978-973-115-667-5.
16. Cojocaru S. Strategia managementului resurselor umane în administraţia publică. Au-
toreferatul tezei de doctor în economie. Chişinău, 2005, 32 p.
17. Sîmboteanu A. Formarea şi dezvoltarea profesională a cadrelor pentru administrația
publică din perspectiva edificării societății bazate pe cunoaştere şi valorilor euroconforme. În:
Administrarea publică: teorie și practică. [accesat 11.11.2019] În: http://aap.gov.md/files/
publicatii/revist/ articole/88/ro/Sîmboteanu.pdf.

Prezentat: 9 decembrie 2019.


E-mail: vadim.vintila88@gmail.com
136 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

MANAGEMENT OF THE REGIONAL DEVELOPMENT OF


TOURISM ACCORDING TO THE INTERNATIONAL EXPERIENCE

MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII REGIONALE A TURISMULUI


ÎN CONFORMITATE CU EXPERIENȚA INTERNAȚIONALĂ
DOI: 10.5281/zenodo.3707664
CZU: 338.48:005

Anna HAVRYSH-MUSAFIR,
Leading specialist of International Cooperation department
Odessa Regional Institute for Public Administration of the National Academy
for Public Administration under the President of Ukraine

SUMMARY
The article analyzes the attitude of foreign governments to the development of the tourism
and identifies models of state participation in the regulation of the tourism. The global experi-
ence in managing the regional development of the tourism is generalized in the article.
Keywords: tourism, tourism management, models of state tourism management, sustai-
nable tourism development.

REZUMAT
Articolul analizează atitudinea guvernelor străine față de dezvoltarea sectorului turistic și
identifică modele de participare a statului la reglementarea sectorului turistic. Este generaliza-
tă experiența mondială a gestionării dezvoltării regionale a sectorului turistic.
Cuvinte-cheie: turism, managementul turismului, modele de management de stat al turis-
mului, turism durabil.

Tourism is more than just an area of ac- outbound tourists, payments to the bud-
tivity. This industry is one of the key com- get and employed in the tourism), there
ponents of the whole diverse economy. It are significant problems and deficiencies
is closely linked to the development of the that significantly differentiate the tourism
entire economic policy of a country, and of Ukraine and European countries.
therefore deserves national and interna- Tourism is a complex, multifaceted eco-
tional support no less than other sectors. nomic system with an extensive network
Regional development management is of connections, gathering more than 40
the only system of territory management related branches of the national economy
and management of specialized complex- (hotel, transport, communication, etc.).
es of regions, among which special place is It is a specific and rather complex object
occupied by recreational and tourist com- of regional development management,
plexes. Despite the positive trends in the which should be based on certain state
tourism in the regions of Ukraine (increase tourism policy and such basics of function-
in the number of domestic, inbound and ing as tourism legislation, state regulation.
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 137

World experience of regional develop- resolved “inside” of a particular multi-


ment shows that in the modern world there sector ministry at the level of the relevant
is no dominant model of state regulation branch. At the same time, the department
of regional development of tourism. More- of this ministry responsible for tourism
over, in this area the differences between development in the country carries out
the countries are especially large, that is a its activity in two directions: it solves or
direct consequence of regional diversity. regulates general issues of state regula-
In the organizing and development of tion (development of legal framework,
tourism activities in different countries of coordination of activities of regional rep-
the world, there are three types of models resentative and executive power, interna-
of state participation in the regulation of tional cooperation at the interstate level,
this important component of the national gathering and processing of statistical
economy [4]. information, etc.) and directs and coordi-
The first model assumes the absence of nates marketing activities (participation
a central State Tourist Administration. All in exhibitions and international associa-
issues are solved locally on the basis and tions in the tourism field, management of
principles of market “self-organization”. the tourist representation offices of the
Governments use such model where tour- country abroad etc.).
ism is not very needed in the national econ- Let’s look at some publications that can
omy at all, or where tourism market actors be an algorithm for improving tourism fi-
are strong, that means able to solve their nancing, achieving its sustainable devel-
problems without government involve- opment and increasing tourism revenue to
ment. Such model for the management of GDP.
the tourism industry was adopted in the Lindsay Wittenberg and Dr. Kate John-
United States after the USTTA liquidation in son’s article ,,EU Financing: Myths, Realities
1997. That was a state organization which and Strategy” focuses on European Com-
was responsible for the development of mission tourism financing opportunities
tourism in the country. [5]. EU tourism funding opportunities are
The second model assumes the pres- limited not only by the Structural Funds
ence of a strong and authoritative central but also by a number of other programs.
body - a ministry that controls the activi- Together, they cover economic progress,
ties of all enterprises of the tourism in the rural development, education, culture, in-
country. Its implementation requires ap- ternational cooperation, cooperation with
propriate conditions, namely: significant Latin America and Asia, society, and infor-
financial investments in the tourism, in mation technology.
particular in advertising and marketing, The authors say that searching funding
investing in tourism infrastructure etc. means a clear goal and a well-designed
Such model of tourism management or- project concept that will satisfy the spon-
ganization operates in Egypt, Mexico, Tu- sor’s views and suggestions. Attention is
nisia, Turkey and other countries where also drawn to the fact that not only large
tourism is one of the main sources of for- companies or partnerships but also small
eign exchange budget revenues. organizations, businesses and institutions
The third model is prevalent in devel- can receive EU funding. The most impor-
oped European countries. In countries tant is the calculation of possible losses
where such model is used, the issues of and risks for both parties. Therefore, you
tourism development in the country are need to apply for funding for a unit that is
138 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

