Geografie Clasa 4 V 5

Ministerul Educației
GEOGRAFIE
clasa a IV-a
Cristina Moldovan
Booklet
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.
Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin
OM Nr. 5003 / 02.12.2014.
116.111 - numărul de telefon de asistență pentru copii

Ministerul Educației
GEOGRAFIE
clasa a IV-a
Cristina Moldovan
Booklet
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin Ordinul de Ministru nr. 4200 / 07.07.2021.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp de patru ani
școlari, începând din anul școlar _ _ _ .
Inspectoratul Școlar _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Școala/Colegiul/Liceul _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Anul Numele elevului Clasa Anul școlar Aspectul manualului*

1. la primire la predare
2.
3.
4.
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

MOLDOVAN, CRISTINA
Geografie : clasa a IV-a / Cristina Moldovan. - București : Booklet, 2021
ISBN 978-606-590-924-3
913
Referenți științifici: Conf. dr. Corina Tătar – Universitatea din Oradea

Prof. grad didactic I – Angela Farcaș – Liceul Teoretic Victoria, Brașov
Prof. grad didactic I – Marilena Nedelcu – Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, București
Prof. grad didactic I – Mirela Ilie – Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, București
Redactor: Raluca Luca
Design interior și copertă: Andreea Chele
Ilustrații: Raluca Guraliuc
Tehnoredactare: Monica Bîrlodeanu, Carmen Dumitrescu
Video: Quartz Film
Digital: MyKoolio
Editura Booklet
Credite foto: Adobe Stock, Shutterstock
Pentru comenzi:
Voci/ interpretare: Ramona Hilohe
tel: 021 430.3095
e-mail: comenzi@booklet.ro
© Editura Booklet Comenzi online:
Toate drepturile asupra lucrării aparțin editurii. www.booklet.ro
Cuprins
Capitolul 1
1.1. Clasa, școala, cartierul, localitatea ..............8 2.8. Marile unități geografice ale României –
1.2. Orientarea și distanțele în orizontul caracteristici generale – Câmpiile ............. 57
apropiat.............................................................10 2.9. Caracteristici geografice ale regiunii în care
1.3. Planul clasei, al locuinței, al școlii, este situat orizontul local .......................... 59
cartierului și localității.................................. 12 2.10. Organizarea administrativă a României
1.4. Orizontul, linia orizontului, punctele .............................................................................62
cardinale . .........................................................16 2.11. Caracterizarea geografică a județului și a
1.5. Hărți ale orizontului local . ..........................18 localității în care este situat orizontul local
1.6. Caracteristici generale observabile ale .............................................................................64
orizontului local..............................................20 Recapitulare ................................................... 66
1.7. Modificări observabile și repere de timp .... Evaluare ........................................................... 68
.............................................................................25
Proiect ...............................................................69
1.8. De la orizontul local la țară . .......................28
Recapitulare ....................................................30 Capitolul 3
Evaluare ............................................................32
3.1. România în Europa ......................................... 72
Proiect ...............................................................33 3.2. Europa – un continent al planetei . .......... 75
3.3. Europa și România – elemente comune
Capitolul 2 .............................................................................78
2.1. Limitele și vecinii României . ...................... 36 3.4. Uniunea Europeană ....................................... 79
2.2. Relieful: caracteristici generale și trepte de 3.5. Terra – planeta noastră ................................ 81
relief ................................................................. 38 3.6. Continente și oceane ....................................82
2.3. Clima, apele, vegetația, animalele și 3.7. Terra – o planetă a Sistemului Solar..........85
solurile.............................................................. 40 Recapitulare ................................................... 88
2.4. Locuitorii și așezările omenești..................44 Evaluare ........................................................... 90
2.5. Activitățile economice ..................................46
Proiect ............................................................... 91
2.6. Marile unități geografice ale României –
caracteristici generale – Munții Carpați ..52
Recapitulare finală ........................................92
caracteristici generale – Dealurile și Evaluare finală ................................................94
podișurile .........................................................55 Anexă .................................................................96
Geografie − clasa a IV-a 3

Competenţe generale și specifice
1. Prezentarea realităţii observabile, cu ajutorul terminologiei generale şi specifice

1.1. Identificarea unor termeni geografici în texte/contexte/situații de învățare diferite
1.2. Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute
2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţele naturii şi disciplinele

sociale, în înţelegerea realităţii înconjurătoare
2.1. Aplicarea unor elemente și operații matematice minime în înțelegerea unor situații reale observate
2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline (științe ale naturii, istorie, științe
sociale) în descrierea și explicarea realității înconjurătoare
2.3. Identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediul înconjurător al orizontului local,
al regiunii, țării și continentului
3. Relaţionarea realităţii înconjurătoare cu reprezentarea ei cartografică

3.1. Identificarea poziției elementelor reprezentate pe hartă
3.2. Utilizarea semnelor și a altor reprezentări convenționale
3.3. Raportarea corectă a poziției unor elemente pe reprezentările cartografice
3.4. Utilizarea unor reprezentări grafice și cartografice simple
4. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea orizontului local, a ţării şi a lumii

contemporane
4.1. Dezvoltarea curiozității de cunoaștere a elementelor geografice caracteristice orizontului local, țării și
lumii contemporane
4.2. Dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător pentru viața și activitatea
societății
4.3. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea și înțelegerea diversității naturale și umane
4 Geografie − clasa a IV-a

Ghid de utilizare a manualului digital
Manualul digital reproduce întregul conținut din versiunea tipărită, oferind elevilor posibilitatea de a
interacționa cu diverse elemente de conținut. Astfel, aceștia vor putea viziona animații sau filme, rezolva
exerciții interactive și naviga prin manual.
SIMBOLURI:
AMII static AMII animat AMII interactiv
Cum se folosește manualul digital?
1. Meniul superior
Mărire/micșorare – se mărește sau se micșorează fereastra, pentru o vizualizare adecvată a
elementelor de interes.
Căutare – pot fi efectuate căutări în manualul digital după cuvinte-cheie.
Cuprins – deschide cuprinsul manualului digital.
Înapoi la prima pagină – se revine la prima pagină a manualului digital.
Pagina anterioară – se accesează pagina anterioară paginii curente.
Pagina următoare – se accesează pagina următoare paginii curente.
Salt la ultima pagină – se accesează ultima pagină a manualului digital.
Adnotări – deschide o galerie de instrumente, cu funcții diferite, ce permit operații în timp
real: sublinieri, adnotări, încercuiri, demarcări, mascări, evidențieri etc.
Indicații – se accesează ecranul cu indicații.
2. Ajutor în utilizarea AMII interactiv:

Deschide interacțiunea dând click cu mouse-ul pe exercițiu. Pentru exercițiile de completare, utilizează
mouse-ul pentru a poziționa cursorul pe spațiul în care dorești să completezi. Pentru exercițiile de alegere, urmărește
cerința, apoi utilizează mouse-ul pentru alegerea variantei de răspuns, prin apăsare pe varianta pe care o consideri
corectă. Apasă butonul Verifică pentru a vedea dacă ai ales corect. Pentru ambele tipuri de exerciții, apare pentru
răspunsul corect și pentru răspunsul greșit. Pentru a relua rezolvarea exercițiului, apasă butonul Reia/ Reîncearcă.
Poți vedea răspunsurile corecte și apăsând butonul Arată/ Afișează soluția.
3. Ajutor în utilizarea AMII animat:

Apasă pe butonul pentru a deschide aplicația. Butonul Play este localizat pe bara de jos a ferestrei, alături
de Volum și opțiunea de afișare completă pe ecran. Pentru a opri temporar aplicația, apasă butonul de pauză, de pe
bara de jos a ferestrei. Pentru a ieși din aplicație, apasă pe butonul din colțul din dreapta sus al ferestrei.
4. Ajutor în utilizarea AMII static:

Apasă pe butonul Imaginea se va deschide mărită. Apasă pe butonul din colțul din dreapta sus, pentru
a închide aplicația.

6
Capitolul 1
• Clasa, școala, cartierul, localitatea
• Orientarea și distanțele în orizontul apropiat
• Planul clasei, al locuinței, al școlii, cartierului și

localității
• Orizontul, linia orizontului, punctele cardinale
• Hărți ale orizontului local
• Caracteristici generale observabile ale

orizontului local
• Modificări observabile și repere de timp
• De la orizontul local la țară
7
Capitolul 1 1.1. Clasa, școala, cartierul, localitatea
• Lecturează
Citește cu atenție textul de mai jos și răspunde la următoarea întrebare: Pe lângă câte școli au
trecut băieții?
„... luam startul din fața vilei și ne angajam într-un veritabil concurs de alergări, al cărui traseu ne era
drag și bine cunoscut. Porneam la vale, pe alee, de-a lungul stadionului Olimpia, treceam pe lângă
vechea Poartă a Ecaterinei, apoi prin fața liceului german Honterus, apucam pe După Ziduri, pe la
picioarele Turnului Alb și Turnului Negru, ajungeam la Livada Poștei, coteam dreapta pe Promenadă,
alergam până la Palatul Justiției, zburam pe sub ferestrele liceului de fete Principesa, urcam Dealul
Melcilor, ne angajam din nou pe aleea de sub Tâmpa, lăsam în urmă bastioanele Funarilor și al
Postăvarilor, și ajungeam, în sfârșit, de unde am pornit, în fața vilei...”
Pericle Martinescu – „Adolescenții de la Brașov”
1.
• Observă
Analizează imaginile alăturate (1-4) și precizează ce reprezintă
fiecare.
În imaginea 1:
a. Pe câte rânduri sunt dispuse băncile?
2. b. Câți copii pot ocupa locurile de pe scaune?
c. Se vede ușa de intrare în clasă? Unde ar putea fi ea?
d. Care este orientarea băncilor?
În imaginea 2:
a. Câte etaje are școala din imagine, fără a socoti parterul?
b. Care este forma școlii?
c. Unde este situată curtea școlii?
3. d. Unde este situată intrarea principală a școlii?
În imaginea 3:
a. Ce fel de clădiri alcătuiesc cartierul?
b. Cât de apropiate sunt clădirile, care este densitatea acestora?
c. Există spații ocupate cu vegetație – spații verzi?
d. Câți oameni crezi că locuiesc în acest cartier?
4. În imaginea 4:
a. Ce fel de clădiri alcătuiesc cartierul?
b. Cât de apropiate sunt clădirile, care este densitatea acestora?
c. Există spații ocupate cu vegetație – spații verzi?
d. Câți oameni crezi că locuiesc în acest cartier?

• Învață 5.
Orizontul apropiat este spațiul din jurul tău, cel în care îți desfășori
activitatea zilnică.
Orizontul apropiat cuprinde: locuința ta, școala la care înveți, locul
de joacă (parcul) în care îți petreci timpul liber, magazinul din apropiere,
străzile care leagă toate aceste elemente.
Orizontul apropiat poate avea forme și dimensiuni diferite în funcție
de mărimea localității. 6.
Localitatea este o așezare omenească, adică un spațiu delimitat în
care oamenii trăiesc și își desfășoară activitatea.
Localitățile pot fi: localități rurale – sate (imag. 5);
localități urbane – orașe (imag. 6).
La sat, orizontul apropiat este redus ca suprafață, alcătuit din case ce
au curți, cu o singură stradă principală și mult spațiu verde în jur.
La oraș, orizontul apropiat este mai întins, poate avea clădiri cu
mai multe niveluri (blocuri), cu bulevarde largi, alei înguste ce despart A.
blocurile și spații verzi sub formă de parcuri.
O localitate de dimensiuni mai mari este împărțită în mai multe cartiere.
Cartierul este o parte a unei localități, care are anumite caracteristici.
• Aplică
1. Pornind de la textul lui Pericle Martinescu, cere ajutorul unui adult și
realizează prin cartierul tău un traseu pe care să-l parcurgi cu prietenii. b.
2. Descrie școala și clasa în care înveți.
Model: Școala în care învăț are formă dreptunghiulară. Ea are două
etaje și o curte exterioară. Școala mea este alcătuită din zece săli de
clasă, cancelaria și secretariatul.
3. Asociază propozițiile următoare cu imaginile alăturate (A-C):
a. Este un cartier aglomerat, cu clădiri înghesuite, unde vara este c.
insuportabilă din cauza căldurii degajată de beton și asfalt, în imaginea
notată cu litera B.
b. Este o sală de clasă amenajată pentru ora de geografie, în imaginea
notată cu litera ...
c. Este un sat mic situat în zonă de munte, unde ocupația principală a
oamenilor este creșterea animalelor, în imaginea notată cu litera ...
Capitolul 1 1.2. Orientarea și distanțele în orizontul apropiat
• Lecturează
Citește cu atenție textul de mai jos și răspunde la următoarea întrebare: Ce i-a ajutat pe cei doi
frați să se întoarcă acasă?
„Gretel luă toată pâinea și-o ascunse sub șort, din pricină că buzunarele lui Hansel erau pline cu
pietricele. Apoi porniră cu toții spre pădure. După puțin timp, Hansel se opri și își aruncă privirea
înapoi, spre căscioara ce rămăsese în urmă. Asta o făcu o dată, apoi iarăși, și iarăși…
... Acu e timpul să vă spun că Hansel nu se uitase după nicio pisicuță și că de fiecare dată când se
oprea, scotea din buzunar câte o pietricică și-o lăsa să cadă pe cărare.
… Răsări luna plină, de ziceai că poleiește cu aur pădurea, și de-ndată ce se arătă pe cer, Hansel își
luă surioara de mână și începu a păși pe urma pietricelelor, care scânteiau ca bănuții cei de curând
bătuți și le arătau drumul. Merseră ei așa toată noaptea și când începură a miji zorile, ajunseră la
casa părintească.”
Frații Grimm – „Hansel și Gretel”
• Observă
Analizează figura alăturată și
completează textul:
Eliza, Radu și Matei sunt elevi în
clasa a IV-a. Aceștia merg zilnic la PARC
școală pe jos. Dacă pleacă la aceeași
SALĂ DE SPORT
oră, cel mai repede ajunge la școală
Eliza, iar cel mai târziu ... . Școala BAZIN DE ÎNOT RADU
este situată între Magazin – la
dreapta și ... – la stânga. Casa Elizei
ELIZA
se află în ... față de Bazinul de înot.
MAGAZIN
Radu este gimnast, așa că în fiecare
după-masă merge la ... situată peste
ȘCOALA
drum de blocul său. El locuiește la
etajul ... . Cei trei copii obișnuiesc
să meargă sâmbăta în parc. Cel mai MATEI
departe de parc locuiește ... . Tatăl POLIȚIA
lui Matei este polițist. El trebuie să
traverseze ... străzi pentru a ajunge
la serviciu. Poliția se află chiar lângă
... .
Fig. 1 - Plan al cartierului

• Învață 1.
A te orienta înseamnă să știi unde te afli și unde vrei să ajungi. Pentru
a te orienta poți să folosești indicațiile: în față, în spate, lângă, peste
drum de, stânga, dreapta. De asemenea, trebuie să cunoști direcția către
care te îndrepți: înainte, înapoi, la stânga, la dreapta.
Măsurarea distanței (fig. 1) ne ajută să estimăm timpul în care vom
ajunge acolo unde ne dorim. Dacă avem un drum lung de parcurs,
înseamnă că vom ajunge într-un interval de timp mai lung și invers.
Distanța dintre două locuri se măsoară în kilometri. Dacă distanța
este mai mică, atunci se folosește metrul ca unitate de măsură.
2.
Uneori ne este mai ușor să folosim un interval de timp pentru a
exprima distanța (fig. 2), ca de exemplu: Matei se află la 10 minute de
mers pe jos față de magazin și la 15 minute față de școală.
În zilele noastre este foarte ușor să aflăm care este distanța și în cât
timp parcurgem drumul între două locații folosind aplicațiile telefonului
mobil sau ale calculatorului. Una dintre cele mai cunoscute este aplicația
Google Maps. Cu ajutorul ei putem să ne orientăm atunci când ne
deplasăm în zone pe care nu le cunoaștem, pentru a nu ne rătăci.
• Aplică A.
Ajutat de părinți sau de învățător, deschide Google Maps – hărți
(imag. A) pe telefon sau pe calculator și urmează pașii de mai jos, folosind
modelul din manualul digital:
1. Scrie numele școlii tale în caseta numită Căutați aici.
2. Identifică locul în care se află școala ta și citește numele străzilor din
jurul școlii tale.
3. În partea dreaptă jos apare un cerc albastru cu o săgeată. Dă click și se
vor deschide două casete: în prima scrii numele școlii tale, iar în a doua
adresa ta de acasă.
• Portofoliu
4. Cu harta deschisă, urmărește drumul de la școală și până acasă și Pe o coală de desen,
citește numele străzilor pe care treci.
schițează drumul pe care îl
5. Selectează modalitatea în care parcurgi drumul până acasă (cu mașina, parcurgi de la școală până
mers pe jos, cu mijloace de transport în comun). acasă și scrie numele străzilor
pe care treci. Adaugă această
6. Citește de pe hartă care este intervalul de timp în care ajungi acasă
schiță în portofoliul tău.
dacă mergi pe jos.

1.3. Planul clasei, al locuinței, al școlii,
Capitolul 1 cartierului și localității
• Observă
1. Figurile 1 și 2 reprezintă aceeași casă. În prima,
casa este văzută de sus (tridimensional), în a doua
este realizată o schiță a casei. Analizează cele două
figuri și răspunde la următoarele întrebări:
a. Cu ce cifră sunt numerotate:
– camera de zi;
– dormitorul;
Fig. 1 - Plan tridimensional al casei – baia;
– bucătăria;
– holul de la intrare;
– ușa de intrare în casă;
E
AR
TR
– spațiul în care se găsește centrala termică (CT).

IN
RIE
BUCĂTĂ
b. Din camera de zi se poate ieși pe terasă?
ZI
HOL c. Care sunt încăperile în care se poate intra din hol?

DE
ITOR
DORM
RĂ
d. Cum sunt reprezentate pe schiță ușile?

ME
IE
CA
e. Există ușă între camera de zi și bucătărie?

