A1 Structura de dezagregare a produsului (SDP)

O întreprindere industrială asamblează produsele finale X şi Y. Produsele cuprind

subansambluri Si şi piese notate cu gi astfel:
- produsul X este compus din: un articol S1 şi două articole S2 ;
- produsul Y este compus din: două articole S3 şi două articole g3;
- subansamblul S1 este compus din: două articole g1 şi două articole g2 ;
- subansamblul S2 este compus din: un articol g1, un articol g2 şi două articole g4 ;
- subansamblul S3 este compus din: un articol g1, două articole g2 şi un articol g3.
Piesele g1 şi g2 se execută în cadrul întreprinderii, iar piesele g3 şi g4 se cumpără de la un
furnizor. Sunt vândute consumatorilor produsele X, Y şi subansambluri de schimb S3.
Se cere:
a) Să se prezinte structurile de dezagregare ale produselor şi să se menţioneze ordinul lor.
b) Considerând că necesarul săptămânal de produse finale care trebuie fabricate este:
X1 = 100 şi Y1 = 200 bucăţi pentru prima săptămână, respectiv, X2 = 150 şi Y2 = 175
bucăţi pentru a doua săptămână, să se stabilească cantităţile săptămânale din fiecare
sortiment de piese care urmează a fi fabricate, respectiv cumpărate de întreprindere.

Rezolvare
a) Pentru elaborarea structurii de dezagregare a unui produs se pleacă de la structurile
de ordin superior (produs) către cele de ordin inferior (piesă) :
- se construieşte structura de prim ordin (nivelul 1), formată din elementele care se îmbină
direct în produsul final (relaţie tată – fiu) ;
- se construiesc succesiv structurile de dezagregare ale fiecărui element situat pe nivelul de
prim ordin. Este posibil ca diferite articole (subansambluri, piese) să apară în produse diferite.
- structurile de dezagregare construite anterior se îmbină în structura de prim ordin a
produsului, generând structura de ordinul doi.
- se continuă în mod similar până la atingerea nivelului cel mai de jos al structurii de
dezagregare a produsului.
Observaţie: pentru fiecare articol al unei structuri de dezagregare se notează în paranteză
coeficientul său (numărul de bucăţi cu care intră în componenţa elementului de ordin superior).
Pentru studiul considerat, parcurgerea paşilor menţionaţi este detaliată în continuare.
 Se construiesc succesiv, pentru produsele X şi Y, structurile de prim ordin, reprezentate
în fig. 1.1 şi 1.2.
nivelul
0
X Y

nivelul S1 (1) S2 (2) S3 (2) g3 (2)

1

Fig. 1.1 Fig. 1.2

 Se construiesc succesiv structurile de dezagregare ale elementelor situate pe primul nivel

de descompunere al produselor : subansamblurile S1, S2 şi S3, reprezentate în fig. 1.3, 1.4 şi 1.5.

S1 S2

g1 (2) g2 (2) g1 (1) g2 (1) g4 (2)

Fig. 1.3 Fig. 1.4

1
A1 / Structura de dezagregare a produsului (SDP)
 S3

g1 (1) g2 (2) g3 (1)

Fig. 1.5

 Se îmbină structurile de dezagregare ale subansamblurilor S1, S2 şi S3 în structurile

produselor. Se obţin structurile de ordinul doi ale produselor, prezentate în fig. 1.6 şi 1.7.

nivelul
0 X Y

nivelul S1 (1) S2 (2) S3 (2)

