Geo 8 PDF

Ministerul Educației şi Cercetării
Ioan Mărculeț Manuela Popescu
Geografie
Marius Lungu Cătălina Mărculeț
clasa a VIII-a
EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ S.A.

Acest manual este proprietatea Ministerului Educației și Cercetării.
Acest manual este aprobat prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5703/07.10.2020
și este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin Ordinul Ministrului Educației
Naționale cu nr. 3393 din 28.02.2017.
116.111 - numărul de telefon de asistență pentru copii

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Ioan Mărculeț Manuela Popescu

Marius Lungu Cătălina Mărculeț
Geografie clasa a VIII-a
EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ S.A.

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Numele elevului care Anul Starea manualului*
ANUL Clasa Școala
a primit manualul școlar la primire la returnare
1.
2.
3.
4.
* Starea manualului se va înscrie folosind termenii: nou, bun, îngrijit, nesatisfăcător, deteriorat.
Cadrele didactice vor controla dacă numele elevului este scris corect.
Elevii nu trebuie să facă niciun fel de însemnări pe manual.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Geografie: manual pentru clasa a VIII-a / Mărculeț Ioan, Lungu Marius, Popescu Manuela, Mărculeț Cătălina
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2020
ISBN 978-606-31-1272-0
© E.D.P. 2020. Toate drepturile asupra acestei ediții sunt rezervate Editurii Didactice şi Pedagogice, București.
Orice preluare, parţială sau integrală, a textului sau a materialului grafic din această lucrare se face numai
cu acordul scris al editurii.
EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ S.A. Comenzi pentru această lucrare se primesc:

Str. Spiru Haret nr. 12, sector 1, cod 010176, București * prin poștă, pe adresa editurii
Tel.: 021.315.38.20 * prin e-mail: comenzi@edituradp.ro
Tel./fax: 021.312.28.85 comercial@edituradp.ro
e-mail: office@edituradp.ro * prin telefon/fax: 021.315.73.98
www.edituradp.ro
Referent universitar: Lect. univ. dr. Mioara Clius – Facultatea de Geografie, Universitatea București
Referent preuniversitar: Prof. dr. Cristina Petre-Ghiță – Inspectoratul Școlar Județean Ilfov
Hărți: Marius Lungu

Fotografii: Marius Lungu, Ioan Mărculeț, Teodor Epure
Redactor: Oana Nistor
Copertă, concept grafic și tehnoredactare: Gabriela Dimitriu
Număr de plan: 65202/2020

Cuprins
Cuvânt-înainte......................................................................... 5
1. Poziţia geografică ............................................................... 9

1. Poziţia geografică. Elemente definitorii şi consecinţe. Statele vecine .......... 10
2. România – ţară carpatică, dunăreană, pontică şi central europeană ........... 13
2. Relieful României ............................................................... 15

1. Relieful – caracteristici generale . ................................................................. 16
2. Unităţile majore de relief ............................................................................. 18
3. Carpaţii Orientali .......................................................................................... 20
4. Carpaţii Meridionali . .................................................................................... 23
5. Carpaţii Occidentali....................................................................................... 25
6. Depresiunea Colinară a Transilvaniei . .......................................................... 28
7. Subcarpaţii . .................................................................................................. 30
8. Podișul Getic şi Podişul Mehedinţi ............................................................... 32
9. Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei .......................................................... 34
10. Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest ............................................................. 37
11. Câmpia Română ........................................................................................... 40
12. Delta Dunării şi platforma continentală a Mării Negre ................................. 42
13. Aplicații practice și studii de caz. Interpretarea unor profile geografice.
Relieful orizontului local. Identificarea unor fenomene şi procese
de risc din orizontul local și stabilirea măsurilor de diminuare.
Cutremurele în România și reguli de comportament în caz de cutremur.
Rolul reliefului în amenajarea teritoriului .................................................... 44
14. Recapitulare şi evaluare................................................................................ 47
3. Clima, apele, vegetaţia, fauna şi solurile....................... 49

• Clima
1. Factorii genetici ............................................................................................ 50
2. Elementele climatice .................................................................................... 51
3. Particularităţile climatice regionale (etaje şi influenţe climatice) . ............... 54
• Apele
4. Dunărea ........................................................................................................ 55
5. Râurile interioare . ........................................................................................ 56
6. Lacurile şi apele subterane ........................................................................... 58
7. Marea Neagră . ............................................................................................. 60
8. Vegetaţia, fauna şi solurile ........................................................................... 61
9. Aplicaţii practice: Reguli de comportament în cazul producerii
unor fenomene climatice, hidrografice, biogeografice de risc...................... 64
10. Recapitulare şi evaluare . .............................................................................. 66
4. Populaţia, aşezările omeneşti
şi organizarea administrativ-teritorială ........................ 67
1. Populaţia – elemente şi structuri demografice . ........................................... 68
2. Aşezările rurale – evoluţie şi diferenţieri teritoriale ..................................... 71
3. Aşezările urbane – evoluţie şi caracteristici actuale ..................................... 73
4. Caracterizarea geografică a oraşului Bucureşti . ........................................... 76
5. Organizarea administrativ – teritorială . ....................................................... 78
6. Aplicaţii practice și studii de caz. Interpretarea unor grafice
şi reprezentări cartografice privind populaţia României.
Caracterizarea unor oraşe mari .................................................................... 80
7. Recapitulare şi evaluare ............................................................................... 83
5. Activităţile economice ...................................................... 85

• Agricultura
1. Fondul funciar agricol – potenţial şi valorificare .......................................... 86
2. Regiunile agricole – elemente specifice ....................................................... 88
3. Valorificarea produselor agricole – tradiţie şi modernitate . ........................ 90
• Resursele naturale şi industria
4. Resursele naturale şi valorificarea lor . ......................................................... 92
5. Industria energetică şi a energiei electrice ................................................... 94
6. Industria construcţiilor de maşini . ............................................................... 97
• Serviciile
7. Căile de comunicaţie şi transporturile . ........................................................ 99
8. Comerţul . ................................................................................................... 101
9. Turismul – potenţial şi valorificare economică ........................................... 102
10. Aplicaţii practice și studii de caz. Activităţi economice
în localitatea și judeţul natal. Valorificarea resurselor
alternative de energie. Potenţialul turistic al judeţului.
Rolul căilor de comunicaţie în dezvoltarea economică .............................. 104
11. Recapitulare şi evaluare . ............................................................................ 107
6. Regiuni geografice şi dezvoltarea regională ............. 109

1. Diferenţieri regionale ................................................................................. 110
2. Regiunile geografice pe baze naturale . ...................................................... 112
3. Aplicaţii practice și studii de caz.
Caracterizarea geografică a Depresiunii Colinare a Transilvaniei ............... 113
7. Caracteristici ale mediului înconjurător ..................... 115

1. Calitatea mediului înconjurător în România. Evoluţii recente .................... 116
2. Resurse, populaţie şi elemente ale dezvoltării sustenabile ........................ 119
8. România în Europa şi în lume ....................................... 121

1. Valorile naturale şi culturale ale României ................................................. 122
2. România ca membru ONU, NATO şi UE ...................................................... 125
Recapitulare şi evaluare finală ......................................... 128
Cuvânt-înainte
A început din nou școala și ești în clasa a VIII-a, capitole te vor informa despre Caracteristicile
nerăbdător să faci față unor noi provocări. mediului înconjurător și locul României în
Geografia va fi și în acest an școlar știința care te Europa şi în lume. Organizarea manualului și
va ajuta să înțelegi complexitatea lumii în care modul în care au fost sistematizate conținuturile
trăiești. În clasele anterioare ai studiat procesele te vor ajuta să sintetizezi noțiunile, pentru a le
și fenomenele care se produc pe Terra (geografia înțelege și reține mai ușor. Structura lecțiilor
fizică), ai surprins diversitatea populației și te va conduce pe un traseu care pornește
modul în care activitățile omenești au afectat de la rubricile Amintește-ți! care apelează la
cadrul natural (geografia umană) și ai explorat informațiile pe care le ai deja și Descoperă
continentele globului. Informațiile acumulate care te incită cu unele noi. Materialele grafice
în acești ani te vor sprijini să descoperi și Lucrul cu harta te vor ajuta să înțelegi
originalitatea și unicitatea țării tale pentru că conținuturile lecției pe care le vei Reține. Vei
Geografia clasei a VIII-a te va purta într-o lume putea apela la Dicționar pentru a înțelege
mai apropiată și mai familiară ție: România. termenii necunoscuți și la Știai că? pentru a
Folosește ceea ce ai învățat în clasa a IV-a despre afla lucruri noi și interesante. Vei ști să aplici,
geografia țării tale ca pe un fundament pe care să investighezi, să rezolvi situații-problemă,
să construiești un ansamblu de noi cunoștințe. singur sau în echipă, împreună cu colegii tăi.
Recapitulările și evaluările te vor provoca să‑ți
Manualul de geografie cuprinde opt unități.
testezi competențele dobândite. Acest drum
Prima unitate îți va furniza informații despre
te invită la călătorie: de pe crestele Carpaților,
poziția, statele vecine și elementele originale
coboară și navighează pe apele Dunării până
ale spațiului carpato-dunăreano-pontic în care
în Deltă și pe țărmul mării, vizitează satele de
trăim. Geografia fizică a țării noastre este
munte și orașele medievale și plimbă-te pe
prezentată în unitățile 2. Relieful și 3. Clima,
bulevardele capitalei.
apele, vegetaţia, fauna şi solurile. Geografia
umană va fi studiată în unitățile 4. Populaţia, Și dacă această călătorie te-a învățat mai
aşezările omeneşti şi organizarea administrativ- multe despre țara ta, înseamnă că ai înțeles că
teritorială, 5. Activităţile economice și 6. Regiuni România este acasă și că trebuie să o iubești și
geografice şi dezvoltarea regională. Ultimele să o protejezi.
5
Prezentarea manualului UNITATEA 1 UNITATEA 2 UNITATEA 3 UNITATEA 4
Manualul cuprinde: Relieful României

Clima, apele, vegetaţia,
fauna şi solurile
Clima
1. Factorii genetici
Populaţia, aşezările omeneşti
şi organizarea administrativ-
Varianta tipărită și Varianta digitală

1. Relieful – caracteristici generale 2. Elementele climatice teritorială
2. Unităţile majore de relief 3. Particularităţile climatice 1. Populaţia – elemente şi structuri
3. Carpaţii Orientali regionale demografice
4. Carpaţii Meridionali Apele 2. Aşezările rurale – evoluţie şi
5. Carpaţii Occidentali 4. Dunărea diferenţieri teritoriale
6. Depresiunea Colinară a Transilvaniei 5. Râurile interioare 3. Aşezările urbane – evoluţie şi
7. Subcarpaţii 6. Lacurile şi apele subterane Portofoliu pe unitate caracteristici actuale
„apele
Realizează o mapă în sprijinul afirmaţiei: Portofoliu pe unitate
8. Podișul Getic şi Podişul Mehedinţi Portofoliu pe unitate 7. Marea Neagră 4. Caracterizarea geografică a
(similară cu cea tipărită, are în plus activități

importante
subterane şi de suprafaţă sunt foarte Realizaţi, în echipe, prezentări referitoare
la
9. Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei Realizează un portofoliu despre superlativele 8. Vegetaţia, fauna şi solurile pe oraşului Bucureşti
pentru ţara noastră”. Mapa va fi realizată etniile şi confesiunile din ţara noastră,
utilizând
Poziţia geografică 10. Câmpia de Vest şi Dealurile de Vest reliefului din România. Pentru documentare, 9. Aplicaţii practice: Reguli apele,
intervalul parcurgerii unităţii 3 – „Clima, 5. Organizarea administrativ –
mijloace electronice (10-15 slide-uri).
Pentru
foloseşte lucrări de specialitate (studii, de comportament în cazul fişe cu
1. Poziţia geografică. Elemente 11. Câmpia Română on-line şi vegetaţia, fauna şi solurile” – şi va conţine: teritorială
documentare, folosiţi informaţii şi imagini
din
enciclopedii, dicţionare), reviste, surse de hărţi,
12. Delta Dunării şi platforma din călătorii. producerii unor fenomene modalităţile de utilizare ale apei, schiţe 6. Aplicaţii practice și studii de caz. surse on-line (port popular, lăcaşuri
de cult ş.a.).
definitorii şi consecinţe. Statele vecine imagini realizate de tine şi de familie utilizată.
continentală a Mării Negre fişa climatice, hidrografice, imagini, grafice şi o listă cu bibliografia Caracterizarea unor oraşe mari fişa
2. România – ţară carpatică, dunăreană, *Profesorul/profesoara de la clasa construieşte fişa *Profesorul/profesoara de la clasa construieşte
13. Aplicații practice şi studii de caz de evaluare şi stabileşte timpul acordat
prezentării. biogeografice de risc. *Profesorul/profesoara de la clasa construieşte Recapitulare şi evaluare de evaluare şi stabileşte timpul acordat
prezentării.
pontică şi central europeană de evaluare şi stabileşte timpul acordat
prezentării.
multimedia interactive de învățare, cu rolul

Recapitulare şi evaluare secvenţială Recapitulare şi autoevaluare
de a spori valoarea cognitivă). UNITATEA 5 UNITATEA 6 UNITATEA 7 UNITATEA 8

Varianta digitală este accesibilă pe platforma
www.manuale.edu.ro.
Activităţile economice
Agricultura
1. Fondul funciar agricol – potenţial şi
valorificare
2. Regiunile agricole – elemente specifice
3. Valorificarea produselor agricole –
tradiţie şi modernitate
Resursele naturale şi industria
4. Resursele naturale şi valorificarea lor
Manualul este structurat

5. Industria energetică şi a energiei electrice
6. Industria construcţiilor de maşini
Serviciile
7. Căile de comunicaţie şi transporturile
8. Comerţul
9. Turismul – potenţial şi valorificare Portofoliu pe unitate despre
economică Împreună cu un coleg/colegă, documentați‑vă
hidrotehnic
următoarele obiective industriale: sistemul
10. Aplicaţii practice/studii de caz: Turceni Regiuni geografice şi dezvoltarea regională
și de navigație Porțile de Fier I, termocentrala
Activităţi economice în localitatea/ Realizați o 1. Diferenţieri regionale Caracteristici ale mediului înconjurător
și centrala nucleară de la Cernavodă.
în 8 unități de învățare
judeţul natal, Valorificarea resurselor în care să
prezentare Power Point de 10‑15 slide‑uri, 2. Regiunile geografice pe baze naturale 1. Calitatea mediului înconjurător în România.
alternative de energie, Potenţialul turistic precizați dimensiunile acestor amenajări
și perioadele 3. Aplicaţii practice/studii de caz: România în Europa şi în lume
Evoluţii recente
al judeţului, Rolul căilor de comunicaţie în care au fost construite. Caracterizarea geografică a unei regiuni 1. Valorile naturale şi culturale ale României
fișa 2. Resurse, populaţie şi elemente ale dezvoltării
în dezvoltarea economică *Profesorul/profesoara de la clasa construiește Recapitulare şi evaluare 2. România ca membru ONU, NATO şi UE
prezentării. sustenabile
Recapitulare şi evaluare de evaluare și stabilește timpul acordat
Structura unităților de învățare
9 Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei 5 APELE

Particularităţile climatice regionale
Recapitulare
şi evaluare secvenţială Recap itular e
DESCOPERĂ DESCOPERĂ
şi evalu are finală
Amintește-ți! • Analizează hărţile Podişului Moldovei şi Podişului Dobrogei şi precizează: Amintește-ți!
• Analizează cu colegii figura 2 (România – reţeaua hidrografică) și pre
a. Recapitulare
• Cum se formează
podişurile? Exemplifică!
unităţile de relief vecine; diviziunile principale; şi cele mai mari altitudini. • Ce este o rețea hidrografică?
• Ce este confluența?
cizați: cinci râuri care se varsă direct în Dunăre pe teritoriul României; cinci
râuri care se varsă în Dunăre prin intermediul Tisei.
a. Recapitulare
I Alege răspunsul corect:
• Ce este bazinul hidrografic?
1. Cea mai numeroasă minoritate etnică o formează în România:
a Podişul Moldovei • Ce sunt izvorul și gura de
REŢINE a. maghiarii b. romii c. turcii d. ucrainenii
vărsare ale unui râu?
2. Ce religie predomină în România? I Explică termenii şi noţiunile: regiune geografică, mediu înconjurător, rezervaţie a
Rețeaua hidrografică a României are dispunere radiară, datorită poziției a. creștin-ortodoxă b. greco-catolică c. reformată d. romano-catolică biosferei şi energie alternativă.
REŢINE centrale a Munților Carpați. 3. Care este județul cu cea mai mică densitate a populației din România?
Știai că? Știai că? Lungimea totală a râurilor este de circa 115 000 km, cele mai lungi râuri a. Argeș b. Covasna c. Tulcea d. Vaslui
• Cea mai mare cuestă din
a. Poziţia geografică, limite şi vecini fiind: Mureș, Olt, Siret ș.a. 4. Un vechi centru urban, întemeiat de greci în Antichitate, pe țărmul Mării Negre, este:
II România este membră a UE şi NATO. Precizează două avantaje de care beneficiază ţara
Podişul Moldovei ocupă partea nord-estică a României, dintre Siret şi Prut. • Râurile au cel mai mare volum noastră, datorită acestui statut.
România este Coasta Iaşilor. de apă în perioada de primăvară Dunărea 1075 a. Apulum b. Drobeta c. Napoca d. Tomis
Are diferenţa de nivel de La vest intră în contact cu Obcinele Bucovinei şi Subcarpaţii Moldovei, iar la Mureş 761 5. După funcție, Sinaia este un oraș:
datorită topirii zăpezilor, în timp
peste 120 m şi lungimea sud cu Câmpia Română. a. industrial b. nod feroviar c. port d. turistic
III Compune, în caiet, un scurt text cu titlul: „Valorile culturale ale României incluse în patrimoniul
ce vara și iarna se înregistrează Prut 742
de circa 100 km. Suprafaţa scurgeri moderate. Toamna se Olt 615 6. Cluj-Napoca și Constanța sunt caracterizate de următoarea afirmație: mondial UNESCO.”
înclinată este formată din b. Caracteristici produce cel mai mic volum de Siret 559 a. au o populație mai mică b. sunt orașe antice c. sunt porturi d. sunt traversate
1. Bacău a. Bucureşti-Ilfov
două trepte, pe care se Podişul Moldovei reprezintă cea mai întinsă unitate de podiş din ţara apă, din cauza cantităților mici Ialomiţa 417 de 100 000 de locuitori maritime de același râu IV Scrie în caiet asocierile dintre
produc alunecări (hârtoape), Someş 376  Fig. 1. 2. Caraş-Severin b. Centru
noastră. În nord este format pe un fundament vechi (parte a Platformei Est- de precipitații atmosferice. judeţe (A) şi regiunile de
prăbuşiri ş.a. Argeş 350 Lungimea II Corelează județele din coloana A Craiova 3. Dâmbovița c. Nord-Est
Europene), iar în sud, pe o zonă de scufundare. Argeș dezvoltare din care fac parte A B
Jiu 339 principalelor ape d. Nord-Vest
Relieful cu altitudini medii de 300-400 m este „modelat” în roci sedimen- curgătoare (km) cu orașele-reședință corespunzătoare Focșani 4. Gorj
Buzău 302 Dolj (B), după modelul: e. Sud-Est
tare, mai vechi la nord (gresii, calcare, argile) şi mai recente la sud (argile, APLICĂ din coloana B. Pitești 8 – i. O regiune de dezvoltare 5. Harghita
pietrişuri, nisipuri), care înclină uşor către sud şi sud-est. În funcție de direcția de curgere și de dispunerea lor în raport cu princi A Gorj B 6. Sălaj f. Sud – Muntenia
1 Analizează graficul alăturat Ploiești din coloana B nu are
Subsolul podişului este sărac în resurse. Principala activitate economică palii colectori, râurile se grupează în 6 grupe hidrografice: Prahova 7. Vrancea g. Sud-Vest – Oltenia
(figura 1) și scrie în ordinea Târgoviște corespondent în coloana A. h. Vest
este agricultura. Pentru reducerea efectelor secetei, uneori de mai lungă descrescătoare lungimii:
1. Grupa de nord-vest are ca principal colector râul Tisa, care formează Vrancea
Târgu Jiu
durată, pe râuri au fost amenajate numeroase iazuri. a. cele mai lungi șapte râuri granița cu Ucraina pe aproximativ 60 km. Cuprinde râurile Vișeu și Iza, care III Completează următoarele afirmații: V Asociază cifrele care marchează spaţiile libere din următorul text cu termenii corespunzători
Pe lângă plantele de câmp (cereale, cartofi, sfeclă de zahăr) sunt prezente cu izvoarele pe teritoriul țării se varsă în Tisa pe teritoriul României. Diferența dintre natalitate și mortalitate reprezintă... .
2. Grupa de vest cuprinde râuri care se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei, din lista de termeni de mai jos:
livezi şi podgorii (Cotnari, Iaşi, Huşi). noastre; Cea mai mică unitate administrativ-teritorială este ... .
mai importante fiind: Someșul – se formează prin unirea Someșului Mare cu Termocentralele folosesc ca materie primă pentru producerea energiei electrice …1… . Cea mai
b. cele mai lungi trei ape ... reprezintă raportul dintre populație și suprafață.
mare termocentrală din România se află la …2… . Cea mai mare hidrocentrală din țara noastră,
 Coasta Iaşilor c. Diviziuni curgătoare cu izvoarele în afara Someșul Mic, Barcăul, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb și Mureșul (cel Cea mai slab populată treaptă de relief este ... .
României. mai lung). Cel mai mare oraș litoral din România este ... . …3…, este amenajată pe …4… . Singura centrală …5… din țara noastră se află la Cernavodă. Cel mai
Datorită rezistenţei diferite la eroziune a rocilor, Podişul Moldovei este
• Observă şi caracterizează 3. Grupa de sud-vest este formată de râurile din Banat, situate la sud mare parc eolian din România se află în județul …6… .
împărţit în:
relieful din imaginea de  Podişul Sucevei, situat în nord-vest, este alcătuit din roci mai dure. Are de valea Mureșului (Bega, Timiș, Caraș, Nera și Cerna), colectate de Dunăre. IV Completează corespunzător spațiile libere din următorul tabel: Listă de termeni: Argeș, combustibili fosili, Constanţa, eoliană, Dunăre, minereuri neferoase,
mai jos. altitudini de 450-600 m (688 m în Dealul Ciungi) şi se evidenţiază printr-o 4. Grupa de sud include râurile de pe partea stângă a Dunării, între Nr. Numele Regiunea istorică Orașul – Râul care nucleară, Piatra Neamţ, Porţile de Fier I, Timiș, Turceni, Vidraru.
alternanţă de culmi deluroase, depresiuni (Rădăuţi) şi văi largi (Siretului, confluențele cu Cerna și Siret: Jiu, Olt (cel mai amenajat râu din punct de crt. județului de care aparține reședință traversează orașul
VI Realizează în caiet o diagramă, după modelul de mai jos, în care să compari geografic Dealurile
Sucevei). La vest de Siret se evidenţiază Podişul Fălticenilor şi Podişul vedere hidroenergetic), Vedea, Argeș, Ialomiţa ș.a. 1 Argeș Pitești
Dragomirnei, iar la est, Dealurile Botoşanilor (Dealul Bour, Dealul Mare ş.a.). 5. Grupa de est cuprinde bazinele hidrografice ale Siretului și Prutului. 2 Crișana Crișul Repede de Vest şi Subcarpaţii.
 Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), în nord-estul unităţii, este alcătuită  Mureșul în aval de Arad Siretul izvorăște din Carpații Păduroși (Ucraina) și se varsă în Dunăre la 3 Dolj Oltenia Pentru comparație, ai în vedere: treptele de relief; influenţele climatice; grupele de râuri, în
din roci mai moi. Din această cauză, altitudinile rar depăşesc 200 m (265 m în sud de Galați. Are cel mai mare debit dintre râurile interioare (222 m3/s) 4 Harghita Miercurea-Ciuc funcţie de direcţia de curgere și colector; zonele/etajele de vegetaţie; clasele sau tipurile de
Dealul Cozancea). Dealurile din cuprinsul său sunt alungite şi domoale, sepa- și numeroși afluenți cu izvoarele în Carpații Orientali (Moldova, Bistriţa, 5 Moldova Suceava soluri; resursele subsolului; categoria de teren cu cea mai mare pondere, în cadrul structurii
rate de văi paralele, orientate spre sud-est. Buzău ș.a.). Prutul izvorăște tot din Carpații Păduroși și formează, pe o mică fondului funciar; tipurile de transporturi; tipurile de turism.
V În ultimele decenii se constată o diminuare a grupei de vârstă tinere (0-14ani) și o creștere a ponderii
 Podişul Bârladului ocupă jumătatea sudică a unităţii. Este mai înalt la porțiune, frontiera cu Ucraina și, în cea mai mare parte, pe cea cu Republica populației vârstnice (peste 60 de ani).”
nord (400-500 m) şi mai scund la sud (250-300 m). Trecerea de la Câmpia Moldova. Cel mai important afluent al său este Jijia. a. numește fenomenul descris; b. precizează două cauze care determină acest proces. deal
Moldovei, cu altitudini mai mici, la Podişul Bârladului, mai înalt, se face prin 6. Grupa de sud-est (sau a râurilor dobrogene) cuprinde râuri mici, cu DEALURILE
 Podişul Bârladului SUBCARPAȚII
intermediul unui versant abrupt denumit Coasta Iaşilor.  Cascada Bigăr debite reduse, care seacă frecvent în timpul verii. Cele mai multe se varsă VI Localizează, pe planul localității tale: primăria, oficiul poștal, secția de poliție, biblioteca publică, banca, DE VEST
Valea râului Bârlad separă podişul în patru subdiviziuni: Podişul Central (Munții Banatului) în lacurile de pe litoralul Mării Negre: Casimcea, se varsă în Lacul Tașaul, școala, policlinica. În ce sector se încadrează activitățile desfășurate în cadrul acestora? Care este cea mai
34 Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului şi Podişul Covurlui. 56 Teliţa și Taiţa în Lacul Babadag ș.a. importantă instituție pentru administrarea localității în care trăiești? 83 128
Lecții de predare-învățare Recapitulare și evaluare secvențială / finală
Conținuturi DESCOPERĂ l REȚINE l APLICĂ l Amintește-ți! l Știai că? Lucrează

l Investigație l Lucrează cu harta
LEGENDĂ
l UCRAINA BOTOȘANI Nume de județ

Satu Mare Capitală
Baia Mare
cu harta URE
Ș
Suceava
Botoșani
Botoșani Reședință de județ
A
SATU-MARE
l Proiect în echipă l Dicționar l Studiu de caz l Situație-problemă l Dezbatere l Portofoliu

AM
MAR
-
SUCEAVA Limită de județ
RI
A
IȚ
R UD
Zalău T
IS SĂ ȘI Graniță de stat  Identifică, pe hartă, județul
GA
Oradea B Ă IA
N Iași
Bistrița
în care trăiești și orașul său
HAR
BIHOR Cluj-Napoca REP.

UN
Piatra-Neamț Vaslui
GH
CLU
J M UREȘ Bacău MOLDOVA de reședință.
IT
 Numește județele vecine.

A
CLIMA
22
AL Târgu Mureș Miercurea Ciuc U
BA CĂ
CLIMA
9 9înhidrografice,
Aplicaţii practice: reguli de comportament
BA
Arad
 Împreună cu colegul
I
A
NA
Alba Iulia Sfântu AȚ

E
Timișoara
de bancă, organizează o
HUNE
SIBIU
C
Gheorghe AL
Amintește-ți!
N
Elementeclimatice
climatice cazul producerii unor fenomene climatice,
I
IȘ Deva
A
RA
în cazul producerii
reguliunor fenomene climatice,
R
Sibiu
Amintește-ți! TIM
excursie imaginară pe harta
DOAR
99înhidrografice,
Focșani Galați
Elemente
V
Brașov
Aplicaţii practice: de comportament
UC
A
Brăila
Reșița
administrativă a României.
biogeografice de risc.
E
A
 Ce este temperatura? Dar RIN Ș Tulcea

C
GE
VE
 Zona alpină este mai săracă în animale. Totuşi, aici au găsit condiţii de AR
hidrografice, biogeografice de climatice,

risc.
Târgu Jiu
L
Buzău ĂILA Mergeți de-a lungul paralelei cazul producerii unor fenomene
Â
 Ce este temperatura? Dar Ș-SE

CLIMA
2
precipitațiile? Râmnicu Târgoviște
V
RA GO BR LEGENDĂ
viaţă capra neagră şivulturul. Vâlcea
SE
CA
M RJ
Ploiești
precipitațiile?
Care sunt vânturile perma Zona alpină este mai săracă în animale. Totuşi, aici au găsit condiţii de EH
Pitești UCRAINA BOTOȘANI Nume de județ de Lucrează
450 și a meridianului de
DESCOPERĂ ED IL FO IALOMIȚA
 În sud-vestulviaţă
ţării, influenţele climatice submediteraneene asigură un în cazulbiogeografice de risc.
producerii unor fenomene climatice,
RB
IN
 Caredin
sunt vânturile perma capra neagră şi vulturul. Drobeta-Turnu V
Slobozia Capitală
250cuși precizați
nente zona temperată?
harta județele și
ȚI Satu Mare Buftea
DESCOPERĂ Amintește-ți!
Elemente climatice DESCOPERĂ
Severin Slatina Baia Mare Ș
Craiova București Suceava A R E A Reședință de județ
M Botoșani
 În precum:
sud-vestul broasca
ţării, influenţele climatice submediteraneene asigură un
RE
ȚA
G
mediu optim unor specii ţestoasă, vipera cu corn, scorpionul

Botoșani
IA
 Argumentează lipsa de uniformitate a temperaturii aerului și precipitațiilor

IA
nente din zona temperată?

MU
IU
SATU-MARE
VAAN
O Limită de județ
orașele-reședință traversate.
RA
Călărași SUCEA
NST
hidrografice, biogeografice de risc.
LT Constanța
• Citeşte DESCOPERĂ
R
MA A-
mediu optim unor specii precum: broasca ţestoasă, vipera cu corn, scorpionul Amintește-ți!
R
IȚ D
Zalău CO  Identifică, pe hartă, județul
R
Graniță de stat
IU
ȘI
 Ce este temperatura? Dar ş.a. Zăvoaiele şi, mai
 Argumentează
atmosferice lipsa de uniformitate
pe teritoriul a temperaturii
Românie, utilizând hărțile și aerului și precipitațiilor
informațiile din text. ş.a. ales, Delta Dunării suntDunării
foartesunt
bogate
foarteîn specii
în de păsări, textul de mai jos şi precizează cum te poţi feri de fenomenele
ST ĂU
GA
Oradea Giurgiu BI ĂS IA
în care trăiești și250

Iași
Zăvoaiele şi, mai ales, Delta bogate specii de păsări,
N
Alexandria Bistrița
orașul său
HA
 Află care
atmosferice sunt principalele
pe teritoriul Românie,vânturi carehărțile
utilizând acționează pe teritoriul
și informațiile dinRomâniei
text.
precipitațiile?
unele migratoare. unele
În deltă, „paradisul păsărilor”, trăiesc pelicani, egrete, corcor
BIHOR Cluj-Napoca N E A G RREP.
Ă
Amintește-ți! DESCOPERĂ
atmosferice şi hidrografice extreme. Ce faci
jos în
şi caz de inundaţie?
cum teDar dacă
UN
• Care sunt fenomenele de mai

RG
Piatra-Neamț
• Citeşte textul precizează poţi feri de fenomenele

Vaslui
Știai că? Care sunt vânturile perma migratoare. În deltă, „paradisul păsărilor”, trăiesc pelicani, egrete, 30 0 30 60 90 km CL
REȘ Bacău MOLDOVA de reședință.
HI
U
DESCOPERĂ BULGARIA
J MU
TA
atmosferice
• Care sunt fenomenele eşti muşcat
 Află care sunt principalele vânturi care acționează pe teritoriul României nente din zona temperată? morani, lebede, berze
morani,ş.a.lebede, berze ş.a. AL Târgu Mureș Miercurea Ciuc  Numește județele vecine. care pot produce
Amintește-ți! de un şarpe
DESCOPERĂ veninos?
Știai că? atmos ferice şi hidrografice extreme.cum  Cetefaci
poţiînferi
cazdedefenomenele
inundaţie?  Dar dacă
U
BA CĂ
• Citeşte textul de mai jos şi precizează

BA
Arad
 Împreună cu colegul pagube oamenilor?Amintește-ți!
REŢINE  Argumentează lipsa de uniformitate a temperaturii aerului și precipitațiilor
 Pentru a avea o imagine clară  Fauna râurilor şiFauna râurilor
lacurilor dinşi câmpie
lacurilor din
estecâmpie
foarteestebogată
foarte bogată
în speciiîn specii
de de  Fig. 2. România – organizarea
ȚI
• Citeşte
A
textul dedemaiunjosşarpe
şi precizează
 cum te poţi feri de fenomenele
A
administrativ-teritorială
Alba Iulia
Sfântu
atmosferice care pot produce atmos eşti muşcat veninos?
E
ferice şi hidrografice extreme. Ce faci în caz de inundaţie?  Dar dacă

U
Timișoara
de bancă, organizează o
HUNE
A
• De ce•se
Care suntinundaţiile?
fenomenele
IN
C
peşti: somn, crap, ştiucă ş.a. În Dunăre trăiesc: sturioni, morun, nisetru, cegă
SIBI
atmosferice pe teritoriul Românie, utilizând hărțile și informațiile din text. Gheorghe AL
produc
N
Deva
peşti: somn, crap, ş.a.
ştiucă ş.a.
dinÎn Dunăre trăiesc:
suntsturioni, morun, nisetru, cegă
IȘ
A
RA
a
G
REŢINE asupra modului de repartiție • Care sunt fenomenele atmosfericede
Reguli şi hidrografice extreme.  Ce faci înîn
comportament cazcazul
de inundaţie?  Dar dacă
M
R
Sibiu
excursie imaginară pe harta pagube oamenilor?
 Află care sunt principalele vânturi care acționează pe teritoriul României Pentru a avea o imagine clară
DOAR
TI Focșani Galați
V
atmosferice care pot produce eşti

eşti muşcat
muşcat dedeunun şarpe veninos?
Apele dealuri şi podişuri populate cu mreană, clean ş.a., iar cele Brașov
UC
1. Temperatura aerului Știai că? atmosferice care pot produce

A
aasupra
temperaturii aerului se ş.a. Apele din dealuri şi podişuri suntlipan
populate cu mreană, clean ş.a., iar cele  Pelicani în Delta Dunării
Reșița N Brăila
administrativă a României. şarpe veninos?
E
A
modului de repartiție
Ș
din munte, cu păstrăv, ş.a. • Depagube
pagube ce se produc
oamenilor? inundaţiile? producerii unor fenomene climatice de risc
RI Tulcea
C
GE
VE Târgu Jiu AR
L
oamenilor?
Reprezintă una din componentele de bază ale climei, fiind caracterizată  Pelicani în Delta Dunării
APLICĂ ĂILA Mergeți de-a lungul paralelei
a Reguli de comportament în cazul
Buzău
Â
Ș-SE
1. Temperatura aerului folosesc hărțile climaticesecu din munte, cu păstrăv, lipan ş.a.
Râmnicu Târgoviște
de mai jos sunt
V
BR
REŢINE a temperaturii
 Pentru aaerului
RA
450 În imaginile
• De ce•se Deproduc inundaţiile?
GOR
Vâlcea
SE
ce se produc inundaţiile?
M
avea o imagine clară Ploiești
J
CA EH
de 450 și a meridianului de
prin diferiți parametri, dintre care, cei mai importanți sunt: temperatura medie Regulidede
a Reguli a
comportament în cazul
Pitești
izoterme (liniimodului
de egală de valoare redate consecinţele a două comportament în cazul
ED ILF IALOMIȚA
APLICĂ Investigaţie
OV
Reprezintă una din componentele de bază ale climei, fiind caracterizată

RB
IN
folosesc hărțile climatice cu

Drobeta-Turnu Slobozia
asupra repartiție 250 și precizați județele și
REŢINE producerii unor fenomene climatice de risc
ȚI Buftea
Severin Slatina
extreme.
prinanuală,
diferițitemperatura medie a lunilor extreme (ianuarie și iulie), amplitudinea
București
a temperaturii aerului). MAREA
fenomeneÎnclimatice
Craiova A
1. Temperaturacei maiaerului Folosește-te de informațiile din figura 1 pentru a calcula câte sate revin jos sunt
G
dedemai producerii unor fenomene climatice de risc de risc

NȚ
a temperaturii aerului se
IA
parametri, dintre care, importanți sunt: temperatura medie 1 imaginile producerii unor fenomene climatice
IU
izoterme orașele-reședință traversate.

(linii de egală valoare Investigaţie
OL TA
APLICĂ
Călărași Constanța
 „Şacalul a fost un animal
R
jos sunt
T NS
Scrie în caiet asocierile dintre speciile de animale (A) şi tipurile de mai
deaceste
G
2 imaginile
Îndespre jos sunt
termică etc.
CO
Reprezintă una din componentele de bază ale climei, fiind caracterizată Temperatura maximă mai
IU
folosesc hărțile climatice cu Giurgiu

Informeazăte
imaginile
În redate consecinţele două Prin modul de manifestare, intensitatea şi viteza de producere, unele feno
aadouă
anuală, temperatura medie a lunilor extreme (ianuarie șiimportanți
iulie), amplitudinea a temperaturii aerului). vegetaţie (B), după model: 5 – e. aproape necunoscut pentru în medie unei comune.
Alexandria
NEAGRĂ 250
redate consecinţele
lor.
 Temperaturaprin medie anuală
diferiți parametri,
estedintre care,
repartizatăcei mai neuniform sunt: temperatura medieabsolută
pe teritoriul izoterme (linii
din România de egală
a fostvaloare
de
2 Scrie în caiet asocierile dintre  „Şacalul a fost
locuitorii din unpână
Banat, animal
în
30 0 30 60 90 km
fenomene
redateşi consecinţele
consecinţele a două
climatice
climatice extreme.
extreme. REŢINE REŢINE
termică etc. Acest parametru 1. caprăspeciile
neagră de animale (A) şi tipurile de fenomene mene climatice
REŢINE pot avea impact negativ sau chiar catastrofal. Între acestea, în
 Temperatura maximă BULGARIA fenomene
României. anuală, scade
temperatura medie
de la sud a lunilor
la nord pe extreme (ianuarie șiunghiului
fondul micșorării iulie), amplitudinea44,5 C, aînregistrată
temperaturii aerului). a. pajişte alpină climaticedespreextreme.
la Ion Sion pentru2 Informează-te, folosind diferite surse (internet, enciclopedii, atlase ș.a.),
o
fenomene aceste
Temperatura
urmă cu necunoscut
aproape aproximativ zece Informeazăte
Informeazăt e despre aceste Prin modul de manifestare, intensitatea şi viteza de producere, unele feno
dintremedie
termică anuală
 incidență solare și este repartizată neuniform pe teritoriul absolută
Câmpia din România a fost de vegetaţie (B), după model: 5 – e. 2. hârciog România, se evidenţiază: furtunile, precipitaţiileintensitatea
abundente, grindina şide
descăr
etc.  Temperatura maximă  Fig. 2. România – organizarea administrativ-teritorială fenomenedespre acestelor.
şi consecinţele Prin pot
modul de manifestare, şiproducere,
viteza producere, unele feno
de razele suprafața terestră. esteAstfel, în Lunca Dunăriipe teritoriulîn Brăilei, la 10 august b. pădure de conifere ani, când au apărut primele Informeazăte lor. mene Prin modul deavea
manifestare, intensitatea şi viteza de acestea, în unele feno
exemplare. […] Vânătorii și precizează denumirile celor mai mari unități administrativ-teritoriale din alte şi consecinţele
României. Acest medie
parametru Temperatura
scade medie
de la peste
sud la nord anuală repartizată
o pe fondul micșorării unghiului
neuniform 44,5oC,absolută din România
înregistrată la IonaSion
fost de A B locuitorii din Banat, până în fenomene şi consecinţele lor. cările climatice
electrice, viscolul, impact negativ
poleiul, ceaţa, sau chiar catastrofal.
canicula şi, mai nou, Între
tornadele.
temperatura anuală este
Acestdeparametru11 C, de
în latimp
sud lace înpenordul Câmpiei unghiului1951. 1. capră neagră3. mistreţ a. pajişte alpină c. pădure de foioase fenomene mene
România, climaticefurtunile,
se evidenţiază: pot avea impact abundente,
precipitaţiile negativ sau chiar
grindina catastrofal. Între acestea, în
şi descăr
României. scade nord fondul micșorării 44,5oC, înregistrată la Ion Sion urmă cu aproximativ
faptul că şacaliizece
țări precum: Republica Moldova, mene climatice potsuntavea impact negativ sau chiar catastrofal.
climaticeÎntre acestea, în
de Moldovei,
incidență ladintre razele
aceeași de solare
altitudine,
incidență și suprafața
temperatura
dintre terestră.
medie
razele solare și este Astfel,
de
suprafața 8,5 în
o Lunca Dunării
C.
terestră. Astfel, în Lunca Dunării înTemperatura
Câmpia Brăilei,
în Câmpiaminimă
la 10 august
Brăilei, la 10 august 4. râs
confirmă
APLICĂItalia și Spania. Furtunile
România,
şi canicula
cărileRomânia,
electrice, cele
se evidenţiază:
viscolul,
se evidenţiază: poleiul, mai frecvente
ceaţa,
furtunile, furtunile,
canicula şi,fenomene
precipitaţiile precipitaţiile
mai nou, tornadele.
abundente,
extreme
abundente,
grindina şi descăr grindina şi descăr
temperatura medie medie
Temperatura anuală este de
anuală
temperatura scadepeste
medie odată
anuală11ocuC, altitudinea,
este îndetimp
peste ce în înla
11ode
C, nordul
peste
timp ceCâmpiei
11
în onordul 1951. 1951.
C, în Câmpieiabsolută 2. hârciog b. pădure d.destepă
conifere ani, când
tind au apărut
să devină primele
o problemă
produse înFurtunile
ţara noastră.
450
din România a fost de A B 3 În ce domeniu este necesară abrevierea denumirii județelor? cările şi canicula sunt cele mai frecvente fenomene climatice extreme
electrice, pe viscolul, poleiul, ceaţa,şi, canicula nou,şi,tornadele.
mai nou, tornadele.
serioasă…” (adev.ro/pbccfo) cările electrice, viscolul, poleiul, ceaţa, canicula mai dura,
Moldovei, la aceeași altitudine,
la 0oC, latemperatura
Moldovei, la2aceeași La medie
altitudine, este
maide
temperatura 8,5ode
medie C.este m C.tem o -38.5
de 8,5 o
 Temperatura
o  Temperatura minimă minimă Încă din anii ’50 ai secolului trecut, se fac eforturi pentru reintroducerea exemplare. […] Vânătorii
3. 3mistreţ 1 Folosește-te de informațiile din figura 1 pentru a calcula câte sate revin  Furtunile
produse înse produc întreg teritoriul României şi pot de la câteva
Lunca Dunării, până 000 m. înălțimi mari 2 000 C, înregistrată la Bod în c. pădure de foioase  Foloseşte diferite surse de ţara noastră.
Temperatura Temperatura
scademedie
odatăanuală scade odată cu dealtitudinea,
la peste de în 11 C, înDepr.
11laoC,peste zimbrului în ţara noastră. În acest scop au fost înfiinţate rezervaţii. Realizează confirmă faptul că şacalii 4 Numește pentru fiecare în medieprovincie
unei comune. istorică județele care o compun. Furtunile Furtunileşisecanicula şi canicula
sunt
întregcele sunt
maicele maişi frecvente
frecvente fenomene fenomene
climatice climatice extreme
extreme
peraturile suntmedie anuală
negative. cu altitudinea, absolută absolută
Brașovului,
din România
din România a fostde
a fost
la 25 ianuarie
de
 Zona
4.proiect
râs cu alpină este mai săracă
stepă în animale. Totuşi, aici au găsit
informare şi află: de unde
condiţii de zeci de minute,  Furtunile la câteva produc
ore. peCând teritoriul
se produc României
furtuni pot
este dura,
binede lade câteva
ştiut: •să
Lunca Dunării, până laLunca 0oC, laDunării, până la 0oC, la 2 000 m. La înălțimi mai mari de 2 000 m tem
2 000 m. La înălțimi mai mari de 2 000 m tem -38.5oC, înregistrată la Bod în
-38.5oC,Depr.
înregistrată la Bod în un titlul „Zimbrii dind.România”. tind
estesăoriginar
devină o problemă
şacalul; cu ce 2 Informează-te, folosind diferite surse (internet, enciclopedii, atlase ș.a.), produse
zeci produse
de în
minute, ţara lanoastră.
în ţara
câteva noastră.
ore.  Craiova – cladirea primăriei
Când se produc furtuni este bine de ştiut: •să
1942. 5 Confecționează unșipliant turistic de prezentare renunţi la activităţile în aer liber, adăpostindute întro clădire; •să aştepţi cel
peraturile sunt negative.
peraturile sunt negative. U C R A I N A
Brașovului, la 25 ianuarie viaţă capra neagră şi vulturul. serioasă…” (adev.ro/pbccfo)
specii este înrudit; de ce precizează denumirile celor mai mariaunități
județului tău care să cu-
administrativ-teritoriale din alte renunţi Furtunile
la activităţile seultimul
produc
în aer liber, pe întreg teritoriul
adăpostindute României
întro clădire; şi •săpot dura,
aştepţi celde la câteva
Depr. Brașovului,
1942. la 25 ianuarie 3 Încă din anii ’50 ai secolului trecut, se fac eforturi pentru reintroducerea
prin deminute
puţin 30puţin  Furtunile
de la se produc
fulger până pe săîntreg
ieşi în teritoriul
aer liber; României
•dacă eşti în şi pot
afara dura, de la câteva
c Solurile
 În sud-vestul ţării, influenţele climatice submediteraneene asigură
este consideratun
o „problemă de dă o descriere a cadrului natural, o listă cu cele mai mari orașe și comune și
R E
LEGENDĂ
1942.  Foloseşte diferite surse țări precum: Republica Moldova, Italia și Spania. zeci de 30 minute,
de minute la de câteva
la ultimulore. fulgerCândpână să seieşi în aer liber;
produc furtuni•dacăesteeşti în afarade ştiut: •să
bine
zimbrului în ţara noastră. În acest scop au fost înfiinţate rezervaţii. Realizează zeci decaută minute, laevitând
câteva ore. Când
înalte,se produc şifurtuni este bine de ştiut: •să
A
U C R A I N A
>11°C serioasă”. În ce alte regiuni din unei localităţi, caută un adăpost evitândlocurile copacii înalţi şi izolaţi.
P U
unei localităţi, un adăpost locurile înalte, copacii înalţi izolaţi.

R E
LEGENDĂ
mediu optimdin unor specii precum: broasca ţestoasă, vipera cu corn, informare
scorpionulşi află: de unde imagini ale celor mai importante obiective.
3 În ce domeniu este necesară abrevierea denumirii județelor? renunţi laseactivităţile în vara,
aer liber, adăpostindute întro clădire; •să aştepţi cel
I
CBaiaRMare 10° - 11° C >11°C

„Zimbrii România”. România a mai fost observat?  Canicularenunţi produce
laproduce vara,
activităţile în îngeneral aer în
îngeneral în sudestul
liber, şi şi
adăpostindute sudul ţării, când
tem tem
întro clădire; •să aştepţi cel
P U
un proiect cu titlul
B L
U A I N A
BaiaSuceava
Lucrează Canicula se sudestul sudul ţării, când
R E
LEGENDĂ
este originar şacalul; cu ce LEGENDĂ
AR
Mare 6° - 10° C 10° - 11° C

ş.a.REŢINE 4 Numește pentru fiecare provincie istorică județele care o compun. puţin 30 de minute de şila ultimul35°C. fulger până să ieşi în corpului
aer liber; •dacă eşti
potîn•dacă
afara
B L
Lucrează Zăvoaiele şi, mai ales, Delta Dunării sunt foarte bogate în specii de păsări,  Bucureşti, 3.02.1954
I C
Suceava  Bucureşti, 3.02.1954

peratura peaerului
ratura atinge
aerului şiminute
atinge depăşeşte
depăşeşte de la35°C. Efectele
Efectele eieiasupra
asupra corpului
ieşiuman uman
potliber;
R
>11°C
0° - 6° C 6° - 10° C
P U
Regiune istorică puţin 30caută de ultimul fulger până să înînalţi

aer eşti în afara
A
BANAT  Craiova – cladirea primăriei

I C
Iaşi specii este înrudit; de ce

UCRAINA BOT
A
C 0° - 6° C
cu harta unei localităţi, un adăpost evitând locurile înalte, copacii şi izolaţi.
I
Baia Mare <0° -C11°

10° 5 Confecționează un pliant turistic de prezentare a județului tău care să cu-
uneleDistribuţia
migratoare.
solurilor În
estedeltă, „paradisul păsărilor”,
factori: relief, trăiesc
rocă, climă,pelicani, egrete, coro „problemă fi diminuate prin hidratarea organismului,prin prin protejarea capului cu ocu pălărie
Iaşi
strâns legată de mai mulţi vege-
B L
cu harta București fi diminuate prin localităţi,

hidratarea organismului, protejarea capului o pălărie
G
Lucrează
<0° C
c Solurile
Suceava Stație
unei caută un adăpost evitând locurile înalte, copacii înalţi şi izolaţi.
R
Piatra-Neamţ6° - 10° C este considerat

G
Piatra-Neamţ Stație
taţie etc. prindă o descriere a cadrului natural, OȘ o listă cuBOTOȘANI cele mai mari Numeorașe și comune și de culoareCanicula deschisă se ş.a.
produce vara, în general în sudestul şi sudul ţării, când tem
de culoaredeschisă
I C
 Explică de ce regiunile de județ

N
meteorologică
0° - 6° C
morani, lebede, berze ş.a.răspândite clase şi tipuri de soluri sunt: ş.a.
N
meteorologică E
A
Cluj-Napoca AN
Cluj-Napoca Iaşi În România, printre cele mai serioasă”.
geograficeÎncu ce altefertile
regiuni din MAR
TUimaginiURaleEȘcelor
EȘ maiSUCEAVA
importante obiective.  Bucureşti, 3.02.1954  Canicula atingese produce vara, 35°C.în general în sudestul şi sudul ţării, când tem
A
<0° C Analizează harta alăturată cu harta soluri I

peratura aerului şi depăşeşte Efectele ei asupra corpului uman pot
GU
Analizează harta alăturată Limită de LEGENDĂ

județ
U
AM AMUR
A
SA
Piatra-Neamţ Stație  Fauna râurilor
Cernisolurile, cu tipulşi lacurilorş.a.,din
cernoziomuri suntcâmpie esteOcupă
cele mai fertile. foarte
arealebogată în
suntspecii
întin- România celeamai de
mai fost observat?
locuite de MAR MAR BUCOVINA  Bucureşti, 3.02.1954 Proiect
peratura înaerului
echipă atinge şi depăşeşte 35°C. Efectele ei asupra corpului uman pot
M O L D O V
(figura 1) șiîn
scrie în caiet
temtem
pepe Graniță
BANATde Regiune
stat istorică
M O L D O V
RI
Arad (figura 1) și scrie caiet fi diminuate prin hidratarea organismului, prin protejarea capului cu o pălărie
N
meteorologică
Arad Cluj-Napoca raturile medii anuale din: REŢINE peşti: se în Podişul Dobrogei, estul Câmpiei Române, Câmpia de Vest ş.a.
somn, crap, ştiucă ş.a. în În DunăreColinară
trăiesc: sturioni, morun,
oameni.
nisetru, cegă SĂLAJ
BISTRIȚA-
UCRAINA IAȘI București Proiect în echipă
GA
A
raturile medii
Analizează anuale
harta din: NĂSĂUD BO
de  fi diminuate
culoare colectivulprin
deschisă claseihidratarea
ş.a. în patru echipeorganismului, prin protejarea capului cu o pălărie
dealăturată
U
Deva A I
N
 Câmpia Vest;  Podișul Luvisolurile sunt prezente Depresiunea a Transilvaniei, Podişul NE TO
BOTOȘANI Nume de județ Împărţiţi egale. Fiecărei echipe o săi revină
M
Deva AM Ș
 Oradea – cladirea primăriei
N ȘA
A BIHOR RE
Câmpia1) de Vest; Podișul ş.a.Moldovei,
Apele din dealuri şi podişuri sunt populate
relief, rocă,cuclimă,mreană,vege- clean ş.a., iar cele
NI Ș
Braşov I
(figura caiet RE SUCEAVA
HA
MA
Dealurile de Vestdeetc.mai MUȚ REP. câtede un fenomen clasei climatic îndepatrurisc, dintre ceaţă, polei, tornadăechipe
şi viscol.oFiecare
M O
și scrieîn tem pe Distribuţia solurilor este strâns legată mulţi factori: Limită de județ
 Împărţiţi colectivul echipe egale. Fiecărei săi revină
RE
A
culoare deschisă ş.a.

R
UN
TU
A
A Dobrogei; Subcarpații Getici; MARA

MU
O
Arad Braşov C
BUCOVINA
SA RA
A L D O V
R
Vf. Omu
 Pelicani în Delta Dunării
A CLUJ
RG
U Graniță de stat
RI
Dobrogei;  Subcarpații  Getici;  Cambisolurile sunt răspândite pe dealurile înalte din Subcarpaţi şi pe munţii mai MOLDOVA
MA
echipă va căuta
AN
îninformaţii despre cum se manifestă fenomenul, regiunile
C Brăila
raturilemedii
Munții anuale
Apuseni;din:Grupa taţie etc. dinscunzi.
munte, cu păstrăv, lipan ş.a.
L
câte unProiect
fenomen climatic de risc, dintre ceaţă, polei, tornadă şi viscol. Fiecare
CRIȘ şi echipă
Vf. Omu U  Explică de ce regiunile MUREȘ SĂLAJ
BISTRIȚA- IAȘI
GA
HIT
VA
A NĂSĂUD
NE
Brăila
D
Deva  Munții Apuseni;

de Vest; Grupa afectate frecvent despre măsurile ce se impun pentru a vă proteja pe voi şi
Râmnicu Vâlcea N Tulcea
Parâng.
M
AM
IA CLUJ BACĂU
S
 Oradea – cladirea primăriei

S
I
Câmpia Podișul În România, printrecele mai răspândite
soluri cu clase şi tipuri
redusă,de soluri sunt: geografice cu soluri fertile
BIHOR
ANNA echipă pe vacei căuta informaţii despre cum se manifestă fenomenul, regiunile
LU
ARAD
HA
Ț REP.
A
ALBA
O
Spodisolurile, fertilitate sunt specifice munţilor înalţi.

Proiect vostru.în echipă
UN
A
O
NSILV
Braşov
Râmnicu Vâlcea Tulcea din jurul Rezultatele investigaţiilor voastre, vor fi prezentate
E
Parâng.
I
Ploieşti CO
Dicţionar Împărţiţi colectivul clasei în cepatru echipepentru
egale. Fiecărei echipe ovoi
săi revină
RG
A
S
R
Drobeta-
Dobrogei;  Subcarpații Getici;  Cernisolurile, cu tipul cernoziomuri ş.a., sunt cele mai fertile. Ocupă areale întin- MOLDOVA  frecvent
VHIAGAL
C
sunt cele mai locuite de A CRIȘA VA MUREȘ
afec tate şi despre măsurile se impun a vă proteja pe şi
Investigaţie R
H
VA
NA
R
APLICĂ T succint întregului colectiv al clasei.

