Romania Caiet de Geografie Pentru Clasa

IOAN MĂRCULEȚ  CĂTĂLINA MĂRCULEȚ
R O M Â N I A
Caiet de geografie pentru clasa a VIII-a
Editor: Şcoala Gimnazială Discovery, Voluntari
ISBN 978-973-0-38744-5
București
2023
Școala Gimnazială Discovery, Voluntari Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București
******************************************************************************************************************************************************************************************************
ROMÂNIA
Caiet de geografie pentru clasa a VIII-a
UTILIZATOR
Nume și prenume................................................
.................................................................................
Clasa.......................................................................
Editor: Şcoala Gimnazială Discovery, Voluntari
ISBN 978-973-0-38744-5
București
2023
România. Caiet de geografie pentru clasa a VIII-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, ISBN 978-973-0-38744-5, București, 2023
1
******************************************************************************************************************************************************************************************************
ȘCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY COLEGIUL NAȚIONAL „I. L. CARAGIALE”

www.ScoalaDiscovery.ro www.cnilcb.ro
Voluntari-Pipera – Str. Drumul Potcoavei nr. 100 București – Calea Dorobanților nr. 163, Sector 1
Tel. 0212.690.036 Telefon: 0212.301.021
scoaladiscovery@yahoo.com colegiul_caragiale_buc@yahoo.com
Referenți:
Prof. gr. I Mariana GHERGHINĂ, Liceul Teoretic „Constantin Brătescu”, Isaccea
Prof. dr. Andreea-Sabina SCRIPCĂ, Liceul Tehnologic „Vlădeasa”, Huedin
Prof. gr. I Sorin MIRCEA, Școala Gimnazială Prejmer–Brașov
Prof. gr. I Mircea FURDUI, Colegiul Economic „George Barițiu”, Sibiu
Peof. gr. II Maria ANTONI, Școala Gimnazială Nr. 4, Lugoj
Caietul a fost elaborate în scopul lucrului cu manualul şcolar publicat la Editura Didactică și
Pedagogică (autori: Ioan Mărculeţ, Manuela Popescu, Marius Lungu şi Cătălina Mărculeţ) şi
aprobat prin Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 5703/07.10.2020. El reprezintă
reeditarea auxiliarului Geografia României. Caietul elevului pentru clasa a VIII-a (2021, autor
Ioan Mărculeţ), cu numeroase modificări.
Prezenta lucrare nu se comercializează. Reproducerea integrală, multiplicarea prin orice mijloace
și sub orice formă, cum ar fi scanarea, xeroxarea, transpunerea în format electronic sau audio, punerea
la dispoziția publică, inclusiv prin internet sau prin rețele de calculatoare, stocarea permanentă sau
temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informațiilor, cu scop comercial sau
gratuit, precum și alte fapte similare săvârșite fără permisiunea scrisă a autorilor reprezintă o încălcare
a legislației cu privire la protecția proprietății intelectuale și se pedepsesc în conformitate cu legislația
în vigoare.
ISBN 978-973-0-38744-5
Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
catalina.marculet@gmail.com
2
******************************************************************************************************************************************************************************************************
CUPRINS
Domeniul de conținut: Poziția geografică Domeniul de conținut: Activitățile economice

Poziția geografică. Elemente definitorii și Agricultura. Fondul funciar agricol – potențial și
consecințe. Statele vecine / 4 valorificare / 47
România – țară carpatică, dunăreană, pontică și Agricultura. Regiunile agricole – elemente speci-
central europeană / 5 fice / 48
Domeniul de conținut: Relieful României Agricultura. Valorificarea produselor agricole –
tradiţie şi modernitate / 49
Relieful – caracteristici generale / 7
Resursele naturale și industria. Resursele naturale și
Unitățile majore de relief / 8
valorificarea lor / 49
Carpații Orientali / 9
Resursele naturale și industria. Industria energetică
Carpații Meridionali / 11
și a energiei electrice / 50
Carpații Occidentali / 13
Resursele naturale și industria. Industria
Depresiunea Colinară a Transilvaniei / 15
construcțiilor de mașini / 52
Subcarpații / 16
Serviciile. Căile de comunicație și transporturile / 53
Podișul Getic și Podișul Mehedinți / 18
Serviciile. Comerțul și turismul / 54
Podișul Moldovei și Podișul Dobrogei / 20
Aplicații practice și studii de caz / 56
Dealurile de Vest și Câmpia de Vest / 22
Câmpia Română / 24 Domeniul de conținut: Regiuni geografice și
Delta Dunării și platforma continentală a Mării dezvoltarea regională
Negre / 26 Regiuni geografice și dezvoltarea regională / 57
Aplicații practice și studii de caz / 28 Domeniul de conținut: Caracteristici ale
mediului înconjurător
Domeniul de conținut: Clima, apele, vegetația,
Caracteristici ale mediului înconjurător / 60
fauna și solurile
Clima. Factorii genetici / 29 Domeniul de conținut: România în
Clima. Elementele climatice / 30 Europa și în lume
Clima. Particularitățile climatice regionale / 31 România în Europa și în lume / 61
Apele. Dunărea / 32
Note (însemnări) / 64
Apele. Râurile interioare / 33
Apele. Lacurile și apele subterane / 34
Apele. Marea Neagră / 35
Vegetația, fauna și solurile / 36
Aplicații practice / 38
Domeniul de conținut: Populația, așezările omenești și
organizarea administrativ-teritorială
Populația – elemente și structuri geodemografice / 39
Așezările rurale – evoluție și diferențieri teritoriale / 40
Așezările urbane – evoluție și caracteristici actuale / 41
Caracterizarea geografică a orașului București / 43
Organizarea administrativ-teritorială / 44
Aplicații practice și studii de caz. Caracterizarea
unor orașe / 45
3
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Domeniul de conținut: Poziția geografică
Poziția geografică
Elemente definitorii şi consecințe
Statele vecine
 Poziția geografică
 Observă hărțile din manual (p. 10) și scrie în caiet:
a. emisferele în care se află România: în latitudine = ________________________________ și în longitudine =
________________________________
b. coordonatele geografice care se intersectează pe teritoriul țării noastre: _____________________________
__________________________________________________________________________________________
c. poziția geografică a României în cadrul Europei: _________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
d. distanța țării noastre față de punctele extreme ale Europei: Capul Nord = ________________; Munții Ural =
________________; Capul Matapan = ________________; Capul Roca = ________________.
Coordonatele geografice și așezarea în cadrul Europei, demonstrează faptul că România:

 în latitudine, se află la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, în zona cu climă temperată;
 în longitudine, este situată la jumătatea distanței dintre Munții Ural și țărmul atlantic al Peninsulei Iberice.
 climatul este cu influențe dinspre celelalte regiuni geografice ale continentului;
 vegetația este caracteristică întrepătrunderii pădurii cu stepa.
 Elemente definitorii și consecințe

Teritoriul României are suprafața de 238.397 km2 și formă compactă. Prin această întindere, țara noastră
ocupă locul 13 în Europa și locul 82 pe glob.
 Identifică pe harta din manual (p. 11) și în textul de mai jos și scrie în caiet:
a. paralela care împarte țara în două părți aproape egale: ___________________________________________
b. punctele geografice extreme ale țării: la nord: ____________________; la est: ____________________;
la sud: ____________________; la vest: ____________________.
c. anul în care România a devenit membru al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord: _________________
d. anul în care România a devenit membru al Uniunii Europene: ______________________________________
Datorită importanței geostrategice și economice, România este stat membru al Tratatului Atlanticului de
Nord (din 2004) și al Uniunii Europene (din 2007).
Aplicație:

Folosește harta administrativă a României, din manual (p. 79), și completează în tabel
județele în care se găsesc punctele extreme ale țării noastre.
Punct extrem Județ Punct extrem Județ
Sulina Zimnicea
Beba Veche Horodiștea
 Statele vecine
Granițele României au fost stabilite prin Tratatul de la Paris (1945), au lungimea totală de 3 149,9 km și
se desfășoară pe uscat și pe apă (Dunăre, Prut, Tisa, Mureș, Nera ș.a.).
4
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Toate statele vecine țării noastre fac parte din Organizația Națiunilor Unite.
 Analizează harta de mai jos („România – punctele extreme și statele vecine”).
Folosind harta din manual (p. 11), scrie în caiet:
coordonatele geografice marcate, pe România – punctele extreme și statele vecine
harta alăturată, cu:
I. ……………………………………………………………………
II. …………………………………………………………………..
III. ………………………………………………………………….
numele statelor vecine României
marcate, pe harta alăturată, cu:
A. …………………………………………………………………..
B. …………………………………………………………………..
C. …………………………………………………………………..
D. …………………………………………………………………..
E. …………………………………………………………………..
numele punctelor extreme marcate, pe
harta alăturată, cu:
a. ………………………………………………………………….. b. …………………………………………………………………..
c. ………………………………………………………………….. d. …………………………………………………………………..
numele punctelor de graniță marcate, pe harta alăturată, cu:
1. ………………………………………………………………….. 2. …………………………………………………………………..
3. ………………………………………………………………….. 4. …………………………………………………………………..
5. ………………………………………………………………….. 6. …………………………………………………………………..
7. …………………………………………………………………..
 Cu ajutorul informațiilor din manual („REȚINE”, p. 12), completează tabelul de mai jos.
Statul vecin Elemente de conectare geografică cu România
Bulgaria
Rep. Moldova
Serbia
Ucraina
Ungaria
     
România – ţară carpatică, dunăreană,

pontică şi central europeană
Elementele fundamentale care definesc spațiul românesc sunt date de așezarea țării în partea centrală a
Europei, în spațiul carpatic, dunărean și pontic. Acest teritoriu de interconectare a Munților Carpați, Dunării și
Mării Negre, reprezintă leagănul de formare și de locuire multiseculară a poporului român.
 România – țară carpatică

Atributul de „carpatic” aparține tuturor statelor care dețin proporții dominante din ansamblul Munților Carpați.
 Citește textul din manual („REȚINE”, p. 13) și răspunde la următoarele întrebări:

a. De ce România este considerată țară carpatică? _________________________________________________
5
******************************************************************************************************************************************************************************************************
__________________________________________________________________________________________
b. De ce Munții Carpați au fost și sunt importanți pentru poporul român? ______________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Aplicație:
 Rezolvă exercițiul de la secțiunea „Lucrează cu harta”, din manual (p. 13).
Statele carpatice: ______________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 România – țară dunăreană (danubiană)

 Folosește conținutul manualului școlar („REȚINE”, p. 14) și scrie în caiet:
a. de ce România este considerată țară dunăreană; ________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. de ce Dunărea a fost și este importantă pentru țara noastră. ______________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Aplicație:
 Urmărește pe harta din atlas cursul Dunării de la Galați spre izvoare. Care sunt țările cu
care România poate dezvolta relații economice pe baza transportului fluvial?
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 România – țară pontică

 Citește textul din manual („REȚINE”, p. 14) și răspunde la următoarele întrebări:
a. De ce România este considerată țară pontică? __________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. De ce este importantă Marea Neagră pentru România? __________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Aplicație:
 Urmărește pe harta din manual (p. 14, „Regiunea Mării Negre”) și scrie numele statelor cu
ieșire la Marea Neagră.
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 România – țară central europeană

Prin poziția geografică, România aparține Europei Centrale, alături de state precum Austria, Germania,
Cehia, Polonia, Ungaria ș.a. cu care întreține o serie de relații economice și politice, conferite de statutul de
membru al Uniunii Europene.
 Prin această poziție geografică în Europa Centrală, țara noastră are unele avantaje
economice. Cu ajutorul manualului școlar („REȚINE”, p. 14), precizează care sunt aceste avantaje.
     
6
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Domeniul de conținut: Relieful României
Relieful – caracteristici generale
 Varietatea, proporționalitatea și simetria reliefului

Relieful României, cuprins între 0 m (la țărmul Mării Negre) și 2.544 m (vf. Moldoveanu), reprezintă
suportul pentru celelalte componente naturale și pentru activitățile social-economice și este definit de
următoarele caracteristici: varietate, proporționalitate și simetrie.
 Folosește manualul școlar („REȚINE”, p. 16) și scrie ce înțelegi prin:
a. varietatea formelor de relief din România;
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. proporționalitatea reliefului României;
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
c. simetria reliefului României.
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Aplicație:
 Rezolvă, în caiet exercițiul  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 16).
 Realizează un profil asemănător cu cel de mai jos, pe direcția vest–est, urmărind …
 Formarea și evoluția reliefului

 Citește rubrica „Știai că?”, din manual (p. 17).
Placa Est-Europeană pătrunde sub Carpații Orientali, placa Mării Negre se deplasează rapid spre curbura
Munților Carpați, placa Moesică avansează spre nord-vest și pătrunde sub Carpații Meridionali și placa
Transilvano-Panonică (Intraalpină) înaintează spre est.
7
******************************************************************************************************************************************************************************************************
 Sprijinit de profesorul de la
clasă, desenează, pe harta alăturată,
plăcile tectonice care funcționează pe
teritoriul României și indică prin săgeți
sensurile de deplasare ale acestora.
Relieful României – parte integrantă a

reliefului Europei – s-a definitivat de-a lungul
erelor geologice, sub acțiunea factorilor interni
(mișcările tectonice, vulcanismul) și externi
(precipitațiile, râurile ș.a.).
Cea mai veche crustă din țara noastră se
află în nordul Podișului Moldovei, aparține
Platformei Est-Europene și este acoperită de un
strat gros de roci sedimentare.
În evoluția reliefului României se
evidențiază trei orogeneze: caledoniană,
hercinică și alpină.
 Cu ajutorul manualului școlar („REȚINE”, p. 17) și a profesorului de la clasă, scrie numele

unităților de relief apărute pe teritoriul Europei (inclusiv al României) în cele trei orogeneze.
a. caledoniană: _____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. hercinică: _______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
c. alpină: __________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
În ultima perioadă geologică, temperaturile au scăzut și s-a instalat un climat rece. Pe vârfurile înalte din
Carpați s-au instalat ghețari care au creat un relief specific.
În ultimii 10.000 de ani temperaturile au crescut, ghețarii s-au topit, s-au definitivat câmpiile din sud și
vest și a început formarea Deltei Dunării.
Aplicație:
 Completează afirmațiile de mai jos:
1. Mișcările tectonice sunt factori …...........................
2. Podișul Casimcei a fost înălțat în orogeneza …...........................
3. Munții ….......................... s-au format în orogeneza hercinică.
4. Câmpiile sunt alcătuite din roci …..........................
5. Cea mai nouă unitate de relief este …...........................
     
