10 Caiet de Geografie Pentru Clasa A X A

COLEGIUL NAȚIONAL „ION LUCA CARAGIALE”, BUCUREȘTI
IOAN MĂRCULEȚ CĂTĂLINA MĂRCULEȚ
Caiet de
GEOGRAFIE
pentru clasa a X-a
(Geografie umană)
ISBN 978-973-0-36826-0
București
2022
IOAN MĂRCULEȚ CĂTĂLINA MĂRCULEȚ
Caiet de
GEOGRAFIE
pentru clasa a X-a
(Geografie umană)
ISBN 978-973-0-36826-0
București
2022
Caiet de GEOGRAFIE pentru clasa a X-a, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, București, ISBN 978-973-0-36826-0, București, 2022
1
Editor: prof. gr. I Andreia BODEA Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”, București
Referenți: prof. dr. Liliana MATASARIU, Colegiul Național „Sfântul Sava”, București
prof. gr. I Dorina NEDELEA, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, București
prof. gr. I Alina-Mihaela CHILĂ, Colegiul Tehnologic „Spiru Haret”, Piatra Neamț
prof. gr. I Roxana-Mihaela DIACONU, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”,
București
prof. gr. I Mariana GHERGHINĂ, Liceul Teoretic „Constantin Brătescu”, Isaccea
prof. gr. II Diana MAXIM, Colegiul Tehnic „Mediensis”, Mediaș
prof. dr. Lucian ȘERBAN, Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu”, Bacău
prof. dr. Viorel PARASCHIV, Liceul Tehnologic Economic de Turism, Iași
prof. gr. I Mircea FURDUI, Colegiul Economic „George Barițiu”, Sibiu
prof. dr. Mihai DUMITRESCU, Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță”, București
Autori: prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ, Colegiul Național „Ion Luca Caragiale”, București;
cercet. șt. dr. Cătălina MĂRCULEȚ, Institutul de Geografie al Academiei
Române.
© Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț
Important!
Caietul reprezintă o variantă îmbunătățită a lucrărilor: „Geografie umană. Caiet pentru clasa
a X-a” (2018) și „Geografie. Caiet cu fișe de lucru pentru clasa a X-a” (2019).
Titlurile și activitățile subliniate cu două linii reprezintă elemente pentru atingerea unor
competențe ale curriculumului diferențiat.
Prezenta lucrare este pentru uz intern şi nu se comercializează. Nicio parte din aceasta nu poate
fi reprodusă, stocată ori transmisă fără acordul expres al autorilor.
ISBN 978-973-0-36826-0
Adrese de contact: ioan_marculet@yahoo.com

imarculet@gmail.com
catalina.marculeț@gmail.com
colegiul_caragiale_buc@gmail.com
2
CUPRINS
I. Geografie politică…………………………………………………………………………………4
Statele și grupările regionale de state……………………………………………………………………………………….4
Evoluția în timp a hârții politice………………………………………………………………….................................8
Principalele probleme actuale de geografie politică……………………………………………………………………9
Autoevaluare………………………………………………………………………………………………………………………..10
II. Geografia populației și a așezărilor umane…………………………………………..11
I. Geografia populației……………………………………………………………………………………..11
Dinamica populației. Bilanțul natural al populației .............................................................................. 11
Mobilitatea teritorială a populației ......................................................................................................... 13
Bilanțul total al populației. Evoluția numerică a populației ................................................................. 15
Răspândirea geografică a populației ....................................................................................................... 16
Tipuri de medii de viață ........................................................................................................................... 19
Structuri demografice ............................................................................................................................. 20
Populația, protecția mediului înconjurător și dezvoltarea durabilă .............................................................. 25
II. Geografia așezărilor omenești……………………………………………………………………..26
Habitatul uman: definiție și componente ............................................................................................. 26
Urbanizarea, dinamica urbană și explozia urbană ............................................................................... 27
Funcțiile și structura funcțională a așezărilor omenești ...................................................................... 28
Forme de aglomerare umană ................................................................................................................. 30
Metropole și megalopolisuri................................................................................................................... 32
Organizarea spațiului rural. Peisaje rurale ........................................................................................... 35
Organizarea spațiului urban. Planul orașului ....................................................................................... 36
Amenajarea locală și regională .............................................................................................................. 39
Autoevaluare……………………………………………………………………………………………………………………….40
III. Geografie economică ................................................................................. 41
I. Geografia resurselor naturale……………………………………………………………………….41
Resursele naturale – clasificare .............................................................................................................. 41
Resursele extraatmosferice și ale atmosferei ........................................................................................ 42
Resursele litosferei .................................................................................................................................. 44
Resursele hidrosferei .............................................................................................................................. 47
Resursele biosferei .................................................................................................................................. 49
II. Geografia agriculturii………………………………………………………………………………….51
Evoluția în timp și spațiu a practicilor agricole ..................................................................................... 51
Tipuri și structuri teritoriale agricole .................................................................................................... 52
Regiuni și peisaje agricole ...................................................................................................................... 54
III. Geografia industriei…………………………………………………………………………………..56
Evoluția activităților industriale ............................................................................................................ 56
Industria energiei electrice ......................................................................................................................57
Regiunile industriale............................................................................................................................... 59
Studiu de caz: analiza a două regiuni industriale .................................................................................. 61
IV. Geografia sectorului terțiar (serviciilor)……………………………………………………..62
1. Căile de comunicație și transporturile ............................................................................................... 62
2. Comerțul .............................................................................................................................................. 68
3. Turismul .............................................................................................................................................. 69
Autoevaluare………………………………………………………………………………………………………………………..72
 Ansamblurile economice și geopolitice ale lumii ........................................ 73
Fișa de lucru 34: Marile ansambluri economice și geopolitice ale lumii .............................................73
Fișa de lucru 35: Uniunea Europeană și un ansamblu extraeuropean ................................................75
Autoevaluare finală…………………………………………………………………………………………..………………….76
Bibliografie ...................................................................................................... 77
Note (însemnări)…………………………………………………………………………………..78
3
I. GEOGRAFIE POLITICĂ
Statele și grupările regionale de state

Geografia politică studiază ............................. (morfologia și caracteristicile sale, frontierele
și granițele).
Geopolitica „studiază raporturile dintre factorii geografici și acțiunile sau situațiile politice” 1.
A. Statele
 Stabiliți ce este statul / țara. .....................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
 Elementele fundamentale ale statului sunt:

 populația sau ………………………………;
 teritoriul, compus la rândul său din:  spațiul …………………….. (solul și subsolul);  spațiul
…………………….. (apele continentale și marine)2;  spațiul ……………………..;
 forma de guvernământ, care poate fi: ...……………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
 Clasificarea statelor
 După poziția geografică, statele (țările) se clasifică în: state continentale (care nu au ieșire la
mare), state maritime (cu fațade maritime, peninsulare și insulare).
 Activitate în perechi. Folosiți harta politică din manual sau din atlas și scrieți categoriile în care se
încadrează (continentale, cu fațade la mare, peninsulare sau insulare) statele de mai jos:
1. Argentina  …………………………….. 11. Madagascar  ……………………………..
2. Canada  …………………………….. 12. Malta  ……………………………..
3. Ciad  …………………………….. 13. Namibia  ……………………………..
4. Coreea de Sud  …………………………….. 14. Rep. Moldova  ……………………………..
5. Cuba  …………………………….. 15. Pakistan  ……………………………..
6. Danemarca  …………………………….. 16. Paraguay  ……………………………..
7. Filipine  …………………………….. 17. România  ……………………………..
8. Grecia  …………………………….. 18. Sudanul de Sud  ……………………………..
9. India  …………………………….. 19. Somalia  ……………………………..
10. Kazahstan  …………………………….. 20. Sri Lanka  ……………………………..
 După numărul locuitorilor Cele mai populate state
 Observă graficul alăturat și precizează numele celor mai
populate cinci țări.
Printre cele mai puțin populate țări se găsesc:
Vatican, Nauru, Tuvalu, Monaco și San Marino.
 După extensiunea (întinderea) spațială
 Observă graficele de mai jos (pag. 5) și precizează numele
celor mai mari și numele celor mai mici cinci țări de pe glob.
1 Ge. Erdeli, Gh. Vlăsceanu, Cătălina Șerban, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică, București, 2005, p. 5.
2 Delimitări ale apelor marine:
 marea teritorială, până la 12 mile marine (22,2 km), în care statul riveran are drepturi depline;
 zona contiguă, între marea teritorială 24 de mile marine (44,4 km), în care statul posesor poate exercita un anumit control, dar nu are drepturi depline;
 zona economică exclusivă, până la 200 mile marine, în care statul posesor are dreptul de exploatare a resurselor naturale (oricare navă străină având
dreptul de a naviga, survola etc. această zonă); Mexicul, Ecuadorul, Marea Britanie, Norvegia, Spania, Japonia, Filipine, Indonezia, Madagascar, Noua
Zeelandă ș.a. au zona economică exclusivă mai mare decât suprafața teritoriului continental;
 zona mărilor adânci (zona economică liberă sau marea liberă) se întinde dincolo de 200 de mile marine și constituie un bun al întregii omeniri (după: O.
Mândruț, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Corint, București, f. a., p. 14-15).
4
Statele cu cele mai întinse teritorii Statele cu cele mai reduse teritorii
 După configurația teritoriului

 Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliți formele teritoriilor de stat și exemplificați.
 compact ……………………………………………………. (ex.: …………..……………………………….…………………);
 alungit …..…………………………..…………………………………………..… (ex.: ………………………………………);
 cu protuberanță (ex.: ……………….…………………………………………………………………………………………);
 perforat …..……………………………………………………………………… (ex.: …………………………………………);
 fragmentat ……………..………………………………………………………. (ex.: ………………………………….……..).
„Unele state își au teritoriile sau părți din teritoriu incluse în interiorul altor state. Ele se numesc enclave
(față de statul în care sunt localizate)”1. Ex.: San Marino, Vatican, Lesotho.
Exclava este „o parte a unui stat care este separată de statul de bază și care este înconjurată de teritoriul
altui stat”2. Ex.: Kaliningrad (aparține Federației Ruse), Ceuta și Melilla (aparțin Spaniei).
 După forma de guvernământ:

 republici  ……………………………………………………………………………………………………………………….....
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 monarhii  ………………………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 stat cu sistem directorial  Elveția;
 teocrație  Vatican.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul hărții „Republici și monarhii”, scrieți:
a. numele a șase state- Republici și monarhii
republici: ………………………..
…………………………………….
…………………………………….
…………………………………….
…………………………………….
…………………………………….
b. numele a șase state-
monarhii: ………………………..
…………………………………….
…………………………………….
…………………………………….
…………………………………….
……………………………………. ,
1 Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, București, 2005, p. 94.
5
 După structura de stat, țările se clasifică în: unitare și federații (compuse).
 Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului școlar, a hărții „State federale” (pag. 6) și al rețelei internet, scrieți:
a. numele a șase state unitare: ……………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
b. numele a șase state State federale
federale: …………………..
………………………………
………………………………
………………………………
………………………………
………………………………
 După gradul de
dezvoltare econo-
mică, țările se
clasifică în:
State dezvol-
tate, cu economie de
piață și cu un PIB/loc.
de peste 25.000 $:
Luxemburg (118.000 $,
în anul 2020)1, Qatar (cca. 90.000 $), Elveția (71.000 $), Emiratele Arabe Unite (70.000 $), Statele
Unite ale Americii2 (63.000 $), Danemarca (60.000 $), Australia (55.000 $), Marea Britanie (45.000 $),
Noua Zeelandă (44.000 $), Japonia (42.000 $), România (32.000 $), Federația Rusă (28.000 $) ș.a.
 State în dezvoltare, cu un PIB/loc. între 10.000 și 25.000 $: Bulgaria (24.000 $), Uruguay
(23.000 $), Argentina (21.000 $), Muntenegru, Costa Rica, China, Georgia, Moldova ș.a.
 State în curs de dezvoltare, cu un PIB/loc. între 5.000 și 10.000 $: Irak, Jamaica, El
Salvador, Maroc, India ș.a.
 State foarte puțin dezvoltate, cu un PIB/loc. sub 5.000 $: Myanmar (4.800 $) Tuvalu
(4.700 $), Kenia (4.500 $), Zambia (3.500 $), Etiopia (2.400 $), Mali (2.300 $), Malawi (1.600 $),
Mozambic (1.300 $), Niger (1.300 $), Sudanul de Sud (1.200 $), Rep. Dem. Congo (1.100 $), Rep.
Centrafricană (1.000 $), Somalia (900 $) Burundi (800 $) ș.a.
 Scrie continentul în care se găsesc cele mai numeroase state puțin dezvoltare. ………………………………...
 Frontiera reprezintă spațiul natural sau convențional care desparte teritoriul unui stat de
teritoriul altor state.
 Granița este linia de demarcație ce stabilește limita dintre două state sau zone administrative.
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliți și completați:
Frontierele oficiale se clasifică în:
 artificiale (convenționale)  ………………………………………………………………………………………………..;
 naturale  ………………………………………………………………………………………………………………………….;
 nedefinite  ………………………………………………………………………………………………………………………..;
 în dispută …………………………………………………………………………………………………….......................... .
 Vezi filmul „Cele mai ciudate granițe din lume” (https://www.youtube.com/watch?v=M4n2CTzJSMw&ab

_channel=TOPOPT).
 Capitala este un oraș care concentrează autoritatea administrativă și politică dintr-un stat
sau dintr-o provincie. Ea poate fi: naturală (care a evoluat natural, de la primele stadii de
urbanizare până la statutul de oraș-capitală: Paris, București, Atena, Belgrad) și artificială (creată
pentru a îndeplini această funcție: Brasília, Astana, Islamabad, Yamoussoukro). În unele state,
atribuțiile capitalei sunt împărțite între două sau mai multe orașe: în Țările de Jos / Olanda
(Amsterdam, cu palatul regal, și Haga, cu sediul parlamentului), în Bolivia (Sucre – capitala legală
1 Valorile sunt rotunjite. n.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(PPP)_per_capita (deschis la 17.05.2022).

2 În continuare, S.U.A.
6
și La Paz – cu sediile parlamentului și guvernului), în Africa de Sud (Pretoria – cu funcția
administrativă, Cape Town – cu funcția legislativă, Bloemfontein – cu funcția judecătorească) ș.a.
B. Grupările regionale de state

Cele mai importante grupări regionale de state sunt cele formate pe criteriul repartiției
teritoriale. La nivelul continentelor se disting:
 În Europa: Europa Estică, Europa Centrală, Europa Nordică, Europa Vestică (Atlantică) și
Europa Sudică (Mediteraneană).
 În Asia: Asia de Nord, Asia Centrală, Asia de Est, Asia de Sud-Est, Asia de Sud și Asia de Vest și
Sud-Vest.
 În Africa: Africa de Nord, Africa de Est, Africa Centrală, Africa de Vest, Africa Australă și Africa
Insulară.
 În America: America de Nord, America Centrală (cu America Centrală Insulară și America
Centrală Istmică), America de Sud.
 În Australia și Oceania: Australia, Micronezia, Melanezia, Noua Zeelandă și Polinezia.
În afară de grupările impuse de poziția geografică, există și grupări de state impuse de un
anumit element comun: limba, religia, structura politică, economie etc.
Dintre grupările de state determinate de nevoile economice semnalăm:
 Uniunea Europeană (27 de state europene);
 Organizația Unității Africane (54 de state din Africa);
 Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (10 state din Asia de Sud-Est);
 Comunitatea Statelor Independente (10 state din Europa și Asia):
 Comunitatea Caraibelor (15 state din America Centrală cu drepturi depline).
 Utilizează diferite surse de informare și realizează harta „Grupările regionale de state”. Regiunile să fie
colorate diferit, iar culorile utilizate să se regăsească la legendă.
Grupările regionale de state
Legenda: Europa Estică; Europa Centrală; Europa Nordică; Europa Vestică (Atlantică);
Europa Sudică (Mediteraneană); Asia de Nord; Asia Centrală; Asia de Est;
Asia de Sud-Est; Asia de Sud; Asia de Vest și Sud-Vest; Africa de Nord;
Africa de Est; Africa Centrală; Africa de Vest; Africa Australă; Africa Insulară;
America de Nord; America Centrală; America de Sud; Australia; Micronezia;
Melanezia; Noua Zeelandă; Polinezia.
7
Evoluția în timp a hărții politice
 Definiți harta politică. …………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………….....................................
Configurația teritoriului de stat și teritoriilor dependente este dată de traseul granițelor.
 În prezent, pe glob se găsesc 195 de state suverane1 și 75 de teritorii dependente și cu statut
special.
Se poate vorbi despre harta politică a lumii încă din Antichitate, ea apărând concomitent cu
constituirea primelor state.
Modificările produse pe aceasta au fost generate de:  apariția statelor sclavagiste,  formarea
și destrămarea unor imperii,  migrațiile populațiilor,  descoperirile geografice,  războaiele
mondiale,  căderea regimurilor comuniste în Europa sa.
În Antichitate, statele erau grupate în câteva regiuni geografice, între care se evidențiază:
 orașele-state din Orientul Antic – sumeriene (Ur, Uruk ș.a.), asiriene (Assur, Ninive ș.a.),
babiloniene (Babilon) – și bazinul Mării Mediterane – grecești (Milet, Atena, Sparta ș.a.),
Cartagina;
 Egiptul;
 Extremul Orient, cu civilizațiile chineză și japoneză;
 Imperiul Macedonean, întins din Peninsula Balcanică până la hotarele Indiei;
 Imperiul Roman, considerat cel mai întins imperiu al Antichității.
La începutul Evului Mediu, în Europa „zguduită” de migrații, apar noi state, între care și
Imperiul Bizantin, reprezentând partea estică a Imperiului Roman.
În secolul al X-lea, califatul arab înregistrează cea mai mare extindere (din Orientul Mijlociu și
nordul Africii, până în Peninsula Iberică).
În secolele următoare (XII-XV), în Europa de Vest se evidențiază Franța, Anglia, Spania și
Portugalia, în Europa Centrală, Ungaria și Polonia, în Asia Mică, nordul Africii și Peninsula
Balcanică, Imperiul Otoman.
Marile Descoperiri Geografice au condus la constituirea marilor imperii coloniale.
 Scrie imperiile coloniale beneficiare ale Marilor Descoperiri Geografice.
…………………………………….…………………………………….…………………………………….……………………………
…………………………………….…………………………………….…………………………………….……………………………
Imperiul Rus se întindea din Europa Centrală și jumătatea nordică a Asiei, până în Alaska.
În 1776, 13 colonii engleze din America de Nord și-au proclamat independența, formând Statele
Unite ale Americii.
În secolul al XIX-lea, în America Latină și-au declarat independența 16 state (Argentina, Bolivia,
Brazilia, Chile, Paraguay ș.a.).
După Primul Război Mondial, în Europa s-a destrămat Imperiul Austro-Ungar, iar Imperiul
Țarist a fost înlocuit de Uniunea Sovietică.
După cel de-al Doilea Război Mondial (1945), până în 1990, au apărut încă 102 state, între care
48 sunt în Africa (Algeria, Angola, Camerun, Ciad, Guineea, Kenya, Madagascar, Mauritania,
Mozambic, Senegal, Somalia ș.a.).
 Activitate în perechi. Scrieți:
a. trei state care au rezultat în urma destrămării Austro-Ungariei: ……..………………………………...............
…………………………………………………………………………………………………………………...
b. numele provinciilor istorice românești aflate în cadrul Austro-Ungariei și unite cu România, în anul 1918: …...
..………………………………………………………………………………………………………….............
…………………………………………………………………………………………………………………...
c. numele teritoriilor pierdute de România la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: ……..…………………
…………………………………………………………………………………………………………………...
1 La cele 195 de state se poate adăuga Taiwanul, considerat oficial provincie rebelă a R. P. Chineze. Taiwanul (sau Republica Chineză) este un
teritoriu cu statut special recunoscut de 23 state.
8
După anul 1989, pe harta politică a lumii s-au produs numeroase modificări:
 în 1990 s-au unit cele două Germanii (Republica Democrată Germană cu Republica Federală
Germană) și s-a reunit Yemenul (Republica Arabă Yemen cu Republica Populară a Yemenului de Sud);
 în 1991 – Uniunea Sovietică (U.R.S.S.) s-a destrămat în 15 state;
 între 1992 și 2008 – Republica Socialistă Federativă Iugoslavia s-a destrămat în 7 state;
 în 1993 – Cehoslovacia s-a separat în Republica Cehă și Slovacia;
 în 1997 – Hong Kong, teritoriu dependent al Marii Britanii, a fost cedat Chinei;
 în 1999 – Macao, teritoriu dependent al Portugaliei, a fost cedat Chinei;
 în 2002 – Timorul de Est și-a proclamat independența față de Indonezia;
 în 2011 – Sudanul de Sud și-a proclamat independența.
 Activitate în perechi. Scrieți:
a. cauzele care au determinat destrămarea Uniunii Sovietice, Iugoslaviei și Cehoslovaciei: ………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
b. statele europene rezultate din destrămarea Uniunii Sovietice: …………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
c. statele rezultate din destrămarea Iugoslaviei: …………………………………………………………...............................
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Principalele probleme actuale de geografie politică

În prezent, omenirea se confruntă cu numeroase probleme economice, politice, demografice,
sociale etc. Între acestea se evidențiază:
 adâncirea decalajelor economice dintre statele  condiția de superputere mondială a S.U.A.;
dezvoltate și statele în curs de dezvoltare;  reconfigurarea sferelor de influență prin poziția
 diminuarea sau chiar epuizarea unor resurse; economică a unor state precum China, Japonia și
 „explozia demografică” susținută de natalitatea Germania;
ridicată din țările în dezvoltare și în curs de dezvoltare;  degradarea accentuată a mediului;
 problemele generate de formarea unor noi state  terorismul;
independente;1  conflictele interne și conflictele externe.
 Explicați consecințele problemelor enunțate mai sus.