D
TurnuVf. Omu
Severin U Făcăeni, 12.07.2002
E
Bucureşti 
U
Ploieşti IA
SL
TA
S
pe cei câte un fenomen climatic de risc, dintre ceaţă, polei, tornadă şi viscol. Fiecare
ARAD BACĂU
Brăila BR ALBANA AN CO
 Munții Apuseni;  Grupa se în Podişul Dobrogei, estul Câmpiei Române, Câmpia de Vest ş.a.
O
Craiova
N
UI
Drobeta-
V
APLICĂ oameni. IU
B
SILV din jurul vostru. Rezultatele

 Împărţiţi colectivul investigaţiilor
clasei în patruvoastre, echipe vor egale.fi prezentate
Fiecărei echipe o săi revină
AI
TIMIȘ AȘO Dicţionar

R
Constanţa SIB
E
Dicţionar
R
VA AL
formă de guvernământ –
A
Turnu Severin V TRAN

D
VA
H
T
A
N
Bucureşti
echipă va căuta informaţii despre cum se manifestă fenomenul, regiunile
R
A
I
Râmnicu Vâlcea Tulcea EA

Parâng.  Luvisolurile sunt4 prezente în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Podişul NA
O
SN
IN
S
 „Şacalul a fost un animal BR

succint întregului colectiv al clasei.
UC
N
G
EA
Craiova AR RĂ
 Făcăeni, 12.07.2002
2 Scrie în imaginea
caiet asocierile dintre
de sol)speciile
şi răspundede animale Care(A) şi tipurile de
U
V
câte un fenomen climatic decerisc, dintrepentru ceaţă,apolei, tornadă şi şi

viscol. Fiecare
I
A
A
B
TIMIȘ
BA
AȘ
R
SIBI
A
Analizează alăturată (Profile la întrebări:

RA
Constanţa OV
formă
formădedeconducere
guvernământ politică STUDIU DE CAZ
A
M
–
R
RIN
AG T
Dicţionar IA BUZĂU CEA afectate frecvent şi despre măsurile se impun vă proteja pe voi
N
BUZĂU
A
Moldovei, Dealuriledintre
de Vest celeetc.
NA
E
VÂ
Ploieşti
A
PR
NE
UC
Ș
EA
continentalism – aproape necunoscut pentru

I
A
I
DOBR
BA
ENBRĂILA
30 0 30 30 90 km
I EA A trei clase de soluri este5specifică
Drobeta-
– e. dinregiunilor de deal şi podiş? Care are
E
vegetaţie (B), după pe model:

formă de conducere politică echipă vavostru.
căuta informaţii despre
extremecum se manifestă fenomenul, regiunile
ARGE
B U L G A
IN
R
AH
a unui stat
EV
LC
NIAĂILA
VÂ
AR RĂ
A
DÂ
PR
pe cei dinestejurul Rezultatele investigaţiilor voastre, vor fi prezentate

VER
Ș
R
 Cambisolurile sunt răspândite dealurile înalte Subcarpaţi

mică? şi pe munţii mai T
DOBR
caracteristicile elementelor TUL Care frcvenţa fenomenelor climatice din orizontul local?
A
Turnu Severin
ARGE
Ș-S
E
AH
Bucureşti
OVA
M
N a unui stat
LC
fertilitatea cea mai mare? Dar fertilitatea cea mai locuitorii din Banat, până în GORJ TULCEA
DÂ
AG
EA
MBO
NT BR
SE
MU IALOMIȚA MU afec tate estefrecvent

colectivşide aldespre
clasei. măsurile prin treice se impun
(galben,pentru
porto a vă proteja pe voi şi
SE
OV
Craiova  Fig. 1. România – repartiția temperaturii GORJ

medii anuale republica
republica–– este forma STUDIU DE CAZ
RA
EA
NE
MBO
Ș-
B
climatice (diferenţe
continentalism mari de scunzi. Vremea
succint rea
întregului semnalată meteorologi coduri
MEHEDIN
–
SE
30 0 30 30 90 km
1. capră neagră este forma  Făcăeni, 12.07.2002
RA
Constanţa
a. pajişte alpină
MEHEDINȚI
B U L G A R
Dicţionar I A
CA
c urmă cu aproximativ zece

VIȚ
OGEA
CA
VI
OGEA
temperatură între vară şi a b IALOMIȚA
OLTENIA
RB
pe cei dinverde
jurul vostru.vreme Rezultatele
bună. investigaţiilor voastre, vor fi prezentate
I
caliu şi roşu), codul însemnând

R
OLTENIA
V
EA de guvernământ
de guvernământ înîn care
V
care
ȚA
caracteristicile elementelor  Spodisolurile, soluri cu fertilitate redusă, sunt specifice munţilor înalţi.
FO
FO
A
Investigaţie GIU
BI
A R și GIU
IL
 Temperaturile medii ale lunilor extreme (ianuarie R Ăiulie) sunt dife iarnă şi precipitaţii reduse) ani, când au apărut primele
MAREA
Care este frcvenţa fenomenelor climatice extreme din orizontul local?
IL
2. hârciog b. pădure de conifere 

A
MAREA Timp de o lună, notează într-un carnet toate avertizările meteorologice în

 Fig. 1. România – repartiția temperaturii medii anuale organele supreme ale puterii
M OLT RG CĂLĂRAȘI
AG climatice (diferenţedemari de organele supreme succintregiunea întregului colectiv al clasei.
alese pe ale
un puterii
R
A
IA
N
 Făcăeni, 12.07.2002
DOLJ IU
OLT GIU CĂLĂRAȘI A ANȚA
ȚI
ren țiate peL trepteGde relief. Astfel,Rîn luna ianuarie, temperatura medie este determinate influenţa
A raport privind starea mediului în România, solurile aflate în diferite Bde sol: a. cernisol;exemplare. […] Vânătorii
CONST
NE DOLJ AN RM
TANȚA
30 0 30 30 90 km
B U A I A continentalism
temperatură – vară
între şi
 Conform unui  Profile
RM
O
LE CONS
de stat sunt  România – avertizare Vremea
STUDIU
care esterea inclusă
esteDE semnalatăCAZ de meteorologi
localităţii tale. Realizează prino trei coduri
statistică (galben, porto
cu fenomenele
pozitivă doar în sudul litoralului (0,5oC) și scade până la circa 11oC la peste 2 suprafeţei
caracteristicile
uscatului
elementelor APLICĂ stadii de degradare ocupă 3. mistreţ
o suprafaţă de aproximativ treic.milioane
pădure de foioase
de hectare. b. luvisol; c. spodisol. O TE 30 0 30 60
NEAGRĂ
90 km de stat sunt alese pe un
timp determinat meteorologică climatice
caliu şi roşu), extreme
codul verde careînsemnând
au avut loc învreme acest interval
bună.şi identifică măsuri care pot
 Temperaturile 500medii
m. În ale
luna lunilor extreme (ianuarie
iulie, temperaturile și iulie)
medii oscilează între sunt dife
mai mult de 23oCiarnă
în şi precipitaţii reduse) confirmă faptul că şacalii TE
LE BULGARIA NEAGRĂ
 Fig. 1. România – repartiția
 Realizează o analiză sumară a situaţiei solurilor din orizontul local. timp determinat  Care este frcvenţa fenomenelor climatice extrememeteorologice
din orizontul local?
temperaturii medii anuale 4. râs Timpfi de
luate
o pentru limitarea impactului lor.
30 0 30 60 90 km
4 Analizează imaginea alăturată (Profile de sol) şi răspunded.lastepă

climatice (diferenţe
determinate mari de 51
de influenţa 63
tind să devină o problemă 79 64 lună, notează într-un carnet toate avertizările în
rențiate pe trepte de relief.
Lunca și 5 - în
Astfel,
Dunării 6oCluna ianuarie,
în sectoarele celetemperatura medie este
mai înalte ale Carpaților.
temperatură
suprafeţei între vară şi
uscatului
întrebări: Care BULGARIA  Fig. 3. România – provinciile istorice
 România – avertizare
STUDIU
Vremea
care este inclusă
DE
rea estelocalităţii
regiunea semnalată CAZ de Realizează
tale. meteorologi prin trei coduri
o statistică (galben, porto
cu fenomenele
pozitivă doar în sudul litoralului (0,5oC) și scade până la circa 11oC la peste 2 dintre cele trei clase3deÎncă soluri serioasă…” (adev.ro/pbccfo) 79meteorologică
 Temperaturile medii ale lunilor extreme (ianuarie și iulie) sunt dife iarnă şi precipitaţii reduse) dineste
aniispecifică regiunilortrecut,
’50 ai secolului de dealse şi fac
podiş? Care are
eforturi pentru reintroducerea  Fig. 3. România – provinciile istorice caliu
climatice extreme şi roşu),
 Care codul
care au esteverde
avut frcvenţa însemnând
loc în acest fenomenelorvreme bună.
climaticemăsuri
interval şi identifică extreme care dinpotorizontul local?
500 m. În luna iulie, temperaturile medii oscilează între mai mult de 23 C în o
fertilitatea cea mai mare? Dar fertilitatea cea În maiacest
mică?scop au fost înfiinţate rezervaţii. Realizează  Foloseşte diferite surse de
renLunca
țiate pe trepte Astfel, în cele lunamai ianuarie, determinate de influenţa 51 zimbrului în ţara noastră. Timp limitarea
de o lună,impactului notează într-un carnet toate avertizările meteorologice în
Dunării și 5de
- 6relief.
o
C în sectoarele înalte ale temperatura
Carpaților. medie este informare şi află: de unde 64  România – avertizare fi luate pentru Vremea rea este semnalată lor. de meteorologi prin trei coduri (galben, porto
pozitivă doar în sudul litoralului (0,5oC) și scade până la circa 11oC la peste 2 suprafeţei uscatului un proiect cu titlul „Zimbrii din România”. a b ceste originar şacalul; cu ce care este inclusă regiunea localităţii tale. Realizează o statistică cu fenomenele
meteorologică caliu şi roşu), codul verde însemnând vreme bună.
500 m. În luna iulie, temperaturile medii oscilează între mai mult de 23oC în Investigaţie specii este înrudit; de ce
climatice extreme care au avut loc în acest interval şi identifică măsuri care pot
Timp limitarea de o lună, noteazălor. într-un carnet toate avertizările meteorologice în
Lunca Dunării și 5 - 6oC în sectoarele cele mai înalte ale Carpaților. 51 64 România – avertizare fi luate pentru impactului
c Solurile
 Conform unui raport privind starea mediului în România, solurile aflate în diferite
stadii de degradare ocupă o suprafaţă de aproximativ trei milioane de hectare.
 Profile de sol: a. cernisol;
b. luvisol; c. spodisol.
este considerat o „problemă
serioasă”. În ce alte regiuni din meteorologică
care este inclusă regiunea localităţii tale. Realizează o statistică cu fenomenele
climatice extreme care au avut loc în acest interval şi identifică măsuri care pot
 Realizează o analiză sumară a situaţiei solurilor din orizontul local. România a mai fost observat?
63 fi luate pentru limitarea impactului lor.
REŢINE 64
Varianta digitală Distribuţia solurilor este strâns legată de mai mulţi factori: relief, rocă, climă, vege-
taţie etc.
În România, printre cele mai răspândite clase şi tipuri de soluri sunt:
 Cernisolurile, cu tipul cernoziomuri ş.a., sunt cele mai fertile. Ocupă areale întin-
 Explică de ce regiunile
geografice cu soluri fertile
sunt cele mai locuite de
a manualului
se în Podişul Dobrogei, estul Câmpiei Române, Câmpia de Vest ş.a. oameni.
 Luvisolurile sunt prezente în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Podişul
Moldovei, Dealurile de Vest etc.
 Cambisolurile sunt răspândite pe dealurile înalte din Subcarpaţi şi pe munţii mai
scunzi.
 Spodisolurile, soluri cu fertilitate redusă, sunt specifice munţilor înalţi.
APLICĂ
6 Videoclipuri
4 Analizează imaginea alăturată (Profile de sol) şi răspunde la întrebări: Care
dintre cele trei clase de soluri este specifică regiunilor de deal şi podiş? Care are
fertilitatea cea mai mare? Dar fertilitatea cea mai mică?
Imagini statice Jocuri interactive
a b c
Investigaţie
 Conform unui raport privind starea mediului în România, solurile aflate în diferite  Profile de sol: a. cernisol;
stadii de degradare ocupă o suprafaţă de aproximativ trei milioane de hectare. b. luvisol; c. spodisol.
Competenţe generale
1. P
rezentarea realităţii geografice utilizând mijloace şi
limbaje specifice
2. R
aportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale la
reprezentări cartografice
3. S tudierea spaţiului geografic realizând conexiuni cu
informaţii dobândite la alte discipline şcolare
4. E laborarea unui demers investigativ din perspectiva
educaţiei permanente şi pentru viaţa cotidiană
Competenţe specifice Unitate / Lecţie

1.1. Utilizarea limbajului specific în explicarea unor elemente,
fenomene şi structuri geografice 1 Poziţia geografică
1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice 1. Poziţia geografică. Elemente definitorii şi consecinţe.
2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând Statele vecine
reprezentări grafice şi cartografice 2. România – ţară carpatică, dunăreană, pontică şi central
3.1. Explicarea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind europeană
noţiuni din matematică, ştiinţe şi TIC/GIS
4.1. Realizarea unui demers investigativ

fenomene şi structuri geografice 2 Relieful României
1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice 1. Relieful – caracteristici generale
2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând 2. Unităţile majore de relief
reprezentări grafice şi cartografice 3. Carpaţii Orientali
2.3. Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe baza 4. Carpaţii Meridionali
datelor şi/sau suporturilor date 5. Carpaţii Occidentali
6. Depresiunea Colinară a Transilvaniei
3.1. Explicarea unor elemente, fenomene şi procese geografice
7. Subcarpaţii
folosind noţiuni din matematică, ştiinţe şi TIC/GIS 8. Podișul Getic şi Podişul Mehedinţi
3.2. Formularea de soluţii la probleme date din realitatea 9. Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei
înconjurătoare utilizând elemente din matematică, ştiinţe şi TIC/ 10. Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest
GIS 11. Câmpia Română
4.1. Realizarea unui demers investigativ 12. Delta Dunării şi platforma continentală a Mării Negre
4.2. Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor din realitatea 13. Aplicații practice și studii de caz. Interpretarea unor
observată direct sau indirect profile geografice. Relieful orizontului local. Identificarea
unor fenomene şi procese de risc din orizontul local
4.3. Compararea unor sisteme şi structuri spaţiale după un algoritm
și stabilirea măsurilor de diminuare. Cutremurele în
dat România și reguli de comportament în caz de cutremur.
4.4. Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic din Rolul reliefului în amenajarea teritoriului
orizontul local sau îndepărtat în contextul dezvoltării sustenabile Recapitulare şi evaluare secvenţială

fenomene şi structuri geografice
3 Clima, apele, vegetaţia, fauna şi solurile
1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice Clima
2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând 1. Factorii genetici
reprezentări grafice şi cartografice 2. Elementele climatice
2.3. Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe baza datelor 3. Particularităţile climatice regionale (etaje şi influenţe
şi/sau suporturilor date climatice)
3.1. Explicarea unor elemente, fenomene şi procese geografice Apele
folosind noţiuni din matematică, ştiinţe şi TIC/GIS 4. Dunărea
3.2. Formularea de soluţii la probleme date din realitatea înconjurătoare 5. Râurile interioare
utilizând elemente din matematică, ştiinţe şi TIC/GIS 6. Lacurile şi apele subterane
7. Marea Neagră
3.3. Argumentarea diversităţii naturale, umane şi culturale a realităţii
8. Vegetaţia, fauna şi solurile
geografice realizând corelaţii cu informaţiile dobândite la alte 9. Aplicaţii practice: reguli de comportament în cazul
discipline şcolare producerii unor fenomene climatice, hidrologice,
4.1. Realizarea unui demers investigativ biogeografice de risc
4.2. Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor din realitatea Recapitulare şi autoevaluare
observată direct sau indirect
4.4. Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic din
orizontul local sau îndepărtat în contextul dezvoltării sustenabile 7
Competenţe specifice Unitate / Lecţie
1.1. Utilizarea limbajului specific în explicarea unor elemente, fenomene şi
structuri geografice 4 P
opulaţia, aşezările omeneşti
1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice şi organizarea administrativ-teritorială
2.1. Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport cartografic dat 1. Populaţia – elemente şi structuri demografice
2.2. Explicarea fenomenelor si proceselor geografice utilizând reprezentări 2. Aşezările rurale – evoluţie şi diferenţieri teritoriale
grafice şi cartografice 3. Aşezările urbane – evoluţie şi caracteristici actuale
2.3. Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe baza datelor şi/ 4. Caracterizarea geografică a oraşului Bucureşti
sau suporturilor date 5. Organizarea administrativ – teritorială
3.1. Explicarea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind 6. Aplicaţii practice şi studii de caz. Interpretarea unor
noţiuni din matematică, ştiinţe şi TIC/GIS grafice şi reprezentări cartografice privind populaţia
3.3. Argumentarea diversităţii naturale, umane şi culturale a realităţii României. Caracterizarea unor oraşe mari
geografice realizând corelaţii cu informaţiile dobândite la alte Recapitulare şi evaluare secvenţială
discipline şcolare
4.2. Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor din realitatea

structuri geografice 5 Activităţile economice
1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice • Agricultura
2.1. Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport cartografic dat 1. Fondul funciar agricol – potenţial şi valorificare
2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând reprezentări 2. Regiunile agricole – elemente specifice
grafice şi cartografice 3. Valorificarea produselor agricole – tradiţie şi
2.3. Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe baza datelor şi/ modernitate
sau suporturilor date • Resursele naturale şi industria
3.1. Explicarea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind 4. Resursele naturale şi valorificarea lor
noţiuni din matematică, ştiinţe şi TIC/GIS 5. Industria energetică şi a energiei electrice
3.2. Formularea de soluţii la probleme date din realitatea înconjurătoare 6. Industria construcţiilor de maşini
utilizând elemente din matematică, ştiinţe şi TIC/GIS
• Serviciile
3.3. Argumentarea diversităţii naturale, umane şi culturale a realităţii
geografice realizând corelaţii cu informaţiile dobândite la alte
8. Comerţul
discipline şcolare
9. Turismul – potenţial şi valorificare economică
10. Aplicaţii practice şi studii de caz. Activităţi economice
4.2. Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor din realitatea
în localitatea şi judeţul natal. Valorificarea resurselor
alternative de energie. Potenţialul turistic al judeţului.
4.3. Compararea unor sisteme şi structuri spaţiale după un algoritm dat
Rolul căilor de comunicaţie în dezvoltarea economică
4.4. Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic din orizontul
Recapitulare şi evaluare secvenţială
local sau îndepărtat în contextul dezvoltării sustenabile

structuri geografice
6 R
egiuni geografice şi dezvoltarea
2.1. Reprezentarea unor elemente geografice pe un suport cartografic dat regională
2.3. Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe baza datelor şi/sau 1. Diferenţieri regionale
suporturilor date 2. Regiunile geografice pe baze naturale
4.1. Realizarea unui demers investigativ 3. Aplicaţii practice și studii de caz. Caracterizarea
4.3. Compararea unor sisteme şi structuri spaţiale după un algoritm dat geografică a Depresiunii Colinare a Transilvaniei

structuri geografice 7 Caracteristici ale mediului înconjurător
2.3. Construirea de reprezentări grafice şi cartografice pe baza datelor şi/sau 1. Calitatea mediului înconjurător în România. Evoluţii
suporturilor date recente
3.4. Argumentarea importanţei patrimoniului local şi naţional în context 2. Resurse, populaţie şi elemente ale dezvoltării
european şi mondial sustenabile
4.4. Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic din orizontul
local sau îndepărtat în contextul dezvoltării sustenabile

structuri geografice 8 România în Europa şi în lume
2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând reprezentări 1. Valorile naturale şi culturale ale României
grafice şi cartografice 2. România ca membru ONU, NATO şi UE
3.4. Argumentarea importanţei patrimoniului local şi naţional în context 3. Recapitulare şi evaluare finală
european şi mondial
4.1. Realizarea unui demers investigativ 8
UNITATEA 1
Poziţia geografică
1. Poziţia geografică. Elemente
definitorii şi consecinţe. Statele vecine
2. România – ţară carpatică, dunăreană,
pontică şi central europeană
1 Poziția geografică.
Elemente definitorii şi consecințe.
Statele vecine
a Poziția geografică
 Analizează cu colegii hărțile de mai jos și precizați: emisfera și conti
Care sunt coordonatele nentul în care este situată România; principalele coordonate care traver
geografice? sează teritoriul țării; poziția geografică în cadrul Europei.
Cum mai sunt denumite:  Argumentați faptul că România se află la distanță egală între Ecuator și
 paralela de 0o;
Polul Nord și ocupă o poziție centrală pe continentul european.
 meridianul de 0o?
 Fig. 1.
NIA Poziția
RD A
MÂ
NO IC
RO
45° lat. N geografică
R
DE E
AM
OCEA
NUL a României
AT
L
pe glob
25° long. E
AN
Știai că?
TIC
0
0 ECUATOR
AMERICA
DE SUD
 Fig. 2.
MERIDIANUL GREENWICH
Timp de aproape 200
Poziția

de ani (1464-1667)
AUSTRALIA

meridianul zero (de

geografică a
referinţă pentru stabilirea României în
longitudinii pe hărţi) 1500 0 1500 3000 4500 km
0
0 ANTARC
TIDA Europa
trecea prin Oradea. Hărțile
LEGENDĂ
cu acest reper au fost -28-0 m
utilizate de navigatori 0-200 m
200-500 m
în perioada Marilor

Capul Nord
500-1000 m

710 08` lat. N

MAREA
Descoperiri Geografice.
BARENTS

1000-2000 m
2000-3000 m

peste 3000 m
2800 km
Centrul Munților Ural

60 10` long. E
0
L.

Ă
IC
MAREA
LT
B
A
NORDULUI
0 km
EA
Lucrează MA
R
260
cu harta
m
Urmăreşte pe o hartă 2900 k
ea
năr
Du
Pe
n.
Pe
1050 k
politică a Europei paralela Pen. Iberică

Ba
n.
lca
Ita
ni
lic
că
de 45o lat. N şi meridianul

ă
Capul Roca MAREA

MED ITER AN
090 34` long. V
de 25o long. E. Precizează Capul Matapan
Ă
36 23` lat. N
0 I. Creta
țările traversate de 300 0 300 600 900 km
paralela și meridianul
respectiv.
REŢINE
România este situată în emisfera nordică, la intersecția paralelei de 45°
latitudine nordică cu meridianul de 25° longitudine estică. Aceste coordonate
10 geografice demonstrează faptul că:
 în latitudine, țara noastră se află la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul
Nord, în zona cu climă temperată; Amintește-ți!
 în longitudine, România este situată în emisfera estică, la jumătatea distanței
dintre Munții Ural și țărmul atlantic al Peninsulei Iberice. Pe teritoriul României
În Europa, România ocupă o poziție aproape centrală, fiind situată la se întrepătrund
distanțe aproximativ egale față de Oceanul Arctic (la nord), Munții Ural (la est) caracteristicile climatelor
și Oceanul Atlantic (la vest). Doar spre Marea Mediterană, țara noastră este mai din Europa de Vest și din
aproape de sudul continentului. Această așezare geografică îi conferă României Europa de Est. Care sunt
anumite caracteristici ale climatului și vegetației: cele două tipuri de climă şi
 climatul, cu influențe dinspre celelalte regiuni geografice ale continentului; care sunt particularitățile
 vegetația, caracteristică întrepătrunderii pădurii cu stepa. acestora?
Precizează numele țărilor

APLICĂ în care se găsesc:
1 Analizează harta Poziția geografică a României în Europa și rezolvă urmă  Capul Nord;
 Capul Matapan;
toarele cerințe:
 Munții Ural;
a. Scrie în caiet distanța dintre România și: Capul Nord; Munții Ural; Capul  Capul Roca.
Matapan; Capul Roca.
b. Calculează distanța în grade de latitudine dintre România (45° latitudine
nordică) și capurile Nord și Matapan.
b Elemente definitorii și consecințe Lucrează

 Analizează harta şi textul de mai jos şi precizează: forma teritoriului cu harta
României; paralela care împarte ţara în două părţi aproape egale; punctele
extreme ale teritoriului României; locul României în Europa în funcţie de Analizează harta România
– punctele extreme şi
întindere şi număr de locuitori. statele vecine și precizează
LEGENDĂ 1 Gura de vărsare 250 pozițiile localităților
0-200 m UCRAINA CUZLĂU
a Brațului Chilia Sulina, Zimnicea, Beba
HO
RE
200-500 m 2 Confluența Prutului HALMEU

Veche și Horodiștea, în
RO
500-1000 m
P.
cu Dunărea
DIȘ
1000-1500 m Punct de graniță funcție de cele patru

M
1500-2000 m
TE
Punct extrem
OL
2000-2544 m puncte cardinale.

A
DO
Grind
A
Lac UNGARI
VA
Oraş
Râu/Fluviu
Frontieră BEBA VECHE
de stat 0
46 460
A
IN
RA
2 UC
Brațul Sulina
1
Investigaţie
 Fig. 3.
Br
0 lS
45
aţ
SULINA
f. G
u
heo
România –
rgh
Folosește diferite surse

e
punctele SERBIA
București pentru informare (atlase,
PRISTOL
extreme enciclopedii, internet
şi statele ZIMNICEA VAMA VECHE etc.) și scrie în caiet țările
vecine 40 0 40 80 120 km BULGARIA din Europa cu suprafața
apropiată de cea a
României.
REŢINE
Teritoriul României are suprafața de 238 397 km2 și formă compactă. Prin
această întindere, țara noastră ocupă locul 13 în Europa și locul 82 pe glob.
11
Coordonatele punctelor geografice extreme (Horodiștea, Zimnicea, Sulina și
Beba Veche) indică faptul că România se desfășoară pe circa 525 km în latitudine
Știai că? și 750 km în longitudine.
Punctul cel mai vestic Prin cei peste 19 milioane de locuitori, țara noastră se situează pe locul nouă
al României, aflat în Europa și 60 pe glob.
în localitatea Beba Datorită importanței sale geostrategice și economice, România este stat mem
Veche (județul Timiș), bru al Tratatului Atlanticului de Nord (din 2004) și al Uniunii Europene (din 2007).
a fost denumit Triplex
Confinium (din latină,
„graniță triplă”). În
APLICĂ
anul 1920, aici a fost 2 Amintește-ți care sunt caracteristicile statului cu forma compactă și argu
pusă o piatră de hotar mentează faptul că România face parte din această categorie.
cu trei fețe, pe care au 3 Analizează tabelul de mai jos și calculează pe câte grade în latitudine și
fost încrustate stemele longitudine se desfășoară România.
celor trei state vecine
(România, Ungaria, Punctul Punctul Latitudine Longitudine
Serbia).
cardinal extrem nordică estică
Nord Horodiştea 48o15’06’’ 26o42’05’’
Sud Zimnicea 43o37’07’’ 25o23’32’’
Est Sulina 45o09’36’’ 29o41’24’’
Vest Beba Veche 46o07’27’’ 20o14’44’’
Lucrează
cu harta
c Statele vecine
Identifică pe harta de la
pagina 11 țările vecine REŢINE
României și precizează România se învecinează cu Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Ungaria și
poziția lor geografică în Ucraina și are deschidere la Marea Neagră în sud-est.
raport cu țara noastră. Granițele României au fost stabilite prin Tratatul de la Paris (1945), au lungi
mea totală de 3 149,9 km și se desfășoară pe uscat și pe apă (Dunăre, Prut, Tisa,
Graniţele României Mureș, Nera ș.a.).
(km) Toate statele vecine țării noastre fac parte din Organizația Națiunilor Unite.
Două dintre acestea (Ungaria și Bulgaria) sunt, alături de România, membre ale
Rep. Moldova 681,3 Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și ale Uniunii Europene (UE).
Bulgaria 631,3
Serbia 546,4 Statul Suprafaţă Populația Elemente de conectare
Ungaria 448,0 (km ) (mil. loc.)
2
geografică cu România
Ucraina 649,4
Bulgaria 110 879 7,7 Dunărea; Marea Neagră; UE; NATO
Marea Neagră 193,5
Rep. Moldova 33 846 4,1 Prut; Dunărea; limba română
Total 3 149,9
Serbia 88 361 9,4 Dunărea; Munții Carpaţi
Ucraina 603 634 46,3 Munții Carpați; Dunărea; Marea Neagră
Ungaria 93 028 10,1 Munții Carpați; Dunărea; UE; NATO
Dicţionar
conectare – legare, unire APLICĂ
graniţă – linie de
demarcație (naturală Cu ajutorul hărții România – punctele extreme şi statele vecine (pag. 11)
4
sau convențională) care realizează în caiet un tabel după model:
desparte două state vecine Statul vecin Limitele de graniță
12 Bulgaria Pristol – Vama Veche
2 România – ţară carpatică,
dunăreană, pontică şi central
europeană
DESCOPERĂ
 Analizează cu colegii textul de mai jos şi explicaţi sintagma „România este „Cetatea Carpatică şi
ţară carpato-dunăreano-pontică”. împrejurimile ei formează
 Află care sunt avantajele României ca stat central european. bastionul cel mai înaintat
al Europei spre răsărit;
că poporul carpatic a fost
REŢINE timp de trei mii de ani,
Elementele fundamentale care definesc spațiul românesc sunt date de așe ca popor mărginaş […], o
zarea țării în partea centrală a Europei, în spațiul carpatic, dunărean și pontic. strajă de continuă veghe.”
Acest teritoriu de interconectare a Munților Carpați, Dunării și Mării Negre, (Simion Mehedinţi, 1941)
reprezintă leagănul de formare și de locuire multiseculară a poporului român.  Foloseşte diferite surse
de informare şi realizează
un text de cel puţin
a România – țară carpatică 10 rânduri în sprijinul
afirmaţiilor din citat.
Atributul de „carpatic” aparține tuturor statelor care dețin proporții însem
nate din ansamblul Munților Carpați.
Acești munți aparțin Europei Centrale și se întind pe o suprafață de
170 600 km2, între Bratislava și Culoarul Timocului. Din această întinsă supra
față, peste 50% se află pe teritoriul României.
În țara noastră, Carpații ocupă o poziție centrală, fiind înconjurați, spre
exterior, de dealuri, podișuri și câmpii. Din acești munți pornesc majoritatea
râurilor mari, în drumul lor spre Dunăre. Din cele mai vechi timpuri, până în
zilele noastre, această „coroană montană” a asigurat românilor atât o pavăză și
un adăpost în timpuri istorice vitrege, cât și un spațiu de locuit, în depresiuni și
văi, și importante resurse naturale necesare unei economii prospere.
Acad. Simion Mehedinţi
 Fig. 1.
(1868-1962), fondatorul
România –
şcolii de geografie din
ţară carpatică
România.
LEGENDĂ
500-1000 m
1000-2000 m
2000-3000 m
Cotă
Limita
Munților
Carpați
Lucrează
Oraş
Frontieră cu harta
de stat
A Munții Tatra Analizează harta alăturată

B Carpații Păduroși și precizează ţările
C Carpații Românești carpatice.
1 Bazinul Vienei
2 Culoarul Timocului
13
Știai că?
Spațiul maritim românesc
b România – țară dunăreană
se întinde pe aproximativ
20 000 km2.
(danubiană)
4 22 22 52
4%
Aproximativ 38% (1 075 km) din lungimea Dunării se află pe granițele și
ape maritime
interioare
în interiorul României.
22% marea Acest fluviu a avut și are un rol semnificativ pentru poporul român. În
52% teritorială
lungul său, condițiile naturale sunt favorabile locuirii și desfășurării unor
zona continuă
22% zona activități economice variate (agricultură, transporturi ș.a.).
economică
exclusivă
Conform unor specialiști (Alexandru Rosetti, Ovid Densusianu, Sextil
Pușcariu ș.a.) Dunărea a reprezentat o axă în procesul de etnogeneză a
 Structura spațiului maritim
al României
poporului român. În prezent, Dunărea este o importantă axă europeană
pentru navigație (Axa Dunăre – Main – Rhin).
(Află ce reprezintă marea teritorială,
În țara noastră, de-a lungul fluviului s-au dezvoltat circa 220 de așezări,
zona continuă şi zona economică
exclusivă, accesând adresa: https:// unele fiind importante centre urbane (Drobeta-Turnu Severin, Brăila, Galați,
lege5.ro/ Gratuit/ gy4diobw/) Tulcea ș.a.).
Potențialul hidroenergetic al Dunării este valorificat prin hidrocentralele
de la Porțile de Fier I și II, iar apele sale sunt utilizate în agricultură, prin
Investigaţie sistemele de irigații.
Din anul 1992, România face
parte din Organizaţia Cooperării c România – țară pontică
Economice a Mării Negre
Țărmul românesc al Mării Negre se întinde pe o lungime de circa 245 km.
(OCEMN).
Ieșirea la Marea Neagră a permis autohtonilor din spațiul românesc
 Activitate în echipă realizarea unor legături comerciale cu popoarele din estul Europei și Asia
Folosiți diferite surse pentru
Mică. Legăturile comerciale s-au intensificat după anul 1878 și au continuat
documentare şi precizați:
în perioadele următoare, când Constanța, Mangalia, Midia și Sulina au
 statele membre ale OCEMN;
devenit porturi însemnate.
 avantajele României ca
Potențialul heliomarin din zona litorală este valorificat prin turism, iar
membru al acestei organizaţii
regionale. din platforma continentală se extrag hidrocarburi.
d România – țară central europeană

Prin poziţia geografică, România aparţine Europei Centrale, alături de
state precum Austria, Germania, Cehia, Polonia, Ungaria ş.a. cu care întreţine
o serie de relaţii economice şi politice, conferite de statutul de membru al
Uniunii Europene.
 Regiunea Mării Negre Pe lângă caracteristicile naturale specifice Europei Centrale, teritoriul
ţării noastre este traversat de mai multe axe economice, una dintre acestea
fiind Axa VEST–EST, care leagă Europa Occidentală (dezvoltată tehnologic) de
Dicţionar Europa de Est şi Asia Centrală (bogată în resurse energetice).
axă economică – direcţie de
intensificare a relaţiilor şi
schimburilor economice APLICĂ
danubiană – care aparţine 1 Dezbatere. Care unitate naturală a fost şi este mai importantă
regiunii Dunării (Danubius = pentru poporul român: Munţii Carpaţi, Dunărea sau Marea Neagră?
Dunărea, în Imperiul Roman) Profesorul împarte elevii clasei în trei echipe egale. După o documentare din
heliomarin – care utilizează
diferite surse, echipa 1 va aduce argumente în favoarea Munţilor Carpaţi,
simultan razele Soarelui şi
aerul de mare echipa 2, în favoarea Dunării şi echipa 3, în favoarea Mării Negre.
hidrocarburi – amestecuri de Sunt admise întrebări din partea echipelor concurente.
petrol şi gaze naturale 2 Urmăreşte pe harta din atlas cursul Dunării de la Galaţi spre izvoare.
Care sunt ţările cu care România poate dezvolta relaţii economice pe baza
14 transportului fluvial?
UNITATEA 2
Relieful României
1. Relieful – caracteristici generale
2. Unităţile majore de relief
3. Carpaţii Orientali
4. Carpaţii Meridionali
5. Carpaţii Occidentali
6. Depresiunea Colinară a Transilvaniei
7. Subcarpaţii
8. Podișul Getic şi Podişul Mehedinţi Portofoliu pe unitate
erlativele
9. Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei Realizează un portofoliu despre sup
doc um entare,
10. Câmpia de Vest şi Dealurile de Vest reliefului din România. Pentru
11. Câmpia Română foloseşte lucrări de specialitate (studii,
e on-line şi
enciclopedii, dicţionare), reviste, surs
12. Delta Dunării şi platforma din călătorii.
imagini realizate de tine şi de familie
continentală a Mării Negre struieşte grila
*Profesorul/profesoara de la clasa con
13. Aplicații practice şi studii de caz e timp ul aco rdat prezentării.
de evaluare şi stabileşt
Recapitulare şi evaluare secvenţială
1 Relieful – caracteristici generale
a Varietatea, proporționalitatea
Amintește-ți! şi simetria reliefului
• Ce este relieful? DESCOPERĂ
• Care sunt formele majore • Citeşte cu colegii textul de mai jos şi precizaţi caracteristicile care definesc
de relief?
relieful României.
• Care este cel mai înalt vârf
montan din ţara noastră? • Argumentaţi, pe baza reprezentărilor grafice, proporţionalitatea şi simetria
reliefului ţării noastre.
Situaţii- REŢINE
problemă Relieful României, cuprins între 0 m (la ţărmul Mării Negre) şi 2 544 m (vf.
 Altitudinea medie a Moldoveanu), reprezintă suportul pentru celelalte componente naturale şi
reliefului Europei este de pentru activităţile social-economice şi este definit de următoarele caracteristici:
320 m, iar cea a reliefului • Varietatea formelor de relief este determinată de evoluţia îndelungată a
Românei este de 420 m.
reliefului, de complexitatea alcătuirii petrografice şi de acţiunea agenţilor morfo
Cum explici această situaţie?
genetici. Pe lângă formele majore (munţi, dealuri, podişuri şi câmpii), în România
 Știind că munții reprezintă
pot fi întâlnite forme ale reliefului glaciar, reliefului carstic, reliefului litoral ş.a.
28% din suprafața țării,
calculează proporția reliefului • Proporţionalitatea reliefului este reflectată de repartiţia aproape egală a
montan cu altitudini mai treptelor de relief: 28% munţi, 42% dealuri şi podişuri şi 30% câmpii.
mici de 1000 m, pe baza • Simetria reliefului României este dată de distribuţia munţilor, dealurilor,
informațiilor din tabelul de podişurilor şi câmpiilor sub formă de trepte concentrice. În centrul ţării se află
mai jos: Depresiunea Colinară a Transilvaniei şi Carpaţii, iar spre exterior se succed dealu
rile pericarpatice, podişurile extracarpatice şi câmpiile.
Proporţia treptelor
altimetrice APLICĂ
Altitudine (m) % Observă harta România – treptele de relief şi explică proporţionalitatea
1
0-200 42 reliefului ţării noastre.
200-500 31 2 Realizează un profil asemănător cu cel de mai jos, pe direcţia vest–est,
500-1 000 15 urmărind aliniamentul marcat cu literele C şi D, pe harta alăturată şi pe harta
1 000-1 500 8 România – hartă fizică generală (pag. 19). Compară cele două profile (A–B şi
1 500-2 000 3 C–D) şi descrie dispunerea sub formă de trepte concentrice a reliefului.
peste 2 000 1
UCRAINA LEGENDĂ
A B
IA
Munți
RE
A Carpații Depresiunea Carpații

AR
Subcarpații și
Podișul Getic
Câmpia Română
Dealuri
P.
M
Orientali Colinară a Meridionali

G
și podișuri
OL
UN
Transilvaniei
DO
Câmpii 3000 m Vf. Moldoveanu

C
VA
D Frontieră 2544
de stat
IN
A 2250 m
A
R
C
U
1500 m
SE
750 m
R BI
0m
A
B 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 km

50 0 50 100 150 km
 Fig. 1.  Fig. 2.
16 România – treptele de relief Profil morfologic pe direcţia nord–sud
b Formarea şi evoluţia reliefului
Știai că?
DESCOPERĂ Relieful României are ca
• Citeşte cu colegii textul de mai jos şi precizaţi numele orogenezelor care suport mai multe plăci
au contribuit la formarea reliefului României. tectonice: Est-Europeană,
a Mării Negre, Moesică şi
• De ce cea mai mare parte a reliefului este alcătuită din roci sedimentare?
Transilvano-Panonică.
APLICĂ
1 În anii şcolari anteriori ai învăţat
despre unităţile de relief din Europa.
Precizează câte două unităţi de relief din
Europa înălţate în orogenezele hercinică
şi alpină.
2 Transcrie în caiet şi completează
afirmaţiile de mai jos:
1. Mişcările tectonice sunt factori …
2. Podişul Casimcei a fost înălţat în
orogeneza …
3. Munţii … s-au format în orogeneza
Roci metamorfice Roci magmatice Roci sedimentare hercinică.
Șisturi verzi Granit Bazalt 4. Câmpiile sunt alcătuite din roci …
Șisturi cristaline Dacit și riolit Andezit
5. Cea mai nouă unitate de relief este …
 Fig. 3. România – harta geologică generalizată
REŢINE
Relieful României – parte integrantă a reliefului Europei – s-a definitivat de-a Dicţionar
lungul erelor geologice, sub acţiunea factorilor interni (mişcările tectonice,
vulcanismul) şi externi (precipitaţiile, râurile ş.a.). agenţi morfogenetici –
Cea mai veche crustă din ţara noastră se află în nordul Podişului Moldovei, factori care contribuie la
crearea formelor de relief
aparține Platformei (plăcii tectonice) Est-Europene și este acoperită de un strat
alcătuire petrografică
gros de roci sedimentare.
– tipurile de roci din
Orogeneza caledoniană, care a avut loc în urmă cu 420-440 milioane de
compunerea reliefului.
ani, a înălţat munţii din nordul și vestul Europei (Munţii Scandinaviei, Munţii crustă – învelişul extern al
Scoţiei ş.a.) şi partea centrală a Podişului Dobrogei (Podişul Casimcei), alcătuită Pământului
din şisturi verzi. orogeneză – etapă foarte
În orogeneza hercinică, produsă acum circa 280-340 milioane de ani, au îndelungată în care mişcările
fost înălţaţi Munţii Măcinului, în prezent rămaşi sub forma unui masiv erodat. tectonice dau naştere
La începutul orogenezei alpine a fost înălţat lanţul cristalin carpatic, iar lanţurilor de munţi
regiunile intra şi extracarpatice au intrat într-un proces lent de scufundare. trepte de relief – delimitări
Ulterior au apărut munţii formaţi din roci sedimentare şi cei vulcanici. La pe baza altitudinilor formelor
sfârşitul orogenezei, munţii au suferit mişcări de ridicare în bloc, iar regiunile de relief: 0-200 m pentru
marginale, intens sedimentate, au fost transformate în podişuri şi dealuri. câmpii, 200-800 m pentru
În ultima perioadă geologică, temperaturile au scăzut şi s-a instalat un dealuri şi podişuri, peste
climat rece. Pe vârfurile înalte din Carpaţi s-au instalat gheţari care au creat un 800 m – pentru munţi
relief specific.
În ultimii 10 000 de ani temperaturile au crescut, gheţarii s-au topit, s-au
definitivat câmpiile din sud şi vest şi a început formarea Deltei Dunării. 17
2 Unităţile majore de relief
DESCOPERĂ
Amintește-ți! • Citeşte textul de mai jos şi află: ce sunt unităţile majore de relief; prin ce
Prin ce se deosebeşte un se deosebesc unele de altele şi care sunt unităţile majore de relief din România.
tip de relief de o formă de
relief? REŢINE
• Forma de relief este
porţiunea din scoarţă cu o Unităţile majore de relief sunt suprafeţe întinse de relief, bine individualizate
anumită înfăţişare, în timp în teritoriu, caracterizate printr-o omogenitate a altitudinii, a formelor şi a
ce tipul de relief este o tipurilor de relief. Faţă de unităţile vecine, acestea se deosebesc prin: poziţia
grupare de forme de relief geografică, mod de formare, caracteristici litologice/petrografice (rocile din
separate după mărime, compunerea reliefului şi modul de dispunere al acestora), aspectul interfluviilor,
după caracteristicile rocilor, altitudini, forme de relief etc.
sau după agentul de
În funcţie de treptele de relief, pot fi: unităţi montane, unităţi de dealuri şi
modelare care le-a creat.
podişuri şi unităţi de câmpie.
• Foloseşte diferite surse În ţara noastră, unităţile majore de relief sunt: Carpaţii Orientali, Carpaţii
de informare (dicţionare, Meridionali, Carpaţii Occidentali, Depresiunea Colinară a Transilvaniei,
internet ş.a.) şi realizează Subcarpaţii, Podişul Getic, Podişul Mehedinţi, Podişul Moldovei, Podişul
corespondenţa dintre
Dobrogei, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Câmpia Română, Delta Dunării şi
Olt
tipurile şi formele de relief
din listă, după model: relief platforma continentală a Mării Negre.
fluvial – luncă. La rândul lor, unităţile majore pot fi împărţite în mai multe diviziuni sau
subdiviziuni: Carpaţii Meridionali – în patru diviziuni (grupe), Podişul Moldovei
Listă: relief carstic, relief – în trei etc.
eolian, relief fluvial, relief
glaciar, relief litoral, circ, UCRAINA
dună, faleză, peşteră şi
CA
Som
A
luncă.
eș
POD
RE
RP
RI
ST
IȘ
AȚ
P.
GA
Mo
ld o
U
MO
VE
M are
Ba
șul
Siret
L
va
Bi
Some
UN
rc
str
ă
i
II
Crișul Reped
u
ța
M
DE A
Lucrează
DE
LD
OL
PR TR
M u reș
OR
ES AN
Cr
N egr
ișu
ul Mic
DO
OV
cu harta
IU SI
u
l
Someș
P IA
NE LV
IE
Cr
VEI
A AN
A
CO IE
iș u
Al b
NTA
CÂM
Observă modelul de mai jos:

LI I
Trotuș
d
rla
NA
Ierarhizarea unităţilor
M
eș
Prut
ur
Bâ
RĂ
NA
LI
B ega
de relief, de la ordinul T im i
ş O lt
I
superior spre cel inferior RA
Carpaţii Meridionali UC ţu l
Ch
ilia
SE
B ra De
lt

a
B r a ţu l S u lin a
Buzău
Du
P O D IȘ U L D O B R O G E I
B
RB
B
nă
A
Pra
ra
Grupa Făgăraş
rii
ţu
f. G
lS
heo
hov
rg h
De e
a
Jiu
f ile
oe r
in na
u Dâ m
IA
-S gu
lD

zim ul la
b
ună
Ar
ri
Ra lex
ov
i
g eş
p
ița
m
Co
Munţii Iezer B
Vede
LEGENDĂ
a
• Realizează în caiet o astfel -2211 - 200m

narea
-200 - 0m Du
de ierarhizare a unităţilor 0-200m
de relief, folosind harta 200-500m
BULGARIA
30 0 30 60 90 km
500-1000m
Carpaţii Orientali (pag. 21), 1000-1500m
1500-2000m Grind Lac Râu, fluviu A Podișul Mehedinți B Bălțile Dunării
din manual. 2000-2544m Canalul Dunăre - Marea Neagră Limita unității de relief
18  Fig. 1. România – unităţile majore de relief

APLICĂ Date statistice
Suprafeţele principalelor
1 Analizează harta România – unităţile majore de relief şi scrie în caiet: unităţi de relief
a. unităţile majore de relief din ţara noastră; (km2, valori aproximative):
b. litera corespunzătore răspunsului corect, după model: 6 – b; Carpaţii Orientali: 35 900;
1. Depresiunea Colinară a Transilvaniei ocupă în România o poziţie: Carpaţii Meridionali: 13 800;
Carpaţii Occidentali: 17 000;
a. centrală b. nordică c. sudică Depresiunea Colinară
2. Podişul Mehedinţi se învecinează cu: a Transilvaniei: 26 700;
Subcarpaţii: 15 100;
a. Carpaţii Orientali b. Podişul Moldovei c. Subcarpaţii Podişul Getic: 14 000;
3. La nord, Câmpia Română este mărginită de: Podişul Mehedinţi: 760;
Podişul Moldovei: 22 200;
a. Carpaţii Meridionali b. Podişul Dobrogei c. Podişul Getic Podişul Dobrogei: 11 600;
4. Se desfășoară de la nord spre sud: Dealurile de Vest: 9 300;
Câmpia de Vest: 17 700;
a. Carpaţii Meridionali b. Carpaţii Occidentali c. Subcarpaţii Câmpia Română: 50 000;
5. Se află sub nivelul apelor Mării Negre: Delta Dunării
şi câmpia litorală: 3 500.
a. Delta Dunării b. platforma continentală c. Podişul Dobrogei
2 Studiază statistica alăturată şi scrie în caiet:
a. cele mai întinse trei unităţi de relief; Dicţionar
b. cele trei unităţi de relief cu cele mai mici suprafeţe.
3 Observă pe harta de mai jos și elaborează un text de maxim cinci rânduri, interfluviu – formă de relief
referitor Podişul Mehedinţi, în care să utilizezi noţiunile şi termenii: Carpaţii care desparte două văi
Meridionali, Podişul Getic, poziţia geografică, sud-vest şi 760 km2.
LEGENDĂ
UCRAINA 0 - 200 m
200 - 500 m
Satu Mare 500 - 1000 m
So
A
pia meș 1000 - 1500 m
RE
Botoșani
Câm șului 1443 265
RI
m e Baia Mare Suceava 1500 - 2000 m

So 2303 Dl. Ciungi
va ei 2000 - 2544 m
P.
Sil niei Rodn
T Barcău CA
GA
M-ții 688
PO
ile
al
ur 1839 Lac
RP
M o ld
De597
M
ova
1530 Râu, fluviu
DE A T
ES
DI
708
A
UN
Culmea Pleșu
OL
Zalău M-ții Călim 911 Graniță de stat
PR RA
EV
ȘU
ani
Oradea 2100 L. Izvorul Iași
631
ES NS
r iș
ȚI
DO
ul R epede Muntelui
LM
C
Piatra-Neamț
IA D
Cluj-Napoca
IU ILV
Po
ic 1684
1836 șu l M
NE A
Som e
diș
OR
VA
iț a
Bi
OL
str
C
ul B ladului
Târgu Mureș Vaslui

D
A C NI E
CÂMP
1849 1826 va M
ică 1800 561
âr
DO VEI
IE
Criș Vf. Bihor Târn

a Bacău
OL I
ul A
Arad lb
Târnava Mare
NTALI
836
IN
Alba Iulia Tro

174 tu
AR
eș ș
Prut
300 ur
M
Deva
A
80 Timișoara
Siret
Ă
Sfântu Gheorghe
IN
a
B eg
Bârlad
O lt
v
Sibiu
șo
C âm p
Câ Vf. Padeș
A
ra
Lu mpi1374 996
.B
r
1784
bin
CR
90 go a M-ții Făgăraș Brașov De Focșani 22
Ci
jul Vf. Lui Pătru

ia
ia
ui
Ti 2130
Câmp Siret
mi 2244 2544 Vf. Moldoveanu M-ții
U
şu 2509
Vf. Omu Ciucaș1954
u- Galați
Vf. Peleaga
lui ă
Vf. Parângu Mare
2519 arân
g 2505 B u z 7 ili
Ch
a
ii P 2124 Sinaia
M-ț Brăila țu l 12,4
Prah
1447 M B ra A
Vf. Piatra 467 -ți
iM DELT II Sulina
ova
772 Vf.
ĂR
Tulcea DUBN
Goznei Gre
SE
ci
Buzău
ăc
Buzău r a țu l S u lin a
inu
Târgu Jiu
lu
PO
i
Ploiești
lu
Ialo
i
IN L
Br
ȚI
Pitești
ED ȘU
miț
aț
S f.
u
RB
ul
a Gh
E H DI
Câmpia
an
eor
1224
DI
M PO
ghe
300 Arg
ăr
ăg
eș
Drobeta- Turnu Munteniei Ce B
ȘUL DOBROG
Severin ntrale ia mița Hârșova

I
Dâ Ialo 89
A
mb
p
Jiu
ovi
m
Ca
ța Slobozia
Câ
Slatina
sim
ce
București
Ved
a
Teleo
Olteț
Craiova
ea
AG EA
rm
Olt
Călarași
an
RĂ
Vest 91
NE AR
Constanța
i de
ntenie
204
M
u n a rea
EI
M Du
30 0 30 60 90 km C âmpia Mangalia
BULGARIA
 Fig. 2. România – hartă fizică generală 19

3 Carpaţii Orientali
• Citeşte textul, analizează figura 1 şi află: unde sunt situaţi Carpaţii
• Cum şi unde se formează Orientali; care sunt caracteristicile reliefului; și care sunt cele trei diviziuni.
vulcanii?
• Care sunt elementele unui
vulcan? REŢINE
a. Poziţia geografică, limite şi vecini
Știai că? Carpaţii Orientali sunt situaţi în estul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între
• Ciomatu este singurul con graniţa cu Ucraina (la nord) şi Valea Prahovei (la sud-vest).
vulcanic cu crater nedrenat La est, domină, printr-o diferenţă de altitudine de 700-1 000 m, Podişul
(Sfânta Ana) din ţara noastră. Moldovei şi Subcarpaţii Moldovei, la sud, Subcarpaţii Curburii şi la vest,
Este un con vulcanic cu două
Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest. La
cratere îngemănate (Mohoş
şi Sfânta Ana) care face parte rândul lor, Carpaţii Orientali sunt dominaţi la sud-vest de înălţimile mai mari
din Munţii Harghitei. Conul de 2 000 m ale Carpaţilor Meridionali.
are înălţimea de 1 301 m şi
diametrul de 7 km. În craterul b. Caracteristici
nedrenat s-a format Lacul
Carpaţii Orientali au înălţimi mijlocii (circa 1 300 m), rar trecând de 1 800 m.
Sfânta Ana.
Culmile montane se desfăşoară în şiruri paralele, orientate în cea mai
• Defileul Topliţa–Deda mare parte nord-vest–sud-est (de la sud de Valea Trotuşului se curbează
este cea mai lungă vale
spre sud-vest) şi sunt alcătuite din roci vulcanice (în vest), şisturi cristaline
transversală săpată în roci
vulcanice din România (34 (în centru) şi roci sedimentare cutate (la est şi sud).
km). Este axat aproximativ Fragmentarea este accentuată, culmile montane închizând largi depre
E-V, pe linia de întâlnire a siuni (Maramureşului, Giurgeului, Ciucului ş.a.).
lavelor şi a acumulărilor În munţii înalţi (Rodnei, şi mai puţin în Maramureşului şi Călimani) este
de piroclastite provenite întâlnit relieful glaciar.
din Munţii Călimani (în
N) şi Munţii Gurghiului
(în S). Alternanţele între c. Diviziuni
lave şi piroclastite au făcut Carpaţii Orientali se împart în trei grupe:
ca defileul să cuprindă  Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei (Grupa Nordică) sunt situaţi
sectoare înguste şi bazine între graniţa cu Ucraina (la nord) şi Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecăniş
depresionare.
şi Valea Moldovei (la sud).
În vestul grupei se află munţi vulcanici, cu altitudini între 600 şi 1 800 m
Situaţii- (Oaş, Gutâi, Ţibleş), în centru, munţi alcătuiţi predominant din şisturi cris
taline (Maramureşului, Rodnei – 2 303 m, cei mai înalţi din Carpaţii Orientali,
problemă Obcina Mestecăniş ş.a.) şi în est, munţii alcătuiţi din fliş (Obcina Feredeu şi
 În Carpaţii Orientali Obcina Mare).
sunt numeroase pasuri Legătura cu Depresiunea Maramureşului se face prin pasuri şi trecători
şi trecători (Prislop, (Huta, Şetref, Prislop – 1 416 m).
Mestecăniş, Oituz ş.a.).  Carpaţii Moldo-Transilvani (Grupa Centrală) se desfăşoară spre sud
Explicaţi importanţa acestora. până la Valea Oituzului şi nordul Depresiunii Braşovului.
20
Pru
t
M UCRAINA
Tisa
-Ţ
O II
AŞ
ta . Tisa
CÂMP
Hu R
][
Vf. Farcău
P. EP Ș M
D OA 1957 -ŢII Suceava
M-ŢI
IG
IA D
M
AR
Vi
U
I
AM
şe
T
Iza UR
u
Â
EV
I EŞ
OB
O
O
Vf. Gutâi UL BC
BC
CI
ES
1443 M UI IN
IN
NA
A
A
T
Baia Mare -ŢI P. Prislop

M
FE
ES
I Ţ P. Şetref
M
2303
RE
P. M TEC
AR
1416
][
IB 818
][
DE
E
LEŞ est ĂNIŞ DEPR G
.
ecă
U
Vf. Pietrosu
NEI
ULUN
n i 1 CÂMP
II ROD M ş ] [ 096 Vf. Rarău
M-Ţ
-Ţ
SU
II
HA
1651
RD
Sir
UL
U
M-ŢII
I
.
et
Someş
PR R
Bist
BÂRGĂULUI DE E L O
ar l
M eşu
N
OR
riţa
e
P. Tihuţa D
m
So
Vf. Pietrosu L.
][
2100 M Izvo
3 un ru
tel l
ui
1907
II
M-Ț LĂU
eş
M- A H
ur
E
DE
ŢI C
M
IG
PR
M
M- -Ț
şu
UR
. G IU
Ro
L.
ŢIIII
G
H 1
TA
IU RGE
M-ŢII
M-Ţ ULU
LU
RC
II
G
GO
I
UL
II
OȘȘM
Ă
LEGENDĂ ][
1273
UI
HĂȘMA
P. Bucin
MA
][
Munţi Tr
AN
P. Sicaş ot
NU
uş
Ș
Fâșia cristalină
UL
1800
DEPR. C
Fâșia vulcanică
M ER
Fâșia flişului
- Ţ ZU
B
ii N
(rocilor sedimentare cutate)
IUC
Depresiuni intramontane
Ţ
UL
Forme de relief carstic

UI
II
Unități de relief vecine M-Ţ RA
L. Sf. Ana MI
z
P. Tușnad NE
tu
][
Crater vulcanic
Oi
][
1301
SUBCA
Oraș P. Oituz
Lac
Chei
Pas (trecătoare)
III
t
Ol
1 Cheile Bicazului Olt 1785