Unităţile majore de relief

Unitățile majore de relief sunt suprafețe întinse de relief, bine individualizate în teritoriu, caracterizate
printr-o omogenitate a altitudinii, a formelor și a tipurilor de relief. Față de unitățile vecine, acestea se
deosebesc prin: poziția geografică, mod de formare, caracteristici litologice/petrografice (rocile din
compunerea reliefului și modul de dispunere al acestora), aspectul interfluviilor, altitudini, forme de relief etc.
În funcție de treptele de relief, pot fi: unități montane, unități de dealuri și podișuri și unități de câmpie.
8
******************************************************************************************************************************************************************************************************
La rândul lor, unitățile majore pot fi împărțite în mai multe diviziuni sau subdiviziuni: Carpații
Meridionali – în patru diviziuni (grupe), Podișul Moldovei – în trei etc.
Aplicații:
 Rezolvă cerințele  și  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 19).
 Analizează harta România – unitățile majore de relief și …
a. ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. 1–___; 2–___; 3–___;. 4–___; 5–___.
 Studiază statistica alăturată și scrie …
a. ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Rezolvă, în casetele de mai jos, exercițiul de la secțiunea „Lucrează cu harta”, din manual
(p. 18).
Carpații Maramureșului și ai
Bucovinei

     
Carpaţii Orientali
a. Poziția geografică, limite și vecini
Carpații Orientali sunt situaţi în estul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între graniţa cu Ucraina (la
nord) şi Valea Prahovei (la sud-vest).
 Cu ajutorul manualului școlar (p. 20 și 21), scrie în caiet vecinii Carpaților Orientali:
la est: ____________________________________________________________________________________
la sud: ___________________________________________________________________________________
la vest: ___________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. Caracteristici
 Carpaţii Orientali au înălţimi mijlocii (circa 1.300 m), rar trecând de 1.800 m;
 culmile montane se desfășoară în șiruri paralele, orientate în cea mai mare parte nord-vest–sud-est (de la sud
de Valea Trotușului se curbează spre sud-vest);
 munții sunt alcătuiți din roci vulcanice (în vest), şisturi cristaline (în centru) şi roci sedimentare cutate (la est
şi sud);
9
******************************************************************************************************************************************************************************************************
 fragmentarea este accentuată, culmile montane închizând largi depresiuni (Maramureşului, Giurgeului,
Ciucului ş.a.);
 în munţii înalţi (Rodnei, şi mai puţin în Maramureşului şi Călimani) este întâlnit relieful glaciar.
c. Diviziuni
Carpații Orientale se împart în trei grupe: Carpații Maramureșului și ai Bucovinei (Grupa Nordică),
Carpații Moldo-Transilvani (Grupa Centrală) și Carpații de Curbură (Grupa Sudică).
 Citește textul din manual „c. Diviziuni” (p. 20 și 22) și scrie, în caiet, pentru fiecare
grupă: principalele caracteristici ale reliefului (rocile din alcătuire, altitudinea maximă și vârful în
care se înregistrează etc.) și munții și depresiunile din compunere.
Carpații Maramureșului și ai Bucovinei (Grupa Nordică):
 situaţi între graniţa cu Ucraina (la nord) şi Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecăniş şi Valea Moldovei (la sud);
 caracteristicile reliefului: ___________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 munți: __________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 depresiuni: ______________________________________________________________________________
 Carpații Moldo-Transilvani (Grupa Centrală):
 se desfăşoară spre sud până la Valea Oituzului şi nordul Depresiunii Braşovului;
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 munți: __________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 depresiuni: ______________________________________________________________________________
 Carpații de Curbură (Grupa Sudică):
 între Valea Oituzului şi Valea Prahovei;
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 munți: __________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 depresiuni: ______________________________________________________________________________
Aplicații:
 Rezolvă cerințele de la exercițiul  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 22).
 Citește textul de mai jos:
„Munții înalți […] constituie o grupă cu mare varietate de roci întrucât, deși predominante sunt șisturile
cristaline, se adaugă …”
Rezolvare:
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
10
******************************************************************************************************************************************************************************************************

Folosind harta din manual (p. 21), scrie numele munților marcați, pe harta de mai jos
(„Carpații Orientali”), cu numere de la 1 la 20.
1. ……………………………………………………………………………………….
2. ……………………………………………………………………………………….
Carpații Orientali
3. ……………………………………………………………………………………….
4. ……………………………………………………………………………………….
5. ……………………………………………………………………………………….
6. ……………………………………………………………………………………….
7. ……………………………………………………………………………………….
8. ……………………………………………………………………………………….
9. ……………………………………………………………………………………….
10. …………………………………………………………………………………….
11. …………………………………………………………………………………….
12. …………………………………………………………………………………….
13. …………………………………………………………………………………….
14. …………………………………………………………………………………….
15. …………………………………………………………………………………….
16. …………………………………………………………………………………….
17. …………………………………………………………………………………….
18. …………………………………………………………………………………….
19. …………………………………………………………………………………….
20. …………………………………………………………………………………….
 Rezolvă investigația de la pagina 22, din manual: „Folosește diferite surse de informare și …”
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
     
Carpaţii Meridionali
Catena Carpaţilor Meridionali se desfăşoară în sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între Valea
Prahovei (la est) şi Culoarul Timiş-Cerna (la vest).
 Cu ajutorul manualului școlar (p. 23 și 24), scrie în caiet vecinii Carpaților Meridionali:
la est: ____________________________________________________________________________________
la sud: ___________________________________________________________________________________
la vest: ___________________________________________________________________________________
la nord: __________________________________________________________________________________
b. Caracteristici
 această unitate montană, cea mai înaltă şi masivă din ţara noastră, a fost denumită de geograful francez
Emmanuel de Martonne – Alpii Transilvaniei, datorită asemănării cu Munţii Alpi: 11 vârfuri depăşesc 2.500 m,
cele mai înalte fiind Moldoveanu (2.544 m) şi Negoiu (2.535 m), iar singurul râu care îi străbate transversal este
Oltul;
11
******************************************************************************************************************************************************************************************************
 în alcătuirea litologică a Carpaţilor Meridionali predomină şisturile cristaline, local fiind prezente
conglomeratele şi calcarele;
 în regiunile înalte, la peste 1.800 m, gheţarii din trecut au sculptat circuri, văi glaciare şi creste;
 în calcare, apa a creat, prin eroziune şi dizolvare, chei şi peşteri (Ialomiţei, Dâmbovicioarei ş.a.).
c. Diviziuni
Carpații Meridionali se împart în patru grupe: Grupa Bucegi, Grupa Făgăraș, Grupa Parâng și
Grupa Retezat-Godeanu.
grupă: principalele caracteristici (rocile din alcătuire, altitudinea maximă și vârful în care se
înregistrează etc.) și munții din compunere.
Grupa Bucegi:
 între văile Prahovei și Dâmboviţei;
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 munți: __________________________________________________________________________________
 Culoarul Rucăr-Bran, cu Pasul Giuvala, care face legătura Munteniei cu Depresiunea Braşovului.
Grupa Făgăraș:
 între văile Dâmboviței (la est) şi Oltului (la vest);
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 munți: __________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 în partea central-vestică a grupei se află Depresiunea Loviştei (sau Ţara Loviştei).
Grupa Parâng:
 se desfăşoară între văile Oltului (la est), Jiului şi Streiului (la vest);
__________________________________________________________________________________________
 munți: __________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Grupa Retezat (Retezat-Godeanu):
 ocupă spaţiul dintre Defileul Jiului şi Culoarul Timiş-Cerna;
__________________________________________________________________________________________
 munți: __________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 la est se află Depresiunea Petroşani, cu exploatări de cărbuni (huilă), iar în nord-est, Depresiunea Haţegului.
Aplicații:
 Rezolvă cerințele  și  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 24).
 Identifică pe hartă și precizează munții în  Scrie în caiet asocierile …
care … 1. Căpățânii a. Bucegi
Peștera Ialomiței  ………………………………………… 2. Cernei b. Făgăraș
A B
Peștera Dâmbovicioarei  ……………………………… 3. Iezer c. Parâng
Peștera Polovragi  ……………………………………..... 4. Piatra Craiului d. Retezat-Godeanu
12
******************************************************************************************************************************************************************************************************
 Rezolvă exercițiul de la pagina 23, din manual: „Relieful cu culmi netezite pentru …”
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
 Folosind harta din manual (p. 24), scrie numele

munților marcați, pe harta alăturată („Carpații
Meridionali”), cu numere de la 1 la 16. Carpații Meridionali
1. ………………………………………. 2. ……………………………………….
3. ………………………………………. 4. ……………………………………….
5. ………………………………………. 6. ……………………………………….
7. ………………………………………. 8. ……………………………………….
9. ………………………………………. 10. …………………………………….
11. ……………………………………. 12. …………………………………….
13. ……………………………………. 14. …………………………………….
15. ……………………………………. 16. …………………………………….
     
Carpaţii Occidentali
Carpaţii Occidentali ocupă o poziţie vestică faţă de Depresiunea Colinară a Transilvaniei şi se desfăşoară
aproximativ de la nord la sud, între următoarele limite: văile Barcăului şi Someşului (la nord) şi Defileul
Dunării (la sud). Prin această poziţie geografică, Carpaţii Occidentali închid spre vest arcul Carpaţilor
Româneşti, dându-i aspectul unei coroane.
 Cu ajutorul manualului școlar (p. 25 și 26), scrie în caiet vecinii Carpaților Occidentali:
la est: ____________________________________________________________________________________
la vest: ___________________________________________________________________________________
la nord: __________________________________________________________________________________
b. Caracteristici
 Carpaţii Occidentali sunt cei mai scunzi, rar depăşind 1.800 m;
 au alcătuirea petrografică foarte complexă, fiind prezente şisturi cristaline, roci eruptive (andezite, granite
ş.a.) şi sedimentare (calcare, conglomerate, gresii ş.a.);
 sunt fragmentaţi tectonic şi prezintă un aspect discontinuu.
c. Diviziuni
Carpații Occidentali se împart în două diviziuni / grupe: Munții Banatului și Munții Apuseni.
grupă: principalele caracteristici (rocile din alcătuire, altitudinea maximă și vârful în care se
înregistrează etc.) și munții din compunere.
Munții Banatului:
 ocupă partea sudică a unităţii, fiind cuprinsă între Defileul Dunării (la sud) şi Culoarul Mureşului (la nord);
__________________________________________________________________________________________
13
******************************************************************************************************************************************************************************************************
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 munți: __________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Munţii Poiana Ruscă cuprind un singur masiv cristalin, cu altitudini reduse (1 374 m, în Vârful Padeş).
 depresiuni: Almăjului (sau Bozovici) şi Caraş-Ezeriş.
Munții Apuseni:
 se desfăşoară la nord de Culoarul Mureşului;
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 munți: __________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 depresiuni: Zlatna, Brad şi Hălmagiului.
Aplicații:
 Folosind harta din manual (p. 26), scrie numele munților marcați, pe harta alăturată
(„Munții Apuseni”), cu literele: Munții Apuseni
A. ………………………………………………………………………………
B. ………………………………………………………………………………
C. ………………………………………………………………………………
D. ………………………………………………………………………………
E. ………………………………………………………………………………
F. ………………………………………………………………………………
G. ………………………………………………………………………………
H. ………………………………………………………………………………
 Rezolvă exercițiul  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 27).

 Elaborează un text de zece rânduri, referitor la Munții Apuseni, utilizând …
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

     
14
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Depresiunea Colinară a Transilvaniei

Depresiunea Colinară a Transilvaniei ocupă partea centrală a ţării, fiind delimitată aproape în întregime
de cele trei ramuri carpatice.
 Cu ajutorul manualului școlar (p. 28 și 29), scrie, în caiet, vecinii Depresiunii Colinare
a Transilvaniei:
la nord-est și est: ___________________________________________________________________________
la sud: ___________________________________________________________________________________
la vest: ___________________________________________________________________________________
la nord-vest: ______________________________________________________________________________
b. Caracteristici
 Depresiunea Colinare a Transilvaniei are un pronunţat caracter deluros (colinar);
 în evoluţia sa geologică a înregistrat, iniţial, o scufundare lentă (până la 4.500 m), ca urmare a eforturilor de
cutare a Carpaţilor, fiind acoperită de apă, iar apoi, într-o perioadă destul de îndelungată a fost intens
sedimentată şi transformată în uscat;
 altitudinile scad de la est (700-800 m) la vest (300-400 m), cele medii fiind de 500-600 m;
 relieful a fost sculptat în roci mai moi, sedimentare (pietrişuri, nisipuri, argile, gresii, marne), acumulate în
straturi groase;
 straturile de roci sunt dispuse slab înclinat în nord, uşor boltite (domuri) în centru şi cutate spre marginile din
est, sud şi vest;
 în „domuri” s-a acumulat gaz metan, iar unele cute periferice conţin straturi groase de sare („cute diapire”).
c. Diviziuni
În cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei se disting: o zonă marginală, cu dealuri și depresiuni, și
una centrală, cu aspect de podiș (Podișul Transilvaniei).
diviziune: caracteristicile reliefului, dealurile, podișurile și depresiunile din compunere.
Zona marginală:
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Podișul Transilvaniei:
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
15
******************************************************************************************************************************************************************************************************
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Aplicații:
 Rezolvă oral exercițiul de la secțiunea „Lucrează cu harta”, din manual (p. 29).
Culoarele create de apele curgătoare, în care se înșiră orașe și sate, au împărțit …
 Rezolvă, în caiet, exercițiul de la secțiunea „Exersează”, din manual (p. 29).
Stabilește dacă afirmațiile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (F): …
1. _____ 2. _____ 3. _____ 4. _____ 5. _____
Depresiunea Colinara a
 Folosind harta din manual (p. 29), scrie numele Transilvaniei
subunităților de relief marcate, pe harta alăturată („Depresiunea
Colinară a Transilvaniei”), cu litere de la A la G.
A. ……………………………………………………………………………………….
B. ……………………………………………………………………………………….
C. ……………………………………………………………………………………….
D. ……………………………………………………………………………………….
E. ……………………………………………………………………………………….
F. ……………………………………………………………………………………….
G. ……………………………………………………………………………………….
     
Subcarpaţii
Subcarpaţii formează o unitate deluroasă, cu sectoare cu lăţimi diferite, situată la marginile Carpaţilor
Orientali (est) şi Meridionali (sud), între Valea Moldovei (la nord) şi Valea Motrului (la vest). În exteriorul
curburii, intră în contact direct cu Câmpia Română.
 Cu ajutorul hărților din manualul școlar (p. 30 și 31), scrie în caiet unitățile sau
subunitățile de relief vecine Subcarpaților:
la nord: __________________________________________________________________________________
la est: ____________________________________________________________________________________
la sud-est: ________________________________________________________________________________
la sud: ___________________________________________________________________________________
la vest: ___________________________________________________________________________________
b. Caracteristici
 Subcarpaţii reprezintă o treaptă deluroasă de 400-800 m, formată prin încreţirea rocilor sedimentare
(conglomerate, gresii, argile, pietrişuri ş.a.), care face trecerea de la munţi, la podişuri şi câmpie;
16
******************************************************************************************************************************************************************************************************
 între munţi şi dealurile subcarpatice se găsesc depresiuni Subcarpații – model general simplificat
submontane.
c. Diviziuni
Subcarpații se împart în trei diviziuni / subunități:
Subcarpații Moldovei, Subcarpații Curburii (de Curbură) și
Subcarpații Getici.
diviziune / subunitate: limitele între care se încadrează, principalele caracteristici ale
reliefului și depresiunile și dealurile din compunere.
Subcarpații Moldovei:
 limite: între Valea .................................................., la nord, și Valea .................................................., la sud;
 principalele caracteristici ale reliefului, dealuri și depresiuni: _____________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Subcarpații Curburii (de Curbură):

 limite: între Valea .................................................., la nord, și Valea .................................................., la vest;
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Subcarpații Getici:
 limite: între Valea .................................................., la est, și Valea .................................................., la vest;
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Aplicații:
 Se dau dealurile și depresiunile: Culmea Pietricica, Dealul Istrița, Depr. Câmpulung, Depr. Chiojd,
Depr. Cracău-Bistrița, Depr. Neamțului, Depr. Pucioasa, Depr. Tazlău-Cașin, Depr. Târgu Jiu–Câmpu Mare,
Depr. Vălenii de Munte, Depr. Vrancei, Dl. Bran, Dl. Runc, Măgura Mățău și Măgura Odobești.
17
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Identificați și scrieți dealurile și depresiunile care aparțin:

1. Subcarpaților Moldovei: ...............................................................................................................................
………………………………………………………………………………………………………………………………..............................................
2. Subcarpaților Curburii: .................................................................................................................................
………………………………………………………………………………………………………………………………..............................................
3. Subcarpaților Getici: .....................................................................................................................................
………………………………………………………………………………………………………………………………..............................................
 Rezolvă investigația de la pagina 31, din manual: „în Subcarpații Curburii se găsesc vulcani
noroioși …”
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
     
Podişul Getic şi Podişul Mehedinţi

Localizează, pe harta murală a României, Podișul Getic și Podișul Mehedinți.
 Podişul Getic
Această unitate de relief cunoscută şi sub numele de „Piemontul Getic”, se desfăşoară în sudul
Subcarpaţilor Getici, între văile Dâmboviţei (la est) şi Dunării (la vest).
 Cu ajutorul manualului școlar (p. 32), scrie în caiet unitățile / subunitățile de relief
vecine Podișului Getic:
la est: ____________________________________________________________________________________
la sud-est, sud și sud-vest: ____________________________________________________________________
la nord-vest: ______________________________________________________________________________
la nord: __________________________________________________________________________________
b. Caracteristici
 Podişul Getic provine dintr-o veche câmpie piemontană, înălţată ulterior sub influenţa ridicării Carpaţilor;
 în alcătuirea petrografică, se evidenţiază o parte superioară, alcătuită din pietrişuri, nisipuri şi argile, care
coboară uşor de la nord la sud, şi una de adâncime, din gresii, marne etc.
c. Diviziuni
Datorită aspectului local, impus și de adâncimea și lățimea unor văi, Podișul Getic a fost împărțit în mai
multe diviziuni, numite podișuri și dealuri.