SĂ
BA
RA
f. Care este cea mai mare încăpere? Dar cea mai mică?
TE
CT
2. Analizează figura 3 care reprezintă o sală de

clasă și stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor:
a. Globul geografic se află pe dulap.
Fig. 2 - Schița casei b. Tabla se află în fața băncilor.
c. Televizorul se află în spatele clasei.
d. Ferestrele se află pe același perete cu tabla.
e. La fiecare bancă se află două scaune.
f. Dulapul se află în colțul de lângă ușă.
g. Ușa și ferestrele sunt față în față.
h. Catedra se află în stânga tablei.
3. Uită-te cu atenție în jur, analizează obiectele

care sunt în sala ta de clasă și, la fel ca la exercițiul 2,
scrie patru propoziții adevărate și patru propoziții
false despre locul obiectelor din clasa ta.
Fig. 3 - Sală de clasă

• Învață
Planul este reprezentarea sub formă grafică, două linii între care se folosește culoare, iar în dreptul
desenată, convențională și micșorată a unei clădiri, ferestrelor nu este folosită culoarea.
a unui cartier sau a unei localități. Planul este o reprezentare micșorată deoarece este
Planul este o reprezentare grafică deoarece se nevoie să se micșoreze elementele pentru a încăpea
folosesc linii pentru a desena elementele componente în desen, așa cum se observă în planul din figura 2.
ale clădirii, ale cartierului sau ale localității. Micșorarea nu se face oricum: se măsoară elementele
Prin linii sau forme geometrice ca pătratul, ce urmează a fi reprezentate, apoi se micșorează toate
dreptunghiul, cercul sunt redate toate elementele la fel. Acest fel de a reduce elementele se numește
prezente în spațiul care urmează să fie desenat. MICȘORARE LA SCARĂ (fig. 4).
Planul este o reprezentare convențională deoarece Pentru a micșora este foarte important să se
pe desen se folosesc culori și semne. măsoare mai întâi obiectele din realitate. Dacă
obiectele sunt mai mari, ele trebuie să fie micșorate
Semnele pot fi valabile pentru orice plan sau
mai mult pentru a încăpea în desen, iar dacă sunt mai
pot fi folosite în mod special pentru unul singur. De
mici, ele se vor micșora mai puțin. De aceea, scara
exemplu: Ușa este desenată cu o linie și un arc de cerc
este diferită pentru fiecare desen și se hotărăște când
(o bucată dintr-un cerc). Pereții sunt reprezentați cu
se începe desenul – planul.
Exemplu:
1. Să presupunem că banca din sala de clasă are 2. Să presupunem că blocul în care locuiești are o
2 m, adică 200 cm. Micșorăm de 100 de ori și desenăm lungime de 30 m, adică 3000 cm. Micșorăm de 1000 de
banca de 2 cm. ori și desenăm blocul de 3 cm.
Scara este 1 cm pe desen = 100 cm în realitate. Scara este 1 cm pe desen = 1000 cm în realitate.
30 m
200 cm
bancă
bloc
2 cm
3 cm
Fig. 4 - Micșorare la scară

Capitolul 1
• Aplică
1. Completează planul cartierului din figura 5 pe o foaie de matematică, precum în figura 6, folosind scara 1 cm
pe desen = 10 m în realitate. Dimensiunile sunt următoarele:
- Strada are o lungime de 100 m și o lățime de 10 m.
- Clădirile sunt identice și au lungimi de 40 m și lățimi de 20 m.
- Locurile de parcare dintre clădiri au 40 m lungime și 20 m lățime.
Fig. 5 - Planul tridimensional al cartierului
Model:
4 CM
Casa 1
2 CM
1 CM
10 CM
Fig. 6 - Planul cartierului micșorat la scară

2. Se dă următorul plan al unei localități:
a. Răspundeți la următoarele
întrebări:
- Care este scara la care a fost
desenat planul orașului Făgăraș?
Model: 1 cm = 500 m.
- Care este semnul convențional
cu care este reprezentată șoseaua
națională?
b. Măsoară cu rigla distanța
pe plan dintre Colegiul Național
"Radu Negru" și Parcul Regina
Maria. Care crezi că este distanța
reală, cea din teren?
Fig. 7 - Planul localității Făgăraș
• Proiect – Investigație
1. CE VEI FACE? 3. CUM VEI FACE?

Vei reprezenta planul școlii 1. Măsoară lungimea și lățimea coridorului.
tale, având ca model planul de 2. Măsoară lungimea și lățimea unei săli de clasă.
mai jos (fig. 8). 3. Numără câte săli de clasă se află la un etaj.
4. Măsoară lungimea și lățimea fiecărei încăperi situată
2. DE CE VEI FACE? la etajul tău.
Pentru a le arăta colegilor 5. Stabilește scara la care vei reduce planul.
cum să se orienteze în școală în 6. Realizează planul școlii pe o foaie de bloc de desen.
cazul izbucnirii unui incendiu.
4. CUM VEI ȘTI DACĂ AI

REUȘIT?
Întreabă-ți colegii unde se
află pe plan clasa voastră sau
alte încăperi reprezentate de
tine.
Fig. 8 - Planul școlii

Capitolul 1 1.4. Orizontul, linia orizontului, punctele cardinale
1. • Observă
1. Analizează imaginile alăturate (1-5) și completează propozițiile.
a. Locul în care avem impresia că cerul se unește cu pământul este cel
mai departe în imaginile numerotate cu ...
b. Locul în care avem impresia că cerul se unește cu pământul este cel
mai aproape în imaginea numerotată cu ...
c. Imaginea în care cerul se vede cel mai puțin este numerotată cu ...
2. d. Linia care delimitează cerul de pământ este dreaptă în imaginile
numerotate cu ...
e. Linia care delimitează cerul de pământ este deasupra copacilor în
imaginea numerotată cu ...
f. Imaginile în care am putea vedea linia care unește cerul cu pământul
de jur-împrejur sunt numerotate cu ...
2. Analizează imaginile 1 și 3 și găsește o asemănare și o deosebire

3. între ele.
• Învață
Linia orizontului este linia de-a lungul căreia avem impresia că
pământul se unește cu cerul.
Orizontul este întregul spațiu care se întinde între locul în care ne
aflăm și linia orizontului.
4.
Orizontul și linia orizontului au forme și dimensiuni diferite în funcție de:
– Forma de relief în care ne găsim – la câmpie, orizontul este larg, iar
linia orizontului este dreaptă. Dacă suntem la poalele unui munte, atunci
linia orizontului este aproape, iar orizontul nostru este îngust. În schimb,
dacă suntem pe mare, linia orizontului este cel mai departe, iar orizontul
nostru este foarte larg.
– Clădirile din jur – dacă ne aflăm în centrul unui cartier cu blocuri
5. înalte și apropiate unul de celălalt, orizontul este îngust și linia orizontului
este o linie frântă. Dacă ne aflăm între case, linia orizontului este mai
departe, iar orizontul este mai larg.
– Înălțimea de la care este analizat orizontul – dacă ne aflăm pe vârful
unui munte orizontul este foarte larg, iar linia orizontului se observă de
jur-împrejur.
Orizontul are patru părți principale numite puncte cardinale.

Punctele cardinale sunt:
6.
• Nord (se prescurtează N) sau miazănoapte – ne arată direcția în care
se află Polul Nord.
• Sud (se prescurtează S) sau miazăzi – ne arată direcția în care se află
Polul Sud și este opus nordului.
• Est (se prescurtează E) sau răsărit – ne arată locul de unde răsare Soarele.
• Vest (se prescurtează V) sau apus – ne arată locul unde apune Soarele.
La jumătatea distanței dintre două puncte cardinale se află un
punct intercardinal (exemplu: nord-vest – NV). Punctele cardinale sunt
reprezentate într-un desen numit Roza vânturilor (imag. 6).
Acestea ne ajută să ne orientăm în mediul înconjurător, iar cel mai 7.
cunoscut instrument care indică punctele cardinale se numește busolă.
Acul busolei indică întotdeauna nordul (imag. 7). În funcție de locul în
care busola ne arată nordul, putem stabili și celelalte puncte cardinale.
• Aplică
1. Completează următoarele propoziții:
a. Între punctele cardinale est și sud se află punctul intercardinal SE.
b. Acul busolei indică punctul cardinal numit ...
A. N
c. Desenul care ilustrează punctele cardinale se numește ...
d. De pe un bloc de 25 de etaje, orizontul care se deschide este ... PARC
SALĂ DE SPORT
2. Analizează figura A și completează enunţurile cu răspunsul corect: BAZIN DE ÎNOT RADU
V E
a. În estul cartierului se află blocul lui ... ELIZA
MAGAZIN
b. La SV de școală se află ... ȘCOALA
MATEI
c. Față de magazin, școala se află la ... POLIȚIA
d. Față de parc, bazinul de înot se află la .... S

3. Sala de clasă din figura B este orientată așa cum arată busola. Analizați
imaginea cu atenție și răspundeți la următoarele întrebări:
B.
a. Care este obiectul așezat pe direcția nord?
Model: televizorul
b. Care este punctul intercardinal spre care sunt orientate ferestrele?
c. Spre ce punct intercardinal este orientat peretele pe care este
așezată tabla?
d. Spre ce punct cardinal ar fi trebuit să fie orientate ferestrele clasei
ca razele soarelui să bată dimineața?

Capitolul 1 1.5. Hărți ale orizontului local
• Lecturează
Citește afirmația lui Simion Mehedinți și răspunde la următoarea întrebare: Care este rolul hărților
în învățarea geografiei?
„Cea dintâi pagină a geografiei a fost un plan sau o hartă.” (Simion Mehedinți)
• Observă
Mihai locuiește în orașul Brașov, în cartierul
Tractorul. Caută cartierul Tractorul pe harta
alăturată (fig. 1) și precizează:
a. În ce parte a orașului se află cartierul Tractorul?
Model: În nordul orașului.
b. Care este cel mai vestic cartier al orașului?
c. Care este cel mai estic cartier al orașului?
d. Care este distanța dintre casa lui Mihai și Centrul
Nou? Fig. 1 - Planul orașului Brașov
• Învață
Harta este o reprezentare micșorată și conven- Elementele hărții sunt:
țională a suprafeței terestre. Scopul hărților este de – Titlul – cuprinde elementul principal care a fost
a-i ajuta pe oameni să se orienteze în spațiu. Harta reprezentat pe hartă;
este o reprezentare convențională deoarece pe ea – Conținutul – ceea ce se reprezintă;
sunt desenate, folosind semne sau culori, diferite – Legenda – toate semnele convenționale necesare
elemente naturale, dar și elemente construite de om. pentru ca harta să poată fi citită;
Culorile convenționale (utilizate pe toate hărțile) – Scara hărții – arată de câte ori a fost micșorată
sunt: verde – pentru câmpii, galben – pentru dealuri suprafața din realitate.
și podișuri, maro – pentru munți, albastru – pentru Tipuri de hărți:
mări și oceane. a. Hărți generale – reprezintă în ansamblu anumite
regiuni;
Semne convenționale: linie albastră șerpuită
b. Hărți tematice – reprezintă doar anumite elemente,
pentru râuri ( ), puncte negre sau roșii pentru
de exemplu: Harta climatică, Harta așezărilor etc.
orașe, linie roșie punctată pentru granițe ( ),
linie roșie continuă pentru drumuri ( ) etc. Hărțile pot exista pe hârtie, dar și în format electronic
(hărți digitale). Cele desenate pe hârtie pot avea diferite
Harta este o reprezentare micșorată cu ajutorul
dimensiuni, de la cele mai mici, din manuale, la cele mai
scării, care arată de câte ori a fost redusă suprafața
mari, care se pot expune pe perete. Hărțile digitale pot fi
terestră pentru a încăpea în desen.
accesate pe telefon sau pe calculator.

• Aplică a.
1. Utilizând harta de mai jos (fig. 2) răspunde la următoarele întrebări:
a. Care sunt semnele și culorile convenționale utilizate? Completează
legenda conform modelului dat. Model: – drumuri.
b. Care este scara hărții? De câte ori a fost micșorată suprafața reală?
B.
c.
d.
Fig. 2 - Județul Prahova
2. Privește harta județului Prahova și răspunde la următoarele întrebări:

a. Care este așezarea munților, având în vedere punctele cardinale?
Dar cea a podișurilor și a câmpiilor?
b. Care este forma de relief în care se regăsește orașul Ploiești?
3. Asociază imaginile notate de la A la D cu cifrele (1-4) notate pe fig. 2. E.
Model: 1 - C. Punctul 1 de pe hartă reprezintă câmpia.
4. Ajutat de părinți sau de învățător, analizează harta județului Prahova
și identifică formele de relief, dar și cel mai mare oraș.
5. Pe harta digitală de pe telefonul sau calculatorul tău (imag. E), identifică
drumul până la bunicii tăi și precizează ce forme de relief traversezi.
Capitolul 1 1.6. Caracteristici generale observabile ale orizontului local
a. Relieful
• Observă
1. Analizează figura 1 și completează tabelul cu caracteristici ale formelor de relief:
vârf ascuțit
metri
pa
vârf rotunjit
tăn
1000 do
a
tă mo vârf plat
br
pan ală
u
fără vârf
pt
200
ă
MUNTE DEAL PODIȘ CÂMPIE
Fig. 1 - Caracteristicile formelor de relief
Forma de relief Altitudine Vârful Panta
Munți Peste 1000 m Ascuțit Abruptă
Dealuri
Podișuri Domoală
Câmpii
2. Corelează imaginile alăturate (1-4) cu 1. 2.

afirmațiile de mai jos:
a. Munții sunt prezenți în imaginea ...
b. Dealurile sunt prezente în imaginea ...
c. Podișurile sunt prezente în imaginea ...
d. Câmpiile sunt prezente în imaginea ...
e. Are vârfuri ascuțite forma de relief din imaginea ...
f. Are vârfuri rotunjite forma de relief din imaginea ... 3. 4.
g. Nu are vârf, dar nici pante forma de relief din
imaginea ...
h. Are vârful plat forma de relief din imaginea ...
i. Forma de relief cu altitudine sub 300 m este prezentă
în imaginea ...

• Învață
Relieful este alcătuit din totalitatea denivelărilor Unele podișuri arată ca niște munți retezați, altele
suprafeței terestre. Aceste denivelări poartă denu sunt ușor înclinate spre o singură direcție.
mirea de forme de relief. Principalele forme de relief – Câmpiile sunt forme de relief joase, netede, cu
sunt: munții, dealurile, podișurile și câmpiile. înălțimi sub 300 m și fără pante. Aici, omul a găsit loc
– Munții sunt forme de relief ce depășesc 1000 m, au prielnic pentru a trăi și a-și desfășura activitatea. În
vârfuri ascuțite și pante abrupte. Munții sunt cele mai înal zona de câmpie se găsesc cele mai multe așezări, iar
te forme de relief. Ei s-au format în urmă cu milioane de ani, cele mai multe terenuri sunt utilizate pentru cultivarea
ca rezultat al unor mișcări de încrețire sau al unor erupții plantelor.
vulcanice, care au fost însoțite de cutremure majore.
– Dealurile sunt forme de relief ce au înălțimi sub • Aplică
1000 m, au vârfuri rotunjite și pante domoale. Ele se
Realizează o excursie cu clasa în afara localității
găsesc la poalele munților, iar formarea lor a fost
tale, într-un loc în care se văd împrejurimile. Apoi,
influențată de formarea munților.
ajutat de învățător, realizează o descriere a reliefului
– Podișurile sunt forme de relief plate, cu înălțimi precizând forma de relief, aspectul și modul în care
cuprinse între 300 m și 1000 m și cu pante domoale. oamenii au utilizat terenurile.
b. Hidrografia și vegetația
• Observă
1. Descoperă pe figura 2 următoarele elemente: Izvor
izvorul, gura de vărsare, afluentul, confluența, Meandru
meandrul, materialele depuse de râu.
2. Completează următoarele propoziții:
Confluență
a. Locul prin care o apă iese din pământ se numește ...
Afluent
b. Locul prin care un râu se varsă într-o mare se
numește ...
c. Un râu care se varsă într-un alt râu se numește ...
d. Locul în care un râu se unește cu un alt curs de apă
se numește ...
Gură de vărsare
e. Curba sau cotul pe care îl realizează un râu se
numește ...
f. Forma de relief în care se află izvorul este ...
g. Forma de relief în care se află gura de vărsare este ... Materiale depuse de râu
h. Locul în care râul depune materialele transportate
Fig. 2 - Elementele geografice ale unui râu/fluviu
este ...
Capitolul 1
• Proiect – Investigație • Învață

Hidrografia e totalitatea apelor dintr-o regiune, aflate atât la suprafață,
1. CE VEI FACE? cât și sub scoarța terestră. Apele de suprafață sunt:
Vei descoperi formele de
a. Apele curgătoare sunt acele ape care se scurg de la izvor la gura de
relief din jurul localității tale.
vărsare. În funcție de mărime pot fi:
2. DE CE VEI FACE? APE

Ca să cunoști mai bine CURGĂTOARE
orizontul tău local. FLUVII PÂRÂURI
RÂURI
Fluviul Dunărea
3. CUM VEI FACE?
1. Vei realiza o drumeție cu b. Apele stătătoare s-au format în zone adâncite ale reliefului prin
clasa sau cu părinții în împre acumularea de apă. Apa poate proveni din precipitații sau din topirea gheții.
jurimile localității tale, în locuri
în care orizontul este mai larg. APE
2. Vei lua notițe cu ceea ce STĂTĂTOARE
observi la fața locului: relief, LACURI MLAȘTINI
hidrografie, vegetație.
BĂLȚI
3. Vei face poze locurilor care
Lacul Sfânta Ana
ți se par mai interesante.
4. Acasă sau la școală vei Vegetația cuprinde toate plantele dintr-o regiune. Ea poate fi: vegetație
face o descriere a ceea ce ai ierboasă sau vegetație lemnoasă. Vegetația ierboasă se întâlnește la
văzut după următorul cuprins: câmpie, unde poartă denumirea de stepă, și este alcătuită din ierburi
– vei preciza locul vizitat; ce nu depășesc 50 cm. Aceasta se mai întâlnește și la peste 1800 m, unde
– vei descrie relieful; se numește pajiște alpină și e alcătuită din mușchi și licheni. Vegetația
– vei preciza dacă acolo se lemnoasă se întâlnește la podiș, deal sau la munte, formând pădurea.
află râuri sau lacuri; Pădurile pot fi:
– vei caracteriza vegetația; a. Păduri de foioase care se întâlnesc în zonele mai joase cuprinse
– vei preciza ce ți-a plăcut din între 300 și 1200 m. Acestea sunt alcătuite mai ales din stejar și fag.
ce ai văzut și ce nu ți-a plăcut.
b. Păduri de conifere care se găsesc la munte, la peste 1200 m înălțime.
5. Vei atașa descrierii tale
Sunt alcătuite din brad, molid, pin.
pozele pe care le-ai realizat.
4. CUM VEI ȘTI DACĂ AI • Aplică

REUȘIT? 1. Ajutat de părinți sau de învățător, identifică râurile care trec prin sau
Vei prezenta colegilor în pe lângă localitatea în care trăiești. Descoperă locul din care izvorăsc,
clasă lucrarea ta și vei discuta locul în care se varsă și care sunt afluenții lor.
cu ei despre proiect.
2. Descrie tipul de vegetație prezent în jurul localității tale.
c. Populație, așezări, activități ale oamenilor
• Lecturează
Citește cu atenție textul de mai jos și răspunde la întrebări:
„Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre pe când
începusem şi eu, drăgăliţă-Doamne, a mă ridica băieţaş la casa părinţilor mei, în satul Humuleşti,
din târg drept peste apa Neamţului; sat mare şi vesel, împărţit în trei părţi, care se ţin tot de una:
Vatra satului, Delenii şi Bejenii. Ş-apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, nu erau numai aşa, un sat
de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzăşesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari
tot unul şi unul, cu flăcăi voinici şi fete mândre, care ştiau a învârti şi hora, dar şi suveica, de vuia
satul de vatale în toate părţile; cu biserică frumoasă şi nişte preoţi şi dascăli şi poporeni ca aceia,
de făceau mare cinste satului lor.”
Ion Creangă – „Amintiri din copilărie”
1. Cum se numește satul lui Ion Creangă?
2. Care sunt părțile satului?
3. Cum se numesc locuitorii satului?
4. Care sunt activitățile cu care se ocupă locuitorii?
• Învață
Populația reprezintă totalitatea locuitorilor dintr-o Activitățile populației sunt diferite în funcţie de
anumită regiune. Aceasta se clasifică în funcție de: mediul în care aceasta se află. La sate, populaţia se
vârstă, naționalitate, religie, sex. ocupă de cultura plantelor, de creşterea animalelor și
a. După vârstă, populația poate fi: populaţie de exploatarea lemnului. La oraş, populaţia lucrează
tânără, populaţie adultă, populaţie bătrână; în industrie (fabrici), comerţ (magazine), transporturi
sau turism.
b. După naţionalitate pot fi: români, maghiari,
germani, italieni etc.;
c. După religie pot fi: ortodocşi, catolici,
protestanţi etc.;
Populația nu este răspândită uniform. Numărul
locuitorilor de pe o anumită suprafață este reflectat
în densitatea populației. Aceasta este influențată de
relief sau de climă.
Așezările sunt teritorii în care locuiește și își
desfășoară activitatea o anumită populație. Acestea
pot fi: rurale – sate și urbane – orașe.