fully prepared and has all the calculations - determining the capabilities of the
and analysis. grantor;
The authors describe the myths and - search for partners;
realities surrounding EU funding. They - preparation of proposals in clear lan-
say that EU funding is not just a bunch of guage with all necessary information.
gold bars that anyone can get, but it is not All the above actions are only a good
within reach. Only a well-prepared and start and a basis for further exploration of
calculated organization that is ready for the project’s conditions and opportunities.
international cooperation, ready to reap Therefore, you need to complete the initial
benefits to both parties, can receive such stage as best you can to be ready to resell
assistance. An organization receives 100% your project [5].
funding for a project very rarely. Costs in Let’s look at some facts and indicators of
the range of 25% to 75% are most often tourism development [6, 7]:
covered. The project should be thought - the third rated most economically ac-
through to the smallest detail. The main tive sectors of the European Union;
thing is that there should be a timeframe - includes a large number of different
for each stage. After full preparation of services and professions;
the project, a request for funding is sub- - relatively stable sector despite the un-
mitted. The answer is available after 4-5 stable economic situation.
months sometimes. Socio-economic importance of the
According to the authors the reality is tourism:
so that the sponsor will select only the - 5% of EU GDP;
project that will operate within the pro- - 5.2% of EU employment (9.7 million
gram of the sponsoring company. That workers).
means that only those ideas and decisions Key challenges for the sustainable de-
are taken into account which is interesting velopment of the EU tourism:
financially and economically. Before sub- - reducing the seasonality of demand
mitting ideas and projects to the grand, for services;
you need to thoroughly study the field - improving the quality of services of
of activity of the fund and understand the industry;
whether it will be interesting for you to - support and improvement of quality of
fund. life of the population - users of services;
The authors list such funds as they can - reducing the use of resources and the
finance: defect producing;
- structural funds; - preservation of cultural heritage;
- educational; - giving the industry greater attention
- economic development; and importance in forming the budget
- cultural; part.
- the environment; The Guide to Sustainable Tourism Man-
- information technology, etc. agement Development Achievement out-
Scientists propose the following se- lines the primary goal of improved knowl-
quence of actions for creation a successful edge and critical awareness of involving
project: local government in tourism management.
- creating a strategy and action plan; It seeks to raise the level of negotiations
- project evaluation; on the impact of local government and
- clarity, understandability of goals; its capabilities on the actual management
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 139

of tourism. The guide intends to inspire a economic and other spheres of life [8].
critical evaluation of the challenges, issues In David Harcomb’s article, the author
and opportunities faced by local authori- identifies three types of influences that
ties and, as a result, increase the number of are attractive for tourists [9]. Which are:
problematic issues addressed by tourism economic, environmental impact, socio-
officials and representatives of the local cultural. Sometimes, some influences are
community. associated with the tourism, although they
The authors explain that the phenom- arise with the development of other indus-
enon of ,,tourism management” does not tries. But while all these factors can be con-
mean managing hotels, tourist shops and sidered as consistent features of modern
other objects in this sphere. The broader society, at the same time, they say that the
concept is referred to as tourism infrastruc- tourism is in contact with them and is a di-
ture management. That is, a set of enter- rect participant in their appearance.
prises, institutions and institutions which The author gives examples of positive
activities are aimed at meeting the needs and productive impact of tourism develop-
of people involved in health or recreation, ment.
as well as communication and transport In terms of economic benefits, the ar-
routes and tourist accommodation facili- ticle discusses the following:
ties that provide conditions for stable func- - development of foreign exchange;
tioning. Tourism infrastructure is regarded - creation of new jobs and opportuni-
as a coherent system consisting of two ties;
subsystems: social and industrial, which - incentive for trade and enterprise de-
are interconnected and interdependent velopment;
with respect to the serving entity. In turn, - introduction of new infrastructure in
the infrastructure forms the tourist regions all areas of public life;
in some sense, promotes tourist specializa- - increasing the development of the re-
tion and business profile, because due to gion;
the availability of infrastructure links be- - raising tax collection, which leads to
tween individual objects determine the higher expenditures from the state budget;
quality of service in a particular territory. - development of the multiplier effect.
It is interesting to identify that tour- The author devotes major part of the
ism planning and policy development are article to the multiplier effect. He gives
based on six platforms. Which are: examples of the impact of tourism on the
- protection; growth of population income and replen-
- warning; ishment of the local budget - salaries of
- adaptation; employees of hotels, restaurants and other
- knowledge; places of leisure, advertising costs, taxes
- stability; received, which are spent on the construc-
- full evaluation. tion of roads, new objects and more. But
The authors note that the guide is not a despite this, the scientist says that this ef-
step-by-step plan of action for use in local fect, of course, manifests itself in different
practice to achieve tourism management terrain, differently depending on the capa-
goals. Each country has its own character- bilities of the region, country, and territory.
istics and indicators. Therefore, it is neces- The author notes that the tourism
sary to take into account the peculiarities sphere can create its negative consequenc-
of the region and particularities of political, es except positive ones. Wherever a tourist
140 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