Folosește harta din manualul școlar (p. 32) și scrie, în caiet, diviziunile Podișului
Getic, de la est la vest.
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
18
******************************************************************************************************************************************************************************************************
 Rezolvă activitatea sugerată la secțiunea „Lucrează cu harta” de la pagina 32, din manual:
„Analizează harta Podișul Getic și Podișul Mehedinți și precizează râurile …”
Aplicație:
 Folosind harta din manual (p. 32), scrie numele Podișul Getic
subunităților de relief marcate, pe harta alăturată
(„Podișul Getic”), cu numere de la 1 la 6.
1. …………………………………………………………………………………………..
2. …………………………………………………………………………………………..
3. …………………………………………………………………………………………..
4. …………………………………………………………………………………………..
5. …………………………………………………………………………………………..
6. …………………………………………………………………………………………... .
 Podişul Mehedinţi
Cu suprafaţa de numai 760 km2, Podişul Mehedinţi este situat între văile Motrului şi Dunării, la poalele
Munţilor Mehedinţi.
 Cu ajutorul manualului școlar (p. 32 și 33), scrie în caiet unitățile sau subunitățile de
relief vecine Podișului Mehedinți.
la sud-est: ________________________________________________________________________________
la nord-vest: ______________________________________________________________________________
la nord-est: _______________________________________________________________________________
 Podişul Mehedinţi este o unitate de tip carpatic, rămasă cu altitudini reduse (500-600 m);
 alcătuirea sa petrografică este asemănătoare cu cea a unităţilor vecine (Munţii Mehedinţi): şisturi cristaline şi
calcare;
 interfluviile sunt asemănătoare cu cele ale podişurilor: lungi şi netede;
 înălţimile rar depăşesc 600 m, vârfurile fiind numite cornet;
 prezenţa calcarelor a determinat formarea reliefului carstic: chei, doline, peşteri (Topolniţa).
Aplicație:
 Rezolvă
exercițiul  de la
secțiunea
„APLICĂ”, din
manual (p. 33).
Spațiu pentru
diagramă
     
19
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei

 Podişul Moldovei
Podişul Moldovei ocupă partea nord-estică a României, dintre Siret şi Prut.

Cu ajutorul manualului școlar (p. 35), scrie în caiet unitățile / subunitățile de relief
vecine Podișului Moldovei:
la vest: ___________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
la sud: ___________________________________________________________________________________
b. Caracteristici
 Podişul Moldovei reprezintă cea mai întinsă unitate de podiş din România;
 în nord este format pe un fundament vechi (parte a Platformei Est-Europene), iar în sud, pe o zonă de scufundare;
 relieful cu altitudini medii de 300-400 m este „modelat” în roci sedimentare, mai vechi la nord (gresii, calcare,
argile) şi mai recente la sud (argile, pietrişuri, nisipuri), care înclină uşor către sud şi sud-est.
c. Diviziuni
Datorită rezistenței diferite la eroziune a rocilor, Podișul Moldovei este împărțit în: Podișul Sucevei,
Câmpia Moldovei (Jijiei) și Podișul Bârladului.
 Citește textul din manual „c. Diviziuni” (p. 34) și scrie, în caiet, pentru fiecare diviziune
/ subunitate: principalele caracteristici ale reliefului și dealurile, podișurile și depresiunile din
compunere.
Podișul Sucevei:
 situat în nord-vest;
 caracteristicile reliefului și subunitățile din alcătuire: _____________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei):

 se întinde în nord-estul unității;
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Podișul Bârladului:
 ocupă jumătatea sudică a unităţii;
__________________________________________________________________________________________
20
******************************************************************************************************************************************************************************************************
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Aplicație:
 Completează afirmațiile de mai jos:
1. Relieful Podișului Moldovei este „modelat” în roci …….............................................. .
2. În fundamentul din nord se află Platforma …….............................................. .
3. La est, Câmpia Jijiei este mărginită de râul …….............................................. .
4. Depresiunea Rădăuți face parte din diviziunea denumită …….............................................. .
5. La sud, Podișul Bârladului se învecinează cu …….............................................. .
 Podişul Dobrogei
Podişul Dobrogei este situat în sud-estul României, între Dunăre (vest şi nord) şi Marea Neagră (la est).
La sud este limitat de graniţa cu Bulgaria.
b. Caracteristici
 prin caracteristicile sale, Podişul Dobrogei este cea mai complexă unitate de podiş din România;
 relieful său, alcătuit din roci variate, include: podişuri de peneplenă (Podişul Casimcei), un masiv hercinic
(Munţii Măcinului), platouri netede (în Podişul Dobrogei de Sud), dealuri (Dealurile Tulcei) ş.a.
c. Diviziuni
Podișului Dobrogei cuprinde trei diviziuni delimitate de aliniamente de falii: Podișul (Masivul)
Dobrogei de Nord, Podișul Dobrogei Centrale și Podișul Dobrogei de Sud.
 Citește textul din manual „c. Diviziuni” (p. 36) și scrie, în caiet, pentru fiecare
diviziune: principalele aspecte ale reliefului și subdiviziunile componente.
Podișul (Masivul) Dobrogei de Nord
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Podișul Dobrogei Centrale:

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Podișul Dobrogei de Sud

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
21
******************************************************************************************************************************************************************************************************
__________________________________________________________________________________________
Aplicații:
 Stabilește dacă afirmațiile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (F):
______ 1. Podișul Casimcei este alcătuit predominant din bazalt.
______ 2. Canalul Dunăre–Marea Neagră este amenajat pe valea râului Carasu.
______ 3. Podișul Oltinei are deschidere la Marea Neagră.
______ 4. În Podișul Mangaliei altitudinile sunt de 300-400 m.
______ 5. Podișul Istriei aparține Dobrogei Centrale.
 Folosind harta din manual (p. 36), scrie numele subunităților de relief marcate, pe harta de
mai jos („Podișul Dobrogei”), cu numere de la 1 la 10.
1. ……………………………………………………………………………………………….. Podișul Dobrogei
2. ………………………………………………………………………………………………..
3. ………………………………………………………………………………………………..
4. ………………………………………………………………………………………………..
5. ………………………………………………………………………………………………..
6. ………………………………………………………………………………………………...
7. ………………………………………………………………………………………………..
8. ………………………………………………………………………………………………..
9. ………………………………………………………………………………………………..
10. ………………………………………………………………………………………………
.
     
Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest

 Dealurile de Vest
Dealurile de Vest se prezintă ca o fâşie discontinuă la poala vestică a Carpaţilor Occidentali, care face
trecerea spre Câmpia de Vest. Se întind între Valea Someşului şi Carpaţii Orientali (la nord) şi Valea Nerei (la Sud).
 Cu ajutorul manualului școlar (p. 37 și 38), scrie în caiet unitățile de relief vecine
Dealurilor de Vest:
la est: ____________________________________________________________________________________
la vest: ___________________________________________________________________________________
la nord: __________________________________________________________________________________
b. Caracteristici
 unitatea s-a format prin acumulări de sedimente (pietrişuri, nisipuri, argile) transportate şi depuse de râurile
care vin din Munţii Carpaţi;
 ulterior, râurile s-au adâncit şi au creat văi largi;
 altitudinea coboară lin dinspre munţi (250-400 m) spre câmpie (150- 200 m);
 din loc în loc, rocile sedimentare sunt „străpunse” de măguri mai înalte (500-700 m), formate din roci
cristaline, eruptive sau calcare (Dealul Codrului, Măgura Şimleului, Dealul Prisnel ş.a.).
22
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Identifică, pe harta din manual (p. 38), și scrie, în caiet, altitudinea maximă din Dealurile
de Vest și măgura / dealul în care se află.
_________________________________________________________________________________________
c. Diviziuni
Dealurile de Vest sunt împărțite în trei diviziuni: Dealurile Silvaniei, Dealurile Crișanei și Dealurile
Banatului.
 Citește textul din manual „c. Diviziuni” (p. 37) și scrie, în caiet, pentru fiecare
diviziune: o caracteristică a reliefului și subdiviziunile componente (dealuri și depresiuni).
Dealurile Silvaniei:
 între Carpaţii Orientali şi râul Barcău;
 o caracteristică generală: ___________________________________________________________________
 subdiviziuni: _____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Dealurile Crișanei:
 între râurile Barcău și Mureș;
 subdiviziuni: _____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Dealurile Banatului:
 la sud de râul Mureş;
 subdiviziuni: _____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Aplicație:
 Stabilește dacă afirmațiile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (F):
______ 1. Dealurile de Vest se prezintă ca o fâșie continuă la poalele Carpaților Occidentali.
______ 2. Dealurile de Vest s-au format prin cutare și înălțare.
______ 3. Altitudinile dealurilor scad de la est la vest.
______ 4. Măgurile sunt alcătuite din roci dure.
______ 5. Dealurile Buziașului aparțin diviziunii denumite Dealurile Banatului.
 Câmpia de Vest (Banato-Crişană)

Câmpia de Vest (sau Banato-Crişană) se desfăşoară în vestul României, pe o lungime de peste 400 km.
 Cu ajutorul manualului școlar (p. 39), scrie, în caiet, vecinii din est ai Câmpiei de Vest.
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. Caracteristici și diviziuni
 relieful Câmpiei de Vest, cu lăţimi cuprinse între 10 şi 120 km, s-a format prin acumulări de sedimente
(pietrişuri, nisipuri, argile şi loess) aduse, în cea mai mare parte, de râurile cu izvoarele în Munții Carpaţi;
23
******************************************************************************************************************************************************************************************************
 în Câmpia Carei, vânturile din vest au acumulat nisipul sub formă de dune, iar în Câmpia Timişului, tasarea a
creat pe loess crovuri;
 în funcţie de altitudine se disting: câmpii înalte (peste 100 m), de glacis şi piemontane, majoritatea la
contactul cu dealurile (Aradului, Vingăi, Gătaiei ş.a.), şi câmpii joase (de 80-100 m), de subsidenţă (Someşului,
Crişurilor, Timişului ş.a.).
Diviziunile Câmpiei de Vest

Identifică, pe harta din manual (p. 38), și scrie altitudinea
maximă din Câmpia de Vest și subunitatea în care se află.
___________________________________________________________

Cu ajutorul manualului școlar (p. 39), scrie, în caiet,
câmpiile care intră în alcătuirea următoarelor diviziuni:
 Câmpia Someşului (sau Someşană): ___________________________
___________________________________________________________
 Câmpia Crişanei: ___________________________________________
___________________________________________________________
 Câmpia Banatului: __________________________________________
___________________________________________________________
Aplicație:

Rezolvă exercițiul  de la secțiunea „APLICĂ”, din
manual (p. 39).
A. Câmpia Someșului (Someșană);
 Analizează harta Dealurile de Vest și Câmpia de Vest și scrie în B. Câmpia Crișanei;
caiet litera corespunzătore răspunsului corect … C. Câmpia Banatului.
1. – _____ 2. – _____ 3. – _____ 4. – _____ 5. – _____
     
Câmpia Română
Câmpia Română ocupă partea sudică a României, fiind cuprinsă între lunca Dunării la est, sud şi vest.
 Cu ajutorul manualului școlar (p. 41), scrie în caiet vecinii Câmpiei Române din nord:
_________________________________________________________________________________________
b. Caracteristici
 Câmpia Română este cea mai întinsă şi mai complexă câmpie din ţara noastră;
 lungimea sa este de 600 km, lăţimea minimă de 20 km (în vest), lățimea maximă de 140 km (în partea centrală);
 altitudinal, scade de la vest la est şi de la nord la sud (altitudinea maximă este de 300 m, în nordul Câmpiei
Piteştilor, şi cea minimă de circa 7 m, la confluenţa Siretului cu Dunărea);
 unitatea s-a format prin umplerea unui lac vechi cu sedimente aduse de râuri (peste aceste acumulări de
pietrişuri şi nisipuri aduse de apă s-a depus un strat de loess cu grosimi cuprinse între 4 şi 40 m, pe care s-au
format crovuri);
 în unele regiuni (Câmpia Olteniei, Câmpia Bărăganului ş.a.) prin acțiunea vântului s-au acumulat nisipuri;
 datorită modului de formare şi caracteristicilor generale, câmpiile din cuprinsul unităţii pot fi grupate în trei
categorii: câmpii înalte (de glacis şi piemontane), câmpii orizontale sau tabulare și câmpii joase sau de
subsidenţă.
24
******************************************************************************************************************************************************************************************************
 Observă pe harta din manual (p. 41) și scrie câte patru câmpii:
 piemontane: ______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 tabulare: ________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 joase: ___________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
c. Diviziuni
Câmpia Română se împarte în trei sectoare: Sectorul Vestic (Câmpia Olteniei), Sectorul Central
(Câmpia Olt–Argeș) și Sectorul Estic (Câmpia Munteniei de Est).
 Activitate în perechi. Citiți textul din manual („c. Diviziuni”, p. 40), analizați harta
„Câmpia Română” (p. 41) și scrieți aspectele esențiale ale celor trei sectoare*.
Sectorul Vestic (Câmpia Olteniei):
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Sectorul Central (Câmpia Olt–Argeș):

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Sectorul Estic (Câmpia Munteniei de Est):

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Aplicații:
 Precizează două asemănări și o deosebire între relieful Câmpiei Române și …
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
.…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
.…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
.…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
*
În unele lucrări, Câmpia Română este împărțită în cinci diviziuni: Câmpia Olteniei, Câmpia Teleormanului (Câmpia
Munteniei de Vest), Câmpia Ialomiței (Câmpia Munteniei Centrale), Câmpia Bărăganului și Câmpia Buzău–Siret.
25
******************************************************************************************************************************************************************************************************
 Rezolvă investigația de la pagina 40, din manual: „Dacă te găsești, din întâmplare, în patrulaterul
format de localitățile …”
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
     
Delta Dunării şi
platforma continentală a Mării Negre
 Delta Dunării
Delta Dunării este o câmpie fluvio-lacustră situată în nord-estul Podişului Dobrogei, la vărsarea Dunării
în Marea Neagră. Are formă de triunghi şi este traversată de paralela de 45o latitudine nordică. La sud de ea se
întinde o câmpie litorală. În nord şi nord-est, delta se continuă pe teritoriul Ucrainei.
 Cu ajutorul manualului școlar (p. 42), scrie în caiet unitatea de relief vecină Deltei Dunării:
_________________________________________________________________________________________
b. Geneză, caracteristici
 Delta Dunării este cea mai nouă unitate majoră de relief din România;
 la formarea sa, care a început în urmă cu 10.000 de ani, când nivelul Mării Negre a început să crească şi
actualul teritoriu al deltei a fost transformat într-un golf, au contribuit: cantitatea mare de aluviuni transportată
de Dunăre şi depusă la vărsarea în mare, mareea redusă, panta mică a platformei continentale şi curenţii
marini care au creat grinduri;
 într-o primă etapă, golful a fost transformat în liman şi deltă fluvială, prin bararea sa cu un cordon litoral, pe
aliniamentul grindurilor Letea– Caraorman;
 ulterior, unele braţe dunărene au străpuns cordonul şi a început a doua etapă – formarea deltei maritime (cu
depresiuni sub nivelul apei Mării Negre);
 relieful deltei este format din terenuri joase, acoperite cu apă (lacuri, mlaştini, braţe secundare ş.a.) şi terenuri
neinundabile (grinduri);
 uscatul reprezintă până la 15% din suprafaţa unităţii, restul fiind întinderi de apă;
 ca urmare, altitudinea medie este redusă: 0,5 m. Înălţimea maximă, de 12,4 m, se află pe dunele din Grindul Letea.
 grindurile din compunerea deltei sunt de trei tipuri: fluviale (longitudinale), fluvio-maritime (transversale)
și grinduri continentale.

