TRANSPORTURI MULTIMODALE

Curs 4 – Semestrul I
 Transport combinat feroviar - rutier

1. Transporturi combinate
Neînsoţite: UTI-uri (containere, cutii mobile, semiremorci)
Însoţite: camioane
2. Mod de îndrumare în transportul feroviar:
Vagon izolat
Trenuri directe
• Compunere variabilă,
• Cerere variabilă
• Costuri cu repoziţionarea vagoanelor, manevre, etc.
• Variante:
– Trenuri directe monogrupate: circulaţie fără opriri pentru
– Trenuri directe multigrupate: opriri pentru ataşare – detaşare de
vagoane
Trenuri navetă
• Circulaţie în aceeaşi compunere (fixă), între aceleaşi două terminale
• Cerere de transport ridicată: peste 100000 t/an şi sens
• Zone deservite de porturi: 200 – 300 km
• Trafic internaţional: peste 600 km
• Costuri scăzute, calitate ridicată
3. Modele de organizare adaptate
 Transport combinat feroviar - rutier

Deosebiri faţă de transportul combinat rutier –

maritim / fluvial
1. Capacitatea de transport a unui tren poate fi
variabilă (compunere variabilă) în timp ce
capacitatea unei nave este constanta
2. Transporturile feroviare internaţionale se
derulează pe infrastructuri feroviare naţionale,
cu caracteristici diferite
• Schimbarea locomotivei la trecerea frontierelor, a
ecartamentului şi / sau la schimbarea sistemului de
tracţiune
 Transport combinat feroviar - rutier

1. FULL TRAINLOAD PRODUCTION SYSTEM (DIRECT TRAINS) =

sistem de producţie bazat pe trenuri directe
• Sistem de producţie de sine stătător
• Necesită cerere ridicată
• Servicii interterminale, utilizate pe marile axe comerciale
• Regularitate ridicată
• Expediţiile sunt acumulate în terminalul de expediere a trenului,
care va circula în aceeaşi compunere până la terminalul de
destinaţie
• Manipulările intermediare ale UTI sunt excluse
2. LESS-THAN-TRAINLOAD PRODUCTION SYSTEM (FEEDER
SYSTEMS) = sistem de producţie care utilizează capacităţi mai mici
decât ale unui tren complet
• Cerere care nu permite utilizarea sistemului de producţie bazat pe
trenuri directe
• Sistem de producţie în reţea
• Există puncte de acumulare sau manipulare intermediare
FULL TRAINLOAD PRODUCTION SYSTEM (DIRECT
TRAINS) = sistem de producţie bazat pe trenuri directe

A A B A B A B A B B

a) Tren direct (direct train)

– Sistem utilizat în transporturi combinate neînsoţite
– Cerere de transport fluctuantă
– Asigură conexiuni între mari centre de producţie sau între
porturi şi zonele deservite de acestea (hinterland)
– Se utilizează atât în trafic intern, cât şi în trafic internaţional
– Compunere variabilă, adaptată la nivelul cererii de
transport pentru fiecare cursă
– După descărcare în terminalul B, vagoanele pot deservi cereri
de transport asociate cu alte relaţii şi pot fi incluse în
compunerea altor trenuri Apar costuri cu repoziţionarea
vagoanelor
FULL TRAINLOAD PRODUCTION SYSTEM
(DIRECT TRAINS) = sistem de producţie bazat pe
trenuri directe
Vag 1 Vag 2 Vag 3 Vag n
A B A B A B A B
A B
Vag 1 Vag 2 Vag 3 Vag n
AB AB AB AB
b) Navetă (shutle)
– Sistem utilizat atât în transporturi combinate neînsoţite, cât şi în
transporturi combinate însoţite (Ro-La)
– Necesită cerere de transport ridicată şi constantă
– Asigură conexiuni între mari centre de producţie sau între porturi şi zonele
deservite de acestea (hinterland)
– Se utilizează atât în trafic intern, cât şi în trafic internaţional
– Compunere fixă (nu se modifică), la parametrii de tren maximi admişi pe
rută (lungime şi / sau tonaj brut)
– Nu necesită repoziţionarea vagoanelor Retur de la B la A în aceeaşi
compunere
– Schemă de organizare eficientă – costuri scăzute şi calitate ridicată
LESS-THAN-TRAINLOAD PRODUCTION SYSTEM
(FEEDER SYSTEMS) = sistem de producţie care utilizează
capacităţi mai mici decât ale unui tren complet

a) Trenuri navetă cu antene (Y train)