 Activitate în perechi. Cu ajutorul rețelei internet, rezolvați cerințele de mai jos.
a. identificați și scrie patru conflicte interne;
 …….………………………………………………………………………………………..………………….
…………………………………………………………………………………………………………………..
 …………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………..
 …………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………..
 …………………………………………………………………………………………………….…………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
b. identificați și scrie patru conflicte externe.
 …………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………..
 …………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………..
 ……………………………………………………………………………………………………....................
…………………………………………………………………………………………………………………..
 …………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………...
1 Urmărește filmul „De ce nimeni nu vrea această parte din Europa?” (https://www.youtube.com/watch?v=q0ooCvVdPOw&ab_channel=DozaDeIstorie).
9
Autoevaluare OPȚIONAL.
I. Definește: 20 puncte
a. statul: ________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
b. granița: _______________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
II. Observă pe harta de mai jos și alege varianta corectă de răspuns: 15 puncte
1. Statul cu teritoriul compact este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 4 d. 12
2. Este o monarhie constituțională, țara marcată, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 2 c. 8 d. 10
3. Statul rezultat în urma destrămării Uniunii Sovietice este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 6 b. 7 c. 8 d. 10
4. Statul care aparține Americii Latine este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 2 b. 5 c. 9 d. 11
5. Este republică, statul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 6 c. 9 d. 12
III. Citește afirmațiile de mai jos și stabilește dacă sunt adevărate (A) sau false (B). 15 puncte
1. Brasília face parte din categoria capitalelor care au evoluat natural. _________
2. Al doilea stat ca număr de locuitori este India. _________
3. Italia are teritoriul perforat. _________
4. Vaticanul este o republică prezidențială. _________
5. Ceuta și Melilla sunt enclave în Spania. _________
IV. Precizează o cauză care să explice destrămarea Iugoslaviei. 20 puncte
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
V. Explică faptul că „diminuarea sau chiar epuizarea unor resurse” reprezintă o problemă actuală de geografie politică.
20 puncte
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
Din oficiu: 10 puncte
10
II. GEOGRAFIA POPULAȚIEI ȘI A AȘEZĂRILOR UMANE
I. Geografia populației
Dinamica populației. Bilanțul natural al populației
 Stabiliți și definiți dinamica populației. ...................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Dinamica populației depinde de două componente majore: mișcarea naturală
(mobilitatea naturală) și mișcarea migratorie (mobilitatea teritorială a populației).
Mobilitatea naturală se definește prin modificările produse ca urmare a nașterilor și deceselor.
 Stabiliți și definiți natalitatea. ............................................................................................................................. ......
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
n = (N : Pt) x 1.000; unde: n = rata natalității, N = numărul copiilor născuți vii, Pt = populația totală.
 Natalitatea este influențată de mai mulți factori, între care:

 comportamentul reproductiv este: rațional, în țările dezvoltate, și natural, în țările slab
dezvoltate și în țările în curs de dezvoltare;
 comportamentul demografic determină fertilitatea populației. Rata fertilității femi-
nine este de cca 2,5 copii născuți vii/femeie de vârstă fertilă (15-49 ani).
 planificarea familială;
 vârsta femeii la prima naștere;
 nivelul de dezvoltare economico-socială;
 factorii culturali;
 politicile demografice.
 Explicați rolul următorilor factori:  comportamentul reproductiv,  planificarea familială,

 vârsta femeii la prima naștere și  politicile demografice.
State cu valori ridicate și state cu valori reduse ale fertilității1
 Analizați ta-
State cu valori Copii/femeie State cu valori Copii/femeie
belul alăturat și ridicate ale fertilității reduse ale fertilității
precizați două con- Niger 7,4 Taiwan 1,0
secințe ale diferen- Somalia 6,7 Coreea de Sud 1,2
țelor de fertilitate Uganda 6,7 România 1,3
dintre state. Angola 6,6 Portugalia 1,3
R. D. Congo 6,5 Slovacia 1,3
 Pe continente, rata natalității este foarte diferită.

 Analizează tabelul alăturat și scrie: Rata natalității pe continente
a. continentul cu cea mai ridicată rată a natalității; Continentul Rata natalității
......................................................................................................... (‰)
b. continentul cu cea mai scăzută rată a natalității; Africa 36
......................................................................................................... America Latină 21
c. o cauză care a determinat diferența mare dintre ratele Asia 20
natalității celor două continente. Australia și Oceania 17
America de Nord 13
.........................................................................................................
Europa 11
.........................................................................................................
1 Ge. Erdeli, Liliana Dumitrache, Geografia populației mondiale, Edit. Universitară, București, 2009, p. 79.
11
 Extrem de diferită este și rata natalității pe state.
State cu valori reduse și state cu valori ridicate ale ratei natalității
 Analizați și State cu rata natalității redusă State cu rata natalității ridicată
interpretați tabe- (sub 10‰) (peste 45‰)
lul alăturat. Norvegia, Suedia, Somalia, Mali,
Finlanda, Franța, Ciad, Angola,
Spania, Danemarca, Kîrgîzstan, Tadjikistan,
Federația Rusă, China, Uganda, Liberia,
Canada, S.U.A., Bhutan, Senegal,
Japonia, Coreea de Sud Burkina Faso, Congo
 Stabiliți și definiți mortalitatea. ............................................................................................................................. ...

............................................................................................................................................................................................... .
................................................................................................................................................................................................
m = (N : Pt) x 1.000; unde: m = rata mortalității, N = numărul deceselor, Pt = populația totală.
 Factorii care influențează mortalitatea sunt:

 nivelul general de dezvoltare economică;
 sistemul medical;
 nivelul de instruire a populației;
 structura pe grupe de vârstă și sexe;
 speranța de viață – media pe glob este de 71,5 ani. Valorile mai scăzute sunt caracteristice
statelor sărace.
 mortalitatea infantilă;
 morbiditatea;
 războaiele;
 foametea.
 Stabiliți și scrieți ce reprezintă:
a. mortalitatea infantilă .......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................... ......................................................................
b. morbiditatea ............................................................................................... Rata mortalității infantile
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
 Explicați rolul următorilor factori:  nivel general de

dezvoltare economică și  structura pe grupe de vârstă și sexe.
 Analizați și interpretați graficul alăturat.
 Pe continente, rata mortalității este cuprinsă între 7 și 13‰.

 Analizează tabelul alăturat și scrie: Rata mortalității pe continente
a. continentul cu cea mai ridicată rată a mortalității; Continentul Rata mortalității
......................................................................................................... (‰)
b. continentul cu cea mai scăzută rată a mortalității; Africa 13
......................................................................................................... Europa 11,5
c. o cauză care a determinat rata mortalității ridicată în America de Nord 9
America de Sud 8,8
Europa.
Asia 8
.........................................................................................................
Oceania 8
......................................................................................................... Australia 7
12
 Foarte diferită este și rata mortalității pe state (între 1 și 23‰).
State cu valori reduse și state cu valori ridicate ale ratei mortalității1
 Analizați și State cu rata State cu rata
interpretați tabe- ‰ ‰
mortalității redusă mortalității ridicată
lul alăturat. Qatar 1 Leshoto 23
Kuwait 2 Liberia 20
Arabia Saudită 2 Angola 19
Emiratele Arabe Unite 2 Djibouti 19
Oman 3 Afganistan 18
 Stabiliți și definiți bilanțul natural (sporul natural) .................................................................................................

................................................................................................................................................................................................
 Bn = N - M; unde: Bn = bilanțul natural, N = numărul născuților vii, M = numărul deceselor.
 Rata bilanțului natural (‰) se exprimă prin relația: Bn = (N – M) : Pt x 1000; unde:
Bn = rata bilanțului natural, N = numărul născuților vii, M = numărul deceselor, Pt = populația totală.
Conform datelor statistice pentru anul 2011, la nivel mondial rata natalității a fost de 19,5‰, iar cea a
mortalității de 8,12‰. Astfel că, valoarea sporului natural a fost de 11,38‰, în scădere față de
perioadele anterioare (16,6‰ între anii 1980 și 1985, 11,9‰ în 2007), însă cu mari diferențieri regionale.
Între țările cu spor natural peste media pe glob se numără: Bangladesh, Siria, Irak, Pakistan,
Nigeria, Libia ș.a. (între 20 și 30‰); Yemen, Uganda, Congo, R. D. Congo ș.a. (peste 30‰)2.
 Cum explicați bilanțul natural ridicat din statele menționate mai sus?
 Utilizează datele din tabelele de la paginile 11 și 12 și rezolvă următoarele cerințe:
a. calculează rata bilanțului natural din Africa, Asia, America de Nord și Europa;
Africa: …………………………………………………………. America de Nord: …………………………………………….
Asia: …………………………………………………………… Europa: ………………………………………………………..
b. scrie câte o cauză care să justifice rata bilanțului natural din Africa și Europa.
Africa: …………………………………………………………………………………………………………………………………..
Europa: …………………………………………………………………………………………………………………………………
Mobilitatea teritorială a populației

Mobilitatea teritorială (spațială) a populației se referă la deplasările temporare sau
definitive, individuale sau pe grupuri de oameni, pe diferite distanțe.
Procesul în care persoanele deplasate își schimbă temporar sau definitiv locul de rezidență se
numește migrație.
 Explică ce sunt emigranții și imigranții.
Migrațiile umane au avut un rol important în popularea Terrei. În prezent, la fel ca în trecut,
deplasările umane contribuie la modificarea repartiției teritoriale a populației.
 Stabiliți și scrieți:
a. două consecințe ale marilor migrații produse la sfârșitul Antichității și în prima parte a Evului Mediu: ...................
................................................................................................................................................................................................
b. cinci popoare migratoare din perioada menționată mai sus: .....................................................................................
................................................................................................................................................................................................
c. rolul europenilor în popularea „lumii noi”, după marile descoperiri geografice: .....................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
d. două efecte negative ale migrațiilor actuale: ...............................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
1 Ge. Erdeli, Liliana Dumitrache, Geografia populației mondiale, Edit. Universitară, București, 2009, p. 84.
2 Petronela-Sonia Nedea, Geografia economică mondială – note de curs, Edit. Universitară, București, 2011, p. 24.
13
 Cauzele deplasării populației sunt multiple:
 inegalitățile economice;
 suprapopularea;
 persecuțiile etnice, religioase, politice etc.;
 constrângerile de ordin natural: secetele prelungite, cutremurele, erupțiile vulcanice, inundațiile,
ciclonii tropicali, epidemiile etc.;
 războaiele;
 acapararea elitelor intelectuale („exodul inteligenței” sau „brain-drain”).
 Tipuri de migrații:
 după destinație (în raport cu aria geografică în care au loc): migrații (deplasări) interne și
migrații (deplasări) internaționale (intracontinentale și intercontinentale);
 după modul de desfășurare: migrații spontane, migrații organizate și migrații forțate.
 Deplasările interne actuale cuprind: deplasările zilnice (navetismul), deplasările tempo-

rare, deplasările sezoniere și deplasările (migrațiile) de lungă durată sau definitive.
 Stabiliți și scrieți caracteristicile deplasărilor interne.
1. deplasările zilnice (navetismul) ......................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
2. deplasările temporare ............................................................................................................................. ........................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
3. deplasările sezoniere ………...........................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
4. deplasările de lungă durată și/sau definitive ................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
 Deplasările (migrațiile) internaționale se evidențiază prin formarea a două fluxuri

migratorii: „Sud”-„Nord” și „Sud”-„Sud”1.
 Stabiliți și scrieți caracteristicile fluxurilor „Sud”-„Nord” și „Sud”-„Sud”.
1. fluxul „Sud”-„Nord” ........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
2. fluxul „Sud”-„Sud” ..........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
 Principalele arii geografice preferate de emigranții actuali sunt: Europa Occidentală, S.U.A.,
Canada, Australia și Noua Zeelandă.
Refugiații reprezintă o categorie de emigranți distinctă.
 Stabiliți ce sunt refugiații și exemplificați.
 Stabiliți și definiți bilanțul migratoriu (sporul migratoriu) ……………………………………………..……

…………………………………………………………………………………………………………………...
1 Unii specialiști vorbesc și de un flux migratoriu „Nord”-„Nord” (dinspre America Anglo-saxonă și Europa Occidentală spre Australia și dinspre
Europa Occidentală spre America Anglo-saxonă).
14
 Bm = I - E; unde: Bm = bilanțul migratoriu, I = numărul imigranților, E = numărul emigranților.
 Rata bilanțului migratoriu (‰) se exprimă prin relația: Bm = (I – E) : Pt x 1000; unde:
Bm = rata bilanțului migratoriu, I = numărul imigranților, E = numărul emigranților, Pt = populația totală.
La începutul secolului al XXI-lea, între țările cu bilanț migratoriu negativ se numără: Samoa,
Guyana, Surinam, Peru, Ecuador, Kazahstan, Siria, Coreea de Nord, Oman, Bangladesh,
Mauritania, Guineea, Libia, Mozambic, Uganda, R. D. Congo, Angola, Ucraina, Moldova, Bulgaria,
Serbia, România ș.a.
Bilanțul total al populației. Evoluția numerică a populației

A. Bilanțul total al populației
 Stabiliți și definiți bilanțul total al populației. ………….…………………………………………………......................
………………………………………………………………………………………………………………….....................................
 Bt = Bn + Bm; unde: Bt = bilanțul total, Bn = bilanțul natural, Bm = bilanțul migratoriu.
În funcție de valorile bilanțului natural și bilanțului migratoriu, bilanțul total al populației poate avea
valori pozitive sau negative.
 Activitate pe grupe. Rezolvați problemele de mai jos cu ajutorul formulei: Pt = Po + (N - M) + (I - E) = Po +
(Bn + Bm).1
Grupa 1: Populația țării X, la data de 30 decembrie Grupa 2: Populația țării Y, la data de 30 decembrie
2016, era de 1.200.000 de persoane. Pe durata anului 2016, era de 1.200.000 de persoane. Pe durata anului
2017, în țară s-au născut 20.000 de copii și au decedat 2017, în țară s-au născut 15.000 de copii și au decedat
15.000 de persoane. În același interval, în țară și-au 20.000 de persoane. În același interval, în țară și-au
stabilit domiciliul 5.500 de persoane, iar alte 4.500 au stabilit domiciliul 1.500 de persoane, iar alte 5.500 au
plecat definitiv. plecat definitiv.
Calculați numărul populației din statul X, la 30 Calculați numărul populației din statul Y, la 30
decembrie 2017. decembrie 2017.
Rezultatul obținut: …………………………………......... Rezultatul obținut: ………………………………….........
Spațiu pentru calcule
B. Evoluția numerică a populației

La nivel mondial, evoluția numerică a populației este condiționată de raportul dintre natalitate
și mortalitate, iar la nivel regional și local, atât de bilanțul natural, cât și de cel migratoriu.
De la începutul erei noastre – când, Evoluția numerică a populației
conform estimărilor, pe Terra locuiau între
200 și 400 milioane persoane –, până în
preajma anului 1550, creșterea numărului
populației a fost foarte lentă. În continuare,
până la jumătatea secolului al XIX-lea,
evoluția numerică a avut un ritm destul de
lent, ca apoi să se amplifice foarte mult.
 Analizează graficul alăturat și scrie anii în care
s-au înregistrat:
 primul miliard de locuitori = ...……………………
 două miliarde de locuitori = ..……………………
 trei miliarde de locuitori = ...……………………..
 patru miliarde de locuitori = ……………………..
1 Pt = populația totală la sfârșitul anului 2017; Po = populația la începutul intervalului de timp calculat.
15
 cinci miliarde de locuitori = ..……………………  șase miliarde de locuitori = ...……………………
 șapte miliarde de locuitori = .……………………
După anul 1750, rata de creștere demografică a fost exponențială: 0,55% în intervalul 1750-1800,
0,69% în 1850-1900, 0,91% în 1950-1965, 1,9% în 1960-1999 și 1,2% după anul 2000-20111.
Pe continente, la începutul secolului al XXI-lea, cele mai ridicate rate de creștere înregistrau Africa
(2,1%) și America Latină (1,3%), iar cele mai scăzute, Europa (-0,1%) și America de Nord (0,9%).
 Cum explicați rata de creștere demografică pe continente, prezentată mai sus?
Creșterea accelerată a numărului populației, începând din a doua jumătate a secolului al XVIII-
lea, a fost numită explozie demografică.
 Scrie trei factori care au determinat explozia demografică.
 ………………………………………………………………………………………………………………....
 ………………………………………………………………………………………………………………....
 ………………………………………………………………………………………………………………....
În zilele noastre, explozia demografică este intensă în țările în dezvoltare și s-a încheiat în țările
dezvoltate – care se află în echilibru relativ (creștere lentă și stagnare) sau chiar în declin
demografic.
Pentru redarea evoluției geodemografice, a fost realizat un model grafic cu cinci stadii.
 Activitate în perechi. Analizați graficul de mai jos și scrieți:
a. numele celor cinci stadii: ……………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
b. prin ce se deosebesc stadiile 1 și 4: …………………………………………………………………………..
……………………………………. Stadiile tranziției demografice2
…………………………………….
…………………….........................
c. explicați evoluția mortalității în
societățile industriale și precizați un
factor generator: …………………..
…………………………………….
…………………………………….
…………………….........................
d. două consecințe ale declinului
demografic: ……………………….
…………………………………….
…………………………………….
…………………….........................
…………………….........................
Răspândirea geografică a populației

A. Factorii repartiției populației
Distribuția în teritoriu a celor peste 7 miliarde de oameni este inegală. Răspândirea lor este
determinată de mai mulți factori:
 fizico-geografici (naturali);
 istorici (social-istorici);
 demografici;
 economici.
1 N. Ilinca, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Petrion, București, f. a., p. 24; Petronela-Sonia Nedea, Geografia economică mondială – note
de curs, Edit. Universitară, București, 2011, p. 14.