Citește textul din manual (p. 43) și scrie particularitățile tipurilor de grinduri și
exemplificați.
 grindurile fluviale (longitudinale): ___________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 grindurile fluvio-maritime (transversale): _____________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 grindurile continentale: ____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
26
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Aplicații:
 Identifică, pe harta din manual (p. 42), următoarele grinduri: Letea, Sărăturile, Caraorman,
Chilia și Stipoc.
 Pentru Delta Dunării, scrie:
a. tipul de câmpie din care face parte; __________________________________________________________
b. trei factori care au contribuit la formarea sa; __________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
c. tipurile de grinduri care intră în alcătuirea uscatului; ____________________________________________
__________________________________________________________________________________________
d. altitudinea medie şi altitudinea maximă. ______________________________________________________
 Accesează link-ul de mai jos și urmărește etapele formării Deltei Dunării.

Link: https://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dunării#/media/Fișier:Danube_Delta_evolution.gif
 Platforma continentală a Mării Negre

 platforma continentală românească continuă teritoriile Podişului Dobrogei şi Deltei Dunării sub nivelul Mării
Negre;
 platforma continentală coboară lin de la ţărm (cu deltă, cu faleză şi plajă), până la adâncimi de 180-200 m;
 în nord, are lăţimea de peste 170 km, iar în sud se îngustează până la 130 km;
 geneza sa este legată de oscilaţiile nivelului Mării Negre, de la -130 m la +5 m, de eroziunea valurilor şi de
sedimentare, în perioada în care, din cauza nivelului scăzut, Dunărea şi râurile dobrogene înaintau mult spre est;
 până la adâncimi de circa 50 de metri platforma este modelată de valuri și curenți marini;
 în prelungirea Brațului Sfântu Gheorghe se evidențiază un con de aluviuni (materiale fine);
 din platforma continentală a Mării Negre, României îi revine o fâșie lată de 12 mile marine (peste 22 km),
corespunzătoare apelor teritoriale.
Aplicații:
 Rezolvă, în caiet, cerința de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 43): „Precizează o
deosebire între partea nordică a platformei …”
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Rezolvă investigația de la pagina 43, din manual: „În anul 2009, Curtea Internațională de Justiție
de la Haga soluționa diferendul dintre România și Ucraina determinat de delimitarea platoului continental al
Mării Negre. Folosește …”
a. ________________________________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Vreau să știu mai multe despre platforma continentală a Mării Negre!

În cadrul său se disting trei fâșii paralele cu țărmul:
a. fâșia marginală (între 0 și -50 m adâncime), modelată de valuri și curenți;
b. fâșia mediană (între -50 și -70 m), cu acumulări de aluviuni (materiale fine) depuse în trecut de
râurile dobrogene;
c. fâșia internă (la adâncimi mai mari de 70 m), cu denivelări și cu un con din aluviuni în
prelungirea Brațului Sfântu Gheorghe.
    
27
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Aplicaţii practice şi studii de caz

 Interpretarea unor profile geografice
 Citește secțiunea „REȚINE” (p. 44) și rezolvă „Aplicația practică”, din manual (p. 44).
 ___________________ ____________________________________________ ___________________
 ________________________________________________________________________________________
 ________________________________________________________________________________________
 ________________________________________________________________________________________
 Relieful orizontului local

 Realizați proiectul în echipă sugerat de manual (p. 44).
 Identificarea unor fenomene şi procese de risc
din orizontul local şi stabilirea măsurilor de diminuare
 Citește secțiunea „REȚINE” (p. 45) și rezolvă, oral, cerința: „•Observă imaginile de mai sus (A
și B) și precizează ce procese …”
 Rezolvă investigația de la pagina 45, din manual: „Și, totuși, ce se întâmplă la Breaza?”
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
 Cutremurele din România şi

reguli de comportament în caz de cutremur
 Citește secțiunea „REȚINE”, din manual (p. 45 și 46), și rezolvă aplicația .
________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Citește secțiunea „Reguli de comportament în caz de cutremur:”, din manual (p. 46).
 Rolul reliefului în amenajarea teritoriului
 Citește secțiunea „REȚINE” (p. 46) și rezolvă investigația de la pagina 46, din manual:
„Pentru localitatea ta…”
a. ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. realizează harta pe o pagină A4
c. ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
    
28
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Domeniul de conținut: Clima, apele, vegetația, fauna și solurile
Clima. Factorii genetici

Care este diferența între vreme și climă?
Clima României este temperat-continentală de tranziție1.
 Cu ajutorul manualului școlar („REȚINE”, p. 50), scrie în caiet cum determină și
influențează clima României, factorii de mai jos.
a. poziția geografică pe paralela de 45o latitudine nordică și în partea centrală a continentului european;
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. radiația solară globală;
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
c. circulația generală a maselor din aer;
 dinspre vest, dinspre Oceanul Atlantic, aerul moderat termic şi mai umed, determină ierni blânde şi
precipitaţii mai însemnate în perioada caldă a anului;
 dinspre nord şi nord-est, conduce la scăderea accentuată a temperaturii și la formarea precipitațiilor
sub formă de averse;
 dinspre sud, din regiunea Mării Mediterane, mai cald şi mai umed, influențează îndeosebi sudul ţării
prin creşterea temperaturilor şi a cantităţilor de precipitaţii; când aerul provine din nordul Africii şi Peninsula
Asia Mică produce încălziri accentuate şi secete;
 dinspre estul continentului, sunt mai uscate şi reci iarna, generând îngheţuri şi chiar geruri, iar vara,
călduri mari și secete.
d. factorii fizico-geografici: relieful (prin altitudine, pantă, expoziția versanților, orientarea catenelor
muntoase), hidrografia, vegetația ș.a.
 Carpații Orientali și Carpații Meridionali reprezintă adevărate baraje în calea maselor de aer, iar
Marea Neagră determină temperaturi moderate și precipitații reduse pe o fâșie litorală de 25-30 km.
Aplicațe:
 Rezolvă, în caiet, exercițiul de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 50):
 Realizează un text de șase rânduri referitor la …
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
     
1
Pentru țara noastră, în literatura de specialitate apare și denumirea de climă temperat-continentală moderată.
29
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Clima. Elementele climatice

Temperatura aerului, precipitațiile atmosferice și vântul reprezintă principalele elemente climatice.
 Temperatura aerului
Temperatura medie a aerului scade de la sud la nord și odată cu altitudinea;
luna cea mai rece este ianuarie, iar cea mai caldă, iulie;
amplitudinea termică (diferența dintre temperatura cea mai mare și temperatura cea mai mică) indică
gradul de continentalism, care este mai ridicat în sud-estul țării.
 Folosește manualul școlar („REȚINE”, „Știai că?”, p. 51 și 52) și scrie în caiet:
1. temperatura medie în Lunca Dunării: ____________;
2. temperatura medie în nordul Câmpiei Moldovei: ____________;
3. temperatura medie la altitudinea de 2.000 m: ____________;
4. temperaturile medii la înălțimile de peste 2.000 m: ____________;
5. temperatura medie a lunii ianuarie în sudul litoralului: ____________;
6. temperatura medie a lunii ianuarie la altitudinile de peste 2.500 m: ____________;
7. temperatura minimă absolută și locul în care a fost înregistrată: ___________________________________;
8. temperatura medie a lunii iulie în Lunca Dunării: ____________;
9. temperaturile medii ale lunii iulie în sectoarele înalte ale Carpaților: ____________;
10. temperatura maximă absolută și locul în care a fost înregistrată: __________________________________;
11. valorile amplitudinii termice în estul Câmpiei Române și în Podișul Dobrogei: ____________;
12. valorile amplitudinii termice în Munții Carpați: ____________.
Aplicație:
 Precizează factorii determinanți și explică distribuția temperaturilor medii anuale în
funcţie de latitudine şi altitudine.
 Precipitaţiile atmosferice
Precipitațiile atmosferice au valori cuprinse între sub 300 mm/an în zona litorală și peste 1.500 mm/an pe
culmile Munților Vlădeasa;
cantitățile precipitațiilor scad de la vest la est și cresc odată cu altitudinea.
 Utilizează manualul școlar („REȚINE”, p. 52) și scrie în caiet:

1. o cauză pentru care cantitățile de precipitații scad de la vest la est: _________________________________
_________________________________________________________________________________________;
2. cantitățile medii de precipitații în nordul Câmpiei de Vest: _______________________;
3. cantitățile medii de precipitații în Câmpia Moldovei: _______________________;
4. cantitățile medii de precipitații în regiunile joase: _______________________;
5. cantitățile medii de precipitații în regiunile înalte ale Carpaților: _______________________;
6. cantitățile medii de precipitații în sud-vestul Câmpiei Olteniei, Câmpia Bărăganului și în cea mai mare parte
a Podișului Dobrogei: _______________________;
7. cantitățile medii de precipitații în cea mai mare parte a Munților Carpați: _______________________.
Aplicație:
30
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Urmărește cu atenție harta alăturată.

Scrie în caiet ...
Brăila: 400-500 mm/an Cluj-Napoca: _____________ Piatra-Neamț: _____________ Ploiești: _____________
Ai în vedere …: _____________________________________________________________________________
 Vântul
Vânturile se datorează circulației generale a atmosferei și condițiilor fizico-geografice.
 Vânturile de vest – umede și moderate termic, cu caracter permanent – bat în vestul țării și în sectoarele înalte
ale Munților Carpați.
 Crivățul – vânt rece și uscat – se manifestă
România – harta principalelor vânturi
iarna în estul și sud-estul țării (Moldova,
Dobrogea, estul Câmpiei Române).
 Austrul – cald și uscat – suflă în Oltenia și Banat.
 Foehnul – vânt cald și uscat – bate în
Subcarpații Curburii, sud-vestul Depresiunii
Colinare a Transilvaniri, Depresiunea Făgărașului
(Vântul Mare) etc.
 Brizele montane – vânturi care își schimbă
direcția în 24 de ore (ziua dinspre vale spre
culme, iar noaptea invers) – se formează pe
versanții văilor din Munţii Carpați.
 Brizele marine se resimt pe o fâșie de 25-30 km
depărtare de țărm, fiind un rezultat al încălzirii și
răcirii diferențiate a uscatului și apei. Briza de zi
acționează dinspre mare spre uscat, în timp ce
briza de noapte acționează în sens invers. Legenda*
vânturile de vest; Crivăț;
Aplicație: Austrul; Foehn.

Sprijinit de profesorul de la clasă, brize marine;
realizează, pe suportul alăturat (), harta *de trasat săgețile în dreptul denumirilor
principalelor vânturi care acționează pe teritoriul României, indicând prin săgeți de culoare: albastră
– vânturile de vest; neagră – Crivățul; verde – Austrul; roșie – foehnul; mov – brizele marine.
    
Clima. Particularităţile climatice regionale

 Etajele climatice
Dispunerea în trepte a reliefului țării noastre determină prezența următoarelor etaje climatice: etajul
climatic de câmpie și de dealuri joase, etajul climatic de dealuri și podișuri, etajul climatic montan, etajul
climatic alpin și  etajul de litoral și deltă.
 Cu ajutorul manualul școlar („REȚINE”, p. 54) scrie caracteristicile etajelor climatice de
mai jos:
a. etajul climatic de câmpie și de dealuri joase (sub 300 m): _________________________________________
_________________________________________________________________________________________;
b. etajul climatic de dealuri și podișuri (300-800 m): _______________________________________________
_________________________________________________________________________________________;
c. etajul climatic montan (800-1.800 m): ________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________;
31
******************************************************************************************************************************************************************************************************
d. etajul climatic alpin (peste 1.800 m): _________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________;
e. etajul de litoral și deltă: ____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________.
 Influenţele climatice
Influențele climatice exterioare, care nuanțează climatul temperat-continental al României, sunt:
influențele oceanice, influențele submediteraneene, influențele scandinavo-baltice, influențele de
ariditate, influențele de tranziție și influențele pontice.
I. influențele oceanice determină un climat mai umed în vestul și centrul țării;
II. influențele submediteraneene, cu veri calde și secetoase și ierni blânde și ploioase, în Banat și Oltenia;
III. influențele scandinavo-baltice impun un climat răcoros și umed în nord-estul țării;
IV. influențele de ariditate, în estul și sud-estul României, cu precipitații mai reduse și secete frecvente;
V. influențele de tranziție, în sudul țării, fac trecerea de la influențele oceanice și submediteraneene la
cele de ariditate;
VI. influențele pontice, pe litoral și în Delta Dunării, cu temperaturi medii anuale mari, precipitații puține
și secete frecvente.
Aplicații:
 Rezolvă, în caiet, cerințele  și  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 54):
 Observă pe harta alăturată și scrie ...
Munții Poiana Ruscă: ......... Câmpia Olteniei: ......... Câmpia Moldovei: .........
Podișul Sucevei: ......... zona litorală: .........
 Urmărește pe hartă (figura 1) limita estică ...
    
Apele. Dunărea
 Amintește-ți și completează spațiile libere din textul de mai jos.
Dunărea este al ......................... fluviu ca lungime și mărime a bazinului hidrografic, după
.........................., din Europa. Izvorăște din Munții ......................... ......................... și se varsă în Marea
......................... printr-o .......................... . Străbate ......................... țări (Germania, .........................,
........................., ........................., Croația, ........................., România, ........................., Moldova,
.........................) și ......................... capitale (Viena, ........................., Budapesta, .........................).
Cursul Dunării este împărțit în trei sectoare: 1. cursul superior (Dunărea alpină), de la izvoare până la
Viena, 2. cursul mijlociu (Dunărea panonică), de la Viena (Poarta Devin) la Baziaș și 3. cursul inferior
(Dunărea pontică sau sectorul românesc al Dunării), de la Baziaș până la vărsarea în Marea Neagră.
Sectorul românesc al Dunării (1.075 km, 38% din lungimea totală de 2.860 km) este împărțit în patru
sectoare / subsectoare: Defileul Dunării, Lunca Dunării, Bălțile Dunării și Dunărea maritimă.
 Defileul Dunării (Baziaş–Porţile de Fier), lung de 144 km, în trecut cu mari dificultăţi pentru
navigaţie, a suferit modificări ca urmare a construirii sistemului hidroenergetic de la Porţile de Fier;
 Lunca Dunării (Porţile de Fier–Călăraşi), de 566 km lungime și lărgimi de 2-8 km, cu pantă redusă
şi numeroase ostroave;
 Bălţile Dunării (Călăraşi–Brăila), de 195 km, se caracterizează prin despărţirea Dunării în două
braţe principale care includ în interior Balta Ialomiţei şi Insula Mare a Brăilei;
 Dunărea maritimă (Brăila–Sulina), de 170 km, permite un pescaj de 2-7 m. Până la Ceatal Izmail,
fluvial curge printr-o singură albie. De la Ceatal Izmail se desfăşoară Delta Dunării, scurgerea realizându-se
prin cele trei braţe: Chilia cca 60%, Sulina 18,8% (amenajat pentru navigaţie) şi Sfântu Gheorghe 21,2%.
32
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Aplicații:
 Analizează schița de mai jos și completează denumirile elementelor geografice marcate
cu numere, de la 1 la 5.
    