appears, there is a marked rise in prices for Such arrangements are agreed upon
products, goods, imports, artificial inflation and subsequently agreed in detail by the
on land pricing, rising costs for improving audit committee. Some local authorities
tourism infrastructure, and as a result of create the plan individually; others take
cuts to other areas. Therefore, the locals action within whole regional programs, to-
have to change their lifestyles and some- gether with other associations.
times even move to another city. So the There are four key criteria to consider in
study of the author is to find the benefits order to accomplish certain tasks and to set
of a good impact on economic life over the the right goal:
negative. - doubts
The author systematizes the factors of • why implement the service;
negative impact: • what is the best way to implement
- local budget expenditures (loss of re- them;
sources); • what other opportunities exist;
- increased propensity to import; - comparison
- alternative costs; • what type of tourism you can compete
- moving results; with;
- over expenditure on tourism; • what key indicators to use;
- inflation and artificial rise in land prices; • what will be the cost of the service
- seasonality problems; after determining the effectiveness of the
- use of foreign labor; system;
- creation of new high prices; • what improvements should be made;
- problems due to foreign investment. • how the planned improvements are
But despite all the authors say that we measured;
need to find a balance and try to eliminate • which practices to compare to make
the negative actions and factors for the the right improvements.
sustainable development of success [9]. - consultation
Judith Barat considers in her article a • it is important for the service to get the
“process of highest utility” from the activi- best result, so you need to consult with the
ties of local authorities [10]. This process users and those who implement the ser-
consists of analyzing the activities of lo- vice;
cal authorities in the tourism to meet the • consultations should take into account
needs of the local community. The analysis the wishes of both the service providers
consists of a number of measures: and the clients;
- reviewing services provided by local - competition
authorities and measuring their non-per- • what alternative goals might be more
formance in a particular region; beneficial;
- demonstrating ways to achieve the • how the service can act to minimize
highest utility; costs and more.
- creating an annual plan for the highest The article describes the entire pro-
utility; cess of compiling the program itself and
- creating a detailed five-year plan, tak- achieving the best result. Audit and ap-
ing into account the use of the highest proval involvement are also justified. As a
standards, the best results aimed at im- conclusion, the author says that the imple-
proving the living standards of the local mentation of such an idea was purely for
community. the sake of improving the living standards
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 141

of the community of a territory through The results of the study show that the
the introduction of more effective activi- global experience of regional development
ties of local authorities in the field of tour- indicates that in the modern world there
ism services [10]. is no dominant model of state regulation
Conclusions. Summing up we can draw of regional tourism development. Some
the most important conclusion consider- elements of mechanisms for managing
ing only a small part of the experience of the regional development of the tourism
foreign countries. The tourism is one of the in countries, the effectiveness of which
key sectors through which the potential is time-tested and confirmed by specific
and budget of the region (cities or coun- achievements in tourism development,
tries in general or the European Union as should be used for the development of
a whole) are significantly increased. The tourism in the regions of Ukraine, taking
most interesting thing is that when plan- into account its historical, legal and cultur-
ning the development of a territory, the al features. And in terms of finding forms
development of tourism is considered the of constructive cooperation, the most pro-
same as other areas - education, indus- ductive is the interaction of administrative
try, transport and others. It is evident that bodies at different levels of state and re-
Ukraine still lacks a thorough study of the gional government, as well as the involve-
tourism and the prospects for its sustain- ment of the private sector in order to fulfill
able development. relevant public tasks.

REFERENCES
1. Dolishniy M. I. Regionalna polityka: metodologiya, metody, практика / М. І. Dol-
ishniy, P. J. Belenkij. Lviv: IR D NAN Ukrainy, 2001, 719 p.
2. Bandur S. I. Suchasna regionalna socialno-economichna polityca derzhavy: teo-
rija, metodologija, praktyka / S. I. Bandur, Т. А. Zayac, І. V. Теrоn. К.: Naukova dumka,
2002, 250 p.
3. Gerasymchuk Z.V. Regionalna polityka stalogo rozvytku: metodologija formu-
vannya, mehanizmy realizacii / Z.V. Herasymchuk . Luck, 2001, 245p.
4. Gorban G. P. Economica i upravlinnya, 2011, №4, p. 110-113. Online: http://tour-
lib.net/statti_ukr/gorban2.htm/.
5. Lindsay Wittenberg and Dr Keith Johnson, EU Funding and You: Myth, Reality
and Strategy. Online: http://www.insights.org.uk/articleitem.aspx?title=EU+Funding
+and+You%3A+Myth%2C+Reality+and+Strategy/.
6. Ilona Lelonek Husting, Challenges and opportunities for sustainable tour-
ism development. Online: http://sustainabledevelopment.un.org/content/
documents/4119I.LELONEK_HUSTING_UN%20Expert%20meeting_Final.pdf.
7. Cristina CALABRO’, Sustainable Tourism within the EU Tourism Policy. Online:
http://cor.europa.eu/en/activities/arlem/activities/meetings/Documents/cristina-ca-
labro-stineutourism-policy.pdf.
8. Achieving sustainable local tourism management Phase 1 Practitioners guide.
Online: http://www.sustainabletourismonline.com/awms/Upload/Resource/book-
shop/Dredge_LTM%20Ph%201%20PracGuide.pdf/
9. David PT Harcombe, The Economic Impacts of Tourism. Online: http://www.jour-
nal.au.edu/abac_journal/may99/article3_f.html/
142 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

10. Judith Barratt, The Impact of Best Value on Local Authority Tourism. Online:
http://www.insights.org.uk/articleitem.aspx?title=The+Impact+of+Best+Value+on+Loca
l+Authority+Tourism/

Prezentat: 10.02.2020.
E-mail: havrysh.anna@gmail.com
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 143

ANALIZA JURIDICĂ A UNOR FORME ATIPICE DE MUNCĂ

LEGAL ANALYSIS OF SOME ATYPICAL FORMS OF WORK


DOI: 10.5281/zenodo.3707674
CZU: 349.22:331.106.29

Tatiana MIHAILOV,
avocat, Uniunea Avocaților din Republica Moldova,
doctorand, Universitatea de Stat din Moldova

SUMMARY
The concept of atypical work, is becoming more and more studied in the last decades, and thus
the doctrinaires have been trying to define it, to give a classification of the atypical forms of work and
to make proposals with regards to improving the labor legislation or creating a new mechanism of
legal regulation of some atypical forms of work which are currently outside of the legal framework.
Keywords: atypical work, temporary employment through a work agent, part-time employ-
ment.