R PA Ț II
2 Depresiunea Întorsura Buzăului
3 Depresiunea Borsec
4 Munții Bârsei M CA
ER R 1799 Brașov 2
I Carpații Maramureșului
și ai Bucovinei P
ID A Vf. Postăvaru 4 Vf. Ciucaș L. Siriu CU
IO ŢII P. Predeal
1954 ][
Carpații Moldo-Transilvani I
ȚI
][
II RB
III Carpații de Curbură
N P A I
A R RI
UR
Limită de grupă P. Bratocea
LI A U I I
BC RB
U U S
20 0 20 40 60 km C
 Fig. 1. Carpații Orientali
21
Proiect în echipă La vest sunt munţi vulcanici, cu platouri şi conuri (Călimani, 2 100 m, cei
mai înalţi din această grupă, Gurghiului şi Harghita); în centru, munţi din
• În Carpaţii Orientali au fost şisturi cristaline (Bistriţei, Hăşmaş ş.a.); în est, munţi din fliş (Stânişoarei,
înfiinţate mai multe parcuri
Goşmanul, Tarcăului ş.a.).
naţionale (Munţii Rodnei,
Călimani ş.a.). De un pitoresc aparte sunt Masivul Ceahlău (1 907 m), alcătuit din conglo
• Realizaţi pliante în scopul merate (cu Vârful Toaca), Masivul Rarău (cu Pietrele Doamnei), Cheile Bicazului,
promovării acestora. Defileul Topliţa-Deda, străbătut de râul Mureş ş.a.
La est de aliniamentul vulcanic, se înşiră mai multe depresiuni: Borsec,
Giurgeului, Ciucului etc.
 Carpaţii de Curbură (Grupa Sudică) sunt cei mai scunzi şi alcătuiţi
Investigaţie predominant din roci sedimentare cutate (gresii, argile, conglomerate ş.a.).
Foloseşte diferite surse de Culmile munţilor îşi schimbă treptat orientarea spre sud şi sud-vest: Munţii
informare şi află: Vrancei, Munţii Buzăului, Munţii Ciucaş (cei mai înalţi – 1 954 m), Munţii
• în ce munţi se găseşte cascada Întorsurii ş.a.
din imaginea de mai jos; În cadrul subunităţii se evidenţiază Depresiunea Braşovului, cea mai
• în ce tipuri de roci s-a format; întinsă depresiune intramontană din ţară, străbătută de râul Olt.
• care sunt caracteristicile
acestor roci.
APLICĂ
1 Observă harta Carpaţii Orientali şi scrie în caiet câte cinci munţi şi
câte două depresiuni din fiecare grupă.
2 Desenează în caiet diagrama de mai jos şi notează în ea două
asemănări şi două deosebiri dintre relieful Carpaţilor Maramureşului şi ai
Bucovinei (A) şi relieful Carpaţilor de Curbură (B).
A B
Deosebiri Deosebiri
 Cascada Duruitoarea Asemănări
Dicţionar
cheie – vale îngustă, cu versanţi
abrupţi, adâncită în roci dure 3 Citeşte textul de mai jos:
(de regulă, calcar) „Munţii înalţi […] constituie o grupă cu mare varietate de roci întrucât,
defileu – sector de vale îngustă, deşi predominante sunt şisturile cristaline, se adaugă acestora calcarele
cu versanţi abrupţi, care […], care iau acolo o mare dezvoltare, alcătuind stive enorme (de pildă,
alternează cu depresiuni
în Rarău şi Hăşmaş), conglomeratele […] bine individualizate în Ceahlău şi
drenare – colectarea apei de
pâraie şi râuri roci vulcanice în partea apuseană (piroclastitele şi bazalte la est de Topliţa
fliş – roci sedimentare […]). Cum fiecare categorie de roci creează forme specifice de relief adesea
(conglomerate, argile, gresii contrastante, zona aceasta prezintă un pitoresc remarcabil, putând fi numită
ş.a.) cutate «Elveţia Moldovei», cu privelişti renumite pentru frumuseţea lor.” (Victor
fragmentare – împărţire în Tufescu, 1974).
bucăţi Precizează:
piroclastite – sfărâmături a. grupa Carpaţilor Orientali la care face referire textul;
rezultate în urma exploziilor b. tipurile de roci menţionate;
vulcanice c. munţii din Elveţia cu care sunt comparaţi cei din citat.
22
4 Carpaţii Meridionali
Amintește-ți!
 Scrie în caiet ce ştii
despre relieful Carpaţilor
DESCOPERĂ Meridionali.
 Citeşte secţiunea
 Citeşte textul de mai jos, analizează figura 1 (pag. 24) şi află: unde sunt
„Caracteristici” din textul
situaţi Carpaţii Meridionali; care sunt caracteristicile generale ale reliefului; alăturat şi scrie în caiet
de cine şi pentru ce au fost numiţi Alpii Transilvaniei; care sunt subunităţile informaţiile pe care le-ai
importante şi ce resurse naturale deţin în subsol. reţinut.
 Compară cele două texte.
REŢINE
a. Poziţia geografică, limite şi vecini  Observă şi descrie
Catena Carpaţilor Meridionali se desfăşoară în sudul Depresiunii Colinare imaginea de mai jos.
a Transilvaniei, între Valea Prahovei (la est) şi Culoarul Timiş-Cerna (la vest).
La est se învecinează cu Carpaţii de Curbură, la sud cu Subcarpaţii de Curbură,
Subcarpaţii Getici şi Podişul Mehedinţi, iar la vest cu Carpaţii Occidentali.
b. Caracteristici
Această unitate montană, cea mai înaltă şi masivă din ţara noastră, a fost
denumită de geograful francez Emmanuel de Martonne – Alpii Transilvaniei,
datorită asemănării cu Munţii Alpi. 11 vârfuri depăşesc 2 500 m, cele mai înalte  Relief glaciar în Munţii
fiind Moldoveanu (2 544 m) şi Negoiu (2 535 m), iar singurul râu care îi străbate Făgăraşului
transversal este Oltul.
În alcătuirea litologică a Carpaţilor Meridionali predomină şisturile cristaline, „Relieful cu culmi netezite
local fiind prezente conglomeratele şi calcarele. pentru circulaţia în toate
direcţiile şi legături facile
În regiunile înalte, la peste 1 800 m, gheţarii din trecut au sculptat circuri, cu toţi munţii alăturaţi, nu
văi glaciare şi creste. În calcare, apa a creat, prin eroziune şi dizolvare, chei şi atât în lungul văilor, cât mai
peşteri (Ialomiţei, Dâmbovicioarei ş.a.). ales pe culmile dintre ele.
De aceea, aceşti munţi, ca
c. Diviziuni şi vecinii lor de dincolo de
Sebeş, Munţii Şureanului, au
Carpaţii Meridionali sunt alcătuiţi din patru grupe:
fost din totdeauna folosiţi şi
 Grupa Bucegi, între văile Prahovei şi Dâmboviţei, este compusă din locuiţi, constituind o reală
masivele Bucegi (2 505 m, în Vârful Omu), Leaota şi Piatra Craiului. Munţii citadelă de autohtonie.”
Bucegi sunt formaţi din conglomerate şi calcare şi prezintă un versant abrupt şi (Lucian Badea, 2011).
crenelat spre Valea Prahovei. Munţii Piatra Craiului sunt alcătuiţi dintr-o creastă  Numeşte grupa Carpaţilor
calcaroasă cu versanţi abrupţi. Meridionali la care se face
În cadrul grupei se evidenţiază Culoarul Rucăr-Bran, cu Pasul Giuvala, care referire în citat.
face legătura Munteniei cu Depresiunea Braşovului.  Informează-te din diferite
 Grupa Făgăraş (între Valea Dâmboviţei şi Defileul Oltului) este compusă surse şi precizează:
din Munţii Făgăraşului, în nord, şi munţii Iezer, Ghiţu, Frunţi şi Cozia, în sud.  două activităţi economice
Munţii Făgăraşului se remarcă prin cea mai mare altitudine (2 544 m, în Vârful desfăşurate de localnici
 numele şoselei de mare
Moldoveanu) şi cea mai lungă (60 km) creastă din România.
altitudine care pătrunde pe
În partea central-vestică a grupei se află Depresiunea Loviştei (sau Ţara Valea Sebeşului.
Loviştei), locuită din cele mai vechi timpuri.
23
Proiect Grupa Parâng se desfăşoară între văile Oltului (la est), Jiului şi Streiului (la
vest). În sectorul sud-vestic se află Munţii Parâng (2 519 m) dinspre care se
Sfinxul şi Babele din Munţii
desprind culmile munţilor Căpăţânii, Lotrului, Cindrelului şi Şureanului.
Bucegi s-au format pe
În Munţii Orăştiei, parte a Munţilor Şureanului se află ruinele cetăţii
conglomerate.
Sarmizegetusa, capitala Daciei.
• Cunoşti un alt exemplu
 Grupa Retezat (Retezat-Godeanu), alcătuită din şisturi cristaline, granit
asemănător creat pe
şi calcar, ocupă spaţiul dintre Defileul Jiului şi Culoarul Timiş-Cerna. Este
conglomerate în ţara noastră?
compusă din munţii Godeanu (în partea centrală), Retezat (2 509 m, în Vârful
• Realizează un pliant pentru
Peleaga), Vâlcan, Mehedinţi, Cernei şi Ţarcu.
promovarea turistică a celor
La est de această grupă se află Depresiunea Petroşani, cu exploatări de
două forme de relief.
cărbuni (huilă), iar în nord-est, Depresiunea Haţegului.
i
reș tie
ăș
Mu
RESIUNEA COLINARĂ A TRANSILV
r
lO
loa
r u
ei
DEP ANIE
I
Sebeș
Cu ști Olt
ră
CARPAȚII ORIENTALI
Hunedoara iO
-ți M-ții C
Strei
M i ndr
e lul
ui Vf. Moldoveanu
P. Turnu Roşu 2544
P. Poarta de Fier 2244 400
][
2130
ul ra
a Transilvaniei
re
ai iat
Ma
Olt
ui
2142
][
Cr ţii P
700 1 Vf. Omu
ul
][
-
M
Râ
ic 2505
le M 2
L.Vidraru
Petroșani M-ţi
i
nte Depr.
Mu L. Vidra
M-ții M-ții Iezer 3 Sinaia
eleag
a Loviștei
Frunți Ghițu
1802 Lotru
Vf. P 509 P. Lainici
301 zia
1868 450 2124 ii

2 M-ț a
][
P. Co
i M-
Vf. Parângul Mare Coz ţ
][
Lea ii
Argeș
2519 ota
Timiș
Peştera Polovragi
Pra
Peştera Muier
ii
S U B C A R PA Ț I I
hov
aşnea
Jiu
na
a
][ er CURBURII
C
P. Dom
LEGENDĂ
Olteţ
Mo
Munţi formați din șisturi cristaline
Dâ
tru
mb
Munţi formați din fliş și calcare Ia
ovi
lo
Depresiuni montane m
ţa
iţa
Limita dintre grupele Unități de relief vecine

Orşova Carpaților Meridionali Relief glaciar Relief carstic
a 10 0 10 20 30 km 1 Pasul Giuvala Oraș Cotă Peșteră
ăre
un 2 Râu Lac
Peștera Dâmbovicioarei
D
3 Peștera Ialomiței Creasta Făgărașului Pas (trecătoare)

257
 Fig. 1. Filiaşi
Carpații
L.Vadului
Meridionali APLICĂ Slatina
Ji
u
Vânju Mare
Observă
1 hartaBalş
Craiova Carpaţii Meridionali şi scrie în caiet câte trei munţi
Dicţionar din fiecare grupă.
2 Identifică pe hartă şi precizează munţii în care se găsesc peşterile
catenă – lanţBUmuntos
LGA
cu Ialomiţei, Dâmbovicioarei şi Polovragi.
înălţimi de peste 1R000
IA m,
3 Scrie în caiet asocierile dintre munţi (A) şi grupele în care se găsesc
desfăşurat pe o singură direcţie
circ glaciar – excavaţie de
(B), după model: 5 – e.
formă circulară cu versanţi 1. Căpăţânii a. Bucegi
abrupţi, creată de gheţarii
2. Cernei b. Făgăraş
montani, prin eroziune A B
culoar – vale adâncă şi largă 3. Iezer c. Parâng
4. Piatra Craiului d. Retezat-Godeanu
4 Compară relieful Carpaţilor Meridionali cu relieful Carpaţilor Orientali
24 şi scrie în caiet o asemănare şi trei deosebiri.

5 Carpaţii Occidentali
 Observă şi descrie
imaginea de mai jos. Ce
DESCOPERĂ ocupaţie a locuitorilor îţi
 Citeşte textul, analizează figurile 1 şi 2 pentru a afla: unde sunt situaţi sugerează?
Carpaţii Occidentali; prin ce se evidenţiază relieful lor; în câte grupe sunt
împărţiţi şi care sunt acestea; ce resurse naturale se găsesc în subsol lor.
REŢINE
Carpaţii Occidentali ocupă o poziţie vestică faţă de Depresiunea Colinară a
Transilvaniei şi se desfăşoară aproximativ de la nord la sud, între următoarele
limite: văile Barcăului şi Someşului (la nord) şi Defileul Dunării (la sud). Prin
această poziţie geografică, Carpaţii Occidentali închid spre vest arcul Carpaţilor
Româneşti, dându-i aspectul unei coroane.
La est se învecinează cu Carpaţii Meridionali şi Depresiunea Colinară a
Transilvaniei, la vest cu Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest şi la nord cu Dealurile
de Vest.
b. Caracteristici
Comparativ cu celelalte ramuri carpatice româneşti, Carpaţii Occidentali
sunt cei mai scunzi, rar depăşind 1 800 m, sunt fragmentaţi tectonic şi prezintă
 Peisaj în Carpaţii
un aspect discontinuu.
Occidentali
Au alcătuirea petrografică foarte complexă, fiind prezente şisturi cristaline,
roci eruptive (andezite, granite ş.a.) şi sedimentare (calcare, conglomerate,
gresii ş.a.).
În subsolul lor se găsesc resurse variate: minereuri auro-argentifere, minereu
de fier, minereuri complexe, bauxită, cărbuni, marmură ş.a.
c. Diviziuni Știai că?

Datorită caracteristicilor pe care le prezintă, Carpaţii Occidentali sunt divizaţi Cheile Caraşului sunt
în două grupe: Munţii Banatului şi Munţii Apuseni. printre cele mai lungi din
 Munţii Banatului ocupă partea sudică a unităţii, fiind cuprinsă între ţara noastră (19 km). Sunt
Defileul Dunării (la sud) şi Culoarul Mureşului (la nord). Din cauza aspectului situate în Munţii Aninei.
discontinuu dat de Valea Timişului, unii specialişti împart această diviziune Aspectul de canion este dat
în două grupe distincte: Munţii Banatului, la sud-vest de râul Timiş, şi Munţii de înălţimea, masivitatea
Poiana Ruscă, la nord de Culoarul Bistrei. şi verticalitatea versanţilor.
Sectorul de la sud-vest de Timiş cuprinde munţii Semenicului (cei mai În cadrul lor sunt peşteri,
înalţi: 1 447 m, în Vârful Piatra Goznei), Almăjului, Locvei, Aninei şi Dognecea, avenuri şi lapiezuri.
Datorită interesului ştiinţific
alcătuiţi predominant din șisturi cristaline și calcare, şi depresiunile Almăjului
deosebit, au fost incluse în
(sau Bozovici) şi Caraş-Ezeriş.
Parcul Naţional Semenic –
Datorită calcarului din alcătuirea Munţiilor Banatului, râurile Caraş şi Nera Cheile Caraşului.
au creat unele dintre cele mai lungi şi mai pitoreşti chei din ţară.
Munţii Poiana Ruscă cuprind un singur masiv cristalin, cu altitudini reduse
(1 374 m, în Vârful Padeş). 25
LEGENDĂ 1 Depresiunea Zlatna
Munţi Zalău
2 Depresiunea Brad
j
A I
Depresiuni
Ă
gri
U
R IA
UL
M-
EI R
3 Depresiunea Hălmagiului ȚII 776
EȘ
NI INA
Culoare largi de vale PL
ES
OP
ș
4 Depresiunea Gurahonț
Alma
VA L
Unități de relief vecine IȘ
II
IL CO
VA DEP (ȘE
-Ț
GA
R. S)
M
D-
Relief carstic Cotă 5 Lacul Tarnița BO 996
NS A
Peștera
RO
RA UNE
Vântului D
Peștera
][
Râu Pas (trecătoare) 6 Lacul Gilău Vadu Crișului Iad P. Ciucea
A T ESI
UN
a
Oraș Lac Peșteră 7 Lacul Fântânele
PR
L. Leșu
DE
C ul Mic
Someș
gan
 Fig. 1. Munții Apuseni 1836
Dră
ri ș
lN Peștera 5 6
u
egr Meziad
u
7
DE
Peștera Urșilor Ia
PR
Cetățile Ponorului ra
. B
Rece
EIU
1112
Someșul
Peștera Scărișoara
Ș
1826
ieș
1849
Ar
E ST
Vf. Bihor
1467
V
Vf. Găina
Cr
Vf. Detunata
DE
ișu
4 l Alb
3 1258
Vf. Drocea
][
IA
836 P. Buceș
2
MP
Brad 1 Ampoi
Alba Iulia
CÂ
P. Vălișoara
1011
][
Seb
eș
Deva ur
M
eș
5 0 5 10 15 km
ei
Str
 Robert Ficheux
(1898-2005),
a fost un geograf francez
şi primul specialist care a
descris într-un studiu amplu Deva
Bega
Munţii Apuseni. În discursul
ţinut în aula Academiei
t
es
V
Române (1991), afirma: 1374
de
„Domnilor, rogu-vă, îngăduiţi Vf. Padeş
ile
acestui moţ francez să vă l ur
ea
CÂMP
D
mulţumească călduros pentru IA DE VE

această primire amicală. S T
3
][
[…] Urez scumpei noastre 617 Caransebeș 700

Românii, pe care o iubim cu L I
ei Reşiţa
toţii, un viitor paşnic, demn
ec
O NA
gn
1
DI
Do
de trecutul ei, destul de I

ii
R
M-ț
i
tragic, dar mereu glorios!” ozne E
aș tra G
Ca
r
47 Vf. P
ia
1446 ic M
 Folosiţi diferite surse 14 I
pentru informare 4 Vf. Se
men 2
A ȚI LEGENDĂ
RP
1160 Munţi
][
(enciclopedii, internetul ş.a.)
CA
Depresiuni,
540
şi răspunde la următoarele i culoare largi de vale
v Băile
ic
întrebări: . Bozo Herculane

Unități de relief vecine
Dep r a Mar
e Relief carstic
 Cine sunt moţii, cu care se vinece
ţi
eh ul
727 Vf. S Oraș Cotă

in
M odiş
identifică geograful francez? 1224

ed
Râu Peșteră
P
 Care este regiunea din

Munţii Apuseni locuită de SE Orşova D
Pas (trecătoare)
RB
un 1 Depresiunea
ăr
moţi?
I
ea Caraș-Ezeriș
 Cu ce se ocupau moţii în
trecut?
A 2 Pasul Domașnea
(Poarta Orientală)
5 0 5 10 15 km 3 Pasul Poarta de Fier
a Transilvaniei
4 Peștera Comarnic
 Fig. 2. Munții Banatului
26
 Munţii Apuseni se desfăşoară de la nord la Culoarul Mureşului şi constituie
cel mai mare mozaic petrografic din Carpaţii Româneşti.
Investigaţie
Partea centrală este mai înaltă, reprezentată de Munţii Bihorului (1 849 m, Groapa Ruginoasa
în Vârful Bihor), dinspre care pornesc culmile Vlădeasa (1 836 m) şi Muntele este considerată „rana
Mare (1 826 m). pământului”.
În sud-estul grupei se află Munţii Trascăului, alcătuiţi din calcare, iar la sud Informează-te pe internet şi
Munţii Metaliferi, din roci vulcanice. La vest se înşiră masive montane mai precizează:
coborâte ca altitudine (Zarandului, Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Plopiş) • ce este Groapa Ruginoasa;
separate de depresiuni de tip „golf” (Zarand, Beiuş şi Vad-Borod), care aparţin • unde se află situată;
Dealurilor de Vest. • cauzele formării sale.
Între depresiunile interne se evidenţiază: Zlatna, Brad şi Hălmagiului.
Pitorescul regiunii este dat de relieful carstic: platouri (Padiş), chei (Turzii,
Râmeţului ş.a.), avene şi peşteri (Scărişoara, Urşilor, Vântului ş.a.).
APLICĂ
1 Scrie în caiet următorii munţi: Almăjului, Aninei, Bihorului, Codru-Moma,
Dognecea, Locvei, Metaliferi, Semenicului, Trascăului şi Vlădeasa.  Groapa Ruginoasa
Foloseşte hărţile referitoare la Carpaţii Occidentali şi subliniază cu o linie
munţii care aparţin grupei Banatului şi cu două, grupei Apuseni.
2 Elaborează un text de zece rânduri, referitor la Munţii Apuseni, utilizând Activitate
noţiunile şi termenii: depresiune, mozaic petrografic, Munţii Bihorului, Mureş, în echipă
roci vulcanice şi vest.
• În subsolul Munţilor
3 Compară Munţii Banatului cu Munţii Apuseni, completând în caiet un Apuseni se găsesc minereuri
tabel asemănător cu cel de mai jos. auro-argentifere.
Folosiţi diferite surse pentru
Caracteristica Munţii Munţii Asemănare (A)/
investigare şi precizaţi:
Banatului Apuseni Deosebire (D)
• vechimea exploatărilor de
Poziţia geografică la sud la nord D aur din Munţii Apuseni;
Unitate masivă/ • modalităţile/metodele de
fragmentată exploatare;
Rocile din alcătuire • situaţia actuală a
Altitudinea maximă exploatărilor.
Relief vulcanic şi carstic
Proiect în echipă Dicţionar

• Împărţiți în grupe de câte patru sau aven – puţ în calcar
cinci colegi, realizaţi un itinerar turistic care comunică în partea
prin Munţii Apuseni, sub formă de poster. inferioară cu o peşteră
Traseul stabilit să fie parcurs în trei zile, în canion – vale de tip cheie cu
care să fie vizitate minim cinci obiective dimensiuni mai mari
turistice naturale. depresiune „golf” –
depresiune cu aspect de golf
Conţinutul posterului:  Peștera Urșilor lapiezuri – şănţuleţe şi
• motivarea alegerii itinerariului; găuri rezultate în urma
• organizarea excursiei (inclusiv precizarea modului de deplasare prin dizolvării calcarului
munţi şi localităţile de cazare); mozaic petrografic –
• o hartă cu itinerarul turistic; amestec de roci diferite
• descrierea succintă a celor cinci obiective turistice naturale.
27
6 Depresiunea Colinară a Transilvaniei
DESCOPERĂ
Știai că? • Citeşte textul, analizează figura 1 şi află: poziţia geografică a Depresiunii
Colinare a Transilvaniei; cum s-a format; care sunt formele de relief
• Depresiunea Colinară a caracteristice; cum sunt dispuse în teritoriu cele două diviziuni care o alcă
Transilvaniei este cea mai întinsă
tuiesc şi ce resurse naturale se găsesc în subsolul unităţii.
depresiune din Europa.
REŢINE
Depresiunea Colinară a Transilvaniei ocupă partea centrală a ţării, fiind
Investigaţie delimitată aproape în întregime de cele trei ramuri carpatice: Carpaţii
Relieful depresiunii este Orientali (la nord-est şi est), Carpaţii Meridionali (la sud) şi Carpaţii
„modelat” de numeroase procese Occidentali (Munţii Apuseni, la vest). Numai spre nord-vest, spre Dealurile
care au loc pe versanţi: alunecări, de Vest, limita nu este atât de clar delimitată. Ea este dată de un aliniament
şiroire, curgeri de noroi ş.a. de dealuri, din roci mai dure, care leagă Munţii Apuseni de Carpaţii
Un astfel de proces a creat forma
Maramureşului şi ai Bucovinei.
de relief de mai jos. Foloseşte
diferite surse de informare şi află
unde este situată Râpa Roşie şi b. Caracteristici
care este agentul modelator care Această unitate geografică are un pronunţat caracter deluros (colinar).
a determinat formarea sa. În evoluţia geologică, Depresiunea Colinară a Transilvaniei a înregistrat,
iniţial, o scufundare lentă (până la 4 500 m) ca urmare a eforturilor de
cutare a Carpaţilor, fiind acoperită de apă. Apoi, într-o perioadă destul de
îndelungată a fost intens sedimentată şi transformată în uscat.
Altitudinile scad de la est (700-800 m) la vest (300-400 m), cele medii
fiind de 500-600 m.
Relieful a fost sculptat în roci mai moi, sedimentare (pietrişuri, nisipuri,
argile, gresii, marne), acumulate în straturi groase. Aceste straturi sunt
dispuse slab înclinat în nord, uşor boltite (domuri) în centru şi cutate spre
marginile din est, sud şi vest. În „domuri” s-a acumulat gaz metan, iar unele
cute periferice conţin straturi groase de sare („cute diapire”).
Din subsol se exploatează gaz metan şi sare, iar versanţii cu expunere
sudică sunt cultivaţi cu viţă-de-vie şi pomi fructiferi.
 Râpa Roșie
c. Diviziuni
În raport cu caracteristicile reliefului, se disting: o zonă marginală, cu
dealuri şi depresiuni, şi una centrală, cu aspect de podiş.
 Zona marginală prezintă următoarele caracteristici:
 în nord şi est predomină dealurile cu înălţimi mai mari de 700 m.
Acestea mai poartă numele de Subcarpaţii Transilvaniei, în care se află
Dealul Becheci, cu altitudinea de 1 080 m.
 în sud se detaşează un aliniament de depresiuni (Făgăraşului, Sibiului
 Salina Turda a fost amenajată
ş.a.);
într-o veche exploatare de sare  în vest sunt depresiuni şi culoare de depresiuni (Culoarul Alba Iulia-
dintr-o cută diapiră. Turda, Depresiunea Almaş ş.a.) separate de dealuri izolate (Măhăceni,
Feleacului).
28
 Podişul Transilvaniei ocupă partea interioară a depresiunii şi este împăr Lucrează
ţit în trei subdiviziuni:
 Podişul Someşan este situat în nord şi nord-vest şi are înălţimi de 500- cu harta
600 m. Se evidenţiază prin prezenţa interfluviilor slab înclinate şi chiar netede.  Culoarele create de apele
 Câmpia Transilvaniei cuprinde spaţiul dintre Someşul Mare, Someşul Mic curgătoare, în care se înşiră
şi Mureş. Deosebirea de regiunile vecine este dată de dealurile joase (400- oraşe şi sate, au împărţit
500 m), cu versanţi mai domoli, separate de văi largi. Podişului Târnavelor în
 Podişul Târnavelor ocupă partea sudică şi scade în înălţime de la est (600- trei subdiviziuni: Dealurile
700 m) la vest (350-450 m). Târnavei Mici, Podişul Hârti
baciului, Podişul Secaşelor.
IL E Lăpuș
UR
AL ST
DE E V E
788  Analizează harta
D
Depresiunea Colinară a
CA
Ilva
974 765
LEGENDĂ Transilvaniei şi stabileşte
R
740 iţa
poziţiile geografice (în funcţie
PA
Bistr
Dealuri Şi
eu
2
de punctele cardinale),
ii
Almaş
ăț
Ț
et
Podișuri
.C
693 Dej Bistrița
Dl
ale Podişului Secaşelor,
II
Depresiuni, 1 Dl. Bobâlna cu
Almaş
Buda
Dl
văi ic F Dl. Dâmbu .Ș Dealurilor Târnavei Mici şi
OR
l M iz
e şu eş631 ieu
Unități lu
Podişului Hârtibaciului, faţă
m
So i
Vă De
de relief
IEN
len pre
vecine Na 648
L.Ţaga Mare 532 ii d siu
e M nea
ur
eș
de râul Târnava Mare.
dă
Dom ş
TA
ra
oa
ini
Mureş
gazeifer Căp Dl
.S
Gurghiu
uş
Cluj - Napoca
L
Cuestă
Exersează
832
I
Dl
.F
Limita zonei
ele
en a
od ne
SENI
De
ac
marginale
iv siu
i 1080
pr
ulu
Vo pre
3
reş
esi
L. Zau
i
De
Turda
 Stabileşte dacă afirmaţiile
un
Mu
Oraș
ea
Târgu Mureș
518
Pr
de mai jos sunt adevărate (A)
II APU
Cotă
aid
Dl. Măhăceni
Co
Lac Nira
j
sau false (F):
ru
4
nd
reș
are
Mu
aM
Râu ică 1. Dealul Becheci este situat
nav
M
ava Gade
M UNȚ
hei
Târ
n or
Târ
în Depresiunea Făgăraşului.
ez
Dl. R
d
re siu n e a O
1 Depresiunea 933
Almaș
Dl. Pietriș 2. Câmpia Transilvaniei are
are
D ep
Blaj 856
2 Depresiunea Mediaș ava M
altitudini de 400-500 m.
ic
Târn Sighişoara
ro r l M
5
lo
o e p odu
Dl
Bistriței .G
e
a .
m D or
3. Cutele diapire conţin gaz

d
he
Se
e
m
rg
ar
ca
o
he
M
3 Dealul Becheci
H
şu Copşa Mică lă
ul
lM u
Alba Iulia
od
metan.
or
ic
cașelor
733
m
o
i
4 Dealul Firțuș
Ho
e
l Se
H
Vis
Sebeş ișu 4. Podişul Someşan aparţine

rul
5 Dealul od
t
loa
Ol
P
Nădășcut zonei marginale a Depresiunii

Cu
675
Sebe
830
Făgăraș
611
Colinare a Transilvaniei.
ş
Depr. Sib Sibiu

iul
ui Olt 5. În vest, altitudinea Depre
siunii Colinare a Transilvaniei
Şerc
 Fig. 1. Sa
du
este de 300-400 m.
aia
Tălmaciu
Depresiunea
Colinară a
5 0 5 10 15 km
Olt
Transilvaniei
Dicţionar
APLICĂ cuestă – formă de relief
asimetrică cu un versant mai
1 Observă pe harta Depresiunea Colinară a Transilvaniei şi scrie în caiet: abrupt şi unul prelung
a. patru subdiviziuni (dealuri şi depresiuni) care intră în compunerea cută diapiră – cută ce
zonei marginale; conţine în interior un
b. trei subdiviziuni care intră în compunerea Podişului Transilvaniei. sâmbure de sare.
dom – formaţiune alcătuită
2 Realizează un profil al reliefului pe direcţia oraşelor Bistriţa–Sibiu. din straturi sedimentare
Măsoară şi calculează lungimea profilului, cu ajutorul scării de proporţii. uşor boltite, cu conţinut de
Notează unităţile de relief şi văile cu care se intersectează, de la nord la sud. gaz metan
29
7 Subcarpaţii
DESCOPERĂ
Știai că? • Analizează hărţile de mai jos şi răspunde la următoarele întrebări:
Din ce forme de relief sunt alcătuiţi Subcarpaţii? Cum se numesc
• Platoul Meledic este cel diviziunile în care sunt împărţiţi? Care diviziune are dispunerea est–
l i 260
mai dezvoltat carstl upe t sare
a e ș vest? În care se atinge altitudinea maximă (1 218 m)?
din România. Se e află
D ă
n situat
în Subcarpaţii ICurburii, în
b
Pr
REŢINE
ut
Valea Slănicului. În interiorul

Dorohoi L. Stânca-
D
său seSiret
află426
o peşteră (S6) cu Costești
l .

B
Depresiunea
lungimea504 de peste 3 km, a Baș
eu
o u
Subcarpaţii formează o unitate deluroasă, cu sectoare cu lăţimi

Si
P o
cărei intrare a fost blocată Sit de

re
Rădăuți
Dl. G
227
t
surpări. na diferite, situată la marginile Carpaţilor Orientali (est) şi Meridionali

uran
505 265
da
(sud), între Valea Moldovei (la nord) şi Valea Motrului (la vest). În
cea
Botoșani
d
Suc Dl. Dragomirna

Şa
zan
eav
a 455
exteriorul curburii, intră în contact direct cu Câmpia Română.
ua
i
Co
rile
Suceava
Bu
ş
u
alu
ce
M
l
De
ci
ile
De
b. Caracteristici
i
556 tin
Dl. CiungiS
alu ijia
587
u
Dl.
688
Văzuţi în ansamblul lor, Subcarpaţii reprezintă o treaptă
rile
Mo
J
Ho
ldo c
lm
va
P
Hârlău
deluroasă de 400-800 m, formată prin încreţirea rocilor
rut
v
e
ulu
sedimentare (conglomerate, gresii, argile, pietrişuri ş.a.),

e
i
911 i Ba care face trecerea de la munţi, la podişuri şi câmpie.

Sir
hlu
i
et
Târgu Frumos Între munţi şi dealurile subcarpatice se găsesc depre

De
Ne Târgu-Neamț siuni
Iașisubmontane, bine populate, ai căror locuitori practi
pr
.
am
țului
cau, în trecut,
Jij
ia transhumanţa. Subsolul Subcarpaţilor este
Dl
416
bogat în resurse: sare (în cute diapire), cărbuni, petrol,
.C
572 Dl. Bârnova

orn
M
CARPAȚI
gaze naturale, ape minerale ş.a.

ol
i
do
Dep
502
va
466
Vaslui
Dl. Tansa
r. C
Piatra-N
eamț c. Diviziuni
Dl.
Negrești
ra
Cr
Bârlad
asn
că
Unitatea subcarpatică este împărţită în trei diviziuni:

Ru
Pru
u-
a
nc
tr  Subcarpaţii Moldovei, între Valea Moldovei (la

Bi
507iț
s
a 465
Bi
str nord) şi Valea
Vaslui
TrotHuși
uşului (la sud), reprezintă diviziunea cu
I OR
ița Racova
Z
el
e
aspectul cel mai simplu: un şir de depresiuni submontane
561 tin
(Neamţului, Cracău-Bistriţa şi Tazlău-Caşin) separate şi
Depr. Taz
Dl. Doro?anu
ULUI
închise la est de dealuri (Culmea Pleşului – 911 m, Dealul

IEN
Bacău
Tazl
Tu
ELAN
572 Corni, Culmea Pietricica ş.a.).

tov
ă
u
lă u
 Subcarpaţii 250 Curburii (de Curbură), distribuiţi între

Elan
TA
EA
-C
Trotuş (la nord) şi Dâmboviţa (la vest), reprezintă diviziunea

Berheci
UN
740 309
aș i
I
ES
cea mai complexă: două şiruri de depresiuni (submontane

PR
LI
Bârlad
DE
Oneşti
i n şi intracolinare) 310
şi două şiruri de dealuri (interne şi ex
Caș S Tr
otu 349 Murgeni
UBCA terne). Pe anumite sectoare, aceste aliniamente sunt
z
Sir
tu
ș
RPA
Oi
et
5 0 5 10 15 km CURBUZăRb ȚII între r upte de pătrunderile unor culmi montane din fliş,
Șu rIăIu
șiț ți
a numite pinteni.
LEGENDĂ Dintre componentele Subcarpaţilor Curburii se eviden
AȚII
Prut
Dealuri Oraș Pu RâuMărășești ţiază: depresiunile Vrancei, Pătârlagele, Vălenii de Munte,

tn
a Tecuci Târgu Bujor
Depresiuni Cotă Unități de
Culoare de vale Lac relief vecine Câmpina, Pucioasa şi dealurile Măgura Odobeşti (996 m),
Gurbăneasa şi Istriţa.
CARP
Focșani
30  Fig. 1. Subcarpaţii Moldovei
Râ
m
na
rotu
. ș
Dl oru
ș
Ou
Dep
r. S
ov eja
Siret
Putna
Depr. V Tro
idra tu ș
Depr. Vrancei
.
Dl oru Șuș LEGENDĂ
ș Pu ița
Ou tn
Dep
r. S a Dealuri
3 ov
LI
996
e ja Depresiuni
Siret
1 Depr. Mera 1
NT
A
Ză Putna
Pinten montan
2 Depr. Lopătari ba Depr. Vi
Bâ
dra
la (Zona flişului carpatic)
Dl
Depr. Vrancei
Șuș
sc
IE
Pu
.D
3 ița
Dealul Răiuțu
rești
aM
tn
ele
a
R
4 3
an
LI
ică
Depr. Neculele 996
Dumit
na Oraș
u
II O
4 1
NT
m
A
Ză
B
Râm
ba nicul Sărat Râ Cotă
âs
Bâ
la
Dl
ca
Ț
sc
E
.D
rești
M
RI ețu 2
aM
PA
Bu
Depr.
Râu
ele
ar
a
zău
i că
e
nu
R
na
Dumit
O 4
CA
âm
II hiojd Ivăn
B
Râmnicul
âs
Sărat R
ca
Ț  Fig. 2.
M
PA epr. C
Bu
Depr.
iori
ar
zău
e
A R ețu
1021 2 Subcarpaţii Curburii
Dl. Blăjeni
Depr. Polic
C
e
ăn
jd v800
el
D l io
Dl.
ag
I u
iori
h
ten .C
rl
Blid
pr
1021
Dl. Blăjeni
tâ
Depr. n Buzău
Depr. Polic
u
Pi De
e
Pă
800
el
Clind
ul
Dl.
ișel
ag
ten
r.
De Vălenii
rl
Blid
ep
tâ
Investigaţie
pr Depr. n Buzău
u
Pi
Pă
D
.C
Clind
cov
ișel
deD Munte
CARPAȚII MERIDIONALI.SUBCARPAȚII GETICI.
r.
Vălenii
âm Niș
ep
ep
pi r. pr.
D
na C de Munte De co v
839 849 Vălenii âde
m Munte 749 Niș
oas
a pi pr. În Subcarpaţii Curburii se
HARTA
găsescFIZICĂ
De
uci 839 na Vălenii de Munte 749
asa
849
.P o815
Depr Câmpina r. Pu c i
815
Dl.
vulcani noroioşi (la
Mureș e p Câmpina
Dl.
Deva
D
Berca–Arbănaşi) şi focuri
Pra
Simeria Bucovel
M-
Pra
Bucovel
570 Orăştie
Te
ȚII 570 Te
55 00 55 10 15
10 km vii (la Andreiaşu). Consultă
hov
l ea
hov
Sebeș
lea 15 km
jen jen
AN
a
diferite surse şi explică în ce

A R Hunedoara Cibin
U SC  Subcarpaţii Getici (între văile Dâmboviţei âlce
ag şi Motrului) sunt alcătuiţi constau aceste procese.
Strei
Ă L. G
Şerc
din şiruri de depresiuni şi dealuri. Între Dâmboviţa şi Gilort, depresiunileVf.sunt
Cugir
Negoiu
aia
Pasul Trunu Roşu Vf. Moldoveanu
Haţeg P. Cioclovin
mai mici (Câmpulung, Arefu
a ş.a.) şi dealurile mai înalte (Măgura
Vf. Cândrelu 400 Chiciora
2535 –
2544
][
1 218 m,
Pasul Poarta de Fier Măgura Măţău – 1 018 m), iar la 2244
P. Şura Mare vest de Gilort depresiunile sunt mai
ul ra
a Transilvaniei St Vf. Lui M - ţ i i F ă g ă r a ş
re
re 2238
ai iat
întinse (Târgu Jiu–Câmpu
i Mare)
Pătruşi2130
dealurile mai scunde Vf. (Bran
Sterpu
ş.a.).
Ma
ui
Cr ţii P
700
][
2142 3 Vf. Om
-
ul
n
M
][
ra
2505
Râ
2462
-B
Vf. Iezerul Mare
2
nu
L.Vidraru
ăr
1575 i
M-ţi
Râul Târgului
uc
f. Muntele Mic ei A
IUNE
IONALI
lR
][
dea
p 1622
1802 Pasul Lotru L. Vidra RES 1534
Iezer
II MERID
aA
ru
DEP IŞTEI
r
eleag
aFig. 3. Vf. Frunţi Vf. Ghiţu 1
oa
Gu  Lotru
Vf. P 509
Pasul Lainici
A Ț O V
Go
ul
L. Vf. Ursu 2133
RP
1668
C
2 Vf. Straja 450 2
Subcarpaţii Getici 5 2124
][
CA Peştera 4 1218Câmpulung 1 Brezoi301 Vf. Cozia Vf. Leaota
][
1868 Vf. Parângul Mare
Vf. Godeanu 2519 Polovragi De pr Dl. Chiciora P. Cozia
. Şapte M M-ţii
1018 a
t 3 uscele Leaot
za
2229
Topolog
Mg. Măţău
(Domaşn Orientală
Novaci Curtea de Argeş

te
p
ar
S UB URB U
Ol
Re
a
Râmnicu bc
ea)
Bistriţa
n
er Su
t
C
oarta
][ C
pa
Jiu
Vâlcea 5
CA RI I
769
Cer
40
Târgu Jiu
ru
Ar
Vâlsan
Mg. Slătioara
Pasul P
şel
RPA Tâ
ru
G
geș
na
ge
eg
Mo
Olteţ
6 .N Ar
Cu
r
Dl
ȚIIrgo
tru
Tism
I
.
Ț
D
a
IN
na
O
v
333
P
iște
Rovinari J
E
5 0 5 10 15 km
H
iu
Cerna
E
M
Motru
ova
LEGENDĂ
Dealuri 1 Depr. Câmpulung 4 Depr. Arefu
H Oraș Lac 2 Depr. Corbi 5 Depr. Râmnicu Vâlcea
uşDepresiuni
Drobeta- ni Strehaia
Turnu Severin ţa M
Unități de relief vecine otru
Cotă Râu 273 3 Depr. Jiblea 6 Depr. Tismana
Filiaşi 257
APLICĂ
L.Vadului
Slatina
Ji
u
Observă
1 Vânju Mare pe hărţile Subcarpaţilor şi scrie în caiet:  unităţile de relief vecine;  câte două dealuri, două
depresiuni şi altitudinile maxime pentru fiecare diviziune.Balş Văi prin
2 Compară relieful Subcarpaţilor Moldovei Craiova cu relieful Subcarpaţilor Getici. Scrie în caiet o
asemănare şi o deosebire. Relief g
3 Precizează importanţa economică a resurselor naturale din Subcarpaţi.
Pas(trecă
][
BUL
GAR
IA 31
8 Podişul Getic şi Podişul Mehedinţi
DESCOPERĂ
Amintește-ți! • Analizează harta de mai jos şi precizează: care este unitatea de relief cu
• Ce sunt podişurile? Prin
care se învecinează ambele podişuri (Getic şi Mehedinţi); care unitate este
ce se deosebesc de munţi, mai întinsă; care este mai înaltă.
dealuri şi câmpii?
a Podişul Getic
Lucrează REŢINE
cu harta
 Citeşte secţiuneaMureș Deva
M - şi află Simeria Această unitate de relief cunoscută şi sub numele de „Piemontul Getic”,
P O„Diviziuni”
Orăştie
ȚII
Sebeș
IAN
subunităţile se desfăşoară în sudul Subcarpaţilor Getici, între văile Dâmboviţei (la est) şi
A R care intră înHunedoara Dunării (la vest). Înâlcenord-vest este
Cibin
mărginită de Podişul Mehedinţi (de care o
U
componenţa Podişului SC ag
Strei
Ă separă Depresiunea L. G
Turnu Severin) şi în sudVf.de Câmpia Română.
Şerc
Getic.
Cugir
Negoiu
aia
Pasul Trunu Roşu Vf. Moldoveanu
Haţeg P. Cioclovina 2535
 Analizează harta Podişul Vf. Cândrelu 400 2544 ][
2244
Getic şi Podişula Transilvaniei
Mehedinţi b. Caracteristici
Pasul Poarta de Fier
P. Şura Mare
ul ra
St
Tim
Vf. Lui M - ţ i i F ă g ă r a ş
re
re 2238
ai iat
i Vf. Sterpu
Ma
ui
Pătru 2130
şi precizează râurile care
Cr ţii P
700
][
i
2142
Podişul Getic provine dintr-o veche câmpie piemontană, înălţată ][ulterior
ș
3 Vf. Omu
-
ul
n
M
ra
2505
Râ
2462
separă diviziunile Podişului
-B
Vf. Iezerul Mare
2
nu
sub influenţa ridicării Carpaţilor.

L.Vidraru
ăr
1575 i
i
Râul Târgului
-ţ
uc
Vf. Muntele Mic e i E A M
lR
Getic, de1802 la est la vest.
][
IUN
dea
p 1622
aA Pasul Lotru L. Vidra RES 1534
Iezer
ru
DEP IŞTEI
ur leaga În Pasul
alcătuirea petrografică, se evidenţiază
Vf. Frunţi Vf. Ghiţu
o parte superioară, alcătuită
1
2133 din
Sinaia
oa
e Lotru Lainici V
Vf. P 509
G LO
Go
ul
L. Vf. Ursu 1668
C
Brezoi301 Vf. Cozia 7
2 Vf. Straja 450 2124 5 ][
6 1218
pietrişuri, nisipuri şi argile, care coboară uşor de la nord la sud, şi una
Câmpulung
deM adân
Vf. Leaota
][
1868 Vf. Parângul Mare 4
P. Cozia Depr. Şapte Dl. Chiciora -ţii
Vf. Godeanu 2519 Peştera Polovragi
2229
za
t cime, din gresii, marne etc. Domnești 1018
Mg. Măţău
Leaot
a
(Domaş Orientală
Peştera Muierii
Curtea de Argeş
Ț te
Horezu ţii
P A Re
a rpa
nea)
Novaci Râmnicu
Bistriţa
n bca
II
er Su
I
772 D
oarta
][
L
C
A rupa
Jiu
Vâlcea rii
Ar eal 604
769
A
657 rbu
Cer
540
Târgu Jiu 745
Pra
Cu
Pasul P
Mg. Slătioara
N
şel
ge uri
G
na
ge
R
IO
hov
Mo
885 g șu le
Ar
Lu olo
P o d ișu l C o tm ea
Dâ
lu Pod
a
tru
p
ID
nca To Moreni
C
u
i
mb
e aur văţ
Cân ișul
n e
R
la L.C
Olteţ
Ia
I
Tism
ovi
Ț
cu lo
E
ana 333 m
IN
er ţa
deș
M
iţa
H 425
D
2
Po ti
Cerna
le 640
E
ăi Dealurile Pitești
H
B
d
E
.M
Motru
Gilort
Orşova Ar
D
ge
PO
ș
ișu
H Drăgăşani
1 uş
ni Jiului
l
ţa Mo
Ol
Drobeta- tru 273

Turnu Severin Strehaia 257
Po
Filiaşi
teț
na
șu
di
ulu
lS
Ji
u
tre
i
haie Craiova
Olt
i
BUL 5 0 5 10 15 km
GAR
IA
LEGENDĂ Cotă  Fig. 1.

1 Depr. Turnu Severin Podişul Getic Unități de relief vecine Peșteră Podişul Getic
2 Peștera Topolnița Podişul Mehedinți Relief carstic Râu, fluviu şi Podişul
32 Lunci Oraș Lac Mehedinţi
Suprafaţa sa coboară lin pe direcţia de înclinare a straturilor, de la înălţimi de Situaţie-
500-700 m, în nord (772 m, în Dealurile Argeşului, 745 m în Podişul Cândeşti), la
250-300 m, în sud, la contactul cu Câmpia Română.
problemă
Interfluviile podişului sunt mai înguste în nord, cu abrupturi de cuestă,  Vezi citatul de mai jos şi
alunecări de teren, şiroiri ş.a. şi largi la sud, cu aspect de platouri. Văile principale secţiunea „Caracteristici”,
sunt largi şi au direcţia generală nord-sud. din manual.
Datorită expunerii sudice a interfluviilor şi a unor versanţi, locuitorii au „Păşunatul se făcea «pe sub
plantat livezi (cu pruni, meri) şi podgorii (Piteşti, Drăgăşani, Strehaia). râpi», un loc cu cele mai
active alunecări de teren din
c. Diviziuni Podişul Getic.”
(Gheorghe Neamu, 2005)
Datorită aspectului local, impus şi de adâncimea şi lăţimea unor văi, Podişul
Getic a fost împărţit în mai multe diviziuni, numite podişuri şi dealuri: Podişul Precizează:  la care sector
Cândeşti, Dealurile Argeşului, Podişul Cotmeana, Podişul Olteţului, Dealurile din podiş (nordic sau sudic)
Jiului şi Podişul Strehaiei. face referire textul;  cum
se numesc abrupturile
pe care se formează
b Podişul Mehedinţi alunecări;  două măsuri
care pot diminua efectele
alunecărilor.
Cu suprafaţa de numai 760 km2, Podişul Mehedinţi este situat între văile
Motrului şi Dunării, la poalele Munţilor Mehedinţi.
Spre deosebire de celelalte podişuri, Podişul Mehedinţi este o unitate de tip
carpatic, rămasă cu altitudini reduse (500-600 m). Şi alcătuirea sa petrografică Știai că?
este asemănătoare cu cea a unităţilor vecine (Munţii Mehedinţi): şisturi crista
line şi calcare.  Podul lui Dumnezeu este
Interfluviile sunt asemănătoare cu cele ale podişurilor: lungi şi netede. Înăl singurul pod natural din
ţara noastră. S-a format
ţimile rar depăşesc 600 m, vârfurile fiind numite cornete. Totuşi, altitudinea
prin prăbuşirea tavanului
maximă este de 885 m, în Vârful Patriarhul. unei peşteri. Conform
Prezenţa calcarelor a determinat formarea reliefului carstic: chei, doline, legendelor locale, aici ar fi
peşteri (Topolniţa). fost sălaşul Diavolului, sau a
fost construit de Dumnezeu
pentru ca Sfântul Nicodim
APLICĂ să treacă spre Tismana.
1 Calculează diferenţa de altitudine
A B
dintre Podişul Mehedinţi şi Podişul Getic.
2 Desenează în caiet diagrama
alăturată şi, folosind conținutul lecției, Deosebiri Deosebiri
notează în ea asemănările şi deosebirile Asemănări
dintre caracteristicile reliefului din
Podişul Getic (A) şi caracteristicile  Podul lui Dumnezeu
reliefului din Podişul Mehedinţi (B).
Dicţionar
Proiect în echipă
dolină – depresiune cu
• Relieful Podişului Mehedinţi oferă interesante obiective de interes aspect de pâlnie, formată
turistic, majoritatea clasificate ca arii naturale protejate (Podul de la Ponoare / prin dizolvarea calcarului
„Podul lui Dumnezeu”, peşterile Topolniţa, Ponoare, Epuran ş.a.). piemont – formă de relief
• Împărţiţi în echipe de câte patru-cinci colegi, realizaţi albume de promo creată prin acumulare la
vare, care să conţină imagini sugestive şi informaţii relevante. poalele munţilor
33
9 Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei
DESCOPERĂ
Amintește-ți! • Analizează hărţile Podişului Moldovei şi Podişului Dobrogei şi precizează:
• Cum se formează unităţile de relief vecine; diviziunile principale; şi cele mai mari altitudini.
podişurile? Exemplifică!
a Podişul Moldovei
REŢINE
Știai că?
• Cea mai mare cuestă din
România este Coasta Iaşilor. Podişul Moldovei ocupă partea nord-estică a României, dintre Siret şi Prut.
Are diferenţa de nivel de La vest intră în contact cu Obcinele Bucovinei şi Subcarpaţii Moldovei, iar la
peste 120 m şi lungimea sud cu Câmpia Română.
de circa 100 km. Suprafaţa
înclinată este formată din b. Caracteristici
două trepte, pe care se Podişul Moldovei reprezintă cea mai întinsă unitate de podiş din ţara
produc alunecări (hârtoape), noastră. În nord este format pe un fundament vechi (parte a Platformei Est-
prăbuşiri ş.a. Europene), iar în sud, pe o zonă de scufundare.
Relieful cu altitudini medii de 300-400 m este „modelat” în roci sedimen
tare, mai vechi la nord (gresii, calcare, argile) şi mai recente la sud (argile,
pietrişuri, nisipuri), care înclină uşor către sud şi sud-est.
Subsolul podişului este sărac în resurse. Principala activitate economică
este agricultura. Pentru reducerea efectelor secetei, uneori de mai lungă
durată, pe râuri au fost amenajate numeroase iazuri.
Pe lângă plantele de câmp (cereale, cartofi, sfeclă de zahăr) sunt prezente
livezi şi podgorii (Cotnari, Iaşi, Huşi).
 Coasta Iaşilor c. Diviziuni

Datorită rezistenţei diferite la eroziune a rocilor, Podişul Moldovei este
• Observă şi caracterizează împărţit în:
relieful din imaginea de  Podişul Sucevei, situat în nord-vest, este alcătuit din roci mai dure. Are
mai jos. altitudini de 450-600 m (688 m în Dealul Ciungi) şi se evidenţiază printr-o
alternanţă de culmi deluroase, depresiuni (Rădăuţi) şi văi largi (Siretului,
Sucevei). La vest de Siret se evidenţiază Podişul Fălticenilor şi Podişul
Dragomirnei, iar la est, Dealurile Botoşanilor (Dealul Bour, Dealul Mare ş.a.).
 Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), în nord-estul unităţii, este alcătuită
din roci mai moi. Din această cauză, altitudinile rar depăşesc 200 m (265 m în
Dealul Cozancea). Dealurile din cuprinsul său sunt alungite şi domoale, sepa
rate de văi paralele, orientate spre sud-est.
 Podişul Bârladului ocupă jumătatea sudică a unităţii. Este mai înalt la
nord (400-500 m) şi mai scund la sud (250-300 m). Trecerea de la Câmpia
Moldovei, cu altitudini mai mici, la Podişul Bârladului, mai înalt, se face prin
 Podişul Bârladului
intermediul unui versant abrupt denumit Coasta Iaşilor.
Valea râului Bârlad separă podişul în patru subdiviziuni: Podişul Central
34 Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului şi Podişul Covurlui.
Pr
UCRAINA a
l
l
u t i
e
ș
260 ut
Lucrează
L. LS.
e n
cu harta
D ă
b
tâStnân
I
L. Stânca-
caca--C
D
Costești
l .
Coost
Baș
eu
B
Depresiunea
 Analizează harta Podişul
Po
Si
steeșști
o u
re
di
P o
t
șu
Rădăuți
ti
l
r
Sit
Moldovei şi stabileşte
RE
na
ra
505 265
gom
Su
a
cea
poziţiile geografice ale
nce
ir
va Botoșani
Şa
ne
oza
P.
ua
i
i
lC
Suceava
Bu
Colinelor Tutovei, Dealurilor
ş
u M
alu
ce
ile
De
l
ci
tin
De
i
MO
688 S
Fălciului, Podişului Central
alu j ia
Mo u
Ciungi
rile
Dl.
Ji
ldo c
va Moldovenesc şi Podişului
P ru t
LD
v
u lu
e Covurlui faţă de râul Bârlad.
OV
i Ba
Sir
hlu
i
et
 Fig. 1. Iași
A
Podişul Jij
ia
Moldovei
Vaslui
Bistrița
466
Bârlad
Roman
Cra
Culoarul
sna
Pru
Exersează
t
Siretului
LEGENDĂ Racova Vaslui lui

Z as
el
et Depr. V  Transcrie în caiet şi
in
Dealuri (peste 400)
Dealuri (200-400 m) Bacău completează afirmaţiile de
Tu
ului
mai jos:
to
561
Dealuri (sub 200 m)
va
Elan
Elan
250
Depresiuni intracolinare 1. Relieful Podişului
Berheci
.
pr
Moldovei este „modelat” în
De
Lunci Bârlad
Tr
otu
Unități de relief vecine ș
310
roci ... .
ȚII
Po 2. În fundamentul din nord

I I
Oraș Adjud
d.
se află Platforma ... .
ARPA
Cotă Co
B U R
Limita dintre vu
Lac rlu Prut
3. La est, Câmpia Jijiei este
Pod. Moldovei Târgu Bujor i
mărginită de râul ... .
SUBC
Cuestă şi Subcarpaţii
C U R
Moldovei 0
Râu 5 5 10 15 km
4. Depresiunea Rădăuţi
face parte din diviziunea
APLICĂ denumită ... .
Galați 5. La sud, Podişul Bârladului
1 Observă pe hartă şi scrie în caiet: unităţile de relief vecine, principalele se învecinează cu ... .
diviziuni şi numele dealului în care se înregistrează cea mai mare altitudine.
I
b Podişul Dobrogei
REŢINE Știai că?
a. Poziţia geografică, limite şi vecini  Peştera de la Movile,
Podişul Dobrogei este situat în sud-estul României, între Dunăre (vest şi din Podişul Mangaliei, este
nord) şi Marea Neagră (la est). La sud este limitat de graniţa cu Bulgaria. unică în lume datorită eco
sistemului ce funcţionează
b. Caracteristici pe baza chemosintezei. Apa
din interior este sulfuroasă
Prin caracteristicile sale, Podişul Dobrogei este cea mai complexă unitate
cu temperaturi de 21oC şi
de podiş din ţara noastră. Relieful său, alcătuit din roci variate, include: podişuri
atmosfera săracă în oxigen
de peneplenă (Podişul Casimcei), un masiv hercinic (Munţii Măcinului), platouri (7-10%), dar bogată în
netede (în Podişul Dobrogei de Sud), dealuri (Dealurile Tulcei) ş.a. dioxid de carbon (2-3,5%) şi
Subsolul Podişului Dobrogei oferă variate roci de construcţii, iar climatul metan (1-2%).
regiunii este favorabil cultivării cerealelor, pomilor fructiferi şi viţei-de-vie (la
Niculiţel, Murfatlar ş.a.) 35
c. Diviziuni
Exersează Podişului Dobrogei cuprinde trei subdiviziuni delimitate de aliniamente de falii.
 Stabileşte dacă afirmaţiile  Podişul (Masivul) Dobrogei de Nord cuprinde: Munţii Măcinului (467 m în
de mai jos sunt adevărate (A) Vârful Greci), din granite, Podişul Niculiţelului, din roci sedimentare şi vulcanice,
sau false (F): Podişul Babadag, din calcar, Dealurile Tulcei (în nord-est, 150-200 m) şi Depresiunea
1. Podişul Casimcei este Nalbant (40-100 m, cu aspect de câmpie).
alcătuit predominant din  Podişul Dobrogei Centrale, cu altitudini de până la 400 m, este format din
bazalt. Podişul Casimcei (alcătuit din şisturi verzi) şi Podişul Istriei, la est.
2. Canalul Dunăre–Marea  Podişul Dobrogei de Sud este mai uniform, fiind alcătuit din calcare şi gresii
Neagră este amenajat pe
acoperite de loess. Are altitudini de circa 200 m.
valea râului Carasu.
În nordul său se află Podişul Medgidiei, iar în sud Podişul Oltinei, Podişul Negru
3. Podişul Oltinei are
deschidere la Marea Neagră. Vodă şi Podişul Mangaliei (sau Zona litorală). La contactul cu marea, ţărmul este
4. În Podişul Mangaliei altitu cu faleză şi plajă.
dinile sunt de 300-400 m. Prin porţiunea sa cea mai coborâtă (Valea Carasu) a fost amenajat Canalul
5. Podişul Istriei aparţine Dunăre–Marea Neagră.
Dobrogei Centrale.
APLICĂ
Scrie în caiet caracteristicile 1 Citeşte textul de la secţiunea caracteristici şi explică faptul că Podişul
Podişului Dobrogei, după Dobrogei este cea mai complexă unitate de podiş din ţara noastră.
model.
2 Compară relieful Podişului Moldovei cu relieful Podişului Dobrogei şi
Podişul Dobrogei
precizează trei deosebiri.
L. Brateș
AINA
Galați
UCR
ea
podișuri
Dunăr
de peneplenă II
NĂR
Du
nă
rea DU
Măcin un TA
EL
M
Isaccea
LEGENDĂ Vf. Greci D
ții
467
M
1 2 364
Tulcea
ăcinului
Dealuri peste 300 m Dealurile

