Responsabil:Brega Rodica
14 februarie 2018
1
Grigore Vieru – Om, Poet
Cetăţean - patrimoniu al naţiunii.
PROPUNĂTOR: Brega Rodica
DATA : 14 februarie 2018
LOCUL DESFĂŞURĂRII: Gimnaziul “Adrian Păunescu”
Scopul activității:
dezvoltarea limbajului, a expresivităţii acestuia prin recitarea poeziilor și
interpretarea cântecelor;
devoltarea sentimentelor de dragoste şi preţuire pentru valorile naţionale.:
formarea şi cultivarea gustului pentru lectură;
familiarizarea elevilor cu creaţia lui Grigore Vieru.
motivare elevilor în implicarea activităţilor extracurriculare.
Sala este amenajată cu imagini, expoziția de desene în baza poeziilor lui Grigore
Vieru, fotografii legate de viața și activitatea poetului, citate scrise de Grigore
Vieru, expoziția de carte, masa pe care este portretul poetul, pâinea pe un prosop,
candela care arde.
2
Motto:
P2 - „Nimic nu se uita sub semnul unei Cruci” căci” Vreme trece, vreme vine”
S-a stins lumânarea poetului- tribun Grigore Vieru, care ne-a lăsat un tezaur
inestimabil, ne-a lăsat speranța marilor noastre puteri naționale, devenind prin
acestea, cheia de boltă a neamului românesc.”
P1 - Sunt câțiva ani de când poetul nu-și mai așteaptă oaspeți la ziua Domniei
Sale, dar aceștia vin să-i adreseze urmatorul mesaj :
“Numele tau e și numele meu, e și numele nostru, al Basarabiei al Bucovinei și al
României întregi. Rugăciunile pentru mama, pe care le-ai rostit cu lacrima
sufletului, sunt şi ale mele, ale noastre, ale mamelor ce duc dorul copiilor cărora
le-au dat viaţă. Mă bucur că ”Steaua de vineri” ți-a luminat chipul, ți-a luminat
sufletul prea plin de răni, de cuvinte, ce ne lumineză calea prin noaptea durerilor şi
a visurilor neîmplinite. Izvorul şi clipa s-au cutremurat la trecerea ta în nefiinţă.
“Strigat-am către tine” şi simțeam cum “Rădăcina de foc” a poeziei tale îmi
pătrundea întreaga ființă. Şi așa va fi “Acum și în veac” pentru că ,,Hristos nu are
nici o vină”, pentru că are “Taina care mă apără".
P2 - Poete, n-ai putut fi niciodată mai simplu decât iarba, de aceea, ca firul de
iarbă vei sparge peste veacuri betonul prostiei celor mulți care te-au atacat si te-au
ponegrit de atâtea ori fără milă. Dar „Un verde ne vede” dinspre viața cea veșnică.
Şi Domnia Ta, aflat la loc de verdeață, de unde a dispărut durerea şi suspinarea, ne
vei veghea ființarea într-un cuvânt românesc și credință românească.
P1 - Grigore Vierul a fost copil de la sat, de aceea poetul nu a fost indiferent faţă
de omul truditor de la ţară.
Pâinea
de Grigore Vieru
Pâinică frumoasă,
Din cuptor scoasă,
3
Pâiniţă cuminte,
Cu faţa fierbinte
Cu faţa măicuţei,
Cu mâna tăicuţei,
Ca soarele-n vară,
Ca bulgăru-n ţară!
P2 - Recitalul care urmează îţi este dedicate, Mărite Poet, de pe malul Prutului în
lacrimi…
-Anul de nastere?
-Cel mai tânar an
când se iubeau
parintii mei.
-Originea?
-As si seman
Dealul acela din prelungirea codrilor.
Stiu toate doinele.
-Profesiunea?
-Ostenesc în ocna cuvintelor.
-Parintii?
-Am numai mama.
-Numele mamei?
-Mama.
-Ocupatia ei?