Capitolul 1
A. • Aplică
1. Analizează figurile de mai jos şi completează spaţiile libere cu răspunsul
corect:
populație
feminin de la oraș
masculin populație
de la sat
b.
Fig. 3 - Împărțire în funcție de sex Fig. 4 - Împărțire în funcție de așezare
a. Culoarea care reprezintă bărbaţii este …

b. Culoarea care reprezintă femeile este …
c. Culoarea care reprezintă populaţia de la oraş este …
d. Culoarea care reprezintă populaţia de la sat este …
c.
e. În România, bărbaţii sunt mai … decât femeile.
f. În România, populaţia mai numeroasă trăieşte în ...
2. Ştim că omul, la rândul lui, poate aduce modificări mediului în care
trăieşte. Analizează imaginile alăturate (A-F) şi descrie modul în care
omul a modificat mediul natural.
d. 3. Descrie imaginile de mai jos (G-I) precizând cum sunt așezate casele
și care este forma de relief în care se găsesc gospodăriile.
Model:
Forma de relief din fig. G este G.
muntele. Gospodăriile se află la
distanțe mari unele de altele şi nu
au curți bine delimitate. Între case
e.
se află suprafețe întinse de pășune.
H. I.
f.
• Portofoliu
Descrie într-o compunere tradițiile și obiceiurile din zona în care
locuiești.

1.7. Modificări observabile și repere de timp
Modificări observabile în realitatea înconjurătoare.

Ora, ziua, săptămâna, anul. Calendarul
• Lecturează
Multă vreme s-a considerat că Pământul stă nemişcat, iar toate celelalte corpuri cereşti se
mişcă în jurul lui. Primul care a studiat posibilitatea ca Pământul să se învârtă este Nicolaus
Copernicus. Potrivit studiilor sale, Pământul realizează două tipuri de mişcări: cea de rotaţie – în
jurul propriei axe şi cea de revoluţie – în jurul Soarelui.
Copernic este considerat de mulţi părintele astronomiei moderne. Prin munca de cercetare, prin
observaţii şi calcule matematice, Copernic a răsturnat concepţii religioase şi ştiinţifice greşite. El
a rămas în memoria oamenilor ca omul „care a oprit Soarele şi a făcut să se mişte Pământul”.
• Observă
Activitatea omului este influenţată de succesiunea zi-noapte. Urmăreşte imaginile de mai jos (1-15) şi
descrie care sunt activităţile oamenilor şi în ce moment au loc acestea.
1. 2. 3. 4. 5.
6. 7. 8. 9. 10.
11. 12. 13. 14. 15.

Capitolul 1
• Învață
Mişcarea de rotaţie (fig. 1) este mişcarea
Pământului în jurul axei sale, astfel încât într-o parte
este lumină, iar în cealaltă parte este întuneric. În
timpul unei rotații complete, intervalul cu lumină
solară urmează celui fără lumină.
Intervalul de care are nevoie Pământul pentru a
executa o mişcare completă în jurul propriei axe este
de o zi.
Ziua a fost împărţită în 24 de ore în funcţie de locul
Fig. 1 - Mișcarea de rotație a Pământului și mișcarea Lunii în jurul în care se află Soarele în anumite momente. Atunci
Pământului când într-o parte a lumii este lumină şi mai cald, în
altă parte este întuneric şi mai rece. Din această cauză
a apărut ora. Aceasta este diferită de la o ţară la alta
sau de la o regiune la alta.
Mişcarea de revoluţie a Pământului (fig. 2) este
mişcarea Pământului în jurul Soarelui. Intervalul în
care Pământul execută o mişcare completă în jurul
Soarelui este de aproximativ un an. Un an are 365 de
zile. Pentru că durata mișcării de revoluție este un pic
mai mare de un an, din patru în patru ani se adaugă
încă o zi în calendar. Această zi este 29 februarie. Anul
care are 366 zile în loc de 365 de zile se numește an
bisect.
Fig. 2 - Mișcarea de revoluție a Pământului
Pe parcursul unui an, în zona noastră, Pământul
nu primeşte aceeaşi cantitate de căldură din
cauza faptului că axa sa este înclinată. Astfel apar
anotimpurile (fig. 3).
Mişcarea Lunii în jurul Pământului (fig. 1) se
realizează în 28 de zile, interval numit lună.
Pentru a stabili o legătură între toate aceste
evenimente s-a realizat un tabel care arată succesiunea
zilelor şi a lunilor. Acest tabel se numeşte calendar.
Primele calendare au fost realizate încă din
Antichitate. Calendarul care este valabil în prezent
a fost adoptat în anul 1582 și poartă denumirea
de Calendarul Gregorian. România a adoptat acest
Fig. 3 - Formarea anotimpurilor - solstiții și echinocții calendar în anul 1919.

• Aplică
Lucrăm în pereche
1. Notează cu adevărat (A) sau fals (F) următoarele propoziţii:
Urmărind figura 3, simulați
a. Intervalul de o zi este determinat de o rotaţie completă a mișcarea de revoluție a
Pământului în jurul axei sale. Model: A Pământului utilizând o minge
b. Viaţa omului nu este influenţată de succesiunea zi-noapte. și o lanternă.
c. Calendarul este un tabel. 1. Pământul va fi mingea, iar
d. Intervalul de o lună este determinat de mişcarea Lunii. lumina lanternei, razele solare.
2. Desenați pe minge
2. Analizează calendarul anului 2020 (fig. 4) și răspunde la întrebările:
ecuatorul și fixați cei doi poli.
a. Câte zile are fiecare lună?
3. Unul dintre voi ține
b. Care sunt lunile care au 31 de zile? mingea înclinată (așa cum
c. Care sunt lunile care au 30 de zile? este și Pământul), iar celălalt
d. Câte zile are anul 2020? Ce fel de an este? îndreaptă lumina lanternei
spre minge. Simulați cele două
e. În ce zi a săptămânii începe luna martie?
echinocții și cele două solstiții.
f. În ce zi a săptămânii se termină anul 2020?
Pentru fiecare moment
notați:
a. În care parte a Pământului
cad razele Soarelui: la nord
sau la sud de ecuator (mijloc).
b. Care parte a Pământului
este mai luminată.
c. Care dintre poli este
luminat.
d. La ce date încep
anotimpurile și când se
termină ele.
• Portofoliu
Realizează un calendar al
anului școlar curent pe care să
colorezi cu verde - săptămânile
de școală, iar cu albastru -
săptămânile de vacanță.
Fig. 4 - Calendarul anului 2020

Capitolul 1 1.8. De la orizontul local la țară
• Observă
Analizează cele trei imagini care reprezintă harta
județelor României pe care este marcat județul
Suceava, harta județului Suceava și planul orașului
Suceava și localizează următoarele, utilizând
punctele cardinale:
a. Județul Suceava (fig. 1).
Model: Județul Suceava este situat în nordul
României.
b. Orașele județului Suceava (fig. 2).
Fig. 1 - Județele României
c. Cartierele orașului Suceava (fig. 3).
Fig. 2 - Harta județului Suceava Fig. 3 - Planul orașului Suceava
• Învață
Localitatea natală este acea localitate în care De exemplu: dacă ești locuitor al orașului Vatra
te-ai născut și în care trăiești. Ea poate fi caracterizată Dornei (fig. 2) atunci poți spune că acesta se află în
în funcție de elementele cadrului natural (relief, ape, regiunea montană, iar populația se ocupă de creșterea
vegetație) sau în funcție de elementele cadrului creat animalelor și de activitățile turistice.
de om (este o așezare rurală sau urbană, are un număr Mai multe regiuni care sunt locuite de o populație
de locuitori, ei se ocupă cu anumite activități etc.). care are aceeași cetățenie formează o țară. Țările sunt
Regiunea este un teritoriu extins, alcătuit din delimitate de granițe. Țara noastră este România. Ea
localitatea natală și alte localități din jurul acesteia este locuită de populație de cetățenie română, iar
care se aseamănă fie prin caracteristicile de relief, fie limba oficială este limba română. România este de
prin activitățile pe care le desfășoară populația. mărime mijlocie și are un relief variat.

România împreună cu alte țări se găsește pe continentul Europa. Țara • Proiect
noastră este situată în partea centrală a continentului european.
Granițele sunt linii marcate de om cu scopul de a delimita o țară. 1. CE VEI FACE?
Granițele pot fi: Vei realiza un poster cu
a. naturale – atunci când sunt stabilite de-a lungul unei ape curgătoare poze sau imagini din regiunea
sau al unui munte; în care locuiești, având ca
b. artificiale – atunci când nu există un element natural care să ajute exemplu posterul alăturat al
în trasarea lor. Transilvaniei (fig. 4).
• Aplică
2. DE CE VEI FACE?
Realizează o compunere cu titlul „Localitatea mea natală” în care să
Pentru a promova
răspunzi la următoarele întrebări:
frumusețile locale.
1. În ce localitate locuiești?
2. Te-ai născut în localitatea în care trăiești momentan?
3. Locuiești într-un sat sau într-un oraș? 3. CUM VEI FACE?
4. Care este forma de relief în care se găsește localitatea în care 1. Vei face poze unor clădiri
trăiești? sau locuri care îți plac foarte
5. Care sunt localitățile vecine? mult și care sunt reprezentative
pentru regiunea ta sau vei
6. Se află ele în aceeași formă de relief?
căuta imagini pe internet.
7. Care sunt activitățile populației din regiunea în care locuiești?
2. Vei printa aceste poze.
3. Vei face conturul regiunii
tale pe o coală de desen.
4. Vei lipi pozele sau
imaginile găsite în așa fel încât
să respecți localizarea lor
geografică.

REUȘIT?
Vei face schimb de păreri
cu colegii tăi și veți expune
împreună lucrările în clasă.
Fig. 4 - Poster Transilvania

Capitolul 1 Recapitulare
Maria este prietena ta. Amintește-ți împreună cu Maria ce ai învățat în acest capitol.
1. Completează propozițiile din schema de mai jos 4. Ajut-o pe Maria să completeze roza vânturilor cu
și precizează care este teritoriul cu cea mai mare punctele cardinale și intercardinale:
suprafață. N
Orizontul apropiat
cuprinde locuința și Cartierul Localitatea
școala ta, magazinul este … este …
din apropiere și locul
de joacă.
2. Descrie traseul parcurs de Maria până acasă folosind 5. Completează schițele:

pentru orientare următorii termeni: la dreapta, la
stânga, trece pe lângă, ocolește, merge înainte, în … … …
față, ajunge la.
Elementele Tipuri
hărții de hărți
… … …
6. Care sunt formele de relief din imaginile A-D? Unde

se află linia orizontului în fiecare imagine?
a. b.
c. d.
3. Casa în care locuiește Maria are următoarele
dimensiuni: lungime = 20 m; lățime = 10 m. Desenează
casa micșorând-o astfel încât 1 cm pe desen să
reprezinte 100 cm de teren.

7. Vara trecută, Maria a fost în excursie cu părinții prin Timișoara, cel mai mare oraș din ... (punct intercardinal)
țara noastră. Analizează traseul ei marcat pe harta de țării. Excursia ei a continuat spre ... (punct cardinal)
mai jos și completează textul: până la Oradea și apoi spre Cluj-Napoca aflat la ...
(punct cardinal) de Oradea. Continuând drumul spre
În excursia ei, Maria a plecat din orașul ..., capitala
NE a ajuns la ..., unde a vizitat Cetatea de Scaun a
României. Ea s-a îndreptat spre orașul Brașov trecând
Moldovei. Dacă tot a ajuns în Moldova, nu putea să
prin ... . După ce a vizitat Brașovul, a ajuns la Sibiu, care
nu viziteze orașul Iași, aflat la ... de Suceava. Maria
se află la ... (punct cardinal) de acesta. Și-a continuat
și-a continuat excursia mergând paralel cu granița de
drumul spre ... (punct cardinal) până a ajuns la Deva
est a României (râul Prut), trecând prin orașele ... și
unde a vizitat cetatea. La sud de Deva se află orașul ...
... . După două săptămâni de excursie, adică ... zile a
pe care, din păcate, nu a avut timp să îl viziteze, deși
ajuns înapoi acasă, la București foarte impresionată
i-ar fi plăcut foarte mult pentru că acolo se află un
de frumusețile patriei noastre.
renumit castel. Cel mai mult a impresionat-o orașul
Fig. 1 - Traseul Mariei prin România

Capitolul 1 Evaluare
I. Completează următoarele propoziții: IV. Realizează planul camerei din imaginea de mai
jos, știind că dimensiunile ei sunt: lungime = 4 m;
1. Localitățile pot fi urbane și ... .
lățime = 3 m.
2. Cartierul este o parte a unei ... .
3. Unitatea de măsură pentru distanță este ... .
4. Linia de-a lungul căreia avem impresia că cerul
se unește cu pământul se numește ... .
II. Alege varianta corectă:
1. Harta este:
a. o reprezentare a suprafeței terestre; V. Analizează imaginea de mai jos și răspunde la
b. un desen. următoarele întrebări:
2. Localitatea natală și localitățile din jurul ei 1. Dacă în România ar fi 100 de locuitori, câți dintre
formează: ei ar fi români?
a. o țară; 2. Dacă în România ar trăi 100 de locuitori, câți
b. o regiune. dintre ei ar fi maghiari?
3. Orizontul are patru părți importante numite: 3. Dacă în România ar trăi 100 de locuitori, câți
dintre ei ar fi rromi?
a. puncte cardinale;
2
b. linii ale orizontului. 6 3
Români
III. Un centru comercial are următoarele dimensiuni:
Maghiari
lungime = 50 m și lățime 30 m, iar o casă din apropiere 89
are o lungime de 10 m și o lățime de 6 m. Reprezintă Rromi
cele două clădiri în caietul tău și precizează de câte Alții
ori este mai mică casa față de centrul comercial. Fig. 1 - Populația României
Grilă de evaluare
Item I Item II Item III Item IV Item V
Foarte bine Completează corect Alege toate Reprezintă corect Reprezintă corect Răspunde corect la
toate propozițiile variantele corecte ambele clădiri și mai mult de două toate întrebările
scrie de câte ori elemente din
este mai mică cea cameră
de-a doua
Bine Completează corect Alege două Reprezintă ambele Reprezintă corect Răspunde corect la
trei propoziții variante corecte clădiri corect un element din două întrebări
cameră
Suficient Completează corect Alege o variantă Reprezintă doar o Reprezintă corect Răspunde corect la
două propoziții corectă clădire corect camera o întrebare
Autoevaluare: La sfârșitul acestui capitol mă simt:

Proiect
3. CUM VEI FACE?

1. CE VEI FACE? 1. Pe harta de mai jos vei stabili ce localități vrei să vizitezi sau vei
Așa cum ai ajutat-o pe identifica localitățile pe care le-ai vizitat.
Maria (recapitulare) să descrie
2. Te vei informa despre ce obiective vrei să vizitezi sau îți vei aminti
excursia pe care a realizat-o
ce obiective ai vizitat.
cu părinții, descrie o excursie
3. Vei realiza o compunere în care:
făcută de tine sau una pe care
ți-ai dori să o faci vara viitoare. – vei descrie traseul excursiei folosind punctele cardinale;
– vei descrie două obiective pe care ți-ai dori să le vezi sau
le-ai văzut deja. Dacă nu le-ai văzut, vei căuta informații despre ele pe
Internet.
2. DE CE VEI FACE?
Pentru a împărtăși colegilor
4. CUM VEI ȘTI DACĂ AI REUȘIT?
tăi experiența plăcută pe care ai
Veți face un concurs în clasă în care vă veți citi compunerile și vă
avut-o sau o vei avea.
veți da note unii altora.
Fig. 1 - Harta României

34
Capitolul 2
• Limitele și vecinii României
• Relieful: caracteristici generale și trepte de

relief
• Clima, apele, vegetația, animalele și solurile
• Locuitorii și așezările omenești
• Activitățile economice
• Marile unități geografice ale României –

caracteristici generale – Munții Carpați

caracteristici generale – Dealurile și podișurile

caracteristici generale – Câmpiile
• Caracteristici geografice ale regiunii în care este

situat orizontul local
• Organizarea administrativă a României.