1

nivelul g1 (2) g2 (2) g1 (1) g2 (1) g4 (2) g1 (1) g2 (2) g3 (1) g3 (2)
2

Fig. 1.6 Fig. 1.7

 Deoarece pe ultimul nivel la care a ajuns dezagregarea produsului sunt situate numai
piese, descompunerea acestuia este încheiată. Concluzionăm că produsele finale analizate au o
structură de dezagregare de ordin doi.
b) Necesarul de articole care trebuie fabricate sau / şi cumpărate se poate determina
prin calcul matricial, utilizând un ansamblu de matrice construite pe baza structurii de dezagregare a
produselor şi a coeficienţilor articolelor componente, în funcţie de numărul nivelurilor de
descompunere.
De exemplu, pentru produsele a căror structură de dezagregare are două niveluri, se definesc
următorii indici:
- numărul tipurilor de produse de fabricat, j ;
- numărul tipurilor de subansambluri de fabricat, i ;
- numărul tipurilor de piese de fabricat, k;
- numărul săptămânilor pentru care se calculează necesarul, s.
Sistemul de matrice utilizat în calcul este următorul :
- matricea „produs j – subansambluri”, MPjS :
- numărul subansamblurilor de fiecare tip care intră în componenţa produsului j.
- MPjS = (i x 1)
Se realizează câte o astfel de matrice pentru fiecare produs j, elementele ei fiind coeficienţii
articolelor tip subansamblu din structura de dezagregare a produsului j.
- matricea „produse – subansambluri”, MPS :
- arată numărul subansamblurilor de fiecare tip care intră în componenţa produselor.
- MPS = (i x j), coloanele ei fiind chiar matricele MPjS.
- matricea „produs j – piese descendente”, MPjgd :
- arată numărul pieselor de fiecare tip care intră direct (nu prin intermediul unui
subansamblu) în componenţa produsului j.
- MPjgd = (k x 1)
Se realizează câte o astfel de matrice pentru fiecare produs j, elementele ei fiind coeficienţii
pieselor care descind direct din produs în structura de dezagregare a produsului j.
- matricea „produse – piese descendente”, MPgd :
- arată numărul pieselor de fiecare tip care intră direct în componenţa produselor.
- MPgd = (k x j), coloanele ei fiind chiar matricele MPjgd.
- matricea „subansamblu i – piese”, MSig :
- arată numărul pieselor de fiecare tip care intră în componenţa subansamblului i.
- MSig = (k x 1)
2
A1 / Structura de dezagregare a produsului (SDP)
 Se realizează câte o astfel de matrice pentru fiecare subansamblu i, elementele ei fiind
coeficienţii articolelor tip piesă din structura de dezagregare a subansamblului i.
- matricea „subansambluri – piese”, MSg :
- arată numărul pieselor de fiecare tip care intră în componenţa subansamblurilor.
- MSg = (k x i), coloanele ei fiind matricele MSig.
- matricea „necesar săptămânal – produse”, MNsP :
- indică numărul produselor de fiecare tip ce trebuie realizate săptămânal.
- MNsP = (j x s). Ea se construieşte pe baza datelor iniţiale.
Utilizând aceste matrice se calculează :
- matricea „produse – piese”, MPg,
o arată numărul pieselor de fiecare tip care intră în componenţa produselor de
fabricat.
o MPg (k x j) = MSg x MPS + MPgd (1)
- matricea „necesar săptămânal – piese”, MNsg :
o indică numărul pieselor de fiecare tip ce trebuie fabricate săptămânal
o MNsg (k x s) = MPg x MNsP (2)
Pentru studiul considerat avem următoarele :
 Indicii i, j, k, s :
- numărul tipurilor de produse de fabricat : j = 2 ;
- numărul tipurilor de subansambluri de fabricat : i = 3 ;
- numărul tipurilor de piese de fabricat : k = 4;
- numărul săptămânilor pentru care se calculează necesarul: s = 2.
 Sistemul de matrice utilizat în calcul este următorul :
- matricele „produs j – subansambluri” MPjS (3 x 1) :
1  0
P1   P2
 
M S =  2 M S = 0
0  2
   
- matricea „produse – subansambluri”, MPS (3 x 2), rezultată prin bordarea la dreapta a
matricei MP1S cu MP2S :
1 0 
 