REZUMAT
Conceptul de muncă atipică devine unul tot mai studiat în ultimele decenii, doctrinarii încer-
când să-l definească, să dea o clasificare a formelor de muncă atipică și fac propuneri în vederea
prefecționării legislației muncii sau creării unui nou mecanism de reglementare juridică a unor for-
me de muncă atipică care în prezent se află în afara cadrului legal.
Cuvinte-cheie: munca atipică, munca prin agent de muncă temporară, munca cu fracțiune de
normă.

Munca prin agent de muncă temporară este munca prestată de un salariat tempo-
reprezintă o figură juridică distinctă, care rar care a încheiat un contract de muncă
bulversează conceptul clasic al dreptului temporară cu un agent de muncă tempora-
muncii referitor la subordonarea salariatului ră și care este pus la dispoziția utilizatorului
față de angajator. pentru a lucra temporar sub supravegherea
Munca prin agent de muncă temporară și conducerea acestuia din urmă [2].
împreună cu contractele de muncă pe dura- Particularitatea muncii prin agent de
tă determinată și de muncă pe timp parțial, muncă temporară constă în medierea din-
constituie instrumentele prin care se pune tre prestatorul (salariatul) și beneficiarul
în practică diversificarea tipurilor de relații (utilizatorul) muncii de către o persoană
de muncă și asigurarea unui număr sufici- juridică autorizată pentru a funcționa ca
ent de locuri de muncă [12]. agent de muncă temporară. Contractul de
Legislația în vigoare a Republicii muncă se încheie între angajat și agentul de
Moldova nu conține o reglementare expre- muncă temporară, acesta din urmă înche-
să a acestei forme atipice de muncă. Potrivit ind cu utilizatorul un contract de punere la
art. 88, alin.(1) din Codul Muncii al Români- dispoziție, echivalent cu un contract de pre-
ei  munca prin agent de muncă temporară stări servicii. Legea prevede ca toate ches-
144 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

tiunile ce țin de durată, condiții de lucru, semnul egalității între angajator – bene-
sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească ficiarul direct al muncii salariatului, care
salariatul etc. să fie specificate în contractul este obligat să achite la timp şi integral
încheiat între utilizator și agentul de muncă. salariul, şi agentul de muncă temporară, a
Specificul muncii ce trebuie prestată, dura- cărui obligație este de a pune muncitorul
ta și salariul sunt de asemenea cuprinse în la dispoziția unui terț utilizator care va be-
contractul semnat între angajat și agentul neficia efectiv de munca salariatului. Mai
de muncă temporară [5, p. 40]. mult, această formă de organizare a mun-
Munca prin agent de muncă temporară cii este aplicabilă doar în interiorul Uniunii
implică trei persoane: agentul de muncă te- Europene, iar Republica Moldova abia din
moporară, în calitate de angajator, salariatul 2014 este la faza Acordului de asociere cu
și utilizatorul. UE, având încă de parcurs un drum lung
Agentul de muncă întotdeauna este o până la aderare [8, p. 45].
persoană juridică autorizată. Specific aces- Dacă inițial munca cu fracțiune de nor-
tui agent este că el nu are, în principiu, un mă a fost utilizată mai mult ca modalita-
obiect de activitate propriu, ci exercită te de suplimentare a veniturilor (ca un al
activități de contractare pe baze temporare doilea loc de muncă), în ultimele decenii
a personalului. Salariatul temporar încheie ale secolului trecut ea a devenit un ade-
un contract de muncă temporară cu agen- vărat fenomen. Munca part-time a înce-
tul de muncă temporară, în temeiul căru- put să fie în multe cazuri singura activitate
ia prestează munca sub supravegherea și desfășurată de către salariat – adesea o al-
conducerea utilizatorului, deși calitatea ternativă la șomaj [4, p. 91].
exclusivă de angajator îi revine agentului Problematica necesității flexibiliză-
de muncă temporară. Salariatul temporar rii muncii, prin promovarea în planul
se bucură de egalitate de tratament cu alți piețelor muncii a formelor de muncă cât
salariați ai utilizatorului. Utilizatorul este mai diverse și flexibile, a impus necesita-
beneficiarul muncii salariatului. Utiliza- tea ca Organizația Internațională a Muncii
torul, neavând calitatea de angajator, nu (OIM) să acorde o atenție din ce în ce mai
are nici o obligație care ar rezulta dintr-o mare muncii cu timp parțial. Acest lucru
asememenea calitate, cu excepția celei de a culminat cu adoptarea de către OIM a
a-i asigura salariatului condițiile de muncă Convenției nr. 175/1994 [3] privind munca
[10, p. 455]. cu timp parțial și, respectiv, a Recomandă-
Ca natură juridică munca temporară se rii nr. 182/1994 [7] privind munca cu timp
aseamănă cu instituția detașării, în cazul parțial, aceasta din urmă reprezentând un
căreia salariatul beneficiază de drepturi su- model și o sursă de inspirație pentru state-
plimentare în bani și natură [11, p. 30]. le naționale în adoptarea sau modificarea
În opinia doctrinei autohtone, cea mai unor acte normative interne în acord cu
importantă trăsătură distinctă este faptul prevederile Convenției.
că agentul de muncă temporară nu este În conformitate cu prevederile art. 97
un angajator în sens clasic, în folosul căruia alin. (1) din Codul muncii al Republicii Mol-
să fie prestată muncă, iar relația de muncă dova, angajatorul poate angaja salariaţi cu
stabilită între agentul de muncă tempo- ziua sau săptămâna de muncă parţială (pe
rară şi lucrător (salariat) are ca finalitate fracţiune de normă), durata concretă a tim-
punerea la dispoziție a unei întreprinderi pului de muncă parţial fiind consemnată în
utilizatoare ce va beneficia de munca sa- contractul individual de muncă [1].
lariatului. Respectiv, nu putem pune sub În raport cu definiția „lucrătorului cu
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 145