Municipiul București
• Caracterizarea geografică a județului și a

localității în care este situat orizontul local
35
Capitolul 2 2.1. Limitele și vecinii României
• Lecturează
„România este patria mea, restul sunt doar țări”. (Octavian Paler)
Pornind de la ceea ce a scris Octavian Paler, spune ce înseamnă pentru tine România.
Fig. 1 – România – limite și vecini
• Observă
Analizează harta de mai sus (fig. 1) și 5. Marea Neagră este situată în partea de ... a
completează propozițiile: României.
1. Țara noastră este reprezentată prin culoarea ... 6. Țara cu care România se învecinează pe două zone
se numește ...
2. Granițele naturale (râurile) sunt reprezentate pe
hartă cu linii șerpuite de culoare ... 7. Limita dintre România și Republica Moldova este
realizată de râul numit ...
3. Localitățile sunt reprezentate pe hartă cu buline de
culoare ... 8. Între localitățile Beba Veche și Pristol se află limita
dintre România și țara numită ...
4. Țara aflată în sudul României se numește ...
• Învață • Proiect
România este situată în partea centrală a Europei. Suprafaţa României
este de 238.397 km2 (conform INS - 2019). După suprafaţă, România ocupă
1. CE VEI FACE?
locul al 13-lea în Europa şi locul al 80-lea pe Glob. Vei reprezenta în imagini
PATRIA ta!
Vecinii României sunt:
– În NV – Ungaria;
2. DE CE VEI FACE?
– În SV – Serbia;
Pentru a exprima în imagini
– În S – Bulgaria;
sentimentul de apartenență la
– În SE – România are ieşire la Marea Neagră; țara ta.
– În E şi N – Ucraina;
– În NE – Republica Moldova.
3. CUM VEI FACE?
Granița este linia care desparte România de vecinii ei. Granițele pot fi:
1. Pe o bucată de carton
a. naturale – dacă sunt stabilite de-a lungul unor elemente naturale trasează conturul României,
precum râurile. apoi decupează-l.
România are graniță naturală cu: 2. Caută imagini
– Bulgaria – pe Dunăre; reprezentative pentru țara
– Republica Moldova – pe Prut; noastră și lipește-le pe cartonul
– Ucraina – pe mici sectoare, pe Dunăre și Tisa; decupat.
– Ungaria – pe un sector de câțiva kilometri pe râul Mureș. 3. Expune proiectul în clasă!
b. artificiale – dacă sunt stabilite pe uscat, de comun acord între țări.
Lungimea totală a granițelor României este de 3150 km (inclusiv 4. CUM VEI ȘTI DACĂ AI
granița pe Marea Neagră). REUȘIT?
Elementele naturale care definesc teritoriul românesc sunt: Munţii Întreabă-ți colegii ce i-a
Carpaţi, Fluviul Dunărea și Marea Neagră. impresionat la proiectul tău.
• Aplică
Completează cu ajutorul hărții locurile libere din următorul tabel, urmând modelul:
Granița - Granița Granița

Vecinul Localități de limită Râul de graniță
total naturală artificială
Ucraina Halmeu și Păltiniș 649 km Dunărea, Prut, Tisa 274 km
R. Moldova 681 km 681 km
Bulgaria Pristol și Vama Veche 631 km 161 km
Serbia 546 km 235 km
Ungaria 448 km 32 km Mureș

Capitolul 2 2.2. Relieful: caracteristici generale și trepte de relief
Fig. 1 – Harta fizică a României
• Observă
1. Analizează harta României (fig. 1) și 2. Analizează harta României și răspunde la
completează spațiile libere: următoarele întrebări:
a. Culoarea cu care sunt reprezentați munții este ... a. Cum sunt așezate formele de relief începând
b. Culoarea cu care sunt reprezentate dealurile și din centru, unde se află Depresiunea Colinară a
podișurile este ... Transilvaniei?
c. Culoarea cu care sunt reprezentate câmpiile este ... b. Există o formă de relief dominantă?
d. Munții desfășurați pe teritoriul României se c. Care crezi că este forma de relief cea mai joasă?
numesc ... d. Care sunt unitățile de relief numerotate cu 1 și 2?
e. Podișul care se învecinează cu Marea Neagră se e. Care dintre unitățile de relief ale României are cea
numește ... mai mică întindere?
• Învață 1.
Relieful României are următoarele trăsături:
– Cuprinde toate formele de relief – munţi, dealuri, podişuri, câmpii.
– Coboară în trepte, din centrul țării spre exterior.
– Munții, dealurile, podișurile și câmpiile ocupă suprafețe egale.
2.
– Relieful României se îmbină armonios, determinând o mare
diversitate a peisajelor geografice şi reprezentând un spaţiu prielnic
vieţii şi activităţii umane.
– Înălțimea medie a reliefului este de aproximativ 420 m. Înălțimea
maximă este 2544 m în vârful Moldoveanu, Munţii Făgăraş, Carpații
Meridionali, iar cea mai mică înălțime se găsește în Delta Dunării și pe 3.
Litoralul Mării Negre și este puțin peste 0 m.
Formele de relief sunt:
Munţii (imag. 1) – Carpaţii – sunt cuprinşi între 1000 şi 2544 m, au
versanţi abrupţi, vârfuri ascuţite, creste şi culmi prelungi, văi înguste şi
numeroase depresiuni intramontane.
Dealurile – Subcarpaţii şi Dealurile de Vest – au înălțimi cuprinse între a.
300 şi puțin peste 1000 m, versanţi mai puţin abrupţi, vârfuri rotunjite, văi
largi pe care s-au format depresiuni.
Podișurile (imag. 2) – Podişul Dobrogei, Podişul Moldovei, Podișul
Mehedinți, Podișul Getic, Depresiunea Colinară a Transilvaniei – au
înălțimi cuprinse între 200 și puțin peste 600 m, arată ca niște platouri
b.
netede în care râurile au săpat văi adânci.
Câmpiile (imag. 3) – Câmpia Română şi Câmpia de Vest – au înălțimi sub
300 m, sunt netede sau uşor ondulate, iar văile râurilor sunt largi.
• Aplică c.
Analizează imaginile de la A la D și completează spațiile libere:
1. Munții Făgăraș sunt cei mai înalți munți din țară, au creste prelungi
și sunt reprezentați în imaginea ...
2. În Podișul Dobrogei se găsesc ruinele unuia dintre cele mai vechi
orașe din România, oraș reprezentat în imaginea ... d.
3. Depresiunea Colinară a Transilvaniei este alcătuită dintr-o înșiruire
de dealuri joase, numite coline și este reprezentată în imaginea ...
4. Subcarpații sunt dealuri înalte pe care se cultivă în mod frecvent
vița-de-vie și sunt reprezentați în imaginea ...
Capitolul 2 2.3. Clima, apele, vegetația, animalele și solurile
A. Clima, vegetația, animalele și solurile

• Lecturează
Citește cu atenție versurile de mai jos și răspunde la următoarele întrebări:
„A-nceput de ieri să cadă Nu e soare, dar e bine,
Câte-un fulg, acum a stat, Și pe râu e numai fum.
Norii s-au mai răzbunat Vântu-i liniștit acum,
Spre apus, dar stau grămadă Dar năvalnic vuiet vine
Peste sat. De pe drum. (...)”
George Coșbuc – „Iarna pe uliță”
1. Care sunt cuvintele care descriu starea vremii?
2. Ce semnifică cuvântul „fum” din versul „Și pe râu e numai fum”?
3. Ce anotimp este descris în poezie?
• Observă
Analizează imaginea de mai jos (fig. 1) și completează tabelul:
Înălțime (altitudine) Temperatura Precipitațiile Etajul de climă Etajul de vegetație
0 – 200 m 10 – 11°C foarte sărace câmpie stepă
200 – 500 m sărace
500 – 1200 m moderate
1200 – 2000 m bogate
Peste 1800 m sub 0°C foarte bogate alpin și subalpin pajiște alpină și arbuști
1800 m Poate te întrebi de ce sunt temperaturi de 10 - 11° C în

câmpie, când tu știi că vara sunt zile cu peste 30° C.
CONIFERE
etaj montan Răspunsul e simplu: temperatura se măsoară zilnic,
t= 0 - 60 C apoi se adună toate aceste temperaturi, iar rezultatul
1200 m
se împarte la numărul total de zile. Se obțin astfel
temperaturile medii care sunt trecute în tabel.
FAG etaj de dealuri înalte t= 6 - 80 C
500 m
STEJAR etaj de podiș t= 8 - 100 C
200 m
STEPĂ etaj de câmpie t= 10 - 110 C
Fig. 1 - Etajele de climă și de vegetație în funcție de treptele de relief

• Învață
Clima însumează toate fenomenele care au loc în – Precipitațiile pot fi lichide – ploaia sau solide –
atmosferă (în aer) într-un anumit loc și pe o perioadă ninsoarea, grindina. Cantitatea de precipitații crește
lungă de timp. de la câmpie, unde este mică, la munte, unde este
Clima României este influențată de așezarea pe foarte mare. Anotimpul cel mai ploios este primăvara.
Glob a țării noastre, dar și de relief. România are o – Vânturile care bat în România se numesc Vânturi
climă temperată, fiind situată la jumătatea distanței de Vest. În estul României bate crivățul (un vânt rece
dintre Ecuator și Polul Nord. și uscat), iar în sud-vestul țării bate austrul (un vânt
Principalele elemente care caracterizează clima cald).
României sunt: temperatura aerului, precipitațiile și Vegetația însumează toate plantele care există
vânturile. Acestea se măsoară zilnic în locuri numite într-un anumit teritoriu, iar fauna, totalitatea animalelor
stații meteorologice. dintr-un teritoriu. Vegetația și fauna sunt influențate
– Temperatura aerului se măsoară cu termometrul și de climă. În țara noastră există mai multe tipuri de
se exprimă în grade Celsius. Aceasta se modifică de la vegetație și faună caracteristice etajelor de climă.
zi la noapte, ziua fiind mai cald, iar noaptea mai frig ca Etajele de vegetație sunt: stepa (iarba) – la câmpie,
urmare a mișcării de rotație a Pământului. De asemenea, pădurea de foioase la deal și podiș, pădurea de
temperatura diferă în funcție de anotimp. Altitudinea conifere la munte și pajiștea alpină la peste 2000 m.
este un alt factor care influențează temperatura: cu cât Solul este învelișul de la suprafața pământului
înălțimea crește, cu atât temperatura scade. În figura 1 în care plantele își înfig rădăcinile. Ele pot fi de mai
(pag. 40) se poate observa că temperatura în țara noastră multe feluri, în funcție de cât sunt de bogate. Cele mai
variază între 0 și 11° C. bogate soluri sunt la câmpie.
• Aplică
1. Caută în atlasul botanic, atlasul zoologic sau pe 2. Care sunt animalele prezente în imaginile de
Internet pentru a afla informații despre speciile de mai jos (A-D)? Care este etajul de vegetație
plante și animale care se găsesc în România. Apoi, în care apare fiecare animal?
completează tabelul urmând modelul:
a. b.
Etajul de vegetație Plante Animale
Șoarecele de
Stepa Ciulin
câmp, iepurele
Pădurea de
foioase c. D.
Pădurea de
conifere
Pajiștea alpină

Capitolul 2
B. Apele României
Fig. 2 - Harta hidrografică a României
• Observă • Învață
1. Analizează harta râurilor României (fig. 2) și Pe teritoriul României se găsesc numeroase râuri,
completează propozițiile: lacuri și ape subterane. Țara noastră are și ieșire la
a. Râurile care traversează Câmpia Română se varsă în ... Marea Neagră.
b. Un exemplu de râu care izvorăște din Carpați este ... 1. Râurile României
c. Un exemplu de râu care nu izvorăște din Carpați este ... 70% din râurile României izvorăsc din Carpați.
d. Crișul Repede curge de la est la ... 98% dintre acestea se varsă în Dunăre.
e. Jiul curge de la nord la ... Singurul fluviu (râu foarte mare) al țării noastre
f. Cele mai scurte râuri se află în partea de ... a țării. este Dunărea. Aceasta izvorăște din Germania, din
Munții Pădurea Neagră și străbate 10 țări și patru
2. Enumeră:
capitale, fiind al doilea fluviu ca lungime din Europa.
a. Râurile care se varsă în Dunăre.
După Dunăre, cele mai mari râuri sunt Siretul, Mureșul
b. Râurile care se varsă în Siret. și Oltul. În fiecare dintre acestea se varsă numeroase
c. Râurile care se varsă în Prut. alte râuri. În Siret se varsă: Moldova, Bistrița, Buzău. În
Mureș se varsă: Târnava Mică, Târnava Mare, Arieș, iar în Olt: Cibin și Olteț. 1.
Râurile din vestul țării (Mureș, Someș etc.) se varsă în Tisa, pe teritoriul
Ungariei. Cea mai mare parte a apei din râuri provine din precipitații și
din topirea zăpezii – 70%; restul provine din izvoare. Cantitatea de apă
dintr-un râu variază în funcție de anotimp. Atunci când cantitatea de apă
din râu crește foarte mult, au loc inundații. Cel mai des apar inundații
primăvara, când se topește zăpada.
2. Lacurile României
În România există peste 3400 de lacuri. Lacurile pot fi: naturale și 2.
artificiale (create de om).
Cele mai cunoscute lacuri naturale sunt:
– Lacul Sfânta Ana (imag. 1) – s-a format în craterul unui vulcan.
– Lacul Roșu (imag. 2) – s-a format în urma unei alunecări de teren
care a barat râul Bicaz.
– Lacul Bâlea (imag. 3) – s-a format în urma topirii gheții.
– Lacul Razim (imag. 4) – s-a format la Marea Neagră.
3.
Lacurile artificiale au fost construite de om pentru a alimenta
localitățile cu apă sau pentru a produce curent electric. Cele mai mari
lacuri artificiale sunt: pe Dunăre – Porțile de Fier, pe Argeș – Vidraru, pe
Prut – Stânca-Costești.
3. Marea Neagră (imag. 5)
Este situată în sud-estul României și are adâncimea maximă de 2211 m.
Cel mai mare fluviu care se varsă în Marea Neagră este Dunărea. La
gura de vărsare în mare, Dunărea formează Delta Dunării. 4.
Pe țărmul Mării Negre se află numeroase stațiuni turistice.
• Aplică
Citește enunțurile de mai jos și precizează care sunt adevărate și care
sunt false:
1. Mureșul este unul dintre cele mai mari râuri ale României. 5.
2. Afluentul Oltului este Oltețul.
3. Dunărea izvorăște din Franța.
4. Lacul Roșu este de origine vulcanică.
5. Lacul Vidraru s-a construit pe Dunăre.
6. Cibinul se varsă în Olt.
Capitolul 2 2.4. Locuitorii și așezările omenești
• Lecturează
Citește cu atenție textul de mai jos și răspunde la următoarele întrebări:
„Dragii mei, începem azi o poveste minunată! (...) Și acea poveste e «Cum s-a născut poporul
român». Ce neamuri au fost din vechime pe acest pământ care e astăzi al nostru, ce fel de oameni
erau, cu ce se îndeletniceau. Cum au venit alte popoare, pe rând, cum s-au războit sau cum s-au
amestecat unii cu alții și cum, în cele din urmă, după vreo mie de ani de mari mișcări și mari
frământări, a ieșit un popor întreg. O mie de ani! Vă sperie cifra, nu-i așa? Dar gândiți-vă: bunicul
vostru s-a născut, poate, acum aproape o sută de ani. În orice caz, într-o sută de ani încap trei
generații: bunicul, tatăl și fiul, care, în general, apucă să se cunoască. Imaginați‑vă deci, de zece
ori aceste trei generații ale unei familii și iată-ne la strămoșii noștri din anul 1000! Vedeți că o
mie de ani nu-i așa mult?”
Neagu Djuvara, Radu Olteanu – „Cum s-a născut poporul român”
1. De când trăiește poporul român pe 2. Care sunt strămoșii românilor?
aceste meleaguri? 3. Câte generații ale poporului român
se încadrează în 1000 de ani?
A. Locuitorii sau populația

• Observă
Analizează tabelul de mai jos care prezintă numărul locuitorilor țării noastre în diferiți ani și răspunde
la întrebări:
An 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020
Nr. de locuitori 18.613.939 20.548.911 22.615.639 23.489.160 22.137.419 20.471.864 19.237.691
Sursa: INS.
1. În ce an a avut România cei mai mulți locuitori?

• Învață
2. În perioada 1960 – 1990 numărul locuitorilor a
Populația României este formată din toate
crescut sau a scăzut?
persoanele care locuiesc și își desfășoară activitatea
3. În perioada 1990 – 2020 numărul locuitorilor a
pe teritoriul țării noastre.
crescut sau a scăzut?
Cei mai mulți locuitori trăiesc în zonele joase
4. Calculează care a fost intervalul de 10 ani în care
de câmpie și cei mai puțini la munte. De asemenea,
numărul locuitorilor țării noastre a crescut cel mai mult.
locuitorii sunt mai numeroși în orașe decât în sate.
5. Calculează care a fost intervalul de 10 ani în care
Pe lângă români, în România trăiesc și minorități
numărul locuitorilor țării noastre a scăzut cel mai mult.
naționale, maghiarii fiind cei mai numeroși.
6. Care crezi că sunt motivele pentru care numărul
Nu toți locuitorii țării noastre sunt ortodocși. Unii
locuitorilor a scăzut?
dintre ei sunt catolici, protestanți sau de alte religii.
B. Așezările omenești
Fig. 1 - Orașele României
1. Pe harta de mai sus (fig. 1) sunt reprezentate Așezările omenești sunt de două tipuri: orașe și sate.
cele mai importante orașe ale României. Precizează: Cele mai vechi orașe din România au apărut în
a. Care sunt orașele situate în zonă de câmpie. Antichitate.
b. Care sunt orașele situate în zonă de podiș. Cel mai mare oraș al țării noastre este București,
capitala României. El este urmat de Constanța, Iași,
c. Care sunt orașele situate în zonă de deal.
Cluj-Napoca și Timișoara.
d. Care sunt orașele situate în zonă de munte.
Satele se deosebesc prin mărime și modul în care
e. Care este treapta de relief în care se găsesc cele mai sunt așezate gospodăriile. La câmpie se întâlnesc sate
multe orașe. mari cu gospodăriile lipite unele de altele. La deal se
f. Care sunt orașele aflate pe Dunăre. întâlnesc sate mijlocii cu gospodăriile aflate printre vii
g. Care sunt orașele aflate pe Mureș. și livezi, iar la munte sunt sate mici care au gospodăriile
h. Care sunt orașele aflate pe Olt. la distanțe foarte mari unele față de altele.
i. Care este orașul aflat pe litoralul Mării Negre. • Aplică

j. Care este râul pe care se află orașul Slatina.
Alege unul dintre orașele de pe harta României și
2. Caută pe Internet râul care traversează realizează o scurtă descriere a lui, urmând modelul
Bucureștiul, capitala României. din manualul digital.
Capitolul 2 2.5. Activitățile economice
• Observă
În imaginile 1-6 sunt reprezentate diverse activități pe care oamenii le desfășoară cu scopul de
a-și câștiga existența. Descrie aceste activități. Întreabă-ți părinții, rudele sau apropiații care sunt
activitățile pe care le desfășoară la locul de muncă.
1. 2. 3.
4. 5. 6.
• Învață
Economia cuprinde totalitatea activităților desfășurate de populație pentru a asigura bunurile necesare
traiului. Economia are mai multe ramuri, așa cum se poate observa în schița de mai jos (fig. 1):
CULTURA CREȘTEREA
AGRICULTURA
PLANTELOR ANIMALELOR
INDUSTRIA
TRANSPORTURI
UȘOARĂ
ECONOMIA
COMERȚ SERVICIILE INDUSTRIA
EXPLOATAREA INDUSTRIA
TURISM ALTELE
RESURSELOR GREA
Fig. 1 - Ramurile economiei

A. Resurse și activități industriale
Fig. 2 - Harta resurselor României
• Observă
Analizează harta din figura 2 și răspunde la 7. Cu ce semn convențional sunt reprezentate centralele
următoarele cerințe: eoliene?
1. Cu ce semn convențional este reprezentat petrolul? 8. Căutați pe internet ce sunt centralele eoliene și la ce
Unde se găsește el? sunt ele folosite.
2. Cu ce semn convențional este reprezentat gazul 9. Cu ce culoare convențională sunt reprezentate

metan? Unde se găsește el? pădurile?
3. Cu ce semn convențional sunt reprezentați cărbunii? 10. Care este forma de relief unde pădurile ocupă cea
Unde se găsesc ei? mai mare suprafață?
4. Cu ce semn convențional este reprezentat aurul? 11. Care este culoarea convențională folosită pe hartă
Unde se găsește el? pentru a reprezenta solurile?
5. Cu ce semn convențional este reprezentat cuprul? 12. Care este ramura economiei în care se folosesc
Unde se găsește el? solurile?
6. Cu ce semn convențional este trecută sarea pe hartă? 13. Cu ajutorul hărții de la pag. 42 numiți râurile pe care
Unde se găsește sare? s-au construit lacuri de acumulare.