2 S. Neguț, M. Ielenicz, D. Bălteanu, M.-C. Neacșu, Al. Bărbulescu, Geografie. Manual pentru clasa a XI-a, Edit. Humanitas, București, 2007, p. 54.
16
 Activitate pe grupe. Utilizând informațiile din manual scrieți …
Grupa 1: … cum contribuie factorii fizico-geografici (naturali) la concentrarea populației în anumite teritorii.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 2: … prin ce au contribuit factorii istorici (social-istorici) la concentrarea populației.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 3: … prin ce contribuie factorii demografici la concentrarea populației. Încercați să exemplificați.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Grupa 4: … cum au contribuit și contribuie factorii economici la concentrarea teritorială a populației.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
B. Repartiția populației în raport cu latitudinea

Oamenii care trăiesc în așezări permanente sunt răspândiți între 80o latitudine nordică și 55o
latitudine sudică.
90% din populația globului trăiește în emisfera nordică. 45% între 20 și 40o latitudine, iar 30%
între 40 și 60o latitudine.
 Cum explicați faptul că 45% din populație trăiește între 20 și 40o latitudine, deși în această
zonă sunt prezente regiuni restrictive, cu întinse deșerturi tropicale?
C. Răspândirea populației în altitudine

Peste 50% din populația Terrei locuiește la altitudini de până la 200 m (spațiu care reprezintă
sub 25% din uscatul planetei). Sub 15% din totalul populației locuiește la peste 500 m altitudine.
Așezările permanente urcă în Podișul Tibet până la 4.800 ˗ 5.000 m, iar în Munții Anzi, până la
5.200 m.
În Munții Anzi se găsesc cele mai „înalte” capitale: La Paz (la cca 4.000 m, în Bolivia), Quito (la 2.850 m, în
Ecuador) și Bogotá (la 2.630 m, în Columbia). Pe glob, alte capitale situate la altitudini mari sunt: Addis Abeba
(la cca 2.355 m, în Etiopia), Ciudad de México (la 2.240 m, în Mexic) și Kabul (la 2.220 m, în Afganistan).
D. Concentrarea populației pe state

 cca 3/5 din totalul populației este concentrată în 11 state: China, India, S.U.A., Indonezia,
Brazilia, Pakistan, Bangladesh, Federația Rusă, Japonia, Nigeria și Mexic;
 cca 35% din întreaga populație este concentrată în două țări: China și India.
E. Densitatea medie a populației (densitatea generală)

Densitatea populației exprimă raportul dintre numărul locuitorilor stabiliți într-un teritoriu și
suprafața teritoriului în cauză (loc./km2).
D = Np : St; unde: D = densitatea medie, Np = numărul populației, St = suprafața teritoriului.
Densitatea medie a populației este de cca 45 loc./km2.
17
 Pe continente, densitatea medie a populației înregistrează valori foarte diferite.
 Analizează graficul alăturat și scrie:
a. continentele cu valori ale densității populației peste media Densitatea medie a populației pe continente
mondială: ……………………………………………………………………..
b. continentele cu valori ale densității populației sub media
mondială: ……………………………………………………………………..
c. cauzele care explică densitatea medie a populației mai mică din:
 Africa: ………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………..
 America: ……………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………..
 Australia și Oceania: ………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 Pe țări, diferențele de densitate ale populației sunt mult mai mari. Se evidențiază:
 ministate cu valori ale densității extrem de mari: peste 17.000 loc./km 2 în Monaco, peste
5.000 loc./km2 în Singapore și peste 1.000 loc./km2 în Malta;
 state întinse cu valori ale densității medii de peste 1.000 loc./km2: Bahrein și Bangladesh;
 state cu valori ale densității medii între 250 și 500 loc./km2: Coreea de Sud (aproximativ 500 loc./km2),
Țările de Jos (peste 400 loc./km2), Japonia, Sri Lanka, Belgia (peste 300 loc./km2), Vietnam,
Filipine ș.a. (peste 250 loc./km2);
 state cu valori ale densității medii sub 25 loc./km2:
 cu teritorii suprapuse regiunilor de deșert și semideșert: Mongolia, Namibia, Australia,
Mauritania ș.a. – sub 4 loc./km2;
 cu teritorii situate în regiuni temperate și reci: Canada, Federația Rusă, Islanda – sub
10 loc./km2;
 cu teritorii ce se suprapun pădurilor ecuatoriale: Brazilia, R. D. Congo, Papua Noua
Guinee – cca 25 loc./km2.
 Calculează densitatea medie a populației din România pentru anul 2020, cunoscând că: suprafața statului este
de 238.397 km2, iar numărul locuitorilor este estimat la 18.990.400 de persoane.
…………………………………………………………………………………………………………………...
 În cadrul regiunilor naturale, densități foarte mari (între 1.000 și 2.000 loc./km2) se
înregistrează în văile marilor fluvii: Nil, Gange, Chang Jiang, Huang He, Tigru, Eufrat ș.a.
Pe suprafețe mai întinse, densități generale de peste 500 loc./km2 se găsesc în: Câmpia Chinei
de Est, zona litorală din nord-estul Chinei, Câmpia Indo-Gangetică, Câmpia Padului, Insula Java,
Insula Honshu, sudul Peninsulei Coreea, coasta nord-estică a S.U.A. ș.a.
Principalele concentrări de populație pe glob
 Activitate în perechi. Scrieți
numele regiunilor geografice cu
concentrare mare de populație
marcate, pe harta alăturată, cu
numere.
1. …………………………………....
2. …………………………………....
3. …………………………………....
4. …………………………………....
5. …………………………………....
6. …………………………………....
7. …………………………………....
8. …………………………………....
18
Tipuri de medii de viață
În îndelungatul proces al răspândirii populației umane pe Terra, unii oameni au ajuns să
trăiască în condiții naturale extrem de diferite și de dificile.
Regiunile geografice locuite în care oamenii desfășoară activități productive și de schimb poartă
numele de oicumene, iar cele în care se desfășoară unele activități umane, dar unde populația este
foarte rară sau nu este sedentară, se numesc suboicumene.
Însă, pe glob există și regiuni numite anoicumene, total nelocuite din cauza condițiilor naturale
extrem de vitrege.
 Precizați:
a. câteva regiuni considerate suboicumene: .....................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
b. câteva regiuni anoicumene: ………………......................................................................................................................
................................................................................................................................. ...............................................................
În prezent, populația este adaptată și concentrată în cadrul mediilor de viață terestre, care
se diferențiază în funcție de caracteristicile fizico-geografice specifice (condițiile climatice,
vegetație, relief etc.).
 Activitate pe grupe. Stabiliți și scrieți caracteristicile principalelor medii de viață.
Grupa 1: Stepă (temperat-continental)
Grupa 2: Savană (subecuatorial)
Grupa 3: Pădure ecuatorială și musonică (ecuatorial și musonic)
Grupa 4: Pădure de foioase și conifere (temperat-oceanic și temperat rece)
Grupa 5: Mediteranean (subtropical)
Grupa 6: Deșert tropical și temperat sau rece (tropical uscat și temperat continental excesiv)
Grupa 7: Tundră (subpolar)
19
Structuri demografice
Comunitățile umane se deosebesc prin variate caracteristici rasiale, cultural-religioase,
demografice etc., în funcție de care se disting diferite structuri (rasială, confesională,
etnolingvistică, pe grupe de vârstă și sexe, socioeconomică, pe medii etc.).
A. Structura rasială
Diversitatea trăsăturilor somatice (culoarea pielii, părul, forma feței, forma buzelor, forma
nasului, forma craniului și forma ochilor) și fiziologice (însușirile funcționale) ale oamenilor,
generează subdiviziuni rasiale. În fapt, trăsăturile somatice și funcționale ale raselor reprezintă
adaptări morfofiziologice la diferitele medii de viață și la condițiile de hrană.
Asupra numărului de rase, părerile sunt împărțite. Majoritatea surselor indică trei rase:
europeană (sau albă), mongoloidă (galbenă) și negroidă (neagră sau ecuatorială).
1. Rasa europeană (albă) se evidențiază prin: culoarea deschisă a pielii, părul moale (negru,
castaniu, blond sau roșcat), înveliș pilos pe corp, ochi mari (căprui, negri, albaștri, cenușii sau
verzi) și talie înaltă. Reprezentanții săi numără peste 2,5 miliarde persoane.
 Activitate în echipă. Stabiliți și scrieți regiunile geografice în care reprezentanții rasei albe sunt dominanți.
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
2. Rasa mongoloidă (galbenă) se distinge prin culoarea pielii mai închisă (galben-maronie
sau negricioasă), părul negru, drept și aspru, buzele subțiri, nasul turtit sau lat, pomeții obrajilor
proeminenți, învelișul pilos rar, ochii căprui înguști sau chiar cu aspect oblic1. Mongoloizii numără
peste un miliard de persoane.
 Activitate în echipă. Stabiliți și scrieți regiunile geografice în care reprezentanții rasei mongoloide sunt
dominanți.
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
 Cum au fost numiți băștinașii din America de Nord și din America de Sud și de ce?
3. Rasa negroidă (neagră sau ecuatorială) se evidențiază prin culoarea pielii foarte
închisă (neagră), părul creț, buzele foarte groase, nasul turtit (lat), ochii căprui sau negri, craniul
alungit și maxilarele bine dezvoltate. Numără aproximativ 500 milioane locuitori.
 Activitate în echipă. Stabiliți și scrieți regiunile geografice în care reprezentanții rasei negroide sunt
dominanți.
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Din această categorie rasială fac parte: pigmeii (cu statura mică: 1,5 m), hotentoții, boșimanii,
papuașii, melanezienii, negritoșii din Noua Guinee, aborigenii din Australia2 ș.a.
 În opinia unor autori3, rasele umane sunt în număr de nouă: europeană, africană, asiatică,
indiană, indo-americană, polineziană, microneziană, melaneziană și australiană.
Datorită remarcabilei mobilități teritoriale, lumea contemporană se caracterizează prin
intensificarea amestecurilor de rase rezultând: mulatri, metiși, zambos, cholos ș.a.
 Activitate în perechi. Folosiți rețeaua internet și scrieți încrucișările rasiale din care au rezultat:
1. mulatrii  ……………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
1 Aspectul de ochi oblici este dat de epicantus (cuta pleoapei superioare), ca adaptare la vânturile puternice și la furtunile de praf.
2 Conform unor opinii, australoizii (aborigenii din Australia și Melanezia) reprezintă o rasă distinctă (australoidă), care numără cca 9 milioane
locuitori.
3 Ge. Erdeli, Gh. Vlăsceanu, Cătălina Șerban, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică, București, 2005, p. 41 (fig. 21).
20
2. metișii  …………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
3. zambos  …………………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
4. cholos  …………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
B. Structura confesională (religioasă)

În prezent, convingerile religioase prezintă o mare varietate, oamenii având credința în ființe
supranaturale: Dumnezeu, Allah, zei, îngeri, demoni etc.
 Religiile au fost grupate în trei categorii:
 Religii universale: creștinismul (33% din totalul populației globului), islamismul (19,3%) și
budismul (6%).
 Religii etnice: hinduismul (13.4%), confucianismul, taoismul1, iudaismul.
 Religii tribale: animismul2 (3,8%), șamanismul ș.a.
15,3% din populația mondială este reprezentată din nereligioși (atei și agnostici).
 Creștinismul este majoritar în America Latină (94%), America de Nord (84,8%), Oceania
(82,7%), Europa (76,7%) și Africa (46,9%). Cuprinde mai multe culte: catolic, ortodox, protestant,
„copt” și etiopian.
 Scrie cultele protestante din Europa. Structura confesională a populației Europei3
…………………………………………...
…………………………………………...
 Activitate în perechi. Analizați harta
alăturată și scrieți:
a. patru state majoritar catolice: …………….
………………………………………………
………………………………………………
b. patru state majoritar protestante: …………
………………………………………………
………………………………………………
c. patru state majoritar ortodoxe: ……………
………………………………………………
………………………………………………
d. două state majoritar islamice: …………….
………………………………………………
Legenda: 1. catolici; 2. protestanți; 3. ortodocși; 4. islamici.
 Activitate în perechi. Analizați harta de mai jos – „Repartiția populației catolice (%) pe harta politică a lumii
(I) și pe continente (II)”, pag. 22 – și rezolvați următoarele sarcini de lucru:
a. precizați câte două state din America Latină cu ponderi ale populației catolice …
 … peste 90%: …………………………………………………………………………………………………..
 … între 80 și 90%: ……………………………………………………………………………………………..
b. explicați faptul că religia catolică este dominantă în America Latină;
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
c. precizați două state din Africa în care ponderea populației catolice este cuprinsă între 50 și 70%;
1 Taoismul și confucianismul fac parte din religiile tradiționale chineze și dețin peste 6% din populația mondială.
2 Animismul este o formă primitivă de religie care constă în credința în spirite și în existența unor duhuri ale obiectelor, ale plantelor, ale vietăților
etc. (https://dexonline.ro/definitie/animism). Este mai frecvent în cadrul populațiilor autohtone din Africa, America, nordul Asiei și Australia.
3 I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Credincioșii catolici din Europa – repartiția teritorială, Vestitorul, anul XIX, nr. 12 (212), Oradea, 2011, p. 16.
21
…………………………………………………………………………………………………………………...
d. explicați ponderea redusă a populației catolice din Australia.
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
Repartiția populației catolice (%) pe harta politică a lumii (I) și pe continente (II)1
 Islamismul este concentrat în Orientul Apropiat și Mijlociu, în Asia Centrală, în nordul și

estul Africii, în Arhipelagul Indonezian etc. Cuprinde două mari grupuri: sunnit (majoritar) și șiit
(dominant în regiunea Podișului Iranian, cu centrul religios la Qom, în Iran).
 Religia budistă, originară din India, este predominantă în China și în Peninsula Indochina.
C. Structura etnolingvistică
 „Etnia (din grecescul etnos) reprezintă un grup uman aflat în diverse stadii de formare: de la trib
până la popor și națiune. Membrii unei etnii au în comun limba, tradițiile, religia, aspirațiile. O
etnie stă la baza formării unei națiuni, dar există cazuri când o națiune s-a format prin unirea mai
multor etnii (de exemplu, Elveția, unde coabitează patru etnii diferite – germani, francezi, italieni,
reto-romani). […] În prezent, națiunile sunt organizate în state independente. Unele grupuri etnice:
țiganii, kurzii, laponii ș.a. nu au teritoriul lor propriu-zis și se constituie în minorități etnice ale
statelor.”2
 Limba reprezintă unul dintre elementele Ponderea principalelor familii lingvistice
definitorii ale etnicității. Pe Terra se vorbesc
peste 3.000 de limbi și peste 6.000 de dialecte.
Aceste limbi și dialecte sunt grupate în mai
multe familii lingvistice.
 Sarcini de lucru:
a. observă pe diagrama alăturată („Ponderea
principalelor familii lingvistice”) și numește
principalele cinci familii lingvistice și ponderile pe
care le dețin.
1 I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Repartiția geografică a populației catolice la sfârșitul secolului al XX-lea și la începutul secolului al XXI-lea, Studii
Slătinene, anul VI, vol. XI, nr. 2/2012, Edit. Hoffman, Slatina, 2012, p. 199.
22
b. analizează diagrama alăturată („Cele mai Cele mai vorbite limbi de pe glob
vorbite limbi de pe glob”) și scrie numele
limbilor cu peste 200 milioane de vorbitori;
…………………………………………...
…………………………………………...
…………………………………………...
…………………………………………...
…………………………………………...
c. explică faptul că deși Marea Britanie
numără doar 64 mil. loc., Spania, doar
47 mil. loc. și Portugalia, doar 11 mil. loc.,
engleza este vorbită de cca 510 mil.
persoane, spaniola, de 390 mil. persoane,
și portugheza, de 190 mil. persoane;
d. pe baza cunoștințelor acumulate până în prezent, scrie regiunile geografice în care se vorbește limba arabă
(250 mil. vorbitori);
……………………………………….……………………………………….………………………………….
e. scrie regiunea geografică în care se vorbește limba bengali (210 mil. vorbitori);
……………………………………….……………………………………….………………………………….
f. scrie țările în care limba română are statutul de limbă oficială.
……………………………………….……………………………………….………………………………….
Familia lingvistică indo-europeană, cea mai numeroasă și mai răspândită, cuprinde limbile
germanice, romanice, slavo-baltice, indo-iraniene ș.a.
 Activitate în perechi. Făcând apel la cunoștințele acumulate până în prezent, scrieți în tabelul de mai jos:
 cinci limbi romanice:
 cinci limbi germanice:
 cinci limbi slave:
D. Structura pe grupe de vârstă și sexe