Apele. Râurile interioare

Observă graficul din manual (Fig. 1, p. 56) și precizează numele celor mai lungi ape curgătore
din România.
Rețeaua hidrografică internă a României are dispunere radiară, datorită poziției centrale a Munților Carpați.
În funcție de direcția de curgere și de dispunerea lor în raport de principalii colectori, râurile sunt grupate în
șase grupe hidrografice: grupa de nord-vest, grupa de vest, grupa de sud-vest, grupa de sud, grupa de est și
grupa de sud-est.
I. grupa de nord-vest are ca principal colector râul Tisa, care formează granița cu Ucraina pe
aproximativ 60 km;
II. grupa de vest cuprinde râuri care se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei și Serbiei;
III. grupa de sud-vest este formată de râuri din Banat;
IV. grupa de sud include râurile de pe partea stângă a Dunării, între confluenţele cu Cerna și Siret;
V. grupa de est cuprinde bazinele hidrografice ale Siretului și Prutului;
VI. grupa de sud-est (sau a râurilor dobrogene) cuprinde râuri mici, cu debite reduse, care seacă
frecvent în timpul verii.
Aplicații:
 Rezolvă exercițiile  și  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 57).
 Scrie în caiet râurile principale aferente celor şase grupe, folosind harta din manual (Fig. 2).
I. râurile din grupa de nord-vest: ________________________________________________________________
II. râurile din grupa de vest: ____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
III. râurile din grupa de sud-vest: ________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
IV. râurile din grupa de sud: ___________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
V. râurile din grupa de est: afluenții Siretului: _____________________________________________________
_______________________________________________________________ și  afluenții Prutului: _________
__________________________________________________________________________________________
VI. râurile grupa de sud-est (sau a râurilor dobrogene): _______________________________________________
33
******************************************************************************************************************************************************************************************************
 Urmărește cu atenție harta România – rețeaua hidrografică. Scrie în caiet, în interiorul unor tabele ...
a. b.
Afluent Râu colector Oraș Râu
Arieș Alexandria
Bârlad Cluj-Napoca
Buzău Iași
Dâmbovița Deva
Gilort Oradea
Jijia Reșița
Moldova Slatina
Motru Slobozia
Olteț Timișoara
Teleorman Vaslui
    
Apele. Lacurile și apele subterane

a. Lacurile
În România există peste 3.400 de lacuri, ocupând peste 1% din suprafața țării. Ele se clasifică după
răspândirea geografică și după modul de formare.
 Cu ajutorul manualului școlar (text + hartă; p. 58 și 59), completează tabelul de mai jos.
a. lacurile de munte: c. lacurile de câmpie:
de baraj natural: _____________________________; de crov: _____________________________________
de crater vulcanic: ____________________________; ____________________________________________;
glaciare: __________________________________ (în limanuri fluviatile: ____________________________
Munții Retezat), _______________________ (în Munții ____________________________________________;
Parâng), ________________________ (în Munții Făgă- iazuri și heleșteie: ___________________ (în Câmpia
rașului), ____________________ (în Munții Rodnei) ș.a.; Crișurilor);
carstice: ____________________________________; eoliene: în ___________________________________
hidroenergetice: ______________________________ ____________________________________________;
(pe Dunăre), ________________________ (pe Lotru), hidroenergetice: pe Olt;
________________________ (pe Argeș), ___________ de agrement: Herăstrău, Cișmigiu ș.a.
________________________ (pe Bistrița) ș.a.;
în masive de sare: ___________________________ .
b. lacurile de deal și podiș: d. lacurile din Delta Dunării și de pe litoralul Mării Negre
carstice: ____________________________________; lagune: _____________________________________
iazuri și heleșteie: __________________________ (în ____________________________________________;
Podișul Moldovei), __________________________ (în limanuri fluvio-maritime: ______________________
Podișul Transilvaniei); ____________________________________________;
în masive de sare: ____________________________ lacuri din deltă: ______________________________
____________________________________________ ____________________________________________.
____________________________________________;
limanuri fluviatile: ____________________________; hidroenergetice: _____________________________.
Aplicație:
 Rezolvă cerința  de la rubrica „APLICĂ”, din manual (p. 59). „Pentru lacurile din ...”
34
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Cefa = Tarnița =
Dracșani = Techirghiol =
Gâlcescu = Snagov =
Ianca = Ursu =
Ighiu = Vidra =
Oltina = Zăton =
b. Apele subterane
Apele subterane se împart ape freatice (de mică adâncime) și ape de adâncime (captive). Ele ajung la
suprafață sub formă de izvoare reci (cele mai numeroase), termale (peste 20oC), carbogazoase ș.a.
 Utilizează manualul școlar (p. 59) și scrie regiunile ori centrele în care se găsesc:
izvoare termale  .........................................................................................................................................................................;
izvoare carbogazoase și bicarbonatate  ...................................................................................................................................;
izvoare sulfuroase  .....................................................................................................................................................................;
izvoare sărate ..............................................................................................................................................................................
Aplicație:
 Rezolvă situația-problemă din manual (p. 59): „În vestul și sud-vestul României ...”
___________________________________________________________________________________________
    
Apele. Marea Neagră

Marea Neagră este o mare de tip continental, cu suprafața de 423.488 km2.
 Cu ajutorul manualului școlar („REȚINE”, „Știai că?”, hartă; p. 60) răspunde la
următoarele întrebări:
1. De ce Marea Neagră face parte din categoria mărilor continentale? ________________________________
__________________________________________________________________________________________
2. Cum se numește strâmtoarea care face legătura între Marea Neagră și Marea Azov? _____________________
3. Care sunt strâmtorile care fac legătura între Marea Neagră și Marea Mediterană? _______________________
4. Care este cel mai mare golf al Mării Negre? ___________________________________________________
5. Care este cea mai mare peninsulă a Mării Negre? _______________________________________________
6. Care este cea mai mare insulă al Mării Negre? _________________________________________________
7. Care este principala cauză a prezenței în Marea Neagră a două straturi de apă cu proprietăți diferite? ________
__________________________________________________________________________________________
8. Câte tipuri de curenți de apă sunt în Marea Neagră și care sunt acestea? ____________________________
__________________________________________________________________________________________
9. Care este cauza formării curenților de suprafață (circulari)? _______________________________________
10. Ce direcție dominantă au curenții circulari în dreptul litoralului românesc? __________________________
11. Prin ce se deosebesc curenții de descărcare de cei de compensație? _______________________________
__________________________________________________________________________________________
12. Care este amplitudinea mareelor în Marea Neagră? ___________________________________________1
13. Ce adâncime maximă are Marea Neagră? _____________________________________________________
14. Care sunt formele majore ale reliefului submarin din Marea Neagră? _________________________________
__________________________________________________________________________________________
1
Unele lucrări indică adâncimea maximă a Mării Negre de 2.245 m.
35
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Aplicații:
 Rezolvă cerința de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 60).
Cu ajutorul textului de la secțiunea „Reține”, realizează în caiet un tabel ...
Stratul de apă Gaze dizolvate Valoarea salinității Cu sau fără viețuitoare
de la suprafață
(0-180 m)
 Folosește harta din manual („Marea Neagră”; p. 60) și realizează corespondența () între
țări (A) și porturi (B).
A B
Bulgaria   Batumi
Georgia   Constanța
România   Odessa
Federația Rusă   Samsun
Turcia   Soci
Ucraina   Varna
    
Vegetaţia, fauna şi solurile
 Vegetaţia şi fauna
Poziția geografică a României, caracteristicile climatice, particularitățile reliefului și activitățile omului au
determinat o anumită distribuție în latitudine (zone) și altitudine (etaje) a biodiversității (vegetației și faunei).

Cu ajutorul manualului școlar (secțiunile „REȚINE”, p. 61, 62 și 63) completează
tabelul de mai jos.
Zone / Localizare (unități sau Vegetația Fauna
etaje subunități de relief) (caracteristici, specii) (caracteristici, specii)
Zona de stepă
Zona de silvostepă
Zona pădurilor între 150 și 1.800 m alt.
a. Etajul stejarului
(sub 500 m altitudine)
b. Etajul fagului
(între 500 și 1.200 m alt.)
36
******************************************************************************************************************************************************************************************************
c. Etajul coniferelor
(între 1.200 și 1.800 m alt.)
Zona alpină la peste 1.800 m alt.
a. Etajul subalpin
(între 1.800-2.000 m alt.)
b. Etajul pajiștilor alpine

(peste 2.000 m alt.)
Vegetația azonală cuprinde: zăvoaiele, asociațiile mediteraneene, asociațiile ce cresc pe terenurile

nisipoase, sărăturoase și mlăștinoase.
 Folosește manualul școlar („REȚINE”, p. 62) și scrie în caiet:
a. regiunile / arealele în care sunt prezente zăvoaiele (1) și speciile caracteristice (2); 1. ___________________
__________________; 2. ____________________________________________________________________;
b. provinciile istorice cu vegetație mediteraneană (1) și speciile caracteristice (2). 1. ______________________
_________________; 2. _____________________________________________________________________.
În apele țării noastre trăiesc numeroase specii de pești.
 Informează-te din manual și scrie în caiet speciile de pești care trăiesc în ...
... apele din câmpie:
... apele din dealuri și podișuri:
... apele de munte:
... Dunăre:
 Solurile
Distribuția solurilor este strâns legată de mai mulți factori: relief, rocă, climă, vegetație etc.
În țara noastră sunt prezente mai multe clase și tipuri de soluri: cernisoluri, luvisoluri ș.a.
 Folosește manualul (p. 63) și scrie în caiet unitățile de relief în care sunt caracteristice ...
... cernisolurile:
... luvisolurile:
... cambisolurile:
... spodisolurile:
Aplicație:
 Rezolvă, în caiet, investigația de la pagina 63, din manual: „Șacalul a fost un animal ...”
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
    
37
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Aplicaţii practice
a. Reguli de comportament în cazul producerii
unor fenomene climatice de risc
 Citește secțiunea „REȚINE” (p. 64) și realizați proiectul în echipă („Împărțiți colectivul
clasei în patru echipe. Fiecărei echipe o să-i revină ...”).
b. Reguli de comportament în cazul producerii unor

fenomene hidrografice de risc
 Citește secțiunea „REȚINE” (p. 65). Stabilește și scrie cinci măsuri pentru a preveni
fenomenele hidrografice de risc.
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
Aplicație:
 Rezolvă cerința
 de la secțiunea
„APLICĂ”, din manual
(p. 65).
 Folosește diferite
surse de informare și
realizează o hartă a
terenurilor ...

Suport pentru harta
terenurilor expuse la
inundații în România.
(completați și la
legendă)
c. Reguli de comportament în cazul producerii

unor fenomene biogeografice de risc
 Citește secțiunile „REȚINE” și „Important de reținut” (p. 65), pentru a te informa asupra
riscurilor biogeografice.
Informează-te, din manual (p. 65) și din alte surse, asupra posibilelor consecințe ale
înțepăturii căpușelor („Căpușele sunt nevertebrate parazite care trăiesc pe diverse animale și se hrănesc cu
sânge. ...”).
    
38
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Domeniul de conținut: Populația, așezările omenești și organizarea administrativ-teritorială
Populaţia – elemente şi structuri geodemografice

a. Evoluţia numerică a populaţiei
 Rezolvă cerințele de la secțiunea „DESCOPERĂ”, din manual (p. 68).
Între ce ani populația crește numeric? _____________________
În ce an a avut țara noastră cel mai mare număr de locuitori? _____________________
După ce an începe să scadă? _____________________
Populația rezidentă a României este de aproximativ 19,5 milioane de locuitori (a 60-a țară din lume și a
șasea din Uniunea Europeană).
În prezent, populația țării noastre este în scădere, cauzele fiind: bilanțul natural negativ și emigrația.
Aplicație:
 Observă graficul de mai jos ...
a. _______________________; b. ___________________________________________________________.
b. Repartiţia şi densitatea populaţiei

Repartiția populației din România este neuniformă.
Densitatea medie a populației este de peste 80 loc./km2.
 Citește din manualul școlar („REȚINE”, p. 69) despre repartiția și densitatea populației.
Aplicații:
 Observă diagrama din manual (p. 69) și scrie proporția populației care locuiește la ...
... înălțimi sub 200 m = ______________
... înălțimi între 200 și 800 m = ______________
... înălțimi mai mari de 800 m = ______________
regiuni cu densitatea sub 50 loc./km2: __________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
regiuni cu densitatea între 50 și 150 loc./km2: ___________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
regiuni cu densitatea peste 150 loc./km2: _______________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
valoarea corespunzătoare densității medii din regiunea în care trăiești: _______________________________
c. Structura populaţiei
Structura pe grupe de vârstă. La nivelul țării, populația tânără (0-14 ani) și populația adultă (15-64
ani) sunt în scădere, iar populația vârstnică (peste 65 ani) este în creștere.
Aplicație:

Observă diagrama din manual („Ponderea populației pe grupe de vârstă”, p. 70) și scrie
proporția populației ...
39
******************************************************************************************************************************************************************************************************
... tinere (0-14 ani) = ________ ... adulte (15-64 ani) = ________ ... vârstnice (peste 65) = ________
Structura etnică relevă faptul că aproape 90% din populația țării este formată din etnici români. Alături
de români trăiesc: maghiari (6,5%), romi, ucraineni (3,3%), germani, ruși-lipoveni, evrei, turci, tătari ș.a.
Aplicațe:
 Rezolvă exercițiul  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 70).
 Informează-te, folosind diferite surse (internetul, enciclopedii ...
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Structura socio-economică se referă la populația activă (populația aptă de muncă). Locuitorii României
lucrează în agricultură (sectorul primar de activitate), în industrie și construcții (sectorul secundar) și în servicii
(sectorul terțiar: transport, comerț, administrație, finanțe-bănci, educație, cultură, sănătate ș.a.).
Structura confesională indică faptul că peste 85% din totalul populației este de religie creștin-ortodoxă.
Alte culte cu populație mai numeroasă sunt: romano-catolic, reformat, musulman ș.a.
Aplicație:
 Sprijiniți de profesorul de la clasă, identificați și scrieți pentru confesiunile de mai jos, etniile
principale din care fac parte cei mai numeroși credincioși și regiunile geografice în care locuiesc.
romano-catolică: ....................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
reformată: ..............................................................................................................................................................
musulmană: ...........................................................................................................................................................
Structura pe medii cuprinde populația urbană (cca 54%) și populația rurală (cca 46%).
    