Capitolul 2
• Învață
Lucrăm în echipă
Resursele naturale reprezintă totalitatea bogățiilor oferite de natură
În grupe de câte cinci elevi, pe care omul le poate folosi.
căutați cum au fost obținute
Resursele naturale sunt de mai multe feluri:
lucrurile pe care le folosiți.
a. Resurse de subsol:
1. Alegeți câte un obiect de
îmbrăcăminte (ex.: o cămașă). – Combustibilii (resurse care ard): cărbunii, petrolul și gazele naturale;
Veți avea în total cinci obiecte. – Minereurile: fierul, cuprul, aurul și argintul, bauxita (din care se
2. Realizați o fișă ce va obține aluminiul);
conține caracteristicile fiecărui – Sarea;
obiect (ex.: culoare, calitate – Rocile de construcții: marmura, granitul.
etc.) și aflați din ce material b. Resurse de suprafață:
este confecționat obiectul.
– Pădurile - se găsesc mai ales la munte;
3. Informați-vă pe Internet:
– Apele - România are rezerve însemnate de apă;
a. Cum s-a obținut fiecare
– Solul - foarte bun pentru agricultură, mai ales la câmpie.
obiect în funcție de materialul
de pe etichetă. Resursele naturale sunt prelucrate în industrie. Din fiecare resursă,
omul obține bunuri pe care le poate folosi.
b. Din ce resursă s-a obținut
(ex.: poliesterul este obținut
din petrol).
• Aplică
c. Analizați harta de la Caută pe Internet folosind întrebarea: Ce se obține din... ? și
pagina 47 și stabiliți dacă completează tabelul urmând modelul:
resursa respectivă se găsește Resursa Se obține: În industria
la noi în țară și din ce ramură
Cărbune (A) Curent electric Industria energiei electrice
a industriei face parte.
4. Notați totul în fișă și Petrol Industria chimică
alegeți un reprezentant al Gaze naturale Industria energiei electrice
grupei care să le comunice și Fier Industria metalurgică
colegilor concluziile voastre.
Cupru Industria metalurgică
Aur Industria metalurgică
• Portofoliu Bauxită Aluminiu Industria metalurgică

Sarea (B)
Cu ajutorul părinților,
realizează un colaj de poze cu Marmura Construcții
cele mai importante fabrici Lemnul
dintr-o localitate pe care o Forța apei Industria energiei electrice
cunoști.
Forța vântului

B. Principalele produse agricole
• Observă
Analizează imaginile de mai jos (fig. 3) și răspunde la următoarele întrebări:
1. Care sunt plantele cultivate în țara noastră? 3. Ce animale se cresc în țara noastră?
2. Ce se obține prin prelucrarea plantelor? 4. Ce obținem de la animale?
Fig. 3 - Principalele produse agricole
• Învață
Agricultura are două ramuri: cultura plantelor și Există și plante cărora le place temperatura mai
creșterea animalelor. scăzută, iar ele se cultivă în depresiunile intramontane
Plantele care se cultivă în România sunt: grâul, sau în podișuri – cartoful, sfecla de zahăr.
porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, cartoful, • Aplică
vița-de-vie, pomii fructiferi.
Citește afirmațiile următoare și completează în dreptul
Animalele crescute în țara noastră sunt: porcinele
acestora cu A (Adevărat) sau F (Fals):
(porcii), bovinele (vacile), ovinele (oile), păsările de
curte (găini, rațe). Animalele se cresc în ferme. 1. Din pielea bovinelor și din cea a porcinelor se
Omul practică agricultura pentru a obține produse fabrică încălțăminte.
folositoare lui. 2. Puful gâștelor se folosește la perne.
Unele produse agricole trebuie prelucrate pentru a 3. Din cartof se obține amidonul.
fi consumate. Spre exemplu: din semințele de floarea- 4. Grâul se cultivă la munte.
soarelui se obține uleiul, din sfecla de zahăr se obține 5. Din floarea-soarelui se obține uleiul.
zahărul, din cartof se obține amidonul.
6. Din sfecla de zahăr se obține uleiul.
Cele mai multe dintre plante se cultivă la câmpie
7. Mărul și părul nu sunt pomi fructiferi.
– grâul, floarea-soarelui.
8. Oile ne dau lâna din care se obține îmbrăcăminte.
Capitolul 2
C. Căi de comunicație
• Observă
Potriveşte căile de comunicații din prima coloană cu mijloacele de transport ilustrate în
a doua coloană.
1. a.
2. b.
3. c.
4. d.
5. e.
6. f.

• Învață
Transporturile reprezintă o activitate economică c. Transporturi pe uscat – se realizează cu trenul pe
prin care produsele obținute în industrie/agricultură calea ferată sau cu mașina pe șosele sau pe autostrăzi.
ajung la populație. Acestea sunt de mai multe tipuri: În țara noastră există mai multe magistrale feroviare
a. Transporturi pe apă – se realizează cu vaporul, (căi ferate care traversează țara), toate pornesc din
pe fluvii sau pe mare. În România, singurul fluviu București, astfel Bucureștiul este considerat nod de
navigabil este Dunărea. Cele mai mari porturi sunt: cale ferată.
Constanța – la Marea Neagră și Galați – la Dunăre. România este traversată de mai multe drumuri
b. Transporturi aeriene – se realizează cu avionul. europene. Acestea intră prin țară prin anumite puncte
În România există numeroase aeroporturi. Cel mai de frontieră, cum ar fi: Borș (spre Ungaria), Vama Veche
mare dintre ele este la București. și Giurgiu (spre Bulgaria), Albița (spre R. Moldova).
• Aplică
1. Utilizând Google Maps (imag. 4) pe telefon sau pe
calculator:
a. Identifică pe hartă orașul București.
b. Utilizează săgeata pentru indicații de orientare.
c. Introdu orașul Baia Mare.
d. Selectează ca mijloc de transport mașina și
urmărește traseul, numind orașele prin care treci.
e. Selectează ca mijloc de transport trenul și numește
toate orașele prin care treci.
f. Compară cele două trasee. Trec prin aceleași orașe?
g. Selectează ca mijloc de transport avionul și vezi în
cât timp ajungi de la București la Baia Mare.
h. Care este cel mai rapid mijloc de transport?
i. Care este cel mai lung traseu?
j. Alege și alte localități și repetă exercițiul.
2. Folosește Google Maps și investighează modalitatea
prin care poți să ajungi din:
a. București la Budapesta (capitala Ungariei).
b. București la Varna (pe litoralul din Bulgaria).
Identifică locurile prin care ieși din țară.
Fig. 4 - Traseul București - Baia Mare

Capitolul 2 caracteristici generale
MUNȚII CARPAȚI
Fig. 1 - Relieful României
• Observă
1. Analizează harta unităților de relief (fig. 1) și 2. Analizează harta unităților de relief și
răspunde la următoarele întrebări: precizează:
a. Care sunt ramurile Carpaților? a. Care este râul care desparte Carpații Orientali de
b. Care este unitatea de relief din mijlocul Carpaților? cei Meridionali?
c. Care sunt unitățile de relief cu care se învecinează b. Care sunt râurile care despart Carpații Meridionali
Carpații Orientali? de cei Occidentali?
d. Care sunt unitățile de relief cu care se învecinează c. Care este fluviul din sudul Carpaților Occidentali?
Carpații Meridionali? d. Care este râul care se află situat la nord de Carpații
e. Care sunt unitățile de relief cu care se învecinează Occidentali?
Carpații Occidentali?

• Învață 1.
1. Caracteristicile reliefului
Munții Carpați fac parte din categoria munților tineri, fiind înălțați
într-un interval de timp de 150 de milioane de ani. Aceștia sunt munți de
înălțime medie, rar depășind 2500 m.
Altitudinea (înălțimea) maximă este de 2544 m, în Vârful Moldoveanu
Cheile Bicazului
din Munții Făgărașului.
Carpații sunt străbătuți de numeroase râuri, depresiuni (zone joase 2.
și netede între munți) și pasuri (locuri prin care se poate trece). Astfel,
spunem despre Carpați că sunt fragmentați.
În Carpați se găsește cel mai lung lanț de munți vulcanici din Europa.
2. Diviziuni
Pe teritoriul țării noastre, Carpații formează un cerc în mijlocul căruia
se găsește Depresiunea Transilvaniei. În funcție de poziția lor față de Creasta Cocoșului
Depresiunea Transilvaniei, Carpații se împart în:
a. Carpații Orientali (imag. 1, 2) – se află la est de Depresiunea Transilvaniei
3.
și se întind de la granița de nord a României până la Valea Prahovei.
b. Carpații Meridionali (imag. 3) – se află la sud de Depresiunea
Transilvaniei și se întind de la Valea Prahovei până la culoarul format de
râurile Timiș și Cerna.
c. Carpații Occidentali (imag. 4) – se află la vest de Depresiunea
Babele
Transilvaniei și se întind de la Valea Dunării până la Valea Barcăului.
3. Clima, vegetația și resursele 4.
În Carpați clima este montană, cu temperaturi ce scad către zonele
înalte și precipitații bogate. În cadrul acestora se găsesc numeroase
resurse de subsol (fier, aur, argint, cupru), iar pădurile de fag și cele de
conifere (brad, molid) domină peisajul.
4. Hidrografia
Cele mai multe râuri izvorăsc din Carpați, iar cele mai mari dintre ele Peștera Urșilor
sunt Mureșul și Oltul.

5.
În Carpați se află numeroase lacuri, printre care: Lacul Sf. Ana, Lacul
Roșu, Lacul Vidraru.
5. Populația și așezările
Populația este puțin numeroasă din cauza condițiilor grele de locuit.
În depresiuni există numeroase așezări. Cel mai mare oraș din Carpați
este Brașovul (imag. 5), situat în depresiunea cu același nume.
Orașul Brașov

Capitolul 2
• Proiect • Aplică
I. Alege răspunsul corect:
1. CE VEI FACE?
1. Carpații Meridionali se află:
Un pliant cu cele mai
frumoase locuri din Carpați. a. la sud de Depresiunea Transilvaniei.
b. la est de Depresiunea Transilvaniei.
c. la vest de Depresiunea Transilvaniei.
2. DE CE VEI FACE?
2. Cea mai mare altitudine din Carpații Românești este de:
Să arăți frumusețile Carpaților
pentru a atrage turiști. a. 2519 m. b. 2544 m. c. 2505 m.
3. Temperatura cea mai mică se înregistrează:
a. în depresiuni.
3. CUM VEI FACE?
b. în munții vulcanici.
1. Vei căuta pe Internet locuri
din Carpați. c. în munții cu cea mai mare altitudine.
2. Vei selecta acele imagini 4. Cel mai mare număr de locuitori trăiește:
care te-au impresionat cel mai a. pe vârfurile munților.
mult.
b. în zonele bine împădurite.
3. Le vei pune pe pliant,
c. în depresiuni și pe văile râurilor.
iar sub ele vei scrie cea mai
importantă trăsătură care ar 5. Cel mai mare oraș din Carpați este:
atrage turiștii. a. București. b. Brașov. c. Timișoara.
4. Vei scrie câteva modalități
6. Cheile Bicazului sunt forme de relief care se întâlnesc în:
de protecție a mediului în
timpul drumețiilor. a. Carpații Orientali.
5. Vei avertiza turiștii în b. Carpații Meridionali.
legătură cu pericolele care se c. Carpații Occidentali.
pot ivi într-o drumeție montană.
II. Completează tabelul folosind denumirile imaginilor 1-5 de pe pagina
anterioară. Oferă exemple și de alte elemente reprezentative.
4. CUM VEI ȘTI DACĂ AI Carpații Orientali Carpații Meridionali Carpații Occidentali
REUȘIT? ... ... ...
Expune pliantul în clasă și ... ... ...
cere părerea colegilor. ... ... ...
Vei multiplica pliantul și îl vei ... ... ...
oferi cunoștințelor și rudelor. ... ... ...
... ... ...
... ... ...

2.7. Marile unități geografice ale României – caracteristici generale
DEALURILE ȘI PODIȘURILE
1. Analizează harta unităților de relief (fig. 1) și 1. Caracteristicile reliefului
răspunde la următoarele întrebări: Dealurile și podișurile sunt forme de relief care fac
a. Care sunt podișurile României? trecerea de la munte la câmpie. Dealurile sunt ușor
b. Unde sunt situate Dealurile de Vest? ondulate, iar podișurile înclinate spre câmpie. Procesul
c. Unde sunt situați Subcarpații și care sunt diviziunile de formare a acestora se numește sedimentare
lor? (depunerea materialelor roase la poalele munților).
d. Unde este situată Depresiunea Colinară a A. Dealuri
Transilvaniei? Cele mai înalte dealuri sunt Subcarpații. Aceștia
2. Amintește-ți ce este o depresiune și s-au format la poalele Carpaților și sunt alcătuiți
imaginează-ți cum arată Depresiunea Colinară a din trei diviziuni: Subcarpații Moldovei, Subcarpații
Transilvaniei. Curburii, Subcarpații Getici.

Capitolul 2
Dealurile de Vest sunt dealuri joase situate în 2. Clima, vegetația și resursele

vestul țării, chiar la poalele Carpaților Occidentali. În dealurile și podișurile României, clima este
B. Depresiunea Colinară a Transilvaniei este situată moderată, cu temperaturi cuprinse între 8 și 10°C și
în interiorul arcului Carpatic. Ea are altitudinea medie cu precipitații variate.
de 500 m. Este o depresiune pe suprafața căreia se Dealurile și podișurile sunt acoperite cu păduri
găsesc dealuri cu pante line numite coline. de foioase. Pe suprafețe întinse omul a cultivat pomi
C. Podișuri fructiferi și viță-de-vie.
Podișurile au înălțimi între 200 m și puțin peste Resursele naturale exploatate sunt: petrolul, gazele
600 m, și sunt ușor înclinate. În România se găsesc naturale, cărbunii, sarea. În Depresiunea Colinară a
următoarele podișuri: Transilvaniei se găsesc zăcăminte de gaz metan.
– Podișul Moldovei – are cea mai mare suprafață 3. Hidrografia
și se găsește în estul României, fiind străbătut de Dealurile și podișurile României sunt străbătute
Siret. de numeroase râuri mari. Printre acestea se numără
– Podișul Getic – este situat în sudul României. El Mureșul, Oltul și Siretul.
cade în trepte de la nord, unde are 600 m, spre sud, Dintre lacuri, cele mai importante sunt lacurile
unde are 200 m. sărate cum ar fi Lacul Ursu, de la Sovata.
– Podișul Dobrogei – este situat în sud-estul 4. Populația și așezările
României. El este cel mai vechi teritoriu al țării. În
Aici există numeroase așezări omenești în care
trecut, în nordul podișului au fost munți. Aceștia
densitatea populației este foarte mare. Cele mai mari
au fost roși (erodați) de ape. Altitudinea maximă în
orașe sunt: Constanța (Podișul Dobrogei), Iași (Podișul
prezent este de 467 m.
Moldovei), Cluj-Napoca (Depresiunea Colinară a
– Podișul Mehedinți – are cea mai mică suprafață Transilvaniei).
și este situat în sud-vestul țării.
• Aplică
1. Ce asemănări găsești între Depresiunea Colinară a 2. Ce asemănări găsești între Subcarpați (C) și
Transilvaniei (A) și Podișul Getic (B)? Dealurile de Vest (D)?
a. b. c. d.
Depresiunea Colinară Podișul Getic Subcarpați Dealurile de Vest

a Transilvaniei

2.8. Marile unități geografice ale României – caracteristici generale
CÂMPIILE
Analizează harta unităților de relief (fig. 1) și 1. Caracteristici ale reliefului
răspunde la următoarele întrebări: Câmpiile României sunt unități de relief noi,
1. Care sunt câmpiile României? formate prin sedimentare (depunerea materialelor
transportate de râuri, dar și de mare).
2. Unde este situată Câmpia Română?
Câmpiile sunt forme de relief netede cu înălțimi
3. Care sunt cele mai importante diviziuni ale
reduse, cuprinse între 300 m și 5 m.
Câmpiei Române?
În România există două câmpii care reprezintă o
4. Care sunt vecinii Câmpiei Române?
treime din relieful țării. Acestea sunt Câmpia Română
5. Unde este situată Câmpia de Vest? și Câmpia de Vest.
6. Care sunt vecinii Câmpiei de Vest? a. Câmpia Română este situată în sudul țării și
7. Ce râuri traversează Câmpia Română? este formată prin sedimentare. Cele mai cunoscute

Capitolul 2
subdiviziuni ale ei sunt: Câmpia Olteniei – care este traversată de către

1.
Jiu, Câmpia Munteniei – cuprinsă între Olt și Argeș și Câmpia Bărăganului
– situată în sud-est.
b. Câmpia de Vest se află în vestul țării și este diviziune a Câmpiei
Panonice, care se continuă în Ungaria. Are înălțimi sub 100 m și este
foarte slab înclinată. De aceea râurile pot provoca inundații. Partea de
sud a acesteia se numește Câmpia Banatului.
c. Delta Dunării este cel mai nou teritoriu, fiind o câmpie în formare.
2. Aceasta a luat naștere prin depunerea sedimentelor aduse de Dunăre.
2. Clima, vegetația și resursele
Clima în câmpiile României este caracterizată prin temperaturi
ridicate. În Câmpia de Vest cad precipitații mai bogate decât în Câmpia
Română.
Vegetația de stepă și silvostepă a fost înlocuită de culturi agricole
pentru că solurile sunt foarte fertile (bogate). Se cultivă mai ales: cereale
(grâu, porumb) și floarea-soarelui.
3.
3. Hidrografia
Râurile se scurg încet și șerpuit din cauza înclinării slabe. Din acest
motiv, ele vor crea inundații mai ales primăvara, când se topește zăpada.
În câmpii se află un număr însemnat de locuitori care trăiesc în
localități cu întindere mare. Aici se află cele mai numeroase orașe, multe
dintre ele cu peste 100.000 locuitori. Printre acestea se află: București,
4. Ploiești, Craiova, Galați – în Câmpia Română și Timișoara, Arad, Oradea –
în Câmpia de Vest. Aceste orașe sunt și unele dintre cele mai mari centre
industriale din țară.
• Aplică
Folosește Internetul pentru a căuta obiectivele menționate mai jos.
Apoi, asociază fiecare imagine (1-5) cu propoziția corespunzătoare.
5.
a. Palatul Administrativ din Craiova se regăsește în imaginea ...
b. Muzeul Ceasului din Ploiești se regăsește în imaginea ...
c. Turnul Chindiei din Târgoviște se regăsește în imaginea ...
d. Primăria din Buzău se regăsește în imaginea ...
e. Palatul Parlamentului din București se regăsește în imaginea ...
2.9. Caracteristici geografice ale regiunii în care este situat orizontul local
Elemente de prezentare a unei regiuni (poziție, limite,

caracteristici naturale, resurse și activități economice)
• Lecturează
Citește cu atenție textul de mai jos și răspunde la următoarele întrebări:
Caracterizarea geografică a unei regiuni este o descriere a acelei regiuni, având în vedere atât
elemente de geografie fizică, cât și elemente de geografie a populației, a așezărilor și a economiei.
Prin caracterizarea geografică a unei regiuni ne dăm seama de avantajele și dezavantajele acelei
regiuni și de modul în care poate fi folosit cadrul natural pentru a oferi locuitorilor un nivel de trai
mai ridicat.
1. Ce cuprinde caracterizarea geografică a unei regiuni?
2. Care este motivul pentru care se realizează caracterizarea geografică a unei regiuni?
3. Care sunt elementele de geografie fizică?
4. Care sunt elementele cadrului natural care pot influența nivelul de trai al populației?
• Învață
Elementele caracterizării geografice a unei regiuni ce tipuri de sate se găsesc, care sunt cele mai mari
sunt: orașe și care sunt caracteristicile acestora.
1. Poziția regiunii: se vorbește despre unitatea de 4. Resurse și activități economice – se enumeră
relief în care se află și care sunt vecinii acelei regiuni. resursele naturale și se descriu principalele activități
economice:
2. Caracteristici naturale:
– Agricultura – ce plante se cultivă sau ce animale
– Relieful – se prezintă principalele trăsături
se cresc.
(înălțime, formare) și diviziunile sale (ele se observă
pe hartă). – Industria – ce produc fabricile din acea regiune.
– Clima – prin care se caracterizează temperatura, – Transporturile – ce căi de comunicații (șosele,
precipitațiile și vânturile. căi ferate, aeroporturi) unesc regiunile.
– Apele – se prezintă râurile și lacurile din regiune. 5. Importanța studierii regiunii în care trăim:
– Vegetația și fauna – se specifică plantele și – Cunoașterea condițiilor de mediu pe care ni le
animalele întâlnite în regiune. oferă regiunea: ce fel de relief este prezent, care sunt
condițiile climatice, dacă este sau nu apă suficientă etc.
3. Populație și așezări – se vorbește despre
numărul de locuitori, despre zonele mai populate (cu – Cunoașterea bogățiilor pe care ni le oferă regiunea.
densitate mai mare) și zonele mai puțin populate (cu – Cunoașterea regiunii în ceea ce privește locurile
densitate mai mică). de muncă și câștigarea traiului zilnic.
În caracterizarea așezărilor se precizează care sunt – Cunoașterea locurilor destinate petrecerii
tipurile de așezări: urbane (orașe) și rurale (sate), timpului liber.
Capitolul 2
Caracterizarea geografică a Carpaților Curburii – Exemplu de caracterizare a unei regiuni
Fig. 1 - Harta fizică a Carpaților Curburii
1. Localizare – Carpații Curburii sunt situați în Piatra Mare). Aici se găsesc și două depresiuni:
partea sudică a Carpaților Orientali. Aceștia au ca Depresiunea Brașov și Depresiunea Întorsura
vecini: Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Carpații Buzăului.
Meridionali, Subcarpații Curburii și Grupa Centrală a Clima este montană, temperaturile scad și
Carpaților Orientali. cantitatea de precipitații crește cu cât înălțimea este
2. Caracteristici naturale mai mare. În zonă bate un vânt local numit Nemira.
Relieful este montan, cu altitudine maximă de Principalul râu care traversează această grupă
1954 m în vârful Ciucaș din Munții Ciucaș (fig. 1). montană este Oltul, care primește ca afluenți pe
Relieful este fragmentat (rupt) de numeroase văi Bârsa și Râul Negru. În lunca Oltului se găsesc lacuri
și depresiuni. Aici se află cea mai mare depresiune construite de om pentru piscicultură (creșterea
intramontană – Depresiunea Brașov. peștilor).
Carpații Curburii sunt alcătuiți din mai mulți munți, Vegetația este de pădure de foioase și de conifere.
de exemplu: M. Vrancei, M. Buzăului, M. Ciucaș, M. Pe munții înalți se găsește pajiștea montană. Dintre
Baiului, M. Întorsurii, M. Brețcu, M. Bârsei (Postăvaru și animale amintim: ursul, lupul, vulpea.