Tu
410 dTelița lc
l Nor
ei
Dealuri între
ș u 3 242
di de 270
220-300 m
Dealuri între Po gei Tai
ro
eche
ța
80-220 m
ob
NOE
NĂ
nărea V
L.
Depresiuni, câmpii D Ba
- SI
398 ba
da
RAZI M
și văi între 30-80 m g

u
țul D
MÂ
Câmpii și văi
Bra
entrale
GUNAR
sub 30 m
Hârșova Jurilovca
C Â M P IA R O
LA
Dobrogei C l
Unități de relief
Dicţionar
Podișu
UL
vecine
EX
iei
PL
Canale navigabile
M
str
chemosinteză – sintetizarea
CO
lI
Râu, fluviu ișu

substanţelor organice cu P od
Oraș
Ca
163
ajutorul energiei chimice
sim
Cotă Lac
ce
rezultată din oxidarea

a
1 Culmea Cernavodă L. Tașaul

substanţelor minerale
ea
c
Pricopanului țul Bo r
ra ea Năvodari
ăr
ră
eag
faleză – abrupt creat prin
B
2 Culmea Niculițel n Can.

i
Dunăr aN
Du
e-Mare
die L. Siutghiol
dgi
eroziunea valurilor 3 Depr. Nalbant Podișul Me Constanța
loess – rocă prăfoasă 139
129
alcătuită din particule de Techirghiol
cuarţ, argilă şi calcar L. Techirghiol
peneplenă – câmpie 204

ei
a li
BU
d iș u l M a n g
sau podiș rezultate prin  Fig. 1. Podişul

LG
erodarea unor munţi Dobrogei AR Mangalia
IA 137 L. Mangalia
Po
Vama Veche
36 10 0 10 15 20 km
10 Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest
a Dealurile de Vest
Amintește-ți!
 Ce este depresiunea
DESCOPERĂ „golf”? În cadrul cărei
• Citeşte textul de mai jos. Precizează: unităţile de relief vecine Dealurilor unități de relief ai întâlnit
de Vest; modul de formare al acestor dealuri şi diviziunile principale. această denumire?
REŢINE
Dealurile de Vest se prezintă ca o fâşie discontinuă la poala vestică a
Carpaţilor Occidentali, care face trecerea spre Câmpia de Vest. Se întind între
Valea Someşului şi Carpaţii Orientali (la nord) şi Valea Nerei (la Sud).
b. Caracteristici
Unitatea s-a format prin acumulări de sedimente (pietrişuri, nisipuri, argile)
transportate şi depuse de râurile care vin din Munţii Carpaţi. Ulterior, aceste
râuri s-au adâncit şi au creat văi largi.
Altitudinea coboară lin dinspre munţi (250-400 m) spre câmpie (150-
 Culoarul Mureşului
200 m). Din loc în loc, rocile sedimentare sunt „străpunse” de măguri mai înalte
în Dealurile de Vest
(500-700 m), formate din roci cristaline, eruptive sau calcare (Dealul Codrului,
Măgura Şimleului, Dealul Prisnel ş.a.).
c. Diviziuni
De la nord la sud, Dealurile de Vest sunt împărţite în trei diviziuni:
 Dealurile Silvaniei, între Carpaţii Orientali şi râul Barcău, sunt cele Exersează
mai extinse. Din alcătuirea lor fac parte Măgura Şimleului, Dealul Codrului,
depresiunile Şimleului, Baia Mare ş.a.  Stabileşte dacă afirmaţiile
 Dealurile Crişanei urmăresc poalele munţilor în depresiunile „golf”. Se de mai jos sunt adevărate (A)
sau false (F):
remarcă dealurile Oradei, Ghepişului, depresiunile Beiuş, Zarand ş.a.
1. Dealurile de Vest se
 Dealurile Banatului se întind la sud de râul Mureş, sunt discontinui şi prezintă ca o fâşie continuă
cuprind dealurile Lipovei, Buziaşului, Oraviţei ş.a. la poalele Carpaţilor
Occidentali.
APLICĂ 2. Dealurile de Vest s-au
format prin cutare şi înălţare.
1Foloseşte harta din manual şi scrie în caiet subdiviziunile Dealurilor de Vest. 3. Altitudinile dealurilor scad
2 Compară Dealurile de Vest cu Subcarpaţii, completând în caiet un tabel de la est la vest.
după modelul de mai jos. 4. Măgurile sunt alcătuite din
roci dure.
Caracteristica Dealurile Subcarpaţii Asemănare (A)/
5. Dealurile Buziaşului
de Vest Deosebire (D)
aparţin diviziunii denumite
Modul de formare Dealurile Banatului.
Rocile din alcătuire
Altitudinea
Tipuri de depresiuni 37
UCRAINA
Tisa
Ca
rp
ul ui ați
iM
eș și ar
LEGENDĂ om ai
Bu amu
S co r
Carei Som vin eșul
Dealuri ei ui
ia
Satu Mare eș
mp
Depresiuni deluroase
Câmpii înalte 810
Baia Mare
Câ
Crasna
i
lu
Câmpii joase i
Dl nei
ru
ca
lu
od
u
s
Măguri din roci cristaline u
el
ra
.C
er
Pr
.C
și vulcanice I
el
l.
Dl
isn
D
a
pi
Relief de dune
Pr
Râu, fluviu
âm
l.
cău
D
Mg. Șimleului
Oraș C Bar 597
I
LU
Cotă M Depr.
U
UN
Oradea
EȘ
Graniță de stat ȚI Simleu
ES
I P
M
Crișul Repede Dep LO
r. V
I
PI
ȚI
ad Ș
RS IA
N
Dl. PĂ
IG
-Bo
U
IE P
G DU M
M
M ÂM
he
REUN rod
A ȚII
C
RI A
pi
CR
șul
AI
ui
UL
C âmpia Cr
UI
A
D
G
EI PIA
ep
P ie
N
RM ÂM
r.
U
mon
CO
B
CE C
M U
eiu
DR o d ru
UN -M
tu
iș u
ș
Ț I OM
lC
or
I
ril
A
lu i
Depr. Z
112 arand
Arad MUN
ȚI I Z
ARAN
DULU
I
311
174
Timișoara
80 Bega
Timiș MUNȚII
C âmpia Lugoj
USCĂ
POIANA R
l ui
Timișu p
ia i Dl
SE
m ie .B
uz
C
â ta ia
ă Caransebeș
DO UNȚ lui
șu
G lu
M rolu
i
EI
GN II
EC
RB
Ti
I
Dl.
U LU
T
.
A
pr
UNȚII BAN
De ița
I
v
ei
a
Or
A
ț
ravi
Dl. O
5 0 5 10 15 km
M
 Fig. 1. Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest

38
b Câmpia de Vest Știai că?
 În Câmpia de Vest se află
DESCOPERĂ singurul canal navigabil de
pe un râu intern din ţara
• Analizează harta Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest şi citeşte textul de mai noastră: Bega. Cu lungimea
jos. Răspunde la următoarele întrebări: Cum s-a format Câmpia de Vest? Din de 114 km (44 km pe
ce roci este alcătuită? Ce resurse se exploatează din subsolul său? teritoriul României şi 70 km
în Serbia), se întinde între
Timişoara şi oraşul sârbesc
REŢINE Titel. Construirea lui a
început în 1728, iar în 1869
a. Poziţia geografică, limite şi vecini au avut loc primele curse
Câmpia de Vest (sau Banato-Crişană) se desfăşoară în vestul României, pe o de pasageri.
lungime de peste 400 km. La est intră în contact cu Dealurile de Vest şi Carpaţii
Orientali. În dreptul depresiunilor „golf”, pătrunde adânc spre Munţii Apuseni
şi chiar intră în contact direct cu Munţii Zarandului.
b. Caracteristici şi diviziuni
Relieful său, cu lăţimi cuprinse între 10 şi 120 km, s-a format prin acumulări
de sedimente (pietrişuri, nisipuri, argile şi loess) aduse, în cea mai mare parte,
de râurile cu izvoarele în Carpaţi.  Câmpia de Vest
În Câmpia Carei, vânturile din vest au acumulat nisipul sub formă de dune, reprezintă a doua regiune
iar în Câmpia Timişului, tasarea a creat pe loess crovuri. agricolă a ţării. Pentru
În funcţie de altitudine se disting: câmpii înalte (peste 100 m), de glacis şi a fi înlăturate mlaştinile
piemontane, majoritatea la contactul cu dealurile (Aradului, Vingăi, Gătaiei care acopereau o bună
ş.a.), şi câmpii joase (de 80-100 m), de subsidenţă (Someşului, Crişurilor, parte din câmpiile joase
şi pentru a limita efectele
Timişului ş.a.).
inundaţiilor, încă din anul
Datorită solurilor fertile, Câmpia de Vest reprezintă o importantă regiune 1774 au început ample
agricolă a ţării, iar în subsolul său se află petrol, gaze naturale şi ape termale. lucrări de desecare,
De la nord la sud, unitatea este împărţită în: canalizare şi îndiguiri,
 Câmpia Someşului (sau Someşană), formată din câmpiile Someşului, finalizate la jumătatea
Ierului, Carei ş.a. secolului al XX-lea.
 Câmpia Crişanei, care include câmpiile Crişurilor, Miersig ş.a.
 Câmpia Banatului, alcătuită din câmpiile Aradului, Timişului, Vingăi,
Lugojului ş.a.
Dicţionar
APLICĂ
crov – mică depresiune
1 Analizează harta Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest şi scrie în caiet circulară sau uşor ovală, cu
litera corespunzătore răspunsului corect, după model: 6 – b; adâncimea de 0,5-2 m
1. Faţă de oraşul Oradea, Câmpia Carei este situată în: glacis – fâşie de teren cu
a. est b. nord c. sud pantă lină la baza unui
2. Câmpia Aradului este situată la nord de râul: versant
a. Barcău b. Mureş c. Someş măgură – deal relativ izolat,
cu aspect rotunjit, alcătuit
3. Din categoria câmpiilor înalte face parte:
din roci dure
a. Câmpia Crişurilor b. Câmpia Miersig c. Câmpia Timişului
subsidenţă – mişcare lentă
4. La sud de Dealurile Lipovei se întinde Câmpia: de coborâre a unor porţiuni
a. Ierului b. Lugojului c. Timişului din scoarţă
5. Are altitudinea de 174 m, Câmpia: tasare – îndesare și lăsare
a. Aradului b. Cermei c. Vingăi ușoară pe loess
2 Elaborează un text de cinci rânduri, referitor la Câmpia de Vest, utilizând
noţiunile şi termenii: câmpii înalte, Câmpia Timişului, crovuri, dune şi loess. 39
11 Câmpia Română
DESCOPERĂ
Amintește-ți! • Analizează harta Câmpiei Române şi precizează: tipurile de câmpii din
alcătuire; unde se află situate câmpiile mai înalte; care este cea mai joasă
• Scrie în caiet trei idei
câmpie.
despre relieful Câmpiei
Române.
• Verifică adevărul celor REŢINE
scrise, folosind conţinutul
din manual.
Câmpia Română ocupă partea sudică a României, fiind cuprinsă între lunca
Dunării la est, sud şi vest. La nord se învecinează cu Podişul Getic, Subcarpaţii
Curburii şi Podişul Moldovei.
Știai că? b. Caracteristici
• Sectorul sud-estic al Câmpia Română este cea mai întinsă şi mai complexă câmpie din ţara
Bărăganului, Câmpia noastră.
Hagienilor, este un rest de Lungimea sa este de 600 km. Lăţimea minimă este de 20 km (în vest), iar
câmpie care a aparţinut în cea maximă de 140 km (în partea centrală).
trecut Dobrogei de Sud. A
Altitudinal, scade de la vest la est şi de la nord la sud. Altitudinea maximă
fost desprins de podiş prin
evoluţia cursului Dunării. este de 300 m, în nordul Câmpiei Piteştilor, şi cea minimă de circa 7 m, la
confluenţa Siretului cu Dunărea.
Unitatea s-a format prin umplerea unui lac vechi cu sedimente aduse de
râuri. Peste aceste acumulări de pietrişuri şi nisipuri aduse de apă s-a depus un
Investigaţie strat de loess cu grosimi cuprinse între 4 şi 40 m, pe care s-au format crovuri. În
unele regiuni (Câmpia Olteniei, Câmpia Bărăganului ş.a.) prin acțiunea vântului
„Dacă te găseşti, din
s-au acumulat nisipuri.
întâmplare, în patrulaterul
format de localităţile Datorită modului de formare şi caracteristicilor generale, câmpiile din
doljene Sadova, Dăbuleni, cuprinsul unităţii pot fi grupate în trei categorii:
Mârşani şi Bechet, într-o zi  câmpii înalte (de glacis şi piemontane): Câmpia Râmnicului, Câmpia
în care vântul bate puternic, Piteştilor ş.a.
rişti să te lovească un val  câmpii orizontale sau tabulare: Câmpia Băileştilor, Câmpia Bărăganului ş.a.
de nisip de câţiva metri  câmpii joase sau de subsidenţă: Titu, Câmpia Siretului Inferior ş.a.
înălţime. Pulberea aurie vine
Câmpia Română este cea mai importantă regiune agricolă a ţării. Din
din câmpiile care odinioară
erau păduri.” (https://evz.
subsolul său se exploatează petrol şi gaze naturale.
ro/nisipuri-miscatoare-in- c. Diviziuni
oltenia). Câmpia Română se împarte în trei sectoare:
• Foloseşte diferite surse  Sectorul Vestic sau Câmpia Olteniei (la vest de Olt) cuprinde câmpiile
de informare şi precizează: Blahniţei, Băileştilor, Romanaţilor.
• de unde provin aceste  Sectorul Central sau Câmpia Olt–Argeș (între cele două râuri, Olt şi
nisipuri; • de ce în trecut
Argeş), cu câmpiile Boianului, Piteştilor, Burnazului ş.a.
aici erau păduri şi acum nu
mai sunt; • o consecinţă a
 Sectorul Estic sau Câmpia Munteniei de Est (între râurile Argeş şi Prut)
spulberării nisipului de către este cel mai extins și mai complex, cu câmpii piemontane (Ploieştilor, Râmnicului
vânt; • două măsuri pentru ș.a.), câmpii de subsinență (Buzăului, Siretului Inferior ş.a.) și câmpii orizontale
stabilizarea nisipului. (Vlăsiei, Bărăganului ş.a.).
40
R. MOLDOV
Bârlad
I
Po ldov
Sir
Prut
Mo
Câm
Put
diș ei
I
et
na
pi
Te
ul
LEGENDĂ Focșani
a
R
uc
Mi ilo
c
Câmpii piemontane lco r
U
v Sir Câ
Câmpii tabulare (orizontale) etu mp
A
lui ia Galați
B
Lunci și câmpii joase Limita de sector Râmnicu Sărat Infe
rio Siret
R
7 r
Bu
Relief de dune Crov
Brăila
E I
Pr a
zău
U
Ialomița
Graniță de stat Unități de relief vecine pia
Câm icului ia
BALTA BRĂILEI
hov
mp
C
Râu, fluviu Lac Oraș Cotă n
I Râm Câ ăilei
(Insula Mare)
Ț I Buzău
a
Br 22
G
R P A
C A
B
O
U a r
pi tilo
Târgoviște
S
C
TI
âm oieș a
pi ei
ta
C l
Săra
âmghiț 40
R
Ploiești
Pitești Ar
geș
p șt
âm vi
ia ei P
C r
E S
ui
300C C rgo he 4
ul
L
B
a
an
Pi âm T â
pi G
Urziceni Slobozia 89
ăg
Olt
te pi âm itu
U
Câmpia
O MIȚE I
Bă
șt a
O
C T D M
p R
ilo ost
Ne â mb ișt Ialomița
1
m O
r
SERBIA
ea
ța Vlăsiei
Jiu aj ovi
ia
Ol
Câ T
Te
D
lov Câ
Slatina Fetești
le
mp
teț
B u c u re ș t i
C
ea
or
Câ c ul
3 L
SE
Câmpia
m
Câ
rin 2
Vedea
m
.
IA
an
pi Craiova lnă
a BD Găvanu - Burdea ulu Călărași TA
R AL
Câ
Des
D
lah i L
NT
nățu A
m
ni i
ea B
lnișt
ței
pi
Oltenița
E
170 163
O
Câ ui
aB
C
l
91 zu
UL
SE ilor
oia
P
eșt a
CT Băil rn
SECTOR
nu
Calafat u
a B Giurgiu
lu
ia OR
i
Câ
mp UL VESTIC pi 1 Câmpia Hagienilor
m
Turnu Măgu Câ 2 Câmpia Mostiștei
re le 3 Bărăganul Ialomiței
4 Bărăganul Călmățuiului
5 0 5 10 15 km
BULGARIA
 Fig. 1. Câmpia Română
APLICĂ
Scrie în caiet patru caracteristici ale Câmpiei Române.
1
2 Precizează două asemănări şi o deosebire între relieful
Câmpiei Române şi relieful Câmpiei de Vest.
3 Analizează harta Câmpia Română, apoi desenează şi
completează în caiet un organizator grafic după modelul de
mai jos.
Câmpia Română
Câmpia Olteniei
Câmpia Blahniței
4 În trecut, Câmpia Română era considerată „grânarul Europei”. Foloseşte

diferite surse de informare şi află dacă afirmaţia este argumentată sau nu.
41
12 Delta Dunării şi platforma
continentală a Mării Negre
a Delta Dunării
• Ce sunt deltele şi cum se • Observă harta de mai jos şi răspunde la întrebări: Cu cine se mărgineşte
formează? la nord şi nord-est Delta Dunării? Cum se numesc porţiunile de uscat din
• Numeşte patru delte deltă? Care este cea mai mare înălţime din Delta Dunării şi cum este denumită
despre care ai învăţat. porţiunea de uscat în care se află?
UCRAINA REŢINE
Brațul Chilia
Chilia
Veche a. Poziţia geografică,
Grindul
Periprava
limite şi vecini
Ostrovu 4
a
l Pardin
Tataru
ru
ta
Brațul
Delta Dunării este o câmpie fluvio-
Tă
Chilia
Canalu
Br L.
Plauru
aț
u
C
Pardina
Tatanir
L. M
er hei
C.A. Rosetti
lacustră situată în nord-estul Podişului
l
Dobrogei, la vărsarea Dunării în Marea

L.
ia L. Babina
Letea
hi
Matița
l
Can b i
Ceatalchioi
alul
Stip C an. Iaco uc
ul u 12,4 m
Neagră. Are formă de triunghi şi este
oc
Grindul Stipoc
ăd
r. R
L. Trei
Mila 23 Iezere
traversată de paralela de 45o latitudine
G
L. Răducu
Pătlageanca L. Bogdaproste
nordică. La sud de ea se întinde o

L. Fortuna
Ilganii de Sus L. Abretinul Golful
Maliuc Mare Brațul Sulina Musura
Tulcea Brațul Sulina
Gorgova
L. Obretinul Mic
Crișan
Sulina
câmpie litorală. În nord şi nord-est,
Bra L. Gorgova
delta se continuă pe teritoriul Ucrainei.
L. Iacob
ţul
Sf.
Gh
eor
ghe L. Isac
Caraorman
L. Uzlina L. Lumina
b. Geneza, caracteristici
Mahmudia
L. Puiu
L. Roșu
Murighiol 5
cea
Delta Dunării este cea mai nouă
an
L. Erenciuc ea Gr
. Iv unitate majoră de relief din România.
anc
. Iv ul
I. Popina Can. Lipovenilor Can
ind ile
Gr rătur
La formarea sa, care a început în urmă
av ăț
Can
. Dun
iu
elc l
g
Să
cu 10 000 de ani, când nivelul Mării
r-B ico
Negre a început să crească şi actualul
Ca
rișo asn
sin
Pe r
n.
v n. .C Sfântu Gheorghe
Fra
Gr
Bu
no Ca
teritoriu al deltei a fost transformat
v
ra
ha
no
.D
Gr.
n
z
a
Ca
Ca
Dr
într-un golf, au contribuit: cantitatea

n .L
L.
eja
C
mare de aluviuni transportată de

an
.P
er
iso
ișor
Dunăre şi depusă la vărsarea în mare,
r
Per
Gr.
L. Coșna
rlia
mareea redusă, panta mică a platformei
u
eam continentale şi curenţii marini care au
L. C
r Gura Portiței creat grinduri.

ilo
r.
Lup Într-o primă etapă, golful a fost
G
La Periboina LEGENDĂ transformat în liman şi deltă fluvială,
Grinduri continentale
prin bararea sa cu un cordon litoral,
stria
Grinduri fluvio-maritime
(transversale) pe aliniamentul grindurilor Letea–
L. I
Caraorman.
c
Grinduri fluviale (longitudinale)

tu
4 0 4 8 12 km
hi
Ulterior, unele braţe dunărene au

C
Arii depresionare
r.
G

străpuns cordonul şi a început a doua
 Fig. 1. Delta Dunării Braţe principale şi gârle naturale
etapă – formarea deltei maritime
Cotă Lacuri
Localitate Canal
(cu depresiuni sub nivelul apei Mării
42 Negre).
Relieful deltei este format din terenuri joase, acoperite cu apă (lacuri, mlaş Știai că?
tini, braţe secundare ş.a.) şi terenuri neinundabile (grinduri). Uscatul repre
zintă până la 15% din suprafaţa unităţii, restul fiind întinderi de apă. Ca urmare,  Delta Dunării este a doua
altitudinea medie este redusă: 0,5 m. Înălţimea maximă, de 12,4 m, se află pe ca întindere din Europa,
dunele din Grindul Letea. după delta fluviului Volga.
Grindurile din compunerea deltei sunt de trei tipuri: În 1990 a fost declarată
a. grinduri fluviale (longitudinale), fâşii înguste de uscat care însoţesc rezervaţie a biosferei.
braţele fluviului;  Ce alte rezervaţii ale bio
b. grinduri fluvio-maritime (transversale), create prin acţiunea conjugată a sferei din România cunoşti?
Dunării şi a Mării Negre (Letea, Caraorman, Sărăturile);
c. grinduri continentale, resturi de uscat predeltaic (Chilia şi Stipoc).
APLICĂ
1 Pentru Delta Dunării, scrie în caiet:
a. tipul de câmpie din care face parte;
b. trei factori care au contribuit la formarea sa;
c. tipurile de grinduri care intră în alcătuirea uscatului;  Peisaj în Delta Dunării
d. altitudinea medie şi altitudinea maximă.
2 Identifică pe hartă cele mai întinse grinduri, clasifică-le în funcţie de
categorie şi scrie numele lor în caiet.
3 Informează-te și explică următorii termeni: câmpie fluvio-lacustră,
Investigaţie
cordon litoral şi liman.  Foloseşte diferite surse de
informare şi explică ce este
şi ce rol are Bara Sulina.
b Platforma continentală
a Mării Negre
REŢINE
Platforma continentală românească continuă teritoriile Podişului Dobrogei
şi Deltei Dunării sub nivelul Mării Negre. Ea coboară lin de la ţărm (cu deltă, cu
faleză şi plajă), până la adâncimi de 180-200 m. În nord, are lăţimea de peste
170 km, iar în sud se îngustează până la 130 km.
 Ţărm cu faleză
Geneza sa este legată de oscilaţiile nivelului Mării Negre, de la -130 m la
+5 m, de eroziunea valurilor şi de sedimentare, în perioada în care, din cauza
nivelului scăzut, Dunărea şi râurile dobrogene înaintau mult spre est.
Până la adâncimi de circa 50 de metri platforma este modelată de valuri și
curenți marini. În prelungirea Brațului Sfântul Gheorghe se evidențiază un con
de aluviuni (materiale fine).
Din platforma continentală a Mării Negre, României îi revine o fâșie lată de
12 mile marine (peste 22 km), corespunzătoare apelor teritoriale. Din ea, ţara
noastră exploatează hidrocarburi.  Ţărm cu plajă
Investigaţie APLICĂ
 În anul 2009, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga soluţiona diferendul Precizează o deosebire între
dintre România şi Ucraina determinat de delimitarea platoului continental al partea nordică a platformei
Mării Negre. Foloseşte diferite surse de informare şi precizează: a. cum s-a fina continentale a Mării Negre și
lizat procesul şi b. care au fost argumentele României. cea sudică.
43
13 Aplicaţii practice şi studii de caz
a Interpretarea unor profile geografice
Amintește-ți!
DESCOPERĂ
• Prin ce mijloace poate fi • Ce cuprind profilele geografice? •Cum pot fi utilizate în analiza şi
redat relieful?
caracterizarea reliefului?
REŢINE
Profilele geografice oferă geologică, treptele de relief, hărţii topografice, sau în teren,
informaţii utile în evidenţierea elementele hidrografice, cu ajutorul altimetrului, busolei,
unor caracteristici naturale, biogeografice ş.a. După conţinut, tehnicii GPS ş.a.
economice, demografice etc. sunt profile simple, când redau un Profilele geomorfologice evi
Ele sunt alcătuite din profile singur element geografic, şi profile denţiază anumite particularităţi
topografice (secţiuni verticale complexe, când cuprind mai multe ale reliefului, cum ar fi:
transversale), la anumite scări, elemente fizico-geografice sau altitudinile maxime şi minime,
pe care sunt marcate o serie de economico-geografice. Realizarea fragmentarea, nivelul de înclinare
elemente, precum: alcătuirea lor se face în laborator, cu ajutorul al versanţilor etc.
Valea Siretului
m M-ții Harghita 1 2
Aplicaţie practică 2000
1700
Subcarpații Pod. Bârladului Valea Prutului
Analizează profilul alăturat şi 1500

1300
rezolvă următoarele cerinţe: 1100
900
a. precizează: direcţia profilului, în 700
500
funcţie de puncte cardinale (nord– 300
200
sud sau vest–est); altitudinea 100
0
maximă şi altitudinea minimă 0 20 40 km
şi unităţile de relief în care se altitudinile extreme; e. identifică, folosind hărţile

înregistrează; cea mai întinsă c. calculează, cu ajutorul scării, din manual, numele unităţilor/
unitate/subunitate de relief; distanţa dintre Munţii Harghita şi subunităţilor de relief marcate cu
b. calculează diferenţa de nivel între unitatea marcată cu numărul 2; numerele 1 şi 2.
b Relieful Proiect în echipă

orizontului Cunoaşterea particularităţilor geografice ale orizontului local se impune
ca o necesitate obiectivă. În acest sens, realizaţi un proiect în echipă cu tema:
local „Relieful din orizontul local”.
Elemente de conţinut. Pe baza observaţiilor directe şi a informării din lucrările
de specialitate (monografii, enciclopedii, hărţi ş.a.), proiectul va conţine:
a. un text în care să fie caracterizate unităţile de relief din judeţ şi precizate
Amintește-ți! trăsăturile specifice reliefului din localitatea voastră (unitatea şi formele de
relief, altitudinea minimă, altitudinea maximă ş.a.);
• Ce este orizontul local? b. precizarea proceselor şi formelor de relief din localitatea voastră, create
• Cum se numeşte unitatea de de agenţii externi (precipitaţii, ape curgătoare, vânt, apele mării, oameni ş.a.);
relief în care se află localitatea ta? c. descrierea proceselor, legate de relief, care pot deveni factori de risc
• Fă-i o caracterizare succintă. pentru oameni şi pentru obiectivele socio-economice din localitatea voastră;
d. schiţe de hartă cu relieful din judeţ şi din localitatea voastră, profiluri
44 geografice, o colecţie de roci şi un album cu imagini sugestive.
c Identificarea unor fenomene și
Amintește-ți!
procese de risc din orizontul local
 Ce fenomene naturale
și stabilirea măsurilor de diminuare au pus în pericol vieţile
oamenilor şi au produs
REŢINE pagube materiale în
judeţul tău? Dar în
• „Autoritățile din orașul prahovean Breaza se luptă de zeci de ani cu alune localitatea ta?
cările de teren. Dacă, prin anii ’90, o țară întreagă privea neputincioasă cum
case întregi din Breaza se prăbușeau în hăurile formate de ruperile de versanți,
acum, în această localitate, în fiecare an, se reactivează alunecările de teren mai
vechi sau se produc noi fisuri în pământ.” (https://ziarulprahova.ro/2017/03/
breaza).
Particularităţile reliefului din ţara noastră creează condiţiile necesare de
clanşării unor procese şi fenomene de risc, care produc pagube materiale Investigaţie
însemnate şi chiar victime umane. Pe lângă alunecări, care sunt cele mai cu
 Şi, totuşi, ce se întâmplă
noscute, au loc prăbuşiri şi surpări, curgeri de noroi, torenţialitate, eroziunea
la Breaza? Pentru a afla,
solului, avalanşe ş.a.
foloseşte diferite surse
(lucrări de specialitate,
internetul, presa ş.a.)
şi identifică:  cauzele
formării alunecărilor
de teren în regiunea
localităţii;  pagubele
produse;  măsurile luate
de instituţiile specializate în
A B domeniu pentru prevenirea
sau diminuarea acestora.
• Observă imaginile de mai sus (A şi B) şi precizează ce procese naturale
sunt redate în acestea. Care sunt cauzele producerii lor?
• Formaţi echipe din patru sau cinci colegi şi identificaţi procesele geomorfo
logice de risc din regiunea localităţii voastre. Aveţi în vedere o alunecare sau un
alt proces, pentru care să precizaţi: • cauzele declanşării; • pagubele produse;
• măsurile necesare diminuării efectelor negative.
d Cutremurele în România și reguli

de comportament în caz de cutremur Amintește-ți!
DESCOPERĂ  Ce sunt cutremurele?
 Din ce cauză se produc?
Citeşte şi află: •care sunt regiunile din ţara noastră cu seismicitate ridicată;
 Ce este hipocentrul?
•cum trebuie să procedăm în caz de cutremur.
 Dar epicentrul?
 Care a fost cutremurul
REŢINE cel mai apropiat de zilele
noastre care a provocat mari
În România, din cauza coliziunii plăcilor tectonice şi sistemelor de falii din pagube României?
scoarţă, cutremurele sunt destul de frecvente. Numai în perioada dintre anii
1000 şi 2000, în regiunea Vrancea s-au produs 20 de seisme cu magnitudinea de
7 şi peste 7 grade pe scara Richter. 45
Reguli de comportament
în caz de cutremur: Au fost identificate arii geografice cu cutremure monocinetice (cu
Înainte de cutremur, membrii o singură zguduitură puternică), în regiunea Vrancea, în Transilvania
familiei stabilesc un loc în care vor (între râurile Mureş şi Târnava Mare) şi în Banat, şi cutremure poli
pune: o trusă de prim ajutor, o cinetice (cu mai multe zguduituri puternice), pe linia Vârşeţ (Serbia)–
rezervă de mâncare conservată, apă Moldova Nouă, în Munţii Făgăraşului şi pe o linie paralelă cu ţărmul
potabilă şi un radio cu baterii. Mării Megre.
În timpul cutremurului, cel mai
important lucru este păstrarea
calmului. Nu se aleargă pe scări şi
APLICĂ
nu se utilizează liftul. În interiorul 1 Observă pe hartă şi scrie în caiet regiunile geografice cu cel mai
locuinţei, se stă într-un colţ al
ridicat risc seismic.
camerei, în dreptul uşilor dintre
2 Realizează o statistică cu cele mai mari cutremure care au avut
camere, lângă pereţi, departe de
geamuri. În săli de spectacole, loc în România.
magazine mari ş.a., unde ieşirile
sunt limitate, precipitarea spre ieşiri LEGENDĂ
Satu Mare
ar putea crea numeroase victime. Zone cu risc
seismic foarte mare
După cutremur se acordă primul Zone cu risc
ajutor persoanelor rănite, se Cluj-Napoca seismic mare
controlează instalaţiile de gaze, de Zone cu risc
apă şi de electricitate. Nu se vor seismic moderat
aprinde chibrituri, brichete şi nu Timișoara Zone cu risc
se vor întrebuinţa întrerupătoarele seismic mic
Focșani
electrice înainte de a se verifica
prezenţa gazelor. Telefoanele se vor
folosi numai în situaţiile de urgenţă.
București
În cazul avariilor mari, populaţia Craiova
se va deplasa spre zonele deschise Constanța
cele mai apropiate: grădini, parcuri,
stadioane etc. 60 0 60 120 180 km
 Fig. 2. România – harta riscului seismic
Investigaţie e Rolul reliefului

 Pentru localitatea ta:
a. identifică ce amenajări în amenajarea teritoriului
teritoriale au fost făcute;
b. realizează o hartă pe REŢINE
care să fie redate aceste
amenajări; Amenajarea teritoriului presupune transformarea spaţiului geografic în
c. propune alte amenajări conformitate cu potenţialul său economic şi de pretabilitatea la dezvoltarea
teritoriale care ar putea aşezărilor umane. În prezent, aceasta se realizează pe baza unor studii bine
spori confortul şi îmbunătăţi fundamentate, în conformitate cu directivele internaţionale privind calitatea
serviciile publice. mediului, dezvoltarea durabilă etc.
Relieful, suport al celorlalte componente ale mediului, a determinat prin
caracteristicile sale modul de organizare şi de amenajare a spaţiului, dar a
suferit şi unele transformări locale.
În ţara noastră, încă din trecut, practicarea agriculturii a necesitat o ame
najare specifică a teritoriului. Treptat, exploatarea resurselor subsolului (în
mine şi cariere), dezvoltarea infrastructurii căilor de comunicaţii, sistemati
 Versant terasat zarea aşezărilor ş.a., au determinat efectuarea unor ample lucrări de nivelare,
terasare, de construire a canalelor (pentru irigaţii, desecări), a căilor ferate ş.a.
46
Recapitulare
şi evaluare secvenţială
a. Recapitulare
I Pentru relieful României, scrie în caiet:

a. câte o formă de relief caracteristică pentru relieful: carstic, glaciar, eolian şi fluvial;
b. numele a trei unități de relief formate prin acumulări de sedimente;
c. unitatea de relief în care se găsesc subunităţi formate în orogenezele caledoniană şi hercinică;
d. o unitate de relief cutată şi înălţată în orogeneza alpină;
e. cea mai nouă unitate de relief.
II Analizează harta alăturată, reprezentând o grupă

a Carpaţilor Meridionali, şi scrie în caiet:
a. numele grupei;
b. grupele vecine de la est şi vest;
c. munţii marcaţi, cu numere, de la 1 la 5;
d. două caracteristici ale reliefului.
III Realizează în caiet corespondenţa între munţii din coloana A şi grupele montane din
coloana B, după model: 6 – g.
1. Bistriţei a. Munţii Apuseni

b. Munţii Banatului
2. Cernei
c. Grupa Bucegi
A 3. Leaota B
d. Carpaţii de Curbură
4. Vlădeasa
e. Carpaţii Moldo-Transilvani
5. Vrancei
f. Grupa Retezat-Godeanu
IV Realizează în caiet un text de zece rânduri, referitor la relieful Câmpiei de Vest, folosind
termenii şi noţiunile: sedimentare, pietriş, Dealurile de Vest, Câmpia Vingăi, câmpii înalte,
Câmpia Timişului, scufundare şi Câmpia Banatului.
V Rezolvă în caiet aritmogriful 1 2 3 4 5 6 6 7

Ă Ă L
alăturat. Înlocuind numerele
1 4 5 7 8 7
cu literele corespunzătoare, vei L H Ţ
obţine numele unor câmpii ce 9 7 10 8 10 7 11 2
aparţin Câmpiei Române. Ş L
2 5 7 6 6 7
Â M C L
10 8
C 6 C 7
L 11 2
12 13 7 8 7
L Ă 47
b. Evaluare secvenţială
Harta de mai jos, România –
unităţile majore de relief, se LEGENDA
Limita unității de relief
referă la subiectele I – V.
11
I Scrie în caiet unităţile
majore de relief marcate, pe 8
hartă, cu numere de la 1 la 7 10
12. 6
II Scrie în caiet informaţia
care completează fiecare 12
dintre afirmaţiile de mai jos: 4
1. Măgura Odobeşti se află în
9
2
unitatea de relief marcată cu 1
numărul … . 3 5
2. Câmpia cu dune de nisip
din unitatea de relief marcată 25 0 25 50 75 km
cu 7, se numeşte … .
3. La est, Munţii Apuseni sunt mărginiţi de unitatea de relief marcată cu numărul … .
4. Grindurile sunt caracteristice unităţii de relief marcată cu numărul … .
5. Cea mai mare altitudine din unitatea de relief marcată cu 10 este de … .
III Scrie în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de
mai jos, după model: 5 – a.
1. Este o câmpie înaltă situată în unitatea de relief marcată cu 3, Câmpia:
a. Aradului b. Bărăganului c. Piteştilor d. Romanaţilor
2. În unitatea de relief marcată cu numărul 5 se află:
a. Dealurile Jiului b. Măgura Şimleului c. Podişul Medgidiei d. Podişul Târnavelor
3. Unitatea de relief marcată cu numărul 2 este alcătuită din:
a. argilă şi loess b. argilă şi calcar c. calcar şi şisturi cristaline d. nisip şi pietriş
4. Unitatea de relief marcată cu numărul 6 este mărginită la sud de:
a. Carpaţii Meridionali b. Carpaţii Occidentali c. Carpaţii Orientali d. Dealurile de Vest
IV Caracterizează în caiet relieful unităţii marcată, pe hartă, cu numărul 8, precizând:

a. două unităţi majore vecine;
b. două roci din alcătuire;
c. diviziunile principale din nord-est şi nord-vest;
d. altitudinea maximă şi dealul în care se înregistrează;
e. două subdiviziuni (dealuri sau podişuri) care aparţin Podişului Bârladului.
V Compară relieful din unitatea marcată cu numărul 1, cu relieful din unitatea marcată cu
numărul 5. Scrie, în caiet, trei deosebiri privind caracteristicile
reliefului (mod de formare,
alcătuire petrografică, Grilă de evaluare
altitudini ş.a.). I + II + III + IV + V = 90 puncte:
II (5 x 3) = 15 p.;
Subiectul I (12 x 2) = 24 p.; Subiectul
IV (5 x 4) = 20 p.;
Subiectul III (4 x 4) = 16 p.; Subiectul
Subiectul V (3 x 5) = 15 p.;
10 puncte din oficiu. Total = 100 puncte
48
UNITATEA 3
Clima, apele, vegetaţia,

fauna şi solurile
Clima
1. Factorii genetici
2. Elementele climatice
3. Particularităţile climatice
regionale
Apele
4. Dunărea
5. Râurile interioare
6. Lacurile şi apele subterane
7. Marea Neagră Portofoliu pe unitate
iei: „apele
Vegetaţia, fauna şi solurile Realizează o mapă în sprijinul afirmaţ
importante
8. Vegetaţia, fauna şi solurile subterane şi de suprafaţă sunt foarte
lizată pe
pentru ţara noastră”. Mapa va fi rea
9. Aplicaţii practice: Reguli 3 – „Cli ma, apele,
intervalul parcurgerii unităţii
de comportament în cazul con ţine : fişe cu
vegetaţia, fauna şi solurile” – şi va
iţe de hărţi,
producerii unor fenomene modalităţile de utilizare ale apei, sch
utilizată.
climatice, hidrografice, imagini, grafice şi o listă cu bibliografia
struieşte grila
biogeografice de risc. *Profesorul/profesoara de la clasa con
prezentării.
Recapitulare şi autoevaluare de evaluare şi stabileşte timpul acordat
CLIMA
1 Factorii genetici
DESCOPERĂ
Amintește-ți!
•Citeşte cu colegii textul de mai jos și precizați factorii genetici ai climei.
• Care este diferența dintre Care factori determină temperaturile ridicate ale aerului?
vreme și climă?
• Ce sunt masele de aer?
• Temperatura aerului scade
REŢINE
sau creşte odată cu altitudinea? Clima României este determinată de următorii factori:
 Poziția geografică a României pe paralela de 45o latitudine nordică,
în partea centrală a continentului european, conferă condiţii de climă tem
Știai că? perat-continentală de tranziție, unde influențele vestice (dinspre Oceanul
• La latitudinea geografică a Atlantic) interferează cu cele estice (continentale), nordice și sudice.
României versanții cu expoziție  Radiaţia solară. Zona de climă temperată în care se află ţara noastră
sudică și sud-estică primesc o primeşte de la Soare o cantitate moderată de radiaţii. Această cantitate,
cantitate mai mare de căldură și diferă în funcţie de latitudine şi altitudine. Căldura primită, scade în latitudine
lumină, comparativ cu versanții de la 125 kcal/cm2/an, în sudul Câmpiei Române, până la 115 kcal/cm2/an,
opuși, nordici și nord-vestici. în nordul Podișului Moldovei, deoarece mărimea unghiului de incidență al
razelor solare cu suprafața terestră scade de la sud la nord.
În altitudine aceasta scade de la 135 kcal/cm2/an, pe litoralul Mării Negre,
Dicţionar la altitudinea de 0 m, până la circa 100 kcal/cm2/an, pe crestele cele mai înalte
ale Munţilor Carpați.
aversă – precipitaţie de scurtă
durată, cu început şi sfârşit
 Circulaţia generală a maselor de aer poate la nivelul României să se
brusc, cu schimbări rapide de desfăşoare îndeosebi dinspre vest, dinspre Oceanul Atlantic. Aerul moderat
intensitate termic şi mai umed, determinând ierni blânde şi precipitaţii mai însemnate
în perioada caldă a anului.
Circulaţia aerului dinspre nord şi nord-est conduce la scăderea accentuată
APLICĂ a temperaturii și la formarea precipitațiilor sub formă de averse.
1 Realizează un text
Circulaţia aerului dinspre sud, din regiunea Mării Mediterane, mai cald şi
de şase rânduri referitor la mai umed, influențează îndeosebi sudul ţării prin creşterea temperaturilor
factorii genetici ai climei şi a cantităţilor de precipitaţii. Când aerul provine din nordul Africii şi
României, folosind termenii: Peninsula Asia Mică produce încălziri accentuate şi secete.
circulaţia aerului, nordul Masele de aer dinspre estul continentului, sunt mai uscate şi reci iarna,
Africii, radiaţie solară, relief şi generând îngheţuri şi chiar geruri. Vara, aerul cald şi uscat provoacă secete.
temperatură.  Factorii fizico-geografici. Principalele elemente fizico-geografice care
2 Panta influențează influențează clima României, la nivel regional sau local, sunt: relieful, hidro
mărimea unghiului de grafia, vegetația ș.a. Relieful joacă cel mai important rol, influențând prin
incidență al razelor solare altitudine, pantă, expoziția versanților și orientarea catenelor muntoase.
cu suprafața terestră și
Raze solare Raze solare
implicit temperatura aerului.
Temperatură
Urmăreşte cu atenție 1 mică (aer rece)
imaginile alăturate. Realizează,
2 Temperatură
în caiet, corespondenţa între mare (aer cald)
aceste imagini (a şi b) şi cifra
corespunzătoare temperaturii
(1 sau 2).
50 a. Pantă mare b. Pantă mică

CLIMA
2 Elementele climatice Amintește-ți!
 Ce este temperatura? Dar
DESCOPERĂ precipitaţiile?
 Argumentează lipsa de uniformitate a temperaturii aerului și precipitațiilor  Care sunt vânturile perma
nente din zona temperată?
atmosferice pe teritoriul Românie, utilizând hărțile și informațiile din text.
 Află care sunt principalele vânturi care acționează pe teritoriul României.
REŢINE
1. Temperatura aerului Știai că?
Reprezintă una din componentele de bază ale climei, fiind caracterizată
prin diferiți parametri, dintre care, cei mai importanți sunt: temperatura medie  Pentru a avea o imagine
anuală, temperatura medie a lunilor extreme (ianuarie și iulie), amplitudinea clară asupra modului de
termică etc. repartiție a temperaturii
 Temperatura medie anuală este repartizată neuniform pe teritoriul aerului se folosesc hărțile
României. Acest parametru scade de la sud la nord pe fondul micșorării unghiului climatice cu izoterme (linii de
de incidență dintre razele solare și suprafața terestră. Astfel, în Lunca Dunării egală valoare a temperaturii
temperatura medie anuală este de peste 11oC, în timp ce în nordul Câmpiei aerului).
Moldovei, la aproape aceeași altitudine, temperatura medie este de 8,5oC.  Temperatura maximă
Temperatura medie anuală scade odată cu altitudinea, de la peste 11oC, în absolută din România a fost
Lunca Dunării, până la 0oC, la 2 000 m. La înălţimi mai mari de 2 000 m tem de 44,5oC, înregistrată la Ion
peraturile sunt negative. Sion în Câmpia Brăilei, la 10
august 1951.
U C R A I N A  Temperatura minimă
R E
LEGENDĂ
absolută din România a fost
A
>11°C
P U
de -38,5oC, înregistrată la Bod

I
Baia Mare 10° - 11° C

B L
Suceava
R
6° - 10° C
în Depresiunea Brașovului, la
I C
0° - 6° C
A
Iaşi
A
<0° C 25 ianuarie 1942.

G
Piatra-Neamţ Stație
N
Cluj-Napoca meteorologică
U
M O L D O V
Arad
A
Deva I
N
A
Braşov
A
R
C
Vf. Omu
Brăila
U
Lucrează
Râmnicu Vâlcea Tulcea
cu harta
S
E
Ploieşti
Drobeta-
R
Turnu Severin Bucureşti Analizează harta alăturată

Craiova
B
Constanţa (figura 1) şi scrie în caiet tempe

I
EA raturile medii anuale din:

AR RĂ
A
M G
30 0 30 30 90 km N EA  Câmpia de Vest;  Podişul
B U L G A R I A
Dobrogei;  Subcarpaţii Getici;
 Munţii Apuseni;  Grupa
 Fig. 1. România – repartiția temperaturii medii anuale
Parâng.
 Temperaturile medii ale lunilor extreme (ianuarie și iulie) sunt dife
rențiate pe trepte de relief. Astfel, în luna ianuarie, temperatura medie este
pozitivă doar în sudul litoralului (0,5oC) și scade până la circa -11oC la peste
2 500 m. În luna iulie, temperaturile medii oscilează între mai mult de 23oC în
Lunca Dunării și 5 - 6oC în sectoarele cele mai înalte ale Carpaților. 51
 Amplitudinea termică anuală (diferenţa dintre temperatura cea mai mare
şi temperatura cea mai mică) evidențiază gradul de continentalism al climei. Cele
mai mari valori se înregistrează în estul Câmpiei Române și Podișul Dobrogei (peste
24oC), în timp ce Munţii Carpaţi înregistrează cele mai mici valori (17-18oC).
APLICĂ
 Diagrama temperaturilor 1 Precizează cum sunt influenţate temperaturile medii anuale în funcţie
medii lunare la Vf. Omu. de latitudine şi altitudine.
2 Analizează tabelul de mai jos şi rezolvă următoarele sarcini de lucru:
 Observă diagrama de mai
sus şi scrie în caiet: a. luna în a. precizează intervalul lunar cu temperaturi pozitive; b. calculează amplitudinea
care se înregistrează cele mai termică; c. realizează cu datele din tabel o diagramă a temperaturilor, după
scăzute temperaturi; b. luna modelul diagrama temperaturilor medii lunare la Vf. Omu; d. compară diagra
în care se înregistrează cele ma ta cu cea din manual.
mai ridicate temperaturi;
c. intervalul cu temperaturi Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
pozitive; d. un factor care T(oC) -4,0 -1,4 4,0 10,1 15,1 18,1 19,5 18,9 14,7 9,1 3,7 -1,3
influenţează temperatura
aerului din regiune.  Temperaturile medii lunare la Târgu Mureş
REŢINE
2. Precipitaţiile atmosferice
Pe teritoriul țării noastre, cantitatea medie anuală de precipitații atmosferice
Știai că? oscilează de la mai puțin de 300 mm/an, în zona litorală, la peste 1 500 mm/an,
pe culmile Munților Vlădeasa.
• Precipitațiile atmosferice
se măsoară cu ajutorul Acest parametru climatic se caracterizează prin distribuţie neuniformă în
unor instrumente numite teritoriu datorită factorilor locali. Astfel: scad de la vest la est, la aceeași altitudine,
pluviometre și pluviografe. ca urmare a desfășurării Munţilor Carpați care acționează precum o barieră în
calea maselor de aer vestice, mai umede (de exemplu de la 600-700 mm/an, în
nordul Câmpiei de Vest, până la 400-500 mm/an, în Câmpia Moldovei); cresc sub
aspect cantitativ odată cu altitudinea, de la 400-600 mm/an în regiunile joase,
de câmpie și chiar sub 300 mm/an pe litoral, la peste 1 200-1 400 mm/an pe
vârfurile mai înalte din Munţii Carpați.
În estul Câmpiei Române, cea mai mare parte a Dobrogei, sud-vestul Câmpiei
Olteniei etc. se înregistrează cele mai mici cantități de precipitații atmosferice
(sub 500 mm/an), din cauza altitudinilor mici, influențelor climatice ş.a. În Câmpia
de Vest, Dealurile de Vest, Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Subcarpați etc.
mediile variază între 500 și 800 mm/an. Munții Carpați înregistrează o cantitate
cuprinsă, în cea mai mare parte, între 800 și 1 200 mm/an.
 Pluviograf
• Liniile care unesc pe hartă Situaţie-problemă
puncte cu aceeași cantitate
de precipitații atmosferice  La staţia meteorologică Sulina se înregistrează, în medie, 269 mm de precipitaţii
poartă numele de izohiete. pe an. Un mm de precipitaţii este egal cu un litru de apă care ocupă o suprafaţă de
un metru pătrat (m2).
Câţi litri de apă cad pe metrul pătrat, timp de un an, la staţia meteorologică Sulina?
52
2. Vântul
Se datorează circulației generale a atmosferei și condițiilor fizico-geogra
fice. În vestul ţării şi în sectoarele înalte ale Carpaților predomină vânturile
de vest (vânturi cu caracter permanent). În regiunile joase, direcţia vânturilor Știai că?
este influențată de dispunerea Munţilor Carpați, de Marea Neagră etc.
 Crivățul este un vânt rece care se manifestă iarna în estul și sud-estul  Direcția și intensitatea
ţării (Moldova, Dobrogea și estul Câmpiei Române), fiind provocat de circu vântului se măsoară cu
lația aerului din direcţia nord-estică. ajutorul unui instrument
 Austrul este un vânt cald și uscat care suflă mai ales vara din sud și sud- numit giruetă.
vest, în Câmpia Olteniei și sudul Câmpiei de Vest.
 Foehnul este un vânt cald şi uscat care bate îndeosebi în Subcarpaţii
Curburii, sud-vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, în nordul Munţilor
Făgăraşului (denumit Vântul Mare ) etc.
 Brizele montane sunt vânturi care își schimbă direcția în 24 de ore Lucrează
(ziua dinspre vale spre culme, iar noaptea invers), care se formează în Munţii
Carpați.
cu harta
 Brizele marine se resimt pe o fâșie de câțiva kilometri depărtare de Urmăreşte cu atenție harta
țărm, fiind un rezultat al încălzirii și răcirii diferențiate a uscatului și apei. Briza alăturată.
de zi sau de mare acționează ziua, dinspre mare spre uscat, în timp ce briza de  Scrie în caiet cantitatea
noapte sau de uscat acționează în sens invers. medie anuală de precipitații
LEGENDĂ
U C
> 1400 mm/an atmosferice corespunzătoare
R A I N A
1200 - 1400 stațiilor meteorologice:
RE
1000 - 1200
A
Brăila, Cluj-Napoca,
PU
Suceava 800 - 1000

I
Baia Mare
700 - 800 Piatra‑Neamţ şi Ploieşti.
BL
R
600 - 700
IC
 Ai în vedere staţiile
A
Iași
500 - 600
A
Oradea
G
Piatra-Neamț 400 - 500 meteorologice: Baia Mare,

N
Cluj-Napoca
300 - 400
Constanţa, Iaşi, Oradea
U
< 300
Staţie şi Tulcea. Scrie-le în caiet
M O L D O VA
meteorologică
A
în ordinea crescătoare a
Deva
Timișoara
Brașov A
I
N
valorilor de precipitaţii medii
R
U
C anuale.
Vf. Omu
S
Brăila
Tulcea Sulina
Ploiești
E
Drobeta-
R
Turnu Severin Bucureşti

Dicţionar
B
Craiova
Constanța
I
EA
AR RĂ
A
M
A G continentalism –
NE
30 0 30 60 90 km
B U L G A R I A
caracteristicile elementelor
 Fig. 2. România – repartiția precipitațiilor medii anuale climatice (diferenţe mari de
temperatură între vară şi
iarnă şi precipitaţii reduse)
APLICĂ determinate de influenţa
3 Urmăreşte cu atenție imaginile de mai jos şi specifică numele vânturilor suprafeţei uscatului
redate de fiecare dintre acestea.
Aer mai cald Aer mai rece

Presiune mică Presiune mare
Aer mai rece Aer mai cald

Presiune mare Presiune mică
a. b.
53
CLIMA
3 Particularităţile climatice regionale
DESCOPERĂ
APLICĂ • Citeşte textul de mai jos şi răspunde la întrebări: ce factor natural deter
1 Diagramele de mai jos sunt mină etajarea climatică? în ce constă etajarea climatică?
caracteristice celor cinci regiuni
cu influenţe climatice exterioare. REŢINE
Observă şi compară evoluţia
temperaturilor şi precipitaţiilor a. Etajele climatice
pe parcursul unui an. Dispunerea în trepte a reliefului României determină prezența următoarelor
( 0C ) ( mm/an)
etaje climatice: • etajul climatic de câmpie şi de dealuri joase (sub 300 m), cu
50
ORADEA 120
temperaturi medii anuale de peste 10oC, precipitații sub 600 mm/an și cele mai
lungi perioade de secetă, în cele mai multe dintre regiunile corespunzătoare
40 100
30 80
acestui etaj; • etajul climatic de dealuri și podișuri (300-800 m) cu temperaturi

20 60
10 40
medii anuale care scad odată cu înălțimea, de la 10oC la 8oC, şi precipitațiile

0 20
-10 0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
medii anuale ce cresc de la 600 la 800 mm/an; • etajul climatic montan (800-
( 0C ) ( mm/an)
50 CRAIOVA 120
40
30
100
80
1 800 m) unde temperaturile medii anuale scad cu altitudinea (8oC la 800 m, la
20 60
6oC la 1 000 m, 2oUC laC 1800
R A m,
I 0N oCAla 2 000 m),I precipitațiile medii anuale cresc
R
E
10 40
(de la 800 la 1 400 mm/an), iarIII în depresiuni sunt specifice inversiuni termice;
P.
0 20
M
-10 0
A
• etajul climatic alpin (în munții înalți, la peste 1 800 m) cu temperaturi medii
O
( 0C ) ( mm/an)
SUCEAVA
I
L
anuale mai mici de 2oC și vânturi cuSuceava
intensitate mare; • etajul de litoral și deltă
D
50 120
R
O
40 100
se individualizează prin cele mai mari temperaturi (peste 11,5oC) şi cele mai mici V
Iaşi
A
30 80
Oradea A
20 60
G
cantități medii anuale de precipitații (270-400 mm/an).