timp parțial”, în viziunea Convenției OIM nr. raport cu salariaţii cu normă întreagă care
175/1994, aceasta desemnează lucrătorul prestează o muncă echivalentă la aceeaşi
salariat a cărui durată normală de muncă unitate dacă un asemenea tratament se
este inferioară celei a lucrătorilor cu normă bazează exclusiv pe durata timpului de
întreagă, aflați într-o situație comparabilă. muncă zilnic sau săptămânal şi nu are o
Noțiunea de „salariat comparat”, preluată și justificare obiectivă.
în dreptul românesc, este concordantă cu Angajatorul este obligat să informeze,
cea care decurge din normele Convenției la timp, cu privire la apariția unor locuri de
nr. 175/1994. Pentru exprimarea acestei muncă cu fracțiune de normă sau cu nor-
noțiuni, ca și în dreptul național, se are în mă întreagă, pentru a facilita transferurile
vedere „lucrătorul cu normă întreagă”, aflat de la normă întreagă la fracțiune de normă
într-o situație comparabilă. Reglementările și invers. Informaţia privind funcţiile vacan-
Convenției fac trimitere expresă și la prin- te va fi adusă la cunoştinţa salariaţilor şi re-
cipiul non-discriminării în cadrul relațiilor prezentanţilor acestora la nivel de unitate
de muncă și al egalității de tratament al printr-un anunţ public plasat pe un panou
salariatului încadrat cu timp parțial față de informativ cu acces general la sediul unită-
ceilalți salariați încadrați cu normă întrea- ţii, precum şi pe pagina sa web, după caz.
gă. Potrivit acestora, drepturile privind să- Vulnerabilitatea economică și identita-
nătatea și securitatea în muncă și alte ase- ră a salariaților cu fracțiune de normă, ca și
menea drepturi care nu pot fi fracționate manifestările de discriminare indirectă pe
se aplică integral și celor care sunt încadrați care aceste forme contractuale le ascund
cu contract de muncă cu fracțiune de nor- nu sunt la fel de evidente ca în cazul altor
mă, fără nici o deosebire legată de tipul de contracte de muncă atipice.
contract [6]. Munca precară este îndeobște asociată
Trebuie să facem, totodată, o remarcă cu contractul de muncă pe durată deter-
importantă, potrivit căreia ziua de muncă minată, acesta consituind mult mai frec-
parţială sau săptămâna de muncă parţială vent prilej de analize și îngrijorări la nivel
poate fi stabilită atât la momentul angajării național și european. Mai mult, unii au-
la lucru, cât şi mai târziu (pe parcursul exe- tori nici nu includ munca cu fracțiune de
cutării contractului individual de muncă), normă între categoriile de contracte non-
doar prin acordul dintre salariat şi angaja- standard, deoarece acesta nu ar conține
tor [9, p. 49]. germenele de precaritate ce caracterizea-
Potrivit art. 971 din Codul muncii, nu se ză munca atipică. Iar durata efectivă a zilei
admite tratamentul mai puţin favorabil de lucru nu ar fi, prin ea însăși, decisivă cât
al salariaţilor cu timp de muncă parţial în privește raportarea la standard [4, p. 97].

BIBLIOGRAFIE
1. Codul Muncii al Republicii Moldova, nr. 154 din 28.03.2003. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2003 nr. 159-162.
2. Codul Muncii al României, nr. 53 din 24.01. 2003. În: Monitorul Oficial al României ,
2011, nr. 345.
3. Convenția OIM privind munca cu timp parțial, nr.175 din 24.06. 1994, în vigoare din
28.02.1998.
4. Dimitriu R. Reflecții privind contractul cu fracțiune de normă.// Conferința națională
„Actualități și perspective în legislația muncii”. București: Universul Juridic, 2016, pag. 91.
146 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

5. Guga Ș. Munca atipică în România de la izbucnirea crizei. O perspectivă de ansamblu.


București: Next Publishing, 2016, pag. 40.
6. Marica M-E. Aspecte legate de contractul cu fracțiune de normă în lumina
reglementărilor interne, internaționale și europene. Analiză comparativă. // Revista română
de dreptul muncii, 2019, nr. 1.
7. Recomandarea OIM privind munca cu timp parțial, nr.182 din 24.06.1994.
8. Romandaș N. et. al. Natura juridică plurivalentă a detașării în cadrul raporturilor
de muncă // Revista Administrarea Publică, 2015, nr. 4, pag. 45. (Prin formula et. al. sunt
substituiți autorii Furculiță A., Postu M. )
9. Romandaș N. și Boieșteanu E. Unele reflecții juridice privind modelarea deciziilor
angajatorului în segmentul resurselor umane în vederea optimizării cheltuielilor pentru
personalul angajat // Revista Administrarea Publică, 2011, nr. 1, pag. 49.
10. Roșioru F. Dreptul individual al muncii. Curs universitar. București: Universul Juridic,
2017, pag. 455.
11. Țiclea A. Particularități ale contractului de muncă temporară.// Conferința națională
„Propuneri de lege ferenda privind perfecționarea legislației muncii din România”.
București: Universul Juridic, 2015, pag. 30.
12. Vieru E. Aspecte generale privind munca prin agent de muncă temporară. În:
https://www.universuljuridic.ro/aspecte-generale-privind-munca-prin-agent-de-munca-
temporara/.