MPS = 2 0 
0 2
 
- matricea „produs j – piese descendente”, MPjgd (4x1) :
0 0
   
P1  0 P2 0
M gd =   M gd =  
0 2
   
0 0
   
- matricea „produse – piese descendente”, MPgd (4x2)
0 0
 
MPgd =  0 0
0 2
 
0 0 

- matricea „subansamblu i – piese”, MSig (4 x 1) :
 2 1  1 
     
 2  1   2
MS1g =   MS2g =   MS3g = 1 
0 0
     
0  2 0
     

3
A1 / Structura de dezagregare a produsului (SDP)
 - matricea „subansambluri – piese”, MSg (4 x 3), rezultată prin bordarea la dreapta a matricei
M g cu MS2g şi cu MS3g :
S1

2 1 1 
 
 2 1 2 
MSg = 
0 0 1
 
0 2 0
 
- matricea „ necesar săptămânal – produse”, MNsP (2 x 2) :
MNsP = 
100 150 

 200 175 
 Se realizează calculele matriceale :
- matricea „produse – piese”, MPg :
2 1 1
  1 0   0 0  4

2  0 0 4 2
   


2 1 2  
MPg =   x 2 0  + 0 0 = 4 4  0 0 4 4
+ = 
0 0 1   0 2  0 2 0 4 
   0 2   0 2       
0 2 0  0 0 4 0   0 0   4 0 
    
1 
Ex. de calcul al unui element al unei matrice : 4 = 0 2 0 x  2  = 0x1+2x2+0x0 = 4
0
 
- matricea „ necesar săptămânal – piese”, MNsg :
4 2  800 950 
   
4  100 150 
M g = 4
Ns
x = 1200 1300 
0 4   200 175   800 700 
   
4 0   400 600 
  
Rezultă că necesarul de piese pentru realizarea produselor X şi Y în cantităţile impuse este :
Pentru prima săptămână:
- piese de fabricat:
- g1 = 800 bucăţi ;
- g2 = 1200 bucăţi ;
- piese de cumpărat:
- g3 = 800 bucăţi;
- g4 = 400 bucăţi.
Pentru a doua săptămână:
- piese de fabricat:
- g1 = 950 bucăţi ;
- g2 = 1300 bucăţi ;
- piese de cumpărat:
- g3 = 700 bucăţi;
- g4 = 600 bucăţi.

Notă: acest calcul matriceal se efectuează cu uşurinţă utilizând programul Excel. Se

procedează astfel :
- se reprezintă grafic, pe o foaie de hârtie, structurile de dezagregare ale produselor şi
subansamblurilor componente ;
- pe baza structurilor realizate se generează matricele sistemului de calcul ;
- se efectuează calculul matriceal între matrice (conform relaţiilor 1 şi 2).

Exemplu de aplicare pentru acest studiu de caz : foaia de calcul SDP.

4
A1 / Structura de dezagregare a produsului (SDP)
Aplicaţie de grup (1)
Întreprinderea industrială A este specializată în asamblarea produselor finale X, Y şi Z.
Produsele cuprind subansambluri Si şi piese notate cu gi astfel :
- produsul X este compus din: un articol S2 şi două articole S3 ;
- produsul Y este compus din: două articole S1 şi cinci articole g2;
- produsul Z este compus din: două articole S1, un articol S2 şi două articole S3 ;
- subansamblul S1 este compus din: un articol g2 şi două articole g4;
- subansamblul S2 este compus din: un articol g1 şi două articole g3;
- subansamblul S3 este compus din: trei articole g1, două articole g2 şi un articol g4.
Toate piesele se execută în cadrul întreprinderii.
Se cere :
a) Să se prezinte structura de dezagregare a produselor şi să se menţioneze ordinul acesteia.
b) Considerând că necesarul săptămânal de produse finale care trebuie fabricate este :
X = 200, Y = 200 şi Z = 300 bucăţi pentru prima săptămână şi X = 150, Y = 200 şi Z =
200 bucăţi pentru a doua săptămână, să se stabilească cantităţile de piese din fiecare
sortiment ce trebuie fabricate.