10 40
0 20
N
-10 0
LEGENDĂ
U
( mm/an)
I
( 0C )
IAȘI U C R A I N A
Etaje climatice
R
50 120
E
I
De munte
P.
40 100
III
M
30 80
a. montan b. alpin
A
20 60
I
10 40
Suceava De dealuri şi podişuri
D
R
De câmpie
0 20
V
Iaşi A
A
-10 0
A
Oradea IN Depresiuni montane cu

( C) ( mm/an) A
G
R
CONSTANȚA U
C inversiuni de temperatură
N
50 120
40 100
 De litoral şi deltă
U
I
30 80
Diagrame
20 60
40
Influențe
V
10
0 20
climatice IV climatice
-10
0
S
VI I Oceanice
E
2 Observă pe harta alăturată şi R
B II Craiova Constanţa
A
IN
A
II Sub
mediteraneene
scrie în caiet ce influenţe climatice I A U
C
R
EA III Scandinavo-
se resimt în: Munţii Poiana AR RĂ baltice
M
AG IV De ariditate
NE
Ruscă, Câmpia Olteniei, Câmpia 30 0 30 60 90 km
B U L V G A R I IVA
VI V De tranziție
S
Moldovei, Podişul Sucevei şi zona E
R II
VI Pontice
B Craiova Limită de
litorală. I A Constanţa
sector
EA
AR RĂ Staţie
3 Urmăreşte pe hartă (figura 1) 30 0 30 60 90 km
M
N E AG
meteorologică
B U L G A R I A
limita estică a influenţei oceanice.
Ce sugerează aceasta?  Fig. 1. România – repartiția etajelor și a influențelor climatice
b. Influențele climatice
Influențele climatice exterioare, care nuanțează climatul temperat-conti
Dicţionar nental al țării noastre, sunt: • influențele oceanice, determină un climat mai
inversiune termică – distribuţie umed în vestul și centrul țării; • influențele submediteraneene, cu veri calde și
inversă a temperaturii aerului secetoase și ierni blânde și ploioase, în Banat și Oltenia; • influențele scandinavo-
baltice care impun un climat răcoros și umed în nord-estul țării; • influențele
pe verticală (valorile cresc cu
de ariditate, în estul și sud-estul României, cu precipitații mai reduse și secete
altitudinea, în loc să scadă) frecvente; • influențele de tranziție, în sudul țării; • influențele pontice, pe
litoral și în Delta Dunării, cu temperaturi medii anuale mari, precipitații puține
54 și secete frecvente.
0° 15° 30° 45°
L
NU
EA IC
1717
C
O CT
Arh. Franz Josef
(Fed. Rusă)
Arh. Svalbard AR
(Norvegia)
APELE
4
I. Novaia Zemlia
E A
G IEI C. Nord (Fed.Rusă )
AR VE
Amintește-ți!
Punctul extrem-nordic
M N OR
Dunărea
Magerøya
Sørøya I. Mezhdusharsky
i
c
v i
I. Kolguyev
Ve
st erål
en Tromsø
a Murmansk  Care sunt cele mai
foten Kebnekajse
n Peninsula
Lo 2114
d
i importante
Peninsula fluvii
Kaninale Europei?
n vă Kola
na  Ce este un bazin Mezen
Cercul Polar
a i d Marea Co
nd
n Oulu lin
rrla
c ra
c n i Albă ele P e c i o
DESCOPERĂ Trondheim
i
S
ca iş ul N
o Umeå
B
ot Câmpia hidrografic?
L. Vyg
Arkhangelsk
Dv
Ti
ma
Pod
. S
ina
n
I-le Faeroe Galdhøpiggen i Lacustră Petrozavodsk
de
no
l
p rd
fu
2469
en
I-le Shetland L.Ladoga L.Onega
l Turku Finlandeză
 AnalizeazăI-lecu colegii textul de mai jos și argumentați importanța Dunării Câmpia
G o l
Bergen I. Åland L.Beloye Co
A St Petersburg l f u l
F i n i c Sukhona lin
el
P
G o
Orkney No e Ru
pentru România. • Precizează statele traversate de
L.Vänern
fluviul Dunărea, în ordine,
L. Ciud Podişul I. Hiiumaa
rd sie
Știai că? ropeană
L. Vättern ak L. Rybinsk id
I. Lewis Gothenburg Valdai err I. Saaremaa
Golful L.Nijni
Est - Eu
Kristiansand kag Iaroslavl
de la izvor la vărsare. i
Munţi ian
S
Ka
tte
I. Gotland Rīga
am
a
da
gat I. Öland K
I. M
mp MAREA
tlan
Ă Gra TIC Nijni Kazan
NORDULUI BAL
are
. Iu
REA
MA  Dunărea se numea
Novgorod
Danubius
M
REŢINE LEGENDĂ
Pen
aB
L. Samara U
un
Kaliningrad Tula i
gă
ţii
Hamburg
rit
Lac Capitală Gdańsk Limita bazinului Dunării

Câmpia Podişul Câmpia
la romani și Istros. la V greci.
l
Pe
o
an
Weser
Pripet Niprului Central
ni
ie
Samara
a
d V o l g Saratov
ni
L.
Dunărea este al doilea fluviu
Bazinul Rotterdam - Don Po ocupă
Ode
Elba
RusBazinul Oka Dunării Saratov circaU r a l O
r
Londrei pia M-ții Pădurea
I. Irlanda Câm i
ca lungime și suprafață a bazinului
Neagră
CANA
1
LU L MÂN
ECII
- ţ i i
Sena
Flan
dre
BAZINUL R in
Nipr
u
8% din continentul
Voronezh
Do
n
european.
Volgograd
hidrografic din Brest Europa, dupăStrasbourg Pen.
Bretagn
e
2
M
3 mpiaică Loire M-ții Alpi
C
a
r
 Afluenții
Donetsk
principali ai Dunării Astrakhan
OCEANUL
PARIZIAN
Volga. Izvorăște dinNantes sud-vestul Lyon Golf Câ non
Pa sunt: Isar, Inn, Drava, Sava, Marea
p
Bordeaux Masivul ul AZOV
Pad
ATLANTIC
Pen.
a ţ i
Germaniei, din Munții Pădurea A nă
Mt Blanc
Central lpii
Morava, Tisa, M - ţ Olt, Argeș, Siret,
Torino o m â Crimea
gr a
Bisca MAREA
Din 4
Rhone
4807
pia R
ea are
Francez Mu ya
1 Viena Câm
ă
n ţ Pe
Golful
aric
MONACO
MA
M
Neagră, de la altitudinea de i n e circa
i i
Genova
i MAREA NEAGRĂ Prut.
RE C a
M-ţii Pir M-ţii Can ii n gurică AA
N
t abrA . Marea Li u
i 2 Bratislava pe I
ici 3404 Golful DR
IA
G. c a
z
CASPICĂ G.
n i ta
1 000 m. Porto
Străbate zece țări și patru
Mu Burgas r
nţ Pico de Aneto Lyon I.Corsica TI sfo
ii CĂ Bo Kara
n i li
Ib Ebro r.
Barcelona
că Fig. 1.
ei
3 Budapesta
Douro
stili St
e
ASIA
Str. Bonifacio
Ma
Ca  Istanbul LEGENDA
capitale, vărsân du-se
eriValenciaîn Marea 4 Belgrad -ţii
ric
rea
pia P o rtug a lie i
area Marmara
că M I-le Baleare Mt Olimp M
i
Harta bazinului Dunării

Tir
I. Sardinia 2917 peste 2000 m

. Ib
Tajo Golful
e
n
nia
Valencia
e
Neagră printr-o deltă, liera tpe teritoriul
Str
P 1000 - 2000 m
nă
Izmir MAREA
Be ică
.M
IONICĂ Tigru
rdi Palermo 500 - 1000 m
3323
Sevillia
essina
loponez
Câ m
României și al Ucrainei. Cursul ei se împarte în trei sectoare importante:

Etna
I. Sicil Mulhacén Pen. Pe
200 -500 m
Co
3482
ia
C. Matapan
• cursul superior (Dunărea alpină) de la izvor până la Viena; • cursul
0 - 200 m
mijlociu
C. Roca Str. Gibraltar MAREA EGEE I. Rhodos
MALTA Punctul extrem-sudic
Punctul extrem-vestic
I. Creta
I. Cipru
A F R
cotă
(Dunărea panonică) de la Viena (Poarta Devin) și până la Baziaș și • cursul oraș
inferior (Dunărea pontică sau sectorul I românesc C Aal Dunării), de la Baziaș până  Defileul Dunării
râu/fluviu
mlaștină
R
la vărsarea în Marea Neagră (Sulina).

Pentru România Dunărea reprezintă o adevărată emblemă națională.
Sectorul românesc al Dunării (Cursul inferior) se desfășoară pe 1 075 km
(38% din lungimea totală de 2 860 km), între Baziaș și vărsarea în Marea Dicţionar
Neagră, formând granița dintre România și Serbia, Bulgaria, Rep. Moldova și
pescaj – distanţa între linia de
Ucraina. Cursul inferior este împărțit în patru sectoare: • sectorul defileului Satu Mare
Som
eș Botoșani plutire şi punctul cel mai jos al
se întinde între Baziaș și Porțile de Fier pe o lungime de 144 km, fiind cel mai Baia Mare
1443
Suceava
265
2303 Dl. Ciungi

unei nave
lung și cel maiT frumos din Europa; •Csectorul de luncă (Porțile de Fier–Călărași)
va
Sil niei i
Rodne
M-ții
PO
le 688
A
Barc u ri 1839
al
prezintă o lungime de 566 km și o Rlărgime

ău De597
M o ld
ova
PA de 2-8 km; • sectorul Bălților

DE A T
ES
DI
1530
708 Culmea Pleșu
Oradea Zalău M-ții Călim 911
PR RA
EV
ȘU
ani
(Călărași–Brăila), de 195 km, între Bărăgan și Dobrogea, caracterizat prin 631

2100 L. Izvorul Iași
ES NS
r iș
ȚI
ul R Muntelui
C
LM
epede
bifurcarea în două rânduri, brațele mărginind două insule, Balta Ialomiței și

Piatra-Neamț
Dezbatere
IA D
IU ILV
Cluj-Napoca
I
Po
c 1684
1836 lMi
m eșu
NE A
diș
OR
So iț a
Bi
OL
Insula
A Mare a Brăilei; 1826 • sectorul Dunărea maritimă (Brăila–Sulina) B de 170 km
str
ul B ladului
Târgu Mureș Vaslui

A C NIE
Bălţile şi mlaştinile din lunca

CÂMP
1800 1849 561 Mic

ă
âr
lungime, în nordul și nord-estul Dobrogei. Are o adâncime mai mare, ceea ce

DO VEI
IE
ava Bacău
Criș Vf. Bihor Târn
OL I
Arad ul A
Dunării au fost în mare parte

lb
Târnava Mare
NTALI
permite navigația vaselor cu tonaj maritim și pescaj de 2-7 m. În acest sector se

836
IN
Tro
Alba Iulia tu
desecate. A fost un lucru bun?
AR
174 eș ș
Prut
300 ur
află Delta, care începe în localitatea Pătlăgeanca, unde debitul mediu ajunge
M 548
80 Deva
Timișoara
Siret
Ă
Aduceţi argumente pentru şi

a Sfântu Gheorghe
B eg
Bârlad
O lt
la circa 6 500 m3/s.
v
eg
Câ Vf. Padeș
șo
aț
Sibiu
ra
Lu mpi 1374 1784 996

H
bin
.B
contra.
go a Brașov pre
r.
De
Ci
ep
jul M-ții. F
ăgăraș
ui
D
RII AINAChilia
CÂMPIA DE VEST
Porțile de Fi
Galați
UR
BU UCR
Sulina
C Brăila
I
II
LU
DELTA
TU I I
AȚ IV
na
BA U N Ț
DUNĂRII
Baziaș
RP
Bu
Cer
CA Tulcea
NA
Cremenea
zău
Sulina
M
er
Ial SU
B S f. G
Lucrează
IN L
Moldova Orșova
ȚI
ED ȘU
Po heor
E H DI
Veche Arg Dâ omiț ghe

M PO
SE Drobeta- Turnu eș III di

I
mb a ș
Hârșova ul
RB
IA
Severin ov
ița Ialomița cu harta
Tele
Jiu
Fetești Cernavodă
o rma
București
Olteț
cea
Vede
 Fig. 2. Călarași Bor ea Medgidia Urmăreşte cu atenție harta

n
Olt
Oltenița ăr
Calafat Giurgiu D n Do
u
alăturată (figura 2). Scrie
Sectorul br Constanța
II
Turnu n a r e a og
Du
românesc Bechet Măgurele Zimnicea ei în caiet unitățile majore de
al Dunării BULGARIA
30 0 30 60 90 km
relief și principalele porturi,
LEGENDĂ
corespunzătoare fiecărui
SECTOARELE DUNĂRII
Lac Râu, fluviu Localitate Sectorul defileului Sectorul Bălților
sector al Dunării.
I (Baziaș - Porțile de Fier) III (Călărași - Brăila)
Port fluvial Port fluvio-maritim
Canal Dunăre-Marea Neagră Republica Moldova II Sectorul de luncă
(Porțile de Fier - Călărași)
Dunărea maritimă
IV (Brăila - Sulina) 55
APELE
5 Râurile interioare
DESCOPERĂ
Amintește-ți!
•Analizează cu colegii figura 2 (România – reţeaua hidrografică) și pre
• Ce este o reţea hidrografică? cizați: cinci râuri care se varsă direct în Dunăre pe teritoriul României; cinci
• Ce este confluența? râuri care se varsă în Tisa.
• Ce este bazinul hidrografic?
• Ce sunt izvorul și gura de
vărsare ale unui râu?
REŢINE
Reţeaua hidrografică a României are dispunere radiară, datorită poziției
centrale a Munţilor Carpaţi.
Știai că? Lungimea totală a râurilor este de circa 115 000 km, cele mai lungi râuri
• Râurile au cel mai mare volum fiind: Mureş, Prut, Olt ş.a.
de apă în perioada de primăvară Dunărea 1075
datorită topirii zăpezilor, în timp Mureş 761
ce vara și iarna se înregistrează Prut 742
scurgeri moderate. Toamna se Olt 615
produce cel mai mic volum de Siret 559
apă, din cauza cantităților mici
Ialomiţa 417
Someş 376  Fig. 1.
de precipitații atmosferice. Argeş 350 Lungimea
Jiu 339 principalelor ape
Buzău 302 curgătoare (km)
APLICĂ În funcție de direcția de curgere și de dispunerea lor în raport cu princi
1 Analizează graficul alăturat palii colectori, râurile se grupează în șase grupe hidrografice marcate, în fig.
(figura 1) şi scrie în ordinea 2, de la I la VI:
descrescătoare lungimii: I. Grupa de nord-vest are ca principal colector râul Tisa, care formează
a. cele mai lungi şapte râuri granița cu Ucraina pe aproximativ 60 km. Cuprinde râurile Vișeu și Iza, care
cu izvoarele pe teritoriul ţării se varsă în Tisa pe teritoriul României.
noastre; II. Grupa de vest cuprinde râuri care se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei,
b. cele mai lungi trei ape mai importante fiind: Someșul – se formează prin unirea Someșului Mare cu
curgătoare cu izvoarele în afara Someșul Mic, Barcăul, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureșul (cel
României.
mai lung) și Bega.
III. Grupa de sud-vest este formată de râurile din Banat (Timiș, Caraș,
Nera și Cerna), colectate de Dunăre.
IV. Grupa de sud include râurile de pe partea stângă a Dunării, între
confluenţele cu Cerna și Siret: Jiu, Olt (cel mai amenajat râu din punct de
vedere hidroenergetic), Vedea, Argeș, Ialomița ș.a.
V. Grupa de est cuprinde bazinele hidrografice ale Siretului și Prutului.
 Mureșul în aval de Arad Siretul izvorăște din Carpații Păduroși (Ucraina) şi se varsă în Dunăre la
sud de Galați. Are cel mai mare debit dintre râurile interioare (222 m3/s)
și numeroşi afluenţi cu izvoarele în Carpații Orientali (Moldova, Bistriţa,
Buzău ş.a.). Prutul izvorăște tot din Carpații Păduroși şi formează, pe o mică
porțiune, frontiera cu Ucraina și, în cea mai mare parte, pe cea cu Republica
Moldova. Cel mai important afluent al său este Jijia.
VI. Grupa de sud-est (sau a râurilor dobrogene) cuprinde râuri mici, cu
 Cascada Bigăr debite reduse, care seacă frecvent în timpul verii. Cele mai multe se varsă în
(Munții Banatului) lacurile de pe litoralul Mării Negre: Casimcea, în Lacul Tașaul, Telița și Taița,
56 în Lacul Babadag ș.a.
LEGENDĂ
Tisa UCRAINA Ba Râu, fluviu
șeu
Tisa
RE
Tu Lac
Satu Mare r Iza Viș I
Su
eu Botoşani Oraș
ce
Jij
Baia Mare
av
ia
a
1 Topolog
sa
4
Pr
P.
Ti
Suceava
ut
Ier
Someș
IA
Lăpuș M 2 Taița
Vatra Dornei old Ba
hlu
M
Bi ov 3 Telița
Sire
str a i
Iaşi
R Bistriţa iţa
t
Dej 4 Sitna
OL
Șieu
A
Criș Oradea Piatra-Neamţ 5 Milcov
az
Cr
G
ic Bic 6 Râmnicu
asn
șul M
DO
Some Vaslui Sărat
a
N
Cluj-Napoca Tr
Tu
Târgu Mureş otu Bacău Limita de
tov
ș
U
grupă
Elan
a
V
Arieș
VA
Miercurea-Ciuc
Uz
Arad
II Blaj
A
Mureș Alba Iulia Bârlad
Olt
N
a
Deva
Vis
I
Bega Sfântu
Sebeș
Timişoara
A
Sibiu
Gheorghe 5
n
bi du
R
Strei
Lugoj i
C Sa Focşani
C
e
Galaţi
ar
Caransebeş
U
M
Reşiţa Petroşani Sinaia 6

ul
Brăila
Râ
Br. Sulina
raș
Ca
menea
Buzău 3 Tulcea Br
Târgu Jiu Râmnicu Vâlcea .
2 Gh Sf.
a
III
Olteț
rn
eor
Br. Cre
Târgovişte
Ce
ghe
Orşova Tu D Arg
VI
Jiu
eș 1
rn rob
Olt
u et Ne
Se a- aj
ve lov
rin Slatina Slobozia
A Tel IV București
Călăraşi MAREA
BI
Craiova
Ve eor
Desnățui
de
R
ma
a
NEAGRĂ
SE
Jiu
Alexandria Giurgiu
30 0 30 60 90 km
B U L G A R I A
 Fig. 2. România – rețeaua hidrografică

Situație-
APLICĂ problemă
 Pe teritoriul României,
2Scrie în caiet râurile principale aferente celor şase grupe. deși Prutul are o lungime
3Urmăreşte cu atenție harta România – reţeaua hidrografică. Scrie în mai mare (742 km) decât
caiet, în interiorul unor tabele, după modelele de mai jos: Siretul (559 km), suprafața
a. râurile în care se varsă afluenţii: Arieş, Bârlad, Buzău, Dâmboviţa, Gilort, bazinului hidrografic este
Jijia, Moldova, Motru, Olteţ şi Teleorman; de aproape patru ori mai
b. râurile care traversează orașele: Alexandria, Cluj-Napoca, Iaşi, Deva, mică (10 990 km2) față de
Oradea, Reşiţa, Slatina, Slobozia, Timişoara şi Vaslui. cea a Siretului (42 890 km2).
Găsește o justificare a acestui
Modelul a. Modelul b. aspect.
Afluent Râu colector Oraș Râu
Trotuş Siret Sibiu Cibin
Proiect în echipă
 Formaţi şase echipe. Fiecare echipă va realiza un poster despre o grupă
hidrografică. Pentru realizare utilizaţi: manualul, internetul şi alte surse bibliografice.
Posterul trebuie să conțină:  titlul și numele autorilor;  o hartă care redă localizarea
râurilor componente;  imagini (cel puțin două) sugestive pentru tema aleasă;  date
hidrografice caracteristice (debite, lungimi, suprafețe ale bazinelor etc.);  orașe
străbătute de râurile mari;  valorificarea economică a râurilor;  bibliografie.  Râul Siret
57
APELE
6 Lacurile şi apele subterane
a Lacurile
Amintește-ți!
• Ce este lacul? DESCOPERĂ
• Ce tipuri de lacuri cunoşti?
• Citeşte cu colegii textul de mai jos şi precizaţi cinci tipuri de lacuri
• Dă exemple de lacuri din
Europa. naturale din România.
• De ce lacurile glaciare se găsesc numai în munţii înalţi, iar lagunele în
zona litorală?
REŢINE
În România există peste 3 400 de lacuri, ocupând aproximativ 2 600 km2
(peste 1% din suprafața țării). După răspândirea geografică şi după modul de
formare, lacurile se clasifică în:
a. Lacurile de munte: lacuri de baraj natural – Lacul Roșu, pe râul Bicaz;
lacuri de crater vulcanic – Lacul Sfânta Ana, din Carpații Orientali; lacuri
glaciare, formate în munții înalți: Lacul Bucura, din Munţii Retezat (10 ha,
 Lacul Bâlea cel mai întins lac glaciar din țară), Zănoaga, tot din Munţii Retezat, cel mai
adânc dintre lacurile glaciare (29 m), Lacul Bâlea, din Munții Făgărașului,
Lacul Lala, din Munții Rodnei; lacuri carstice (formate în depresiuni carstice
– doline): Lacul Vărășoaia, în Munţii Apuseni; lacuri hidroenergetice (de
Știai că? baraj artificial): Lacul Porțile de Fier I, pe Dunăre, Lacul Izvorul Muntelui, pe
• Razim-Sinoie este cel mai Bistrița, Lacul Vidraru, pe Argeș, Lacul Vidra, pe Lotru; lacuri în masive de
întins complex lacustru din țara sare (Lacul Coștiui) etc.
noastră (863 km2). Are adân b. Lacurile de deal și podiș: lacuri carstice – Lacul Zăton, din Podișul
cimea maximă de doar 3,5 m. Mehedinți; iazuri și heleșteie, amenajate în scop agricol, (pentru irigații,
• Avram Iancu din complexul piscicultură), în Podișul Moldovei și Podișul Transilvaniei; lacuri în masive
de la Ocna Sibiului este cel mai de sare, în Subcarpați (la Slănic, Telega, Ocnele Mari) și zona marginală a
tipic lac instalat într-o mină de Depresiunii Colinare a Transilvaniei (la Ocna Sibiului, Sovata – Lacul Ursu
sare părăsită și prăbușită. Are ş.a.); lacuri hidroenergetice, pe Prut (Lacul Stânca-Costești), Argeș, Olt ș.a.
cea mai mare adâncime din c. Lacurile de câmpie: lacuri de crov, în Câmpia Română (Lacul Ianca)
țară (132,5 m). și Câmpia Banatului; limanuri fluviatile, formate prin bararea unor râuri
mai mici la confluența cu râuri mai mari, în lunca Ialomiței (Lacul Snagov),
Buzăului ș.a.; iazuri și heleșteie; lacuri eoliene, formate între nisipurile din
Câmpia Română și Câmpia de Vest; lacuri de agrement etc.
d. Lacurile din Delta Dunării și de pe litoralul Mării Negre: lagune,
formate prin închiderea unui golf cu un cordon de nisip (perisip) – Complexul
lagunar Razim-Sinoie şi Laguna Siutghiol (Mamaia); limanuri fluvio-mari
time, formate prin bararea gurii de vărsare a unui râu în mare: Tașaul,
Techirghiol, Mangalia ş.a.); lacuri din deltă (Gorgova, Merhei, Fortuna ș.a.).
Situaţie-problemă
 Lac în masiv de sare
(Ocna Sibiului) Lacurile hidroenergetice au fost amenajate în special pe râurile din treapta mon
tană. Explică acest lucru.
58
LS
U C R A I N A LEGENDĂ
tân
L. Dracșani
ca-
Som L. Coştiui Lacuri naturale
Co
eș L. Ocna Lac glaciar
ste
A
R E
M
Şugatag L. Lala
şti
Lac în crater vulcanic
I
L. Buhăescu
P U
O
Lac de baraj natural
R
L
Bi
B L
str
L. Ocna Areale cu lacuri de crov
A
D
iţa
Dejului L. Izvorul
L. Cefa Areale cu limanuri fluviale
I C
O
G
Bicaz Muntelui
Areale cu lagune şi limanuri
VA
L.Tarniţa
A
N
L. Zau de
L. Gilău Câmpie L. Roşu fluvio-marine
U
L. Padiş L. Vărășoaia L. Ursu Areale cu lacuri eoliene
Olt
L. Ocna Mureş Areale cu lacuri de luncă şi deltă
Si
L. Ighiu
re
t
Mu
reș
Complex lacustru
L. Sfânta Lacuri carstice
Ana
Prut
Ocna Sibiului
Sebeș
Ti
Lacuri antropice
m A
iş L. Bâlea I
N
Lacuri hidroenergetice
L. Siriu A
L. Bucura L. Vidra Lot L. Vidraru U
C
R
(de baraj artificial)
ru
L. Merhei Areale cu iazuri și heleșteie
L.Trei L. Zănoaga L. Gâlcescu L. Slănic Bu
Ape ză
u L. Puiu Lacuri formate în masive de sare
Argeş
L. Zăton L. Ocnele L. Telega L. Ianca
Mari Ia și prin dizolvarea sării
L.
lom
L. Dranov
Ra
L. Porțile de ița
zim
Râu/fluviu
Jiu
Fier L. Snagov L. Amara L. Sinoie

S
L. Căldărușani
L. Tașaul Graniță de stat
L. Ostrovu
E Mare
R L. Siutghiol
Olt
B L. Oltina L. Techirghiol
I  Fig. 1. România – distribuţia
A
Ă
L. Bistreț
A
E
L. Mangalia
R
R
principalelor tipuri de lacuri
G
A
Dunărea
A
M
30 0 30 60 90 km
E
B U L G A R I A
N
APLICĂ Știai că?
Pentru lacurile din listă, urmăreşte pe hartă (figura 1) şi scrie în caiet:
1
tipul de lac şi unitatea de relief în care se găseşte. Exemplu: L. Bucura = lac  Apele plate sunt ape cu un
glaciar în Carpaţii Meridionali. conţinut mic (sub 250 mg/l)
Listă: Cefa, Dracşani, Gâlcescu, Ianca, Ighiu, Oltina, Tarniţa, Techirghiol, sau lipsite de dioxid
Snagov, Ursu, Vidra şi Zăton. de carbon.
2 Explicaţi importanţa economică a lacurilor naturale şi antropice.
Investigaţie
b Apele subterane
 Foloseşte diferite surse
de informare şi explică
REŢINE importanța terapeutică a
Se împart în ape freatice (de mică adâncime) și ape de adâncime (captive). izvoarelor din cinci stațiuni
Apele freatice se găsesc la diferite adâncimi, fiind influențate de precipitații balneare din România.
ş.a. Apele de adâncime se găsesc între două straturi de roci impermeabile, au o
calitate mai bună și stau sub presiune.
Apele subterane ajung la suprafață sub forma izvoarelor, care pot fi: izvoare
reci (cele mai numeroase), izvoare termale, cu apă caldă (cu o temperatură de
peste 200C), la contactul dintre Dealurile de Vest și Câmpia de Vest (Băile Felix),
în Culoarul Timiș-Cerna (Băile Herculane) ş.a.; izvoare carbogazoase (cu dioxid
de carbon) și bicarbonatate, care se găsesc în zona lanțului vulcanic din Carpații
Orientali (Bilbor, Borsec, Zizin ș.a.); izvoare sulfuroase, în Podișul Moldovei,
Podișul Transilvaniei, Subcarpați; izvoare sărate, localizate lângă zăcăminte de
sare (Slănic Moldova, Slănic-Prahova) ş.a. Aceste izvoare se folosesc în tratarea
diferitelor afecțiuni, în cadrul stațiunilor balneare, sau ca ape de consum.
Situaţie-problemă  Staţiunea Băile Felix
În vestul și sud-vestul României se întâlnesc cele mai numeroase izvoare termale din
ţară. Găsește în cărţile de specialitate sau pe internet o justificare a acestui aspect.
59
APELE
7 Marea Neagră
DESCOPERĂ
Amintește-ți! • Citeşte cu colegii textul de mai jos, analizaţi harta şi precizaţi numele
• Ce este o mare continentală? statelor riverane și pentru fiecare dintre acestea câte un port.
• Ce este salinitatea?  Care sunt argumentele ce justifică faptul că Marea Neagră este o mare
• Care sunt formele majore de continentală?
relief ale bazinului oceanic?
REŢINE
Marea Neagră este o mare de tip continental, fiind localizată între
Știai că? Europa și Asia. Legătura cu celelalte componente ale Oceanului Planetar se
realizează prin Strâmtoarea Bosfor cu Marea Marmara și, în continuare, prin
• Formarea Mării Negre a
Strâmtoarea Dardanele cu Marea Mediterană.
început acum aproximativ 6
milioane de ani, când, între Este o mare relativ mică, ocupând doar 423 488 km2. În partea de nord
bazinul Vienei și Marea Caspică intră în legătură cu Marea Azov prin Strâmtoarea Kerci.
s-a individualizat Marea Țărmurile sunt puțin crestate și cuprind: Peninsula Crimeea, Golful
Sarmatică (Marea Neagră fiind Odessa, Insula Șerpilor ş.a.
un rest al acestei mări). Marea Neagră cuprinde două straturi de apă cu caracteristici diferite,
• Originalitatea Mării Negre puse în evidență de lipsa curenților verticali: stratul de la suprafață (între 0
este dată de lipsa curenților și 180 m adâncime) – cu apă mai puțin sărată (salinitatea de 17-18‰), bine
verticali. Din această cauză oxigenată, bogată în viețuitoare (guvizi, stavrizi, hamsii, calcan ș.a.); stratul
apele de adâncime nu sunt
de adâncime (între 180 m și 2 211 m adâncime), cu salinitate mai mare
oxigenate.
(21-22‰), fără oxigen, în care se formează, prin descompunerea resturilor
• În Marea Neagră sunt
curenți de suprafață (circulari), organice, hidrogen sulfurat – un gaz toxic care nu întreține viața).
datorați vânturilor de nord-est, Relieful Mării Negre cuprinde: platforma continentală (care coboară
şi curenți de descărcare și de lent până la 200 m adâncime), abruptul continental (între 200 și 2 000 m) și
compensație, din Strâmtoarea bazinul Mării Negre (la adâncimi mai mari de 2 000 m).
Bosfor (curentul de descărcare,
0m
care curge la suprafață dinspre REPUBLICA
U C R A I N A
4·
LEGENDĂ
200 m
Marea Neagră spre Marea Odessa A Scara 1000 m
RE
Istmul Perekop
R O M Â N I A
2000 m
SĂ IA
MA OV
MOLDOVA
Marmara și curentul de adâncimilor
RU RAȚ
2211 m
GOLFUL ODESSA AZ 14
·
compensație în sens invers, pe Kerci

DE
I. Șerpilor
FE
la adâncime). Sulina
Novorossiisk Teritorii riverane
Str. Kerci
Năvodari Sevastopol Ialta

• În Marea Neagră mareele Tuapse FE Curenţi de
C.
Agigea Constanţa
suprafaţă
ating circa 12 cm. D
Soci RUSERAȚ
Sar
(circulari)
Mangalia
B U L G A R I A
Ă IA
âci
C. K A N
aliak R E E
A
Curenţi de
Varna ra A 2211
· G Suhumi compensație
Burgas M
GEORGIA
R
Poti Oraş
Proiect G. Burgas
C. Sin
op ·
Ă
r
SinopG. Sinop Port

fo
os
Zonguldak Batumi
B
• Marea Neagră este Graniţă de stat

r.
Samsun
St
Istanbul
considerată una dintre cele REA
MA MARA
Trabzon
mai poluate mări din Europa. MA
R
70 0 70 140 210 km
TURCIA  Fig. 1. Marea Neagră
Realizaţi un proiect în
echipă în scopul ecologizării Cu ajutorul textului de la secţiunea „Reţine”,
APLICĂ realizează în caiet un tabel după model.
litoralului românesc al
Mării Negre.
Stratul de apă Gaze dizolvate Valoarea salinităţii Cu sau fără vieţuitoare
de la suprafaţă oxigen
60 (0-180 m)
8 Vegetaţia, fauna
şi solurile
Amintește-ți!
 Între vegetaţie, faună şi
soluri există strânse legături de
interdependenţă. Încearcă să
stabilești care sunt acestea.
DESCOPERĂ
• Citeşte textul de mai jos şi precizează: cum sunt repartizate zonele şi
etajele de vegetaţie; care sunt speciile de animale caracteristice zonelor
de vegetaţie; care sunt cele mai fertile soluri.
a Vegetaţia
REŢINE
Poziţia geografică a României, caracteristicile climatice, particularităţile  Pădure de fag
reliefului şi activităţile omului au determinat o anumită distribuţie în lati
tudine şi în altitudine a vegetaţiei.
Pe teritoriul ţării noastre se evidenţiază mai multe zone de vegetaţie,
contactele dintre acestea fiind evidenţiate de prezenţa arealelor de
tranziţie.
 Zona stepei este caracteristică părţii estice a Câmpiei Române şi
Podişului Dobrogei. Din cauza climatului secetos, vegetaţia este consti
tuită din ierburi mărunte (colilie, negară, păiuş ş.a.), presărată cu pâlcuri  Pădure de conifere
rare de arbuşti. Datorită solurilor fertile, aproape întreaga stepă a fost  „Trei hectare de pădure,
înlocuită cu terenuri arabile. adică o suprafaţă cât trei
La contactul stepei cu pădurea s-a dezvoltat silvostepa, un amestec de stadioane de fotbal, sunt tăiate
ierburi de stepă cu pâlcuri de copaci (stejar pufos, stejar brumăriu ş.a.). ilegal în fiecare oră în România.
Silvostepa ocupă areale întinse în sudul Câmpiei Române, în Câmpia de Cifra se desprinde dintr-un
raport Greenpeace, care trage
Vest, în Câmpia Moldovei etc. Şi ea a fost înlocuită, în mare parte, cu
un nou semnal de alarmă.”
terenuri agricole. (wall-street.ro/articol/
 Zona pădurilor se extinde în altitudine între 150 şi 1 800 m. În cadrul Social/243525/)
său se disting trei etaje: Propune măsuri pentru stoparea
a. Etajul stejarului urcă până la circa 500 m altitudine în Dealurile tăierilor ilegale de pădure.
de Vest, Podişul Transilvaniei, Podişul Getic etc. Alături de stejari (stejar
pufos, gârniţă, cer, gorun), care domină aceste păduri, se găsesc şi tei,
frasini, ulmi, paltini ş.a.
b. Etajul fagului este dominant pe dealurile înalte din Subcarpaţi,
Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Podişul Sucevei etc. şi pe munţii
scunzi, între 500 şi 1 200 m. La altitudini de 1 000 – 1 200 m, intră în
amestec cu răşinoasele.
c. Etajul coniferelor este caracteristic regiunilor montane cu înălţimi
de 1 200 – 1 800 m, din Carpaţii Meridionali, Carpaţii Orientali şi Munţii
Apuseni. Domină molidul, la care se adaugă bradul şi pinul.  Teren defrişat
61
M
UCRAINA O RE
L P LEGENDĂ
D .
O Pajiști alpine
V
A Păduri de conifere
IA
Păduri de amestec
R
(foioase și conifere)
A
Oradea Iași Păduri de fag
G
Păduri de stejar
N
Cluj-Napoca Silvostepă
U
Stepă
Bacău Vegetație de luncă
Oraș Graniţă de stat
A
Timișoara IN
A
 Pădure de conifere Brașov
C
R
Galați U
și vegetaţie alpină
Brăila
Situaţii- S
E
RĂ
R
problemă B
AG
București
IA Craiova Constanța
NE
• Observă harta alăturată şi
EA
încearcă să explici influenţa
AR
30 0 30 60 90 km
precipitaţiilor şi temperaturii ARIA
BULG
M
în distribuţia vegetaţiei.
• Foloseşte informaţiile  Fig. 1. România – harta vegetaţiei
din manual şi completează  Zona alpină ocupă sectoarele montane din Carpaţii Meridionali, Munţii
în caiet profilul etajării Rodnei ş.a. cu altitudini mai mari de 1 800 m. La baza sa se află un etaj sub
vegetației, după modelul de alpin, cu arbuşti (jneapăn, ienupăr, afin, merişor), iar la peste 2 000 m, un etaj
mai jos. al pajiştilor alpine, cu ierburi mărunte (unele ocrotite prin lege).
 Vegetaţia azonală este mai bine evidenţiată în luncile râurilor (zăvoaie)
şi în Delta Dunării. Aici cresc: sălcii, plopi, stuf, papură, rogoz ş.a. În sud-vest,
în Oltenia şi Banat sunt prezente specii mediteraneene: liliac, cărpiniţă, castan
comestibil ş.a. Asociații azonale sunt și pe terenurile nisipoase, sărăturoase și
mlăștinoase.
APLICĂ
 Profil
• Precizează patru modalităţi
Transcrie în caiet şi completează afirmaţiile de mai jos:
1
de valorificare a vegetaţiei. 1. Silvostepa este situată la contactul stepei cu etajul ... .
• Cum explici faptul că cele 2. Pinul este specific pădurii de ... .
mai numeroase fabrici de 3. În estul Câmpiei Române predomină zona ... .
prelucrare a lemnului se 4. Pe dealurile înalte din Subcarpaţi specia caracteristică este ... .
găsesc în regiunea Carpaţilor 5. La peste 2 000 m în Munţii Rodnei se află etajul ... .
Orientali?
b Fauna
REŢINE
Vegetaţia asigură hrană şi adăpost faunei. Datorită acestui fapt, fiecărei
zone de vegetaţie îi sunt specifice anumite specii de animale.
 În regiunile cu stepă şi silvostepă trăiesc animale mai mici, precum:
iepurele, hârciogul, popândăul, potârnichea, prepeliţa ş.a.
 Mediului pădurii de foioase i s-au adaptat: vulpea, jderul, căprioara,
mistrețul, pisica sălbatică, cucul, pupăza, mierla, privighetoarea ş.a.
 Popândău  În pădurile din zona montană trăiesc: ursul, cerbul, râsul, lupul, cocoşul
de munte, găinuşa de alun ş.a.
62
 Zona alpină este mai săracă în animale. Totuşi, aici au găsit condiţii de
viaţă capra neagră şi vulturul.
 În sud-vestul ţării, influenţele climatice submediteraneene asigură un
mediu optim unor specii precum: broasca ţestoasă, vipera cu corn, scorpionul
ş.a. Zăvoaiele şi, mai ales, Delta Dunării sunt foarte bogate în specii de păsări,
unele migratoare. În deltă, „paradisul păsărilor”, trăiesc pelicani, egrete, cor
morani, lebede, berze ş.a.
 Fauna râurilor şi lacurilor din câmpie este foarte bogată în specii de
peşti: somn, crap, ştiucă ş.a. În Dunăre trăiesc și sturioni: morun, nisetru, cegă
ş.a. Apele din dealuri şi podişuri sunt populate cu mreană, clean ş.a., iar cele
din munte, cu păstrăv, lipan ş.a.  Pelicani în Delta Dunării
APLICĂ
Investigaţie
2 Scrie în caiet asocierile dintre speciile de animale (A) şi tipurile de
 „Şacalul a fost un animal
vegetaţie (B), după model: 5 – e.
aproape necunoscut pentru
1. capră neagră a. pajişte alpină locuitorii din Banat, până în
2. hârciog b. pădure de conifere urmă cu aproximativ zece
A B ani, când au apărut primele
3. mistreţ c. pădure de foioase exemplare. […] Vânătorii
4. râs d. stepă confirmă faptul că şacalii
tind să devină o problemă
3 Încă din anii ’50 ai secolului trecut, se fac eforturi pentru reintroducerea serioasă…” (adev.ro/pbccfo)
zimbrului în ţara noastră. În acest scop au fost înfiinţate rezervaţii. Realizează  Foloseşte diferite surse de
un proiect cu titlul „Zimbrii din România”. informare şi află: de unde
este originar şacalul; cu ce
specii este înrudit; de ce
c Solurile este considerat o „problemă
serioasă”. în ce alte regiuni din
REŢINE România a mai fost observat?
Distribuţia solurilor este strâns legată de mai mulţi factori: relief, rocă, climă,
vegetaţie etc.
În România, printre cele mai răspândite clase şi tipuri de soluri sunt:  Explică de ce regiunile
 Cernisolurile, cu tipul cernoziomuri ş.a., sunt cele mai fertile. Ocupă geografice cu soluri fertile
areale întinse în Podişul Dobrogei, estul Câmpiei Române, Câmpia de Vest ş.a. sunt cele mai locuite de
 Luvisolurile sunt prezente în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Podişul oameni.
Moldovei, Dealurile de Vest etc.
 Cambisolurile sunt răspândite pe dealurile înalte din Subcarpaţi şi pe
munţii mai scunzi.
 Spodisolurile, soluri cu fertilitate redusă, sunt specifice munţilor înalţi.
APLICĂ
4 Analizează imaginea alăturată (Profile de sol) şi răspunde la întrebări: Care
dintre cele trei clase de soluri este specifică regiunilor de deal şi podiş? Care are
fertilitatea cea mai mare? Dar fertilitatea cea mai mică?
a b c
Investigaţie
 Conform unui raport privind starea mediului în România, solurile aflate în diferite  Profile de sol: a. cernisol;
stadii de degradare ocupă o suprafaţă de aproximativ trei milioane de hectare. b. luvisol; c. spodisol.
Observă în teritoriu situația solurilor din orizontul local și stabilește cauzele
degradării lor. 63
9
în cazul producerii unor fenomene climatice,
hidrografice, biogeografice de risc.
DESCOPERĂ
Amintește-ți! • Citeşte textul de mai jos şi precizează cum te poţi feri de fenomenele
• Care sunt fenomenele climatice şi hidrografice extreme.  Ce faci în caz de inundaţie?  Dar dacă eşti
atmosferice care pot produce muşcat de un şarpe veninos?
pagube oamenilor?
• De ce se produc inundaţiile?
a Reguli de comportament în cazul
În imaginile de mai jos sunt
producerii unor fenomene climatice de risc
redate consecinţele a două
fenomene climatice extreme. REŢINE
Informează-te despre aceste Prin modul de manifestare, intensitatea şi viteza de producere, unele feno
fenomene şi consecinţele lor.
mene climatice pot avea impact negativ sau chiar catastrofal. Între acestea, în
România, se evidenţiază: furtunile, precipitaţiile abundente, grindina, descăr
cările electrice, viscolul, poleiul, ceaţa, canicula şi, mai recent, şi tornadele.
Furtunile şi canicula sunt cele mai frecvente fenomene climatice extreme
produse în ţara noastră.
 Furtunile se produc pe întreg teritoriul României şi pot dura, de la câteva
zeci de minute, la câteva ore. Când se produc furtuni este bine de ştiut: •să
renunţi la activităţile în aer liber, adăpostindu-te într-o clădire; •să aştepţi cel
puţin 30 de minute de la ultimul fulger până să ieşi în aer liber; •dacă eşti în afara
unei localităţi, caută un adăpost evitând locurile înalte, copacii înalţi şi izolaţi.
 Bucureşti, 3.02.1954  Canicula se produce vara, în general în sud-estul şi sudul ţării, când tem
peratura aerului atinge şi depăşeşte 35°C. Efectele ei asupra corpului uman pot
fi diminuate prin hidratarea organismului, prin protejarea capului cu o pălărie
de culoare deschisă ş.a.
Proiect în echipă
 Împărţiţi colectivul clasei în patru echipe. Fiecărei echipe o să-i revină câte
un fenomen climatic de risc, dintre ceaţă, polei, tornadă şi viscol. Fiecare
echipă va căuta informaţii despre cum se manifestă fenomenul, regiunile
afectate frecvent şi despre măsurile ce se impun pentru a vă proteja pe voi şi
 Făcăeni, după tornada
pe cei din jurul vostru. Rezultatele investigaţiilor voastre, vor fi prezentate
din 12.07.2002
succint întregului colectiv al clasei.
STUDIU DE CAZ
 Care este frecvenţa fenomenelor climatice extreme din orizontul local?
Vremea rea este semnalată de meteorologi prin trei coduri (galben, porto
caliu şi roşu), ca în harta alăturată, codul verde însemnând vreme bună.
Timp de o lună, notează într-un carnet toate avertizările meteorologice în
 România – avertizare
meteorologică prin coduri
care este inclusă regiunea localităţii tale. Realizează o statistică cu fenomenele
de culori climatice extreme care au avut loc în acest interval şi identifică măsuri care pot
fi luate pentru limitarea impactului lor.
64
b Reguli de comportament în cazul producerii
unor fenomene hidrografice de risc
REŢINE Investigaţie
Cele mai frecvente fenomene hidrografice de risc din România sunt  Realizează o listă cu cele mai
viiturile, inundaţiile şi podurile de gheaţă. Podurile de gheaţă (când râurile mari inundaţii produse în ţara
sunt acoperite cu un strat de gheaţă) afectează îndeosebi navigaţia. noastră în ultimii 50 de ani.
Viiturile și inundaţiile sunt destul de frecvente şi produc pagube materiale,  Scrie cinci măsuri,
sinistraţi şi chiar pierderi de vieţi omeneşti. Cauzele producerii lor sunt multiple: considerate de tine ca fiind
ploile abundente, topirea bruscă a zăpezii sau a podurilor de gheață, ruperea unor cele mai eficiente, pentru
baraje ş.a. prevenirea acestora.
Pentru protecţia proprie şi a celor din jur, instituţiile abilitate recomandă:
„Fiţi pregătiţi pentru evacuare, stabiliţi rutele de evacuare din localitate spre
zonele mai înalte. Planificaţi şi exersaţi cu familia o rută de evacuare în caz de
inundaţii. Dacă n-aţi reuşit să plecaţi la timp din casă, urcaţi-vă pe acoperiş şi
aşteptaţi să fiţi salvaţi.” (Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă).
APLICĂ
1 Accesează site-ul Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi află dacă
în regiunea în care trăiești au avut loc revărsări şi inundaţii. Identifică măsurile
care pot fi luate pentru prevenirea acestor fenomene extreme.  Inundaţie
2 Folosește diferite surse de informare și realizează o hartă a terenurilor
expuse la inundații în România.
SALVAMONT ROMANIA
c Reguli de comportament în cazul producerii AVERTISMENT
unor fenomene biogeografice de risc

REŢINE ATENȚIE LA CĂPUȘE!
Incendiile de vegetaţie, invaziile unor insecte (în special ale țânțarilor şi lă
 Căpuşele sunt nevertebrate
custelor), epidemiile ş.a. sunt fenomenele biogeografice care pot produce pa
parazite care trăiesc pe
gube materiale uriaşe. De lichidarea acestor fenomene de risc se ocupă insti
diverse animale și se hrănesc
tuţiile abilitate.
cu sânge. Trăiesc în natură,
Pentru prevenirea incendiilor, este important de reţinut să nu faci focul în
în parcuri şi grădini publice.
zonele interzise!
Printre bolile transmise de
Înţepăturile insectelor (păianjeni, căpuşe), muşcăturile provocate de şerpii
căpuşe se numără: encefalita
veninoşi (vipera cu corn) şi de animalele sălbatice pot provoca boli grave şi chiar
endemică,  borelioza
decese.
(maladia Lyme) ş.a.
Dacă eşti înţepat de o insectă veninoasă sau muşcat de un animal sălbatic,
Consultă un dicţionar
prezintă-te de urgenţă la cel mai apropiat cabinet medical!
medical şi află mai multe
despre cele două boli.
Află cum te poţi feri de
înţepăturile căpuşelor.
 Incendiu de pădure  Lăcuste  Viperă
Important Primele măsuri utile care pot fi luate după muşcătura de viperă,
de reţinut! până se ajunge la un cabinet medical, sunt: aplicarea unui garou
deasupra muşcăturii, incizarea şi stoarcerea zonei muşcate, aspirarea rănii prin  Căpușă
sugerea şi scuiparea sângelui, de către o persoană care nu are răni la gură.
65
Recapitulare şi autoevaluare
LEGENDĂ
UCRAINA Râu/fluviu
Lac
5 6
IA
REP
R
2
. MO
1
G
9
I Scrie în caiet numele râurilor marcate, pe 3
LDO
U
harta alăturată, cu numere de la 1 la 10.
VA
8
A
IN
II Scrie în caiet numele influenţelor climatice
A
R
C
U
exterioare pentru unităţile/ subunităţile de

7
relief din lista de mai jos, după model:
Pod. Bârladului = influenţe de ariditate A 10 MAREA
BI
R 4 NEAGRĂ
Listă: Câmpia Bărăganului, Delta Dunării, Munţii 30
SE
0 30 60 90 km
Apuseni, Podişul Mehedinţi şi Podişul Sucevei. B U L G A R I A
III Realizează în caiet corespondenţa între râurile din coloana A şi grupele de râuri din
coloana B, după model: 6 – g.
1. Crişul Alb a. grupa de est

b. grupa de nord-vest
2. Jijia
c. grupa de sud
A 3. Jiu B
d. grupa de sud-est
4. Timiş
e. grupa de sud-vest
5. Vişeu
f. grupa de vest
IV Caracterizează în caiet Podişul Dobrogei, precizând:

a. două influenţe climatice exterioare;
b. două formaţiuni vegetale;
c. două râuri cu izvoarele în podiş;
d. două tipuri genetice de lacuri naturale;
e. un tip sau o clasă de sol şi o modalitate de valorificare.
V Observă imaginea alăturată şi scrie în caiet:

a. ce fenomen extrem este redat;
b. două cauze ale producerii fenomenului;
c. două măsuri de prevenire sau de diminuare a efectelor.
VI În Marea Neagră sunt două straturi de apă care nu se amestecă în lipsa curenţilor
verticali. Scrie în caiet o consecinţă a acestei situaţii.
Grilă de autoevaluare
I + II + III + IV + V + VI = 90 puncte: = 10 p.;
II (5 x 3) = 15 p.; Subiectul III (5 x 2)
Subiectul I (10 x 3) = 30 p.; Subiectul = 5 p.
V (2 + 4 + 4) = 10 p.; Subiectul VI
Subiectul IV (5 x 4) = 20 p.; Subiectul
66
UNITATEA 4
Populaţia, aşezările omeneşti

şi organizarea administrativ-
teritorială
1. Populaţia – elemente şi structuri
demografice
2. Aşezările rurale – evoluţie şi
diferenţieri teritoriale
3. Aşezările urbane – evoluţie şi
caracteristici actuale
4. Caracterizarea geografică a Portofoliu pe unitate
are la
oraşului Bucureşti Realizaţi, în echipe, prezentări referito
, utilizând
5. Organizarea administrativ – etniile şi confesiunile din ţara noastră
e-u ri). Pen tru
mijloace electronice (10-15 slid
teritorială gini de pe
documentare, folosiţi informaţii şi ima
ş.a.).
6. Aplicaţii practice și studii de caz. internet (port popular, lăcaşuri de cult
Caracterizarea unor oraşe mari struieşte grila
*Profesorul/profesoara de la clasa con
prezentării.
Recapitulare şi evaluare de evaluare şi stabileşte timpul acordat
1 Populaţia – elemente şi structuri
demografice
DESCOPERĂ
Amintește-ți!
• Urmărește, pe grafic, evoluția numerică a populației României. Între
• Ce reprezintă natalitatea, ce ani populația crește numeric? În ce an a avut țara noastră cel mai mare
mortalitatea și sporul natural? număr de locuitori? După ce an începe să scadă?
24 23,1
21,5 21,6
milioane locuitori
22
19,1 20,1 19,5
20
18,0 17,5
18
16,1 15,8
16
14
1930 1941 1948 1956 1966 1977 1991 2002 2011 2018
 Fig. 1. România – evoluția numerică a populației
REŢINE
a. Evoluţia numerică a populaţiei
 Tinere din Bucovina, Teritoriul țării noastre a oferit întotdeauna condiții favorabile de lo
în port popular cuire. Vestigiile arheologice atestă o populare continuă care datează din
paleoliticul inferior (1,2 milioane de ani în urmă) și până în prezent.
România are o populație rezidentă de 19,5 milioane de persoane (anul
2018), fiind astfel a 60-a țară din lume și a șasea din Uniunea Europeană
după numărul de locuitori.
În prezent, populația țării noastre este în scădere, cauzele fiind: bilanțul
natural negativ și emigrația.
 Bilanțul natural (sporul natural) este diferența dintre natalitate și
mortalitate. Natalitatea reprezintă numărul născuților într-un an, raportat la
 Tineri din Ţara Oaşului, 1 000 de locuitori și mortalitatea, numărul decedaților într-un an, raportat la
în port popular 1 000 de locuitori. În țara noastră, ca și în alte state europene, mortalitatea
depășește valoric natalitatea, care este în scădere, astfel încât bilanțul natural
este negativ.
Dicţionar  Emigrația înseamnă deplasarea din țara de origine în scopul stabilirii
temporare sau definitive în altă țară. În România, acest fenomen are o
demografia – știința care
studiază fenomenele
mare amploare, din totalul de aproximativ 10 milioane de români de peste
și procesele privitoare granițe, 5,6 milioane sunt emigranți, restul aparținând comunităților istorice
la numărul locuitorilor, din Republica Moldova, Serbia, Ucraina etc.
evoluția numerică, repartiția
geografică, structura APLICĂ
populației pe grupe de vârstă,
1 Calculează cu câte persoane a scăzut populația României între anii
de sexe etc.
1991 (23,1 milioane) și 2018.
68
2 Observă graficul de mai jos și rezolvă cerințele:
a. În ce an valoarea natalității a fost egală cu cea a mortalității? Ce valoare a
avut bilanțul natural?
b. Calculează valoarea bilanțului natural în anul 2018.
Rate Natalitate
18 (la 1000 locuitori)  România
17 Mortalitate – evoluţia
16 Bilanț natural pozitiv bilanţului
15 Bilanț natural negativ
14 natural
13 (1985-2018)
12
11  Repartiția populației
10 pe trepte de relief
9
8
0
1985 1990 1995 2000 2005 2010 2018
REŢINE
b. Repartiţia şi densitatea populaţiei
 Repartiția populației pe suprafața României nu este uniformă. Din punctul
de vedere al reliefului, condițiilor climatice, fertilității solurilor etc., zonele cele
mai favorabile locuirii sunt câmpiile, mai mult de jumătate din populația țării fiind Lucrează
localizată la altitudini mai mici de 200 m. Regiunile montane, cu relief accidentat
și climat mai aspru, sunt populate de doar 2% dintre locuitorii țării. Delta Dunării, cu harta
a cărei suprafață este în mare parte acvatică, este de asemenea slab populată.
Analizează harta România
Un indicator util pentru redarea gradului de populare a unui teritoriu este
– răspândirea populaţiei
densitatea medie a populației. Aceasta se obține împărțind numărul de locuitori și identifică regiunile cu
la suprafață. Densitatea medie a populației României depășește 80 locuitori/km². densitate medie ridicată,
Cele mai mari densități (peste 1 500 locuitori/km²) le prezintă orașele care mijlocie și redusă. Explică
depășesc 100 000 de locuitori. Cele mai mici densități (sub 15 locuitori/km²) diferențele pe care le
caracterizează Delta Dunării și culmile înalte ale Carpaților. observi, referindu-te la
factorii repartiției populației.
U C R A I N A LEGENDĂ
Peste 150 loc./km2 Găsește pe hartă regiunea
în care trăiești și precizează
A
50-150 loc./km2
Sub 50 loc./km2
I
valoarea corespunzătoare a
R
Râu, fluviu
densității medii.
A
Lac Oraș
Iaşi
G
Graniță de stat
N
Cluj-Napoca P
.
U
A
E V
R O
D
L
O
M
A
Timișoara
R
A
I
N
APLICĂ
C
Galați U
3 Calculează densitatea
medie a populației Uniunii
S
E Europene, cunoscând
R suprafața (4,2 milioane km²)
B Bucureşti și populația (445 milioane
I
M
de locuitori) și compar-o cu
AR
A Constanţa
NE
cea a populației României.