Structura pe grupe de vârstă este influențată de mișcarea naturală a populației și oferă indicii
asupra dinamicii locuitorilor și asupra viabilității în timp a unor populații.
Populația este distribuită în trei grupe de vârstă: tânără (0˗20 ani), adultă (20˗60 ani) și
vârstnică (peste 60 ani)1. Când într-un stat grupa de vârstă sub 20 de ani deține peste 35% din
totalul populației, rezultă că populația sa este tânără, iar când ponderea tinerilor scade sub 30%,
apare fenomenul de îmbătrânire.
Cel mai „tânăr” continent este Africa (cca 44% din totalul populației are vârsta sub 20 de ani),
iar cel mai „îmbătrânit”, Europa (cca 21% sub 20 de ani).
În prezent, pe Terra se constată o ușoară predominare a populației feminine.
 Cum explici această situație?
La nivel mondial, în rândul populației tinere se înregistrează o ușoară predominare a sexului
masculin (cu cca 5%). La populația adultă, proporția pe sexe este aproximativ egală, iar la cea vârstnică,
predomină sexul feminin.
În țările dezvoltate, raportul este de cca 48,5% bărbați și 51,5% femei, iar în țările în dezvoltare,
de cca 50,5% bărbați și 49,5% femei.
 Cum explici ponderea mai mare a femeilor în țările dezvoltate și ponderea mai mare a
bărbaților în țările în dezvoltare?
1 În unele lucrări, populația tânără este cuprinsă între 0 și 15 ani, populația adultă, între 15 și 65 ani, și populația vârstnică, peste 65 ani.
23
Pentru evidențierea repartiției populației pe grupe de vârstă și sexe se utilizează piramida vârstelor1.
Tipuri de piramidă a grupelor de vârstă
 Stabiliți ce procese demografice
indică piramidele alăturate.
a. ……………………………………..
b. …………………………………......
c. ……………………………………..
 Activitate în perechi. Analizați diagrama de mai jos și scrieți:

a. tendința de evoluție a populației; România – piramida vârstelor (2011)
………………………………………
b. sexul (masculin sau feminin) cu cea
mai mare pondere în cadrul populației
tinere;
………………………………………
c. sexul (masculin sau feminin) cu cea
mai mare pondere în cadrul populației
vârstnice;
………………………………………
d. factorul care a determinat decalajul numeric mare între populația cu vârsta de 40-44 ani și populația cu vârsta
de 45˗49 ani.
…………………………………………………………………………………………………………………...
 Vârsta mediană este un indicator al îmbătrânirii sau întineririi demografice, care împarte
populația în două grupe egale: tânără și vârstnică. La nivel mondial, vârsta mediană este 28,5
ani, iar pe continente valoarea sa este destul de diferită: cca 40 ani în Europa, 36,5 ani în America de
Nord, 32,5 ani în Australia și Oceania, 27,5 ani în Asia, 27 ani în America de Sud și 19,5 ani în Africa.
 Explicați diferența mare dintre vârsta mediană din Africa și vârsta mediană din Europa.
E. Structura socioeconomică
Populația activă ocupată își desfășoară activitățile în sectoarele: primar (agricultură,
silvicultură, vânătoare, pescuit), secundar (industrie, construcții) și terțiar (transporturi,
comerț, turism, administrație, educație, sănătate, justiție etc.).
Ponderea populației ocupate în sectoarele de activitate, pe țări
 Activitate în perechi. Analizați
tabelul alăturat, stabiliți și scrieți: Țara Sectorul Sectorul Sectorul
primar (%) secundar (%) terțiar (%)
a. categoriile de state, după gradul de Africa de Sud 3,5 31,5 65,0
dezvoltare, în care au ponderi mari Albania 29,0 19,0 52,0
sectoarele primar și secundar; Algeria 9,0 59,5 31,5
……………………………………… Australia 3,5 26,0 70,5
……………………………………… Bangladesh 26,0 25,0 49,0
……………………………………… Bolivia 15,0 33,5 51,5
b. categoriile de state, după gradul de China 16,5 50,0 33,5
dezvoltare, în care au ponderi mari Malawi 37,0 17,5 45,5
sectoarele terțiar și secundar; Marea Britanie 1,5 28,0 70,5
……………………………………… Norvegia 2,0 43,0 55,0
Noua Zeelandă 40,0 17,0 43,0
………………………………………
România 31,5 31,0 37,5
………………………………………
S.U.A. 1,5 24,5 74,0
1Piramida vârstelor este o diagramă complexă utilizată pentru reprezentarea grafică a datelor statistice care indică distribuția populației pe sexe, pe
vârste ori pe grupe de vârstă. Scheletul piramidei este constituit din două scări: una orizontală și alta verticală, ultima fiind compusă din două
paralele (I. Mărculeț, Transpunerea datelor statistice în diagrame, Momente matematice, Nr. 3˗4, București, 2014, p. 24).
24
În general, în țările dezvoltate sub 10% din populația activă lucrează în sectorul primar și peste
50-60%, în cel terțiar. În țările sărace și în dezvoltare predomină populația ocupată în sectoarele
primar și secundar.
F. Structura pe tipuri de medii de habitat

Populația este grupată în așezări rurale și urbane. Ca urmare, există două tipuri de medii de
habitat: rural și urban. În prezent, se apreciază faptul că ponderea populației rurale este
aproximativ egală cu cea a populației urbane, însă cu mari diferențieri teritoriale. În general, în
statele dezvoltate populația urbană depășește 75%, în timp ce coboară la 40˗50% în statele în
dezvoltare și chiar la sub 20% în statele sărace.
 Completează coloanele „Continent” din tabelul de mai jos.
Grade de urbanizare1
State cu grad ridicat de urbanizare State cu grad scăzut de urbanizare
Țară % Continent Țară % Continent
Monaco 100 Bhutan 9
Singapore 100 Burundi 10
Belgia 97 Uganda 12
Kuwait 96 Papua Noua Guinee 13
Uruguay 93 Nepal 15
Israel 92 Etiopia 16
Australia 92 Malawi 16
Qatar 92 Lesotho 18
Luxemburg 91,9 Rwanda 18
Malta 91,7 Burkina Faso 18
 Pe baza informațiilor din tabel, numiți continentul cu cel mai scăzut grad de urbanizare.
Cum explicați această situație?
 Folosește diferite surse de informare și caracterizează structura demografică a localității în care se află
școala în care înveți.
Populația, protecția mediului înconjurător și

dezvoltarea durabilă
Explozia demografică și dezvoltarea socio-economică fără precedent2 au generat dezechilibre
majore în funcționarea unor componente fizice ale mediului natural și epuizarea unor resurse.
Ignorarea efectelor negative ale activității antropice asupra mediului a determinat apariția sau
intensificarea unor procese și fenomene care afectează viața oamenilor, între care se evidențiază:
 creșterea efectului de seră;
 reducerea stratului de ozon;
 producerea ploilor acide;
 intensificarea despăduririlor;
 reducerea biodiversității;
 amplificarea deșertificării;
 schimbările climatice globale.
1 Valori procentuale preluate din: S. Neguț, M. Ielenicz, Gabriela Apostol, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, București, 2015, p. 32.
2 Cu toată această dezvoltare, sute de milioane de oameni nu beneficiază de asistență medicală și sunt condamnați la înfometare permanentă.
25
 Activitate pe grupe. Stabiliți și scrieți consecințele …
Grupa 1: … efectului de seră. Grupa 2: … reducerii stratului de ozon.
Grupa 3: … ploilor acide. Grupa 4: … amplificării deșertificării.
 Activitate în perechi. Identificați și scrieți cinci consecințe ale încălzirii globale.

Consecințe ale încălzirii globale: 




 Pentru limitarea efectelor negative enumerate mai sus, în anul 1987 a fost definitivat
conceptul de dezvoltare durabilă.
 Activitate în perechi. Utilizând manualul școlar și rețeaua internet, identificați și două obiective ale
dezvoltării durabile.
 ……………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………….......
 ……………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………….......
„O componentă principală a dezvoltării durabile o constituie ecodezvoltarea: stabilirea
utilităților pe care trebuie să le dobândească un ecosistem, o regiune etc., în funcție de valorizarea
principalelor componente – folosințe agricole, industriale, rezidențiale etc., sau, din contră,
pădure, pășune ori altă formațiune naturală necesară păstrării echilibrului om-natură.”1
 Scrie patru măsuri destinate îmbunătățirii calității mediului din regiunea geografică în care locuiești.
1. ………………………………………………………………………………………………………………...
2. ………………………………………………………………………………………………………………...
3. ………………………………………………………………………………………………………………...
4. ………………………………………………………………………………………………………………...
II. Geografia așezărilor omenești

Habitatul uman: definiție și componente
 Stabiliți și scrieți ce reprezintă habitatul uman. .....................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Habitatul uman cuprinde totalitatea comunităților umane (sate și orașe), indiferent de mărimea
și de funcțiile pe care le îndeplinesc.2
După specificul și ponderea activităților economice și sociale, după mărimea demografică, după
conținutul fondului construit și nivelul de echipare socială și tehnică, habitatul uman cuprinde
două componente distincte: habitatul rural (satul) și habitatul urban (orașul).
a. Ce este habitatul rural.
 Habitatul rural ............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
1 S. Neguț, M. Ielenicz, Gabriela Apostol, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, București, 2015, p. 34.
2 M. Furdui, Caietul elevului. Geografie clasa a X-a, Edit. Techno Media, Sibiu, 2015, p. 44.
26
................................................................................................................................................................................................
b. Componentele habitatului rural. Habitat rural (sat)
 ……………………………….. sau …………… Legenda:
………………………………………………………. 1. moșie
2. gospodării
 …………………………….., …………..………
3. stradă, drum
………………………………………………………. 4. teren arabil
 …………………………….., …………..……… 5. livadă, viță-de-
………………………………………………………. vie
………………………………………………………. 6. pășune, fâneață
7. pădure
 Observă schița alăturată precizează
tipurile de terenuri din cadrul moșiei.
a. Ce este habitatul urban.
 Habitatul urban ..........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
b. Componentele habitatului urban.
 ……………………………… sau …………… …………………………………………………………………………………….
 ……………………………… sau …………..……… ……………………………………………………………………………...
 ………………………………, …………..……… …………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
 Precizează dotările edilitare din localitatea în care se află școala în care înveți.
Urbanizarea, dinamica urbană și explozia urbană

Urbanizarea reprezintă un „proces de dezvoltare intensă a orașelor existente, de creștere în
ritm accelerat a numărului orașelor și a populației urbane”1. Este considerată un proces social-
economic specific dezvoltării contemporane și semnifică schimbările calitative care au survenit în
spațiu și în structura populației.
În prezent, localitățile urbane Numărul minim de locuitori pentru o localitate considerată urbană 2
sunt definite după: Numărul de locuitori Țara
a. numărul de locuitori; pe așezare
b. criteriile administrative impuse de 100 Uganda
fiecare țară. 200 Norvegia, Suedia, Danemarca
 Observă tabelul alăturat și 1.000 Belgia, Franța
explicați diferența mare între state 2.000 S.U.A., Țările de Jos
privind numărul minim de locuitori 2.500 India, Austria
pentru o așezare considerată urbană. 5.000 Senegal
10.000 Italia, Grecia
Urbanizarea teritoriului este un
20.000 Nigeria
fenomen socioeconomic ce se
exprimă prin: 30.000 Japonia
a. valori cantitative (numărul orașelor, ponderea populației urbane, frecvența unităților
economico-productive ș.a.);
b. valori calitative (echiparea tehnico-edilitară complexă, dotările sociale, dotările culturale,
dotările sanitare, serviciile diversificate, densitatea ridicată a construcțiilor).
Dinamica urbană
 Definiți dinamica urbană. ..........................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
27
................................................................................................................................................ ................................................
 Analizează graficul alăturat și scrie proporția populației
Evoluția proporției populației urbane
urbane pentru anii:
 1800:………..…….%;
 1900:………..…….%;
 1980:………..…….%;
 2000:………..…….%;
 2010:………..…….%.
Evoluția spectaculoasă a populației urbane a fost
numită explozie urbană.
 Activitate în perechi. Utilizând manualul școlar și
informațiile de pe internet, scrieți factorii care au determinat
explozia urbană.
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………...
În prezent, explozia urbană este mai accentuată în țările în curs de dezvoltare din America Latină,
Africa și Asia, în care, la periferia unor mari orașe, s-au format cartiere ale săracilor (bidonvilles,
favelas, shanty-towns).
 Cu ajutorul rețelei internet, descrie viața locuitorilor din cartierele favelas.
Funcțiile și structura funcțională a așezărilor omenești

„Funcțiile unei așezări reflectă acele activități umane care, prin importanța lor, depășesc
cerințele locale, unele având importanță națională sau chiar internațională. Ele determină mărimea
și specificul dezvoltării centrelor urbane sau rurale.
Funcțiile așezărilor exprimă activitățile care le justifică existența și dezvoltarea. De cele mai
multe ori rezultatele activităților se manifestă și în afara acestora.”1
A. Funcțiile așezărilor rurale

 Criteriile2 de bază în stabilirea funcțiilor așezărilor rurale sunt:
 poziția geografică a așezărilor rurale;
 structura socioprofesională a populației active;
 valoarea producției;
 volumul fluxurilor de navetiști.
Funcția specifică așezărilor rurale este cea agricolă. Însă, la rândul ei, înregistrează o mare
diversitate, datorită preponderenței unei activități agricole. Ca urmare, se disting sate
preponderent agricole, cu profil:  cerealier,  legumicol,  pomiviticol,  de creștere a animalelor,
 agricol, cu industrie mică și meșteșugărească și  agricol, cu rol de cazare a forței de muncă.
 Stabiliți regiunile geografice în care s-au dezvoltat satele cu profil:
 cerealier: .............................................................................................................................................................
2 După: Ge. Erdeli, Gh. Vlăsceanu, Cătălina Șerban, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică, București, 2005, p. 78.
28
...............................................................................................................................................................................
 legumicol: ...........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 pomiviticol: .........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 de creștere a animalelor: ....................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 agricol, cu industrie mică și meșteșugărească: ..................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 agricol, cu rol de cazare a forței de muncă: .........................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Există, însă, și sate care au cu precădere alte funcții sau tind spre funcții multiple (în care
activitățile agricole și neagricole dețin ponderi aproximativ egale):  forestiere (agroforestiere),
 piscicole (agropiscicole),  miniere (agroindustriale1) și  turistice (agroturistice):
B. Funcțiile așezărilor urbane

Spre deosebire de sate, așezările urbane au preponderent funcții neagricole.
Inițial, așezările urbane au avut funcții de apărare și meșteșugărești. Mai târziu, odată cu
avansul economic au apărut orașele cu funcții miniere (Cardiff în Marea Britanie, Essen în
Germania), metalurgice (Derby în Marea Britanie, Magnitogorsk în Federația Rusă, Wuhan în
China), comerciale (Damasc în Siria, Leipzig în Germania) și comercial-portuare (Rotterdam
în Țările de Jos, New York în S.U.A., Cape Town în Africa de Sud, Rio de Janeiro în Brazilia).
 Pe baza informațiilor acumulate în anii școlari anteriori, scrieți funcțiile inițiale ale orașelor:
 Alexandria (România) = ………………………  Reșița = ………………………
 Călărași = ………………………  Slobozia = ………………………
 Criteriile2 care stau la baza stabilirii funcțiilor așezărilor urbane sunt:
 valoarea producției și ponderea în venitul orașului;
 numărul de locuitori ocupați în diferite activități economice.
După activitățile de bază ale locuitorilor, orașele se clasifică în:  orașe specializate
(industriale, de servicii – cu funcții de transport, turistice, financiar-bancare etc. –, culturale –
universitare, muzeu, ale festivalurilor și congreselor –, agroindustriale / agricole și cu funcții
politico-administrative) și  orașe cu funcții multiple (complexe).
 Cu ajutorul textului din document (pag. 30), alege răspunsul corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos.
1. Brasília are funcție:
a. industrială b. politico-administrativă c. portuară d. universitară
2. Orașul cu funcție complexă se numește:
a. Abuja b. Cambridge c. Innsbruck d. Osaka
3. Kiruna face parte din categoria orașelor:
a. agroindustriale b. financiar-bancare c. industriale b. universitare
4. Orașul cu funcție predominant portuară se numește:
a. Cannes b. Hunedoara c. La Guaira d. Nur-Sultan
5. Sunt considerate orașe-muzeu:
a. Atena și Katowice b. Paris și Veneția c. Singapore și Veneția d. Valparaiso și Mecca
6. Funcția orașului Zürich este asemănătoare cu funcția orașului:
a. Bruxelles b. Cluj-Napoca c. Hong Kong d. Uppsala
7. Nu se înscrie în categoria celor cu funcții complexe, orașul:
a. București b. Mecca c. Tokyo d. Washington
1 Cu industrie extractivă.
29
 Document
 În orașele specializate predomină populația ocupată într-un anumit sector de activitate.
Acestea pot fi orașe cu funcții:
 industriale, în care ponderea populației active în industrie este majoritară. Orașele din această
categorie pot fi specializate într-o anumită ramură industrială – siderurgie, construcții de mașini,
industrie chimică etc. – sau în mai multe (complexe). Astfel de orașe sunt: Hunedoara, Pittsburg,
Detroit, Kiruna, Katowice, Tubarão, Nagoya ș.a.
 de servicii, care pot fi la rândul lor specializate:
 orașe cu funcții de transport: nodurile de cale ferată și rutiere (Apia, Alice Spring, Făurei,
Teiuș) și orașele-port (Singapore, Port Suez, Valparaiso, Pireu, La Guaira);
 orașe turistice: Chamonix, Cannes, Innsbruck, Mecca, Miami, Sinaia;
 orașe financiar-bancare: Zürich, Frankfurt am Main, Hong Kong.
 orașe culturale:
 orașe universitare: Oxford, Cambridge, Heidelberg, Uppsala, Salamanca, Princeton;
 orașe-muzeu: Veneția, Atena, Paris;
 orașe ale festivalurilor și congreselor: Salzburg, San Remo, Bruxelles.
 orașe agroindustriale (agricole), mai numeroase în fostele țări socialiste și în țările în
dezvoltare.
 orașe cu funcții politico-administrative / administrative, unele construite pentru a
îndeplini funcția de capitală: Washington, Brasília, Nur-Sultan, Abuja, Yamoussoukro.
 Orașele cu funcții multiple (sau complexe) sunt majoritatea centrelor urbane mari: Berlin,
Cairo, Jakarta, Calcutta, Istanbul, Johannesburg, Beijing, Shanghai, Tokyo, Osaka, Los Angeles,
Kiev, București, Iași, Cluj-Napoca ș.a.
Forme de aglomerare umană

A. Forme de aglomerare rurală
În categoria formelor de aglomerare rurală se deosebesc: forme primare premergătoare așezărilor rurale
(forme simple) și forme superioare.
 Formele primare premergătoare așezărilor rurale (formele simple) sunt reprezentate de locuințele
izolate sau de grupările de locuințe, determinate de situațiile economice specifice unor regiuni geografice.
Din această categorie fac parte: conacul, bordeiul, odaia, stâna, coliba, ferma și crângul.1
 Îndrumați de profesorul de la clasă, stabiliți și scrieți caracteristicile următoarelor forme primare
premergătoare așezărilor rurale:
1. Conacul …………..………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
2. Bordeiul …………..………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
3. Stâna …………..…………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
4. Ferma …………..………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
1N. Ilinca, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Petrion, București, f. a., p. 67; Ge. Erdeli, Gh. Vlăsceanu, Cătălina Șerban, Geografie. Manual
pentru clasa a X-a, Edit. Economică, București, 2005, p. 59.
30
5. Crângurile sunt situate, în general, în Crâng
regiunile montane.
Legenda:
 Activitate în perechi. Analizați schița alăturată și 1. gospodărie
scrieți caracteristicile unui crâng. 2. potecă
…………………………………………………………. 3. pășune, fâneață
…………………………………………………………. 4. teren arabil
…………………………………………………………. 5. pădure
………………………………………………………….
………………………………………………………….
………………………………………………………….
 Formele superioare de aglomerare rurală sunt:
1. Cătunul este compus dintr-un număr redus de gospodării permanente, care reprezintă o
parte mai izolată a unui sat. Majoritatea cătunelor au evoluat prin roire și păstrează frecvent
denumirile așezărilor de origine. În decursul timpului, prin extindere pot deveni sate noi.
2. Satul se caracterizează prin: numărul mai mare de locuitori, gospodării individuale,
morfologie și funcție economică.
În România, satele au fost grupate administrativ în comune.
 Explicați de ce satele din România au fost grupate administrativ în comune.
B. Forme de aglomerare urbană