Prezentat: 18.11.2019.
E-mail: mihailov.tatiana@gmail.com
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 147

PROBLEME ACTUALE PRIVIND IDENTIFICAREA


TEMEIURILOR PENTRU EFECTUAREA MĂSURILOR
SPECIALE DE INVESTIGAȚIE

CURRENT PROBLEMS CONCERNING THE IDENTIFICATION


OF THE THEMES FOR THE EXECUTION OF THE SPECIAL
RESEARCH MEASURES
DOI: 10.5281/zenodo.3707684
CZU: 343.137.2

Ilie BOTNARI,
doctorand,
Academia ,,Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne

SUMMARY
The special investigative activity represents one of the most applicable actions of the law
enforcement bodies in order to find hot traces of antisocial facts.
A key role in this activity is also the process of carrying out special investigative measures,
including the recording of its results.
At the present stage, in judicial practice, the subjects of special investigative activities often
face some normative problems in order to carry out special investigative measures, which is
why we intend to approach them tangentially in the present scientific approach.
Keywords: legal matters, legal basis, antisocial facts, special investigation activity, special
investigation measures.

REZUMAT
Activitatea specială de investigații reprezintă una dintre cele mai des aplicate acțiuni ale
organelor de ocrotire a normelor de drept în vederea descoperirii pe urme fierbinți a faptelor
antisociale.
Un rol primordial în cadrul acestei activității îi revine procesului de efectuare a măsurilor
speciale de investigații, inclusiv consemnarea rezultatelor acesteia.
La etapa actuală, în practica judiciară, subiecții activității speciale de investigații deseori
se confruntă cu unele probleme de ordin normativ în vederea realizării măsurilor speciale de
investigații, fapt pentru care ne propunem să le abordăm tangențial în prezenta lucrare.
Cuvinte-cheie: subiecții de drept, temei legal, fapte antisociale, activitatea specială de
investigație, măsuri speciale de investigații.

Introducere. Descoperirea infracţiu- uni de urmărire penală, de măsuri speciale


nilor reprezintă procesul de efectuare de de investigaţii şi alte activităţi, în vederea
către organele împuternicite, conform constatării indicilor comiterii infracţiu-
competenţei lor, a unui complex de acţi- nii, acumulării probelor, stabilirii tuturor
148 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

persoanelor implicate în comiterea ei şi lirea referinţei lor la pregătirea sau comi-


aplicarea faţă de acestea a măsurilor pre- terea infracţiunii, constituie unul din sco-
văzute de lege. Relevarea infracţiunii este purile activității speciale de investigații și
o parte componentă a cercetării cauzei procesului penal, care poate fi soluţionat
şi conţine măsuri şi activităţi, care urmă- prin intermediul măsurilor speciale de in-
resc scopul de a stabili esenţa infracţiunii, vestigaţii.
persoanele implicate la comiterea ei,de a Necesitatea şi importanţa definirii lega-
colecta probele necesare, precum și stabi- le a activităţii speciale de investigaţii reiese
lirea tuturor circumstanţelor prevăzute de dintr-o altă necesitate ce se referă la înţele-
legea procesual-penală. gerea corectă a esenţei juridice şi sferei de
Un rol deosebit de important în desco- acţiune a unuia dintre cele mai importante
perirea adevărului în procesul cercetării domenii de activitate de stat, prin care gu-
infracţiunilor îl are activitatea specială de vernarea îşi realizează obligaţiunea asumată
investigaţii. Astfel, prin efectuarea măsu- faţă de cetăţenii săi, şi anume, cea de garant
rilor speciale de investigaţii putem obţine al principalelor valori sociale – drepturile şi
răspuns la întrebările dacă a fost comisă libertăţile fundamentale ale omului - împo-
infracţiunea, care sunt circumstanţele de- triva pericolelor generate de acei care nu se
lictului, elucidate persoanele implicate, conformează rigorilor legii penale, care se
vinovăţia lor etc. eschivează de la răspunderea penală sau
Metode şi materiale aplicate. În pro- de la executarea pedepsei. Din perspecti-
cesul elaborării prezentei lucrări au fost va dreptului internaţional, este absolut fi-
aplicate următoarele metode de investi- resc ca un stat, pentru asigurarea valorilor
gaţie: analiza logică, analiza comparativă supreme ale cetăţenilor şi securităţii naţio-
şi sinteza. nale, să anticipeze şi să reacţioneze prompt
În calitate de suport ştiinţific au fost în vederea sistării acţiunilor infracţionale în
utilizate cadrul normativ în vigoare, unele curs de pregătire sau desfăşurare. Or cel mai
reflecții doctrinare din cadrul domeniului important lucru în acest sens este obţine-
supus investigării. rea cât mai rapidă a informaţiilor utile des-
Conținutul de bază. Activitatea spe- pre planurile şi acţiunile criminale ale celor
cială de investigaţii asigură cunoaşterea care pregătesc sau comit astfel de fapte. La
evenimentelor care au avut loc, a celor fel de firească este și intervenţia organelor
care se află în proces de pregătire sau se competente ale statului în vederea identi-
desfăşoară în prezent , precum şi a celor ficării făptaşilor şi tragerii lor la răspundere
care pot să survină în viitor. Toate eveni- atunci când, din anumite considerente, nu
mentele, faptele şi persoanele ce prezintă s-a reuşit curmarea la timp a infracţiunilor
interes pentru descoperirea infracţiunilor, [3, p. 49].
poartă un caracter tainic, necunoscut, iar Având în vedere caracterul specific al
măsurile speciale de investigaţii au meni- activității speciale de investigaţii, legislato-
rea de a releva informaţii care dau posi- rul a impus un regim special de efectuare și
bilitate de a le stabili. Pregătirea şi comi- consemnare a măsurilor speciale de inves-
terea infracţiunilor presupun survenirea tigaţii, a determinat nomenclatorul temeiu-
diferitor schimbări în mediul înconjură- rilor de efectuare a lor, a impus necesitatea
tor, care se pot reflecta în urmele de pe respectării anumitor condiţii de efectuare.
diferite obiecte materiale sau în obiecte Pe de altă parte, necesitatea asigură-
materiale propriu-zise. Depistarea acestor rii unui echilibru între nevoia de ocrotire
urme, a obiectelor şi documentelor, stabi- permanentă a societăţii şi cetăţenilor, ca
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 149