3. Populația și așezările În Carpații Curburii oamenii se ocupă cu creșterea
Populația se găsește mai ales în depresiuni. Cel animalelor – ovine, bovine, porcine. În Depresiunea
mai ridicat număr al populației se regăsește în partea Brașov se cultivă cartoful și sfecla de zahăr.
sudică a Depresiunii Brașov, unde se găsesc și două Cel mai important centru industrial este Brașovul.
orașe mari: Brașov cu aproape 300.000 locuitori Cea mai importantă ramură industrială este industria
și Sfântu Gheorghe cu 50.000 locuitori. Alte orașe: construcțiilor de mașini.
Zărnești, Râșnov, Târgu Secuiesc. Legătura localităților din Carpații Curburii cu alte
4. Resurse și activități economice localități se face prin căi ferate (cea mai mare gară
În Carpații Curburii se găsesc roci utilizate în este la Brașov), dar și prin șosele. Pe aici trece drumul
construcții. Aici se exploatează bazaltul folosit la național I care leagă Brașovul de București. Tot la
pavaje (drumuri) și calcarul, din care se obține varul Brașov este în construcție și un aeroport.
și cimentul.
1. CE VEI FACE?
Vei face caracterizarea geografică a 4. Realizează caracterizarea, având
regiunii în care se află localitatea ta. ca model caracterizarea Carpaților
Curburii, respectând structura:
– Localizarea și vecinii;
2. DE CE VEI FACE? – Caracteristicile naturale;
Pentru a afla avantajele și dezavantajele – Populația și așezările;
regiunii în care trăiești.
– Resursele și economia.
5. Adaugă în caracterizarea ta imagini
reprezentative, așa cum ai văzut în
3. CUM VEI FACE? caracterizarea Carpaților Curburii.
1. Caută o hartă a unității de relief în
care trăiești.
2. Stabilește care este unitatea de
relief în care este așezată localitatea ta.
4. CUM VEI ȘTI DACĂ
AI REUȘIT?
Întreaga clasă va expune
3. Caută pe Internet informații lucrările și,
împreună cu colegii tăi,
referitoare la unitatea de relief în care veți face schimb
de păreri.
trăiești.

Capitolul 2 2.10. Organizarea administrativă a României
Fig. 1 - Harta administrativ-teritorială a României
• Observă
1. Analizează harta și răspunde la întrebări: 2. Având în vedere harta fizică a României
(pag. 38) și harta administrativ-teritorială a
a. Câte județe are România?
României, precizează:
b. Care sunt județele care au aceeași denumire cu cea
a orașului reședință de județ? a. Două județe din Câmpia Română și cel mai
important oraș din fiecare.
c. Care este cel mai estic județ?
b. Două județe din Podișul Moldovei și orașele cele
d. Care este cel mai vestic județ?
mai importante.
e. Cum se numește județul în care se află orașul
c. Două județe din Depresiunea Colinară a
Zalău?
Transilvaniei și orașele cele mai importante.
f. Cum se numește județul în care se află orașul
d. Un județ situat în Carpați și cel mai important oraș
Craiova?
al său.
g. Cu ce culoare este marcat pe hartă județul Alba?
e. Vecinii județului tău natal și unitatea de relief sau
h. Cu ce culoare este marcat pe hartă județul Sibiu?
unitățile de relief în care se află acesta.
• Învață
În prezent, România este împărțită în 41 de județe Municipiul București este cel mai mare și mai
și Municipiul București, care are funcția de capitală. important oraș al țării, având peste 2 milioane de
Județele sunt teritorii care cuprind mai multe locuitori. El nu aparține niciunui județ, deci este o
orașe și comune. Orașele mai importante și mai mari unitate administrativă distinctă. Este împărțit în șase
se numesc municipii. Cel mai mare dintre acestea se sectoare, fiecare având propria administrație. Este
numește reședință de județ. situat în Câmpia Română, pe râul Dâmbovița, care
traversează centrul orașului. Bucureștiul este cel mai
Comuna este forma administrativ-teritorială
important centru economic al țării, având cel mai
rurală, care cuprinde mai multe sate. Satul – reședință
mare aeroport și fiind nod de cale ferată, dar și cel
de comună adăpostește autoritățile administrației
mai important centru cultural al țării. Aici se găsesc
locale.
numeroase clădiri cu însemnătate istorică și culturală.
• Aplică
1. Completează următorul tabel cu județele în ordine 4. Grupează județele după numărul de locuitori,
alfabetică. Caută informații pe Internet și completează realizând:
coloana cu numărul de locuitori ai fiecărui județ.
a. mulțimea județelor cu peste 600.000 locuitori.
b. mulțimea județelor cuprinse între 400.000 şi
Județul Prescurtare Orașul Numărul de
(indicativ reședință locuitori ai 600.000 locuitori.
auto) de județ județului c. mulțimea județelor cuprinse între 200.000 și
400.000 locuitori.
Alba AB Alba Iulia 325.000 locuitori
...
Giurgiu ...
200.000 - 400.000 400.000 - 600.000
2. După ce ai completat tabelul de mai sus, ordonează locuitori locuitori
județele descrescător în funcție de numărul de
locuitori.
...
3. Răspunde la următoarele întrebări: Peste 600.000
locuitori
a. Care este județul cu cel mai mare număr de
locuitori?
b. Care este județul cu cel mai mic număr de
5. Analizează cele trei mulțimi și răspunde la
următoarele întrebări:
locuitori?
c. Pe ce loc se află județul tău după numărul de a. Care dintre ele cuprinde cele mai multe județe?
locuitori? b. Care dintre ele cuprinde cele mai puține județe?

2.11. Caracterizarea geografică a județului și a localității
Capitolul 2 în care este situat orizontul local
Fig. 1 - România - județe Fig. 2 - Județul Brașov – împărțirea administrativă
Fig. 3 - Harta fizică a județului Brașov

Analizează cele trei hărți și răspunde la Atunci când caracterizăm un județ, cele mai multe
următoarele întrebări despre județul Brașov: informații le putem lua de pe hartă.
1. Unde este situat județul în fig. 1? În caracterizarea geografică a unui județ, la fel ca
în caracterizarea geografică a unei regiuni, trebuie să
2. Care sunt vecinii săi în fig. 3?
avem în vedere următoarele elemente:
3. Care este forma de relief dominantă?
– Așezarea și vecinii județului;
4. Ce unități de relief sunt prezente?
– Cadrul natural: caracteristici ale reliefului și
5. Ce râuri străbat județul? ale climei; caracteristici ale apelor; caracteristici ale
6. Care este orașul reședință de județ în fig. 2? vegetației și faunei.
7. Care sunt celelalte municipii și orașe ale județului? – Populația și așezările;
8. Unde sunt situate cele mai multe orașe și municipii – Activitățile economice.
și care este cea mai dezvoltată zonă a județului?
Caracterizează județul tău natal folosind modelul de mai jos.
Județul Brașov Județul Brașov este traversat de râul Olt și

1. Localizare: Județul Brașov este așezat în de afluenții săi printre care cei mai importanți sunt
centrul țării și are ca vecini județele Covasna, Râul Negru și Bârsa.
Harghita, Mureș, Sibiu, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Vegetația este dominată de pădure, mai ales cea
Buzău. de conifere, dar și cea de foioase.
2. Cadrul natural: Relieful județului Brașov 3. Populația și așezările: Județul Brașov este
este predominant montan. Acesta este situat în unul dintre cele mai populate județe, având
Carpați și în Depresiunea Colinară a Transilvaniei. aproximativ 638.000 locuitori. Dintre aceștia cei mai
Partea de est a județului este situată în Carpații mulți trăiesc la oraș, aproximativ 70%.
Orientali, iar partea de vest în Carpații Meridionali Cel mai mare oraș este Brașovul care are un
și în Depresiunea Colinară a Transilvaniei. În număr de peste 290.000 locuitori. Celelalte orașe
județul Brașov se află cea mai mare depresiune ale județului sunt: Făgăraș, Victoria, Rupea, Codlea,
intramontană: Depresiunea Brașov. Cea mai mare Predeal, Râșnov, Zărnești și Ghimbav.
altitudine din județ este 2527 m, din vârful Viștea
4. Activitățile economice: Județul Brașov este
Mare, din Munții Făgăraș. Acesta, împreună cu vârful
unul dintre cele mai dezvoltate județe ale țării. Un
Moldoveanu, formează „acoperișul României”.
rol important în economia acestuia îl are turismul.
Clima județului este montană cu temperaturi ce Cele mai cunoscute stațiuni turistice sunt Poiana
scad cu altitudinea și cu precipitații bogate. Brașov și Predeal.

Maria este prietena ta. Amintește-ți împreună cu ea ce ai învățat în acest capitol.
1. Maria nu își mai amintește care sunt vecinii 4. În coloana A, Maria are animale care trăiesc în
României. Ajut-o tu, completându-i pe harta din fig. 1. România. Ajut-o să găsească locul în care trăiesc ele,
asociindu‑le cu peisajele din coloana B.
R.
Mo
1. a.
ldo
va
2. b.
Fig. 1 - România – limite și vecini
2. Completează împreună cu Maria spațiile libere: 3. c.

România este situată în partea centrală a Europei. Țara
noastră are ieșire la ..., în partea de ... . Alte caracteristici
care oferă personalitate teritoriului nostru sunt
prezența munților ... și a fluviului ... . Cele trei elemente
ale cadrului natural definesc teritoriul țării noastre. 4. d.
Un avantaj al prezenței munților Carpați este ..., iar
un avantaj al prezenței Dunării este ... . Prin ieșirea la
Marea Neagră, în România se poate practica ..., fiind
amenajate numeroase stațiuni printre care ... și ... .
3. Împreună cu Maria, completează schema:

RELIEFUL
ROMÂNIEI
MUNȚI DEALURI DEPRESIUNI PODIȘURI CÂMPII
Carpați Subcarpații ... ... ... ... ...
... ... ... ... ...

Fig. 2 - Forme și unități de relief

5. Folosind harta fizică a României, ajut-o pe Maria să completeze schița, urmând modelul dat:
APELE
RÂURI LACURI
ROMÂNIEI
Se varsă Se varsă Se varsă MAREA NEAGRĂ naturale artificiale

în Tisa în Dunăre în Siret
... ... ... adâncime ... ... ...
Fig. 3 - Apele României
6. Recunoaște râurile numerotate de la 1 la 6 și orașele 8. Rezolvă următorul puzzle scriind numerele

notate de la A la F pe harta de mai jos: cartonașelor în pătratele goale în ordinea corectă, în
așa fel încât să refaci harta României:
1 2 3
5
4
Fig. 4 - Harta fizică a României 6

1. Siret 4. ... A. București D. ...
2. ... 5. ... B. ... E. ...
3. ... 6. ... C. ... F. ...
7 8 9
7. Caracterizează unitatea de relief în care se află 9. Caracterizează județul din care face parte localitatea
localitatea ta și a Mariei precizând: ta și a Mariei precizând:
a. unitățile de relief vecine; a. județele cu care se învecinează;
b. două caracteristici ale reliefului; b. unitățile de relief pe teritoriul cărora se întinde;
c. o caracteristică a climei; c. râurile mari care îl traversează;
d. un râu care străbate unitatea de relief. d. care sunt orașele și câți locuitori au ele.

I. Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor: IV. Pe harta de mai jos recunoaște:

a. Vecinul din nordul României este Ucraina. A. râurile marcate cu cifre de la 1 la 4.
b. Cea mai mare înălțime din țara noastră este de 1. Mureș
2544 m. 2. ...
c. În sudul țării noastre se află Câmpia de Vest. 3. ...
d. România are ieșire la Marea Neagră. 4. ...
II. Folosind harta României, asociază orașele din B. orașele marcate cu litere a - d.
coloana A cu unitățile de relief în care se află, trecute a. Timișoara
în coloana B:
b. ...
A B c. ...
1. București a. Carpații Orientali d. ...
2. Cluj-Napoca b. Câmpia Română
3. Iași c. Câmpia de Vest
4. Timișoara d. Podișul Moldovei
5. Brașov e. Depresiunea Colinară
a Transilvaniei
III. Completează textul de mai jos:
În țara noastră se găsesc numeroase resurse. Printre
acestea se află gazul metan care se extrage din ... . În
munții noștri se găsesc importante resurse de aur, din
care se obțin ... . O altă resursă importantă este solul.
Acesta este folosit în ... . Cele mai importante plante
cultivate mai ales în zona de câmpie sunt ... și ... . Fig. 1 - Harta fizică a României
Grilă de evaluare
Item I Item II Item III Item IV.a Item IV.b

Foarte Răspunde corect la Asociază corect Scrie corect toate Identifică corect Identifică corect
bine toate întrebările toate orașele cuvintele lipsă toate râurile toate orașele
Bine Răspunde corect la Asociază corect cel Scrie corect cel puțin Identifică corect Identifică corect
două întrebări puțin trei orașe trei cuvinte lipsă două râuri două orașe
Suficient Răspunde corect la Asociază corect cel Scrie corect cel puțin Identifică corect Identifică corect
o întrebare puțin un oraș un cuvânt lipsă un singur râu un singur oraș

Proiect
ROMÂNIA ÎN IMAGINI
Fig. 1 - Elemente reprezentative ale României
1. CE VEI FACE? 2. DE CE VEI FACE?

Pentru
Vei lipi pe harta României imagini cu locuri reprezentative din țara a promova
frumusețile țării.
noastră, la fel ca în imaginea din fig. 1.
3. CUM VEI FACE? 4. CUM VEI ȘTI DACĂ AI

1. Vei desena conturul României pe o coală de carton foarte mare. REUȘIT?
Apoi vei desena unitățile de relief ale țării noastre folosind culorile Tu și colegii tăi vă veți
convenționale (maro, galben și verde). expune lucrările pe holurile
2. Vei căuta pe Internet cele mai frumoase locuri dintr-un anumit școlii pentru a fi admirate.
oraș și vei selecta o singură poză pe care o vei printa și o vei lipi pe Veți amenaja o urnă pentru
hartă în locul unde se află respectivul element în realitate. a-i încuraja pe colegii din alte
3. Sub poză vei scrie numele locului. Ex.: Centrul orașului Craiova. clase să voteze lucrarea din țara
4. Vei lipi pe hartă cele mai frumoase 10 locuri din România. noastră care i-a impresionat.

70
Capitolul 3
• România în Europa
• Europa – un continent al planetei
• Europa și România – elemente comune
• Uniunea Europeană
• Terra – planeta noastră
• Continente și oceane
• Terra – o planetă a Sistemului Solar
71
Capitolul 3 3.1. România în Europa
a. Poziția geografică a României în Europa: limite și vecini
Fig. 1 - România în Europa – Limite și vecini
• Observă
Analizează harta Europei (fig. 1) și răspunde la 4. Care sunt cele mai mari țări ale Europei?
următoarele întrebări: 5. Care sunt țările europene cu ieșire la Marea Neagră?
1. Care sunt mările și oceanele care mărginesc Europa? 6. Care dintre țările vecine României are cea mai mare
2. La ce distanță este situată România de vestul, estul întindere?
și nordul Europei? 7. De care dintre punctele extreme ale Europei (nord,
3. Care sunt vecinii României? sud, vest sau est) este România situată cel mai aproape?

• Învață • Aplică
România este o țară de mărime mijlocie, care se Scrie A pentru adevărat sau F pentru fals în dreptul
află în Europa Centrală. următoarelor propoziții:
România se află la distanțe aproape egale față de 1. România este situată în sud-estul Europei.
nordul, estul și vestul Europei și mai aproape de sudul
2. România este o țară de mărime mijlocie.
Europei, prin urmare ea este situată în partea central-
sudică a continentului nostru.
3. România are ieșire la Marea Mediterană.
La fel ca alte țări europene, România are ieșire
4. România se află mai aproape de nordul Europei.
la Marea Neagră. De asemenea, țara noastră este 5. În vestul Europei se află Oceanul Atlantic.
traversată de Dunăre. Prin Marea Neagră și Dunăre, 6. Bulgaria, vecinul din sud al României, are ieșire la
România este legată de foarte multe țări ale lumii. Marea Neagră.
b. Țările vecine: denumire, capitală
Fig. 2 - Harta vecinilor României
• Observă
Analizează harta vecinilor României (fig. 2) și 3. Care dintre vecinii României au ieșire la Marea
răspunde la următoarele întrebări: Neagră?
1. Pe teritoriul căror țări vecine României se găsesc 4. Pe teritoriul căror țări se continuă Câmpia de Vest a
Munții Carpați? României?
2. Pe teritoriul căror țări vecine curge Dunărea? 5. Pe teritoriul cărei țări se continuă Podișul Dobrogei?