Explozia urbană, produsă începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, a determinat
extinderea spațială a orașelor și a creat diferite forme de organizare spațială: orașul propriu-zis,
aglomerația urbană, microregiunea urbană, conurbația, metropola, megalopolisul
ș.a.
1. Orașul propriu-zis reprezintă forma elementară de concentrare urbană. Are limitele bine
precizate, din această categorie făcând parte, în general, orașele mici și mijlocii.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului școlar, stabiliți și scrieți prin ce se evidențiază aglomerația
urbană, microregiunea urbană și conurbația.
2. Aglomerația urbană …………..……………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
3. Microregiunea urbană …………..………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
Microregiunile urbane pot avea profil industrial (în Depresiunea Petroșani), turistic (Chamonix-
Mont Blanc în Munții Alpi – Franța, Valea Prahovei), complex (Gliwice-Katowice în Polonia,
Mumbay-Nashik în India) etc.
4. Conurbația …………..……………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
Conurbațiile au apărut în regiunile cu importante zăcăminte minerale și în cele cu un anumit
specific industrial (Osaka-Kobe în Japonia, Leeds-Bradford în Marea Britanie, Calcutta-Howrah în
India ș.a.).
5. Metropola este un oraș cu peste un milion de locuitori, de mari dimensiuni și foarte dezvoltat
economic, administrativ și cultural. Atunci când dobândesc o mare extindere teritorială, formează arii
metropolitane.
31
Majoritatea metropolelor au statut de capitală regională sau națională (București, Atena, Paris,
Moscova, Beijing ș.a.).
6. Megalopolisul reprezintă cel mai mare organism urban (arie urbanizată
supradimensională). S-a format prin unirea teritorială a mai multor aglomerații urbane, conurbații
și metropole. Reprezentative sunt megalopolisurile: Boswash, Tokaido, brazilian, al
Marilor Lacuri și de pe coasta Pacificului.
 Alte forme de organizare urbană sunt: suburbanizarea, gruparea urbană și
interurbația.
 „Suburbanizarea este un proces de urbanizare a spațiului rural, «o revărsare» a orașului
în afara propriilor lui limite. Acest fenomen este rezultatul crizei de spațiu și creșterii prețului
terenului în marile orașe (ex., cazul zonei suburbane a municipiului Cluj-Napoca, care s-a extins
asupra satelor limitrofe Florești, Baciu, Apahida […]. Cu timpul, prin fuziunea celor șase localități
cu orașul, va rezulta un spațiu urban continuu ce se va extinde în mod legic asupra așezărilor rurale
situate la distanțe mai mari, acestea din urmă devenind teritorii suburbane.”1
 „Gruparea urbană reprezintă sistemul teritorial format dintr-un număr variabil de orașe
apărute independent, situate la distanțe reduse unul față de celălalt și cu relații relativ intense între
ele, de exemplu gruparea urbană Galați-Brăila.”
 „Interurbația este un sistem urban bazat pe existența în teritoriu a unor orașe de mărime
variabilă și cu funcții diferite. Frecvent se realizează când apare un oraș nou alături de unul vechi,
cu care în timp se unește: Delhi și New Delhi, Cracovia și Nowa Huta.
De regulă, orașul nou este rezultatul unor activități industriale, depinzând însă de rețeaua
comercială a orașului vechi, care, la rândul lui, contribuie la satisfacerea necesarului de forță de
muncă a industriei orașului nou-apărut.”2
Metropole și megalopolisuri
A. Metropolele
Pe lângă numărul mare de locuitori (peste un milion) și extinderea spațială, metropolele se
evidențiază prin funcțiile complexe, fiind, în egală măsură, importante centre economico-
financiare, politico-administrative și culturale. În anul 1800 exista o singură metropolă (Beijing),
în 1900, 21 de metropole, în 1950, 76 de metropole, în 1980, 234 de metropole și în 2000, puțin
peste 300 de metropole3.
 Activitate în perechi. Observați „Harta metropolelor cu peste 10 milioane de locuitori” (pag. 33) și
completați în tabel de mai jos numele metropolelor marcate cu numere și țările în care se găsesc.
Nr. METROPOLĂ ȚARA Nr. METROPOLĂ ȚARA
1. 10.
2. 11.
3. 12.
4. 13.
5. 14.
6. 15.
7. 16.
8. 17.
9. 18.
19. 23.
20. 24.
21. 25.
22. 26.
1 V. Surd, V. Zotic, H. Popa-Bota, Nicoleta Erchedi, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 2005, p. 94.
3 I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 2004, p. 42.
32
Harta metropolelor cu peste 10 milioane de locuitori1
B. Megalopolisuri
 Cu ajutorul textului din document (pag. 34), rezolvă următoarele sarcini:
a. alege răspunsul corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos;
1. Resursele naturale din Munții Appalachi au reprezentat un factor în dezvoltarea megalopolisului:
a. Boswash b. brazilian c. de pe coasta Pacificului d. Tokaido
2. S-a dezvoltat pe baza exploatării diamantelor și cultivării arborelui de cafea, megalopolisul:
a. Boswash b. brazilian c. Marilor Lacuri d. de pe coasta Pacificului
3. Aparține megalopolisului Tokaido, orașul:
a. Baltimore b. Detroit c. Seattle d. Suzuka
4. Zona urbanizată San-San este cuprinsă în cadrul megalopolisului:
a. brazilian b. Marilor Lacuri c. de pe coasta Pacificului d. Tokaido
5. Cursul fluviului Sfântul Laurențiu este o axă navigabilă în megalopolisul:
a. Boswash c. Marilor Lacuri c. de pe coasta Pacificului d. Tokaido
6. Ocupă țărmul sud-estic al Insulei Honshu, megalopolisul:
a. brazilian b. Marilor Lacuri c. de pe coasta Pacificului d. Tokaido
b. stabilește dacă afirmațiile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (B).
1. Megalopolisul Marilor Lacuri ocupă un spațiu din S.U.A. și Canada. ___________
2. Nova Iguaçu și Santos sunt orașe mai mici în cadrul megalopolisului brazilian. ___________
3. Orașele Los Angeles și Sam Diego sunt situate pe coasta Oceanului Atlantic. ___________
4. Toronto, Ottawa și Montreal sun orașe Canadiene în cadrul zonei urbanizate San-San. ___________
5. Regiunea industrială Keihin cuprinde conurbația Osaka-Kobe. ___________
6. Cele mai numeroase megalopolisuri sunt situate în America Latină. ___________
7. Megalopolisul Tokaido are deschidere spre Oceanul Indian. ___________
8. Megalopolisul brazilian are forma generală de triunghi, cu vârful spre litoral. ___________
9. Conurbațiile din alcătuirea megalopolisului Tokaido sunt: Tokyo, Nagoya și Osaka-Kobe). ___________
10. Orașe importante în compunerea megalopolisului Boswash sunt: New York și Los Angeles. ___________
1 După: O. Mândruț, Atlas Geografic Școlar, Edit. Corint, 2008, cu completări.
33
 Document
 Boswash este cel mai întins megalopolis (cca 140.000 km 2) și numără aproximativ 40
milioane de locuitori (1/8 din populația S.U.A.).
Este situat în nord-estul S.U.A., de-a lungul țărmului Oceanului Atlantic, pe cca 1.000 km
lungime.
Cele mai importante (cinci) orașe (metropole) care intră în compunerea sa sunt: Boston, New
York, Philadelphia, Baltimore și Washington.
La dezvoltarea megalopolisului Boswash au contribuit: țărmul propice amenajărilor portuare;
poziția geografică avantajoasă, ce permite intense legături cu Europa și cu interiorul statului;
imigrația masivă, care a determinat creșterea rapidă a populației; resursele naturale din Munții
Appalachi (cărbuni, minereuri etc.).
 Megalopolisul Tokaido este situat în lungul țărmului sud-estic al Insulei Honshu
(Japonia) și se întinde pe o axă lungă de cca 700 km. S-a format prin unirea a trei conurbații
(Tokyo, Nagoya și Osaka-Kobe), ocupă o suprafață de 70.000 km2 și concentrează peste 60
milioane de locuitori. Înglobează șapte metropole (Tokyo, Kawasaki, Yokohama, Nagoya, Osaka,
Kyoto și Kobe) și numeroase orașe mai mici (Chiba, Hamamatsu, Suzuka ș.a.).
În cadrul său se evidențiază regiunea industrială Keihin (Tokyo, Kawasaki, Yokohama și Chiba),
în care funcționează cca 60% din companiile nipone și în care se realizează aproximativ 25% din
volumul producției industriale naționale.
 Megalopolisul brazilian numără peste 40 milioane de locuitori, fiind cel mai dinamic din
punct de vedere demografic și printre cele mai dinamice din punct de vedere economic (cel mai
mare nucleu de dezvoltare al Braziliei: cca 60% din producția industrială națională, 70% din forța
de muncă activă în industrie, peste 70% din consumul energetic al țării).
Cu forma generală de triunghi – cu baza spre litoral (peste 1.000 km) –, megalopolisul brazilian
s-a format prin concentrarea a trei metropole (São Paulo, Rio de Janeiro și Belo Horizonte) și a
unor orașe mai mici (Nova Iguaçu, Santos etc.).
Dezvoltarea megalopolisului a avut la bază: ariile depresionare și spațiile deschise la Oceanul
Atlantic; fluxul comercial maritim al orașului Rio de Janeiro; cultivarea trestiei de zahăr și a
arborelui de cafea în regiunea orașului São Paulo; resursele subsolului (minereu de fier, aur și
diamante) din regiunea orașului Belo Horizonte.
 Megalopolisul Marilor Lacuri este situat în zona de graniță dintre S.U.A. și Canada, de-
a lungul unei axe generale orientate ENE-VSV (peste 1.500 km lungime) – între Québec (Canada)
și Milwaukee (S.U.A.) – și numără peste 50 milioane de locuitori.
Cuprinde: zona urbanizată ChiPitts (cu metropolele Chicago, Detroit, Pittsburg, Cleveland și
Milwaukee), din S.U.A., și axa urbană a Canadei Toronto-Ottawa, cu orașele Toronto, Hamilton,
Ottawa, Montreal și Québec.
Premisa formării sale a constituit-o marile unități acvatice: Marile Lacuri și fluviul Sfântul
Laurențiu. Acestea au asigurat apa necesară populației și industriei și au oferit legături facile între
orașe.
 Megalopolisul de pe coasta Pacificului se întinde pe cca 700 km, între Golful Puget
Sound (la nord) și Golful San Diego (la sud), în S.U.A1.
Cuprinde: zona urbanizată San˗San (San Francisco˗San Diego); zona urbanizată din nord-
vestul țării (orașele Seattle și Portland).
În cadrul său se evidențiază metropolele Seattle, San Francisco, San Jose, Los Angeles și San
Diego, iar evoluția sa este remarcabilă.
 Conform unor opinii, alte megalopolisuri sunt: Middlands (Manchester˗Birmingham˗Leeds,
în Marea Britanie), Randstadt˗Holland (Utrecht˗Amsterdam˗Haga˗Rotterdam, în Țările de
Jos), Ruhr˗Rhin (Köln˗Dortmund˗Duisburg˗Essen˗Bochum, în Germania) și australian
(Melbourne˗Sydney˗Adelaide).
 Activitate în perechi. Pornind de la afirmația „singura metropolă și cea mai importantă așezare urbană din
România este orașul București”, realizați un pliant prin care să evidențiați acest aspect.
1 Conform unor opinii, include și regiunea metropolitană a orașului Tijuana, din Mexic.
34
Organizarea spațiului rural. Peisaje rurale
A. Spațiul rural
Spațiul rural este eterogen, el fiind o reflectare a funcției pe care o îndeplinește:
 rezidențială (prin vatra satului);
 de producție (în cadrul moșiei);
 de activități terțiare (administrativă, transporturi, comerț, învățământ etc.).
În cadrul habitatului rural se evidențiază două tipuri de spații:
 Vatra – gospodăriile, cu case și dependințe agricole, și rețeaua stradală – este foarte
diversificată ca formă, morfostructură și textură, în funcție de factorii naturali locali și de cei social-
economici.
 Formele vetrelor sunt foarte variate:
 alungite, reprezentate prin „sate-galerii” și sate ovale;
 poligonale regulate (triunghiulare, patrulatere, hexagonale ș.a.);
 poligonale neregulate (tentaculare, areolare etc.);
 După morfostructură, vetrele pot fi: adunate, compacte, răsfirate, risipite etc.
 Textura vetrelor (dispunerea străzilor în funcție de forma și evoluția perimetrului construit) este:
 neregulată (în satele vechi, cu dezvoltare haotică, cu străzi întortocheate);
 regulată (în satele mai noi, dezvoltate după un plan, cu străzi drepte ce se întretaie ca o rețea)1.
 Moșia, situată în afara vetrei, este valorificată în funcție de unitatea geografică (munte,
podiș, deal, câmpie) și de profilul economic (cerealier, pomiviticol, legumicol, zootehnic, silvic,
agroturistic, minier etc.).
 Activitate în perechi. Caracterizați satele de mai jos (A și B) în funcție de morfostructura și textura vetrelor.
A. Satul Pețelca (jud. Alba). B. Satul Piatra (jud. Teleorman).
A. Satul Pețelca (jud. Alba)2 B. Satul Piatra (jud. Teleorman)
B. Peisajele rurale
Peisajele rurale reprezintă teritoriile unde se practică agricultura (cultivarea plantelor și
creșterea animalelor). Se caracterizează printr-o concentrare mai scăzută a populației și printr-o
1 După: N. Ilinca, Geografia umană. Populația și așezările, Edit. CD Press, București, 2008, p. 297.
2 https://www.google.ro/maps/...
35
amenajare redusă. Se întind pe aproximativ 90% din suprafața uscatului și diferă în funcție de
transformările produse de om în mediul natural. 1
În unele lucrări sunt prezentate doar trei tipuri principale de peisaje rurale: naturale,
agricole și cu transformări complexe. Alți autori disting: sate risipite (la munte), sate
răsfirate (la deal și podiș) și sate adunate (la câmpie).2
 În Europa se evidențiază: satul-târg, satul-stup, satul linear, satul deșirat, satul cu izba etc.
 Îndrumați de profesorul de la clasă, scrieți caracteristicile satului-târg, satului-stup și satului cu izba și
regiunile geografice în care se găsesc.
a. satul-târg ……………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
b. satul-stup ……………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………...
c. satul cu izba …………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………...
 În Asia sunt sate denumite „ciflic”, sate cu iurta, sate compacte apărate de ziduri (în nordul
Chinei), sate-stup (în regiunile muntoase din interiorul continentului), sate pe piloni (în Peninsula
Indochina) etc.
 Îndrumați de profesorul de la clasă, scrieți caracteristicile satului „ciflic” și satului cu iurta și regiunile
geografice în care se găsesc.
a. satul „ciflic” …………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
b. satul cu iurta ………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………...
 În Africa sunt sate: tuk, nugas, de tip kraal, sub formă de potcoavă ș.a.
 Îndrumați de profesorul de la clasă, scrieți caracteristicile satului tuk, satului nugas și satului de tip kraal și
regiunile geografice în care se găsesc.
a. satul tuk ……………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………...
b. satul nugas ……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………...
c. satul de tip kraal ………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………...
 În America de Nord și în America de Sud sunt așezări rurale influențate de originea
imigranților. Se găsesc sate de tip spaniol, anglo-saxon, scandinav, german, olandez, francez,
chinezesc etc. În nordul Canadei, eschimoșii trăiesc în sate stabile, cu iglu, și în așezări temporare,
cu cium (cort).
 În Australia și Oceania sunt: ferme mari (în care locuiesc marii proprietari și arendașii),
ferme mici individuale și sate cu agricultori.
Organizarea spațiului urban. Planul orașului

A. Spațiul urban
Spațiul urban prezintă o mare varietate conferită de o serie de elemente – poziția geografică,
trecutul istoric, mărimea demografică, structura internă, regiunea de influență ș.a. – a căror
contribuție determină formarea unui spațiu unic3.
1 O. Mândruț, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Corint, București, f. a., p. 52.
2 Ge. Erdeli, Gh. Vlăsceanu, Cătălina Șerban, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică, București, 2005, p. 63˗64.
36
„Organizarea spațiului urban constituie totalitatea acțiunilor necesare pentru a crea un cadru
material, în care viața urbană să se desfășoare corespunzător cerințelor economico-sociale,
funcționale și estetice.”1
 Structura internă a spațiului urban. În cadrul orașelor se disting mai multe zone
funcționale:
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, completați spațiile libere și schițele de mai jos.
a) zona administrativă, culturală și de servicii (nucleul central) cuprinde: ……………..
………………………………………………………………………………………………………………….................... Această
parte administrativă este înscrisă în zona de locuit.
b) zona rezidențială (de locuit), compusă din: …………………………….........................................
……………………………………... Schițe ale poziționării zonelor industriale
……………………………………… Legenda:
Teritoriul zonei de locuit  – Zonă industrială  – zonă rezidențială
poate fi organizat în:
Zonă industrială situată în prelungirea Zone industriale situate în balanță
grupări de locuințe, teritoriului de locuit
microraioane, cartiere și
sectoare.
 Care tipuri de locuințe
predomină în orașul tău de
rezidență sau în cel în care Zone industriale situate în „bandă” Zone industriale situate în „alternanță”
înveți? Cum sunt organizate
locuințele?
c) zona industrială,
poziționată diferit în raport
cu teritoriul de locuit (zona
rezidențială). Se evidenția- Zonă industrială situate paralel cu Zonă industrială sub formă de pană
ză următoarele tipuri de teritoriul de locuit
dispuneri ale zonelor
industriale: situate în
prelungirea teritoriului de
locuit, situate în balanță,
situate în „bandă”, situate în
„alternanță”, situate paralel
cu teritoriul de locuit și sub formă de pană.
 Realizează, mai sus, schițele de poziționare ale zonelor industriale și explică avantajele și dezavantajele
acestora.
d) zona spațiilor verzi, compusă din: ……………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
e) zonele comerciale, care cuprind: ………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
f) zonele de transporturi, reprezentate de: ………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………....................................
B. Planul orașului
Planul orașului ...............................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Configurația planului este influențată de mediul natural, de elementele social-economice și
de factorii politici.
37
 Tipuri de planuri (tipuri morfostructurale):
 Planul radiar-concentric ………………… Plan radiar-concentric

…………………………………………………………………….
…………………………………………………………………….
…………………………………………………………………….
…………………………………………………………………….
…………………………………………………………………….
Reprezentative pentru planul radiar-
concentric sunt orașele: Moscova, Paris,
București, Milano ș.a.
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, realizați
schița unui plan radiar-concentric, în caseta alăturată.
 Planul rectangular ………………………….. Plan rectangular
…………………………………………………………………….
…………………………………………………………………….
…………………………………………………………………….
În trecut, acest tip de plan era caracteristic
orașelor romane, iar în prezent, cele mai
numeroase aparțin „Lumii Noi”.
Dintre orașele cu plan rectangular sunt de
evidențiat: New York, Montreal, Buenos Aires,
Torino, Barcelona, Cluj-Napoca, Drobeta-Turnu
Severin ș.a.
 Îndrumați de profesorul de la clasă, realizați schița unui plan rectangular, în caseta de mai sus.
 Planul polinuclear este specific orașelor care au mai multe nuclee bine individualizate. Aceste
nuclee au apărut odată cu orașul (Timișoara), prin specializarea unor părți ale orașului ca urmare a
unor situații istorice (Los Angeles, San Francisco), prin modernizarea unor orașe vechi (Hamburg,
Delhi, Praga, Berlin, Suceava) și prin aglutinarea sau unirea unor așezări urbane (Budapesta).
 Accesează link-ul https://www.google.com/maps/place/Suceava și descrie planul orașului
Suceava.
 Planul liniar (alungit sau oraș-stradă) ……………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………….................................
………………………………………………………………………………………………………………….................................
Exemple de orașe cu planuri liniare: Shanghai (orașul vechi), Kobe, Petroșani, Târgu Jiu, Turda,
Gherla, Câmpulung Moldovenesc ș.a.
 Accesează link-ul https://www.google.com/maps/place/Câmpulung+Moldovenesc și descrie
planul orașului Câmpulung Moldovenesc.
 Planul semicircular, în care se îmbină un element natural care favorizează o dezvoltare
liniară, cu evoluția teritorială a orașului, realizată radiar și concentric”1. Caracteristice pentru acest
tip de plan sunt orașele: Chicago, Bordeaux, Amsterdam, Anvers, Brăila ș.a.
 Accesează link-ul https://www.google.com/maps/place/Brăila și descrie planul orașului Brăila.