A
Vag
A 1 Va
CA g 2

C Vag 4 Vag 3 Vag 2 Vag 1
T B C B C A C A C C
g 4
V a C
3
Vag C B
B
B
a) Trenuri navetă cu antene (Y shutles)
– Trenuri în compunerea cărora sunt incluse două sau mai multe
grupuri de vagoane având staţii / terminale de expediere /
destinaţie diferite
– Ataşarea antenelor / formarea trenului, respectiv
descompunerea trenului / detaşarea antelor se realizează într-
o staţie tehnică sau într-un nod feroviar
– La întoarecere, se utilizează aceleaşi vagoane
– Condiţii de eficienţă:
• distanţa de circulaţie pentru antene să fie mică în raport
cu distanţa totală de transport
• Între T şi C sau invers, trenurile circulă la parametrii
maximi admişi (lungime, tonaj brut)
– Utilizare între un mare centru economic şi în zone cu activitate
economică medie
– Exemplu: trenurile de containere Danubia, circulând între
Sopron şi Bucureştii Noi, respectiv între Bradu de Sus şi
Sopron
 LESS-THAN-TRAINLOAD PRODUCTION SYSTEM
(FEEDER SYSTEMS) = sistem de producţie care
utilizează capacităţi mai mici decât ale unui tren complet

A A CA C A B A B C C BC B A B A B B

b) Tren multigrupat de linie (liner train)

– Tren care deserveşte terminale aflate pe aceeaşi linie şi suferă atât ataşări,
cât şi detaşări de vagoane în C sau tren de pe vagoanele căruia se
descărcă, în C, unităţi de transport intermodal şi se încarcă altele având
destinaţia B
– Se deosebeşte de un tren cu antene, prin aceea că trenul cu antene poate
suferi ori numai ataşări ori numai detaşări în terminalul intermediar C
– Sistem puţin utilizat, din motive economice şi tehnologice
– Aplicabil pentru zone cu potenţial înalt pentru transporturi combinate, care
este dat de traficul de pe axe comerciale cu trafic care nu utilizează în
întregime capacitatea unui tren
– Condiţia de eficienţă este ca volumul de mărfuri descărcate în terminalul
intermediar să fie aproximativ egal cu cel preluat din acelaşi terminal
LESS-THAN-TRAINLOAD PRODUCTION SYSTEM
(FEEDER SYSTEMS) = sistem de producţie care
utilizează capacităţi mai mici decât ale unui tren complet

A Vag 1
Tren 1 Tren 2 Vag 6 C
Vag 2 Vag 5 C
a Vag 3 ag 2 C B 
C A Vag 4 V
CA
DA Vag 1 A CB
D C
A
T Tren 1
Tren 2 ag 8
Vag 3
V Vag 4
6 Vag 7 B D A
DA Vag 7
Vag 8
5 Vag B
D DB
V ag C  DB D
C B D
B B

c) Trenuri multigrupate, care schimbă vagoane între ele

– Sistemul este viabil atunci când interconectează zone cu activitate
economică medie sau mică
LESS-THAN-TRAINLOAD PRODUCTION SYSTEM
(FEEDER SYSTEMS) = sistem de producţie care
utilizează capacităţi mai mici decât ale unui tren complet

d) Hub-and-spokes (placa turnantă)

Tren 1 – în T
circulă r m at
A Vag 1 de l a A 4 - fo
A V ag 2 la F T r en V ag 8 D
D A V ag 3
Vag 4 V ag 5  D
E A
F A Vag 1 B EC
F D
A
Tren 2 – se descompune în T Tren 5 - format în T
Vag 5 Vag 6 Vag 7 Vag 2 Vag 6 Vag 9
B Triaj E
B D B E B F A E B E C E
pu n e în T Tren 1 -
– circul
s e descom Vag 3 ă de l a
Tren3
– V ag 10 A V ag4 V A la F
V ag 9  F F A ag 7 V
ag 10
Vag 8 C E C F B
F C
D F F
C C
d) Hub-and-spokes (placa turnantă)
– Sistemul combină fluxuri mici având origini şi destinaţii
diferite
– Trenurile pot să nu circule între terminalele de
expediere şi destinaţie ale UTI-urilor, însă suferă ataşări
şi detaşări într-o staţie de triaj intermediară Trenurile pot
fi descompuse, respectiv formate într-o staţie de triaj
intermediară, care joacă rol de placă turnantă (hub)
– Hub-ul poate fi alimentat de navete, trenuri directe sau
trenuri multigrupate
– UTI – urile circulă pe aceleaşi vagoane
– Exemple:
• Intercontainer – Interfrigo (ICF), până în 2004 - hub-
uri: Metz Sablon, Herne, Sopron
• Naviland (ex CNC -Franţa) – hub Villeneuve (Paris)
Intercontainer –
Interfrigo (ICF)
LESS-THAN-TRAINLOAD PRODUCTION SYSTEM
(FEEDER SYSTEMS) = sistem de producţie care
utilizează capacităţi mai mici decât ale unui tren complet

