Stiinta este ansamblul coerent, sistematic, unitor de cunostiinte despre natura, om si societate. O stiinta “tare” din p.d.v. al fundamentelor trebuie sa aiba capacitatea si metodele de observare si de scriere, de explicare, de intelegere si interpretare, de experimentare. Orice stiinta trebuie sa indeplineasca 5 conditii pentru a i se recunoaste statutul, pentru a intra in lumea stiintelor. 1. Orice stiinta trebuie sa aiba un obiect propriu de studiu. Pedagogia are ca obiect de studiu fenomenul educational si manifestarile lui concrete sub forma sistemului de invatamant, procesului de invatamant si sistemului PIE, deci pedagogia este o stiinta. 2. Orice stiinta trebuie sa aiba un sistem conceptual si un limbaj de specialitate propriu, specific. Pedagogia are notiuni si concepte proprii (elev, profesor, clasa, lectie, metode, stategie didactica, evaluare, etc.). Deci, pedagogia este o stiinta. 3. Orice stiinta trebuie sa aiba un domeniu propriu de cercetare si aplicare, metode proprii de cercetare si cunoastere. Pedagogia are un domeniu de aplicare (institutiile de invatamant), dar nu are metode proprii de cunoastere. Pe acestea le imprumuta de la stiinte inrudite : psihologia si sociologia si le adapteaza domeniului sau. Deci pedagogia este o stiinta „slaba”. 4. O stiinta trebuie sa aiba legile, principiile, normele si regulile proprii. Ca stiinta teoretica, pedagogia nu si-a formulat legile si principiile proprii, totusi cea mai importanta ramura a pedagogiei, si anume didactica si-a formulat legile si principiile pentru procesele educative scolare. Din acest p.d.v. pedagogia este o stiinta „slaba”. 5. O stiinta trebuie sa aiba cel putin o teorie inchegata, unitara. Pedagogia nu are inca o teorie inchegata si de aceea ea nu este o stiinta.
Subiectul nr. 12 : Functiile directorului (planificare, programare, organizare).
Conducerea si coordonarea procesului de invatamant implica toate sectoarele de activitate dintr-o institutie scolara, care sprijina buna desfasurare a procesului instructiv- educativ: - administratia (inclusiv cantina si internatul) - secretariatul - contabilitatea - biblioteca - sala si terenul de sport - cabinetul medical. Conducerea procesului de invatamant se fundamenteaza pe diagnoza si prognoza manageriala. Prin dignoza manageriala se constata care sunt cifrele de scolarizare, care sunt sectiile si profilele, care este dotarea scolii, care sunt performantele anterioare si starile conflictuale. Prognoza manageriala porneste de la diagnoza si descopera directiile, tendintele de evolutie a unei scoli. Orice prognoza are un anumit grad de probabilitate si de aceea se corecteaza periodic. Procesul de invatamant este condus de un consiliu de administratie din care face parte si directorul institutiei. Prin conducerea procesului de invatamant se indeplinesc urmatoarele functii: - Planificarea – programarea activitatilor. Se realizeaza un plan general al activitatii, dar si programe (planuri) sectoriale: programe pe nivele de invatamant (primar, gimnazial, liceal), programe pe sectoare de activitate (administratie, financiar, sanitar, sportiv, etc.), programe ale catedrelor, programe de perfectionare ale cadrelor didactice, programul de indrumare si control al directorului, programul activitatilor extra-scolare (excursii etc.), programul de reparatii si aprovizionare, etc. - Organizarea – impreuna cu coordonarea se refera la resursele umane, materiale si financiare necesare pentru desfasurarea unor activitati; de exemplu organizarea deschiderii si inchiderii anului scolar, a unor sesiuni de examinari, mese rotunde, competitii sportive, a zilelor scolii, etc. - Indrumare – asigura orientarea, dirijarea, intelegerea obiectelor, a sarcinilor individuale si colective, a responsabilitatilor, ea permite informarea cadrelor didactice prin diverse anunturi, afise, consfatuiri, activitati dedactice model, interasiatente, discutii individuale etc. - Controlul- functia de verificare, de analiza si apreciere a unei activitati din scoala. El este strans legat de indrumare. Obiectivele controlului: cunoastere modului de desfasurare a activitatilor; evaluarea (aprecierea) rezultatelor; generalizarea experientelor pozitive; prevenirea dificultatilor. Formele de realizare a controlului: asiatente la ore; lectii deschise; testarea elevilor; verificarea documentelor scolare (cataloage, planificari, proiecte de activitate didactica etc.); verificarea conditiilor de invatare (clase, cabinete, laboratoare). - decizia – e o hotarare personala sau colectiva, prin care se orienteaza activitatea spre cea mai buna solutie, in conformitate cu programele concepute. Exista 2 tipuri de decizie: decizia stategie – se refera la sistemul de invatamant, planurile de invatamant, programele analitice si sunt luate de Ministerul Educatiei si Cercetarii decizii tactice – sunt fie luate de inspectoratele scolare, fie de conducerea scolilor prin directori, consilii de administratie, consilii profesorale. Un bun manager trebuie sa aiba anumite calitati: - competenta profesionala si experienta manageriala, prestigiu, autoritate morala in cadrul colectivului, sa fie drept, sa aiba initiativa, sa fie receptiv la nou, sa fie comunicativ, sa dialogheze si sa coopereze cu colegii.