EA
AG
Ce observi?
RĂ
30 0 30 60 90 km
B U L G A R I A
 Fig. 2. România – răspândirea populaţiei 69

REŢINE
c. Structura populaţiei
Varietatea populației României este explicată de vârstele diferite ale lo
cuitorilor, de etniile diverse, de religiile practicate, de mediile în care trăiesc,
de ocupațiile acestora etc.
 Structura pe grupe de vârstă evidențiază în țara noastră o îmbătrânire
a populației. Din cauza reducerii natalității, grupa populației tinere (0‑14 ani)
scade, în schimb, crește ponderea populației vârstnice (peste 65 ani).
Populația adultă (15-64 ani) este și ea în descreștere numerică. Rezultatul
transformărilor demografice din ultimele decenii a consemnat și creșterea
vârstei medii a populației care este de 41,9 ani.
 Structura etnică. Populația țării noastre este alcătuită majoritar din
români (aproape 90%), alături de care trăiesc și alte comunități etnice cu
tradiții culturale, lingvistice și religioase specifice: maghiari, romi, ucraineni,
 Ponderea populaţiei
pe grupe de vârstă germani, ruși-lipoveni, evrei, turci, tătari ș.a. Regiunile cu cea mai mare
diversitate etnică din România sunt: Transilvania, Banatul, Bucovina și
Dobrogea. Minoritățile etnice se bucură în România de drepturi și libertăți
care le-au permis să-și conserve și promoveze specificul etnic, cultural și
lingvistic.
 Structura socio-economică. Populația activă (cea care poate lucra)
se suprapune populației în vârstă de muncă (15-64 ani). Locuitorii țării
noastre lucrează în agricultură (sectorul primar de activitate), în industrie și
construcții (sectorul secundar), în servicii: transport, comerț, administrație,
finanțe-bănci, educație, cultură, sănătate ș.a. (sectorul terțiar).
 Structura confesională. Cea mai mare parte a populației României (85%)
este de religie creștin-ortodoxă, Biserica Ortodoxă Română fiind principala
instituție religioasă din țara noastră. Alte culte sunt practicate de: romano-
catolici, reformați, musulmani, evrei etc.
 Structura pe medii. Locuitorii din mediul urban depășesc cu puțin pon
derea celor din mediul rural, reprezentând aproape 54% din populația țării.
 Structura etnică
a populaţiei APLICĂ
4 Informează-te, folosind diferite surse (internetul, enciclopedii, atlase
ş.a.) pentru a răspunde la următoarele întrebări:
 Care sunt cele două județe din țara noastră în care maghiarii sunt
majoritari?
Dicţionar  În ce unitate de relief trăiesc cei mai mulți ruși-lipoveni? Dar turci și
tătari?
populaţia rezidentă –
 Care sunt drepturile și libertățile de care se bucură minoritățile etnice
totalitatea persoanelor (cu
cetăţenie română, străină din România?
sau fără cetăţenie) care 5 Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), până în anul 2060,
au reşedinţa obişnuită în populaţia aptă de muncă (15 - 64 ani) se va reduce cu 44%, ajungând la
România, pentru o perioadă
aproximativ 7,5 milioane persoane. Care este opinia ta în legătură cu
de cel puţin 12 luni
urmările acestei scăderi? Argumentează!
70
2 Aşezările rurale – evoluţie
şi diferenţieri teritoriale
Amintește-ți!
 Ce sunt așezările rurale?
Care sunt cele mai răspândite
așezări rurale?
DESCOPERĂ
• Analizează imaginea alăturată şi precizează părțile componente ale  Aşezare rurală (sat)
satului vizibile în fotografie.
REŢINE
a. Așezările rurale reprezintă comunități a căror populație, în general
puțin numeroasă, se ocupă în special cu agricultura.
Satul este cea mai răspândită formă de așezare rurală. Satul este alcă
tuit din: vatră (spațiul ocupat de gospodării ‒ case și dependințe), moșie
(terenurile pe care se desfășoară activitățile economice) și populație (tota
litatea locuitorilor).
Gospodăria țărănească include casa, construcțiile anexe (grajduri, ham
bare), terenul destinat culturii legumelor, pomilor fructiferi necesari familiei
etc. Condițiile naturale, de relief și climă, se reflectă în modul de amplasare și
distribuire a gospodăriilor în vatra satului, în materialele de construcție folo
site, în arhitectura acestora. Gospodăriile satelor de câmpie, unde se cultivă în  Gospodărie țărănească
special cereale, diferă de cele ale satelor de deal cu specific pomicol și viticol din Maramureș
sau de satele montane ale crescătorilor de animale.
b. Evoluția așezărilor rurale.
Poetul Lucian Blaga spunea despre vechimea și statornicia satului româ
nesc: „Eu cred că veșnicia s-a născut la sat”. Așezările rurale sunt cele mai
vechi forme de comunități umane, reprezentând baza continuităţii poporului
român în spațiul carpato-dunăreano-pontic. Satul este păstrătorul culturii și
spiritualității, al specificului etnic, al datinilor și obiceiurilor poporului nostru.  Interior de casă țărănească
Primele sate bine organizate au fost ale dacilor și apoi ale daco-romanilor,
ai căror locuitori practicau agricultura, vânătoarea, pescuitul şi mineritul.
În Evul Mediu, existau sate libere stăpânite de obști și sate de iobagi, ce
aparţineau, de regulă, mănăstirilor sau boierilor. Pe măsura creșterii nume APLICĂ
rice a populației și dezvoltării economiei din următoarele perioade istorice,
satele au evoluat, devenind din ce în ce mai mari și numeroase. 1 Prin ce se deosebește
satul de oraș?
c. Așezările rurale ‒ diferenţieri teritoriale
În țara noastră, există aproximativ 13 000 de sate, grupate în aproape
3 000 de comune. Spațiul rural (sumă a teritoriilor tuturor comunelor) repre
zintă 90% din suprafața țării noastre. În acest spațiu, satele sunt răspândite Proiect în echipă
inegal, în principal din cauza varietății reliefului. Astfel, peste 75% dintre sate
• Construiţi macheta unei
sunt situate în câmpii și dealuri mai joase de 400 m, și doar 2% dintre sate urcă
gospodării țărănești folosind
la peste 800 m. Marea varietate a satelor românești se datorează factorilor materiale reciclabile.
geografici dar și factorilor istorici și social-economici.
71
Știai că? Satele se diferențiază prin mărime, structură, activități economice etc.
• Localitatea cu cea mai  În funcție de numărul locuitorilor, există:
mare suprafață din România  sate mici (sub 500 locuitori), mai frecvente în regiunile montane și în Delta
este satul Jina din județul Dunării;
Sibiu, ale cărei gospodării se  sate mijlocii (între 500 și 1 500 locuitori), întâlnite îndeosebi în zonele
întind pe 315 de km². deluroase;
• Localitatea situată la cea  satele mari (între 1 500 și 3 000 locuitori), mai numeroase la câmpie şi în
mai mare altitudine din depresiunile largi;
România este satul Petreasa  satele foarte mari (peste 3 000 locuitori), caracteristice de asemenea câmpiilor
(județul Alba) din Munții
și situate mai ales în apropierea orașelor mai mari.
Apuseni, ale cărei case urcă
 În funcție de structură (modul de dispunere a gospodăriilor în teritoriu), se
la 1 600 m.
diferențiază:
 sate adunate, caracterizate de o mare concentrare a gospodăriilor, favorizate
de relieful neted al câmpiilor și depresiunilor intramontane;
 sate răsfirate, cu gospodării mai distanțate, separate unele de altele prin vii
sau livezi, specifice dealurilor și podișurilor;
 sate risipite, caracteristice regiunilor de munte, unde relieful accidentat im
pune o împrăștiere mare a gospodăriilor;
 sate liniare care se înșiră de-a lungul unei căi de comunicație.
 Sat adunat  În funcție de activitățile economice, se disting:
din Câmpia Română  sate cu specific predominant agricol (cerealiere, pomicole, legumicole, viti
cole etc.);
 sate cu ocupații economice complementare (agroturism, exploatare fores
tieră, artizanat, minerit, pescuit, transporturi, industrie etc.).
În România cea mai mare frecvență o au satele de mărime mijlocie, satele
răsfirate și satele cu specific predominant agricol.
APLICĂ
 Sat risipit
din Carpații Meridionali
2 „Marea varietate a satelor românești se datorează factorilor geografici
dar și factorilor istorici și social-economici.” Formulează trei argumente care să
susţină afirmaţia dată.
3 Alege răspunsul corect:
 Cultura cerealelor este o activitate practicată în special în satele de:
a. câmpie b. deal c. munte d. podiș
 În regiunile montane sunt mai numeroase:
a. satele mici b. satele mijlocii c. satele mari d. satele foarte mari
 În Delta Dunării, satele au un specific:
a. cerealier b. forestier c. piscicol d. pomicol
 Satele cu funcții miniere și forestiere se întâlnesc mai ales în satele de:
 Sat liniar
în Munţii Banatului a. câmpie b. deal c. munte d. podiș
4 Caută pe Google Maps (imaginea satelitară) următoarele sate: Faţa Lăzeşti
(judeţul Alba), Gămăceşti (Argeş), Icland (Mureş) şi Răzmireşti (Teleorman).
Precizează pentru fiecare dintre acestea: a. tipul de sat în funcție de structură; b.
Dicţionar unitatea de relief în care sunt situate.
agroturism – tip de turism 5 Caracterizează satul tău natal sau un sat cunoscut, referindu-te la: treapta
care se desfășoară în de relief pe care este situat, arhitectura și materialele de construcție specifice
mediul rural gospodăriilor, tipul de sat după mărime, structură și activități economice.
72
3 Aşezările urbane – evoluţie
şi caracteristici actuale
Amintește-ți!
 Care sunt cele mai
vechi orașe întemeiate pe
teritoriul țării noastre?
Care au fost capitalele țărilor
a Evoluția așezărilor urbane românești?
DESCOPERĂ
• Citește definiția de mai jos şi rezolvă cerințele:
Orașul este o formă complexă de așezare umană, cu o populație mai
numeroasă, care se deosebește de sat atât prin funcțiile economice și social-
culturale, cât și prin dotările edilitare superioare.
• Ești de acord cu afirmația: „Orașul este o formă complexă de așezare  Ruinele cetății grecești
umană?” Argumentează-ți răspunsul. Histria
• Prin comparație cu ce tip de așezare umană, orașul are o populație mai
numeroasă?
• Exemplifică activitățile practicate în sat și cele practicate la oraș. Care
dintre acestea prezintă un grad mai mare de complexitate?
REŢINE
Orașele au apărut pentru a îndeplini un rol comercial, ca loc de schimb
pentru produse sau un rol militar, pentru apărarea comunităților.
 Sighișoara – cea mai
 Cele mai vechi orașe datează din Antichitate (secolele VII-VI î.Hr.) : Histria,
mare cetate medievală
Tomis (Constanța), Callatis (Mangalia) – colonii întemeiate de grecii veniți locuită din Europa
pentru comerț, pe țărmul Mării Negre. Tot în antichitate, erau cunoscute orașele
dacice pe ale căror vetre cuceritorii romani au construit: Napoca (Cluj-Napoca),
Drobeta (Drobeta-Turnu Severin), Apulum (Alba Iulia) ș.a.
 În Evul Mediu orașele s-au dezvoltat în jurul curților domnești
(Suceava, Iași, Curtea de Argeș, Câmpulung, Târgoviște, București ș.a.), al
cetăților (Sighișoara, Brașov, Sibiu, Timișoara, Oradea ș.a.), de-a lungul căilor
comerciale (Ploiești, Brăila, Târgu Jiu ș.a.) etc.
 Dezvoltarea economiei din Epoca Modernă a condus la apariția unor
orașe industriale (Reșița, Petroșani, Hunedoara), cu funcții de transport  Târgoviște – Curtea
(Pașcani, Simeria), turistice (Predeal, Eforie) etc. Domnească și Turnul Chindiei
 În perioada socialistă, numărul orașelor a crescut semnificativ, peste
100 de localități rurale fiind ridicate la rang de oraș.
Știai că?
În prezent, în țara noastră există 319 orașe.
 Cel mai mic oraș din
România, Băile Tușnad, are
APLICĂ 1 600 de locuitori.
1 În ce perioadă istorică a apărut orașul tău natal sau cel mai apropiat oraș?  Cea mai veche așezare
Informează-te care este cea mai veche construcție și din ce epocă datează. urbană din România a fost
Histria.
2 Care au fost factorii care au dus la apariția orașelor?
73
74
LEGENDĂ
Peste 1.000.000 loc.
100.000 - 400.000 loc.
Darabani
50.000 - 100.000 loc.
20.000 - 50.000 loc.
UCRAINA Siret
Dorohoi Săveni
Sighetu Marmației Vicovu de Sus Sub 20.000 loc.
LivadaNegrești-Oaș Bucecea
Tăuții-Măgherăuș
Rădăuți Milișăuți Botoșani Dorohoi Municipiu
Tăuții-Magherauș
Satu Mare Solca
Seini Cavnic Vișeul de Sus Borșa Suceava Ștefănești Limită de județ
Carei Ardud Baia Sprie Câmpulung Cajvana
A
Baia Mare Salcea Flămânzi Graniță de stat
Valea lui Dragomirești Săliștea de Sus Moldovenesc Frasin Gura
I
Șomcuța Mare Liteni
Mihai Ulmeni Humorului Popești-Leordeni
Tășnad Târgu Lăpuș
1
Sângiorz-Băi Vatra Dornei Fălticeni Dolhasca Hârlău
R
Săcueni Cehu Silvaniei 2 Pantelimon
Marghita Șimleu Năsăud
Jibou Târgu Frumos 3 Voluntari
Silvaniei Dej Broșteni
A
Târgu Neamț Pașcani
Zalău Beclean Bistrița Podu Iloaiei Iași 4 Bragadiru
Aleșd
G
Oradea Gherla Toplița Piatra-Neamț
Borsec
Roman
N
Salonta
Cluj-Napoca Bicaz Roznov Negrești
A
Huedin Reghin Gheorgheni Huși

Câmpia Sărmașu Buhuși
U
Chișineu-Criș Beiuș Miercurea
TurziiTârgu Mureș Bălan
Ștei Turda
Nirajului Sovata Bacău Vaslui
Ineu Ungheni
.
Moinești
Vașcău Nucet Baia de Luduș Comănești
Sântana Ocna Mureș Sângiorgiu de Pădure Miercurea Ciuc
Iernut Dărmănești
DOV
Sebiș Câmpeni Arieș

Curtici Pâncota Aiud Târnaveni Cristuru Secuiesc Vlăhița Târgu Ocna Bârlad
Nădlac Abrud Slănic-Moldova
Dumbrăveni Murgeni
L
Pecica Arad Teiuș Blaj Odorheiu Secuiesc Onești

Brad Mediaș Sighișoara Băile Tușnad Adjud
RE P
Sânicolau Lipova Zlatna Alba Iulia

Baraolt Berești
Rupea
O
Copșa Mică
Mare Târgu Secuiesc
Geoagiu Miercurea Agnita Panciu
Sfântu Gheorghe Tecuci A
Deva Sebeș Sibiului Ocna Sibiului Făgăraș Covasna
M
Jimbolia Timișoara Făget Orăștie Mărășești Târgu Bujor

Simeria Cugir IN
Sibiu Codlea Întorsura
Recaș Lugoj Săliște Avrig Victoria Odobești A
Hunedoara Călan Cisnădie Ghimbav Brașov Buzăului
Buziaș
Săcele Râșnov Focșani R
Tălmaciu C
Ciacova Hațeg Predeal Zărnești Galați
Oțelu Roșu Nehoiu
Gătaia Petrila Râmnicu
U
Caransebeș Aninoasa Petroșani Azuga
Bocșa Brezoi Bușteni Sărat
Deta Lupeni Vulcan
Călimănești Câmpulung Sinaia Pătârlagele Brăila Măcin
Uricani Isaccea
S
Reșița Băile Olănești
Comarnic Slănic Tulcea Sulina
Bumbești-Jiu Novaci Horezu Fieni Breaza Ianca
Anina Râmnicu Vâlcea Curtea de Câmpina Vălenii de Munte Făurei
Tismana
E
Băile Govora Argeș Pucioasa Plopeni Boldești-Scăeni Buzău
Oravița Târgu Jiu Ocnele Mari Moreni Băicoi
Târgu Cărbunești Berbești Băbeni Mioveni Mizil Babadag
Urlați Pogoanele Însurăței
 Fig. 1. Oraşele României

R
Baia de Aramă Rovinari Ștefănești
Băile Herculane Motru Țicleni Pitești Topoloveni Târgoviște Ploiești
Moldova Drobeta - Urziceni
B
Găești Hârșova
Nouă Orșova Turnu Severin Turceni Drăgășani Fierbinți-Târg
I
Costești Răcari Amara Țăndărei
Titu Buftea Căzănești
Bălcești
Strehaia Scornicești ChitilaOtopeni Slobozia
Filiași 3 Fundulea
A
Potcoava Bolintin-Vale 4 2 Lehliu-Gară Fetești
Vânju Mare Slatina Măgurele 1 Cernavodă MAREA
Balș București Murfatlar Năvodari
Piatra-Olt Videle Mihăilești Călărași Ovidiu
Craiova Budești Medgidia
Constanța
Drăgănești- Roșiori de Vede Oltenița
Segarcea Olt Techirghiol Eforie
Băilești Caracal
Calafat Alexandria Giurgiu
Negru Vodă Mangalia NEAGRĂ
Bechet Dăbuleni
Corabia
30 0 30 60 90 km Zimnicea
BULGARIA
b Aşezările urbane –
caracteristici actuale
 Oradea ‒ zonă rezidențială
REŢINE
a. Structura orașelor
Spațiul urban cuprinde: zone rezidențiale (cartiere de locuințe), zone
industriale, comerciale, zone verzi (parcuri, grădini). Cartierele centrale
sunt, în general, cartiere comerciale, ce concentrează marile magazine, sedii
administrative, restaurante, hoteluri etc. Zonele industriale se află, în cele  Buftea ‒ studiourile de film
mai multe cazuri, la marginea orașelor.
b. Clasificarea orașelor Lucrează

Orașele se pot clasifica după: poziție, mărime, funcții, vechime etc. cu harta
 După poziţia geografică și trepte de relief, există:
Găsește pe hartă (figura 1),
 oraşe litorale (Constanța, Mangalia); câte două orașe din fiecare
 oraşe interioare: de munte (Predeal), de deal şi podiş (Târgu Mureș), de categorie de mărime de la
câmpie (Alexandria), la contactul principalelor forme de relief (Piatra Neamț); legendă.
 orașe situate de-a lungul arterelor hidrografice (Brăila, Giurgiu) etc.
 După numărul de locuitori, se disting mai multe categorii de mărime:

 orașe foarte mari, cu peste un milion de locuitori, singurul din România
fiind București, care depășește în prezent două milioane;
 orașe mari, având între 100 000 și 400 000 de locuitori, categorie în
care, cel mai mare oraș din țara noastră este Iași, cu aproape 400 000 de
persoane;
 orașe mijlocii, care se încadrează între 50 000 și 100 000 de locuitori;
 orașe mici, având între 20 000 și 50 000 de locuitori;
 Oraşele în funcţie de
 oraşe foarte mici, care au sub 20 000 de locuitori.
numărul locuitorilor:
 După funcțiile urbane se deosebesc: A. sub 20 000 loc.;
B. 20 000 – 50 000 loc.;
 orașe cu funcții complexe: rezidențială (de cazare a populației), eco
C. 50 000 – 100 000 loc.;
nomică, administrativă, culturală etc., categorie din care fac parte orașul D. 100 000 – 400 000 loc.;
București, care are și funcție de capitală a țării, și orașele mari ale României; E. peste 1 mil. loc.
 orașe specializate, în cadrul cărora predomină o anumită activitate:
industrie (Găești, Mioveni), transport (Giurgiu – port , Făurei – nod feroviar),
turism (Sinaia, Vatra Dornei), cultură (Buftea) etc.
Dicţionar
edilitar – referitor la
APLICĂ administrația unui oraș.
Exemple de dotări edilitare:
3 Pe un plan al orașului tău sau al celui mai apropiat oraș, identifică și
canalizare, apă curentă,
colorează diferit zonele sale funcționale. termoficare, transport public,
4 Folosește harta Oraşele României, pentru a preciza: a. două orașe dună străzi asfaltate ș.a.
rene; b. două orașe de munte; c. două orașe litorale; d. câte un oraș din centrul, funcţie urbanǎ – activitate
nordul, vestul, estul și sudul țării. umanǎ specificǎ ce se
5 Analizează graficul alăturat (Oraşele în funcţie de numărul locuitorilor) desfǎşoarǎ într-un oraș
și aproximează numărul orașelor mici și foarte mici din România.
75
4 Caracterizarea geografică
a oraşului Bucureşti
DESCOPERĂ
 Arată orașul București pe harta România – harta fizică generală de la
pagina 19, apoi pe harta România – organizarea administrativ-teritorială de
la pagina 79.
 Precizează în ce parte a țării este așezat, în ce unitate de relief se află,
ce râu îl traversează, cu ce județ se învecinează.
 Stema Municipiului Bucureşti

REŢINE
a. Evoluția istorică
Cel mai mare oraș al României, București, a fost atestat documentar
Știai că? la 20 septembrie 1459, în timpul domniei lui Vlad Țepeș, iar 200 de ani
mai târziu devenea capitala Ţării Româneşti. În anul 1862, oraşul este ales
• Oraşul Bucureşti a fost
capitală a României, înfăptuită prin unirea Moldovei cu Ţara Românească.
desemnat capitală a Ţării
După primul război mondial, Bucureşti devine unul dintre cele mai
Româneşti în 1659, de către
domnitorul Gheorghe Ghica. apreciate orașe europene, efervescența vieţii culturale, viaţa socială activă
• Cel mai vechi parc din şi arhitectura conferindu-i pe bună dreptate denumirea de „micul Paris”.
Bucureşti este Parcul b. Poziția geografică
Cişmigiu – deschis pentru
Orașul București beneficiază de o poziție geografică favorabilă, fiind
public în anul 1860.
situat într-o regiune de câmpie (Câmpia Vlăsiei), la 60 km de Dunăre, 120 km
de Munţii Carpaţi şi 226 km de Marea Neagră.
Bucureşti este traversat de râul Dâmbovița care a fost canalizat și de
afluentul său, Colentina, de-a lungul căruia s-au amenajat mai multe lacuri
de agrement: Regele Mihai I (Herăstrău), Floreasca, Tei ș.a.
Orașul Bucureşti are o suprafaţă de 240 km², din care, suprafaţa cons
truită este de peste 70%.
c. Populația și organizarea administrativă
București are în prezent o populație de peste 2 milioane de locuitori,
aflându-se pe locul cinci între cele mai populate capitale din Uniunea
 Bucureşti – râul Dâmboviţa Europeană. Densitatea medie a populației de aproape 10 000 loc./km², o
situează pe locul patru în rândul capitalelor continentului european, după
Paris, Londra şi Atena.
Municipiul București este împărțit în șase sectoare, fiecare dintre aces
tea fiind administrat de un primar și un consiliu local. În plus, Bucureşti are
un primar general și un prefect.
Sectoarele sunt dispuse radial şi numerotate în sensul acelor de cea
sornic, astfel încât fiecare să aibă în administrare o parte din centrul oraşului.
d. București – cel mai important oraș al României
București este cel mai important centru politic și administrativ al
României. În București se află sediile instituțiilor de conducere ale țării:
 Ateneul Român Parlamentul, Președinția, Guvernul, ministerele.
76
București este cel mai important centru industrial, financiar-bancar, comer
cial, cultural-ştiinţific, educaţional etc., generând peste 20% din PIB-ul României. Știai că?
Capitala este cel mai mare nod de transport rutier (de aici pleacă trei auto
străzi), feroviar și aerian din țară (Aeroportul Internațional Henri Coandă, cel  Palatul Parlamentului este
mai mare din țară și Aeroportul Aurel Vlaicu) și singurul oraș cu metrou din a doua cea mai mare clădire
România. din lume şi cea mai scumpă
construită vreodată.
Orașul București atrage anual 1,5 milioane de turiști. Printre obiectivele cele
mai vizitate se numără:
 clădiri: Palatul Parlamentului, Ateneul, Palatul Cotroceni, Palatul Regal;
 monumente: Arcul de Triumf, Mausoleul din Parcul Carol, Statuia Aviatorilor;
 muzee: Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Național de Artă, Muzeul
Țăranului Român;
 biserici: Catedrala Mântuirii Neamului, Biserica Stavropoleos, Biserica
Patriarhiei;
 parcuri și grădini: Cișmigiu, Regele Mihai I, Grădina botanică.
 Palatul Parlamentului
APLICĂ
1 Argumentează importanța poziției geografice a orașului București pentru
dezvoltarea acestuia.
2 Completează spațiile libere din următorul text:
Orașul București a fost atestat documentar în anul …1… și a devenit capitală
a României în anul ….2… . Este situat în Câmpia …3… și este traversat de râurile
 Palatul Victoria ‒ sediul
…4… și …5… . București este cel mai important centru politic și administrativ al Guvernului României
României pentru că îndeplinește funcția de …6… .
3 Desenează, pe un plan al orașului București, un traseu între Piața
Universității și Muzeul Țăranului Român. Informează-te despre mijloacele de
transport pe care le-ai putea folosi. Notează cinci obiective pe care ai dori să le
vizitezi pe acest traseu.
Investigaţie
 Foloseşte diferite surse de informare şi află care este semnificația elementelor
heraldice de pe stema orașului București.  Parcul Regele Mihai I
Dicţionar
nod de transport ‒ este
un loc de venire sau de
plecare al mai multor căi
de comunicație (rutiere,
feroviare, aeriene etc.)
PIB (Produsul Intern Brut) –
indicator de măsurare a
valorii tuturor bunurilor și
serviciilor produse în țară pe
parcursul unui an
 Arena Naţională  Parcul Cișmigiu 77

5 Organizarea
administrativ-teritorială
DESCOPERĂ
Amintește-ți!
 „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi
• Care sunt unitățile judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.”
administrativ-teritoriale ale (Articolul 3 din Constituția României)
țării noastre.
 Numește unitățile administrativ-teritoriale din organizarea administrativă
a României. De ce crezi că este necesară o astfel de organizare?
Știai că?
REŢINE
• Administrația publică este
condusă la nivel central de „Forma de guvernământ a statului român este republica.” – Articolul 1
către guvern, iar la nivel din Constituţia României. Pentru o administrare eficientă, țara noastră
județean și local (comună, este organizată în unități administrativ-teritoriale. Acestea sunt în ordinea
oraș, municipiu) prin consilii crescătoare a importanței: comuna, oraşul, municipiul şi judeţul.
locale alese. Prefectul  Comuna, unitatea elementară de organizare administrativă, este for
județului este numit de
mată dintr-unul sau mai multe sate. Într-unul dintre acestea se află primăria
guvern și coordonează
activitatea primăriilor. și celelalte instituții care îi asigură administrarea. Comuna este condusă de
un consiliu local şi un primar, aleși de către locuitorii cu drept de vot.
• Cel mai populat județ este
Iași, iar cel mai slab populat  Orașul, unitate administrativă superioară comunei, este condus, de
județ este Covasna. asemenea, de un consiliu local şi un primar.
• Cel mai mare oraș-  Municipiul este un oraș cu statut superior. Acest rang se conferă,
reședință de județ este Iași, începând din anul 1925, orașelor cu funcții complexe (economice, politice,
iar cel mai mic este Buftea. culturale etc.) și dotări edilitare superioare.
 Judeţul este cea mai mare și mai complexă unitate administrativă, fiind
format din mai multe comune, orașe și municipii. Teritoriul județului este
format din suprafețele însumate ale tuturor celorlalte unități administrative
mai mici care intră în componența sa.
Județul este condus din orașul-reședință de județ, de un consiliu jude
ţean şi un prefect (numit de guvern). România are 41 de judeţe la care se
adaugă municipiul Bucureşti, care are un statut similar cu acela de judeţ.
Pentru a coordona dezvoltare regională, consiliile județene din România
 Iași – Palatul Culturii
s-au asociat în opt regiuni de dezvoltare. Acestea nu reprezintă unități ad
ministrative în țara noastră.
Judeţe 41 plus municipiul Bucureşti

Oraşe şi municipii 319, din care 103 sunt municipii
Comune 2 861
Sate 12 957
 Arad – Palatul Administrativ  Fig. 1. Organizarea administrativă a teritoriului României
78
LEGENDĂ
BOTOȘANI Nume de județ Lucrează
UCRAINA Capitală
Satu Mare Baia Mare
EȘ Suceava
Botoșani Reședință de județ cu harta
UR Botoșani Limită de județ
IA
SATU MARE M
RA
MA IȚ
A
-
SUCEAVA Graniță de stat  Identifică, pe hartă, județul
R
R UD
Zalău ȘI
în care trăiești și orașul său
T
IS SĂ IA
GA
Oradea
REP.
B Ă
N Iași
Bistrița
HA
BIHOR Cluj-Napoca
a-Ne
amț MOLDOVA de reședință.
UN
RG
Piatr Vaslui
REȘ
CL
 Numește județele vecine.
H
UJ
MU
IT
Bacău
A
Târgu Mureș Miercurea Ciuc
Arad
ALBA CĂ
U
BA  Împreună cu colegul
NA
HUNE I de bancă, organizează o
A
DOAR Alba
AI
AȚ
E
Timișoara A Iulia SIBI
U
ghe
C
heor AL excursie imaginară pe harta
N
Sf. G
R
IȘ Deva
A
M Sibiu G
UC
TI Focșani Galați
administrativă a României.
V
Brașov
A
Reșița Brăila
N
Mergeți de-a lungul paralelei
E
RI GE
Ș Tulcea
C
VE Târgu Jiu AR
L
-SE Buzău ILA
Â
R AȘ GO V
Târgoviște BR
Ă
de 450 și a meridianului
SE
CA
RJ
Ploiești
Drobeta -Turnu
Severin
Pitești ILF
OV
IALOMIȚA de 250 și precizați județele
RB
Buftea Slobozia
ME
HED
I NȚI
Craiova
Slatina București
ȚA MAREA traversate și orașele-
G
N
IA
IU
STA
O
LT Călărași Constanța
reședință ale acestora.
R
N
G
CO
IU
Giurgiu
Alexandria
NEAGRĂ 250
30 0 30 60 90 km
BULGARIA
 Fig. 2. România – organizarea administrativ-teritorială
APLICĂ 450
1 Folosește-te de informațiile din figura 1 pentru a calcula câte sate revin

în medie unei comune.
2 Informează-te, folosind diferite surse (internet, enciclopedii, atlase ş.a.),
și precizează denumirile celor mai mari unități administrativ-teritoriale din alte
ţări precum: Republica Moldova, Italia și Spania.
3 În ce domeniu este necesară abrevierea denumirii județelor?
4 Numește pentru fiecare provincie istorică județele care o compun.
 Craiova – Palatul Administrativ
5 Confecționează un pliant turistic de prezentare a județului tău care să cu
prindă o descriere a cadrului natural, o listă cu cele mai mari orașe și comune și
imagini ale celor mai importante obiective.
LEGENDĂ
BANAT Regiune istorică
UCRAINA BO
TO
București
E Ș BOTOȘANI Nume de județ
AR Ș Ș AN
UM URE URE SUCEAVA I Limită de județ
RAM
T
A
SA M
MA MA
RA
BUCOVIN
A
Graniță de stat
RI
BISTRIȚA- IAȘI
SĂLAJ
GA
NĂSĂUD
NE
M
AM
BIHOR  Oradea – cladirea primăriei
HA
Ț REP.
UN
A CLUJ
RG
IȘAN MOLDOVA
L
MUREȘ
CR
HIT
VA
D
IA
SL
VAN CO
ARAD BACĂU
A
ALBA
O
UI
S I L Dicţionar
AN
VA AL
VA
TR
H
A
U
SN
IN
BR
N
IU
V
TIMIȘ SIB AȘ A
R
E
RA
OV formă de guvernământ –
A
D
T
N
NA
O
UC
EA
I
A
BA formă de conducere politică

R
N
BUZĂU
A
NI ĂILA
VÂ
I
PR
ER
EȘ
DOB
E
AH
EA
a unui stat
EV
TULC
DÂ
ARG
NT
CE
S
GORJ BR
MB
Ș-
VA
MU
SE
republica – este forma

RA
ROG
MEHED
OV
CA
IALOMIȚA
I
OLTENIA
RB
de guvernământ în care
ȚA
FO
GI
IL
EA
MAREA
INȚI
UR
organele supreme ale puterii
IA
OLT GI CĂLĂRAȘI
DOLJ AN A
U CONSTANȚ
RM
LE
O de stat sunt alese pe un timp
NEAGRĂ
TE
30 0 30 60 90 km determinat
BULGARIA
 Fig. 3. România – provinciile istorice 79

6 Aplicaţii practice și studii de caz.
Caracterizarea unor oraşe mari
a Interpretarea unor grafice
Aplicaţie practică şi reprezentări cartografice
• Cu ajutorul datelor din privind populaţia României
tabelul de mai jos, desenează
un grafic, după model, care
să pună în evidență scăderea
APLICĂ
numerică a populației țării 1 Un instrument utilizat pentru a evidenția repartiția populației pe grupe
noastre din ultimii 10 ani. de vârstă și sexe este piramida vârstelor. Baza piramidei o reprezintă popu
Anul Numărul lația tânără, trunchiul piramidei revine populației adulte, iar vârful acesteia –
locuitorilor populației vârstnice. În cazul României, populația îmbătrânită se reflectă în
(milioane) forma piramidei care are baza îngustă și trunchiul și vârful lățite.
2009 20,4 a. Numește grupa de vârstă cea mai numeroasă, respectiv cea mai slab
2010 20,2 reprezentată numeric.
2011 20, 1 b. Câte persoane de sex masculin, respectiv feminin, prezintă grupa de
2012 20,1 vârstă din care faci parte?
2013 20,0
Ani Feminin Masculin
2014 19,9
85 ani și peste
2015 19,8 80-84 ani  Fig. 1.
2016 19,7 75-79 ani Piramida
2017 19,6 70-74 ani
vârstelor în
2018 19,5 65-69 ani
România –
60-64 ani
 Populația României populația
55-59 ani
în ultimii 10 ani pe grupe
50-54 ani
45-49 ani de vârstă
40-44 ani și sexe, în
35-39 ani anul 2018
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5-9 ani
0-4 ani
 Model grafic 1000 800 600 400 200 0 200 400 600 800 1000 mii persoane
Studiu de caz PREZENTAREA CAZULUI

„Populaţia rezidentă a României este proiectată să scadă de la 19,5 milioane de locuitori (2018), până la 13,7
milioane (2060), potrivit Institutului Naţional de Statistică. Astfel, potrivit proiecţiei, scăderea între 2018 şi 2060 ar
fi de circa 5,8 milioane de locuitori. În perioada 2007-2018 populaţia rezidentă a scăzut cu 1,41 milioane persoane.
Evoluţia descendentă nu este surprinzătoare, toate informaţiile asupra sporului natural şi emigrației din ultimii 12
ani arătând un declin bine instalat. Redresarea demografică reprezintă un proces complex ce poate fi realizat doar
80
prin măsuri specifice, pe termen lung, bazate în special pe creştere economică şi ridicarea nivelului de trai.”
(https://www.edupedu.ro/populatia-romaniei-va-scadea-cu-peste-58-milioane-si-va-ajunge-la-13-milioane-
de-locuitori-in-anul-2060-proiectie-a-institutului-national-de-statistica/)
1. Explică termenii subliniați din texul de mai sus.
2. Cu cât a scăzut populația României în perioada 2007-2018?
3. În ce interval de timp populația țării noastre va scădea cu 5,8 milioane, conform Institutului Naţional
de Statistică?
4. Identifică în text cauzele scăderii populației.
5. Propune două măsuri concrete de acţiune care să ducă la încetinirea descreșterii numerice a populației
României.
APLICĂ
 Fig. 2.
2 Observă harta urbanizării și, cu ajutorul legendei, precizează în ce cate
România – gradul de
gorie de mărime se situează județul în care trăiești. Ce județe prezintă cel mai
urbanizare pe județe
ridicat grad de urbanizare? Dar cel mai mic?
UCRAINA Bo
LEGENDĂ
Sub 40%
e toș 40% - 50%
ar ani
A
uM
50% - 60%
Maramureș
RI
Sat Suceava 60% - 70%

70% - 80%
GA
Bistrița- 100%
Sălaj Năsăud Iași
Limită de județ
UN
Bihor Neamț Graniță de stat

Ha
Cluj
rgh
Mureș Vaslui
A
Bacău
OV
ita
Arad
MO EP.
Alba
LD
Co
A
va
R
Hu
IN
sn
Sibiu a Vrancea Galați
ne
Timiș
A
Brașov
do
R
ara
C
Caraș-
Buzău U
Pr
lcea
Tulcea
SE
Brăila
Dâ
Severin Argeș
ah
Gorj
mb
Vâ
ov
RB
a
Mehedin
ovi
1 Ialomița
ța
I
a
nț
A
București Călărași ta MAREA

Olt ns
rgiu Co
ți
an
Dolj
Giu
rm
NEAGRĂ
leo
Te
30 0 30 60 90 km
BULGARIA
b Caracterizarea unor oraşe mari

REŢINE
Cele mai populate zece orașe ale țării noastre, după București, sunt: Iași,
Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Brașov, Ploiești, Oradea şi Brăila.
Iași este cel mai important oraș din Moldova din punct de vedere economic,
cultural și politic și unul dintre cele mai vechi orașe din România. Iași a fost capitala
Moldovei aproape trei secole și capitala României între anii 1916 și 1918. Deși  Iași – biserica Trei Ierarhi
81
este un centru economic important, orașul Iași iese mai mult în evidență prin
patrimoniul său cultural: numeroase palate (Palatul Culturii), muzee (Muzeul de
Istorie al Moldovei), teatre (Teatrul Național Vasile Alecsandri), cinci universităţi
de stat (Universitatea „Al. I. Cuza” fiind şi cea mai veche din ţară), cele mai multe
biserici, raportat la numărul de locuitori etc.
Timișoara, cel mai mare oraș din Banat, se remarcă prin vocația sa de
centru industrial încă din secolul al XVIII-lea, când aici se înființează primele
manufacturi. Timișoara este primul oraș european care a introdus iluminatul
electric stradal și primul oraș din Romania cu tramvai electric și străzi asfaltate.
 Opera din Timișoara
Timișoara este un oraș multicultural, în care conviețuiesc, alături de
români, mai multe comunități etnice, în special germani, maghiari și sârbi.
Arhitectura variată și numeroasele parcuri au făcut ca Timișoara să fie numită
și „Mica Vienă”.
Cluj-Napoca are o istorie milenară, fiind un centru important în perioada
daco-romană dar și în evul mediu, când orașul a fost un timp capitală a
Transilvaniei. Cluj-Napoca se remarcă prin instituții culturale de prestigiu, ca:
Universitatea Babeș-Bolyai, Teatrul Național, Opera dar și prin festivalurile
muzicale care atrag numeroși turiști români și străini. Cluj-Napoca este orașul
în care Emil Racoviță a înființat primul Institut de Speologie din lume.
 Catedrala Sfântul Mihail
Cluj-Napoca este cunoscut în prezent pentru dezvoltarea economică înflo
(Cluj-Napoca)
ritoare la care contribuie semnificativ sectorul de tehnologie a informației.
Constanța este cel mai vechi dintre orașele României, cel mai mare port
maritim al țării și principalul centru al turismului litoral. Întemeiat în Antichitate,
sub numele de Tomis, redenumit mai târziu Constanța, orașul a fost timp de mai
multe secole sub stăpânire otomană. Ulterior, orașul a cunoscut o dezvoltare
rapidă, populația sa crescând de zece ori pe parcursul ultimilor 100 de ani. În
prezent, Constanța este cel mai mare port de la Marea Neagră și al patrulea
port din Europa ca întindere. Constanța este al treilea cel mai vizitat oraș din
țara noastră, cele mai importante obiective fiind, în afara plajelor, Delfinariul,
 Cazinoul din Constanța Planetariul, Farul Genovez, Moscheea, Piața Ovidiu ș.a.
Craiova este cel mai mare oraș al Olteniei, important centru industrial
(construcții de automobile, locomotive, produse chimice etc.), universitar
și cultural. Craiova impresionează prin arhitectura clădirilor-monument din
centrul istoric, Parcul Romanescu, unul dintre cele mai mari din Europa, cea
mai mare fântână muzicală din țară și prin numeroasele sale muzee: Muzeul
de Artă, Muzeul Olteniei, Casa Băniei ș.a.
 Muzeul de Artă APLICĂ

din Craiova
3 Folosește o hartă fizică și o hartă administrativă a României, şi comple
tează câte un tabel pentru cele cinci orașe caracterizate mai sus, după model:
Dicţionar  Iaşi
speologie – știință Poziția geografică nord-est

care are ca obiect
explorarea și studiul Unitatea de relief
complex al peșterilor Râul pe care se află
82 Judeţul în care este situat
Recapitulare
a. Recapitulare
I Alege răspunsul corect:
1. Cea mai numeroasă minoritate etnică o formează în România:
a. maghiarii b. romii c. turcii d. ucrainenii
2. Ce religie predomină în România?
a. creștin-ortodoxă b. greco-catolică c. reformată d. romano-catolică
3. Care este județul cu cea mai mică densitate a populației din România?
a. Argeș b. Covasna c. Tulcea d. Vaslui
4. Un vechi centru urban, întemeiat de greci în Antichitate, pe țărmul Mării Negre, este:
a. Apulum b. Drobeta c. Napoca d. Tomis
5. După funcție, Sinaia este un oraș:
a. industrial b. nod feroviar c. port d. turistic
6. Cluj-Napoca și Constanța sunt caracterizate de următoarea afirmație:
a. au o populație mai mică b. sunt orașe antice c. sunt porturi d. sunt traversate
de 100 000 de locuitori maritime de același râu
II Corelează județele din coloana A

1. Argeș a. Craiova
cu orașele-reședință corespunzătoare b. Focșani
din coloana B. 2. Dolj
c. Pitești
A 3. Gorj B
d. Ploieşti
4. Prahova
e. Târgoviște
5. Vrancea
f. Târgu Jiu
III Completează următoarele afirmații:
1. Diferența dintre natalitate și mortalitate reprezintă... .
2. Cea mai mică unitate administrativ-teritorială este ... .
3. ... reprezintă raportul dintre populație și suprafață.
4. Cea mai slab populată treaptă de relief este ... .
5. Cel mai mare oraș litoral din România este ... .
IV Completează corespunzător spațiile libere din următorul tabel:

Nr. Numele Regiunea istorică Orașul – Râul care
crt. județului de care aparține reședință traversează orașul
1 Argeș Pitești
2 Crișana Crișul Repede
3 Dolj Oltenia
4 Harghita Miercurea-Ciuc
5 Moldova Suceava
V În ultimele decenii se constată o diminuare a grupei de vârstă tinere (0-14ani) şi o creştere a ponderii
populaţiei vârstnice (peste 65 de ani).”
a. numește fenomenul descris; b. precizează două cauze care determină acest proces.
VI Localizează, pe planul localității tale: primăria, oficiul poștal, secția de poliție, biblioteca publică, banca,
școala, policlinica. În ce sector se încadrează activitățile desfășurate în cadrul acestora? Care este cea mai
importantă instituție pentru administrarea localității în care trăiești? 83
I Completează spațiile libere din următorul text cu termenii corespunzători din lista dată:
Populația scade pe măsură ce …….1……. crește. Cele mai mari densități sunt în așezările
……2…… . Cea mai mare parte a populației României este de religie ……3…….. . Populația rurală
lucrează în special în sectorul …..4…... .Cea mai complexă unitate administrativ-teritorială din
țara noastră este …..5…… .
Listă de termeni: altitudine, comună, creștin-ortodoxă, județ, urban, primar, romano-
catolică, rural, suprafața, terțiar.
II Pe harta administrativă LEGENDĂ
a României sunt marcate, UCRAINA Limită de județ

Graniță de stat
IA
cu litere de la A la E, județe.
R
Precizează:
GA
M
R LD
O
E O
a. numele județelor
P.
UN
marcate, pe hartă, cu
V
A
literele A, B, C, D şi E și
reședințele acestora; B
A
E
IN
b. factorul care determină o
A
R
C
densitate scăzută în județul
U
C
marcat, pe hartă, cu litera C;
c. litera ce marchează
SE
D A
județul în care predomină
RB
MAREA
satele adunate;
AI
NEAGRĂ
d. principala funcție a 30 0 30 60 90 km
BULGARIA
orașului înconjurat de
județul marcat, pe hartă, cu litera A;
e. etnia majoritară în populația județului marcat, pe hartă, cu litera E;
f. județul în al cărui oraș-reședință s-a înfăptuit Marea Unire.
III Precizează, pentru regiunile de câmpie:

a. doi factori care determină o densitate mai ridicată a populaţiei;
b. câte un tip de sat după: modul de grupare a gospodăriilor, numărul de locuitori și activitățile
economice.
IV Subliniază, în lista următoare, orașele situate în Câmpia Română, apoi precizează categoria
de mărime din care fac parte:
București, Buftea, Câmpina, Călărași, Constanța, Craiova, Drobeta-Turnu Severin,
Râmnicu‑Vâlcea, Slatina, Târgu Jiu.
Grilă de evaluare
I + II + III + IV = 90 puncte:
II (15 x 2) = 30 p.;
= 20 p.; Sub iectul IV (5 x 2 x 2) = 20 p.
Subiectul III (2 x 4 + 3 x 4)
84
UNITATEA 5
Activităţile economice
Agricultura
1. F
ondul funciar agricol – potenţial şi
valorificare
2. Regiunile agricole – elemente specifice
3. V alorificarea produselor agricole –
Resursele naturale şi industria
4. Resursele naturale şi valorificarea lor
5. Industria energetică şi a energiei electrice
6. Industria construcţiilor de maşini
Serviciile
8. Comerţul
9. Turismul – potenţial şi valorificare Portofoliu pe unitate
entați‑vă despre
economică Împreună cu un coleg/colegă, docum
emul hidrotehnic
10. Aplicaţii practice/studii de caz: următoarele obiective industriale: sist
ocentrala Turceni
și de navigație Porțile de Fier I, term
Activităţi economice în localitatea/ . Realizați o
și centrala nucleară de la Cernavodă
judeţul natal, Valorificarea resurselor e-uri) sau
prezentare Power Point (de 10‑15 slid
le acestor
alternative de energie, Potenţialul turistic postere, în care să precizați dimensiuni
fost con struite.
al judeţului, Rolul căilor de comunicaţie amenajări și perioadele în care au
struieşte grila
în dezvoltarea economică *Profesorul/profesoara de la clasa con
ul aco rdat prezentării.
Recapitulare şi evaluare de evaluare şi stabileşte timp
AGRICULTURA
1 Fondul funciar agricol –
potenţial şi valorificare
• Citeşte textul de mai jos şi precizează: ce este fondul funciar și care
• Care sunt principalele
sunt principalele sale categorii; de ce este important fondul funciar agricol;
activități economice care se
practică în țara noastră? cum este valorificat fondul funciar agricol în țara noastră.
• Care este principala ocupație
a locuitorilor din mediul rural? REŢINE
a. Fondul funciar
Totalitatea suprafețelor de teren alcătuiesc fondul funciar.
Fondul funciar al țării noastre cuprinde:
 fondul funciar agricol (terenurile agricole): terenuri arabile, pășuni și
fânețe, vii și livezi. Terenurile arabile, cea mai valoroasă componentă a fon
 Structura fondului funciar
dului funciar agricol, constituie principala resursă naturală a României.
 fondul forestier (totalitatea pădurilor);
 alte terenuri (acoperite de ape, așezări, căi de comunicație etc.).
Fondul funciar agricol este suportul pe care se desfășoară activitățile
agricole.
 Agricultura este un sector important al economiei României, fiind prin
cipala sursă de hrană și un furnizor important de materie primă pentru industrie.
 Structura fondului
 Ramurile agriculturii sunt:
funciar agricol
 cultura plantelor: cereale, plante tehnice, legume, pomi fructiferi, viță-
• Informează-te care este
de-vie ș.a.
diferența dintre pășuni și
fânețe. Pentru ce ramură  creșterea animalelor: bovine, ovine, porcine, păsări de curte, albine etc.
agricolă acestea prezintă o În România, producţia vegetală o depășește pe cea animală, deţinând o
mare importanță? pondere de aproape 70 % din totalul producţiei agricole.
b. Potențialul fondului funciar agricol
Fondul funciar agricol are un mare potențial datorită condițiilor naturale
Știai că? favorabile din țara noastră (relief, climă, ape, soluri ș.a.), la care contribuie
• România se află pe locul și factorii economici și sociali. Varietatea reliefului a determinat posibilități
şase între ţările Uniunii multiple de utilizare a terenurilor. Astfel, în regiunile de câmpie predomină
Europene cu cele mai mari cultura cerealelor și a plantelor tehnice, regiunile de deal-podiș au ca spe
suprafeţe agricole. cific pomicultura, viticultura și creșterea animalelor, în timp ce la munte se
• Avicultura înseamnă practică, în special, creșterea animalelor.
creșterea păsărilor de curte.
• Raportul dintre suprafaţa c. Valorificarea fondului funciar agricol
arabilă a ţării și populație O activitate agricolă cu vechi tradiții în țara noastră o constituie cultura
arată faptul că fiecărui român plantelor, în special, a cerealelor. Grâul și porumbul, cele mai cultivate
îi revin circa 0,45 hectare
cereale, situează România în rândul primelor cinci țări mari producătoare
de teren arabil, valoare
dublă faţă de media Uniunii
din Uniunea Europeană.
Europene, care este de 0,22 Plantele tehnice cele mai cultivate în țara noastră sunt: plantele oleagi
hectare/locuitor. noase (în special, floarea-soarelui, dar și rapița, soia), sfecla de zahăr, inul
și cânepa.
86
Legumele se cultivă mai ales în apropierea orașelor și în luncile râurilor.
Cultura cartofului are condiţii favorabile de dezvoltare mai ales în regiunea de
Lucrează
nord (Podişul Sucevei) şi în depresiunile din Carpații Orientali. cu harta
Cele mai importante regiuni pentru cultura viței-de-vie sunt podgoriile România – utilizarea
din: Podișul Moldovei (Cotnari), Subcarpați (Odobești), Depresiunea Colinară a terenurilor (figura 1):
Transilvaniei (Târnave), Podișul Dobrogei (Murfatlar), Podișul Getic, Dealurile și  Găsește, la legendă,
Câmpia de Vest etc. Pomii fructiferi (prunul, mărul etc.) ocupă suprafețe mari categoriile de fond funciar.
în: Subcarpați, Dealurile Banatului, Depresiunea Colinară a Transilvaniei ș.a.  Pe ce treaptă de relief,
Creșterea animalelor este strâns legată de prezența pășunilor și fânețelor, fondul forestier ocupă cele
care ocupă mari suprafețe în Carpați și Subcarpați, și de cultura plantelor fura mai mari suprafețe?
 Dar pășunile și fânețele?
jere, în restul unităților de relief. În România, se cresc vaci, oi și capre (cu efective
 Ce unități de relief
mai mari în regiunile montane dar și în ferme situate în zonele deluroase și beneficiază de ponderi mari
de câmpie), porcine și păsări de curte (cu o răspândire mai mare în zonele de ale terenurilor arabile?
câmpie) etc. Apicultura (creșterea albinelor), una dintre activitățile agricole cu  Dar de vii și livezi?
cele mai vechi tradiții în țara noastră, se poate practica pe toate treptele de relief.
U C R A I N A
R
LEGENDĂ
E Terenuri arabile
M
A
P.
O
Păşuni și fânețe
L
I
D
Satu Mare
Păduri
O
Suceava
Pr
Baia Mare
V
R
ut
A
So
Vii
me
A
Sire
Iaşi Livezi
Bi
ș
str
t
ița
Alte terenuri
G
Oradea Mureș Piatra-Neamţ

Cluj-Napoca Oraș
N
Târgu Mureş Bacău

Râu, fluviu  Cultura viței-de-vie
U
Lac
Arad Graniță de stat  Completează în caiet
Alba Iulia
A
spaţiile libere cu răspunsul
Sebeș
Timişoara
Olt
A
I
N
corect:
R
Braşov Focşani
Galați U
C 1. Totalitatea terenurilor din
Buzău Brăila țara noastră alcătuiesc …
Târgu Jiu Râmnicu Vâlcea
Piteşti
Tulcea
2. Cele mai cultivate cereale
Ar
geș
Ploieşti
în țara noastră sunt: … și …
S Ialom
E Slatina
ița
3. Podgoria Murfatlar se află
R Craiova București
Cernavodă în Podișul …
B
I rea
Constanţa
EA Ă 4. Creșterea albinelor se mai
A Du
nă
AR GR numește și …
M A
30 0 30 60 90 km
B U L G A R I A
NE 5. Dintre plantele
oleaginoase, în ţara noastră,
 Fig. 1. România – utilizarea terenurilor se cultivă mai ales …
APLICĂ
1Folosește termenul „funciar” în alt context decât cel agricol.
2Compune un scurt text despre importanța terenurilor arabile în țara
noastră.
3 Argumentează afirmația: „Varietatea reliefului este responsabilă pentru
diversitatea activităților agricole.”
4 Imaginează-ți că în România ar predomina relieful muntos. Cum ar putea  Creşterea vacilor
schimba acest fapt structura fondului funciar?
Investigaţie Dicţionar
 Accesează site-ul https://land.copernicus.eu/pan-european/corine-land-cover/ plantă oleaginoasă – plantă
clc-2000?tab=mapview și identifică, pe hartă, categoria de teren care predomină din care se poate obține ulei
în jurul localității tale.
87
AGRICULTURA
2 Regiunile agricole –
elemente specifice
• Citeşte textul de mai jos şi precizează: care sunt cele mai importante
• Care sunt principalele
regiuni agricole ale țării noastre; ce activități agricole se practică în aceste
categorii de plante care se
cultivă în țara noastră? regiuni; de ce regiunile agricole prezintă un anumit specific.
• Ce animale se cresc și în ce
scopuri? REŢINE
Cultura plantelor și creșterea animalelor sunt practicate diversificat
în funcție de mai mulți factori, cei mai importanți fiind: relieful, clima,
solurile și activitățile antropice. Caracteristicile climei, în special zonalitatea
altitudinală, impusă de relief, determină structuri și tipuri de agricultură
proprii care dau specificul unei anumite regiuni.
Regiunile agricole
 Lan de grâu  Câmpia Română este principala regiune agricolă a României. Cea mai
mare parte din suprafața sa este cultivată cu cereale: grâu, porumb, orz, ovăz,
secară. Este, de asemenea, principala zonă de cultivare a unor plante tehnice
cum ar fi: floarea-soarelui, rapița, soia sau sfecla de zahăr. Câmpia Română
este o regiune importantă pentru legumicultură, practicată îndeosebi în
luncile Dunării, Argeșului, Siretului Inferior etc., pentru producția de pepeni
și struguri (Câmpia Olteniei), creșterea oilor și a păsărilor de curte.
 Câmpia și Dealurile de Vest formează o regiune agricolă intens utilizată,
 Lan de floarea-soarelui fiind cultivată cu: cereale, floarea-soarelui, in, cânepă, viţă-de-vie, pomi
în Câmpia Română fructiferi. Această regiune este importantă și pentru creșterea animalelor,
în special a porcilor, în Banat aflându-se cel mai mare combinat de profil din
țara noastră.
 Podișul Dobrogei este cunoscut pentru cultura cerealelor, a florii-
soarelui, viței-de-vie (Murfatlar, Niculițel), caișilor, piersicilor. Dat fiind cli
matul secetos al acestei regiuni, suprafețe întinse de culturi au nevoie de
irigații. În Dobrogea, creșterea oilor are o veche tradiție. Este de asemenea
 Cultura inului și o regiune importantă pentru apicultură și piscicultură.
în Câmpia de Vest
 Podișul Moldovei, cu terenuri agricole de bună calitate, permite cultura
cerealelor, a plantelor tehnice, furajere, a cartofilor, viței-de-vie și pomilor
fructiferi. În această regiune agricolă există efective numeroase de: bovine,
ovine, porcine, precum și de păsări și albine.
 Depresiunea Colinară a Transilvaniei este cultivată cu: grâu, porumb,
ovăz, sfeclă de zahăr, in, cânepă etc. Pe versanţii dealurilor se practică pomi
 Stupi de albine cultura și viticultura. Pe terenurile acoperite de pășuni și fânețe se cresc
în Dealurile Banatului bovine și ovine, o zonă cu vechi tradiții fiind Depresiunea Sibiului.
88
 Podișul Getic are o agricultură dominată de cultura cerealelor, plan
telor tehnice (floarea-soarelui, sfeclă de zahăr), viței-de-vie, pomilor fructi
feri. Creşterea animalelor (bovine, ovine) este bine reprezentată.
 Subcarpații, caracterizați de un relief mai accidentat și un climat mai
răcoros, reprezintă cea mai importantă regiune pomicolă, în special pentru
pruni și meri, și viticolă a României. Subcarpații se remarcă și prin creșterea
oilor și a vacilor.
 Carpații au ca specific agricol creșterea animalelor (bovine și ovine)  Livadă de meri
care beneficiază de cele mai întinse suprafețe de pășuni și fânețe din țara în Podișul Someșan
noastră. Climatul rece și solurile puțin fertile nu sunt favorabile culturii
plantelor. Totuși, în depresiuni, se cultivă: cartofi, orz, pomi fructiferi.
APLICĂ
1 Compară Depresiunea Colinară a Transilvaniei și Podișul Dobrogei
din punct de vedere agricol, găsind trei asemănări și o deosebire.
2 Numește regiunea agricolă în care se află localitatea în care trăiești.  Câmp de rapiță
Exemplifică activitățile agricole din orizontul apropiat. în Podișul Getic
Proiect în echipă
 Formați patru grupe de elevi și alegeți câte un lider pentru fiecare
grupă. Se scriu patru bilete cu numele unor regiuni agricole de câmpie
(Câmpia Română), de deal (Subcarpații), de podiș (Podișul Moldovei),
de munte (Carpații Occidentali).
 Conducătorii grupelor vor trage la sorți un bilet și fiecare echipă va
rezolva sarcinile de lucru din cadranele de mai jos.
 Folosiți-vă de informațiile din lecțiile anterioare (relief, climă, soluri,  Turmă de oi
populație, agricultură etc.). în Depresiunea Brașovului
a. Explicați modul în c. Care este structura fondului Știai că?

care poziţia geografică funciar în regiunea agricolă?
şi factorii naturali Desenați o hartă simplă  În România, ponderea
determină specificul care să cuprindă categoriile populaţiei ocupate în
agricol al regiunii. de fond funciar specifice. agricultură este de 26% din
totalul populației active.
 România este țara cu cele mai
b. Caracterizați regiunea, d. E fectuați o listă a activităților numeroase ferme din Uniunea
având în vedere gradul agricole desfășurate în Europeană. Peste 90% din
de populare și tipurile regiune și a produselor exploatațiile agricole românești
de așezări rurale. agricole obținute. sunt ferme mici care dețin cel
mult 5 hectare de teren agricol.
 În Câmpia Română, la Matca,
 După ce ați rezolvat sarcinile de lucru, conducătorii echipelor vor județul Galați, se află cel mai
prezenta concluziile. mare bazin legumicol din țara
 Dezbateți modul în care fiecare grupă a reușit să îndeplinească noastră și unul dintre cele mai
cerințele. mari din Uniunea Europeană.
89
AGRICULTURA
3 Valorificarea produselor agricole –
DESCOPERĂ
• Citeşte cu colegii textul de mai jos şi precizaţi: care sunt principalele
produse agricole; care sunt industriile care le prelucrează și principalele
centre ale acestor industrii.
 Război de țesut
REŢINE
Agricultura este principala activitate economică în mediul rural și este
cea mai importantă furnizoare de produse vegetale și animale. Valorificarea
produselor agricole are tradiții îndelungate în țara noastră. Mult timp,
și chiar și acum, pentru unele produse, prelucrarea a fost manuală sau
manufacturieră. În prezent, cea mai mare parte a produselor agricole este
prelucrată industrial.
 Industria alimentară este foarte diversificată, ținând cont de varietatea
 Presă veche de fabricare agriculturii din țara noastră.
a uleiului Cea mai veche și mai răspândită subramură în teritoriu este industria moră
ritului și panificației care are centre în majoritatea localităților României. Cele
mai mari întreprinderi producătoare de pâine și paste făinoase din România
își au sediile în: București, Râmnicu Vâlcea, Constanța ș.a.
Industria uleiului comestibil prelucrează plantele oleaginoase (floarea-
soarelui, soia, rapița) și este dezvoltată în regiunile de cultură: Câmpia Română
(Buzău), Podișul Dobrogei (Constanța), Podișul Moldovei (Iași) etc.
 Fabrică de ulei
Industria zahărului are vechi tradiții în România, prima fabrică fiind
construită în anul 1830, în județul Sălaj. În prezent, cele mai mari fabrici
sunt la: Bod, Luduș, Roman și Buzău.
Industria vinului se bazează pe cultura viței-de-vie, îndeletnicire veche
de mii de ani. Țara noastră se clasează în topul marilor producători mondiali
de vin. În ceea ce privește distribuția geografică a centrelor de vinificație,
cele mai mari se află în: Jidvei (Alba), Cotnari (Iași), Recaș (Timiș), Murfatlar
(Constanța), Odobești (Vrancea) etc.
Industria produselor lactate este prezentă în cele mai multe regiuni agri
 Îmbutelierea laptelui cole din țara noastră dar cele mai mari întreprinderi de acest gen se află în
Transilvania, în județele Brașov, Cluj, Alba, în Moldova, în județul Suceava,
și în Bucureşti.
Industria produselor din carne procesează, ca și industria laptelui, pro
duse animaliere. Cele mai mari centre sunt situate în orașe mari din regiunile
de câmpie: Timișoara, Buzău, Pitești etc.
 Industria uşoară produce: textile, articole de îmbrăcăminte, pielărie şi
 Fabricarea industrială încălţăminte și reprezintă un sector important al economiei naţionale, atât
a țesăturilor prin tradiţia îndelungată cât și prin contribuția la bugetul României.
90
Industria textilă este o continuare modernă a meșteșugurilor casnice (tor
sul și țesutul, prelucrarea țesăturilor) care erau îndeletniciri ale populației încă
de pe vremea dacilor. Industria textilă valorifică atât produse vegetale (in,
cânepă), cât și animale (lână). Cele mai mari fabrici de confecții sunt în: Arad,
București, Buzău, Botoșani ș.a.
Industria pielăriei și încălțămintei este prezentă în: București, Suceava,
Lugoj etc. România este, prin tradiţie, unul dintre cei mai mari producători de
îmbrăcăminte şi încălţăminte din Europa.
LEGENDĂ Industria vinului
Industria încălțămintei
Industria morăritului și panificației Industria produselor lactate
Industria uleiului comestibil Industria produselor din carne
Limită de judeţ  Fabrică de încălțăminte
Graniță de stat
Industria zahărului Industria textilă
 Fig. 1.
UCRAINA România –
Baia Mare Suceava
Botoșani
valorificarea Știai că?
A
Satu Mare
produselor agricole
RI
Vatra Dornei
 Cea mai veche moară
GA
Cotnari
Cluj-Napoca Iași funcțională din Țara
Oradea
Făgărașului se află în satul
UN
Sovata Roman
A
Târgu Mureș
Ohaba, situat la poalele
DOV
Luduș
Bacău Munților Făgăraș. Moara
MOL P.
Arad Jidvei Sighișoara
cu apă a fost construită în
RE
Alba Iulia
A
Sfântu Gheorghe
Recaș Panciu anul 1873 și funcționează
IN
Sibiu
Bod
A
de atunci fără întrerupere.
R
Timișoara
Odobești
Brașov
Buzău
U
C  Cea mai veche fabrică
Râmnicu Vâlcea Filipeștii
de Pădure
Brăila
de ulei din România a fost
Pitești
înființată la Galați în anul
Ploiești
Slobozia 1893.
SE
Costești
Călărași Murfatlar
 Vrancea este judeţul cu
RB
București
cea mai mare suprafaţă
Alexandria
G A
Craiova Constanța
cultivată cu viţă-de-vie, dar
I
Ă
EA E
R
A
N AR
şi cu cei mai mulţi oameni