Aşezările rurale – evoluţie şi diferenţieri teritoriale

a. Aşezările rurale
 Cu ajutorul manualului școlar („REȚINE”, p. 71) scrie:
a. ce sunt așezările rurale; .......................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
b. părțile componente ale satelor; ..........................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
c. ce cuprinde gospodăria țărănească. ....................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................
b. Evoluţia aşezărilor rurale

 Citește din manualul școlar („REȚINE”, p. 71) despre evoluția așezărilor rurale din România.
c. Aşezările rurale – diferențieri teritoriale
 În țara noastră se găsesc cca 13.000 de sate, grupate în aproximativ 3.000 de comune.
40
******************************************************************************************************************************************************************************************************
 Cele mai numeroase sate (peste 75%) sunt situate la altitudini mai mici de 400 m (în câmpii și dealuri joase).
 Satele se diferențiază după mărime (număr de locuitori), structură și activități economice.
 Cu ajutorul manualului școlar („REȚINE”, p. 72), rezolvă următoarele cerințe:
a. Completează, în tabel, regiunile geografice în care se găsesc următoarele sate, clasificate în funcție de
numărul locuitorilor.
sate mici (sub 500 loc.):
sate mijlocii (500-1.500 loc.):
sate mari (1.500-3.000 loc.):
sate foarte mari (peste 3.000 loc.):
b. Scrieți caracteristicile satelor de mai jos (în funcție de structură) și regiunile geografice în care sunt
caracteristice.
sate adunate – ______________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
sate răsfirate – ______________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
sate risipite – _______________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
sate liniare – ________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
În funcție de activitățile economice, se disting:
 sate cu specific predominant agricol: cerealiere, pomicole, legumicole, viticole etc.;
 sate cu ocupații economice complementare: agroturism, exploatare forestieră, artizanat, minerit, pescuit,
transporturi, industrie etc.
Aplicație:
 Rezolvă, oral, exercițiul  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 72).
    
Aşezările urbane – evoluţie şi caracteristici actuale

a. Evoluţia aşezărilor urbane
Orașele au apărut pentru a îndeplini un rol comercial și/sau militar.
În prezent în țara noastră exista 319 orașe.
 Cu ajutorul manualului școlar („REȚINE”, p. 73) scrie numele unor orașe apă-rute în:
a. Antichitate: _______________________________________________________________ (colonii grecești)
și ___________________________________________________________________________ (daco-romane);
b. Evul Mediu: _____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________;
c. Epoca Modernă: _________________________________________________________ (industriale), ______
_________________________________ (cu funcții de transport), ___________________________ (turistice);
d. În perioada socialistă peste 100 de așezări rurale au fost ridicate la rang de oraș.
b. Aşezările urbane – caracteristici actuale

a. Structura orașelor
Spațiul urban cuprinde: zone rezidențiale (cartiere de locuințe), zone industriale (la marginea orașelor),
zone comerciale (ce concentrează marile magazine), zone verzi (parcuri, grădini) ș.a.
41
******************************************************************************************************************************************************************************************************
b. Clasificarea orașelor
Orașele se pot clasifica după: poziția geografică, mărime, funcții, vechime etc.
 Cu ajutorul manualului școlar („REȚINE”, p. 75, și harta de la p. 74), rezolvă următoarele
cerințe:
 Exemplifică, mai jos, cu orașe, în funcție de poziția geografică și trepte de relief:
1. orașe litorale: ______________________________________________________________________________
2. orașe interioare:
de munte: _____________________________________________________________________________
de deal și podiș: ________________________________________________________________________
de câmpie: ____________________________________________________________________________
de contact între principalele forme de relief: __________________________________________________
3. orașe situate de-a lungul arterelor hidrografice (Dunării): __________________________________________
 Activitate în perechi. Completează coloana „Exemple”, din tabelul de mai jos. Folosește, în acest
sens, harta „Orașele României” (p. 74, din manual).
Mărime Număr de locuitori Exemple
orașe foarte mari peste un milion de locuitori
orașe mari între 100.000 și 400.000 de locuitori
orașe mijlocii între 50.000 și 100.000 de locuitori
orașe mici între 20.000 și 50.000 de locuitori
orașe foarte mici sub 20.000 de locuitori
 După funcțiile urbane se deosebesc:
 orașe cu funcții complexe: rezidențială (de cazare a populației), economică, administrativă, culturală etc.,
categorie din care fac parte orașul București, care are și funcție de capitală a țării, și orașele mari ale României;
 orașe specializate, în cadrul cărora predomină o anumită activitate: industrie (Găești, Mioveni), transport
(Giurgiu – port, Făurei – nod feroviar), turism (Sinaia, Vatra Dornei), cultură (Buftea) etc.
Aplicație:
 Folosește manualul școlar (p. 74) și scrie numele orașelor reședință de județ marcate, pe
harta de mai jos („România – orașele reședință de județ”), cu numere.
1. ………………………….............; România – orașele reședință de județ
2. ……………………............…….;
3. ………………………….............;
4. ……………............…………….;
5. …………………............……….;
6. ………………............………….;
7. ………............………………….;
8. ……............…………………….;
9. ……............…………………….;
10. ..……...........………………….;
11. ..……………...........………….;
12. ..……………………...........….;
13. ..………………………............;
14. ..………………………............;
15. ..…………………...........…….;
16. ..……………………...........….;
17. ..………………...........……….;
18. ..……………………...........….;
42
******************************************************************************************************************************************************************************************************
19. ..……………………...........….; 27. ..……………………...........….; 35. ..……………………...........….;

20. ..……………………...........….; 28. ..……………………...........….; 36. ..……………………...........….;
21. ..……………………...........….; 29. ..……………………...........….; 37. ..……………………...........….;
22. ..……………………...........….; 30. ..……………………...........….; 38. ..……………………...........….;
23. ..……………………...........….; 31. ..……………………...........….; 39. ..……………………...........….;
24. ..……………………...........….; 32. ..……………………...........….; 40. ..………………………………….
25. ..……………………...........….; 33. ..……………………...........….;
26. ..……………………...........….; 34. ..……………………...........….;
    
Caracterizarea geografică a oraşului Bucureşti

Orașul București este cel mai mare și important oraș al României (centru industrial, nod de comunicații,
centru financiar-bancar, centru cultural-științific etc.). El îndeplinește și funcția de capitală.
Pentru a fi mai ușor administrat, orașul București a fost împărțit în șase sectoare.

Cu ajutorul manualului școlar („REȚINE”, Harta reliefului orașului București
p. 76) scrie în caiet:
1. poziția geografică în cadrul României; _________________
___________________________________________________
2. distanța orașului București față de: Dunăre __________,
Munții Carpați __________ și Marea Neagră __________;
3. anul atestării documentare; __________________________
4. anul în care a devenit capitala României; ________________
5. suprafața actuală; ________________________________
6. numărul de locuitori _______________________________
7. principale instituții de guvernare / administrare a țării
găzduite de orașul București; __________________________
___________________________________________________ 1. interfluviu; 2. terase; 3. luncă; 4. versant;
___________________________________________________ 5. martor de eroziune; 6. crovuri; 7. cotă;
8. principalele obiective turistice: clădiri: ___________________ 8. limita orașului București.
_____________________________________________________________________________________________
monumente: ___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
muzee: _______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
biserici: _______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
parcuri și grădini: _______________________________________________________________________
Aplicații:
 Completează spațiile libere din următorul text:
Orașul București a fost atestat documentar în anul …....................… și a devenit capitală a României în
anul …....................… . Este situat în Câmpia …....................… și este traversat de râurile …....................… și
…....................… . București este cel mai important centru politic și administrativ al României pentru că
îndeplinește funcția de …....................… .
    
43
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Organizarea administrativ-teritorială
România este republică și este organizată în unități administrativ teritoriale: comune, orașe, municipii și județe.
 Comuna, unitatea elementară de organizare administrativă, este formată dintr-unul sau mai multe sate. Într-
unul dintre acestea se află primăria și celelalte instituții care îi asigură administrarea.
 Orașul, unitate administrativă superioară comunei, este condus, de asemenea, de un consiliu local şi un primar.
 Municipiul este un oraș cu statut superior, cu funcții complexe (economice, politice, culturale etc.) și dotări
edilitare superioare.
 Judeţul este cea mai mare și mai complexă unitate administrativă, fiind format din mai multe comune, orașe și
municipii. Județul este condus din orașul-reședință de județ, de un consiliu judeţean şi un prefect (numit de guvern).
România are 41 de judeţe la care se adaugă municipiul Bucureşti, care are un statut similar cu acela de judeţ.
Pentru a coordona dezvoltare regională, consiliile județene din România s-au asociat în opt regiuni de
dezvoltare. Acestea nu reprezintă unități administrative în țara noastră.
Aplicații:
 Rezolvă, în caiet, exercițiul de la secțiunea „Lucrează cu harta”, din manual (p. 79).
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
de-a lungul paralelei de 45o: Tulcea (Tulcea),______________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
de-a lungul meridianului de 25o: ________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
 Rezolvă exercițiul  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 79).
Banat: _____________________________________________________________________________________
Bucovina: __________________________________________________________________________________
Crișana: ____________________________________________________________________________________
Dobrogea: __________________________________________________________________________________
Maramureș: ________________________________________________________________________________
Moldova: __________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
Muntenia: __________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
Oltenia: ___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
Transilvania: ________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________

Realizează corespondența dintre Bihor  Baia Mare
județe (A) și orașele-reședință de județ (B). Caraș-Severin  Craiova
Dolj  Focșani
A Ialomița  Oradea B
Maramureș  Reșița
Sălaj  Slobozia
Vrancea  Zalău
    
44
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Aplicaţii practice şi studii de caz.

Caracterizarea unor oraşe
a. Interpretarea unor grafice şi reprezentări
cartografice privind populaţia României
Aplicații:
 Rezolvă exercițiul  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 80).
 Un instrument utilizat pentru a evidenția repartiția populației pe grupe de vârstă și sexe este
piramida vârstelor. Baza piramidei o reprezintă ...
a. ..............................................................................................................................................................................
b. ..............................................................................................................................................................................
 Rezolvă „Aplicația practică”, din manual (p. 80).

Cu ajutorul datelor din tabelul de mai jos, desenează un grafic, după model, care să pună în evidență
scăderea numerică ...
Evoluția numerică a populației (2009-2018)
 Rezolvă oral studiul de caz, din manual (p. 80-81).

PREZENTAREA CAZULUI
„Populația rezidențială a României este proiectată să scadă de la 19,5 milioane de locuitori (2018), până la
13,7 milioane (2060), potrivit Institutului Național de Statistică. Astfel, potrivit proiecției, scăderea între 2018 și
2060 ar fi de ...

 Observă harta urbanizării și, cu ajutorul legendei, precizează:
În ce categorie de mărime se situează județul în care trăiești?
__________________________________________________________________________________________
Ce județe prezintă cel mai ridicat grad de urbanizare?
__________________________________________________________________________________________
Ce județe prezintă cel mai mic grad de urbanizare?
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
45
******************************************************************************************************************************************************************************************************
b. Caracterizarea unor mari oraşe

Cele mai populate 10 orașe ale țării noastre, după București, sunt: Iași, Timișoara, Cluj-Napoca,
Constanța, Craiova, Galați, Brașov, Ploiești, Oradea și Brăila.
 Citește secțiunea „REȚINE”, din manual (p. 81 și 82), și răspunde la următoarele întrebări:
1. În ce oraș se află cea mai veche universitate din România? _______________________________________
2. Cum se numește cel mai important parc din Craiova? ______________________________________________
3. Care oraș a fost numit „Mica Vienă”? __________________________________________________________
4. În ce oraș se află Delfinariu, Planetariul și Farul Genovez? ________________________________________
5. Cum se numește orașul în care a fost înființat primul Institut de Speologie din lume? ___________________
6. În ce provincie istorică se află Craiova? _______________________________________________________
7. Care oraș a fost capitală a României între anii 1916 și 1918? ________________________________________
8. Care este cel mai mare oraș din Banat? ________________________________________________________
Aplicație:
 Rezolvă exercițiul  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 82).
 Folosește o hartă fizică și o hartă administrativă a României, și completează ...
 Iași
Unitatea de relief
Râul pe care se află
Județul în care este situat
 Timișoara
Unitatea de relief
 Cluj-Napoca
Unitatea de relief
 Constanța
Unitatea de relief
Marea la care are ieșire
 Craiova
Unitatea de relief
    
46
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Domeniul de conținut: Activitățile economice
Agricultura. Fondul funciar agricol –

potenţial şi valorificare
a. Fondul funciar
Fondul funciar cuprinde:
 fondul funciar agricol (terenurile agricole): terenuri arabile, pășuni și fânețe, vii și livezi;
 fondul forestier (totalitatea pădurilor);
 alte terenuri (acoperite de ape, așezări, căi de comunicație etc.).
Agricultura este un sector important al economiei României, fiind principala sursă de hrană și un
furnizor important de materie primă pentru industrie. Cuprinde:
 cultura plantelor: cereale, plante tehnice, legume, pomi fructiferi, viță-de-vie ș.a.;
 creșterea animalelor: bovine, ovine, porcine, păsări de curte, albine (apicultură) etc.
În România, producţia vegetală o depășește pe cea animală, deţinând o pondere de aproape 70% din
totalul producţiei agricole.
Aplicație:
 Cu ajutorul graficelor din manual (p. 86), completează tabelele de mai jos:
Structura fondului funciar Structura fondului funciar agricol
Tipul de teren Ponderea (%) Tipul de teren Ponderea (%)
fondul funciar agricol terenuri arabile
fondul forestier pășuni
alte terenuri fânețe
vii
livezi
b. Potenţialul fondului funciar agricol

 Citește din manualul școlar (p. 86) despre potențialul fondului funciar agricol al României.
c. Valorificarea fondului funciar agricol
 Găsește în manual (p. 86 și 87) și răspunde la următoarele întrebări:
1. Care sunt cele mai cultivate cereale din România? ______________________________________________
2. Ce plante tehnice se cultivă în România? ______________________________________________________
3. În care unități de relief sunt podgorii? Care sunt cele mai reprezentative? ____________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
4. Care sunt principalele regiuni pomicole? ________________________________________________________
Aplicație:
 Completează spaţiile libere cu răspunsul corect:
1. Totalitatea terenurilor din țara noastră alcătuiesc ………………………………………………………………
2. Cele mai cultivate cereale în țara noastră sunt: ………………………………… și …………………………………
3. Podgoria Murfatlar se află în Podișul …………………………………
4. Creșterea albinelor se mai numește și …………………………………
5. Dintre plantele oleaginoase, în ţara noastră, se cultivă mai ales …………………………………
    
47
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Agricultura. Regiunile agricole –

elemente specifice
Cultura plantelor și creșterea animalelor sunt practicate diversificat în funcție de mai mulți factori, cei mai
importanți fiind: relieful, clima, solurile și activitățile antropice. Caracteristicile climei, în special zonalitatea
altitudinală, impusă de relief, determină structuri și tipuri de agricultură proprii care dau specificul unei anumite regiuni.
 Activitate pe grupe. Formați patru grupe. Citiți textul din manual („REȚINE”, p. 88 și 89) și
caracterizați în caiet regiunile agricole de mai jos:
Grupa 1:
Câmpia Română: ______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Câmpia și Dealurile de Vest: _____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Grupa 2:
Podișul Dobrogei: _____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Podișul Moldovei: _____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Grupa 3:
Depresiunea Colinară a Transilvaniei: _____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Podișul Getic: _________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Grupa 4:
Subcarpații: __________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Carpații: _____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Aplicație:
 Numește regiunea agricolă în care se află localitatea în care trăiești. Exemplifică activitățile ...
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________

    
48
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Agricultura. Valorificarea produselor agricole –

tradiţie şi modernitate
Agricultura este principala activitate economică în mediul rural și este cea mai importantă furnizoare de
produse vegetale și animale. Valorificarea produselor agricole are tradiții îndelungate în țara noastră.
Industria alimentară este foarte diversificată, ținând cont de varietatea agriculturii din țara noastră.
 Observă pe harta din manual (p. 91) și scrie câte centre ale industriei …
… morăritului și panificației: _____________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
… uleiului comestibil: ___________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
… zahărului: __________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
… vinului: ____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
… produselor lactate: __________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
… produselor din carne: _________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
… textile: ____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
… de încălțăminte: _____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

    
Resursele naturale şi industria

Resursele naturale şi valorificarea lor
Resursele naturale reprezintă totalitatea mijloacelor naturale pe care societatea omenească le valorifică pentru
dezvoltarea sa. România dispune de resurse variate dar, pentru unele dintre acestea, cantitățile sunt insuficiente.
 Citește secțiunea „REȚINE”, din manual (p. 92 și 93), și scrie:

1. care sunt ...
...resursele inepuizabile: ________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
...resursele epuizabile ...
...neregenerabile: _______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
...regenerabile: _________________________________________________________________________
2. care sunt resursele energetice: _________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Minereurile sunt feroase (fier, mangan etc.) și neferoase (cupru, plumb, zinc, bauxită, aur, argint etc.)
și reprezintă materii prime pentru industria metalurgică.
49
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Rezervele de minereu de fier existente, în primul rând, în Munții Poiana Ruscă, sunt foarte reduse,
România fiind obligată să importe necesarul de materie primă pentru industria siderurgică, producătoare de oțel,
fontă etc. Combinate siderurgice se află în: Galați (cel mai mare din țară), Hunedoara, Zalău etc.
Minereurile neferoase (cupru, plumb, zinc) se exploatează împreună (sub forma minereurilor complexe)
sau separat, principalele zone de extracție fiind: Munții Apuseni și Grupa Nordică a Carpaților Orientali. Tot în
aceste regiuni se află și cele mai mari zăcăminte de metale auro-argentifere ale României. Minereurile
neferoase sunt valorificate în fabrici din: Baia Mare, Copșa Mică ș.a. Bauxita, materie primă în industria
aluminiului, se găsește în cantități modeste în Munții Pădurea Craiului (Apuseni). Singura fabrică de aluminiu
din țara noastră și una dintre cele mai mari din Europa funcționează la Slatina.
3. care este principala resursă minerală nemetaliferă și de unde este exploatată: __________________
__________________________________________________________________________________________
4. care sunt rocile pentru construcții și cum sunt valorificate: __________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Apele minerale reprezintă una dintre marile bogății ale României, care deține peste o treime din apele
minerale ale Europei, aproximativ 2 500 de izvoare.
Resursele de suprafață ale țării noastre sunt:
 terenurile agricole, acoperite în cea mai mare parte de soluri fertile;
 vegetația, în special, pădurile de foioase și conifere care furnizează lemnul pentru foc și materia primă pentru
industria lemnului, pășunile și fânețele;
 resursele de apă: Dunărea, râurile, lacurile, esențiale pentru alimentarea cu apă a populaţiei, industrie, irigaţii,
piscicultură etc.
Aplicație:
 Rezolvă, oral, exercițiul  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 93).
 Alege răspunsul corect:

    

Industria energetică şi a energiei electrice
a. Industria energetică
Industria energetică exploatează și valorifică resursele de energie, având o importanță vitală pentru
economia națională. Printre cele mai utilizate resurse energetice se evidențiază combustibilii fosili (petrolul,
gazele naturale, cărbunii), minereurile radioactive, hidroenergia și energia eoliană.
 Citește secțiunea „REȚINE”, din manual (p. 94 și 95), și scrie pentru ...
1. ... petrol:
regiunile de exploatare: _____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
cele mai mari rafinării din țară: ______________________________________________________________
2. ... gaze naturale:
regiunile de exploatare a gazului metan: _______________________________________________________
regiunile de exploatare a gazelor de sondă: ____________________________________________________
50
******************************************************************************************************************************************************************************************************
3. ... cărbuni:
regiunea din care se exploatează huilă: ________________________________________________________
regiunea din care se exploatează lignit: ________________________________________________________
4. ... minereurile radioactive:
regiunile din care se exploatează minereurile radioactive: _________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
5. ... hidroenergie:
ponderea de exploatare a potențialului hidroenergetic al României: ________________________________
6. ... energia eoliană:
principala regiune de valorificare a potențialului energetic eolian: __________________________________
b. Industria energiei electrice

România este una dintre primele țări din lume care a produs curent electric la scară industrială, prima
termocentrală (la București) intrând în funcțiune în anul 1882, iar prima hidrocentrală (pe râul Sadu) fiind pe locul
trei între cele mai vechi hidrocentrale din Europa. Curentul electric se produce în mai multe tipuri de centrale
electrice: termocentrale, hidrocentrale, centrale nucleare, centrale eoliene ș.a.
 Găsește în manual (p. 95 și 96) și răspunde la următoarele întrebări:

1. Cu ce combustibili funcționează termocentralele? _______________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
2. Care sunt principalele regiuni de amplasare a termocentralelor? ___________________________________
_____________________________________________________________________________________________
3. În care provincie istorică sunt amplasate cele mai mari termocentrale și care sunt acestea? _____________
_____________________________________________________________________________________________
4. Care este râul cu cele mai numeroase amenajări hidroenergetice? ____________________________________
5. Care sunt cele mai mari centrale hidroenergetice din țara noastră și pe ce ape curgătoare au fost
amenajate? _______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
6. În ce localitate se află singura centrală nucleară din țara noastră și cu câte reactoare este dotată? _____________
7. Cum se numește cel mai mare parc eolian din România și în ce regiune geografică este situat? ___________
_____________________________________________________________________________________________
Aplicații:
 Rezolvă oral exercițiul de la secțiunea „Lucrează cu harta”, din manual (p. 96).
Identifică pe harta România – industria energetică și industria energiei electrice regiunile de extracție a
petrolului …
 Activitate pe grupe (1, 2, 3 și 4). Formați patru grupe și rezolvați exercițiul  de la secțiunea
„APLICĂ”, din manual (p. 96).
 Completează, în caiet, tabelul ...
Grupa Centrală Avantaje Dezavantaje
1 Termocentrală
2 Hidrocentrală
51
******************************************************************************************************************************************************************************************************
3 Atomocentrală
4 Centrală eoliană
 Citește rubricile „Știai că?”, din manual (p. 94 și 95).

    

Industria construcţiilor de maşini
Industria construcțiilor de mașini poate fi considerată cea mai importantă industrie a României,
furnizând produse necesare în diverse sectoare ale economiei naționale: industrie, agricultură, transporturi,
construcții ș.a. Ea are o repartizare geografică destul de echilibrată, fiind prezentă în toate regiunile țării. Cea
mai reprezentativă subramură a acestei industrii este industria mijloacelor de transport (automobile, troleibuze,
tramvaie, vagoane, locomotive, autobuze, vapoare).
 Activitate în perechi. Găsiți în manual (p. 97) și completați, în caiet, centrele în care se
produc:
automobile: _____________________________ (Dacia-Renault), ______________________________ (Ford);
troleibuze, tramvaie, vagoane de tren și metrouri: _______________________________________________;
autobuze: ________________________________________________________________________________;
locomotive: ______________________________________________________________________________;
vapoare: _________________________________________________________________________________;
tractoare și mașini agricole: _________________________________________________________________;
componente pentru avioane: ________________________________________________________________;
utilaje pentru industria petrolieră: ____________________________________________________________;
utilaje pentru construcții: ___________________________________________________________________;
mașini și echipamente industriale: ____________________________________________________________;
utilaje pentru industria chimică: ______________________________________________________________;
biciclete: _________________________________________________________________________________;
electrocasnice: frigidere (______________), mașini de spălat (_____________), aragazuri (______________);
vase de bucătărie: _________________________________________________________________________.
Aplicații:
 Rezolvă, oral, exercițiul  de la rubrica „APLICĂ”, din manual (p. 98).
 Analizează harta și numește centrele de …
 Rezolvă exercițiul  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 98).
 Alege răspunsul corect:
1. Ce corelație este incorectă?
a. Constanța – vapoare b. Craiova – locomotive c. Mioveni – autoturisme d. Timișoara – vagoane
2. Ce orașe din România sunt centre ale producției de automobile?
a. Alba Iulia și Bacău b. Craiova și Ploiești c. Constanța și București d. Mioveni și Craiova
3. Se produc autobuze la:
a. Ciorogârla b. Constanța c. Slatina d. Târgu Jiu
52
******************************************************************************************************************************************************************************************************
4. Este un centru de producție a utilajului petrolier:

a. Alexandria b. Brașov c. Focșani d. Ploiești

    
Serviciile
Căile de comunicaţie şi transporturile
Căile de comunicație realizează legătura între așezările umane, între regiunile de exploatare a
resurselor și cele de prelucrare etc. Prin intermediul lor se realizează transporturile, care asigură circulația
oamenilor și a mărfurilor.
În țara noastră se găsesc căi de comunicație terestre (feroviare și rutiere), pe apă (fluviale și
maritime), aeriene și speciale.
a. Transporturile terestre
 Citește secțiunea „REȚINE”, din manual (p. 99 și 100), și scrie caracteristicile rețelelor
feroviare și rutiere.
a. rețeaua feroviară;
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Rețeaua feroviară este organizată pe opt magistrale feroviare, care pornesc dinspre capitală spre Satu
Mare, Oradea, Arad, Timişoara, Constanţa, Galaţi, Iaşi şi Suceava şi se continuă în ţările vecine.
b. rețeaua rutieră.
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Autostrăzile date în folosinţă depăşesc 800 km: A1 (Tronsonul Bucureşti–Piteşti), de 110 km, A2
(Bucureşti–Constanţa), de 202 km ş.a.
 Principalele magistrale rutiere naţionale se suprapun cu drumurile internaţionale europene: E 60: Franţa –
Oradea – Bucureşti – Constanţa; • E 70: Spania – Timişoara – Craiova – Bucureşti – Giurgiu – Bulgaria; E 85:
Lituania – Suceava – Bucureşti – Grecia.
b. Transporturile pe apă
 Citește secțiunea „REȚINE”, din manual (p. 100), și scrie pentru transporturile pe apă
fluviale și maritime:
a. rețelele de transport fluvial și numele principalelor porturi de pe acestea;
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. numele orașelor cu porturi maritime.

__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
53
******************************************************************************************************************************************************************************************************
c. Alte categorii de transporturi

c. Transporturile aeriene sunt asigurate de aeroporturi internaționale (București – Henri Coandă,
Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Bacău, Constanța ș.a.) și aeroporturi interne.
d. Transporturile speciale cuprind conductele (pentru petrol și gaze) și liniile de înaltă tensiune pentru
energia electrică.
e. Telecomunicațiile sunt sistemele de transmisie a informațiilor (telefonia, televiziunea, radioul,
internetul etc.).
Aplicație:
 Rezolvă exercițiul  de la rubrica „APLICĂ”, din manual (p. 100). „Identifică pe harta ...”

    
Serviciile
Comerţul şi turismul
a. Comerţul
Comerțul asigură circulația mărfurilor și a serviciilor de la producător la consumator. Cuprinde comerțul
interior și comerțul exterior (internațional).
• Comerțul interior reprezintă totalitatea schimburilor cu amănuntul și cu ridicata care au loc pe
teritoriul național. Din valoarea vânzărilor, aproximativ 35% sunt mărfuri alimentare, 45% mărfuri
nealimentare și 20% carburanți.
• Comerțul exterior. În ultimii ani, balanța comercială a țării noastre (diferența dintre exporturi și
importuri) este negativă. Adică, România cumpără mai mult decât vinde. Exportă produse agricole, mașini,
lemn, materiale textile ș.a. și importă produse minerale, produse chimice, materiale plastice, cauciuc, mijloace
de transport ș.a.
În ultimii ani, majoritatea schimburilor internaționale ale țării noastre se realizează cu statele partenere
din Europa (85%), între care Germania, Italia, Franța, Ungaria ș.a.
Aplicațe:
 Observă graficele 2 și 3 și numește primele patru state care:
a. importă produse din țara noastră: ___________________________________________________________;
b. care exportă produse în țara noastră: ________________________________________________________.
a. Turismul – potențial şi valorificare economică

Turismul constă în călătoria individuală sau în grup, în timpul liber, în afara localității de domiciliu,
pentru recreere sau în scop cultural.
A. Potențialul turistic
România este considerată ca având un potențial turistic ridicat, alcătuit din obiective naturale și antropice.
a. Obiective naturale

Citește secțiunea „REȚINE”, din manual (p. 102), și scrie prin ce se evidențiază
următoarele obiective turistice naturale:
•masivele din Carpați: _______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
54
******************************************************************************************************************************************************************************************************
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
•Defileul Dunării: __________________________________________________________________________;
•apele minerale geotermale: __________________________________________________________________;
•Delta Dunării: ____________________________________________________________________________;
•zona litorală: _____________________________________________________________________________.
b. Obiectivele turistice antropice sunt foarte variate.
 Cu ajutorul manualului școlar, secțiunea „REȚINE” (p. 102), dă exemple de obiective
turistice ori regiuni istorico-geografice în care se găsesc:
•cetăți și fortificații: _________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________;
•castele: _________________________________________________________________________________;
•arhitectura populară: ______________________________________________________________________;
•biserici și mănăstiri: ________________________________________________________________________;
•monumente tehnice: _______________________________________________________________________.
B. Valorificarea economică
Punerea în valoare a obiectivelor turistice a constat în promovarea și în construirea unei infrastructuri specifice,
reprezentată de unități de cazare (hoteluri, moteluri), căi de comunicații, pârtii pentru schi, parcuri de aventură ș.a.
S-au dezvoltat astfel stațiuni turistice montane, balneare și litorale, care aduc României profituri financiare.
 Folosește manualul școlar, secțiunea „REȚINE” (p. 102), și dă exemple de:
•stațiuni turistice montane: __________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________;
•stațiuni turistice balneare: __________________________________________________________________;
•stațiuni turistice litorale: ___________________________________________________________________.
Principalele forme (sau tipuri) de turism practicate în țara noastră sunt:
turism montan și pentru sporturi de iarnă;
turism balnear (care valorifică apele minerale, climatul salinelor);
turism litoral (la țărmul Mării Negre, între Capul Midia și Vama Veche);
turism cultural (religios, arheologic etc.);
agroturism (în Culoarul Rucăr-Bran, Carpații Curburii, Munții Apuseni) ș.a.
În țara noastră, în funcție de specificul turistic, se disting mai multe regiuni turistice: Bucovina,
Maramureș, Munții Apuseni, București ș.a.
Aplicație:
 Analizează figura 1 și scrie în caiet regiunile turistice din România.
Regiunile turistice: _____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
 Rezolvă situația-problemă de la pag. 103, din manual: „În fiecare an țara noastră este vizitată …”.
principalele cinci țări de origine ale turiștilor străini;
__________________________________________________________________________________________
ce au în comun primele patru țări;
__________________________________________________________________________________________
55
******************************************************************************************************************************************************************************************************
cu cât sunt mai numeroși turiștii din Rep. Moldova comparativ cu cei din Germania.
__________________________________________________________________________________________
Cum explici faptul că cei mai numeroși turiștii sunt din Republica Moldova?
__________________________________________________________________________________________
    
Aplicaţii practice şi studii de caz

a. Activităţile economice în localitatea şi judeţul natal
 Citește textul din manual referitor la activitățile economice în localitatea și județul natal (p.
104) și rezolvă, împreună cu colegii, studiul de caz.
b. Valorificarea resurselor alternative de energie

 Citește secțiunea „REȚINE”, din manual (p. 105), și rezolvă de la rubrica „APLICĂ”
cerințele de la de la exercițiile ,  și .
 Precizează resursele energetice … ______________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Explică în ce constă importanța … ______________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Ce resurse energetice alternative sunt în regiunea ta … _____________________________________
__________________________________________________________________________________________
c. Potenţialul turistic al judeţului

Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 „susține un turism durabil care
creează locuri de muncă și promovează diversitatea culturală, produsele locale și respectul pentru tradiții și
mediul în care trăim”.
În conformitate cu Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă, continuă investigația asupra județului
tău și realizează un poster care să cuprindă:
1. numele județului;
2. principalele obiectivele turistice naturale;
3. cele mai importante obiective turistice antropice;
4. principalele unități de cazare;
5. tradițiile locale, care ar putea atrage turiști;
6. propuneri privind promovarea turismului local;
7. sursele de informare.
d. Rolul căilor de comunicaţie în dezvoltarea economică