valoare majoră, şi imperativul respectării b) persoanele care se ascund de orga-


drepturilor şi libertăţilor fundamentale nele de urmărire penală sau de instanţa
ale omului solicită identificarea în plan de judecată ori care se eschivează de la
legislativ a unor soluţii optime în ceea ce executarea pedepsei penale;
priveşte utilizarea tuturor posibilităţilor c) persoanele dispărute fără urmă şi
acordate de către legislator. necesitatea stabilirii identităţii cadavrelor
Cu regret, urmare a mai multor con- neidentificate;
sultări și ședințe comune din ultimii d) circumstanţele care pun în pericol
ani cu subiecții activității speciale de ordinea publică, securitatea militară, eco-
investigații, s-a constatat unanim fap- nomică, ecologică sau de altă natură a
tul că legislația actuală nu oferă pârghii statului;
reale de acumulare a informațiilor și de e) circumstanţele ce pun în pericol se-
efectuare a investigațiilor premergătoa- curitatea investigatorului sub acoperire
re urmăririi penale, iar conducătorul sub- sau a membrilor familiei acestuia;
diviziunii este în drept să autorizeze doar 3) actele procesuale ale ofiţerului de
culegerea de informații, chestionarea și urmărire penală, ale procurorului sau ale
identificarea persoanei, care se rezumă la judecătorului de instrucţie în cauzele pe-
acumularea informațiilor din sursele des- nale aflate în procedura acestora;
chise și rețelele de socializare, ceea ce nu 4) interpelările organizaţiilor internaţi-
oferă pe deplin volumul informativ necesar onale şi ale autorităţilor de drept ale altor
pentru documentarea eficientă la faza pre- state în conformitate cu tratatele internaţi-
mergătoare pornirii procesului penal. Mai onale la care Republica Moldova este parte;
mult, nici un mijloc de probă, acumulat în 5) raportul ofiţerului de investigaţii
cadrul dosarului special, nu poate fi utilizat privind circumstanţele ce pun în pericol
în calitate de probă în cadrul procesului pe- securitatea proprie, a familiei sale şi a per-
nal. Astfel, se constată că în prezent, marea soanelor apropiate lui.
majoritate a dosarelor speciale sunt pornite Măsurile speciale de investigaţii se auto-
pentru menținerea indicilor cantitativi. rizează şi se înfăptuiesc în cazul când sunt
În așa mod, legislația actuală regle- îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
mentează diferit temeiurile și condițiile a) realizarea scopului procesului penal
pentru efectuarea măsurilor speciale de este imposibilă pe altă cale ori există un
investigaţii în Legea privind activita- pericol pentru securitatea statului; şi
tea specială de investigaţii nr. 59 din b) măsura specială de investigaţii este
29.03.2012 la art.19 [1] și în Codul de proporţională cu restrîngerea drepturilor
procedură penală [2] la art.1323.  şi libertăţilor fundamentale ale omului [1].
Articolul 19 al Legii ASI stipulează: Articolul 1323 al Codul de procedură
Temeiurile pentru efectuarea măsuri- penală stipulează
lor speciale de investigaţii sunt: Temeiurile pentru efectuarea măsurilor
1) circumstanţele neclare în legătură speciale de investigaţii sunt:
cu pornirea urmăririi penale; 1) actele procesuale de dispoziţie
2) informaţiile, devenite cunoscute, ale ofiţerului de urmărire penală, ale
privind: procurorului sau ale judecătorului de
a) fapta prejudiciabilă în curs de pre- instrucţie în cauzele penale aflate în pro-
gătire, de comitere sau comisă, precum şi cedura acestora;
persoanele care o pregătesc, o comit ori 2) interpelările organizaţiilor inter-
au comis-o; naţionale şi ale autorităţilor de drept ale
150 Ad m in istr are a Publi c ă n r. 1 , 2 0 2 0