e) Poarta

A Vag 1
Tren 1 Tren 4
A Vag 2
1 V ag 12 D
D A Vag 3
1 0 Vag 1 C D
E A
F Vag B
D
D
A
Tren 2 Tren 5
Vag 4 Vag 5 Vag 6 Terminal Vag 13 Vag 14 Vag 15
B B D B E B F E
intermediar A E B E C E

Tren3 Tren 6
Va
8 Vag 9 g 16 V
ag 17
V ag F A
F Vag 18
Vag 7 E C B
C  F C
C D F F
C TRANSBORDĂRI
DE UTI
e) Poarta
– Placa turnantă este un terminal de UTI şi nu o staţie de triaj
– În terminalul intermediar, UTI-urile sunt transbordate de pe
un vagon pe altul, eventual cu depozitare temporară
– Trenurile sosite şi trenurile expediate sunt distincte
– Trenurile sunt interconectate în terminal
– Trenurile sosite pot transporta UTI-uri destinate pieţei
locale, care vor fi distribuite cu mijloace rutiere
– Trenurile expediate din terminal pot transporta UTI-uri
provenind de pe piaţa locală şi aduse în terminal cu
mijloace rutiere
– Trenurile expediate din terminal sunt navete sau trenuri
directe
– Sistemul deserveşte zone cu activitate economică medie
– Exemple: HUPAC (hub Busto Arsizio), KOMBIVERKEHR
sau CEMAT
HUPAC
LESS-THAN-TRAINLOAD PRODUCTION SYSTEM
(FEEDER SYSTEMS) = sistem de producţie care
utilizează capacităţi mai mici decât ale unui tren complet
f) Megahub / Mainhub

Tren 1
A Vag 1
Vag 2 Tren 3 ag 7 D
A V
D A Vag 3
9 Vag 8 C D
E A
F Vag B
D
D
A
Tren 2 Tren 2
Vag 4 Vag 5 Vag 6 Terminal Vag 4 Vag 5 Vag 6
B B D B E B F E
intermediar A E B E C E

Tren3 Tren 1
V
8 Vag 9 ag 3
Vag 2
V ag F A
F B Vag 1
Vag 7 C E C F C
C D F F
C TRANSBORDĂRI
DE UTI
f) Megahub / Mainhub
– Sistemul se bazează pe trenuri în tranzit printr-un terminal
intermodal, care nu-şi schimbă compunerea (de vagoane)
– Trenurile sosite în terminal transportă UTI-uri pentru mai multe
destinaţii, iar la expediere din terminal vor avea numai UTI-uri
destinate unui singur terminal
– Trenurile trebuie să sosească în terminal într-o “fereastră de timp”
strânsă, astfel încât UTI-urile să fie transbordate repede şi eficient,
fără depozitare temporară.
– Nu este obligatoriu ca terminalul să realizeze numai trierea UTI-
urilor. El poate deservi şi cererea locală, caz în care UTI-urile sunt
aduse în terminal, respectiv sunt distribuite din acesta cu mijloace
rutiere.
– Sistemul poate deservi cereri care nu necesită capacitatea unui
tren, pe distanţe medii şi cu asigurarea unui program comparabil cu
cel oferit de sistemul rutier
– Marea problemă a sistemului: sincronizarea sosirilor trenurilor cu
operaţiunile de transbordare într-un interval de timp scurt, astfel
încât să nu se înregistreze întârzieri la expedierea trenurilor
– Exemplu: Inter FerryBoats (Belgia) – terminalul Mainhub Anvers
Inter FerryBoats (Belgia)
LESS-THAN-TRAINLOAD PRODUCTION SYSTEM
(FEEDER SYSTEMS) = sistem de producţie care
utilizează capacităţi mai mici decât ale unui tren complet

g) Trafic mixt convenţional – intermodal

– Vagoane convenţionale + vagoane cu UTI-uri izolate.
– Acumulare şi descompunere în staţii tehnice
– Aplicare:
• pe axele comerciale dintre două unităţi de producţie sau
între un producător şi un client mare. Exemple: industria
chimică şi industria producătoare de automobile
• Atunci când traficul convenţional şi UTI-urile izolate
compensează fiecare deficitul înregistrat în cazul celuilalt tip
de trafic, astfel încât să poată fi formate trenuri directe sau
navete
Evaluarea sistemelor de organizare a producţiei