 Planul dezordonat (haotic), cu străzi înguste și întortocheate, care sfârșesc adesea într-o
fundătură, se regăsește în orașele vechi islamice din nordul Africii și Orientul Apropiat (orașele din
Cappadocia) și în orașele afectate de civilizația arabă (Sevilla).
38
Amenajarea locală și regională
„Amenajarea este un ansamblu de lucrări prin care elementele unui sistem sunt dispuse și
utilizate astfel încât să corespundă cât mai bine scopului pentru care a fost realizat.” 1
 Activitate în perechi. Citiți documentul de mai jos (pag. 39) și realizați sarcinile de lucru de mai jos:
a. identificați și scrieți măsurile potrivite amenajării spațiului rural;
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
b. identificați și scrieți măsurile potrivite amenajării spațiului urban.
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
 Document
Amenajarea teritoriului se face la nivel local, regional și național2.
A. Amenajarea locală se realizează pe baza unor studii de detaliu, acestea fiind necesare
asigurării unui cadru corect de dezvoltare într-o anumită regiune. Ea reprezintă un ansamblu de
lucrări executate în scopul echipării unui teritoriu, asanării, nivelării, defrișării, plantării etc. pentru
a-l face corespunzător unor destinații și funcții economice. În același timp, se are în vedere asigurarea
echilibrului biologic și crearea unor condiții corespunzătoare de muncă și viață prin prevenirea,
limitarea și combaterea unor fenomene naturale cu potențial distructiv (alunecări de teren, inundații,
avalanșe, incendii naturale ș.a.).
„Amenajarea locală se axează pe valorificarea componentelor naturale și sociale, detașându-le
pe cele cu rol determinant în structura spațiului de cele secundare și încercând să realizeze
integrarea dintre acestea”.3
B. „Amenajarea regională este un ansamblu de măsuri coordonate care se iau pentru
modelarea spațiului geografic, conform valențelor sale economice, sociale, specificului natural etc. la
nivelul unui teritoriu limitat sau pe întreg teritoriul țării. Se urmărește organizarea armonioasă a
spațiului geografic, valorificarea superioară a resurselor, zonarea producției agricole, echiparea cu
rețele de comunicație”4 și sesizarea și evitarea disparităților teritoriale, sub aspect economic și social-
cultural.
„Amenajarea regională se concentrează pe valorificarea relațiilor dintre așezările umane
componente, distingându-le pe cele cu rol de polarizare demografică și economică de cele cu
atracție locală.”5
 Identifică și scrie patru măsuri necesare amenajării optime a teritoriului în care locuiești.
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
39
I. Definește: 20 puncte
a. dinamica populației: _____________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
b. habitatul uman: _________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
1. Orașul situat pe două continente este marcat, pe hartă, cu numărul: a. 1; b. 2; c. 6; d. 10.
2. Metropola Dacca / Dhaka este marcată, pe hartă, cu numărul: a. 4; b. 7; c. 9; d. 11.
3. Metropola situată într-o țară de origine slavă este marcată, pe hartă, cu numărul: a. 1; b. 10; c. 11; d. 12.
4. Orașul inclus în megalopolisul Tokaido este marcat, pe hartă, cu numărul: a. 3; b. 4; c. 5; d. 6.
5. Orașul situat într-o țară preponderent catolică este marcat, pe hartă, cu numărul: a. 3; b. 6; c. 8; d. 10.
III. Completează spațiile libere din afirmațiile de mai jos cu răspunsurile corecte. 15 puncte
1. Teritoriul satului este alcătuit din ________________ și moșie.
2. Pigmeii aparțin rasei ________________.
3. Șiiții sunt parte a confesiunii ________________.
4. În anul 1964, populația lumii a atins ________________ miliarde de locuitori.
5. Așezările rurale în care predomină culturile agricole de porumb și grâu aparțin categoriei de sate cu profil ________________.
IV. Explică ce reprezintă mobilitatea naturală a populației și precizează patru factori (cauze) care o influențează. 20 puncte
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
V. Explică prin ce se deosebesc regiunile oicumene de cele anoicumene și precizează, pentru fiecare tip de regiune,
câte două exemple. 20 puncte
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
40
 GEOGRAFIE ECONOMICĂ
I. Geografia resurselor naturale

Resursele naturale – clasificare
 Stabiliți și scrieți ce sunt resursele naturale. .........................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
Noțiunea de rezerve se referă la „acea parte din totalul resurselor minerale și energetice,
măsurate sau estimate, care sunt economic utilizabile.” 1
Resursele naturale se clasifică după mai multe criterii:
A. După criteriul repartiției spațiale, pot fi: resurse extraatmosferice și ale
atmosferei, resurse ale litosferei, resurse ale hidrosferei și resurse ale biosferei.
 Identificați și scrieți câteva exemple de:
a. resurse extraatmosferice și ale atmosferei: .......................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
b. resurse ale litosferei: .........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
c. resurse ale hidrosferei: ......................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
d. resurse ale biosferei: .........................................................................................................................................
B. După criteriul modului de folosință, resursele naturale pot fi grupate în: resurse
energetice, resurse de materii prime industriale și resurse alimentare.
 Lucrați în perechi. Se dau următoarele resurse: azot, combustibili fosili, faună, lemn, minereuri feroase și
neferoase, radiație solară, roci de construcție, sare, maree, vânt și vegetație.
Stabiliți la care criteriu/criterii se încadrează resursele enumerate mai sus. Completați în tabelul de mai jos.
Resurse energetice Resurse de materii prime industriale Resurse alimentare
C. După criteriul durabilității exploatării și al posibilității de refacere, sunt: resurse

inepuizabile și resurse epuizabile (neregenerabile și regenerabile).
 Sub îndrumarea profesorului de la clasă, scrieți câteva categorii de resurse naturale care se încadrează în
clasificarea de mai jos.
a. resurse inepuizabile: ..........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
b. resurse epuizabile:
 neregenerabile: ....................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 regenerabile: ........................................................................................................................................................
Resursa naturală Durată exploatare Resursa naturală Durată exploatare
Petrol cca 35-40 ani Cărbuni peste 200 ani
Gaze naturale cca 60 ani Minereu de fier cca 250 ani
 Explicați consecințele epuizării petrolului și gazelor naturale.
41
Resursele extraatmosferice și ale atmosferei
A. Resursele extraatmosferice
Pământul primește o cantitate infimă din energia emisă de Soare, dar suficientă pentru
desfășurarea proceselor care au loc în partea exterioară a planetei. În funcție de latitudine și de
unele condiții locale (puritatea și nebulozitatea atmosferei), radiația solară globală este neuniform
răspândită.
 Amintește-ți și scrie valorile radiației solare globale în funcție de zonele de căldură.
 în zona caldă = ...................................................................
 în zonele temperate = ...................................................................
 în zonele reci = ...................................................................
Potențialul energetic solar atinge valori de: 1.800-2.200 kWh/m2/an, în regiunile tropicale
uscate; 1.100-1.800 kWh/m2/an, în zonele temperate; 750-1.100 kWh/m2/an, în zonele
subpolare1.
Valori ale potențialului energetic solar mai mari de 2.200 kWh/m 2/an se înregistrează în:
Sahara, Depresiunea Kalahari, sud-vestul Asiei, partea central-vestică a Australiei etc.
 Cum explicați situația de mai sus?
 Valorificarea energiei solare se realizează prin mai multe metode: bioconversie,
conversia energiei solare în energie termică și conversia energiei solare în energie electrică.
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliți și scrieți în ce constau aceste metode.
 Bioconversia
 Conversia energiei solare în energie termică
Încălzirea apei cu ajutorul panourilor solare este frecvent folosită în S.U.A., Israel, Australia,
Marea Britanie, Italia, Grecia, Asia Centrală etc.
 Urmărește filmul „Cum funcționează panourile de apă caldă” (link:
https://www.youtube.com/watch?v=wAaCMjHyvh8&ab_channel=1EnergyROMANIA).
 Conversia energiei solare în energie electrică
Mai mari producătoare de energie electrică (prin conversia energiei solare) sunt: S.U.A. (în
California), Mexic, Italia, Spania, Japonia, China, Australia etc.
 Urmărește filmul „Celulele fotovoltaice – principiul de funcționare” (link:
https://www.youtube.com/watch?v=VO62b1x6RwY&ab_channel=PetruCodreanu).
 Stabiliți și scrieți avantajele și dezavantajele utilizării radiației solare pentru producerea celor două tipuri
de energii: termică și electrică.
Avantaje: ................................................................................................................................................................
Dezavantaje: ...........................................................................................................................................................
B. Resursele atmosferei
Atmosfera reprezintă o inepuizabilă și indispensabilă resursă pentru viața de pe Terra. Ea
dispune de o sumă de resurse implicate în viața social-economică:
42
 resurse climatice = acei factori climatici care contribuie direct și favorabil la dezvoltarea
economică;
 resurse agroclimatice = lumina, umezeala, vântul etc.;
 resurse bioclimatice = cele care au în vedere scopuri terapeutice.1
 Resursele atmosferei pot fi clasificate și în raport cu modul de folosință: resurse energetice
(energia eoliană) și resurse de materii prime.
 Energia eoliană a fost folosită de om din cele mai vechi timpuri.
 Scrie două modalități de utilizare a energiei vântului în trecut.
...............................................................................................................................................................................
Pentru producerea energiei electrice, energia eoliană devine rentabilă în regiunile în care viteza
medie a vântului depășește 5 m/s și frecvența sa este foarte ridicată. Astfel de regiuni sunt:
țărmurile mărilor și oceanelor, ținuturile muntoase, unitățile de relief plane și foarte întinse și
arealele lipsite de vegetație (nord-vestul Europei, vestul Americii de Nord și Americii de Sud, nord-
vestul Africii etc.).
Între țările care valorifică energia eoliană pentru producerea energiei electrice se numără:
S.U.A., Federația Rusă, Țările de Jos, Danemarca, Spania, Franța, Canada și Japonia.
 Stabiliți și scrieți avantajele și dezavantajele utilizării energiei eoliene pentru producerea energiei.
Avantaje: ................................................................................................................................................................
Dezavantaje: ...........................................................................................................................................................
 Atmosfera este o sursă de materii prime, fapt devenit evident la sfârșitul secolului al XIX-
lea, când au fost lichefiate unele gaze atmosferice: în 1880 ˗ oxigenul și în 1888 ˗ azotul și
hidrogenul.
 Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliți și completați în tabelul de mai jos domeniile economice în
care sunt utilizate gazele din compoziția atmosferei.
Numele gazelor Utilizare
Oxigen
Azot
Dioxid de carbon
Heliu
Harta politică a lumii

 Marcați pe harta
alăturată, utilizând sim-
bolurile de la legendă:
 cinci state cu producții
mari de energie termică
obținută prin conversia
energiei solare;
 șapte state cu producții
ridicate de energie
electrică obținută prin
conversia radiației solare;
 opt state cu producții
mari de energie electrică
obținută prin valorificarea
energiei eoliene.
1
1 După: I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică și Pedagogică, București,
2004, p. 46.
43
Resursele litosferei
Litosfera dispune de resurse naturale foarte variate și reprezintă suportul solurilor,
biodiversității, oamenilor etc. Substanțele exploatate din litosferă se clasifică astfel: resurse
energetice, resurse de minereuri feroase și neferoase, resurse pentru industria
chimică (nemetalifere), roci de construcție și pietre prețioase și semiprețioase.
I. Resursele energetice cuprind: combustibilii fosili și combustibilii nucleari.
 Combustibilii fosili: petrolul (țițeiul), gazele naturale, cărbunii și șisturile bituminoase.
 Petrolul, provenit din descompunerea materiei organogene în condiții anaerobe, este
apreciat la cca 140 de miliarde tone.
Cele mai mari concentrări de țiței sunt zăcămintele din Orientul Mijlociu (Golful Persic),
Federația Rusă, America de Nord, nordul Africii, regiunea Golfului Guineei, nordul Americii de
Sud, Marea Nordului ș.a.
Între state, cele mai mari producătoare de .......... a. Arabia Saudită 1. Alberta
petrol sunt: Arabia Saudită, S.U.A., Federația .......... b. Canada 2. Ghawar
Rusă, China, Canada, Iran și Emiratele Arabe
.......... c. Irak 3. Kirkuk
Unite.
.......... d. Mexic 4. Laguna Maracaibo
 Cu ajutorul manualului școlar sau utilizând alte .......... e. Federația Rusă 5. Middle Continent
surse, realizează corespondența între state și
.......... f. S.U.A. 6. Peninsula Yukatan
zăcămintele de petrol.
.......... g. Venezuela 7. Volga-Ural
 Analizează „Harta resurselor energetice” de mai jos și scrie numele statelor cu rezerve mari de petrol din:
 Africa de Nord: ....................................................................................................................................................
 regiunea Golfului Persic: ....................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Harta resurselor energetice
 Gazele naturale (gaze de sondă/asociate și gaz metan) sunt estimate la peste 140.000 de
miliarde m3 și înregistrează rezerve mai mari în: Federația Rusă, Iran, S.U.A., Canada, Țările de
Jos, Marea Britanie, Algeria, Indonezia, Arabia Saudită, China, Kazahstan, România ș.a.
 Scrieți câteva modalități de utilizare a gazelor naturale.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
44
 Cărbunii, roci organogene, sunt evaluați la peste .......... a. Australia 1. Appalachi
10.000 miliarde tone. Se împart în: cărbuni superiori .......... b. China 2. Asansol
(antracit și huilă) și cărbuni inferiori (lignit, cărbune .......... c. India 3. Donbass
brun și turbă).
.......... d. Kazahstan 4. Fushun
Principalele țări producătoare sunt: China, India,
Federația Rusă, Australia, Brazilia, Africa de Sud. .......... e. Federația Rusă 5. Karaganda
.......... f. S.U.A. 6. Peciora
 Cu ajutorul manualului școlar sau utilizând alte surse,
realizează corespondența între state și bazinele carbonifere. .......... g. Ucraina 7. Sydney
 Analizează „Harta resurselor energetice” (pag. 44) și scrie numele statelor europene cu rezerve de cărbuni
superiori.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Șisturile bituminoase conțin kerogen. Cele mai mari rezerve se găsesc în: Australia (cu un
conținut de petrol de cca 30%), Canada, Thailanda, Myanmar, S.U.A. și Africa de Sud.
 Combustibilii nucleari: uraniul, toriul și plutoniul. Cel mai utilizat este uraniul, cu
rezerve estimate la cca 2 milioane tone.
 Analizează „Harta resurselor energetice” (pag. 44) de mai sus și scrie numele statelor cu rezerve mari de
uraniu.
...............................................................................................................................................................................
II. Resursele de minereuri feroase și neferoase (resurse metalurgice)

 Minereurile feroase:
 Minereul de fier, principala materie primă utilizată în siderurgie, prezintă rezerve mai mari
în: Federația Rusă, Ucraina, Kazahstan, Australia, Brazilia, Canada, China, India, Suedia, Africa de
Sud etc.
 Alte minereuri feroase sunt: manganul (în Africa de .......... a. Brazilia 1. Anshan
Sud, Federația Rusă, Gabon, Ucraina), nichelul (în Federația .......... b. China 2. Bihar
Rusă, Cuba, Noua Caledonie), cromul, wolframul, .......... c. India 3. Duluth
vanadiul, molibdenul ș.a. .......... d. Federația Rusă 4. Itabira
 Cu ajutorul manualului școlar sau utilizând alte surse, realizează .......... e. S.U.A. 5. Kiruna
corespondența între state și zăcămintele de minereu de fier. .......... f. Suedia 6. Kursk-Belgorod
Harta minereurilor feroase și neferoase
45
 Minereurile neferoase cuprind metale cu folosințe diferite: cuprul (în Chile, S.U.A., Canada,
Mexic, Peru ș.a.), bauxita – din care se produce aluminiul (în Australia, Guineea, Brazilia, India,
China), zincul (în Mexic, Republica Democrată Congo, Zambia), platina (Africa de Sud, Federația
Rusă, Canada) aurul, argintul etc.
 Extrage de pe „Harta minereurilor feroase și neferoase” (pag. 45) statele cu rezerve de aur și argint.
 aur: ............................................................................................................................. ........................................................
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
 argint: ............................................................................................................................. ....................................................
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
III. Resurse pentru industria chimică (nemetalifere)

Numele resursei Utilizare Statele cu rezerve mai mari
 Sare  în industria chimică și alimentară S.U.A., China, Federația Rusă, Canada,
India, Germania, Polonia, Franța,
România, Spania, Australia
 Săruri de potasiu  în industria îngrășămintelor chimice Federația Rusă, Germania, Canada,
S.U.A., Spania, China, Italia
 Fosfați naturali  în producerea acidului fosforic, guano: Chile, Peru, Namibia, Nauru
(guano și fosforite) îngrășămintelor chimice, fosforului fosforite: Maroc, Algeria, Tunisia,
Egipt, Arabia Saudită, Irak, Iran,
S.U.A., Federația Rusă
 Sulf  în industria îngrășămintelor chimice, la Federația Rusă, Canada, Polonia, Irak,
rafinarea petrolului, în siderurgie China, Arabia Saudită
Europa – harta rocilor de construcții
IV. Rocile utilizate ca materiale
de construcții cel mai frecvent folosite și
cu exploatări însemnate sunt:
 marmura, în: Italia, Grecia, Spania,
Federația Rusă, Portugalia, S.U.A.,
România, Norvegia etc.;
 granitul, în: Suedia, Finlanda,
Egipt, Federația Rusă, Canada, Marea
Britanie;
 bazaltul, în: India, Marea Britanie,
Franța;
 caolinul, în: China, Cehia, S.U.A.,
Germania, Marea Britanie, Japonia;
 Travertinul, în: Italia, România,
Spania, S.U.A., Cehia.
 Pe baza textului de mai sus, realizează

harta „Europa – harta rocilor de construcții”. 
Legenda: 1. marmură; 2. granit;
3. bazalt; 4. caolin; 5. travertin.
 Realizați corespondența () între tipurile de roci (A) și modul lor de utilizare (B).
A B
 nisip cuarțos fabricarea celulozei
 bazalt fabricarea sticlei
 caolin fabricarea țevilor și conductelor
 calcar fabricarea varului
fabricarea porțelanului
46
V. Pietrele prețioase și semiprețioase se folosesc la fabricarea bijuteriilor, exponatelor de
muzeu, ramelor pentru tablouri etc. Între acestea se evidențiază: diamantul, rubinul, smaraldul,
safirul, opalul, chihlimbarul ș.a.
Pietrele prețioase și semiprețioase se exploatează în țări precum: Africa de Sud, Australia,
Brazilia, Botswana, Angola, Columbia, Sri Lanka, India, Federația Rusă ș.a.
Resursele hidrosferei
Apa deține un volum apreciat la 1.380 miliarde km3. Cea mai mare parte (cca 97,3%) este cantonată
în Oceanul Planetar, restul (cca 2,7%) fiind ape continentale.
I. Oceanul Planetar. Cu un volum de apă de aproximativ 1.338 miliarde km 3, Oceanul
Planetar reprezintă un element de echilibru în cadrul mediului înconjurător: furnizor de oxigen,
factor climatic moderator, mediu de viață pentru cele mai multe viețuitoare de pe Terra ș.a.
 Scrie câteva activități desfășurate de om, determinate sau influențate de Oceanul Planetar.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Oceanul Planetar reprezintă un uriaș rezervor de resurse valorificate într-o măsură diferită,
printre care se numără:
1. Dinamica apelor oceanice (mareele, curenții oceanici și valurile) este utilizată pentru
producerea energiei electrice:
 energia mareelor cu amplitudini mari (între 5 și 12 m) este utilizată în Franța (Rance)1,
Marea Britanie (Severn), Argentina, Canada și Australia;
 energia curenților oceanici este valorificată într-o uzină din S.U.A. (Florida);
 energia valurilor este evaluată în centralele experimentale din Japonia, Marea Britanie și China.
 Urmărește filmul „Celulele fotovoltaice – principiul de funcționare” (link:
https://www.youtube.com/watch?v=7ebIi4MXafE).
 Scrie avantajele și dezavantajele utilizării dinamicii apelor oceanice pentru producerea energiei electrice.
Avantaje: ................................................................................................................................................................
Dezavantaje: ...........................................................................................................................................................
2. Materiile prime minerale:
 sarea (extrasă de: China, India, Mexic, Brazilia, Turcia, Egipt, Australia etc.);
 magneziul (de: S.U.A., Marea Britanie);
 bromul (de: Israel, Indonezia);
 nodulii polimetalici (concrețiuni minerale ce conțin cobalt, nichel, mangan, fier, cupru etc.).
3. Apa potabilă este obținută prin desalinizare de: Arabia Saudită (Al Jubal – cea mai mare
uzină de desalinizare), Qatar, Kuwait, Emiratele Arabe Unite, Libia, Malta, Singapore, Egipt ș.a.
 Stabilește și scrie de ce statele menționate mai sus au fost nevoite să-și construiască uzine pentru
desalinizarea apei marine.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
II. Apele continentale. Apa dulce (cca Resursele de apă dulce2
2,6% din totalul hidrosferei), utilizată în Categorie ape Volum (km3 )
alimentație și în diferite activități economice Apele râurilor și fluviilor 2.120
(agricultură, industrie etc.), este furnizată de: Apele stătătoare 91.000
apele curgătoare (râuri și fluvii), apele Apele subterane 23.416.500
stătătoare (lacuri), apele subterane (freatice și Ghețarii și zăpezile permanente 24.064.000
de adâncime), ghețari și zăpezi permanente. 1
1 Centrala Mareomotrică Rance (de 240 MW) este prima centrală de acest gen din lume. A fost construită între 1961 și 1966, în estuarul râului
Rance (la vărsarea în Golful St. Malo).