altor state în conformitate cu tratatele efectuează măsura specială de investi-


internaţionale la care Republica Moldova gaţii întocmeşte un proces-verbal pentru
este parte; fiecare măsură autorizată de judecătorul
3) cererile de comisie rogatorie ale or- de instrucţie sau de procuror” [1, art. 22]
ganelor de drept ale altor state în confor- și prevederilor articolului 132 5 alin.(1) al
mitate cu tratatele internaţionale la care Codului de procedură penală: „Ofiţerul
Republica Moldova este parte [2]. care efectuează măsurile speciale de in-
Legislația în vigoare privind activitatea vestigaţii întocmeşte un proces-verbal
specială de investigații fiind reglementată pentru fiecare măsură efectuată...”, iar
urmare a modificărilor legislației din articolul 132 9 stipulează la alin.(1) că: „In-
2012 și introdusă într-un capitol aparte terceptarea şi înregistrarea comunicări-
în Codul de procedură penală, reprezintă lor (MSI) se efectuează de către organul
în esență o transcriere a prevederilor legii de urmărire penală sau de către ofiţerul
ASI în Cod de procedură penală. de investigaţii.” și la alin.(7) că: „În termen
Totodată, la compartimentul temeiurile de 24 de ore după expirarea termenului
și condițiile pentru efectuarea măsurilor de autorizare a interceptării, organul de
speciale de investigaţii, în legea ASI, com- urmărire penală sau, după caz, procuro-
parativ cu prevederile Codului de pro- rul întocmeşte la finele fiecărei perioade
cedură penală, sunt stipulate mai multe de autorizare, un proces-verbal privind
temeiuri pentru efectuarea MSI, oferind interceptarea şi înregistrarea comunică-
posibilitatea efectuării lor în afara proce- rilor” [2, art. 1325,9].
sului penal la acumularea informaţiilor pri- Astfel, deși prevederile articolului 1324
vind fapta prejudiciabilă în curs de pregă- ale Codului de procedură penală regle-
tire, persoanele care se ascund de organul mentează că procurorul care conduce
de urmărire penală, persoanele dispărute sau exercită urmărirea penală pune, prin
fără urmă, circumstanţele care pun în pe- ordonanţă motivată, măsura specială de
ricol ordinea publică, securitatea statului, investigaţii în executarea subdiviziunilor
securitatea investigatorului sub acoperire, specializate ale autorităţilor indicate în Le-
a ofiţerului de investigaţii, a familiei sale şi gea privind activitatea specială de investi-
a persoanelor apropiate lui. gaţii, constatăm o deficiență prin care la
Deși formal legea privind activitatea efectuarea măsurii speciale de investigații
specială de investigații acordă împuter- interceptarea și înregistrarea comunicări-
niciri mai lărgi la identificarea temeiurilor lor este împuternicit cu atribuția de efec-
pentru efectuarea MSI, în realitate apli- tuare și consemnare a MSI, organul de ur-
carea acestora în practică este ineficien- mărire penală și procurorul.
tă în contextul actualelor prevederi ale Prin urmare ,,amploarea şi diversifica-
legislației. rea fenomenului infracţional, în general,
La compartimentul consemnării efec- a criminalităţii organizate şi a terorismu-
tuării măsurilor speciale de investigații lui, în special, caracterul transfrontalier
se constată, de asemenea o deficienţă a al reţelelor criminale, resursele logistice
normelor juridice contradictorii atât în deosebite alocate de acestea pentru con-
legea privind ASI, precum și în codul de solidarea activităţilor ilicite au făcut ca
procedură penală. procedeele investigative clasice folosite
În acest sens, este de menționat că, de organele de urmărire penală să devină
potrivit prevederilor art. 22, alin.(1) al practic ineficiente şi nerealiste. De aceea,
Legii ASI: „Ofiţerul de investigaţii care societatea modernă a impus crearea unor
Tribun a t ân ăr u lui c erc e t ător 151

instrumente investigative complexe, du- În acest context, se impun, în mod


blate de adoptarea unor decizii-standard imperios, modificări în legislație pen-
la nivel naţional şi internaţional, menite a tru reglementarea clară a temeiurilor
conferi autorităţilor statale capacităţi spo- pentru efectuarea măsurilor speciale de
rite de control şi combatere a infracţionali- investigații, consemnarea efectuării lor,
tăţii grave, chiar dacă, de multe ori, adop- precum și elaborarea unor propuneri în ve-
tarea şi utilizarea unor astfel de mijloace derea oferirii pârghiilor reale subiecților
au ridicat serioase controverse în materia ASI, de acumulare a informațiilor și de
încălcării drepturilor şi libertăţilor funda- efectuare a investigațiilor premergătoare
mentale ale omului” [6, p.10]. urmăririi penale.

BIBLIOGRAFIE
1. Legea privind activitatea specială de investigații nr. 59 din 29.03.2012. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.113-118 din 08.06.2012.
2. Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122 din 14.03.2003. Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 248-251 din 05.11.2013.
3. Glavan Boris, Mîrzac Victor, Calcavura Ghennadie, Activitatea specială de investigaţii:
conţinutul noţiunii, esenţa juridică, delimitări conceptuale, În: Legea și viața, nr. 3/2019.
4. Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122 din 14.03.2003. În: Monito-
rul Oficial al Republicii Moldova nr. 248-251 din 05.11.2013.
5. Glavan Boris, Mîrzac Victor, Calcavura Ghennadie, Activitatea specială de investigaţii:
conţinutul noţiunii, esenţa juridică, delimitări conceptuale, În: Legea și viața, nr. 3/2019.
6. G.-C. Maior, Un război al minţii, Intelligence, servicii de informaţii şi cunoaştere strate-
gică în secolul XXI, Bucureşti, Ed. RAO, 2011.

Prezentat: 13 februarie 2020.


Email: iliebotnari777@mail.ru
AVIZ
Continuă abonarea la ziarul „Funcţionarul Public” şi la revista metodico-
ştiinţifică „Administrarea Publică” pentru anul 2020, editate de Academia
de Administrare Publică.

Revista Ziarul
„Administrarea Publică” „Funcţionarul Public”
apare trimestrial. apare de 2 ori pe lună.
Costul unui abonament: Costul unui abonament:
3 luni - 42 lei; 3 luni - 39 lei;
6 luni - 84 lei; 6 luni - 78 lei;
Indice poştal - 76957. Indice poştal - 67919.
Secţia activitate editorială
Sergiu VLADÎCA - şef secţie
Ion AXENTI - specialist principal
Ana-Laura PAȘNIC - specialist principal
Marina PASTUH - inginer programator

Indice poştal: 76957 Bun de tipar: 12.03.2020


Adresa redacţiei: Tipar executat la Universitatea de Stat
MD-2070, mun. Chişinău, str. Ialoveni, 100 din Moldova
Tel.: (0-22) 28-40-78, fax: (0-22) 28-48-71 Tiraj: 235 ex. Hârtie offset.
E-mail: aap.editura@yahoo.com Preţ contractual.

ISSN 1813-8489

S-ar putea să vă placă și