Aplicaţie de grup (2)

Întreprinderea industrială B este specializată în asamblarea produselor finale X, Y şi Z.
Produsele cuprind subansambluri Si şi piese notate cu gi astfel:
- produsul X este compus din : două articole S2 şi un articol S3 ;
- produsul Y este compus din : un articol S1 şi trei articole g2;
- produsul Z este compus din : un articol S1, un articol S2 şi două articole S3 ;
- subansamblul S1 este compus din : două articole g4 şi două articole g3;
- subansamblul S2 este compus din : un articol g1 şi un articol g3;
- subansamblul S3 este compus din : trei articole g1, un articol g2 şi două articole g3.
Toate piesele se execută în cadrul întreprinderii. Sunt vândute consumatorilor produsele X,
Y şi Z, dar şi piese de schimb g2 şi g3.
Se cere :
a) Să se prezinte structura de dezagregare a produselor şi să se menţioneze ordinul acesteia.
b) Considerând că necesarul săptămânal de produse finale care trebuie fabricate este :
X = 200, Y = 200 şi Z = 300 bucăţi pentru prima săptămână şi X = 200, Y = 150 şi Z =
250 bucăţi pentru a doua săptămână, să se stabilească cantităţile de piese din fiecare
sortiment ce trebuie fabricate.

Aplicaţie de grup (3)

Întreprinderea industrială C este specializată în asamblarea produselor finale X, Y şi Z.
Produsele cuprind subansambluri Si şi piese notate cu gi astfel:
- produsul X este compus din : un articol S2 şi un articol S3 ;
- produsul Y este compus din : două articole S1 şi un articol g3;
- produsul Z este compus din : două articole S1, două articole S2 şi un articol S3 ;
- subansamblul S1 este compus din : un articol g2 şi un articol g3;
- subansamblul S2 este compus din : două articole g1 şi două articole g3;
- subansamblul S3 este compus din : două articole g1, două articole g2 şi două articole g4.
Toate piesele se execută în cadrul întreprinderii. Sunt vândute consumatorilor produsele X,
Y şi Z, dar şi piese de schimb g1 şi g2.
Se cere :
a) Să se prezinte structura de dezagregare a produselor şi să se menţioneze ordinul acesteia.
b) Considerând că necesarul săptămânal de produse finale care trebuie fabricate este :
X = 200, Y = 200 şi Z = 300 bucăţi pentru prima săptămână şi X = 150, Y = 150 şi Z =
300 bucăţi pentru a doua săptămână, să se stabilească cantităţile de piese din fiecare
sortiment ce trebuie fabricate.

5
A1 / Structura de dezagregare a produsului (SDP)
Aplicaţie de grup (4)
Întreprinderea industrială D este specializată în asamblarea produselor finale X, Y şi Z.
Produsele cuprind subansambluri Si şi piese notate cu gi astfel:
- produsul X este compus din : două articole S2 şi două articole S3 ;
- produsul Y este compus din : două articole S1 şi două articole g3;
- produsul Z este compus din : un articol S1, două articole S2 şi un articol S3 ;
- subansamblul S1 este compus din : două articole g2 şi un articol g3;
- subansamblul S2 este compus din : două articole g4 şi un articol g3;
- subansamblul S3 este compus din : două articole g1, un articol g2 şi un articol g3.
Toate piesele se execută în cadrul întreprinderii. Sunt vândute consumatorilor produsele X,
Y şi Z, dar şi piese de schimb g1 şi g2.
Se cere :
a) Să se prezinte structura de dezagregare a produselor şi să se menţioneze ordinul acesteia.
b) Considerând că necesarul săptămânal de produse finale care trebuie fabricate este :
X = 200, Y = 200 şi Z = 300 bucăţi pentru prima săptămână şi X = 200, Y = 100 şi Z =
100 bucăţi pentru a doua săptămână, să se stabilească cantităţile de piese din fiecare
sortiment ce trebuie fabricate.

6
A1 / Structura de dezagregare a produsului (SDP)