Capitolul 3
1. • Învață
România se află la limita dintre Europa Centrală, Europa Estică și
Europa Balcanică.
Țara noastră se învecinează cu țări din trei regiuni geografice ale
Europei, fapt care a influențat atât elementele cadrului natural, dar și
trăsăturile poporului român (tradiții, obiceiuri, religie, limbă).
Clădirea Parlamentului – Budapesta
Țările vecine României au următoarele trăsături:
2. 1. Ungaria – aparține Europei Centrale, are capitala la Budapesta

(imag. 1). În Ungaria se vorbește limba maghiară și cea mai mare parte a
populației este de religie catolică.
2. Serbia – aparține Europei Balcanice și are capitala la Belgrad
(imag. 2). În Serbia se vorbește limba sârbă și cea mai mare parte a
populației este de religie ortodoxă.
Catedrala Sf. Sava – Belgrad 3. Bulgaria – aparține Europei Balcanice și are capitala la Sofia
(imag. 3). În Bulgaria se vorbește limba bulgară, care se înrudește cu
3. limba sârbă și cei mai mulți bulgari sunt de religie ortodoxă.
4. Republica Moldova – aparține Europei Centrale și are capitala la
Chișinău (imag. 4). În Republica Moldova se vorbește limba română și cei
mai mulți moldoveni sunt ortodocși.
5. Ucraina – aparține Europei de Est și are capitala la Kiev (imag. 5).
În Ucraina se vorbește limba ucraineană și religia dominantă este cea
Catedrala Sf. Sofia – Sofia ortodoxă.
4.
• Aplică
1. Folosește harta Europei și completează tabelul, după model:
Țara Capitala Limba vorbită Religie
Ungaria Budapesta Maghiară Catolică

Catedrala Nașterea Domnului – Chișinău
Bulgaria
5. Serbia
Ucraina
R. Moldova
2. Caută pe Internet informații despre fiecare dintre clădirile din

imaginile de la 1 la 5. Aceste clădiri sunt reprezentative pentru capitalele
Mănăstirea Peșterilor – Kiev țărilor vecine României.

3.2. Europa – un continent al planetei
Fig. 1 - Harta fizică a Europei
• Observă
Analizează harta fizică a Europei ce apare la 5. Numele a trei unități de relief montane.
pag. 70, dar și figura 1 și precizează: 6. Numele a trei câmpii.
1. Numele mării care mărginește la sud continentul 7. Numele a cinci ape curgătoare.
Europa. 8. Numele a trei lacuri.
2. Numele oceanului care mărginește la vest 9. Numele munților care despart continentul nostru de
continentul Europa. Asia.
3. Numele mărilor care mărginesc la nord continentul 10. Numele a trei insule care aparțin Europei.
Europa. 11. Numele a trei strâmtori care aparțin Europei.
4. Numele mărilor situate în sud-estul Europei.

Capitolul 3
1. • Învață
1. Localizare – Continentul Europa este înconjurat pe trei părți de mări
și oceane și pe o parte este lipit de continentul Asia. Vecinii Europei sunt:
– Marea Mediterană – în sud;
– Oceanul Arctic (Înghețat) – în nord;
– Oceanul Atlantic – în vest;
– Continentul Asia – în est.
2. Țărmurile Europei sunt foarte spectaculoase, atrăgând numeroși
turiști. În nord se întâlnesc fiordurile (imag. 1) – țărmuri crestate, iar în
sud – falezele. Cea mai cunoscută faleză se numește Coasta de Azur și se
află în Franța.
2. Relieful – Relieful Europei este variat și scade în trepte de la sud
spre nord. Astfel, în sud se întâlnesc cei mai înalți munți, urmează apoi
treapta dealurilor și a podișurilor, iar apoi cea a câmpiilor. Cei mai înalți
munți sunt Alpii. Aceștia au o altitudine maximă de 4807 m, în vârful Mont
3. Blanc (imag. 2). La limita dintre Europa și Asia se află Munții Caucaz (peste
5600 m).
3. Clima – Clima este în cea mai mare parte temperată, temperaturile scad
de la sud spre nord, iar cantitatea de precipitații scade de la vest la est.
4. Vegetația – Vegetația este variată, în vest se găsesc păduri de
foioase, în est se găsește stepa, iar în nord – pădurile de conifere. Munții
înalți sunt lipsiți de vegetație, ei fiind acoperiți cu ghețari.
5. Hidrografia – Cele mai mari fluvii sunt: Volga, Dunărea (imag. 3),
4.
Rinul, Sena, Tamisa. Cele mai mari lacuri sunt: Ladoga, Onega, Geneva
(imag. 4).
În Europa trăiesc aproximativ 750.000.000 locuitori, fiind unul dintre
cele mai locuite continente.
Europa adăpostește unele dintre cele mai renumite orașe, printre care:
Paris (capitala Franței), Londra (capitala Marii Britanii), Roma (capitala
5. Italiei), Berlin (capitala Germaniei), Moscova (capitala Rusiei).
7. Economia – Europa este un continent foarte dezvoltat economic, aici
fiind prezente toate ramurile economiei, chiar dacă resursele sale sunt
pe cale de epuizare. Agricultura este foarte dezvoltată, se cultivă diverse
plante agricole, dar există și numeroase ferme de creștere a animalelor.
Transporturile sunt foarte bine dezvoltate, existând numeroase autostrăzi,
căi ferate de mare viteză și aeroporturi (imag. 5).
• Aplică • Proiect
1. Cu ajutorul hărții grupează următoarele denumiri pe trei coloane:
1. CE VEI FACE?
Alpi, Barcelona, Câmpia Panonică, Carpați, Volga, Paris, Dunărea, Berlin,
Un poster cu cele mai
Viena, Pirinei, Rin, Sena, Tamisa, Roma, București.
frumoase locuri din Europa care
pot fi vizitate.
Unități de relief Râuri Orașe
2. DE CE VEI FACE?
2. Folosește Internetul pentru a căuta: Cum arată ... . Ca să cunoști mai bine
continentul nostru și să le
Turnul Eiffel (Paris) …, Vf. Mont Blanc (Alpi) …,
propui părinților tăi o excursie
Poarta Brandenburg (Berlin) ..., Dunărea la Budapesta …, în locurile care ți-au plăcut cel
Coasta de Azur …, Cazinoul din Constanța … . mai mult.
Asociază denumirile de mai sus cu imaginile A-F.
a. d. 3. CUM VEI FACE?

1. Te vei informa despre
locuri spectaculoase din Europa,
de la peșteri, chei, ghețari,
lacuri, plaje la monumente
istorice și clădiri importante.
2. Vei printa poze cu aceste
obiective turistice.
b. e. 3. Vei lipi pozele selectate pe
un carton.
4. Vei scrie sub ele numele
și informații referitoare la
posibilitatea de vizitare.
c. f. 4. CUM VEI ȘTI DACĂ AI

REUȘIT?
În măsura posibilităților,
vei vizita acele locuri pentru a
confirma informațiile pe care
le-ai cules.

Capitolul 3 3.3. Europa și România – elemente comune
• Lecturează
Citește cu atenție textele de mai jos. Apoi, caută altele care demonstrează legăturile dintre locuitori
ai Europei.
„La 19 mai 1878, în orașul Montpellier din sudul Franței, Societatea pentru Studiul Limbilor
Romanice a organizat un concurs în cadrul căruia au fost invitați să participe scriitori din toate
zonele în care se utilizau limbi sau dialecte romanice (Italia, Franța, Spania, Portugalia și România).
Vasile Alecsandri a participat cu lucrarea «Cântecul Gintei Latine» devenind primul poet român
ce a primit un premiu internațional pentru o poezie.” (www.historic.ro)
Mai târziu, poetul Carol Scrob dedică o poezie acestui eveniment, poezie intitulată „Bardul din
Mircești”. Prima strofă a acestei poezii este:
„De la Dunăre la Sena
Din Carpați la Pirinei
Ginta nobilă latină
Și-adună poeții săi.” Carol Scrub – „Bardul din Mircești”
• Învață
România este situată pe continentul european, Populația Europei, ca și cea a României, este de
așadar multe dintre elementele naturale și create de religie creștină și vorbește limbi care fac parte din
om sunt comune. Acestea sunt: aceeași familie (limbi indo-europene).
Munții Carpați sunt un lanț montan întins pe Toate aceste trăsături ne determină să spunem că
teritoriul mai multor state. După modul de formare, România face parte din marea familie europeană.
ei aparțin unui șir de munți care pornește din vestul
Europei și ține până în estul ei.
• Aplică
Clima este temperată în cea mai mare parte a
continentului Europa. În țara noastră, clima este Analizează cele două imagini, informează-te pe
temperat continentală moderată. Internet despre ele și prezintă asemănări și deosebiri
între acestea urmând modelul din manualul digital.
Dunărea traversează zece țări și patru capitale
europene, printre care și țara noastră. Cele patru
a. b.
capitale pe care le traversează Dunărea sunt: Viena
(Austria), Bratislava (Slovacia), Budapesta (Ungaria),
Belgrad (Serbia). În țara noastră Dunărea formează
una dintre cele mai mari delte din Europa.
Vegetația este dominată de pădurea de foioase.
În zonele montane, atât în România, cât și în Europa
vegetația este etajată. Arcul de triumf – Paris Arcul de triumf – București

3.4. Uniunea Europeană
Fig. 1 - Țările Uniunii Europene
• Observă
I. Analizează harta din fig. 1 și răspunde la II. Cu ajutorul hărții de mai sus, încercuiește
următoarele întrebări: răspunsul corect:
1. Care sunt țările membre ale Uniunii Europene? 1. Spania este țară membră a UE:
2. Ce state cu ieșire la Marea Mediterană sunt membre a. cu ieșire la Marea Neagră.
ale Uniunii Europene? b. cu ieșire la Marea Mediterană.
c. ambele răspunsuri sunt corecte.
3. Ce state ale Europei Estice nu sunt membre ale
Uniunii Europene? 2. Franța este țară membră a UE:
a. cu ieșire la Marea Mediterană.
4. Câte state sunt membre ale Uniunii Europene?
b. cu ieșire la Oceanul Atlantic.
5. Care sunt țările care nu folosesc moneda Euro, c. ambele răspunsuri sunt corecte.
chiar dacă sunt membre ale Uniunii Europene?
Capitolul 3
1. • Învață
Uniunea Europeană este formată dintr-un grup de 27 de țări ale
Europei, care și-au unit forțele pentru a avea o viață mai bună, mai ușoară
și mai sigură. Uniunea Europeană a apărut în 1950. Ea a fost întemeiată
de șase țări: Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg. Aceste
țări sunt considerate fondatoarele UE. România este membră din 2007.
Scopurile și valorile UE sunt:
2. – Să fie pace;
– Toți cetățenii să fie egali și să trăiască bine;
– Să se respecte limba, tradițiile și obiceiurile tuturor cetățenilor;
– Economia să fie dezvoltată și să se folosească aceeași monedă
(imag. 1);
– Populația să circule liber în interiorul UE, să poată locui și munci
unde își dorește.
3. Simbolurile Uniunii Europene sunt:
– Drapelul (imag. 2) – are culoare albastră și conţine 12 stele galbene;
– Imnul – este un cântec numit „Odă Bucuriei” și a fost compus de
Ludwig van Beethoven.
Instituțiile Uniunii Europene sunt:
– Comisia Europeană (imag. 3) – este cea care propune legile;
– Parlamentul European (imag. 4) – este cel care discută și votează
4. legile. O lege votată devine obligatorie în toată Uniunea.
– Consiliul Uniunii Europene – adoptă legile și veghează la aplicarea
lor în statele membre.
• Aplică
1. Răspunde la următoarele întrebări:
a. Câți membri are UE?
Lucrăm în echipă b. Care sunt simbolurile UE?
Împreună cu colegii tăi, c. Care sunt țările fondatoare UE?
documentați-vă pentru a afla d. Care sunt instituțiile UE?
curiozități despre Uniunea
e. Ce culoare are steagul UE și câte stele se găsesc pe el?
Europeană. Schimbați păreri
despre importanța acesteia 2. Realizează împreună cu colegul tău de bancă o compunere cu titlul
pentru țara noastră. „Ce înseamnă pentru mine Uniunea Europeană?” în care să folosiți
informațiile deprinse în această lecție.

3.5. Terra – planeta noastră
Caracteristici – formă, mărime, mișcări
Fig. 1 - Mișcările de revoluție și de rotație ale Pământului
Analizează figura 1, amintește-ți ce ai învățat la Terra sau Pământul este planeta pe care locuim și
Geografie și la Ştiințe și răspunde la următoarele singura despre care se știe în prezent că există viață.
întrebări: – Terra este un corp ceresc care are formă de sferă.
1. Cu ce culori este reprezentat Soarele? – Este alcătuită din suprafețe întinse de apă –
oceane și suprafețe întinse de uscat – continente.
2. Cu ce culori este reprezentat Pământul?
– 71% din planeta noastră este acoperită cu apă și
3. Cu ce culori este reprezentată Luna?
doar 29% este uscat. Din această cauză, Terra se mai
4. În cât timp execută Luna mișcarea în jurul
numește și Planeta Albastră.
Pământului?
– În afara planetei noastre mai există și alte
5. Care sunt mișcările pe care le execută Pământul?
corpuri cerești. Acestea se mișcă în jurul Soarelui.
6. În cât timp execută Pământul mișcarea în jurul
– Pământul realizează două mișcări: una în jurul
propriei axe?
propriei axe, numită mișcarea de rotație și una în jurul
7. În cât timp execută Pământul mișcarea în jurul Soarelui, numită mișcarea de revoluție.
Soarelui?
• Aplică
Copiază textul în caiet și completează spațiile libere: ocupată de porțiuni de uscat. Suprafețele de uscat
Planeta noastră se numește ... sau ... . Ea are poartă denumirea de ..., iar cele de apă se numesc ... .
formă ... . Cea mai mare parte este acoperită de ..., de Pământul execută ... mișcări: una în jurul axei sale
aceea se mai numește și ... . ... din suprafața sa este numită ... și alta în jurul Soarelui numită ... .

Capitolul 3 3.6. Continente și oceane
O C E A
E
I
AMERICA
F
DE NORD
I
O
C
C
E
A
A
N A F R
P
U
• Observă L
A
Analizează harta alăturată
T
AMERICA
L
și completează textul:
DE SUD L
U
Pe Terra există un număr de A

N
... continente și ... oceane. Cea N T

mai întinsă suprafață de uscat
A
este formată din continentele

E
Europa și ... . La sud de Europa

I
C
se află continentul ... . Oceanul

C
Atlantic este mărginit la vest

O
de continentele ... și ... . Cel mai

mic continent este ... și se află
la sud-est de continentul ... . Cel
mai întins ocean este ... . Acesta
mărginește patru continente și
anume ..., ..., ..., și ... .
ANTARC
N U L A R C T I C
C
A
I
U R O P A
I F
I
C
S
P A
A
N U L
I C A
A
C E
O
O
C
E
A N
U L
I N D I A N
AUSTRALIA
CTICA Fig. 1 - Harta continentelor și a oceanelor

Capitolul 3
• Proiect • Învață
Pe Terra se găsesc suprafețe întinse de uscat numite continente.
1. CE VEI FACE?
Acestea sunt: America de Nord, America de Sud, Africa, Asia, Europa,
Vei realiza un puzzle cu
Australia și Antarctica.
continentele și oceanele Terrei.
– Cel mai întins continent este Asia, iar cel mai mic este Australia.
2. DE CE VEI FACE? – Antarctica este continentul care se suprapune Polului Sud.

Ca să înveți mai ușor poziția – Oceanele Terrei sunt: Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, Oceanul
continentelor și a oceanelor Indian și Oceanul Arctic.
Terrei. – Cel mai întins ocean este Oceanul Pacific.
– Oceanul Arctic se află suprapus Polului Nord.
3. CUM VEI FACE?
1. Vei căuta pe Internet o • Aplică
hartă contur a lumii.
Asociază continentele din imagini (A-F) cu denumirile lor:
2. Pe o coală de carton mai
Europa ... Africa ...
groasă vei contura continentele
și oceanele ajutat de harta America de Nord ... America de Sud ...
contur pe care ai găsit-o. Asia ... Australia ...
3. Vei scrie denumirea fiecărui
continent și a fiecărui ocean. a. d.
4. Vei decupa continentele
și oceanele având grijă să le
păstrezi forma. Vei colora fiecare
bucată decupată cu albastru,
dacă sunt oceane, și cu culori
diferite dacă sunt continente.
b. e.
5. Vei asambla puzzle-ul până
vei reuși să îl faci corect în mai
puțin de 30 de secunde.

REUȘIT?
Roagă-ți părinții să te
c. f.
cronometreze. Dacă ai reușit
să îl faci în mai puțin de 30 de
secunde, înseamnă că știi unde
se situează continentele și
oceanele.

3.7. Terra – o planetă a Sistemului Solar
• Lecturează
Citește cu atenție textul de mai jos și răspunde următoarelor întrebări:
„Termenul de sistem solar se referă la Soare şi la toate corpurile ce se rotesc în jurul său. (...)
Cel mai mare corp din Sistemul Solar este Soarele, o stea care conţine 99,86% din masa totală a
acestuia. În jurul Soarelui se rotesc 13 planete, dintre care 5 pitice, 171 de sateliţi ai planetelor, sute
de mii de asteroizi şi câteva mii de comete. Aceste cifre se referă doar la obiectele descoperite.
Planetele sunt: Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun. Primele patru
sunt solide, iar următoarele sunt gazoase. Planetele pitice sunt: Ceres, Pluto, Eris, Makemake și
Haumea. Asteroizii se găsesc în două regiuni, numite centuri de asteroizi: una se află între Marte şi
Jupiter, centura principală, iar cealaltă după Neptun, centura lui Kuiper”. (www.astro-urseanu.ro)
1. Ce cuprinde Sistemul Solar? 5. Care sunt planetele pitice ce fac parte din
2. Care este cel mai mare corp ceresc din Sistemul Solar?
Sistemul Solar? 6. Care dintre planetele Sistemului Solar
3. Câte planete alcătuiesc Sistemul Solar? sunt solide?
4. Care sunt planetele Sistemului Solar? 7. Care dintre planetele Sistemului Solar
sunt gazoase?
• Învață
Terra (imag. 1) este una dintre planetele solide ale Sistemului Solar. 1.
În funcție de distanța față de Soare, Terra este cea de-a treia planetă a
Sistemului Solar.
După mărime, putem spune că Terra este cea mai mare planetă dintre
planetele solide ale Sistemului Solar, dar este mai mică decât planetele
gazoase.
Terra este singura planetă a Sistemului Solar pe care se găsește viață
(imag. 2).
Singurul satelit natural al Pământului este Luna. Luna influențează 2.
unele fenomene care apar pe Pământ (formarea mareelor).
Pământul realizează o rotație completă în jurul Soarelui în 365 zile și
primește de la Soare lumină și căldură.
Cele mai multe dintre fenomenele de pe Pământ sunt influențate de
Soare, ca de exemplu: apariția zilelor și a nopților, apariția anotimpurilor,
apariția zonelor de climă etc.