M
BULGARIA
30 0 30 60 90 km
ocupaţi în acest domeniu.
APLICĂ
1 Argumentează următoarea afirmație: „Agricultura furnizează o gamă
variată de produse utilizate atât în alimentaţie cât şi în industrie.”
2 Ce industrii valorifică produsele agricole vegetale? Dar produsele animaliere?
Proiect în echipă
 Mergeți într-un magazin alimentar și alegeți câte trei produse (fabricate în
ţara noastră) de: panificație, lactate, mezeluri, ulei, zahăr.
 Observați etichetele și precizați care sunt firmele producătoare și loca
litățile în care au fost fabricate. Informați-vă despre materiile prime utilizate
pentru realizarea alimentelor. În cazul în care conțin aditivi (cunoscuţi sub
denumirea generică de „E“-uri), aflați din diferite surse care sunt efectele
negative ale acestora asupra sănătății consumatorilor și încercați să le
evitați pe viitor.
91
RESURSELE NATURALE ȘI INDUSTRIA
4 Resursele naturale
şi valorificarea lor
DESCOPERĂ
Amintește-ți! • „Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol, gaze naturale,
cărbuni, în special huilă, cărbune brun şi lignit, minereuri feroase şi neferoase,
• Ce sunt resursele naturale? zăcăminte de aur, argint, bauxită, mari rezerve de sare, precum şi o serie de
• Cum se clasifică în funcție resurse nemetalifere. O categorie aparte a bogăţiilor de subsol o constituie
de durata exploatării? Dar în cele 2 500 de izvoare de ape minerale.” Institutul Național de Statistică
funcție de repartiția lor spațială? Care sunt resursele energetice enumerate în text și pentru ce industrii
pot reprezenta materii prime? Identifică resursele metalifere și precizează
industriile prelucrătoare. Numește și alte resurse ale țării noastre.
REŢINE
Resursele naturale reprezintă totalitatea mijloacelor naturale pe care so
cietatea omenească le valorifică pentru dezvoltarea sa. România dispune de
resurse variate dar, pentru unele dintre acestea, cantitățile sunt insuficiente.
În funcție de durata exploatării și de posibilitățile de regenerare a unora
 Vagonet de mină dintre ele, resursele României se pot clasifica în:
 Resurse inepuizabile: aerul, apa, energia solară, energia eoliană, ener
gia geotermală ș.a.
 Resurse epuizabile:
Știai că?  neregenerabile: combustibili fosili (petrol, gaze naturale, cărbuni),
minereuri, roci de construcție, alte substanțe minerale utile;
• Roşia Montană, comună
 regenerabile: vegetația, fauna, solurile.
situată în Munții Apuseni,
Resursele energetice (prezentate în lecția următoare) sunt esențiale pentru
adăposteşte cel mai mare
funcționarea economiei țării noastre. Cele mai utilizate sunt: combustibilii fosili,
zăcământ din Europa,
hidroenergia, energia eoliană.
apreciat la 300 de tone de aur
Minereurile sunt feroase (fier, mangan etc.) și neferoase (cupru, plumb,
şi 1 600 de tone de argint.
zinc, bauxită, aur, argint etc.) și reprezintă materii prime pentru industria
• În localitatea Roșia Poieni metalurgică. Rezervele de minereu de fier existente, în primul rând, în
din Munții Apuseni, se află Munții Poiana Ruscă, sunt foarte reduse, România fiind obligată să importe
cel mai mare zăcământ de necesarul de materie primă pentru industria siderurgică, producătoare de
cupru din România și al oțel, fontă etc. Combinate siderurgice se află în: Galați (cel mai mare din
doilea ca mărime din Europa, țară), Hunedoara, Zalău etc.
rezervele sale reprezentând Minereurile neferoase (cupru, plumb, zinc) se exploatează împreună
65% din totalul cantităţii de (sub forma minereurilor complexe) sau separat, principalele zone de extrac
cupru din țara noastră. ție fiind: Munții Apuseni și Grupa Nordică a Carpaților Orientali. Tot în aceste
zone se află și cele mai mari zăcăminte de metale auro-argentifere ale
României. Minereurile neferoase sunt valorificate în fabrici din: Baia Mare,
Zalău, Copșa Mică ș.a.
Bauxita, materie primă în industria aluminiului, se găsește în cantități
modeste în Munții Pădurea Craiului (Apuseni). Singura fabrică de aluminiu din
țara noastră și una dintre cele mai mari din Europa funcționează la Slatina.
Una dintre cele mai importante resurse minerale nemetalifere a României
este sarea. Aceasta se găsește în mari cantități în Depresiunea Colinară a
Transilvaniei și în Subcarpaţi. Sarea este utilizată în alimentaţie sau ca materie
 Mină de fier primă în industria chimică etc.
Rocile de construcție. Foarte răspândite sunt rocile sedimentare (argila, cal
92 carul, pietrișul, nisipul etc.) care sunt prezente în multe regiuni ale țării. Rocile
eruptive (granite, bazalte ș.a.) și cele cristaline (marmura etc.) sunt exploatate
din unitățile montane. Rocile de construcție prezintă utilizări multiple, fiind valo
rificate de către diverse ramuri ale industriei materialelor de construcţie. O ramură
importantă este industria cimentului cu centre la: Câmpulung, Medgidia, Fieni ș.a.
Apele minerale reprezintă una dintre marile bogății ale României, care deține
peste o treime din apele minerale ale Europei, aproximativ 2 500 de izvoare.
Resursele de suprafață ale țării noastre sunt mai importante cantitativ decât
cele din subsol. Printre acestea se evidențiază:
 terenurile agricole, acoperite în cea mai mare parte de soluri fertile;
 vegetația, în special, pădurile de foioase și conifere care furnizează lemnul
pentru foc și materia primă pentru industria lemnului, pășunile și fânețele;
 resursele de apă: Dunărea, râurile, lacurile, esențiale pentru alimentarea
cu apă a populaţiei, industrie, irigaţii, piscicultură etc.
 Cariera de marmură
U C R A I N A
de la Rușchița
Localitate
R E
Sighetu Rădăuți
Baia Mare Marmației Limită
• Judeţul care are cel mai
A
P U
de judeţ
I
B L
mare număr de resurse
R
Graniță
I C
Aleșd Iași minerale este Bihor, cu 22 de
A
de stat
A
Zalău
Oradea Bicaz
G
B Cluj-Napoca Reghin tipuri de resurse minerale,

N
între ele aflându-se ape

B
U
Târgu
Mureș Comănești minerale plate, minereu
M O L D O VA
Zlatna
Copşa Mică
Onești
Borzești de molibden, minereuri
Deva Sebeș
polimetalice şi auro-
A
Hunedoara
R
A
IN argentifere. La polul opus, cel
Brașov Galaţi
U
C
mai sărac judeţ din punct de
Reşiţa
vedere al tipurilor de resurse
S
Tulcea
Câmpulung
E
Râmnicu
Fieni Ploiești minerale este Vaslui, în care
R
Vâlcea
Pitești
Brazi
se exploatează doar argilă.
B
I
Slatina Bucureşti
Medgidia
A
Călăraşi
Năvodari
ea ă
ar gr
Me a
30 0 30 60 90 km N
B U L G A R I A
LEGENDĂ
Centru siderurgic
Minereu de fier Sare
Centru al metalurgiei neferoase
Minereu complexe Granit
Centru al industriei chimice
Minereuri auro-argentifere Bazalt
Fabrică de ciment
Bauxită Marmură
Centru al industriei lemnului
Proiect în echipă
 Fig. 1. România – resursele naturale şi principalele centre industriale
 Informați-vă despre
modalitățile de extracție
APLICĂ (mine, cariere) a resurselor
1 Alege răspunsul corect: de subsol și modurile în
1. Este o resursă epuizabilă: care acestea afectează
a. aerul b. apa c. energia eoliană d. petrolul componentele mediului
2. Principala materie primă pentru industria siderurgică, o reprezintă minereurile de: înconjurător (solul,
a. aur b. cupru c. fier d. zinc apele de suprafață și
3. Unde se află singurul centru de producție a aluminiului din România? subterane, vegetația, aerul).
a. Baia Mare b. Craiova c. Slatina d. Timișoara Exemplificați cu două
4. Care este cel mai mare centru siderurgic din România?
exploatări din țara noastră.
a. Galați b. Hunedoara c. Reșița d. Târgoviște
5. Unde se găsesc cele mai mari zăcăminte de aur și argint?
a. Munții Apuseni b. Munții Bucegi c. Munții Ciucaș d. Munții Rodnei 93
RESURSELE NATURALE ȘI INDUSTRIA
5 Industria energetică
şi a energiei electrice
a Industria energetică
DESCOPERĂ
• Analizează graficul alăturat și numește sursele de energie utilizate în
producția de energie electrică a României. Ordonează-le descrescător
în funcție de ponderea lor. Ce surse sunt epuizabile? Ce surse de energie
poluează cel mai mult?
REŢINE
Industria energetică exploatează și valorifică resursele de energie, având
 Ponderea surselor de o importanță vitală pentru economia națională. Printre cele mai utilizate
energie în producția de energie resurse energetice se evidențiază combustibilii fosili (petrolul, gazele natu
electrică a României (2018): rale, cărbunii), minereurile radioactive, hidroenergia și energia eoliană.
a. surse convenționale; Petrolul, principală resursă de energie, este utilizat drept combustibil,
b. s urse inepuizabile dar și ca materie primă în cadrul industriei petrochimice.
Principalele regiuni de exploatare a petrolului sunt: Câmpia Română,
Podișul Getic, Subcarpații, Câmpia de Vest și Platforma continentală a Mării
Negre (cu șapte platforme de foraj marin). Petrolul este transformat, prin
rafinare, în benzină, motorină, kerosen, uleiuri minerale ș.a.
Cele mai mari rafinării din țară sunt: Petromidia Năvodari și Petrobrazi
(lângă Ploiești). Rezervele de petrol, foarte mari în trecut, s-au diminuat din
cauza consumului, astfel că, în prezent, producția internă acoperă doar o
 Rafinăria Petromidia
Năvodari
treime din necesar, restul provenind din import.
Gazele naturale exploatate în România sunt:
 gazul metan care este extras din domurile gazeifere ale Depresiunii
Știai că? Colinare a Transilvaniei;
• În anul 1857, România se  gazele de sondă care se găsesc împreună cu petrolul în aceleași
evidenția, la nivel mondial, prin zăcăminte.
trei mari realizări, devenind Gazele naturale sunt utilizate de consumatorii casnici, termocentrale și în
prima țară din lume cu industria chimică, pentru producerea de fibre sintetice, mase plastice etc. În
producție de petrol înregistrată Europa, România ocupă locul al patrulea, atât în ceea ce priveşte producţia
oficial, cu o primă sondă de gaze naturale, cât şi în funcţie de rezerve.
petrolieră și cu prima rafinărie Cărbunii se exploatează din subteran (mine) dar și la suprafață (cariere).
industrială. De asemenea,
Dintre cărbunii superiori (cu o putere calorică mai mare), la noi în țară se
începând cu anii 1900, România
a fost prima țară din lume care exploatează huila din Depresiunea Petroșani. Cel mai răspândit cărbune
a exportat benzină. inferior din România este lignitul, acesta prezentând cele mai mari rezerve
• 7% din producţia de petrol în Podișul Getic.
a României şi 13% din cea de Minereurile radioactive sunt reprezentate în primul rând de zăcămintele
gaze naturale sunt extrase din de uraniu din Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Munții Apuseni.
Marea Neagră. România are suficiente rezerve exploatabile care pot susține pe viitor dez
voltarea energiei nucleare.
94
Hidroenergia este energia produsă de apa în mișcare. Din cele mai vechi
timpuri forța apei a fost utilizată pentru măcinarea cerealelor în mori de apă
sau pentru tăierea lemnului. Energia apelor curgătoare, sursă inepuizabilă și
nepoluantă de energie, prezintă o importanță economică deosebită pentru țara
noastră. Potențialul hidroenergetic al României este unul ridicat, dar gradul de
exploatare actual este de doar 50%.
Energia eoliană sau energia vântului era folosită în trecut de morile de vânt
sau de ambarcațiunile cu pânze. Energia eoliană este prietenoasă cu mediul  Atomocentrala
de la Cernavodă
înconjurător pentru că nu generează gaze cu efect de seră, așa cum se întâmplă
în cazul arderii combustibililor fosili. România are cel mai ridicat potenţial
din această parte a Europei în domeniul energiei eoliene. Din acest punct de
vedere, Dobrogea se plasează pe locul al doilea între regiunile continentului
nostru în care se valorifică potențialul eolian.
b Industria energiei electrice

REŢINE  Hidrocentrala
Porțile de Fier I
România este una dintre primele țări din lume care a produs curent electric
la scară industrială, prima termocentrală (la București) intrând în funcțiune în
anul 1882, iar prima hidrocentrală (pe râul Sadu) fiind pe locul trei între cele Știai că?
mai vechi hidrocentrale din Europa. Curentul electric se produce în mai multe
tipuri de centrale electrice: termocentrale, hidrocentrale, centrale nucleare, • Termocentrala Turceni
centrale eoliene ș.a. a fost construită între
Termocentralele sunt centrale care produc curent electric folosind energia anii 1973 și 1978, și de
termică a cărbunilor, petrolului, gazelor naturale. Termocentralele prezintă atunci a furnizat 153 TWh
avantaje legate de costul mai mic de construcție și de faptul că pot produce energie și a consumat
energie electrică tot timpul anului. Dezavantajele sunt însă foarte mari, acest 224 de milioane de tone
tip de centrală electrică fiind unul dintre cei mai mari poluatori și dăunători ai de cărbune.
mediului înconjurător. Termocentralele sunt amplasate în toate regiunile țării, • Cea mai importantă
cu precădere în zonele de extracție a combustibililor și în apropierea marilor resursă a subsolului
consumatori de curent electric. Cele mai mari termocentrale sunt în Oltenia la: Depresiunii Transilvaniei
Turceni, Rovinari și Craiova-Ișalnița. o constituie zăcămintele
Hidrocentralele valorifică potențialul hidroenergetic al țării noastre, din de gaz metan.
care aproape o treime îi revine Dunării și restul râurilor interioare. Cele mai Gazul metan din această
mari hidrocentrale sunt amenajate pe Dunăre (Porțile de Fier I și II, construite în regiune este cel mai curat
colaborare cu Serbia) și pe râurile: Lotru (Lotru-Ciunget), Râul Mare (Râul Mare- gaz natural din lume, cu o
Retezat), Argeș (Vidraru), Bistrița (Stejaru) etc. Pe Olt există aproape 30 de lacuri puritate de peste 98%.
de acumulare, acesta fiind râul cu cele mai multe hidrocentrale din România.
Hidrocentralele utilizează o sursă de energie inepuizabilă și nepoluantă, produc
o energie cu un preț de cost redus, dar blocarea cursurilor râurilor poate avea
un impact major asupra florei și faunei.
Singura centrală nucleară din țara noastră se află la Cernavodă și asigură,
prin producția celor două reactoare, aproape o cincime din producția de energie
electrică a României. Centralele nucleare furnizează energie electrică ieftină și
în mari cantități. Problemele ridicate de acest tip de centrale țin de procesul
de răcire, ceea ce impune amplasarea lor în apropierea fluviilor, mărilor ș.a.,
de depozitarea deșeurilor radioactive, de supravegherea atentă a procesului  Barajul Vidraru
tehnologic pentru evitarea oricărui accident.
95
Centralele eoliene valorifică în special potențialul eolian din Dobrogea,
Lucrează unde există peste 90 de parcuri eoliene, cel mai mare fiind Cogealac-Fântânele
cu harta (judeţul Constanţa). Principalele avantaje al energiei eoliene sunt lipsa emisiei
de substanţe poluante și costul redus al energiei electrice produse. Principalele
• Identifică pe harta
România – industria dezavantaje sunt: caracterul nepermanent cauzat de variaţia vitezei vântului şi
energetică şi industria numărul redus de amplasamente posibile.
energiei electrice
regiunile de extracție
U C R A I N A
A
a petrolului, gazelor
RE
I
naturale și cărbunilor.
P.
Suceava
Pr
R
ut
• Explică poziționarea So
me
A
Sire
Iaşi
Bi
termocentralelor.
ș
1 Rovinari
M O
str
t
ița
2 Turceni
G
Oradea Piatra-Neamţ
• Numește râurile pe Mureș
L D
Cluj-Napoca
care s-au amenajat
N
Stejaru
Târgu Mureş
O V
hidrocentrale.
U
Luduș-Iernut
• Află de ce atomocentrala Arad
A
de la Cernavodă a fost
Comănești
Sebeș
Timişoara Mintia-Deva A
construită pe malul Dunării. Olt
A
I
N
• În ce unitate de relief zinul

carbo
nifer
i Siriu C
R
Râul Mare- Ba Petroşan Galați U
sunt cele mai multe parcuri Retezat Lotru-Ciunget Vidraru
eoliene? 1
Târgu Jiu Râmnicu Vâlcea
Piteşti
Ploieşti
er Brazi Cogealac-Fântânele
Porțile de Fier I rbonif Ar
ul ca ri geș Ialom
Bazin u-Rovina ița
2 Motr
S Ișalnița Slatina Năvodari
E București
APLICĂ
Craiova Cernavodă
R Porțile de Fier II
B Constanţa
I nă
rea
A Du
1 Completează în caiet 30 0 30 60 90 km
următoarele afirmații: B U L G A R I A
1. Cea mai mare hidrocen

LEGENDĂ Oraș
trală din România este …
Huilă Hidrocentrală Râu, fluviu
2. Cea mai mare rafinărie din Lignit Gaz de sondă Centrală eoliană
Termocentrală Lac
țară se află pe țărmul mării, Rafinărie
Petrol Gaz metan Atomocentrală Graniță de stat
în localitatea …
3. Singura centrală nucleară
din România este la …  Fig. 1. România – industria energetică şi industria energiei electrice
4. Cea mai mare termo
centrală din România este …
5. Hidrocentrala Vidraru se 3 Alege răspunsul corect:
află pe râul …
1. Gazul metan se extrage din unitatea de relief numită:
2 Completează, în a. Depresiunea b. Depresiunea c. Depresiunea d. Depresiunea
caiet, tabelul de mai jos,
Brașov Colinară Maramureșului Petroșani
cu avantaje și dezavantaje
ale principalelor tipuri a Transilvaniei
de centrale electrice din 2. Pe ce râu s-au amenajat cele mai multe hidrocentrale?
România.
a. Argeș b. Bistrița c. Mureș d. Olt
Centrală Avantaje Dezavantaje 3. Rezervele de huilă ale României sunt localizate preponderent în:
Termocentrală a. Depresiunea b. Munții Aninei c. Podișul Getic d. Subcarpații
Hidrocentrală Petroșani Getici
Atomocentrală
4. Potențialul eolian este valorificat îndeosebi în:
Centrală eoliană
a. Banat b. Crișana c. Dobrogea d. Oltenia
96
6 RESURSELE NATURALE ȘI INDUSTRIA
Industria construcțiilor
de mașini
DESCOPERĂ
• Selectează, din lista următoare, produsele industriei construc
ţiilor de maşini: automobile, anvelope, autobuze, biciclete, cauciuc
sintetic, cherestea, mase plastice, mașini de spălat, locomotive,
tractoare, vagoane, vapoare.
 Tramvai produs la Astra Arad
REŢINE
Industria construcţiilor de maşini poate fi considerată cea mai im
portantă industrie a României, furnizând produse necesare în diverse
sectoare ale economiei naționale: industrie, agricultură, transporturi,
construcții ș.a. De altfel, produsele sale reprezintă peste 45% din ex
porturile țării noastre. Cea mai mare parte a materiilor prime folosite  Autobuzul Eurobus Diamond
de industria construcţiilor de maşini provine din industria siderurgică produs la Ciorogârla
și a metalurgiei neferoase.
Industria construcţiilor de maşini are o repartizare geografică des
tul de echilibrată, fiind prezentă în toate regiunile țării. Cea mai repre
Știai că?
zentativă subramură a acestei industrii este industria mijloacelor de • Firma Softronic din Craiova este
transport. singura fabrică producătoare de
locomotive electrice din România.
 Industria mijloacelor de transport produce: • Autobuzul Eurobus Diamond
 automobile la Mioveni, lângă Pitești (Dacia-Renault) și la Craiova produs la Ciorogârla are o
(Ford); capacitate totală de până la 110
călători.
 troleibuze, tramvaie, vagoane de tren și metrouri la Arad (Astra); • Arctic, cel mai mare producător
 autobuze la Ciorogârla (lângă București); de electrocasnice din România,
 locomotive la Craiova; a produs până în prezent (2019)
 vapoare la Mangalia, Constanța, Galați, Tulcea etc. peste 34 milioane de frigidere.
 Industria construcţiilor de maşini mai produce:

 tractoare și mașini agricole (Chișineu-Criș, Reghin, Piatra Neamț);
 componente pentru avioane și elicoptere (București, Brașov, Bacău);
 utilaje pentru industria petrolieră (Ploiești, Câmpina);
 utilaje pentru construcții (Brăila, București);
 mașini și echipamente industriale (București);
 utilaje pentru industria chimică (București);
 biciclete (Reșița, Deva);
 electrocasnice: frigidere (Găești), mașini de spălat (Ulmi, județul
Dâmbovița), aragazuri (Satu Mare);
 vase de bucătărie la Mediaș, Sighișoara etc.  Șantierul naval Constanța
97
LEGENDĂ
U C R A I N A
Autovehicule
A
Locomotive
Vagoane
RE
I
Satu Mare
P.
Suceava Șantier naval
Pr
R
ut
So Componente pentru
me
A
Sire
Iaşi
Bi
ș avioane și elicoptere
M O
str
t
ița
Tractoare și mașini agricole
G
Oradea Mureș Piatra-Neamţ

Utilaj petrolier
L D
Cluj-Napoca Reghin
N
Electrocasnice și obiecte
Chișineu-Criș Târgu Mureş Bacău
O V
U
pentru uz casnic
Arad Sighișoara Biciclete
A
Mediaș
Alte produse
Deva
Sebeș
Timişoara Sibiu Olt N
A
A
I Oraș
Braşov R
C Râu, fluviu
Galați U
Lac
Reșița Brăila Tulcea Graniță de stat
Mioveni
Câmpina
Piteşti Ploieşti
Ulmi
Ialom
Găești ița
Ar
S
ge
E Slatina Ciorogârla
ș
București
R Craiova
B Constanţa
I
A rea
nă Mangalia
Du
30 0 30 60 90 km
B U L G A R I A
 Fig. 1. România – industria construcţiilor de maşini
APLICĂ
1 Analizează harta și numește centrele de producție pentru: autovehicule,
electrocasnice, tractoare și mașini agricole. Care sunt mijloacele de transport
feroviar și în ce orașe se produc? Unde se află cele mai mari șantiere navale?
 Fabrica de frigidere Arctic Asociază în caiet termenii din coloana A (produse ale industriei construc
2
de la Găești ţiilor de maşini) cu termenii din coloana B (centre de producție):
 Citește textul de mai 1. automobile a. Arad

jos și precizează: b. Călărași
2. biciclete
 Cine și când a emis A c. Găești B
această știre? 3. frigidere
d. Mangalia
 Unde se află cel mai 4. tramvaie e. Mioveni
mare șantier naval din 5. vapoare
Europa? f. Reșița
 Ce se va produce pe
Alege răspunsul corect:
3
acest șantier?
„Vase de lux pentru 1. Ce corelație este incorectă?
croaziere, ambarcațiuni a. Constanța – vapoare b. Craiova - locomotive
de mare capacitate pentru c.Mioveni – autoturisme d. Timișoara – vagoane
exploatații petroliere și 2. Ce orașe din România sunt centre ale producției de automobile?
nave de transport maritim
a. Alba Iulia și Bacău b. Craiova și Ploiești
vor fi construite la Damen
c. Constanța și București d. Mioveni și Craiova
Shipyards Mangalia, cel
mai mare șantier naval 3. Se produc autobuze la:
din Europa, informează a. Ciorogârla b. Constanța c. Slatina d. Târgu Jiu
Ministerul Economiei.” 4. Este un centru de producție a utilajului petrolier:
(22 mai 2019) a. Alexandria b. Brașov c. Focșani d. Ploiești
98
7 SERVICIILE
Căile de comunicaţie
Serviciile (sau sectorul
terţiar) cuprind o grupare
largă de activităţi economice
care nu se materializează
într‑un produs (transporturile,
şi transporturile comerţul, turismul ş.a.), cum
este în industrie şi agricultură.
DESCOPERĂ
• Observă hărţile de mai jos şi arată cum sunt distribuite magistralele
feroviare şi rutiere. Amintește-ți!
Ce orașe au aeroporturi internaţionale?
 Ce tip de transport a
contribuit decisiv la marile
REŢINE descoperiri geografice?
Căile de comunicaţie realizează legătura între aşezările umane, între regiu
nile de exploatare a resurselor şi cele de prelucrare etc. Prin intermediul lor
se realizează transporturile, care asigură circulaţia oamenilor şi a mărfurilor. Știai că?
În România se găsesc căi de comunicaţie terestre (feroviare şi rutiere), pe
apă (fluviale şi maritime), aeriene şi speciale. • Oraviţa – Baziaş este prima
a. Transporturile terestre cale ferată construită în ţara
a. Reţeaua feroviară naţională are lungimea de 10 600 km (4 000 km noastră (20 august 1854). A
linie electrică) şi dispunerea radiar-concentrică, cu centrul nodal feroviar la avut destinaţia transportului
Bucureşti. Este organizată pe opt magistrale feroviare, care pornesc dinspre cărbunelui de la Anina şi
capitală spre Satu Mare, Oradea, Arad, Timişoara, Constanţa, Galaţi, Iaşi şi Oraviţa spre Baziaş şi de aici
cu vaporul pe Dunăre, spre
Suceava şi se continuă în ţările vecine.
A
Budapesta şi Viena.
Halmeu Valea N
I Vicșani
Curtici Punct de trecere
A
Vișeului A
Dorohoi
R
a frontierei
I
Bixad U
C
Botoşani
Satu Mare
RE
R
Valea lui Carei Baia Mare Borşa Suceava Localitate

P.
A
Mihai Hârlău
Marghita Ungheni Râu, fluviu
G
Episcopia
BecleanBistriţa Vatra Dornei Paşcani
Bihorului Lac
N
Oradea Zalău Dej Piatra- Iaşi

M O
Huedin Deda Neamţ Graniță de stat

U
Bicaz Roman
Salonta Cluj- Reghin Huşi
L D
Napoca
Curtici Luduş Târgu Sovata Ciceu Vaslui
Ineu Vaşcău Bacău
Mureş
O V
Abrud Miercurea-
Nădlac Blaj Sighişoara
Cenad Zlatna Ciuc Bârlad
Arad Brad Alba Iulia Breţcu
A
Lipova Agnita Sfântu

Sebeş
Jimbolia
Timişoara
Lugoj
Deva Simeria Sibiu
Făgăraş Gheorghe Tecuci
I
N
A  Gara centrală din Iaşi
Haţeg Zărneşti Braşov Focşani A
Galaţi
 Fig. 1.
R
Petroşani Nehoiaşu C
Reşiţa Caransebeş Curtea Sinaia U
de Argeş Buzău Brăila Tulcea

Moravița
Oraviţa
Târgu Jiu Râmnicu
Vâlcea Ploieşti
Făurei
Babadag
România
Târgovişte
Orşova
Drobeta-
Turnu Severin
Piteşti
Urziceni Ţăndărei – reţeaua
Filiaşi Titu
S
E
Slatina
Roşiori Videle
Slobozia
Ciulnița
Feteşti Năvodari feroviară
R Craiova București
de Vede Călăraşi
B Olteniţa Constanţa
A
I Caracal Alexandria
Ă
E
A
R
R
Calafat
 Gara din Arad
Giurgiu
G
Mangalia
A
Giurgiu
A
M
30 0 30 60 90 km Negru Vodă
E
B U L G A R I A
N
LEGENDĂ
Tip de cale ferată Magistrala feroviară București - Iași Lucrează
Cale ferată normală electrificată Magistrala feroviară București - Suceava
Cale ferată normală Magistrala feroviară București - Satu Mare cu harta
Cale ferată îngustă Magistrala feroviară București - Oradea
Magistrala feroviară București - Mangalia
Traseu magistrală feroviară Magistrala feroviară București - Timișoara
 Analizează harta alăturată şi
Magistrala feroviară București - Galați Magistrala feroviară București - Arad scrie în caiet rutele magistralelor
feroviare, după model:
b. Reţeaua rutieră modernizată a ţării, are de asemenea o dispunere Bucureşti–Craiova–Drobeta-
radiară şi însumează aproximativ 16 000 km lungime. Autostrăzile date în Turnu Severin–Timişoara.
folosinţă depăşesc 800 km: A1 (Tronsonul Bucureşti–Piteşti), de 110 km, A2
(Bucureşti–Constanţa), de 202 km ş.a. 99
Dezbatere Principalele magistrale rutiere naţionale se suprapun cu drumurile internaţio
nale europene.
 Care sunt mai importante, • E 60: Franţa – Oradea – Bucureşti – Constanţa;
transporturile feroviare sau • E 70: Spania – Timişoara – Craiova – Bucureşti – Giurgiu – Bulgaria;
transporturile rutiere? • E 85: Lituania – Suceava – Bucureşti – Grecia.
Profesorul împarte elevii
clasei în două echipe. După
 Fig. 2. România – reţeaua rutieră şi transportul aerian LEGENDĂ
o documentare din diferite Autostradă
surse, echipa 1 va aduce Halmeu
U C R A I N A Siret Drum național de interes
R E
argumente în favoarea Săveni european
A
Dorohoi
P.
Satu Mare Sighetu Putna
Botoşani Drum naţional
I
transporturilor feroviare Carei Marmaţiei Câmpulung
Moldovenesc Suceava
M
R
Valea lui Baia Mare Drum judeţean
1
Hârlău Sculeni
E8
şi echipa 2, în favoarea
Săcuieni Mihai
O
A
Vatra Dornei
Săcuieni Năsăud Paşcani A4 Indicativ de autostradă
L
Borș Zalău
G
Dej
transporturilor rutiere. Bistriţa
D
Oradea Piatra- Iaşi
E85 Indicativ de drum european
O
E60 Borsec Neamţ
N
Roman Albița
Sunt admise întrebări din Salonta Punct rutier de trecere a
V
Huedin Cluj-Napoca Reghin Bicaz
Siret
U
A
Târgu Vaslui
Beiuş A3
Turda Mureş Bacău Huşi frontierei
partea echipelor concurente. Nădlac Pâncota Sebiş
Sovata
Miercurea-
Comăneşti
Fălciu
E60
E8
Abrud Ciuc
5
Nădlac Arad
E81
Brad
Blaj Sighişoara Oneşti Bârlad Râu, fluviu
Lipova E68 E68
Alba Iulia Adjud
Pod
A1
A1 Făgăraş Sfântu Tecuci A

A1 Deva Covasna
Timişoara Orăştie Sibiu E68 Gheorghe IN
Hunedoara Focşani Lac
DN 67C
Jimbolia Lugoj Braşov A
Transalpina Galați
ășan
R
DN 7C
Galaţi C
EE70
Predeal
Transfăgăr
Deta Caransebeş Râmnicu U Aeroport
70
Moraviţa Reşiţa Petroşani Brezoi Vălenii de Sărat Brăila

Sinaia
Munte Măcin Tulcea
Oraviţa Târgu Jiu Râmnicu Vâlcea Câmpina
Buzău Făurei Localitate
Moravița Anina E8 Târgovişte Ploieşti
Moldova 1 Babadag Graniță de stat
Nouă Drobeta- Piteşti A Giurgeni Hârşova
Orşova Turnu Severin Drăgăşani 1
][
E70 Slobozia
A3
E 0
Filiaşi 81 E6
 Autostrada Soarelui
Porțile de 5
E6
S Fier I E8 E81
Ă
A2
0
E Slatina București Feteşti
GR
][
][
Gruia Craiova Videle
(Bucureşti–Constanţa)
A4
R Porțile de Călăraşi Constanţa
EA
Caracal
85
Olteniţa
E70EE85
B Fier II Segarcea E70
AN
I Calafat Calafat Ostrov
][
A AlexandriaGiurgiu Mangalia
RE
][
Turnu Măgurele
Zimnicea Giurgiu
MA
30 0 30 60 90 km Negru Vodă E60
B U L G A R I A Vama Veche
b. Transporturile pe apă
a. Transporturile fluviale se realizează pe Dunăre, pe Canalul Dunăre–Marea
Neagră şi pe Canalul Bega.
 Portul Constanţa Pe Dunăre sunt porturi fluviale (Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Călăraşi ş.a.)
şi porturi fluvio-maritime (Brăila, Galaţi ş.a.).
• Canalul Dunăre–Marea Neagră, lung de 64 km, leagă porturile Cernavodă şi
Constanţa.
b. Transporturile maritime sunt deservite de porturile Constanţa (cel mai mare
de la Marea Neagră), Mangalia, Sulina şi Năvodari.
 Canalul Dunăre– c. Transporturile aeriene sunt asigurate de aeroporturi internaţionale
Marea Neagră (Bucureşti – Henri Coandă, Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Bacău, Constanţa
ş.a.) şi aeroporturi interne.
d. Transporturile speciale cuprind conductele (pentru petrol şi gaze) şi
liniile de înaltă tensiune pentru energia electrică.
e. Telecomunicaţiile sunt sistemele de transmisie a informaţiilor (telefonia,
 Aeroportul Henri Coandă televiziunea, radioul, internetul etc.).
APLICĂ
Dicţionar
Identifică pe harta România – reţeaua rutieră şi transportul aerian:
1
nod feroviar – punct de
a. drumurile naţionale de interes european; b. podurile peste Dunăre;
intersecţie cu cel puţin
trei linii principale de cale c. oraşele cu aeroporturi.
ferată, cu instalaţii speciale 2 Foloseşte diferite surse de informare şi precizează avantajele oferite de
pentru tranzitul trenurilor transporturile pe apă şi aeriene.
port fluvio-maritim – port 3 Aplicaţia Google Maps este utilă în orientare şi în gestionarea timpului
destinat navelor fluviale şi
pe drumurile publice. Foloseşte aplicaţia Google Maps şi află distanţa şi timpul
maritime
necesar parcurgerii distanţelor cu autoturismul dintre localitatea ta şi trei oraşe,
100 la alegere.
8 SERVICIILE
Comerţul Amintește-ți!
 Ce sunt oraşele-târguri şi
ce importanţă au avut?
DESCOPERĂ
• Citește textul de mai jos şi explică prin ce se deosebeşte comerţul interior
de cel exterior. Cum este balanţa comercială a ţării noastre?
REŢINE
Comerţul asigură circulaţia mărfurilor şi a serviciilor de la producător la
consumator. Cuprinde comerţul interior şi comerţul exterior (internaţional).
 Comerţul interior reprezintă totalitatea schimburilor cu amănuntul şi  1. România – comerţul
cu ridicata (în cantități mari) care au loc pe teritoriul naţional. Din valoarea exterior. Principalele
vânzărilor, aproximativ 35% sunt mărfuri alimentare, 45% mărfuri nealimentare categorii de bunuri:
şi 20% carburanţi. A. produse agricole;
B. produse minerale;
 Comerţul exterior. În ultimii ani, balanţa comercială a ţării noastre (dife C. produse chimice; D. lemn şi
renţa dintre exporturi şi importuri) este negativă. Adică, România cumpără mai produse din lemn; E. maşini,
mult decât vinde. Exportă produse agricole, maşini, lemn, materiale textile aparate, echipamente
ş.a. şi importă produse minerale, produse chimice, materiale plastice, cauciuc, electrice; F. mijloace şi
mijloace de transport ş.a. materiale de transport.
În ultimii ani, majoritatea schimburilor internaţionale ale ţării noastre se
realizează cu statele partenere din Europa (85%), între care: Germania, Italia,
Franţa, Ungaria ş.a.
APLICĂ
1 Analizează graficul numărul 1 (România –comerţul exterior) şi precizează
pentru România: a. principalele două categorii de mărfuri exportate; b. princi
palele două categorii de mărfuri importate; c. calculaţi diferenţa dintre importul
şi exportul de produse chimice.
 2. România – exporturile
2Observă graficele 2 şi 3 şi numeşte primele patru state care: a. importă
în ţările partenere
produse din ţara noastră; b. exportă produse în ţara noastră.
3 Vezi graficul alăturat (4)
şi rezolvă următoarele sarcini:
a. precizează două
continente în care valorile
exporturilor României
depăşesc valorile
importurilor.
. estimează diferenţa
b
dintre valoarea
exporturilor şi valoarea  3. România – importurile
importurilor cu statele din ţările partenere
Europei.  4. Comerţul exterior al României, pe continente
101
9 SERVICIILE
Turismul – potenţial
şi valorificare economică
DESCOPERĂ
Amintește-ți! • Citește textul de mai jos şi precizează: ce este turismul; cinci obiective
turistice naturale şi cinci obiective turistice antropice; principalele regiuni
• Ce forme (sau tipuri) de
turism cunoşti? turistice din ţara noastră.
Ce obiective ai vizitat?
REŢINE
Turismul constă în călătoria individuală sau în grup, în timpul liber, în afara
localităţii de domiciliu, pentru recreere sau în scop cultural.
a. Potenţialul turistic
România este considerată ca având un potenţial turistic ridicat, alcătuit din
obiective naturale şi antropice.
 Gheţarul Scărişoara a. Obiective naturale. Dintre obiectivele naturale se evidenţiază:
• masivele din Carpaţi, cu peisaje pitoreşti, relief glaciar, carstic, vulcanic
etc. Dintre aceste unităţi de relief fac parte munţii: Făgăraşului (cu lacul şi cas
cada Bâlea), Bucegi (cu Sfinxul şi Babele), Apuseni (cu Gheţarul Scărişoara,
Peştera Urşilor, Detunatele), Rarău (cu Pietrele Doamnei), Rodnei (cu Peştera
Izvorul Tăuşoarelor), Retezat, Ceahlău, Banatului ş.a.
• Defileul Dunării cu Lacul Porţile de Fier;
 Sovata • apele minerale geotermale de la Băile Felix, Sovata, Băile Herculane,
Olăneşti, Căciulata ş.a.;
• Delta Dunării, cu peisaje unice în Europa;
• zona litorală, cu plajă şi faleză.
b. Obiectivele turistice antropice sunt mult mai variate:

• cetăţi şi fortificaţii la Histria, Sarmizegetusa, Suceava, Neamţ, Târgovişte,
Sighişoara, Alba Iulia ş.a.;
 Defileul Dunării • castele: Peleş, Bran, Mogoşoaia, Corvinilor ş.a.;
• arhitectura populară din Maramureş, Bucovina;
• biserici şi mănăstiri: Putna, Voroneţ, Neamţ, Tismana, Curtea de Argeş,
Biserica Neagră ş.a.;
• monumente tehnice: Transfăgărăşanul, barajele hidroenergetice (Vidraru),
Podul Anghel Saligny ş.a.
 Delta Dunării b. Valorificarea economică

Punerea în valoare a obiectivelor turistice a constat în promovarea şi în
construirea unei infrastructuri specifice, reprezentată de unităţi de cazare (ho
teluri, pensiuni), căi de comunicaţii, pârtii pentru schi, parcuri de aventură ş.a.
S-au dezvoltat astfel staţiuni turistice montane (Sinaia, Predeal, Poiana Braşov,
Păltiniş, Semenic, Arieşeni, Borşa ş.a.), balneare (Băile Felix, Sovata ş.a.) şi
litorale (Mamaia, Costineşti, Năvodari ş.a.), care aduc României profituri
 Poiana Brașov financiare.
102
Principalele forme (sau tipuri) de turism practicate în ţara noastră sunt:
turismul montan şi pentru sporturi de iarnă, turismul balnear (care valorifică
apele minerale, climatul salinelor), turismul litoral (la ţărmul Mării Negre,
între Capul Midia şi Vama Veche), turismul cultural (religios, arheologic etc.),
agroturismul (în Culoarul Rucăr-Bran, Carpaţii Curburii, Munţii Apuseni) ş.a.
În România, în funcţie de specificul turistic, se disting mai multe regiuni
turistice: Bucovina, Maramureş, Munţii Apuseni, Bucureşti ş.a.
 Fig. 1. România – regiunile turistice LEGENDĂ  Structura unităţilor
MARAMUREȘ Regiune turistică de cazare
Centru turistic important
UCRAINA
MA
R
M NO
Satu Mare AM
Suceava Situaţie-
O RD
UR BU
LD
EȘ CO
A
Baia Mare VIN
O - ES
RI
VA T
REP. problemă
GA
D
TRANSILVANIA
E
Oradea Iași
UN
DE NORD
MOLDOVA  În fiecare an ţara noastră
Cluj-Napoca IA
II AN este vizitată de numeroşi
U NȚ NI ILV ALĂ
Arad M US E S
N R străini. Analizează graficul de
P RA NT
AAlba IuliaT CE A mai jos şi precizează:
NI A
CEA
LVA
Timișoara NSI
TRA DE SU
D IN  principalele cinci ţări de
Deva RAN
A
R
Sibiu Brașov U
C origine ale turiştilor străini;
ĂU-V
 ce au în comun primele
ALĂ
Tulcea
ITOR II
BUZ
patru ţări;
BAN
ĂR
OLTENIA ARGEȘ-PRAHOVA
MUN ULUI
DE NORD
ȘI ZO A DUN
Drobeta-  cu cât sunt mai numeroşi
AT
ȚII
NA L
Turnu Severin Pitești turiştii din Rep. Moldova com
SE
DELT
Craiova parativ cu cei din Germania;
RB
NE AREA
BUCUREȘTI Constanța
RĂ
 Cum explici faptul că cei mai
I
AG
A
numeroşi turiştii sunt din Rep.

M
30 0 30 60 90 km BULGARIA Moldova?
APLICĂ
1 Stabileşte dacă afirmaţiile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (F):
1. Pietrele Doamnei sunt obiective turistice în Munţii Rarău.
2. Costineşti este o staţiune pentru sporturi de iarnă.
3. Maramureşul se evidenţiază prin arta populară.
4. La Mănăstirea Voroneţ se practică turismul cultural.
5. Sovata este o staţiune litorală.
2 Analizează figura 1 şi scrie în caiet regiunile turistice din România.  Principalele ţări de
origine ale turiştilor străini
Proiect în echipă
• Folosiţi diferite surse şi identificaţi obiectivele turistice de mai jos, marcate cu litere (A, B, C, D).
• Împărţiţi în patru grupe, organizaţi-vă în patru „agenţii turistice” care au ca scop promovarea
şi organizarea unei excursii din localitatea voastră la cele patru atracţii turistice: grupa 1, pentru
obiectivul A; grupa 2, pentru obiectivul B; grupa 3, pentru obiectivul C; grupa 4, pentru obiectivul D.
• Fiecare proiect va conține un pliant și o hartă cu itinerarul.
A B C D
103
10 Aplicaţii practice şi studii de caz:
Activităţi economice în localitatea şi judeţul natal. Valorificarea
resurselor alternative de energie. Potenţialul turistic al judeţului.
Rolul căilor de comunicaţie în dezvoltarea economică
a Activităţi economice
Amintește-ți! în localitatea şi judeţul natal.
• Prin ce se deosebeşte Economia locală – formată pe baza unor tradiţii istorice – este interdependentă
economia centralizată de cu economia naţională. Tranziţia de la economia centralizată la cea de piaţă şi
economia de piaţă? deciziile luate în scopul relansării economiei naţionale, au creat modificări subs
• Când s-a produs trecerea
tanţiale: terenurile agricole au revenit vechilor proprietari, majoritatea unităţilor
de la economia centralizată
la cea de piaţă, în ţara industriale au fost privatizate, modernizate, altele au fost desfiinţate şi s-au în
noastră? fiinţat altele noi.
Astfel de transformări majore s-au produs şi în cadrul economiei din localitatea
ta şi din judeţul tău.
Studiu de caz
• Pentru a cunoaşte starea economiei din judeţul tău şi din localitatea ta,
realizează împreună cu colegii următorul studiu de caz.
În prima etapă, împărţiţi colectivul clasei în trei grupe care vor avea de
investigat:
 Exploatarea petrolului  Grupa I. Situaţia actuală a resurselor naturale şi modul lor de întrebuin
ţare. Rezultatele investigaţiilor vor fi sintetizate într-un tabel, după modelul
de mai jos.
Tipul Răspândirea
Modalităţi
de resurse în cadrul
de întrebuinţare
naturale judeţului
 Grupa II. Situaţia activităţilor agricole: răspândirea şi calitatea solurilor,
structura fondului funciar, tipurile de activităţi agricole (cultivarea plantelor,
creşterea animalelor etc.), situaţia producţiilor.
 Terenuri arabile  Grupa III. Prezența şi repartiția unităţilor industriale: unităţi extractive
şi unităţi prelucrătoare, grupate în funcţie de principalele ramuri industriale
(metalurgică şi construcțiilor de maşini, energetică, chimică, a lemnului, ma
terialelor de construcţie, uşoară şi alimentară).
În a doua etapă:
a. Pe baza rezultatelor investigaţiilor voastre, realizaţi hărţi economice ale
judeţului vostru, după modelele din manual, referitoare la România.
b. Precizaţi aspectele pozitive şi negative ale economiei din judeţ şi locali
tatea voastră.
c. Propuneţi măsuri de dezvoltare economică a judeţului vostru, pe baza
 Fânețe valorificării resurselor locale.
104
b Valorificarea resurselor alternative
de energie
REŢINE
După cum deja ştii, industria energetică este una dintre cele mai impor
tante ramuri industriale. În procesul de producţie, utilizează cantităţi ridicate  Panouri solare
de combustibili poluanţi (cărbuni, petrol, gaze naturale).
Pentru limitarea poluării şi pentru a reduce consumul de combustibili
utili, în România au fost introduse în procesul de producţie o serie de resurse
alternative.
 energia eoliană a fost pusă în valoare în ultimele două decenii, în
Podişul Dobrogei (Cogealac–Fântânele, Peştera ş.a.), Câmpia Română
(Gemenele, judeţul Brăila), Podişul Moldovei ș.a. Conform prognozelor,
în anul 2020 energia eoliană ar putea furniza peste 15% din producţia de
energie electrică naţională.
 Centrale eoliene
 energia solară este valorificată pentru producerea energiei electrice în
în Podişul Dobrogei
judeţele Satu Mare (la Livada), Arad (Sebiş), Gorj, Giurgiu ş.a.
 energia geotermală, cu potenţial utilizabil în Câmpia de Vest şi Câmpia
Română, are o valorificare redusă, în judeţele Satu Mare, Bihor, Arad şi Timiş. Știai că?
Alte resurse energetice ce ar putea fi valorificate într-o măsură mai mare
în România sunt: biomasa (prin utilizarea resturilor vegetale şi a rume • La Cogealac–Fântânele, se
află cel mai important parc
guşului), biocombustibilii (produşi în special din rapiţă) şi biogazul (captat
eolian de uscat din Europa,
din deşeurile menajere, produs din resturi organice etc.). alcătuit din 240 de turbine.
• Prima (din 2013) şi cea mai
APLICĂ mare centrală care utilizează
biomasa în scopul producerii
1 Precizează resursele energetice alternative. energiei termice şi electrice
se află la Suceava. Utilizează
2 Explică în ce constă importanţa acestor resurse alternative.
biomasa din rumeguş, crengi,
3 Ce resurse energetice alternative sunt în regiunea ta? resturi din exploatarea
4 Folosește diferite surse de informare și realizează o hartă a distribuției lemnului ş.a. şi asigură
resurselor alternative în România. căldura pentru 20 000 de
apartamente.
5 Observă imaginea de mai jos şi explică ce proces tehnologic reprezintă.
Care sunt produsele rezultate?
Gaz
Energie verde
 Centrala pe bază
Fertilizatori organici Căldură de biomasă de la Suceava
105
c Potenţialul turistic al judeţului
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030
„susţine un turism durabil care creează locuri de muncă şi promovează di
versitatea culturală, produsele locale şi respectul pentru tradiţii şi mediul
în care trăim”
În conformitate cu Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă,
contin
uă investigaţia asupra judeţului tău şi scrie în caiet:
1. principalele obiective turistice naturale;
 Ceramică de Horezu 2. cele mai importante obiective turistice antropice;
3. principalele tipuri de unităţi de cazare;
4. tradiţiile locale, care ar putea atrage turişti;
5. propuneri privind promovarea turismului local.
 Produse alimentare
tradiţionale
 Tradiţii – „Junii Braşovului”
d Rolul căilor de comunicaţie

în dezvoltarea economică
Citeşte următorul text:
Conform Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României
2030, domeniul căilor de comunicaţie şi transporturilor „este considerat
prioritar în contextul planurilor de dezvoltare ale României, date fiind rela
țiile sale de interdependență cu celelalte ramuri ale economiei naționale,
valoarea serviciilor oferite pentru populație și impactul considerabil asupra
 Transport în Defileul
mediului. Segmentele principale sunt rutier, feroviar, fluvial, maritim și ae
Dunării
rian. Deficiențe majore înregistrează sustenabilitatea, eficiența economică,
siguranța, impactul asupra mediului, contribuția la dezvoltarea altor ramuri
ale economiei, aportul la asigurarea conectivității interne și externe și la
Dicţionar asigurarea finanțării pentru investiții.”
sustenabilitate – a. Extrage din text şi scrie în caiet două argumente care să susţină im
calitatea unei activităţi portanţa căilor de comunicaţie şi transporturilor pentru dezvoltarea ţării
antropice de a se noastre.
desfăşura fără a epuiza b. Ce căi de comunicaţie sunt în localitatea ta?
resursele şi fără a
c. Ce crezi că ar trebui îmbunătăţit în sistemul de comunicaţii pentru
degrada mediul
dezvoltarea localităţii tale?
106
Recapitulare
a. Recapitulare
I Pentru activitățile economice ale României, scrie în caiet:

a. doi factori favorabili dezvoltării agriculturii;
b. două resurse inepuizabile folosite în industria energiei electrice;
c. cea mai răspândită categorie de plante cultivate;
d. două produse ale industriei construcțiilor de mașini;
e. tipul de așezări omenești în care activitățile comerciale prezintă cea mai mare dezvoltare.
II Dă două exemple de utilizări casnice și economice pentru energia eoliană.
III Explică, ținând seama de factorii naturali, specificul agricol al câmpiilor, dealurilor și podișurilor,
munților.
IV Compune un scurt text având ca titlu: „Industria construcțiilor de mașini este importantă pentru
economia României.”
V Transcrie, în caiet, și completează tabelul, cu termenii corespunzători din următoarea listă: ape
minerale, autobuze, cartofi, curent electric, lignit, legume, mere, oțel, petrol, sare, struguri, zahăr.
Resurse naturale Produse agricole Produse industriale
VI Caracterizează din punct de vedere economic orizontul tău local. Să ai în vedere: resursele
naturale, activitățile agricole și industriale, principalele căi de comunicație, potențialul turistic.
VII Scrie în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Nu este deservit de un aeroport, orașul:
a. Constanța b. Iași c. Ploiești d. Târgu Mureș
2. Este un port fluvial în orașul:
a. Constanța b. Drobeta-Turnu Severin c. Mangalia d. Slatina
3. În localitățile Cotnari și Odobești se produce:
a. încălțăminte b. ulei c. vin d. zahăr
4. Autostrada A1 leagă orașul București de orașul:
a. Buzău b. Craiova c. Pitești d. Ploiești
5. Podul de la Giurgiu traversează:
a. Argeșul b. Dâmbovița c. Dunărea d. Prutul.
Proiect în echipă
Analizați tipurile de centrale electrice din România și aflați ce tip de centrală este cea mai eficientă din
punct de vedere energetic și cea mai puțin dăunătoare mediului înconjurător.
107
IScrie în caiet asocierile dintre resurse (A) şi unităţile de relief în care se găsesc (B), după
modelul: 6 – g. O unitate din coloana B nu are corespondent în coloana A.
1. bauxită a. Câmpia Română

b. Depresiunea Colinară a Transilvaniei
2. fier
c. Depresiunea Petroșani
A 3. gaz metan B
d. Munții Apuseni
4. huilă
e. Munții Poiana Ruscă
5. petrol
f. Podișul Dobrogei
II Scrie în caiet patru argumente care să susțină afirmația: „În România, curentul electric se
produce în mai multe tipuri de centrale electrice.”
III Precizează câte două exemple de centre pentru următoarele subramuri ale industriei
alimentare: a. industria morăritului și panificației; b. industria uleiului comestibil;
c. industria zahărului.
IV Pe harta alăturată sunt marcate cu litere de la A la D, unități de relief, cu litere de la a la

d, râuri și cu cifre de la 1 la 4, orașe.
LEGENDĂ
a. Precizează litera/cifra cu care Unităţi de relief,
Unitate / subunitate
este marcat/marcată pe hartă: râuri şi oraşe
de relief
1. unitatea de relief care reprezintă 6
Limită de unitate /
subunitate de relief
principala regiune agricolă a țării; a
A Râu Oraş
2. râul pe care s-a amenajat Graniță de stat
b
hidrocentrala Stejaru; D
3. orașul în care se află cel mai mare C
3
combinat siderurgic din România; 3 2
4. unitatea de relief din care se 4
exploatează minereuri neferoase. 4
c
d
b. Numește pentru unitatea de B
1
relief, marcată pe hartă cu litera 7
C două plante de cultură și două

resurse de subsol.
c. Menționează câte o industrie dezvoltată în orașele, marcate pe hartă, cu cifrele 1 și 2.
V Precizează, pentru regiunile montane:

a. doi factori care determină un potențial turistic ridicat; b. două tipuri de turism practicate;
c. două obiective turistice importante.
Grilă de evaluare
I + II + III + IV + V = 90 puncte: = 12 p.;
II (4 x 4) = 16 p.; Subiectul III (6 x 2)
ul V (6 x 2) = 12 p.
Subiectul IV (10 x 3) = 30 p.; Subiect
108
UNITATEA 6
Portofoliu pe unitate
Coordonați de profesorul/
profesoara de la clasă, realizați
Regiuni geografice şi dezvoltarea regională o analiză a regiunii de dezvoltare
1. Diferenţieri regionale în care se află localitatea voastră.
2. Regiunile geografice pe baze naturale Formați patru grupe:
3. Aplicaţii practice/studii de caz. grupa I va identifica punctele tari,
Caracterizarea geografică a unei regiuni grupa II, punctele slabe,
Recapitulare şi evaluare grupa III, oportunitățile,
grupa IV, amenințările.
1 Diferenţieri regionale
• Ce reprezintă regionarea geografică. • Criteriile de regionare geografică.
• În câte regiuni geografice au
• Care sunt cele opt regiuni de dezvoltare şi prin ce se deosebesc.
fost grupate ţările Europei şi
care sunt acestea?
• România din ce regiune REŢINE
geografică europeană face  Regionarea geografică reprezintă o sinteză a trăsăturilor fizico-geogra
parte?
fice, umane şi economice ale teritoriului, pe baza unor analize detaliate.
În evoluţia regionărilor geografice ale ţării noastre s-a trecut treptat de la
regiunile naturale, la regiunile socio-economice, și la regiunile de dezvoltare.
 Regionarea fizico-geografică s-a făcut pe baza diferenţelor teritoriale
ale peisajului (însuşirile fizico-geografice), limitele având un caracter con
venţional.
 Regionarea economico-geografică s-a realizat pe mai multe criterii:
 pe baza dispunerii elementelor socio-economice;
 pe baza asocierii funcţionale a teritoriilor judeţelor;
 Palatul Cotroceni, sediul  pe baza caracteristicilor marilor domenii social-economice (în special
Administrației Prezidențiale sectorul carpatic) şi gradului de similaritate social-economică a judeţelor.
• Foloseşte o hartă de contur Aceste regiuni economico-geografice sunt dinamice şi cuprind interacţiu
administrativ-teritorială şi nile dintre mediul fizico-geografic, resursele naturale, producţia economică,
realizează Harta regionării resursele umane şi nivelul de dezvoltare. Pe baza acestui criteriu, pe teri
economico-geografică toriul ţării noastre au fost delimitate următoarele regiuni (grupări):
a României, pe baza
informaţiilor din tabelul
Regiunea Judeţele componente
alăturat. Colorează regiunile Pericarpatică sudică-danubiană Argeş, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu,
în culori diferite. Gorj, Mehedinţi, Olt, Prahova,
Teleorman, Vâlcea
Carpatică şi pericarpatică Arad, Caraş-Severin,
sud-vestică banatică Hunedoara, Timiş
Carpatică şi pericarpatică nord- Bihor, Maramureş,
vestică, crişano-maramureşană Satu Mare, Sălaj
Pericarpatică estică, moldavă Bacău, Botoşani, Iaşi,
Neamţ, Suceava, Vaslui
 Model de hartă de contur Pericarpatică sud-estică, pontică Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa,
administrativ-teritorială Galaţi, Ialomiţa, Tulcea, Vrancea
Marii depresiuni intracarpatice Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov,
a Transilvaniei Cluj, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu
Metropolitană Bucureşti Ilfov, Municipiul Bucureşti
Dicţionar
 În încercarea obiectivă de reducere a disparităţilor social-economice in
valoarea adăugată brută
– valoarea nou creată în terne, politica de dezvoltare regională a ţării a dus la delimitarea a opt regiuni
procesul de producţie alcătuite din judeţe cu nivele diferite de dezvoltare: Nord-Est, Sud-Est, Sud-
Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov. Acest
110 proces de regionare se sprijină pe solidaritatea regională.
Faţă de regionările anterioare, factorii de diferenţiere regională au înre
gistrat schimbări semnificative şi li s-au adăugat alţii noi (declinul industrial, Lucrează
Produsul Intern Brut pe regiune, investiţiile străine, veniturile individuale, rata
şomajului ş.a.). cu harta
În ierarhia celor opt regiuni, pe primul loc ca nivel de dezvoltare se află Re • Analizează harta România
giunea Bucureşti-Ilfov. – regiunile de dezvoltare şi
LEGENDĂ rezolvă următoarele sarcini:
UCRAINA VEST Regiune de dezvoltare
a. Realizează pentru
NO Limită de județ
regiunile de dezvoltare un
IA
EST
Graniță de stat
-V RD tabel, după model:

R
ORD
GA
N -E REP. Regiunea Judeţele

UN
ST MOLDOVA de dezvoltare componente

Nord-Est Botoşani, …
CENTRU
A
b. Stabileşte şi scrie în caiet
IN
VEST
RA
dacă afirmaţiile de mai
SU
UC
jos sunt adevărate (A) sau
D
SU SUD false (F):
-E
SE
D BUCUREȘTI - 1. Maramureşul şi Crişana
ST
-V ILFOV
RB
sunt cuprinse în Regiunea

ES
MAREA
de dezvoltare Nord-Est
IA
T NEAGRĂ
2. Regiunea de dezvoltare
30 0 30 60 90 km
BULGARIA Centru este formată din
judeţe ale Transilvaniei.
 Fig. 1. România – regiunile de dezvoltare 3. Delta Dunării se înscrie
în Regiunea de dezvoltare
Nord-Est.
APLICĂ 4. Banatul este integrat în
Regiunea de dezvoltare Vest.
1 Analizează tabelul de mai jos şi scrie în caiet:
5. Bucureşti-Ilfov este
1. regiunea de dezvoltare cu cele mai multe poziţii pe locul întâi în ierarhie; regiunea situată pe locul al
2. doi factori care justifică poziţia fruntaşă a regiunii identificată la punctul 1; doilea ca întindere.
3. regiunile de dezvoltare situate pe primele două locuri în domeniul agricol;
4. un element natural comun pentru regiunile de dezvoltare identificate la
punctul 3;
5. regiunea de dezvoltare cu cele mai multe poziţionări pe ultimul loc în ierarhie.
Regiunea Agricultură, Industrie Servicii Construcţii Intermedieri Tranzacţii PIB/loc.
de silvicultură, financiare imobiliare
dezvoltare pescuit şi asigurări
Nord-Est 3 8 6 6 4 2 6
Sud-Est 2 4 3 2 6 7 4
Sud 1 2 5 5 7 4 2
Sud-Vest 6 7 8 7 8 8 8
Vest 7 6 7 8 5 5 7
Nord-Vest 4 5 2 3 2 3 3
Centru 5 3 4 4 3 6 5
Bucureşti-Ilfov 8 1 1 1 1 1 1
2 Foloseşte diferite surse de informare (statistici, rapoarte, articole din presă

ş.a.) şi identifică punctele tari ale fiecărei regiuni, din perspectiva dezvoltării durabile. 111
2 Regiunile geografice
pe baze naturale
DESCOPERĂ
• Citeşte cu colegii textul de mai jos şi precizaţi: elementele fizico-
Amintește-ți!
geografice de regionare; utilitatea regionării teritoriului pe baze naturale.
Numeşte pentru România:
• cele șase regiuni cu influenţe REŢINE
climatice şi • grupele de
râuri în funcţie de direcţia de Împărţirea teritoriului ţării noastre în unităţi fizico-geografice oferă o
curgere şi colector. viziune unitară asupra mediului geografic şi, totodată, relevă condiţiile care
au favorizat popularea străveche şi continuitatea poporului român. Fiecare
unitate are caracteristici naturale proprii care o individualizează de celelalte,
• „…un ţinut îşi merită cu atât dar nu o separă total, şi oferă informaţii utile pentru alte domenii cum ar fi:
mai mult numele de regiune valorificarea resurselor naturale; organizarea şi amenajarea teritoriului;
naturală cu cât […] aceste protecţia şi conservarea mediului.
caractere permit să explicăm Principalul element fizico-geografic utilizat în regionarea teritoriului
mai numeroase aspecte României, pe baze naturale, este relieful. Prin cele trei trepte principale
geografice…” (munţi, dealuri, podişuri şi câmpii), relieful constituie factorul principal în
(G. Vâlsan, Elementul spaţial în varietatea peisajului, determinând dispunerea etajată a celorlalte elemente
descrierea geografică, 1931). naturale (climă, vieţuitoare şi soluri).
Şi celelalte elemente naturale pot ajuta la regionarea teritoriului: clima,
prin influenţele exterioare, delimitează pe teritoriul ţării noastre mai multe
regiuni sau sectoare (cu influenţe oceanice, scandinavo-baltice, submedite
raneene etc.); apele curgătoare, prin direcţia de curgere şi colector; învelişul
biogeografic – prin repartiţia elementelor vegetale, delimitează teritoriul ţării
în mai multe zone: de stepă, de pădure ş.a.
Tratatul intitulat Geografia României – geografia fizică (1983) oferă cea mai
elaborată şi complexă regionare a unităţilor fizico-geografice din ţara noastră.
Evidenţiază: unitatea carpato-transilvană, unitatea banato-crişană, unita
 George Vâlsan (1885-1935)
tea geto-moldavă şi unitatea dunăreano-dobrogeană.
APLICĂ
1 Analizează harta România – regionarea unităţilor fizico-geografice şi
5
1 8 realizează în caiet un tabel după modelul de mai jos:
3 4 Unitatea fizico-geografică Unităţile majore de relief din alcătuire
6 7
2 13 Unitatea carpato-transilvană 1. Carpaţii Orientali;
12
10 11 2. …
9
2 Precizează unitatea fizico-geografică în care se află localitatea ta. Cu
LEGENDĂ
ce unităţi fizico-geografice se învecinează?
Unitatea carpato-transilvană 3 Compară, împreună cu un coleg/o colegă, unitatea banato-crişană cu
Unitatea banato-crișană unitatea dunăreano-dobrogeană, completând în caiet un tabel asemănător
Unitatea geto-moldavă cu cel de mai jos. Aveţi în vedere elementele naturale de regionare: treptele
Unitatea dunăreano-dobrogeană de relief, influenţele climatice, grupele de râuri şi zonele de vegetaţie.
 Fig. 1. România – regionarea Elemente Unitatea Unitatea Asemănare (A)/
unităţilor fizico-geografice de regionare banato-crişană dunăreano-dobrogeană Deosebire (D)
Câmpie da da A
112 Deal … … …
Aplicaţii practice și studii de caz.
3 Caracterizarea geografică a Depresiunii
Colinare a Transilvaniei
 Citeşte cu colegii textul de mai jos şi precizaţi pentru Depresiunea Colinară  În ce parte a ţării este
a Transilvaniei: patru caracteristici fizico-geografice; arealele cele mai popu situată Depresiunea
late; cele mai mari oraşe; principalele activităţi economice. Colinară a Transilvaniei şi
care sunt unităţile vecine?
REŢINE
În ţara noastră, marile regiuni geografice corespund marilor unităţi de relief,
alcătuite la rândul lor din microregiuni ce corespund unor unităţi de relief de
ordin inferior, cu caracteristici diferite.
O regiune geografică bine individualizată este Depresiunea Colinară a
Transilvaniei. Aceasta ocupă partea centrală a ţării noastre (26 700 km2) şi s-a
format prin acumulări de sedimente într-o regiune scufundată din interiorul
 Peisaj în Depresiunea
lanţului carpatic.
Colinară a Transilvaniei
Relieful său scade în altitudine de la est (1 080 m în Dealul Becheci) la vest
(300 m, la ieşirea Mureşului din depresiune). La marginea unităţii, relieful este
alcătuit din dealuri şi depresiuni, iar în interior, dintr-un vast podiş cu aspect
deluros.
Clima sa, cu influenţe oceanice, este favorabilă locuirii şi practicării agriculturii:
temperaturile au valori medii anuale de 6-10°C şi precipitaţii de 500-800 mm/an.
Depresiunea Colinară a Transilvaniei este destul de bogată în ape curgătoare,
fiind străbătută de unele dintre cele mai mari râuri ale ţării (Mureş, Olt, Someş
ş.a.). Acestor ape, se adaugă iazurile şi heleşteiele din Câmpia Transilvaniei,
lacurile pe masivele de sare de la Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Dej etc.  Biserica fortificată de
Vegetaţia, constituită din păduri de foioase, a fost defrişată în cea mai mare la Biertan (judeţul Sibiu).
parte şi înlocuită cu diferite terenuri agricole (terenuri arabile, păşuni, fâneţe  În sudul Depresiunii
ş.a.), în funcţie de caracteristicile locale ale reliefului şi de fertilitatea solurilor Colinare a Transilvaniei se
(luvisoluri, cambisoluri ş.a.). găsesc numeroase biserici
Bogăţia subsolului regiunii este dată de gazul metan din domuri şi sarea din asemănătoare cu cea din
cutele diapire. localitatea săsească Biertan.
Populaţia, circa două milioane de locuitori, în majoritate români, înregis Foloseşte diferite surse
trează densităţi de peste 150 loc./km2, în culoarele Mureşului şi Târnavelor, în de informare şi realizează
depresiunile Sibiului, Făgăraşului etc., şi sub 50 loc./km2, pe interfluviile înalte un album cu cinci biserici
ale dealurilor şi podişurilor. fortificate din Transilvania.
Cele mai mari oraşe din regiune, cu peste 100 000 de locuitori, sunt
Cluj‑Napoca, Sibiu şi Târgu Mureş. Acestea sunt urmate de alte oraşe, mijlocii şi
mici, ca Bistriţa, Alba Iulia, Turda, Mediaş ş.a. cu funcţii industriale (cu industrie
energetică, a construcţiilor de maşini, chimică ş.a.) şi de servicii.
Cele mai numeroase sate sunt mici şi mijlocii (până la 1 500 de locuitori),
cu structură răsfirată şi adunată, cu funcţii agricole (cerealiere, pomi-viticole) şi
extractive (de exploatare a sării, a gazului metan).
Agricultura reprezintă ramura de bază a economiei locale. Se cultivă ce  Azomureş (Târgu Mureş),
reale, plante tehnice, plante furajere, viţă-de-vie (în podgoriile Târnave şi Alba cel mai mare producător de
Iulia), pomi fructiferi ş.a. Se cresc bovine, ovine, porcine ş.a. îngrăşăminte chimice din
Căile de comunicaţie terestre sunt construite în general în lungul văilor, iar România.
în marile oraşe sunt aeroporturi internaţionale. 113
 Fig. 1. Depresiunea Colinară a Transilvaniei LEGENDĂ Oraș
Dealuri Stațiune balneară
100.000 - 400.000 loc.
Lăpuș Aeroport
Podișuri 50.000 - 100.000 loc.
ST I L E
Târgu Lăpuș Lac Râu

V E UR
Depresiuni, văi 20.000 - 50.000 loc. Limita zonei

DE AL
Sângeorz-Băi
CAR
Ilva
DE
Bizușa-Băi Unități de relief Sub 20.000 loc. marginale

vecine Cotă
Năsăud
iţa
Bistr
PAȚ
Şi
eu
Almaş Almaş
Dej Beclean
Bistrița
I
cu
Ocna Dej Buda
Po
I
Gherla
d ișu
Fizeş
ic
lM
Na
dă
ş
Reghin
eşu
l
Som
Mureş
Căp
OR
uş Gurghiu
Cluj-Napoca
Tr
reş
I
Mu
SENI
EN
1080
a
Turda Sângeorgiu de
Sovata
ns
TA
Mureș
II APU
Câmpia Luduş Târgu Miercurea Praid

ilv
L
Turzii Ungheni
Mureș Nirajului
reș Iernut va M
ică
I
an
Mu Târna
 Aeroportul din Sibiu
Ocna Mureș Târnăveni Gade
iei
MUNȚ
Aiud Cristuru Odorheiu

Secuiesc Secuiesc
APLICĂ
ic
Dumbrăveni
M
Bazna
Blaj Mare
ul
Teiuș ava Sighişoara

Târn
od
Mediaș 1 Stabileşte dacă afirmaţiile de mai

or
Se
m
ca
şu
Ho
Alba Iulia lM
ic
Copşa Mică
Rupea jos, referitoare la Depresiunea Colinară a
Transilvaniei, sunt corecte sau incorecte:
sa
Sebeş Miercurea
Vi
t
Ol
Sibiului Agnita 1. Temperaturile medii anuale ale aeru

lui au valori cuprinse între 6 şi 10oC.
Sebe
Ocna Sibiului Făgăraș

Depr. Sib
ş
Sibiu
iul
ui Olt Victoria 2. Terenurile agricole au fost înlocuite cu
Avrig păduri de foioase.
Şerc
Cisnădie u
d 3. Majoritatea lacurilor artificiale sunt
aia
Sa Tălmaciu
iazuri şi heleşteie.
4. Principalele soluri sunt cernoziomurile.
5 0 5 10 15 km
5. În subsol se găsesc gaz metan şi petrol.
Olt
Lucrează Proiect în echipă

cu harta • Împărţiţi în patru grupe, folosiţi diferite surse de informare (manualul,
• Analizează harta de mai enciclopedii, monografii, internetul ş.a.) realizaţi câte o caracterizare com
sus (Depresiunea Colinară plexă a unei regiuni geografice, corespunzătoare unei unităţi majore de
a Transilvaniei) şi scrie în relief. grupa 1 va caracteriza o unitate montană; grupa 2, o unitate de deal;
caiet: grupa 3, o unitate de podiş şi grupa 4, o unitate de câmpie.
• două subunități de podiș • Proiectul, realizat sub forma unei mape, va conţine:
din alcătuire;
• descrierile elementelor fizico-geografice: relief, climă, ape, vegetație,
• trei ape curgătoare;
• oraşele mai mari de
faună și soluri;
50 000 de locuitori; • descrierile elementelor demografice şi economice: populaţie, aşezări
• trei staţiuni balneare. umane, resurse naturale, agricultură, industrie şi servicii;
• o hartă a regiunii şi imagini reprezentative;
• o listă bibliografică.
114
UNITATEA 7
Caracteristici ale mediului înconjurător

1. Calitatea mediului înconjurător în România.
Evoluţii recente
2. Resurse, populaţie şi elemente ale dezvoltării
sustenabile
1 Calitatea mediului înconjurător
în România. Evoluţii recente
• Care sunt componentele • Citeşte cu colegii textul de mai jos şi precizaţi: importanța componen
mediului și relațiile dintre telor mediului înconjurător; care sunt activitățile antropice care afectează
acestea? calitatea mediului înconjurător în România; măsuri care ar trebui luate
• De ce este important pentru protejarea mediului înconjurător în țara noastră.
să protejăm mediul
înconjurător? REŢINE
Mediul înconjurător este un organism ale cărui componente (aerul, apa,
vegetația, fauna, solul) sunt într-o strânsă interdependență, degradarea
uneia afectându-le și pe celelalte. Poluarea aerului nu poate fi un fenomen
izolat: substanțele nocive din atmosferă sunt spălate de precipitații și ajung
în soluri, vegetație și în rețeaua hidrografică. Poluarea apelor afectează
 Poluarea aerului cauzată în mod direct fauna și vegetația acvatică, dar și solurile și apele freatice.
de termocentrale Substanțele toxice din sol sunt vehiculate de apele de infiltrație și șiroire,
afectând calitatea apelor de suprafață și subterane, fiind asimilate de plante
și consumate de animale și oameni.
Unele activități antropice, ca defrișările, poluarea industrială și agricolă,
traficul rutier, deversările menajere ș.a., au un impact negativ asupra calității
mediului înconjurător din țara noastră.
 Stația de epurare a apei –
Cluj-Napoca Aerul este supus unei poluări intense în special în orașe și zone industriale.
Principalele surse de poluare ale aerului sunt: traficul rutier, termocentralele,
fabricile, sistemul de încălzire a populației, șantierele de construcții etc.
Știai că? Evaluarea calității aerului este efectuată de către Rețeaua Națională de
• Mai mult de o treime din Monitorizare a Calității Aerului prin intermediul a 148 de stații repartizate pe
suprafața totală a Uniunii întreg teritoriul țării. Acestea au înregistrat unele depășiri ale valorilor limită
Europene este acoperită cu pentru poluanți ca: oxizii de azot, de sulf, particule de metale grele, funingine
păduri. ș.a. La nivel național, cantitatea emisiilor principalilor poluatori atmosferici
• Poluarea aerului reprezintă
este în scădere față de ultimele decenii, dar rămâne ridicată în unele orașe
în momentul de faţă cel mai
mare risc pentru sănătate în mari (București, Iași, Braşov, Cluj-Napoca ș.a.) unde o soluţie optimă ar fi
România, numeroși români reducerea emisiilor din trafic.
suferind de afecțiuni ale Apa este folosită pentru alimentarea populației, în scop menajer, în
sistemului respirator. agricultură, în industrie (procese tehnologice ale industriei chimice, side
• București se numără printre rurgice etc., pentru spălarea și eliminarea deșeurilor, ca agent de răcire
cele mai poluate capitale în termocentrale și atomocentrale ș.a.). După utilizare, o parte din apă
din Europa, dar și în Iași, este deversată, în unele cazuri fiind încărcată cu substanțe poluante. Se
Brașov și Cluj-Napoca nivelul apreciază că, în general, apele României (râuri, lacuri, ape subterane) nu
particulelor în suspensie
suferă o poluare permanentă gravă dar există și ape afectate temporar sau
(particule fine generate de
permanent, în special în orașele mari și centrele industriale. Printre cele mai
industrie, trafic și încălzirea
locuințelor) depășeşte uneori importante măsuri care sunt necesare pentru protecția calității apelor, se
nivelul maxim acceptat de evidențiază: utilizarea raţională a resurselor de apă, reciclarea apelor uzate,
legislație. stoparea deversărilor industriale și menajere în râuri și lacuri etc.
116
Vegetația, în special pădurea, reprezintă o componentă activă a mediului și • Observă schema de mai
un factor de echilibru extrem de important. Pădurea consumă dioxid de carbon jos care evidențiază relațiile
și elimină oxigen, purifică aerul de gaze poluante și praf, favorizează infiltrarea dintre componentele
apei în sol, constituie habitatul a numeroase specii de animale etc. Dacă acum mediului.
un secol, România era acoperită de păduri în proporție de 40,6%, în prezent Relief
acest procent a scăzut la 27,5%. Efectele defrișărilor sunt grave: alunecări de
teren, inundații, accentuarea efectelor fenomenelor meteorologice extreme – Om Aer
în special seceta și, mai ales, scăderea calității aerului pe care îl respirăm.
Stoparea defrișărilor ilegale, reducerea tăierilor, reîmpăduririle sunt câteva
dintre măsurile care vor duce la creșterea suprafeței fondului forestier. Apă Sol
Solul, prin capacitatea sa de a hrăni plantele, reprezintă principalul mijloc
Viețuitoare
de producție în agricultură, sursa alimentației oamenilor. În România, mai mult
de jumătate din suprafață este acoperită de soluri fertile din clasa cernisoluri
(36%) și luvisoluri (21%). Solul are un caracter regenerabil pentru că, în cazul
unei utilizări adecvate, își reface continuu fertilitatea. Caracterul regenerabil
poate fi însă afectat până la distrugerea completă și ireversibilă a solului de
către activitățile antropice: lucrările agricole necorespunzătoare, folosirea
excesivă a îngrășămintelor și pesticidelor, pășunatul intensiv etc.
La nivelul întregii țări, suprafața degradată, afectată de eroziune excesivă,
depășește trei milioane de hectare, în timp ce aproape cinci milioane de hectare
se află într-un proces de erodare moderat. Acțiuni necesare pentru reducerea
acestui fenomen sunt: limitarea folosirii îngrășămintelor și pesticidelor, aplicarea  Pădure defrișată
unor lucrări de combatere a eroziunii solurilor, efectuarea corespunzătoare a
lucrărilor agricole și a irigațiilor etc.
APLICĂ
1 Analizează calitatea mediului înconjurător din orizontul tău local. Identifică
principalele surse de poluare și modul în care acestea afectează starea aerului,
apelor, vegetației, solurilor. În cazul în care componentele de mediu sunt în stare
de degradare, propune o listă de măsuri care ar trebui luate pentru diminuarea
acestui proces.
 Terenuri degradate
2 Analizează datele din tabelul de mai jos și rezolvă cerințele:
a. calculează cu cât a scăzut gradul de împădurire din secolul I până în anul 2019;
b. în ce scopuri au fost defrișate pădurile;
c. cu cât a scăzut suprafața pădurilor în ultimii 30 de ani;
d. construiește un grafic pe baza informațiilor din tabel, după model. Perioadele
de timp vor fi trecute pe grafic cu numerele corespunzătoare din prima co
loană a tabelului.
Investigaţie
Nr. Perioada % din suprafață %  Activitate în echipă.
Accesați site-ul
1 Secolul I 75,5 100
http://calitateaer.ro/public/
2 Secolele X-XVIII 50,3 home-page/?__locale=ro și
80
3 1829-1859 48,1 analizați harta stării calității
4 1884-1914 40,6 60 aerului în România, în timp
5 1918-1935 34,4 real.
40
6 1948-1989 32,3  Apreciați starea aerului din
7 1990-2005 31,8 20 regiunea în care locuiți, pe
8 2019 27,5 parcursul unei săptămâni.
0
 Evoluția în timp a gradului de împădurire 1 2
a teritoriului de astăzi al României  Model grafic 117
UCRAINA LEGENDĂ
DOVA
Bo Peste 300.000 ha Limită
e toș
ar ani
MOL .
uM
200.000-300.000 ha
REP
Maramureș de județ
RI
t
Sa Suceava 100.000-200.000 ha
GA Bistrița- 50.000-100.000 ha
Iași Graniță
Sălaj Năsăud Sub 50.000 ha
de stat
UN
Bihor Neamț
1 Ilfov 2 București
Ha
Cluj
rg
Mureș Vaslui
hit
Bacău
Arad
a
Alba
Co
va
Hu
A
sn
IN
Sibiu a Vrancea Galați
ne
Timiș Brașov
A
do
R
ara
C
U
Buzău
Caraș-
Pr
ea
Tulcea
IA
Brăila
Dâ
Severin Argeș
ah
Gorj
lc
mb
Vâ
ov
RB
a
Mehedin
ovi 1 Ialomița
ța
SE
2 ța
Olt
Călărași s tan MAREA
iu on
ți
 Fig. 1.
an
Dolj rg C
Giu
m
NEAGRĂ
or
România – fondul
le
30 0 30 60 90 km
Te
BULGARIA forestier pe județe
Analizează harta România – fondul forestier pe județe și numește câte trei

3
județe din fiecare categorie de mărime menţionată în legendă.
 Utilizează cunoștințele despre ceilalți factori de mediu (relief, climă) pentru a
explica distribuția pădurilor pe teritoriul României. În ce categorie de mărime,
menţionată în legendă, se încadrează judeţul tău?
 Informează-te despre amploarea defrișărilor care se practică în regiunea în care
trăiești.
Studiu de caz
 Deversare
de apă poluată Citește, cu atenţie, textul de mai jos pentru a putea rezolva cerinţele a, b, c şi d.
„Un impact negativ asupra mediului îl au unele ramuri industriale, îndeosebi
asupra poluării aerului: industria termoenergetică, din cauza emiterii de po
luanţi în aer, ca dioxid de sulf, pulberi şi dioxid de carbon, oxid de azot; industria
siderurgică, prin numărul mare de gaze eliminate şi cantităţile mari de praf ce
Calendar Eco: conţin substanţe periculoase; industria materialelor de construcţie, unde po
 21 martie Ziua luanţii-cheie sunt oxizii de azot, dioxidul de sulf şi praful (întreprinderile de
Internaţională a Pădurilor; ciment, care generează 500 tone de praf de ciment pe an); industria minieră,
 22 martie ramură care afectează mediul prin operaţiunile de extracţii, prin prelucrarea
Ziua Mondială a Apei; minereurilor şi mineralelor, prin depozitarea deşeurilor şi prin infrastructura
 22 aprilie Ziua de transport; industria chimică şi petrochimică, prin emisiile în atmosferă care
Pământului;
au, de asemenea, un impact negativ asupra mediului etc.” Analiza situaţiei
 5 iunie Ziua Mondială
a Mediului Înconjurător.
mediului înconjurător şi influenţa acestuia asupra evoluţiei economice, Roma
nian Statistical Review – Supplement nr. 10/2018.
a. care este componenta mediului înconjurător afectată de poluare;
b. ce ramuri industriale sunt evidențiate ca principali poluatori;
c. care sunt substanțele poluante emise de fiecare industrie;
d. prezența sau absența industriilor poluante exemplificate în text în regiunea
în care trăiești.
118
Resurse, populaţie şi elemente
2 ale dezvoltării sustenabile
 Citeşte textul de mai jos şi precizează: care sunt problemele sociale și  Care sunt problemele
economice cu care se confruntă țara noastră; care sunt modalitățile prin care demografice actuale?
dezvoltarea durabilă ar putea rezolva aceste probleme; care sunt obiectivele  Ce este dezvoltarea
dezvoltării durabile. sustenabilă (durabilă)?
REŢINE  Explică mesajele pe care

vor să-l transmită imaginile
În ultimii ani, țara noastră se confruntă cu probleme grave: scăderea numă de mai jos.
rului de locuitori, îmbătrânirea populației, resurse din ce în ce mai reduse,
degradări ale mediului înconjurător. Populația și activitățile economice antre
nează mari consumuri de energie, materii prime, produse agricole și industriale. a
Acestea vor conduce la o scădere mai mult sau mai puțin rapidă a resurselor
epuizabile și o poluare a celor inepuizabile sau regenerabile: aerul, apa, solurile,
pădurile ș.a.
O soluție de rezolvare a acestor probleme ar putea fi dezvoltarea sustenabilă
(durabilă).
Dezvoltarea durabilă propune crearea unui echilibru între progresul economic
și protecția mediului. Acest obiectiv poate fi atins printr-o dezvoltare economică b
echilibrat distribuită pe teritoriul țării, care să țină seama de conservarea și spo
rirea resurselor naturale, prin supravegherea strictă a impactului activităților
antropice asupra mediului înconjurător. Necesitățile actuale ale populației trebuie
satisfăcute fără a compromite existența generațiilor viitoare. Astfel se urmărește
îmbunătățirea progresivă și menținerea bunăstării populației în corelare cu folo
sirea rațională a resurselor naturale și conservarea mediului înconjurător.
În anul 2015, Adunarea Generală a ONU de la New York a adoptat un docu c
ment istoric – Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Acest document își
propune, prin cele 17 obiective ale sale, un viitor mai bun, nu doar pentru noi,
dar și pentru generațiile viitoare. Agenda 2030 a fost adoptată de România și
de Uniunea Europeană. Strategia de dezvoltare durabilă a țării noastre are la
bază aceste obiective.
APLICĂ
d
1 Cele 17 obiective sunt reprezentate în figura 1 (pag. 120). Citește
lista obiectivelor dezvoltării durabile, adoptate și de România și asociază-le
imaginilor numerotate în figură, după modelul 1-h. Împreună cu un coleg/o
colegă, alegeți unul dintre obiective și propuneți măsuri pentru realizarea sa.
a. educaţie de calitate; b. apă curată şi igienă;
c. muncă decentă şi creştere economică; d. foamete „zero”;
e. egalitate de gen; f. industrie, inovaţie şi infrastructură;
g. consum şi producţie responsabile; h. fără sărăcie;
119
i. sănătate şi bunăstare; j. energie curată la preţuri accesibile;
Știai că? k. inegalităţi reduse; l. oraşe şi comunităţi durabile;
m. viaţa acvatică – conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor;
• Uniunea Europeană sprijină n. acţiune climatică; o. pace, justiţie şi instituţii eficiente;
victimele dezastrelor naturale p. viaţa terestră – protejarea ecosistemelor terestre;
sau provocate de om în q. parteneriate pentru realizarea obiectivelor.
întreaga lume. Ea ajută anual
peste 120 de milioane de
persoane. Alături de statele
sale membre, Uniunea
Europeană este cel mai mare
donator de ajutor umanitar
din lume.
• 1,2 miliarde de persoane
trăiesc în prezent în condiții
de sărăcie extremă, iar o
persoană din opt nu are
suficientă mâncare. Potrivit
definiției internaționale,
se vorbește despre sărăcie
extremă în cazul persoanelor
care trăiesc cu mai puțin de
1,25 dolari pe zi.
• Dezbateți importanța
fiecărui domeniu, reprezentat
în imaginea de mai jos, pentru
realizarea unei dezvoltări
durabile în țara noastră.
Economic Social
 Fig. 1. Diagrama obiectivelor dezvoltării durabile
2 Citește textul următor și rezolvă cerințele:

„Principalele aspecte care trebuie luate în considerare în elaborarea
Mediu
Dezvoltare
strategiei de dezvoltare a României sunt: exploatarea resurselor minerale
durabilă cu ajutorul unor tehnologii cu impact minim asupra mediului, realizarea
de amenajări pentru epurarea apelor în vederea creșterii calității lor, dez
voltarea rețelei de bazine de retenție a apelor (lacuri de baraj, sisteme de
irigații) în vederea combaterii sezonalității scurgerii apelor de suprafață,
intensificarea activităților de împădurire în vederea conservării resurselor
forestiere și combaterii anumitor fenomene naturale cu efecte negative
(alunecări de teren, eroziune etc.).”
Raport de expertiză: Resurse Naturale, Ministerul Dezvoltării Regionale
și Administrației Publice
a. caută explicația termenilor pe care nu îi înțelegi în Dicționarul expli
cativ al limbii române;
b. găsește în text măsurile care trebuie luate în scopul protejării mediului;
c. continuă lista de măsuri referindu-te la îmbunătățirea calității mediului
înconjurător în România.
120
UNITATEA 8
România în Europa şi în lume

1. Valorile naturale şi culturale ale României
2. România ca membru ONU, NATO şi UE
1 Valorile naturale și culturale
ale României
• Cum sunt protejate valorile • Citeşte textul de mai jos şi află: din ce este format patrimoniul național;
naturale și culturale ale țării ce sunt ariile protejate și cum se clasifică; ce valori naturale şi culturale ale
noastre? țării noastre sunt incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO.
REŢINE
 Valorile naturale şi culturale reprezintă cel mai de preț patrimoniu al
României pe care trebuie să îl transmitem generațiilor viitoare.
Pentru conservarea unor elemente naturale și culturale de mare valoare,
peste 20% din suprafaţa totală a României reprezintă arii protejate, ceea
ce situează ţara noastră pe locul nouă în Uniunea Europeană. Uniunea
Mondială pentru Conservarea Naturii (IUCN) defineşte aria protejată astfel:
„un spaţiu geografic clar delimitat […] cu scopul de a se realiza conservarea
pe termen lung a naturii precum și a valorilor culturale asociate”. Ariile pro
tejate sunt esenţiale în conservarea patrimoniului natural şi cultural, deoa
 Cheile Bicazului,
rece includ cele mai reprezentative şi semnificative zone din punct de vedere
Parcul Național Cheile
Bicazului-Hășmaș
al biodiversităţii, al valorilor naturale şi culturale. România se poate mândri
cu valori naturale de mult pierdute în restul țărilor europene: suprafețe în
tinse de păduri virgine, peste jumătate din efectivele de urși, lupi și râși ale
Știai că? continentului etc.
În cele peste 1 000 de arii naturale protejate sunt conservate: ecosisteme,
• Primele arii protejate
peisaje, elemente floristice, forestiere, faunistice, geologice, speologice ș.a.
din România datează din
Evul Mediu. În anul 1467 deosebit de valoroase.
este atestată documentar În România există:
braniştea dăruită de Mircea  trei rezervații ale biosferei (arii naturale de interes internațional): Delta
cel Bătrân Mănăstirii Cozia. Dunării, Parcul Național Retezat, Pietrosul Rodnei;
Braniştile erau păduri cu  13 parcuri naționale: Buila-Vânturarița, Călimani, Ceahlău, Cheile
arbori bătrâni în care era Bicazului–Hășmaș, Cozia, Defileul Jiului, Domogled–Valea Cernei, Măcin,
interzisă tăierea lemnelor. Nera–Beușnița, Piatra Craiului, Retezat, Rodnei, Semenic–Cheile Carașului;
• În anul 1904, se înființează  16 parcuri naturale: Apuseni, Balta Mică a Brăilei, Bucegi, Cefa, Comana,
prima rezervaţie naturală
Defileul Mureșului Superior, Grădiștea Muncelului–Cioclovina, Lunca Joasă
din spaţiul românesc: Codrul
secular Slătioara. a Prutului Inferior, Lunca Mureșului, Munții Maramureșului, Porțile de Fier,
• Cel mai vechi parc național Putna–Vrancea, Văcărești, Vânători–Neamț. Din această categorie fac parte
datează din anul 1935 – și cele două geoparcuri: Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului și Geoparcul
Parcul Naţional Retezat. Platoul Mehedinți.
• Parcul Natural Văcărești  câteva sute de rezervații naturale: Bosanci (Podișul Sucevei), Cheile
este primul parc natural Tătarului (Munții Bucegi), Platoul Meledic, Vulcanii Noroioși (Subcarpații
urban din România și prima Curburii), Detunata Goală (Munții Apuseni), Lacul Sfânta Ana (Carpații
arie naturală protejată din Orientali) ș.a. și monumente ale naturii: Babele şi Sfinxul (Munții Bucegi),
municipiul București.
Doisprezece Apostoli (Munţii Călimani), Gheţarul de la Scărișoara (Munții
Apuseni), Podul lui Dumnezeu (Podișul Mehedinți) etc.
122
UCRAINA
Munții
Maramureșului Știai că?
RE
RI
Pietrosul Munții
P.
GA Rodnei Rodnei
• Județul cu cel mai mare
M
Vânători-
UN
Călimani
număr de rezervații
OL
Neamț
Ceahlău
Cefa Defileul
naturale este Alba, care
DO
Mureșului Superior
Cheile Bicazului- adăpostește 76 de astfel de
VA
Hășmaș
Apuseni arii protejate.
Lunca • Delta Dunării este
Mureșului Geoparcul Dinozaurilor Putna
Lunca Joasă a A singura deltă din lume,
IN
B ega Țara Hațegului
Vrancea
declarată rezervaţie a
ş
T im i
Grădiștea Muncelului-
Cioclovina
Piatra
Craiului
Prutului Inferior
RA
biosferei. În Delta Dunării,
UC Delta
Retezat
Semenic- Cozia
Defileul
Cheile Carașului
Domogled-
Jiului Bucegi există 20 de zone strict
Nera-Beușnița
Valea Cernei
Buila-
Vânturarița Balta Mică
Munții Dunării protejate, reprezentative
Măcinului
-Sinoe ar
Geoparcul pentru ecosistemele
Razim l lagun
a Brăilei
Platoul Mehedinți
SE
plexu
Porțile de
Fier Văcărești
naturale, terestre şi
Com
R acvatice din rezervaţie,
BI Comana
cele mai mari fiind: Roșca–
A Du
narea
Buhaiova și Periteașca–
BULGARIA
30 0 30 60 90 km Leahova.
LEGENDĂ Grind Lac

Râu, fluviu
Rezervație a biosferei 0 - 200 m 1000 - 1500 m
Canalul Dunăre -
Parc național 200 - 500 m 1500 - 2000 m Marea Neagră
Parc natural 500 - 1000 m 2000 - 2544 m Graniță de stat
 Fig. 1. România – repartiția ariilor protejate
 Coloanele de bazalt,
Rezervația Detunata Goală
 Parcul natural Văcărești  Lacul Sfânta Ana
 Patrimoniul cultural este definit, prin legislația în vigoare în România, ca

fiind „format din totalitatea bunurilor care reprezintă o mărturie și o expresie a
valorilor, credințelor, cunoștințelor și tradițiilor naționale.”
România este țara care a contribuit la patrimoniul cultural universal cu mari
valori ale literaturii, muzicii şi artelor plastice, prin intermediul operelor lui Mihai
Eminescu, Mircea Eliade, Nicolae Iorga, George Enescu, Constantin Brâncuşi,
Nicolae Grigorescu ș.a.
Patrimoniul cultural cuprinde o colecție de mărturii excepționale ale creati  Statuia lui Mihai
vității poporului român de-a lungul istoriei sale: situri arheologice, clădiri, Eminescu în fața Ateneului
monumente, castele, picturi, sculpturi, cântece, dansuri, meșteșuguri, tradiții, Român, București
obiceiuri etc.
123
Valorile naturale şi culturale excepționale ale țării noastre sunt recunoscute
pe plan internațional și sunt incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO
(Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură). Acestea sunt:
șase situri culturale (bisericile din Moldova, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici
 Biserica Peri, fortificate din Transilvania, cetățile dacice din Munții Orăștiei, centrul istoric al
județul Maramureș Sighișoarei și bisericile de lemn din Maramureș) și două situri naturale (Delta
Dunării și pădurile seculare și virgine de fag din Carpați). România are și șapte
elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial: dansul călușului, doina, meșteșugul
ceramicii de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, dansul feciorescul de Ticuș,
meșteșugul de ţesere a scoarţelor româneşti tradiţionale și practicile culturale
asociate zilei de 1 Martie.
APLICĂ
 Coloana Infinitului,
1 Analizează harta România – repartiția ariilor protejate şi precizează
Târgu Jiu, opera sculptorului
unitatea de relief în care sunt localizate cele mai multe parcuri naționale,
Constantin Brâncuși
parcuri naturale și rezervații ale biosferei. Găsește trei argumente care să
explice această situație.
Dicţionar 2 Scrie un eseu despre importanța protejării patrimoniului natural și cul
geoparc – teritoriu ce tural al poporului nostru.
cuprinde elemente de interes
geologic deosebit, alături de Investigaţie
elemente de interes ecologic,
arheologic, istoric și cultural  Informează-te și realizează o listă cu:
monument al naturii – arie  bisericile din Moldova;
naturală protejată a cărei  satele cu biserici fortificate din Transilvania;
valoare deosebită este strict  cetățile dacice din Munții Orăștiei;
protejată, cu scopul păstrării  bisericile de lemn din Maramureș care figurează în patrimoniul UNESCO.
trăsăturilor naturale specifice
parc natural – arie
naturală protejată în care
se urmărește menținerea
peisajului natural existent și
în care activitățile umane se
integrează cadrului natural
din care fac parte
parc național – teritoriu
delimitat unde sunt impuse
anumite reguli cu scopul de
a proteja mediul natural de
activitățile omului
pădure virgină – pădure
care nu a fost afectată
semnificativ de intervenția  Mănăstirea Voroneț, județul Suceava  Satul Viscri, județul Brașov
omului
rezervație speologică – Proiect în echipă
rezervație care protejează
forme ale reliefului carstic • Formați echipe și realizați postere de prezentare a personalităților
(peșteri, caverne) marcante din trecutul cultural al județului vostru.
124
2 România ca membru ONU, NATO și UE
 Citeşte cu colegii textul de mai jos și precizați importanţa ONU, NATO şi  Ce ştii despre Uniunea
UE pentru ţara noastră.  Care au fost anii aderării la cele trei organizaţii inter Europeană? Dar despre
naţionale? Organizaţia Tratatului
Atlanticului de Nord?
REŢINE
În prezent, activitatea politică şi economică internaţională este reglementată Știai că?
printr-o serie de acorduri între state, astfel încât nicio ţară nu poate rămâne
izolată de restul lumii pe termen lung. • Adunarea Generală
Nici România nu este o ţară izolată. Pentru a-şi asigura necesarul de materii este singurul organ ONU
prime, produse prelucrate (fără de care nu se poate dezvolta economic) şi secu în care toate statele au
ritatea, ţara noastră a aderat şi este membru al celor mai importante organizaţii reprezentare egală.
politice, economice şi militare. • Organizaţia Mondială
a Sănătăţii are rolul de a
a. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), înfiinţată la 24 octombrie 1945, este menţine şi coordona situaţia
cea mai mare organizaţie a lumii (193 de state). Sediul său este la New York. sănătăţii populaţiei pe glob.
România este membră din anul 1955. Monitorizează, evaluează
Obiectivele organizaţiei sunt: starea de sănătate şi oferă
 menţinerea păcii şi securităţii internaţionale; suport tehnic ţărilor.
 realizarea cooperării internaţionale în domeniile: economic, social, cultural
şi umanitar. • Împreună cu un coleg/o
În cadrul ONU funcţionează mai multe agenţii şi organizaţii specializate: colegă, accesaţi site-ul https://
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), www. unicef.org/romania/ro,
Fondul pentru Copii al Naţiunilor Unite (UNICEF), Organizaţia Mondială a vă informaţi şi realizaţi un
Sănătăţii (OMS), Fondul Monetar Internaţional (FMI) ş.a. pliant pentru promovarea
activităţii UNICEF România.
b. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a fost înfiinţată în
anul 1949, ca urmare a „Războiului Rece”.
În prezent, NATO este formată din 29 de state, de pe trei continente: Europa,
America de Nord şi Asia. România este membră din anul 2004.
Dacă, iniţial, obiectivul principal al NATO a fost unul militar, după anul 1991
şi-a redefinit şi lărgit obiectivele, prin intensificarea cooperării între statele
 Sigla UNICEF (Fondul pentru
membre, în diferite domenii (economic, ştiinţific ş.a.).
Copii al Naţiunilor Unite)
România, ca stat membru al NATO, a participat cu trupe de menţinere a
păcii în Peninsula Balcanică, Afganistan ş.a.
Dicţionar
„Războiul Rece” –
perioadă (1947-1991)
de tensiuni şi confruntări
politice între Uniunea
Sovietică şi Statele Unite
ale Americii, în care s-au
 Sediul central al ONU (New York)  implicat şi aliaţii lor
125
Membrii NATO
LEGENDĂ
State care nu fac parte din NATO
1949
1 Statele Unite
ale Americii
2
11
e
4
2 Canada tin 20
I-le Aleu 8
7 3 21
3 Danemarca 5
22
6 15 18
4 Norvegia 19 23
12 17
5 Țările de Jos 24 25
1
27
6 Regatul Unit 9 29 26
NTIC
OCEANUL ATLA
28
16
al Marii Britanii 10 13 14
și al Irlandei
de Nord
7 Belgia
8 Luxemburg
9 Italia
Arh. Hawai

500 0
500 1000 1500 km
10 Portugalia
3

11 Islanda 1952

1955 1982 1999
2004 2009 2017
12 Franța 13 Grecia 15 Germania 16 Spania 17 Ungaria 20 Estonia 24 Slovenia 27 Croația 29 Muntenegru

14 Turcia 18 Polonia 21 Letonia 25 România 28 Albania

19 Cehia 22 Lituania 26 Bulgaria
23 Slovacia

I-le Galapagos
13
14

 Fig. 1. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)

IC NT

LA
AT
N UL
EA
Investigaţie
OC
I. Pitcairn  „Participarea militarilor Armatei României la misiuni internaţionale 16 de

combatere a terorismului, de sprijinire a păcii sau umanitare este dovada
 Sediul general NATO profesionalismului lor. Aceste misiuni, […] desfăşurate sub egida NATO, UE
(Bruxelles) şi ONU, sunt expresii ale îndeplinirii angajamentelor pe care România şi le-a
asumat ca membru al comunităţii internaţionale” (https://www.defense.
I-le Chatham ro/ misiuni-internationale)
 Foloseşte diferite
I-le Falkland
surse de informare şi realizează o listă cu participările
Armatei Române, sub egida NATO şi ONU, la misiunile internaţionale de
ke
ra
menţinere a păcii r.
Dşi combaterii terorismului.
St
REŢINE
 Aplicaţie militară
c. Uniunea Europeană
Pe glob, Uniunea Europeană este cea mai importantă grupare regio
nală, economică şi politică: •realizează o treime din Produsul Intern Brut
mondial; •este cel mai mare exportator mondial; •este lider mondial în
domeniul activităţilor turistice.
Din nucleul său, constituit din şase ţări ale Europei Centrale şi de Vest
(Italia, Franţa, Belgia, Ţările de Jos, Luxemburg şi Germania de Vest) care
au înfiinţat Comunitatea Economică Europeană (1957), UE s-a extins
radiar spre celelalte regiuni ale continentului. În prezent numără 27
de state, ţara noastră devenind membru în anul 2007. Datorită acestui
 Sediul Parlamentului Uniunii statut, în cadrul Pieţei Unice România şi-a lărgit relaţiile economice,
Europene (Strasbourg) culturale etc. cu celelalte state membre. Peste 70% din comerţul ţării
noastre se realizează cu ţările UE.
126
LEGENDĂ State membre ale UE
State care nu fac parte din UE
State membre-
fondatoare
(1951-1957)
1 Belgia
2 Țările de Jos
3 Luxemburg 13 14
4 Germania
5 Italia
6 Franța
15
State care au 16
aderat în 1973 8 17
3
7 Irlanda
Danemarca 7 2
8
4 18
1 ASIA
19
State care au 20
aderat în 1981 12
6 21
9 Grecia 22 25
5 27
26 Marea Neagră
State care au
aderat în 1986 10 11
Portugalia rană 9
ASIA
Medite
10
Marea
11 Spania 250 0 250 500 750 km 23
AFRICA 24
State care au State care au State care au

aderat în 1995 aderat în 2004 aderat în 2007
12 Austria 15 Estonia 20 Slovacia 25 România
13 Suedia 16 Letonia 21 Ungaria 26 Bulgaria Dezbateţi!
14 Finlanda 17 Lituania 22 Slovenia
18 Polonia 23 Malta State care au Piaţa Unică asigură în
aderat în 2013
19 Cehia 24 Cipru mod real transpunerea
27 Croaţia
celor patru libertăţi
fundamentale într-o piaţă
 Fig. 2. Uniunea Europeană (UE) fără frontiere în cadrul UE.
 Identificaţi, pe graficul de
APLICĂ mai jos, cele patru libertăţi
şi explicaţi importanţa
1 Scrie în caiet: acestora în crearea pieţei
fără frontiere.
a. anii în care România a fost primită în ONU, NATO şi UE;
b. principala organizaţie care îi asigură României securitatea militară;
c. principala organizaţie care îi acordă sprijin în dezvoltarea economică. Piața Unică
2 Observă pe harta Uniunii Europene (figura 2) şi scrie în caiet:
Libera circulaţie
a. ţările vecine României care fac parte din UE; a persoanelor
b. ţările vecine României care nu fac parte din UE.
3 Scrie în caiet câte două argumente care să Libera circulaţie
a mărfurilor
arate avantajele României în calitatea sa de membru
al ONU, NATO şi UE. Libera circulaţie
4 Foloseşte diferite surse de informare şi scrie a capitalului
în caiet:  Simboluri ale UE
a. simbolurile UE; Libera circulaţie
a serviciilor
b. importanţa bazelor militare de la Mihail Kogălniceanu (judeţul Constanţa)
şi Deveselu (judeţul Olt) pentru securitatea Europei.
127
R ec a p it u la re
şi ev a lu a re fi n a lă
a. Recapitulare
I Explică termenii şi noţiunile: regiune geografică, mediu înconjurător, rezervaţie a

biosferei şi energie alternativă.
II omânia este membră a UE şi NATO. Precizează două avantaje de care beneficiază ţara
R
noastră, datorită acestui statut.
III Compune, în caiet, un scurt text cu titlul: „Valorile culturale ale României incluse în patrimoniul
mondial UNESCO.”
1. Bacău a. Bucureşti-Ilfov
IV S crie în caiet asocierile dintre b. Centru
judeţe (A) şi regiunile de 2. Caraş-Severin
3. Dâmboviţa c. Nord-Est
dezvoltare din care fac parte A d. Nord-Vest B
(B), după modelul: 4. Gorj
5. Harghita e. Sud-Est
8 – i. O regiune de dezvoltare f. Sud – Muntenia
din coloana B nu are 6. Sălaj
7. Vrancea g. Sud-Vest – Oltenia
corespondent în coloana A. h. Vest
V Asociază cifrele care marchează spațiile libere din următorul text cu termenii corespunzători
din lista de termeni de mai jos:
Termocentralele folosesc ca materie primă pentru producerea energiei electrice …1… . Cea mai
mare termocentrală din România se află la …2… . Cea mai mare hidrocentrală din țara noastră,
…3…, este amenajată pe …4… . Singura centrală …5… din țara noastră se află la Cernavodă. Cel mai
mare parc eolian din România se află în județul …6… .
Listă de termeni: Argeș, combustibili fosili, Constanța, eoliană, Dunăre, minereuri neferoase,
nucleară, Piatra Neamț, Porțile de Fier I, Timiș, Turceni, Vidraru.
VI ealizează în caiet o diagramă, după modelul de mai jos, în care să compari geografic Dealurile
R
de Vest şi Subcarpaţii.
Pentru comparaţie, ai în vedere: treptele de relief; influenţele climatice; grupele de râuri, în
funcţie de direcţia de curgere şi colector; zonele/etajele de vegetaţie; clasele sau tipurile de
soluri; resursele subsolului; categoria de teren cu cea mai mare pondere în cadrul structurii
fondului funciar; tipurile de transporturi; tipurile de turism.
deal
DEALURILE
SUBCARPAȚII
DE VEST
128
b. Evaluare finală
Harta de mai jos se referă la subiectele I – V. Pe ea sunt marcate: cu litere de la A la F, unități/
subunităţi de relief, cu litere de la a la f, râuri/fluvii și cu numere de la 1 la 6, orașe.
I Scrie în caiet: Unităţi de relief,
LEGENDĂ
râuri şi oraşe Unitate / subunitate
1. unităţile sau subunităţile de relief marcate pe hartă 4 e de relief
cu literele A, B, C şi D;
6
Limită de unitate /
1 subunitate de relief
2. râurile marcate, pe hartă, cu literele b, c, d şi e; E D Râu Oraş
3. oraşele marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2, 3 şi 4. B d Graniță de stat
c 6
II S crie în caiet răspunsurile corecte care b
F 2
3
completează afirmaţiile de mai jos: 5 4

f
1. râul afluent al Siretului este marcat, pe hartă, cu C A
litera … 3
a
2. portul Galaţi este situat pe apa curgătoare marcată,
pe hartă, cu litera …
3. râul care străbate o regiune cu domuri gazeifere este marcat, pe hartă, cu litera …
4. cute diapire cu sare, gaze naturale şi podgoria Odobeşti se găsesc în unitatea/subunitatea de
relief marcată, pe hartă, cu litera …
5. Centrala nucleară (atomoelectrică) de la Cernavodă este amplasată în unitatea de relief marcată,
pe hartă, cu litera …
III S crie în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai
jos după model: 1 – a.:
1. Reşedinţa judeţului Dolj este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 5 d. 6
2. Râul cu izvorul în Munţii Poiana Ruscă este marcat, pe hartă, cu litera:
a. b b. c c. e d. f
3. Judeţele cu cele mai mari comunităţi de maghiari sunt situate în unitatea de relief marcată, pe
hartă, cu litera:
a. A b. B c. C d. D
4. Podgoria Murfatlar este situată în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. E
5. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se află o parte din teritoriul judeţului:
a. Alba b. Călăraşi c. Hunedoara d. Suceava
IV Caracterizează în caiet unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C, precizând:

a. două unităţi majore vecine; d. două resurse ale subsolului;
b. două caracteristici ale reliefului; c. două judeţe cu teritorii în această unitate.
c. două ape curgătoare;
V ompară din punct de vedere geografic unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele B şi
C
D, precizând în caiet patru deosebiri referitoare la: modul de formare a reliefului; influenţele
climatice exterioare; activităţile agricole; tipurile de turism.
Grilă de evaluare I + II + III + IV + V = 90 puncte:

= 15 p.;
Subiectul I (3 x 8) = 24 p.; Subiectul II (5 x 3) = 15 p.; Subiectul III (5 x 3)
Subiectul IV (5 x 4) = 20 p.; Subiectul V (4 x 4) = 16 p.
10 puncte din oficiu. Total = 100 puncte 129

Geo 8 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geo 8 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației şi Cercetării

Ioan Mărculeț Manuela Popescu

EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ S.A.

116.111 - numărul de telefon de asistență pentru copii

Ioan Mărculeț Manuela Popescu

Geografie clasa a VIII-a

EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ S.A.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ S.A. Comenzi pentru această lucrare se primesc:

Hărți: Marius Lungu

Redactor: Oana Nistor

Copertă, concept grafic și tehnoredactare: Gabriela Dimitriu

Număr de plan: 65202/2020

1. Poziţia geografică ............................................................... 9

2. Relieful României ............................................................... 15

3. Clima, apele, vegetaţia, fauna şi solurile....................... 49

5. Activităţile economice ...................................................... 85

6. Regiuni geografice şi dezvoltarea regională ............. 109

7. Caracteristici ale mediului înconjurător ..................... 115

8. România în Europa şi în lume ....................................... 121

Manualul cuprinde: Relieful României

Varianta tipărită și Varianta digitală

(similară cu cea tipărită, are în plus activități

multimedia interactive de învățare, cu rolul

de a spori valoarea cognitivă). UNITATEA 5 UNITATEA 6 UNITATEA 7 UNITATEA 8

Manualul este structurat

Structura unităților de învățare

9 Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei 5 APELE

Lecții de predare-învățare Recapitulare și evaluare secvențială / finală

Conținuturi DESCOPERĂ l REȚINE l APLICĂ l Amintește-ți! l Știai că? Lucrează

l UCRAINA BOTOȘANI Nume de județ

l Proiect în echipă l Dicționar l Studiu de caz l Situație-problemă l Dezbatere l Portofoliu

BIHOR Cluj-Napoca REP.

 Numește județele vecine.

Alba Iulia Sfântu AȚ

 Ce este temperatura? Dar RIN Ș Tulcea

hidrografice, biogeografice de climatice,

 Ce este temperatura? Dar Ș-SE

mediu optim unor specii ţestoasă, vipera cu corn, scorpionul

 Argumentează lipsa de uniformitate a temperaturii aerului și precipitațiilor

nente din zona temperată?

în care trăiești și250

• Care sunt fenomenele de mai

• Citeşte textul precizează poţi feri de fenomenele

• Citeşte textul de mai jos şi precizează

ferice şi hidrografice extreme. Ce faci în caz de inundaţie?  Dar dacă

atmosferice care pot produce eşti

1. Temperatura aerului Știai că? atmosferice care pot produce

Reprezintă una din componentele de bază ale climei, fiind caracterizată

folosesc hărțile climatice cu

dedemai producerii unor fenomene climatice de risc de risc

izoterme orașele-reședință traversate.

folosesc hărțile climatice cu Giurgiu

unei localităţi, un adăpost locurile înalte, copacii înalţi izolaţi.

CBaiaRMare 10° - 11° C >11°C

Mare 6° - 10° C 10° - 11° C

Suceava  Bucureşti, 3.02.1954

Regiune istorică puţin 30caută de ultimul fulger până să înînalţi

BANAT  Craiova – cladirea primăriei

Iaşi specii este înrudit; de ce

Baia Mare <0° -C11°

cu harta București fi diminuate prin localităţi,

Piatra-Neamţ6° - 10° C este considerat