1. Perspectiva pieţei
• Condiţii şi cerinţe ale pieţei de transport de marfă
pentru aplicarea fiecărui sistem de organizare
2. Perspectiva operatorului de transport combinat
• Eficienţa sistemului de organizare a producţiei având
în vedere indicatori economici şi de calitate, precum şi
nivelul de acceptare pe piaţă
3. Perspectiva infrastructurii feroviare
• Eficienţa utilizării traselor şi a capacităţii
componentelor infrastructurii feroviare
Perspectiva pieţei
Cantitatea de marfă de transportat între
terminalul de origine şi terminalul de
Volumul traficului destinaţie a traficului pentru a atinge un
nivel satisfăcător de utilizare a capacităţii

Nivelul de regularitate în ceea ce

Stabilitatea pieţei priveşte atât volumul de transportat, cât
şi structura traficului de UTI-uri

Raza din jurul unui terminal în care se

ridică sau se livrează marfă în UTI-uri cu
Zona de influenţă
mijloace de transport rutiere şi care
asigură eficienţa transportului combinat
Perspectiva operatorului de transport combinat

Capacitatea serviciului de transport combinat de:

• atragere şi colectare regulată a unei cantităţi
Atractivitatea satisfăcătoare de marfă
• Asigurarea echilibrului între tur şi retur

Costul mediu de exploatare înregistrat pentru

fiecare expediţie intermodală de toate operaţiunile
Cost pe expediţie pe care le presupune serviciul de transport
combinat

Nivelul acceptabil al posibilelor pierderi pe care

operatorul de transport intermodal trebuie să şi le
Riscul economic asume în cazul unui serviciu de transport combinat

Durata de executare Interval de timp necesar pentru transportul UTI-

a contractului de urilor de la expeditor la destinatar, dacă se
transport utilizează un anumit serviciu de transport combinat

Continuare pe diapozitivul următor

Perspectiva operatorului de transport combinat

Indicator al vulnerabilităţii serviciului de transport

combinat la întârzieri. Cu cât operaţiile derulate
Punctualitatea sunt mai simple, cu atât vulnerabilitatea este mai
mică şi probabilitatea unei bune punctualităţi mai
ridicată

Indicator al vulmerabilităţii serviciului de transport

Fiabilitatea
combinat la diferite neregularităţi

Prelucrari ale Oeraţiunile din terminalul de expediere a trenului

trenurilor în (formarea trenurilor , încărcarea UTI sau a
terminale de plecare camioanelor pe vagoane, etc)

Prelucrări ale Operaţiunile din terminalele intermediare

trenurilor în (ataşare/detaşare de vagoane, manevre, etc)
terminale intermd.

Transbordări Transferuri ale UTi-urilor între mijloace de transport

intermediare diferite

Continuare pe diapozitivul următor

Perspectiva operatorului de transport combinat

Proces de dirijare a vagoanelor pentru încărcare şi

Gestiunea
urmărire a activităţii acestora, în condiţiile
vagoanelor
menţinerii unei rezerve

Proces care are în vedere producerea, colectarea

Gestiunea şi distribuirea datelor şi documentelor, în condiţiile
informaţiilor unui risc de pierdere a acestora

Monitorizarea Proces de urmărire şi poziţionare al expediţiilor,

expediţiilor care presupune şi furnizarea unor infomaţii de
acurateţe cât mai ridicată
Perspectiva infrastructurii feroviare

Un număr mai mic de opriri intermediare conduce

Opriri intermediare
la un număr mai mic de trase

Cu cât serviciul de transport combinat este mai

Fiabilitatea
puţin vulnerabil la neregularităţi, cu atât numărul de
serviciului
trase necesare este mai mic

Tone nete / ciclu tur - Indicator de eficienţă a utilizării traselor într-un

retur ciclu tur – retur