2 După: S. Neguț, Gabriela Apostol, M. Ielenicz, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 63.
47
 Apa – resursă pentru agricultură. Agricultura solicită cantități uriașe de apă dulce (cca
7.000 km3), aceasta fiind utilizată în irigații încă din Antichitate. Apa necesară celor mai mari
sisteme de irigații este asigurată de importante fluvii, precum: Huang He și Chiang Jiang (China),
Indus (Pakistan), Tigru și Eufrat (Câmpia Mesopotamiei), Amu Daria și Sâr Daria (Asia Centrală),
Nil (Egipt), Mississippi, Rio Grande și Columbia (S.U.A.), Dunărea (Europa Centrală), Niger
(Africa de Vest), Volga (Federația Rusă) ș.a.
 Apa – resursă pentru industrie. Apa reprezintă o importantă materie primă pentru
industrie (exemplu: industria alimentară) și o sursă importantă de energie.
Potențialul energetic amenajabil al apelor curgătoare este apreciat la peste 20.000 miliarde
kwh/an și poate fi valorificat cu ajutorul hidrocentralelor.
Între fluviile cu potențial hidroenergetic ridicat se numără cele marcate, pe harta de mai jos, cu
numere de la 1 la 10.
 Scrie în tabel numele acestor fluvii.
Număr Numele fluviului Număr Numele fluviului
1 6
2 7
3 8
4 9
5 10
Harta regiunilor irigate și a fluviilor cu potențial hidroenergetic ridicat
 Stabilește și scrie:
a. avantajele și dezavantajele utilizării apelor curgătoare pentru producerea energiei electrice
Avantaje: ................................................................................................................................................................
Dezavantaje: ...........................................................................................................................................................
b. șase ape curgătoare din România pe care au fost construite hidrocentrale
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Apele oceanice și continentale sunt utilizate și în alte domenii.
 Scrie alte domenii în care sunt utilizate apele oceanice și continentale.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
48
Resursele biosferei
Biosfera oferă o varietate de resurse pentru societatea omenească.
Biomasa este apreciată la aproximativ 1.000 miliarde tone, cu o predominare a resurselor
vegetale. 40% din cantitate revine uscatului și 60%, oceanelor și mărilor.
I. Bioresursele terestre (domeniul continental) cuprind: vegetația (pădurile, pajiștile și
culturile agricole) și fauna (animalele sălbatice, animalele domestice și fauna piscicolă).
 Pădurea (de conifere, de foioase, tropicală și ecuatorială) reprezintă o componentă activă a
mediului natural și un factor de echilibru.
În urmă cu două milenii pădurile acopereau cca 55% din suprafața uscatului. În prezent, în urma
defrișărilor intense, suprafața forestieră s-a redus la cca 26%, anual diminuându-se cu aproximativ 11
milioane hectare.
Pădurea este deosebit de importantă prin funcțiile sale.
 Stabiliți și scrieți în ce constau aceste funcții ale pădurii.
 antierozională: .....................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................;
 climatică: .............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................;
 hidrologică: ..........................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................... ....................................;
 habitațional-cinegetică: ........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................................;
 estetică și de recreere: ............................................................................................................................. ...........................
................................................................................................................................................................................................
 Valoarea economică a pădurii este dată de: lemnul utilizat în industrie, construcții etc.;
resursele alimentare furnizate (fructe, ciuperci ș.a.); resursele pentru alte industrii
(cauciuc natural, tananți, chinină, plută etc.).
Din punct de vedere economic, cele mai valoroase sunt pădurile din zonele temperate (în special
cele de conifere). Ele asigură cea mai mare parte a lemnului destinată industriei de profil.
 Stabiliți și scrieți din ce cauză pădurile de foioase din Europa au fost defrișate pe suprafețe foarte întinse.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Pădurile intertropicale sunt mai modeste din punct de vedere economic, dar în cadrul lor sunt
prezente esențe foarte valoroase (santal, tec, arbore-de-cauciuc, mahon, abanos ș.a.).
 Pajiștile (formațiuni ierboase: stepă, savană, tundră, pajiști alpine) acoperă cca 24% din
suprafața uscatului și sunt utilizate pentru pășunatul erbivorelor.
 Fauna terestră – încă din cele mai vechi timpuri – a reprezentat o resursă importantă
pentru om. Ea a oferit și încă oferă unor comunități carne, blănuri, piei, pene, ouă etc. În prezent,
vânătoarea este practicată de mai puțin de 50.000 de persoane (eschimoșii/inuiții din nordul
Canadei, unele triburi din pădurea amazoniană, din Africa Ecuatorială etc.). Între speciile
faunistice cu valoare economică ridicată se evidențiază: vulpea polară, iepurele polar, renul,
hermelina, nurca siberiană, elanul, căprioara, cerbul, jderul, antilopa, elefantul african, rinocerul,
zebra, girafa și lama.1
II. Bioresursele marine sunt insuficient cunoscute și exploatate.

 Plantele din domeniul oceanic (algele marine, iarba de mare) eliberează prin fotosinteză
peste 25% din oxigenul planetei.
 Algele (albastre, verzi, brune, roșii) sunt folosite în hrana oamenilor (în Japonia, Filipine,
China, Franța, Italia, Norvegia, Marea Britanie etc.), ca furaj pentru animale, ca îngrășământ în
1 N. Ilinca, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Petrion, București, f. a., p. 114.
49
agricultură și ca materie primă pentru industria chimică. Unele state cultivă alge (acvacultură) în
golfuri și bazine artificiale.
 Analizează „Harta exploatării biosferei marine. Pescuit, acvacultură și crescătorii de stridii” și scrie
numele țărilor care cultivă alge.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Fauna mari- Harta exploatării biosferei marine. Pescuit, acvacultură și crescătorii de stridii
nă cuprinde zoo-
planctonul, peștii,
mamiferele marine ș.a.
 Peștii și mami-
ferele reprezintă cele
mai importante re-
surse faunistice mari-
ne. Anual se pescuiesc
cca 100 mil. t (sub
0,5% din potențialul
mondial).
 În unele state au
fost amenajate ferme
marine pentru pești,
creveți, stridii etc.
 Cu ajutorul hărților „Resursele faunistice marine” și „Harta exploatării biosferei marine. Pescuit,
acvacultură și crescătorii de stridii”, scrie: a) principalele regiuni de pescuit, b) țările cu producții mari de pește
pescuit și c) țările în care se găsesc ferme pentru stridii.
a) ...........................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................;
b) ..................................... Resursele faunistice marine1
.........................................
.........................................
.........................................
.........................................
.........................................
.........................................
.........................................
.........................................
........................................;
c) .....................................
.........................................
.........................................
.........................................
.........................................
.........................................
1 După: I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică și Pe-dagogică, București, 2004, p. 53;
Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, București, 2005, p. 89.
50
II. Geografia agriculturii
Evoluția în timp și spațiu a practicilor agricole
 Stabiliți și scrieți ce este agricultura.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Agricultura a apărut în urmă cu aproape opt˗zece milenii, la finalul ultimei perioade glaciare. Până la acea
dată, omul era un simplu vânător și culegător.
Evoluția în timp și spațiu a practicilor agricole. Revoluția neolitică a însemnat

transformarea omului din vânător-culegător în cultivator sedentar.
Inițial, comunitățile umane au domesticit animale (oi, capre, porci, vaci), iar apoi au cultivat
cereale (orz, grâu, porumb, orez).
În mileniul al VII-lea î.H. cultivarea orzului s-a extins din China și India până în vestul Europei
(Danemarca și Marea Britanie), iar grâul, secara și ovăzul se cultivau din Orientul Apropiat până în
Europa de Vest. Cultura orezului se practica în China și Asia de Sud-Est, iar a meiului, în Mexic,
India, China și Câmpia Mesopotamiei. Porumbul, originar din Mexic, se cultiva încă din mileniul al
IV-lea î.H.
Cămila a fost domesticită în mileniul al IV-lea î.H., iar calul, în mileniul al III-lea î.H. Găina a
fost domesticită în India și curcanul, în mileniul al II-lea î.H., în America.
Treptat, în evoluția agriculturii s-au evidențiat mai multe focare ale cultivării plantelor:
iraniano-mediteranean, mexicano-peruvian, Insulindei, abisiniano-yemenit, Africii Centrale și
Asiei de Sud-Est.
Focarele cultivării plantelor pe glob1
Focarul agricol Regiunea geografică Plante cultivate
 iraniano-meditera- Între bazinul fluviului Indus și Munții Grâu, orz, secară, ovăz, măslin, in, mazăre, varză,
nean Hindukush până în Munții Atlas rapiță, bumbac, viță-de-vie, spanac
 mexicano-peruvian Sudul Americii de Nord, America Centrală Porumb, bumbac, fasole, cartof, tutun, tomate,
și vest-nord-vestul Americii de Sud ardei, floarea-soarelui
 Insulindei Insulele Indonezia și Filipine Cocotier, bananier, palmier, mirodenii
 abisiniano-yemenit Sud-vestul Peninsulei Arabia și Podișul Orz, grâu, mei, sorg, ovăz, mazăre, lucernă, arbore
Etiopiei (Africa) de cafea
 Africii Centrale Africa Centrală (de la Oceanul Atlantic la Palmier pentru ulei, plante cu tuberculi
Oceanul Indian)
 Asiei de Sud-Est Peninsulele India și Indochina și sudul Orez, mei, hrișcă, soia, sorg, ridiche, ceapă, citrice,
Chinei ceai, tutun, iută, mac, susan, trestie de zahăr
 Cu ajutorul informa- Harta focarelor inițiale de cultivare ale plantelor

țiilor din tabelul de mai
sus, delimitați, pe harta
alăturată, focarele inițiale
de cultivare ale plantelor.
Colorați cu:
roșu, focarul iraniano-
mediteranean;
mov, focarul mexicano-
peruvian;
albastru, focarul Insulindei;
maro, focarul abisiniano-
yemenit
verde, focarul Africii
Centrale;
galben, focarul Asiei de
Sud-Est.
1 După: Ge. Erdeli, Gh. Vlăsceanu, Cătălina Șerban, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică, București, 2005, p. 83-84.
51
Mult timp s-a practicat agricultura de subzistență, cu producții reduse, chiar insuficiente.
Mai târziu, dezvoltarea tehnicilor agricole și perfecționarea uneltelor au determinat creșterea
producțiilor agricole, surplusul fiind valorificat prin comercializare. Astfel, în multe părți ale
globului, s-a trecut treptat de la agricultura de subzistență la agricultura comercială.
Tipuri și structuri teritoriale agricole

În prezent, pe glob se întâlnesc aproape toate tipurile de practici agricole cunoscute de om de-a
lungul istoriei sale.
Forma de organizare agricolă este redată prin aspectul morfologic al terenurilor și prin
tipul de exploatare.
Cele două tipuri de exploatare cunoscute în prezent – agricultura tradițională și agricultura
modernă – sunt determinate de:  forma de proprietate,  modul de organizare,  structura
culturilor,  echiparea tehnică și  intensitatea sau frecvența practicilor agricole.1
A. Agricultura tradițională (de subzistență), prin randamentul scăzut, asigură necesarul
alimentar comunității locale. Se disting: agricultura primitivă și agricultura propriu-zisă.
 Agricultura primitivă este prezentă în regiunile geografice cu condiții naturale limitate,
din statele slab dezvoltate economic.
În cadrul agriculturii primitive se evidențiază: agricultura migratorie (itinerantă) și
păstoritul nomad.
 Stabiliți și scrieți în ce constau și unde se practică: a) agricultura migratorie și b) păstoritul nomad.
a) Agricultura migratorie (itinerantă). ................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
b) Păstoritul nomad. ............................................................................................................................. ...............................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
 Agricultura propriu-zisă (preindustrială) se distinge prin: agricultura extensivă
mixtă, agricultura fără irigații, agricultura prin irigații și agricultura
latifundiară.
 Stabiliți și scrieți în ce constau și unde se practică: a) agricultura extensivă mixtă, b) agricultura fără
irigații, c) agricultura prin irigații și d) agricultura latifundiară.
a) Agricultura extensivă mixtă. ..........................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................... ..........
........................................................................................................................ ........................................................................
................................................................................................................................................................................................
b) Agricultura fără irigații. ...................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
c) Agricultura prin irigații. ...................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
d) Agricultura latifundiară. ...................................................................................................................... ............................
52
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
B. Agricultura modernă (producătoare de marfă sau comercială) a apărut la mijlocul

secolului al XIX-lea, este caracteristică statelor dezvoltate și are ca principal scop obținerea unor
producții foarte mari, datorită procedeelor agrotehnice moderne (mecanizare, chimizare, irigații
etc.). În sfera acestei categorii se disting: agricultura mixtă intensivă, agricultura
specializată și agricultura cu plantații1.
 Stabiliți și scrieți în ce constau și unde se practică: a) agricultura mixtă intensivă, b) agricultura specializată (sau
„agricultura fără țărani”) și c) agricultura cu plantații.
a) Agricultura mixtă intensivă. ...........................................................................................................................................

.............................................................................................................................................. ..................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
b) Agricultura specializată sau „agricultura fără țărani”. ................................................................................................
............................................................................................................................................................................... .................
................................................................................................................. ...............................................................................
................................................................................................................................................................................................
Cele mai frecvente specializări sunt: cultivarea grâului (S.U.A., Australia, Canada), cultivarea
plantelor industriale (bumbac, trestie de zahăr, tutun ș.a.) și creșterea animalelor (S.U.A. – în
Corn-belt, Noua Zeelandă, Argentina, Australia, Țările de Jos, Belgia, Danemarca ș.a.).
c) Agricultura cu plantații. ..................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................ ................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
 Agricultura socialistă – inclusă și ea în categoria agricultură modernă – se mai practică în
puține țări (China, Coreea de Nord, Vietnam, Cuba). O astfel de agricultură se practica și în România,
până în anul 1990.
 Pe baza informațiilor pe care le deții, descrie cum funcționa agricultura românească în perioada socialistă.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Pe baza datelor din tabel, realizează „Harta cultivării plantelor și creșterea animalelor” (pag. 54), utilizând
simbolurile sugerate.
Plante cultivate/ State
specii de animale
Grâu China, S.U.A., India, Franța, Federația Rusă, Canada, Turcia, Australia, Argentina, Germania
Porumb S.U.A., China, Brazilia, Argentina, Mexic, Franța, Ungaria
Orez China, India, Indonezia, Bangladesh, Vietnam, Thailanda, Myanmar, Japonia, Filipine
Viță-de-vie Franța, Spania, Italia, S.U.A., Grecia, România, Argentina, Chile, Algeria, Africa de Sud
Citrice Brazilia, S.U.A., Mexic, China, Spania, Italia, Grecia, Japonia, Israel, Turcia, Egipt
Bovine India, Brazilia, S.U.A., China, Argentina, Mexic, Australia, Franța, Federația Rusă, Etiopia
Ovine Australia, China, India, Iran, Noua Zeelandă, Spania, Africa de Sud
Porcine China, S.U.A., Brazilia, Germania, Spania, Polonia, Mexic, Japonia, Federația Rusă, India
1 Conform altor surse, în cadrul agriculturii comerciale se disting următoarele tipuri:  agricultura predominant cerealieră,  agricultura mixtă
(policultura și creșterea intensivă a animalelor),  agricultura mediteraneană,  agricultura specializată pe viticultură și pomicultură,  agricultura
specializată în creșterea extensivă a animalelor ș.a. (După: Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, București, 2005, p.
94.; O. Mândruț, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Corint, București, f. a., p. 70.).
53
Harta cultivării plantelor și creșterii animalelor
Regiuni și peisaje agricole