Capitolul 3
Fig. 1 - Sistemul Solar
• Aplică
Lucrăm în pereche
1. Completând spațiile libere de pe orizontală veți obține pe verticala A-B
Analizează figura de mai
numele sistemului alcătuit din Soare și corpurile cerești care se învârt în
sus (fig. 1) împreună cu colegul
jurul lui.
tău de bancă. Apoi, răspundeți
la următoarele cerințe: 1. Așa se mai numește o stea.
1. Care este cea mai mare 2. Cea mai mare planetă a Sistemului Solar.
planetă a Sistemului Solar? 3. Penultima planetă a Sistemului Solar. A
2. Care este planeta care 4. Planeta Albastră. 1.
are în jurul său un inel? 5. Planetă ce poartă 2.
3. Care este culoarea numele 3.
planetei noastre și care este
Zeului mării. 4.
motivul pentru care are
6. Planetă roșie. 5.
această culoare?
7. Singura stea din Sistemul Solar. 6.
4. Care este cea mai
îndepărtată planetă a 8. Starea de agregare a planetei Saturn.
Sistemului Solar? 9. Corp ceresc ce se 7.
5. Care este cea mai mică învârte în jurul Soarelui. 8.
planetă a Sistemului Solar? 10. Corp ceresc ce 9.
6. Ordonați planetele în se învârte în jurul unei planete. 10.
funcție de distanța acestora 11. Cea mai apropiată 11.
față de Soare.
planetă de Soare. b

2. Asociați enunțurile de mai jos cu imaginile alăturate (figurile A-D) care a.
reprezintă planetele descrise în ele:
a. Este cea mai apropiată planetă de Soare și cea mai mică planetă din
Sistemul Solar. Este o planetă solidă. Numele său vine de la zeul roman
Mercur. Pe această planetă temperaturile variază enorm. În timpul zilei,
temperatura poate ajunge la 427° C, iar după căderea nopții, temperatura
poate scădea până la -183° C ‒ imaginea ... b.
b. Este una dintre cele opt planete ale Sistemului Solar și una dintre
planetele solide, a doua ca distanță față de Soare. Aceasta poartă numele
zeiței romane a dragostei și a frumuseții. Apropierea față de Soare,
structura și densitatea fac din această planetă unul dintre cele mai calde
corpuri din Sistemul Solar ‒ imaginea ...
c. Este a patra planetă ca distanță față de Soare. Ea aparține grupului de c.
planete solide. Planeta poartă numele zeului roman al războiului, datorită
culorii sale roșiatice. Culoarea roșie a lui Marte se datorează prezenței
fierului care ruginește. Această planetă are un relief foarte pronunțat; ea
are cel mai înalt munte din Sistemul Solar (vulcanul Olympus Mons), cu o
înălțime de cca. 25 km, precum și cel mai mare canion (Valles Marineris)
cu o adâncime medie de 6 km ‒ imaginea ...
d.
d. Este a șasea planetă ca depărtare de Soare. Este o planetă gigant
de gaz. Ea are un diametru de nouă ori mai mare decât cel al Pământului
și este alcătuită în cea mai mare parte din hidrogen. Inelele ei reprezintă
unul dintre cele mai frumoase fenomene din Sistemul Solar, fiind
caracteristica sa definitorie ‒ imaginea ...
3. Analizează figura 1 și alege răspunsul corect:

• Portofoliu
A. Planeta cea mai apropiată de Soare este:
Pe câte o foaie de hârtie
1. Marte 2. Mercur 3. Neptun.
realizează o fișă a fiecărei
B. Planeta care are culoare albastră din cauza gazelor care o alcătuiesc planete a Sistemului Solar
este: în care să scrii principalele
1. Marte 2. Neptun 3. Jupiter. ei caracteristici (originea
C. Singura stea ce face parte din Sistemul nostru Solar, fiind și cel mai numelui său, a câta planetă
mare corp ceresc este: este după mărime, care îi este
1. Jupiter 2. Saturn 3. Soare. locul în Sistemul Solar) și să
adaugi imagini cu aceasta.
D. Singura planetă strălucitoare, denumită și Luceafărul, care se vede
Atașează fișele fiecărei planete
și cu ochiul liber pe cer este:
în portofoliul tău.
1. Mercur 2. Neptun 3. Venus.

Maria este prietena ta. Amintește-ți împreună cu ea ce ai învățat în acest capitol.
1. Maria nu își mai amintește vecinii României. 3. Maria te roagă să găsești pentru ea numele mărilor
Identifică-i pe hartă și completează tabelul: și oceanelor numerotate de la 1 la 5.
1. ... 4. ...
2. ... 5. ...
3. ...
Fig. 1 - Harta Europei
Număr pe hartă Țara Capitala
1 Fig. 3 - Harta fizică a Europei
2 4. Terra – planeta noastră este influențată de alte

corpuri cerești. Amintește-ți împreună cu Maria care
3
sunt acestea completând textul de mai jos:
4 Planeta noastră este una dintre planetele ... ale
5 Sistemului Solar. Ea este singura planetă pe care se
găsește ..., are formă ... și se rotește în jurul propriei
2. Completează schema de mai jos ca să îi amintești axe, mișcare numită ... . Această mișcare se realizează
Mariei principalele caracteristici ale Uniunii Europene. în ... . Cele mai multe dintre fenomenele de pe Pământ
sunt influențate de ..., ca de exemplu: apariția zilelor și
a ..., apariția ..., apariția ... etc. De asemenea, Pământul
UNIUNEA
se rotește în jurul Soarelui, mișcare care se numește
EUROPEANĂ
... și care se realizează în ... . Un rol important pentru
oameni îl are ..., singurul satelit natural al Pământului.
Ea se mișcă în jurul Pământului, într-un interval de
Scopul și timp de ... .
Simboluri Instituțiile UE
valorile UE
... ... Planeta noastră face parte din ..., împreună cu alte
...
planete. Toate acestea se învârt în jurul ... . Primele
patru planete sunt solide, acestea sunt: ..., ..., ..., ... .
Fig. 2 - Caracteristicile Uniunii Europene

Planeta cunoscută pentru culoarea sa roșie este ... . 6. Răspunde cu adevărat (A) sau fals (F) la următoarele
Cea mai mare planetă este ..., iar cea mai îndepărtată propoziții:
de Soare este ... . Planeta cunoscută ca fiind un gigant
a. Soarele execută o mișcare de rotație în 27 de zile.
de gaz este ..., iar unul dintre cele mai calde corpuri
b. Mișcarea de revoluție a Pământului este de 366
din Sistemul Solar este ... .
de zile.
5. Cu ajutorul Mariei: c. Mișcarea de rotație se realizează în aproximativ
a. Identifică pe harta de mai jos continentele și 24 de zile.
oceanele: d. Mișcarea de rotație și cea de revoluție a Lunii
D sunt egale.
4 e. Cea mai scurtă mișcare de rotație o are Luna.
1 5 f. Cea mai lungă mișcare de rotație o are Luna.
B
A A
3 C
2
6
B
Fig. 4 - Continente și oceane

1. ... A ...
2. .. B ...
3. .. C ... Fig. 5 - Mișcările de rotație și de revoluție
4. .. D ... 7. Identifică planetele din imaginile numerotate de la

5. .. A la D și completează spațiile libere:
6. .. a. Planeta din imaginea A este ... .
b. Completează următorul tabel cu vecinii fiecărui b. Planeta din imaginea B este ... .
continent. c. Planeta din imaginea C este ... .
Vecinul din d. Planeta din imaginea D este ... .

Continent Vecinul din vest
est
a. b.
Europa America de Nord Asia
Africa
Asia
America de Nord c. d.
America de Sud
Australia

I. Încercuiește răspunsul corect: ... izvorăște din Germania și traversează ... țări și ...
capitale. Un alt element comun este clima, care în cea
1. Ungaria este vecinul României din partea de:
mai mare parte a Europei este ... . Populația Europei
a. nord-est b. nord-vest c. sud
este în cea mai mare parte de religie ... și nu este
2. Bulgaria are capitala la: uniform răspândită pe tot teritoriul continentului.
a. Budapesta b. Chișinău c. Sofia
IV. Identifică pe hartă:
3. Continentul din sudul Europei este:
a. Țările vecine României numerotate de la 1 la 5:
a. Africa b. Asia c. Australia
1. ... 2. ... 3. ... 4. ... 5. ...
4. Moneda Uniunii Europene este:
b. Mările/oceanele care mărginesc Europa:
a. dolarul b. euro c. leul
A. ... B. ... C. ... D. ... E. ...
5. Planeta Pământ se mai numește:
a. Planeta Albastră b. Planeta Roșie
c. Luceafărul
II. Completează spațiile libere cu răspunsul corect:
1. Cea mai mică planetă a Sistemului Solar este ...
2. Cel mai mic continent este ...
3. Marea aflată în sudul Europei este ...
III. Citește cu atenție textul și completează spațiile
libere:
România este țară ce aparține continentului
Europa, astfel că cele două au elemente comune.
Acestea sunt: Munții ..., care se întind pe teritoriul mai
multor state europene printre care și țara noastră.
Fig. 1 - Harta Europei
Grilă de evaluare
Item I Item II Item III Item IV.a Item IV.b
Foarte bine Identifică toate Completează toate Identifică 5 – 6 Identifică toate Identifică toate
răspunsurile corecte propozițiile corect termeni corect țările vecine corect mările corect
Bine Identifică 3 – 4 Completează două Identifică 3 – 4 Identifică două țări Identifică două
răspunsuri corecte propoziții corect termeni corect vecine corect mări corect
Suficient Identifică două Completează o Identifică doi Identifică o țară Identifică o mare
răspunsuri corecte propoziție corect termeni corect vecină corect corect

Proiect
EUROPA ÎN IMAGINI
1. CE VEI FACE? 3. CUM VEI FACE?

Vei lipi pe harta Europei imagini cu locuri 1. Ai nevoie de o coală de carton A4.
reprezentative de pe continentul nostru, la fel ca 2. Pe coala de carton vei imprima harta-contur
în imaginea din fig. 1. a Europei.
3. Vei căuta pe Internet folosind întrebarea:
2. DE CE VEI FACE? Care sunt cele mai frumoase locuri din ... Ex. Franța,
Pentru a cunoaște frumusețile Europei. Italia etc.
4. Vei selecta o singură poză care ți-a plăcut cel
mai mult.
4. CUM VEI ȘTI DACĂ AI REUȘIT? 5. O vei printa și o vei lipi pe hartă în locul unde
Întreaga clasă își va expune lucrările pe holurile se află ea în realitate.
școlii și veți invita colegi din alte clase să le admire.
6. Sub poză vei scrie numele locului. Ex. Domul
Veți amenaja o urnă în care îi veți încuraja pe din Milano; Sagrada Familia - Barcelona.
colegii din alte clase să voteze locul din Europa
7. Vei lipi pe hartă cele mai frumoase 10 locuri
care le-a plăcut cel mai mult.
din Europa pe care ți-ai dori să le vizitezi.
Fig. 1 - Europa în imagini

Recapitulare finală
Aici se încheie călătoria noastră pornită de la orizontul apropiat și terminată în Sistemul Solar, din
care face parte planeta noastră. Amintește-ți ce ai învățat pe parcursul acestui an școlar.
1. Completează următoarea schiță:
ORIZONTUL APROPIAT
LOCALITATEA TA
.....
Care este unitatea Ce râu curge prin

de relief în care se localitatea ta?
găsește localitatea ta? ...
Câți locuitori are Care sunt caracteristicile

localitatea ta și cu climatice din localitatea
ce se ocupă ei? ta?
... ...
2. Având în vedere informațiile completate la

exercițiul 1, prezintă caracteristicile fiecărei zone
identificate de tine:
REGIUNEA TA
ORIZONTUL APROPIAT
.....
CARTIERUL TĂU
.....
Care sunt Care sunt

Unde se află Câți locuitori trăiesc caracteristicile caracteristicile
cartierul tău? în cartierul tău? reliefului? climei?
... ... ... ...
Ce activități economice se Care sunt apele din Care sunt caracteristicile

desfășoară în cartierul tău? regiunea ta? de vegetație și faună?
... ... ...

JUDEȚUL TĂU
...
Câți locuitori are, Care sunt activitățile

Care sunt orașele Care sunt problemele
care este densitatea economice caracteristice
din județul tău? din județul tău?
populației? județului tău?
... ...
... ...
Care sunt vecinii țării

tale?
...
Care sunt unitățile de Care sunt cele mai
relief? mari orașe?
... ...
ȚARA TA
Care sunt ... Câți locuitori are
caracteristicile climei? țara ta?
... ...
Care sunt apele Ce plante și animale se

țării tale? găsesc în țara ta?
... ...
CONTINENTUL TĂU
...
Care sunt mările și Ce caracteristici ale

oceanele care mărginesc Ce este Uniunea cadrului natural de pe
continentul tău? Europeană? continentul tău cunoști?
... ... ...

Evaluare finală
I. Încercuiește răspunsul corect: IV. Identifică pe harta de mai jos (fig. 1) unitățile de
relief numerotate de la 1 la 5.
1. Busola este:
a. instrumentul cu care ne orientăm; 1. ... 2. ... 3. ... 4. ... 5. ...
b. instrumentul cu care măsurăm temperatura;
c. instrumentul cu care măsurăm distanța.
2. Harta este:
a. reprezentare a suprafeței terestre;
b. imagine a Pământului;
c. imagine a Sistemului Solar.
3. Linia orizontului este:
a. linia care se trasează pe hartă pentru a delimita
țările;
b. linia care separă suprafața de apă de cea de
uscat;
c. linia imaginară care unește cerul cu pământul.
V. Analizează figura 2 (pag. 95) și alege răspunsul
II. Grupează următoarele denumiri pe cele trei corect:
coloane: Constanța, Dunărea, Mureș, Timișoara,
1. Orașul aflat pe litoralul Mării Negre este marcat
Podișul Dobrogei, Câmpia Română, Iași, Olt, Munții
pe hartă cu cifra:
Carpați.
a. 1 b. 2 c. 3
Unități de relief Râuri Orașe 2. Capitala României este orașul marcat pe hartă
cu cifra:
... ... ...
a. 1 b. 2 c. 3
... ... ... 3. Orașul Iași, situat în Podișul Moldovei este
... ... ...
marcat pe hartă cu cifra:
a. 3 b. 4 c. 5
III. Asociază țările vecine României aflate pe coloana 1 4. Cu cifra 5 este marcat pe hartă orașul:
cu elementele (capitalele lor) aflate pe coloana 2. a. București b. Cluj-Napoca c. Timișoara
1 2 5. Orașul Timișoara este marcat pe hartă cu cifra:
Bulgaria Belgrad a. 3 b. 4 c. 5
R. Moldova Budapesta 6. Orașele aflate în câmpie sunt:
Serbia Chișinău a. 1 și 4 b. 2 și 3 c. 3 și 5
Ucraina Kiev 7. Orașe aflate în podișuri sunt:
Ungaria Sofia a. 1, 2 și 3 b. 2, 3 și 4 c. 2, 3 și 5

Fig. 2 - Harta României
Grilă de evaluare
Item I Item II Item III Item IV Item V
Foarte bine Identifică trei Grupează corect toate Asociază toate țările Identifică pe hartă Identifică toate
răspunsuri denumirile râurilor, cu capitalele lor toate unitățile de răspunsurile
corecte orașelor și unităților relief corecte
de relief
Bine Identifică două Grupează corect cel Asociază cel puțin Identifică pe hartă Identifică cinci
răspunsuri puțin două denumiri patru țări cu cel puțin trei răspunsuri
corecte ale râurilor, orașelor și capitalele lor unități de relief corecte
unităților de relief
Suficient Identifică un Grupează corect cel Asociază cel Identifică pe hartă Identifică trei
răspuns corect puțin o denumire a puțin două țări cu cel puțin o unitate răspunsuri
unui râu, a unui oraș capitalele lor de relief corecte
și a unei unități de
relief

Anexă
Sugestii de fișe pentru observarea sistematică a activității

și a comportamentului elevilor
Completați sistematic fișele de observare propuse, analizați-le cu atenție și aplicați măsuri de îmbunătățire
a demersului didactic. Împărtășiți elevilor concluziile analizei și cooptați-i ca parteneri în ameliorarea procesului
de învățare.
FIȘĂ DE OBSERVARE A ACTIVITĂȚII GRUPULUI
Indicator Frecvent Rar Deloc
Fiecare membru al grupului este implicat în rezolvarea sarcinii.
Elevii formulează idei clare şi ușor de înţeles de către ceilalţi.
Toate ideile propuse sunt luate în considerare.
Elevii se sprijină și se încurajează pentru a fi productivi și creativi.
Rezultatul activității de grup este relevant și prezentat într-o manieră care

facilitează înțelegerea.
Elevii urmăresc cu atenție prezentările celorlalte grupuri.
Elevii acordă feedback colegilor.
FIȘĂ DE MONITORIZARE A LUCRULUI ÎN ECHIPĂ, ÎN CADRUL PROIECTELOR
Indicator Da Nu Observații
Asumarea responsabilităţii
Cooperare în cadrul grupului
Solicitarea de sprijin din partea cadrului didactic
Respectarea regulilor
Încadrare în timpul stabilit
Autoevaluarea muncii în echipă

GEOGRAFIE
clasa a IV-a
ISBN 978-606-590-924-3
MN19
6 421763 010220 Booklet

Geografie Clasa 4 V 5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie Clasa 4 V 5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației

116.111 - numărul de telefon de asistență pentru copii

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Anul Numele elevului Clasa Anul școlar Aspectul manualului*

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Referenți științifici: Conf. dr. Corina Tătar – Universitatea din Oradea

Geografie − clasa a IV-a 3

1. Prezentarea realităţii observabile, cu ajutorul terminologiei generale şi specifice

2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţele naturii şi disciplinele

3. Relaţionarea realităţii înconjurătoare cu reprezentarea ei cartografică

4. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea orizontului local, a ţării şi a lumii

4 Geografie − clasa a IV-a

AMII static AMII animat AMII interactiv

Cum se folosește manualul digital?

2. Ajutor în utilizarea AMII interactiv:

3. Ajutor în utilizarea AMII animat:

4. Ajutor în utilizarea AMII static:

Geografie − clasa a IV-a 5

• Clasa, școala, cartierul, localitatea

• Orientarea și distanțele în orizontul apropiat

• Planul clasei, al locuinței, al școlii, cartierului și

• Orizontul, linia orizontului, punctele cardinale

• Hărți ale orizontului local

• Caracteristici generale observabile ale

• Modificări observabile și repere de timp

• De la orizontul local la țară

8 Geografie − clasa a IV-a

10 Geografie − clasa a IV-a

Geografie − clasa a IV-a 11

– spațiul în care se găsește centrala termică (CT).

HOL c. Care sunt încăperile în care se poate intra din hol?

d. Cum sunt reprezentate pe schiță ușile?

e. Există ușă între camera de zi și bucătărie?

2. Analizează figura 3 care reprezintă o sală de

3. Uită-te cu atenție în jur, analizează obiectele

Fig. 3 - Sală de clasă

12 Geografie − clasa a IV-a

Fig. 4 - Micșorare la scară

Geografie − clasa a IV-a 13

Fig. 5 - Planul tridimensional al cartierului

14 Geografie − clasa a IV-a

1. CE VEI FACE? 3. CUM VEI FACE?

4. CUM VEI ȘTI DACĂ AI

Fig. 8 - Planul școlii

Geografie − clasa a IV-a 15

2. Analizează imaginile 1 și 3 și găsește o asemănare și o deosebire

16 Geografie − clasa a IV-a

2. Analizează figura A și completează enunţurile cu răspunsul corect: BAZIN DE ÎNOT RADU

d. Față de parc, bazinul de înot se află la .... S

Geografie − clasa a IV-a 17

18 Geografie − clasa a IV-a

2. Privește harta județului Prahova și răspunde la următoarele întrebări:

MUNTE DEAL PODIȘ CÂMPIE

Fig. 1 - Caracteristicile formelor de relief

Forma de relief Altitudine Vârful Panta

Munți Peste 1000 m Ascuțit Abruptă

2. Corelează imaginile alăturate (1-4) cu 1. 2.

20 Geografie − clasa a IV-a

• Proiect – Investigație • Învață

2. DE CE VEI FACE? APE

4. CUM VEI ȘTI DACĂ AI • Aplică

Geografie − clasa a IV-a 23

a. Culoarea care reprezintă bărbaţii este …