-Așteaptă.
4
P1 - De multe ori Grigore Vieru a fost întrebat de elevi:
-De unde vă vin versurile?
La care Domnia sa adesea răspundea:
-Din copilăria voastră, din dragostea de mamă, din murmurul izvoarelor, din tot ce
este frumos.
P2 - Grigore Vieru nu a murit. Şi-a dat întâlnire cu mama sa de care-i era dor... Şi-
a luat un răgaz, o clipă de veşnicie să mai fie cu ea.
Pentru poetul nostru, mama, este ființa cea mai dragă și cea mai scumpă. Dragostea
pentru mamă, cea mai frumoasă si cea mai sfântă, poetul o reda în numeroase
versuri ale sale.
Faptura mamei Grigore Vieru -
Ușoară, maică, ușoara,
C-ai putea sa mergi călcând
Pe semințele ce zboară
Intre ceruri si pământ.
În priviri c-un fel de teamă,
Fericită totuși ești
Iarba știe cum te cheamă,
Steaua știe ce gândesti.
P1 - „Pierzând pe mama, îți rămâne Patria, dar nu mai ești copil”. A avut grijă
poetul sa ne simțim copii. Măria sa ne-a mângâiat pe creștet fiind copii de gradiniță
din paginile „Albinuței„. Şi astăzi trăim copilaria evocând magicele versuri care ne
fac să fim optimiști.
video - recită poezii copiii de la grădiniță.
5
O, ce frumoşi ne sunt părinţii,
Părinţii mei, părinţii tăi!
Aşa frumoşi sunt numai sfiinţii,
Numai fiinţa lacrimii!
In limba ta
Ti-e dor de mama,
Si vinul e mai vin,
Si pranzul e mai pranz.
Si doar in limba ta
Poti rade singur,
Si doar in limba ta
Te poti opri din plans.
de Grigore Vieru
În al limbilor tezaur
Pururea o să rămână
Lomba doinelor de aur,
Limba noastră cea română.
de Grigore Vieru
7
Credeam ca un noroc e plaga,
Un bine graiul cel sluţit.
Citesc azi pe Arghezi, Blaga –
Ce tare, Doamne-am fost minţit!
Cu pocăinţă nesfârşită
Mă rog iubitului Isus
Să-mi ierte vorba rătăcită
Ce despre tine, frate, am spus.
P2 - Grigore Vieru compară mama cu Patria. Patria este căsuța părintească și satul
natal.
Am o casă printre ramuri,
Am un sat întreg de neamuri.
Am un codru, o câmpie,
Am un grai ce-mi place mie
9
Cinstirea proverbelor (este recitată de către învățătoarele claselor primare)
1-Tu, fiule, să nu te superi
Că-ţi dau mereu poveţe.
Nu-i rea povaţa niciodată,
Nici chiar la bătrîneţe.
Prin roua Patriei cea dulce
Întîiul fă cărare,
Că cel sculat mai dimineaţă,
Acela e mai mare.
2-Trăieşte-ţi clipa în picioare
Cum bradul şi-o trăieşte,
Ca rîul cel de munte-aleargă
Şi zboară vultureşte.
De aur să nu-mbraci vreodată
Cununi strălucitoare,
De n-ai purtat întîi pe frunte
Cunună de sudoare.
3-Cu grijă fii pe drum, căci răul
Îşi schimbă faţa-ntruna,
De gît cînd nu te poate strînge,
Mieros îţi strînge mîna.
Tu cu urechile ascultă,
Cu ochii vezi întruna
Şi taci, cînd trebuie, cu gura,
Dar nerăbdînd minciuna.
4-Te bucură: răsare soare,
Mai sunt pe apă lotuşi.
Cinsteşte clipa ce ţi-e dată,
Frumoasă-i clipa totuşi!
Cinsteşte pe strămoşi cu fapta,
La fel şi ziua nouă.
Trăieşte, fiule, o viaţă
Şi cu a morţii două.
10