 Rezolvă, în caiet, secțiunea din manual referitoare la rolul căilor de comunicație în
dezvoltarea economică (p. 106).
a. _____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. _____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
c. _____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
    
56
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Domeniul de conținut: Regiuni geografice și dezvoltarea regională
Regiuni geografice şi dezvoltarea regională

1. Diferenţieri regionale
 Regionarea geografică reprezintă o sinteză a trăsăturilor fizico-geografice, umane și economice ale
teritoriului, pe baza unor analize detaliate. În evoluția regionărilor geografice ale țării noastre s-a trecut de la
regiunile naturale, la regiunile socio-economice și la cele de dezvoltare.
 Regionarea fizico-geografică s-a făcut pe baza diferenţelor teritoriale ale peisajului (însuşirile fizico-
geografice), limitele având un caracter convenţional.
 Regionarea economico-geografică s-a realizat pe mai multe criterii: pe baza dispunerii elementelor
socio-economice; pe baza asocierii funcționale a teritoriilor județelor; pe baza caracteristicilor marilor
domenii social-economice (în special sectorul carpatic) și gradului de similaritate social-economică a
județelor.
 Realizează Harta regionării economico-geografice a României  (Indicații în manual –
coloana exterioară; p. 110).
Harta regionării economico-geografice a României Legenda
Regiunea …
 Pericarpatică sudică-
danubiană
 Regiunea carpatică și
pericarpatică sud-vestică
banatică
 Regiunea carpatică și
pericarpatică nord-vestică,
crișano-maramureșană
 Regiunea pericarpatică
estică, moldavă
 Regiunea pericarpatică
sud-estică, pontică
 Regiunea marii
depresiuni intracarpatice a
Transilvaniei
 Regiunea metropolitană
București
 În încercarea de reducere a disparităților social-economice interne, politica de dezvoltare regională a

țării a dus la delimitarea a opt regiuni de dezvoltare care includ județe cu nivele diferite de dezvoltare.
 Folosește harta din manual (p. 111) și scrie numele celor opt regiuni de dezvoltare din
țara noastră.
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Aplicație:
 Rezolvă exercițiul  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 111).
 Analizează tabelul …
57
******************************************************************************************************************************************************************************************************
1. ___________________________________________________________________________________________
2. ___________________________________________________________________________________________
3. ___________________________________________________________________________________________
4. ___________________________________________________________________________________________
5. ___________________________________________________________________________________________
2. Regiunile geografice pe baze naturale

 Citește secțiunea „REȚINE” (p. 112).
Aplicație:
 Rezolvă exercițiile  și  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 112).
 Analizează harta România – unitățile fizico-geografice și realizează în caiet …
Unitatea fizico-geografică Unitățile majore de relief din alcătuire
 Precizează unitatea fizico-geografică în care se află localitatea ta. Cu ce unităţi …

_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
3. Aplicaţii practice şi studii de caz.

 Folosiți ca model descrierea Depresiunii Colinare a Transilvaniei („REȚINE”, p. 113) și
realizați o prezentare a regiunii geografice în care se află școala voastră.
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
58
******************************************************************************************************************************************************************************************************
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
    
59
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Domeniul de conținut: Caracteristici ale mediului înconjurător
Caracteristici ale mediului înconjurător

1. Calitatea mediului înconjurător. Evoluţii recente
Mediul înconjurător este un organism ale cărui componente (aerul, apa, vegetația, fauna, solul) sunt
într-o strânsă interdependență, degradarea uneia afectându-le și pe celelalte.
 Citește textul din manual („REȚINE”, p. 116-117) și scrie:
1. Activitățile antropice care degradează mediul înconjurător în țara noastră. ______________________
__________________________________________________________________________________________
2. Principalele surse de poluare ale aerului. _________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
3. Măsurile ce se impun pentru menținerea calității apei. ______________________________________
__________________________________________________________________________________________
4. Măsurile necesare creșterii suprafețelor forestiere. _________________________________________
__________________________________________________________________________________________
5. Măsurile necesare reducerii degradării solurilor. ___________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Aplicație:
 Analizează harta România – fondul forestier pe județe, din manual (p. 118), și numește câte
trei județe din fiecare categorie de mărime menționată în legendă.
peste 300.000 ha: .........................................................................................................................................................
între 200.000 și 300.000 ha: ........................................................................................................................................
între 100.000 și 200.000 ha: ........................................................................................................................................
între 50.000 și 100.000 ha: ...........................................................................................................................................
sub 50.000 ha: ..............................................................................................................................................................
În ce categorie de mărime se încadrează județul în care locuiești? ............................................................................
2. Resurse, populaţie şi elemente ale dezvoltării sustenabile

În ultimii ani, România se confruntă cu probleme grave: scăderea numărului de locuitori, îmbătrânirea
populației, resurse din ce în ce mai reduse, degradări ale mediului înconjurător. Populația și activitățile economice
antrenează mari consumuri de energie, materii prime, produse agricole și industriale. Acestea vor conduce la o
scădere mai mult sau mai puțin rapidă a resurselor epuizabile și o poluare a celor inepuizabile sau regenerabile: aerul,
apa, solurile, pădurile ș.a.
O soluție de rezolvare a acestor probleme ar putea fi dezvoltarea sustenabilă (durabilă).
 Lucrați în perechi. Citiți textul din manual („REȚINE”, p. 119) și scrieți:
a. ce presupune dezvoltare durabilă; ____________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. ce își propune Agenda 2030, document adoptat de Adunarea Generală a ONU, în anul 2015. _________________
__________________________________________________________________________________________
 Cele 17 obiective ale Agendei 2030 sunt: a. educație de calitate; b. apă curată și igienă; c. muncă
decentă și creștere economică; d. foamete „zero”; e. egalitate de gen; f. industrie, inovație și infrastructură; g.
consum și producție responsabile; h. fără sărăcie; i. sănătate și bunăstare; j. energie curată la prețuri accesibile;
k. inegalități reduse; l. orașe și comunități durabile; m. viața acvatică – conservarea și utilizarea durabilă a
oceanelor; n. acțiune climatică; o. pace, justiție și instituții eficiente; p. viața terestră – protejarea ecosistemelor
terestre; q. parteneriate pentru realizarea obiectivelor.
    
60
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Domeniul de conținut: România în Europa și în lume
România în Europa şi în lume

1. Valorile naturale şi culturale ale României
Valorile naturale și culturale reprezintă cel mai de preț patrimoniu al României pe care trebuie să îl
transmitem generațiilor viitoare.
Pentru conservarea unor elemente naturale și culturale de mare valoare, peste 20% din suprafața totală a
României reprezintă arii protejate, ceea ce situează țara noastră pe locul nouă în Uniunea Europeană.
În cele peste 1.000 de arii naturale protejate – rezervații ale biosferei, parcuri naționale, parcuri naturale,
rezervații naturale etc. – sunt conservate: ecosisteme, peisaje, elemente floristice, forestiere, faunistice,
geologice, speologice ș.a. deosebit de valoroase.
Aplicații:
 Informează-te din manual („REȚINE”, p. 122) și scrie:
a. rezervațiile biosferei: ..........................................................................................................................................
b. cinci parcuri naționale: ....................................................................................................................................................
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
c. cinci parcuri naturale: ......................................................................................................................................................
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
d. cinci rezervații naturale: ..................................................................................................................................................
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
e. patru monumente ale naturii: ........................................................................................................................................
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Lucrați în perechi. Folosiți harta din manual (fig. 1; p. 123) și scrieți, în dreptul ariilor
protejate de mai jos, unitățile sau diviziunile unităților de relief în care se găsesc.
1. Cheile Bicazului-Hășmaș: ___________________________________________________
2. Comana: ___________________________________________________
3. Grădiștea Muncelului-Cioclovina: ___________________________________________________
4. Lunca Mureșului: ___________________________________________________
5. Munții Măcinului: ___________________________________________________
6. Piatra Craiului: ___________________________________________________
7. Pietrosul Rodnei: ___________________________________________________
8. Retezat: ___________________________________________________
9. Semenic-Cheile Carașului: ___________________________________________________
10. Vânători-Neamț: ___________________________________________________

Patrimoniul cultural este definit, prin legislația în vigoare în România, ca fiind „format din totalitatea
bunurilor care reprezintă o mărturie și o expresie a valorilor, credințelor, cunoștințelor și tradițiilor naționale.”
România este țara care a contribuit la patrimoniul cultural universal cu mari valori ale literaturii, muzicii
și artelor plastice, prin intermediul operelor lui Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Nicolae Iorga, George Enescu,
Constantin Brâncuși, Nicolae Grigorescu ș.a.
Aplicație:
 Pe baza informațiilor pe care le deții, scrie în ce domenii cultural-științifice s-au remarcat:
Mihai Eminescu: George Enescu:
61
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Mircea Eliade: Constantin Brâncuși:

Nicolae Iorga: Nicolae Grigorescu:
Valorile naturale și culturale excepționale ale țării noastre sunt recunoscute pe plan internațional și sunt
incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și
Cultură).
 Folosește manualul școlar (p. 124) și scrie:

a. șase situri culturale incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO: ___________________________________
_____________________________________________________________________________________________
b. două situri naturale incluse în lista patrimoniului mondial UNESCO: __________________________________
_____________________________________________________________________________________________
c. elementele românești din Lista Patrimoniului Imaterial: _____________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Cu ajutorul rețelei internet, află care este cel mai nou sit din România inclus în lista
patrimoniului mondial UNESCO. ......................................................................................................................
2. România ca membru ONU, NATO şi UE

În prezent, activitatea politică și economică internațională este reglementată printr-o serie de acorduri
între state, încât nicio țară nu poate rămâne izolată de restul lumii pe termen lung.
Nici România nu este o țară izolată. Pentru a-și asigura necesarul de materii prime, produse prelucrate
(fără de care nu se poate dezvolta economic) și securitatea, țara noastră a aderat și este membru al celor mai
importante organizații politice, militare și economice.
a. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a fost înființată la 24 octombrie 1945 și are sediul la New York.
Este cea mai mare organizație a lumii, având în compunere 193 de state.
 Citește secțiunea „REȚINE”, din manual (p. 125), și răspunde la următoarele întrebări:
1. Care sunt obiectivele ONU? ________________________________________________________________
2. Din ce an România este membră a ONU? _____________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
3. Care sunt cele mai importante agenții și organizații ale ONU? ____________________________________
__________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________

b. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a fost înființată în anul 1949, ca urmare a
declanșării „Războiului Rece”, și este formată din 30 de state*, de pe trei continente: Europa, America de Nord
și Asia.
 Folosește manualul școlar („REȚINE”, p. 125) și scrie:

1. obiectivele NATO; _______________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
2. anul în care țara noastră a devenit membră NATO; _____________________________________________
__________________________________________________________________________________________
3. două regiuni / țări în care România, ca stat membru NATO, a participat cu trupe pentru menținerea păcii.
_________________________________________________________________________________________
*
Statul care a aderat cel mai recent la NATO este Macedonia de Nord (27 martie 2020).
62
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Consideri potrivită participarea României cu trupe militare în teatrele de operațiuni sub

drapel NATO. Argumentează!
c. Pe glob, Uniunea Europeană (UE) este cea mai importantă grupare regională, economică și politică.
 Pentru analiza Uniunii Europene, urmărește pașii de mai jos:
Pasul 1: scrie, în prima coloană din tabelul de mai jos, ce știi despre Uniunea Europeană.
Pasul 2: citește, din manual, textul referitor la Uniunea Europeană („REȚINE”, p. 125).
Pasul 3: scrie, în cea de a doua coloană din tabel, ce ai aflat despre Uniunea Europeană.
Ce știi despre Uniunea Europeană? Ce ai aflat despre Uniunea Europeană?
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
___________________________________ _____________________________________________________
Aplicații:
 Rezolvă, în caiet, cerințele  și  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 127):
 Observă pe harta Uniunii Europene (figura 2) și …
a. ..............................................................................................................................................................................
b. ..............................................................................................................................................................................
 Folosește diferite surse de informare și …
a. ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
 Rezolvați dezbaterea propusă de manual (p. 127). „Dezbateți! Piața Unică asigură în mod real
transpunerea celor patru libertăți fundamentale ...”
    

România. Caiet de geografie pentru clasa a VIII-a
ISBN 978-973-0-38744-5
București – 2023
63
******************************************************************************************************************************************************************************************************
Note (însemnări)
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
    
64

Romania Caiet de Geografie Pentru Clasa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romania Caiet de Geografie Pentru Clasa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IOAN MĂRCULEȚ  CĂTĂLINA MĂRCULEȚ

Caiet de geografie pentru clasa a VIII-a

Editor: Şcoala Gimnazială Discovery, Voluntari

IOAN MĂRCULEȚ  CĂTĂLINA MĂRCULEȚ

Editor: Şcoala Gimnazială Discovery, Voluntari

ȘCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY COLEGIUL NAȚIONAL „I. L. CARAGIALE”

Domeniul de conținut: Poziția geografică Domeniul de conținut: Activitățile economice

Domeniul de conținut: Poziția geografică

Coordonatele geografice și așezarea în cadrul Europei, demonstrează faptul că România:

 Elemente definitorii și consecințe

România – ţară carpatică, dunăreană,

 România – țară carpatică

 Citește textul din manual („REȚINE”, p. 13) și răspunde la următoarele întrebări:

 România – țară dunăreană (danubiană)

 România – țară pontică

 România – țară central europeană

Domeniul de conținut: Relieful României

Relieful – caracteristici generale

 Varietatea, proporționalitatea și simetria reliefului

 Formarea și evoluția reliefului

Relieful României – parte integrantă a

 Cu ajutorul manualului școlar („REȚINE”, p. 17) și a profesorului de la clasă, scrie numele

Unităţile majore de relief

 Folosind harta din manual (p. 24), scrie numele

 Rezolvă exercițiul  de la secțiunea „APLICĂ”, din manual (p. 27).

 Citește rubrica „Știai că?”, din manual (p. 25).

Depresiunea Colinară a Transilvaniei

 Subcarpații Curburii (de Curbură):

Identificați și scrieți dealurile și depresiunile care aparțin:

Podişul Getic şi Podişul Mehedinţi

Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei

Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei):

Podișul Dobrogei Centrale:

Podișul Dobrogei de Sud

Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest

 Câmpia de Vest (Banato-Crişană)

Diviziunile Câmpiei de Vest

Sectorul Central (Câmpia Olt–Argeș):

 Sectorul Estic (Câmpia Munteniei de Est):

 Accesează link-ul de mai jos și urmărește etapele formării Deltei Dunării.

 Platforma continentală a Mării Negre

 Vreau să știu mai multe despre platforma continentală a Mării Negre!

Aplicaţii practice şi studii de caz

 Relieful orizontului local

 Cutremurele din România şi

Domeniul de conținut: Clima, apele, vegetația, fauna și solurile

Clima. Factorii genetici

Clima. Elementele climatice

 Utilizează manualul școlar („REȚINE”, p. 52) și scrie în caiet:

Urmărește cu atenție harta alăturată.

Clima. Particularităţile climatice regionale

d. etajul climatic alpin (peste 1.800 m): _________________________________________________________

Apele. Râurile interioare

Apele. Lacurile și apele subterane

Apele. Marea Neagră

Vegetaţia, fauna şi solurile

Zona pădurilor între 150 și 1.800 m alt.

Zona alpină la peste 1.800 m alt.

b. Etajul pajiștilor alpine

Vegetația azonală cuprinde: zăvoaiele, asociațiile mediteraneene, asociațiile ce cresc pe terenurile

b. Reguli de comportament în cazul producerii unor

c. Reguli de comportament în cazul producerii

Domeniul de conținut: Populația, așezările omenești și organizarea administrativ-teritorială

Populaţia – elemente şi structuri geodemografice