A. Regiunile agricole ale Terrei
Regiunile agricole, suprapuse în mare parte pe cele climatice, „au o serie de caracteristici
determinate atât de zonalitatea latitudinală și etajarea altitudinală, cât și de activitatea antropică”1.
Datorită acestui fapt „în condiții climatice identice, pot exista tipuri și structuri agricole diferite, în
funcție de alți factori, între care nivelul de dezvoltare economică, dezvoltarea tehnică etc.” 2
 Activitate în perechi. Cu ajutorul textului din document („Caracteristicile regiunilor geografice”, pag. 54-
55), manual, stabiliți și scrieți:
a. o deosebire între agricultura din regiunea ecuatorială și agricultura din regiunea tropicală cu două sezoane;
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
b. o asemănare între agricultura din regiunea tropical-aridă și agricultura din regiunea subpolară;
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
c. o deosebire între agricultura din regiunea musonică și agricultura din regiunea mediteraneană;
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
d. o deosebire între agricultura din regiunea ecuatorială și agricultura din regiunea temperată.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
 Document
Caracteristicile regiunilor agricole3
 Regiunea agricolă ecuatorială „are drept caracteristici climatice temperaturi ridicate și
precipitații bogate. Solurile sunt fragile și își pierd rapid fertilitatea. Specificul agricol este dat de
cultura unor arbori de mare interes economic: de cauciuc, de cacao, de cafea, cocotierul, palmierul de
2 S. Neguț, Gabriela Apostol, M. Ielenicz, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 71-72.
3 După: I. Velcea, Claudia Popescu, I. Nicolae, D. Dumitru, Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 2004, p.
57-58 și Manuela Popescu, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, București, 2005, p. 97-98.
54
ulei, de cocos, bananierul ș.a. Condițiile climatice favorizează culturile de orez (2-3 recolte pe an),
trestie de zahăr, bumbac ș.a.
 Regiunea agricolă tropicală cu două sezoane, unul ploios și altul secetos, impune
practicarea a două tipuri de culturi, adaptate regimului de precipitații. De exemplu, în Asia de Est,
în sezonul umed se cultivă orezul iar în cel uscat, porumbul sau alte plante care solicită o umiditate
mai redusă. Alte culturi specifice acestei zone sunt plantele de câmp: susan, ricin, arahide, bumbac
etc.”
 Regiunea agricolă aridă (sau tropical-aridă) „cuprinde culturi efectuate numai în
perioadele irigate, respectiv de-a lungul apelor curgătoare și în oaze, unde se obțin recolte bogate
de orez, porumb, mei, orz, bumbac, curmale etc. În limitele acestei regiuni se practică pășunatul,
iar pe alocuri chiar și nomadismul.”
 Regiunea agricolă musonică are un climat caracterizat prin prezența a două sezoane:
cald și ploios și cald și secetos. „Plantele caracteristice sunt: orezul (în Câmpia Chinei de Est,
Câmpia Indo-Gangetică), porumbul, meiul, leguminoasele, tutunul, soia și bumbacul.
 Regiunea agricolă mediteraneană prezintă un regim termic favorabil, dar cu un deficit
de precipitații vara. Specificul agricol al acestei regiuni este dat de pomicultură (măslini, citrice) și
viticultură. Culturile irigate (orez, bumbac), alternează cu cele neirigate (grâu, porumb, orz). Se
practică în special creșterea oilor în regim sedentar și transhumant.
 Regiunea agricolă temperată se caracterizează printr-o agricultură intensivă și
diversificată. Economia agricolă a acestei regiuni include: cultura cerealelor (grâu, orz, sfeclă de
zahăr, floarea soarelui, in, cânepă), pomi fructiferi, viță-de-vie, cartofi, legume. Cultura plantelor
furajere și pășunile naturale permit creșterea intensivă a animalelor (bovine, porcine, ovine ș.a.).
 Regiunea agricolă subpolară ocupă cele mai mici suprafețe. Specificul regiunii îl dau
pășunile pe care se cresc renii, mai ales în regim nomad. Pe suprafețe restrânse se cultivă plante
rezistente la frig: orz, ovăz, secară, cartofi.”
B. Peisajele agricole
Peisajul agricol „cuprinde toate parcelele cu culturi agricole și amenajările efectuate în
scopul ridicării capacității de producție” a solului. Se caracterizează prin „extensiune, formă (închis
sau deschis) și utilizare (monocultură, policultură)” 1.
 Activitate pe grupe. Cu ajutorul textului din manual, scrieți caracteristicile peisajelor agricole de mai jos.
 Grupa 1: Peisajul câmpurilor cultivate deschise (openfield)
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Grupa 2: Peisajul câmpurilor cultivate închise (bocage)
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Grupa 3: Peisajele mediteraneene
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Grupa 4: Peisajele montane
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
55
 Grupa 5: Peisajul nord-american
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Grupa 6: Peisajul musonic (satele-grădini)
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Alte peisaje:
 Peisajul sud-american se evidențiază prin prezența fermelor de tip deschis, cu plantații de
bumbac, arbore de cafea, bananier, trestie de zahăr. Pajiștile utilizate pentru creșterea bovinelor și
cabalinelor, au favorizat formarea unor mari ferme „estancias” (în Argentina) și „fazendas” (în
Brazilia).
 Peisajul pomi-viticol colinar este întâlnit în regiunile de deal și podiș din centrul și sud-
estul Europei (Germania, Ungaria, Serbia, România, Republica Moldova etc.). Suprafețe întinse
sunt acoperite cu viță-de-vie ce alternează cu livezi de pomi fructiferi. Sunt prezente plantații
tradiționale, intensive și supraintensive, unele pe versanți terasați.
 Peisajul agricol itinerant este caracteristic Africii ecuatoriale și tropicale, bazinului
Amazonului etc. Sistemul constă în luarea terenurilor în cultură pentru o perioadă de 2˗3 ani. După
epuizarea solului, terenurile sunt abandonate.
 Peisajul agricol al oazelor este prezent în regiunile tropical-uscate. Pe parcelele mici din
oaze, cu și fără irigații, se cultivă curmali, citrice, mei, bumbac, orez, diferite legume ș.a.
 Peisajul polderelor este caracteristic Olandei. Terenurile „smulse” din Marea Nordului
(prin îndiguiri și drenaje) sunt netede, cu parcelele de formă geometrizată.
 Peisajul periurban este prezent în regiunile preorășenești. În cadrul acestui peisaj se
evidențiază cultivarea legumelor în sere și solarii.
 Peisajul agrar mixt se evidențiază printr-o îmbinare a practicilor legate de cultivarea
plantelor și creșterea animalelor.
 Caracterizează peisajul agricol din regiunea în care se află școala ta.
III. Geografia Industriei

 Stabiliți ce este industria. .............................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Evoluția activităților industriale

 Scrie, în spațiul de mai jos, patru idei despre apariția și evoluția industriei pe glob.
.............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
56
 Citește documentul de mai jos
 Document
Multă vreme industria a fost considerată cea mai importantă ramură a economiei, ea furnizând
celorlalte ramuri mijloacele de producție.
Industria are originea în activitățile tradiționale și meșteșugărești. Trecerea de la manufacturi la
folosirea mașinilor a fost numită revoluție industrială.
Revoluția industrială a debutat în secolul al XVIII-lea în Anglia, prin introducerea mașinii cu
aburi, inventată și perfecționată de James Watt, între 1760 și 1785. Din Anglia, industria s-a extins
în Germania, Franța, Belgia, S.U.A., Japonia etc.
La rândul ei, mașina cu aburi, utilizată în filaturi, în industria textilă, în siderurgie etc., mare
„consumatoare” de cărbuni, a determinat creșterea producției carbonifere din Marea Britanie
(Wales, Yorkshire), Germania (Ruhr) și Franța (Lorena).
Inventarea locomotivei, de George Stephenson, în 1815, a determinat construirea primei căi ferate,
în anul 1830.
După anul 1880 s-a produs a doua revoluție industrială. Datorită unor noi invenții s-au
dezvoltat noi ramuri și subramuri: industria energiei electrice, producerea oțelului, chimia de
sinteză etc. Treptat, în siderurgie și pentru termocentrale, cărbunele a fost înlocuit de petrol,
furnizat de mari producători mondiali (S.U.A., Federația Rusă, Mexic, România).
După cel de-al Doilea Război Mondial industria s-a diversificat foarte mult. S-au dezvoltat:
electronica, petrochimia, energia nucleară, industria aerospațială, telefonia mobilă (după 1990) etc.
În zilele noastre se produce o nouă revoluție industrială, denumită informațională sau
inteligentă. Ea se evidențiază prin evoluția explozivă a unor noi tehnologii, de folosirea unor noi
aliaje, de informatizare și robotizare etc.
 Scrie, în spațiul de mai jos, patru aspecte despre industrie pe care le-ai aflat din documentul de mai sus.
.............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Industria energiei electrice

Energia electrică este indispensabilă dezvoltării economico-sociale a oricărei țări. Ea este
utilizată în toate ramurile economice – industrie, agricultură, transporturi, telecomunicații ș.a. – și
asigură un standard ridicat de viață populației.
 Explicați importanța industriei energiei electrice pentru agricultură.
Producția energiei electrice a început la sfârșitul secolului al XIX-lea, primele uzine fiind
construite în Franța, S.U.A. (New York), Marea Britanie (Londra), România (București) etc. În
1869 a fost pusă în funcțiune prima hidrocentrală, la Lancey (în Franța), iar în 1882 au intrat în
producție primele termocentrale: Helborn Viaduct (lângă Londra) și Thomas Edison (la Londra).
Energia electrică se produce în diferite centrale electrice – termocentrale, hidrocentrale, centrale
atomoelectrice ș.a. – pe baza combustibililor fosili, combustibililor nucleari, energiei apelor, energiei
eoliene etc.
 Completează spațiile libere din textele de mai jos.
 Termocentralele folosesc combustibilii fosili (..………………….., ..………………….., ..………………
….………….…….. și ….………………..…………………...).
Aceste centrale termoelectrice asigură cca 65% din producția mondială de energie electrică și
sunt amplasate în:
 regiunile de exploatare a combustibililor fosili:
57
 bazine carbonifere (Ruhr, Moscova, Silezia Superioară, Fushun, Donbass, Appalachi ș.a.);
 regiuni petrolifero-gazeifere (Volga-Ural, Golful Mexic, Golful Persic, Maracaibo ș.a.);
 în cadrul unor centre urbane: Tokyo, Paris, New York, München, București ș.a.;
 de-a lungul apelor curgătoare navigabile (Rhône, Rhin, Dunăre, Oder, Ohio ș.a.) și în
regiunile portuare (Japonia, Franța, Italia, Suedia ș.a.).
 Explicați de ce în porturile din statele enumerate mai sus au fost construite importante
termocentrale.
 Avantajele producerii energiei electrice în termocentrale: ..............................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Dezavantajele producerii energiei electrice în termocentrale: .........................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Hidrocentralele (centralele hidroenergetice) produc energie electrică pe baza
utilizării energiei …………………..……………… și participă cu aproximativ 20% la producția globală de
energie electrică.
Dintre fluviile bine valorificate hidroenergetic se impun: Columbia, Tennessee, Colorado și
Sfântul Laurențiu (pe continentul …………………..…………………..), Parana și Orinoco (în
………………….. …………………..), Volga și Dunărea (în …………………..), Huang He, Chang Jiang,
Enisei, Obi și Indus (în …………………..), Nil, Zambezi și Congo (în …………………..).
Între statele care își asigură cea mai mare parte din necesarul de energie electrică valorificând
energia apelor curgătoare se numără: Brazilia, Zambia, Austria, Norvegia, Canada și Elveția.
 Avantajele producerii energiei electrice în hidrocentrale: ...............................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Dezavantajele producerii energiei electrice în hidrocentrale: ..........................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Centralele atomoelectrice (nucleare) folosesc ………………………………….……………..………..
(………………….….., ……………………... și ..…………..………..) și contribuie cu cca 17% la producția de
energie electrică mondială.
În prezent, cele aproximativ 440 de centrale nucleare funcționează în 32 de țări: S.U.A., Franța,
Japonia, Germania, Marea Britanie, Federația Rusă ș.a.
Statele care își asigură cu centrale atomoelectrice peste 50% din totalul energiei electrice
necesare sunt: Lituania, Belgia, Franța și Suedia.
 Avantajele producerii energiei electrice în atomocentrale: .............................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Dezavantajele producerii energiei electrice în atomocentrale: ........................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Centrale electrice pe bază de energii neconvenționale
a) Centralele geotermice utilizează energia calorică a …………..………..…………………..
(„cărbunele roșu”) din regiunile cu vulcani activi, în: Islanda, Noua Zeelandă, Japonia, S.U.A.,
Mexic, Indonezia, Filipine, Federația Rusă, Italia, China etc. În statele El Salvador și Nicaragua,
centralele geotermice asigură peste 30% din totalul național de energie electrică.
 Avantajele utilizării centralelor geotermice pentru producerea energiei electrice: …………………………………
…………...............................................................................................................................................................
b) Centralele mareomotrice valorifică energia mareelor („cărbunele verde”). Sunt
amplasate în regiunile în care fluxul depășește 5 m înălțime (Marea Mânecii, Golful Bristol, Marea
Albă, Marea Japoniei etc.). Astfel de centrale funcționează în Franța (Rance), Marea Britanie
(Severn), Argentina (San Jose), Australia, Canada, Federația Rusă ș.a.
 Avantajele utilizării centralelor mareomotrice pentru producerea energiei electrice: ……………………………
……………...........................................................................................................................................................
58
 Dezavantajele utilizării centralelor mareomotrice pentru producerea energiei electrice: …………………………
……………...........................................................................................................................................................
c) Centralele solare (helioelectrice) folosesc energia solară (radiația solară). Se găsesc în
funcțiune în S.U.A., Franța, Italia, Spania, Germania, Japonia, Israel, Australia, China, Algeria,
India ș.a.
d) Centralele eoliene valorifică forța ………………….. . În lume funcționează peste 30.000 de
centrale eoliene, în: S.U.A., Marea Britanie, Franța, Germania, Canada, Danemarca, Belgia, Țările de
Jos ș.a.
 Avantajele utilizării centralelor eoliene pentru producerea energiei electrice: ……………………………………...
……………...........................................................................................................................................................
 Dezavantajele utilizării centralelor eoliene pentru producerea energiei electrice: ………………………………….
……………...........................................................................................................................................................
În anul 2018, principalii producători de energie electrică au fost: China (7.111,8 mld. kWh),
S.U.A. (4.460,8 mld. kWh), India (1.561,1 mld. kWh), Federația Rusă (1.110,8 mld. kWh), Japonia
(1.051,6 mld. kWh), Canada (654,4 mld. kWh), Germania (648,7 mld. kWh), Coreea de Sud
(594,3 mld. kWh), Brazilia (588,0 mld. kWh) și Franța (574,2 mld. kWh)1.
Regiunile industriale
Regiunile industriale sunt spații ce concentrează activități, centre și grupări de centre
industriale. Se caracterizează „prin coeficient ridicat de industrializare, urbanizare, dotare cu căi de
comunicații, resurse umane calificate și angajate, intense legături economice, intensitate mare a
transporturilor, agricultură specializată în servirea populației și variate aspecte de degradare a
mediului înconjurător”.2
A. Factorii geografici cu rol în localizarea și

dezvoltarea regiunilor industriale
Repartiția regiunilor industriale este generată de următorii factori:
1. Factorii potențiali sau de condiționare: a) formațiunile geologice;
b) factorii fizico-geografici;
c) componentele demografice.
2. Factorii de determinare: a) dezvoltarea științei și a tehnologiei;
b) baza tehnico-materială a economiei;
c) politicile de investiții.
 Împreună cu profesorul de la clasă, stabiliți importanța următorilor factori:
 formațiunile geologice
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
 factorii fizico-geografici
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
 componentele demografice
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
 dezvoltarea științei și a tehnologiei
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
 baza tehnico-materială a economiei
…………………………………………………………………………………………………………………...
1
Horia C. Matei, S. Neguț, I. Nicolae, Enciclopedia statelor lumii, Edit. Meronia, București, 2020, p. 806.
2 N. Ilinca, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Petrion, București, f. a., p. 148.
59
…………………………………………………………………………………………………………………...
 politicile de investiți
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
B. Tipuri de regiuni industriale

În funcție de specificul factorilor genetici, regiunile industriale sunt grupate în următoarele tipuri:
a) regiuni industriale bazate pe tradiția meșteșugărească (tradiții anterioare
revoluției industriale: producție textilă, pielărie-încălțăminte, prelucrarea lemnului, prelucrarea
metalelor, producția alimentară ș.a.), în: Lyon, Catalonia, Flandra, Zürich, Saxonia, Boemia
Centrală ș,a.;
b) regiuni industriale formate pe baza resurselor energetice și de minereuri:
carbonifere, petrolifere și metalurgice:
 regiuni industriale carbonifere: West Middland, Ruhr-Rhin, Ostrawa-Karvina, Silezia
Superioară, Donbass, Kuzbass, Appalachi, Fushun, Petroșani;
 regiuni industriale petrolifere: Marea Nordului, Golful Mexic, Golful Persic, Marea Caspică;
 regiuni industriale metalurgice: Lorena, Ural, Shenyang-Anshan, Tubarão, Transvaal;
c) regiuni industriale de tip urban și portuare:
 regiuni industriale urbane: Moscova, Viena, Paris, Budapesta, Ciudad de México, Beijing,
Torino-Milano, São Paulo-Belo Horizonte;
 regiuni industriale portuare: Rotterdam, Singapore, Shanghai, Hong Kong, Londra, New
York, Tokyo-Kobe (sau Regiunea industrială niponă).
d) regiuni industriale mixte, suprapuse unor mari aglomerații urbane și megalopolisuri:
Randstadt-Holland, Boswash, megalopolisul Marilor Lacuri (sau Brazilia de Sud-Est), Tokaido,
Johannesburg-Pretoria, megalopolisul brazilian.
Harta principalelor regiuni industriale
 Observă pe harta de mai sus și completează spațiile goale din tabelul de mai jos:
Regiune industrială Țară Regiune industrială Țară
La Plata Golful Mexic
Chile Egipt
Port Elizabeth Lagos
Brazilia Japonia
60
Irkutsk Seul
Algeria Australia
Seattle Bengalul de Vest
 Analizează harta alăturată și, utilizând

diferite surse de informare, completează
după model: Györ-Budapesta = 1.
Anglia Centrală = ….., Anglia de Sud = …..,
Barcelona = ….., Berlin = ….., Brno = …..,
Donbass = ….., Györ-Budapesta = ….., Kiev =
….., Marsilia = ….., Moscova = ….., Randstadt-
Holland = ….., Oviedo = ….., Paris = ….., Ruhr-
Rhin = ….., Sankt Petersburg = ….., Silezia
Superioară = ….., Stockholm = ….., Torino-
Milano = ….., Ural = ….. și Viena = ….. .
Studiu de caz: analiza a două regiuni industriale

 Activitate în perechi. Cu ajutorul informațiilor din manual și din alte surse, realizați, în tabelul de mai jos, o
analiză comparativă a două regiuni industriale.
Regiunea industrială Regiunea industrială
Numele regiunilor
………………………..…………………. ……………………..…………………….
……………………………………………... ……………………………………………...
Localizare ……………………………………………... ……………………………………………...
(poziția ……………………………………………... ……………………………………………...
geografică)
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
Vârsta ……………………………………………... ……………………………………………...

……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
Factorii genetici
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
Profilul în timp
……………………………………………... ……………………………………………...
(evoluția)
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
Cinci ……………………………………………... ……………………………………………...
caracteristici
……………………………………………... ……………………………………………...
esențiale
61
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
Principalele
……………………………………………... ……………………………………………...
centre industriale ……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
……………………………………………... ……………………………………………...
IV. Geografia sectorului terțiar (serviciilor)

1. Căile de comunicație și transporturile
 Căile de comunicație asigură legătura între așezările umane, între regiunile cu materii
prime și cele de prelucrare și de consum. Prin intermediul lor se realizează transporturile.
 Transporturile asigură circulația oamenilor, mărfurilor și înlesnesc relațiile economice și
sociale între statele globului.
 În funcție de mediul în care sunt amplasate, căile de comunicație se diferențiază în:
 terestre (pe uscat): feroviare și rutiere;
 navale (pe apă): fluviale și maritime;
 aeriene;
 speciale: liniile de înaltă tensiune, transportul prin conducte și telecomunicațiile (legăturile
telefonice și telegrafice, sistemele radio și de televiziune, sistemele de internet).
A. TRANSPORTURILE PE USCAT (TERESTRE)

1. Transporturile feroviare
 Stabiliți și scrieți importanța transporturilor feroviare.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
În anul 1830, în Marea Britanie, pe linia Liverpool-Manchester, a fost pus în circulație primul
tren tractat de o locomotivă cu aburi. Linia avea lungimea de cca 60 km, iar viteza de deplasare era
de 25 km/h.1
În prezent, lungimea căilor ferate Statele cu cele mai lungi rețele feroviare
depășește 1.600.000 km (cca 490.000 km în
America de Nord și Centrală, 400.000 km în
Europa etc.).
 Analizează graficul alăturat și scrie:
a. numele primelor cinci state cu cele mai lungi
rețele feroviare: …………………………………
……………………………................................
…………………………………………………
…………………………………………………
1
b. cu cât este mai lungă rețeaua feroviară din S.U.A. față de cea din Federația Rusă: ……………...............................
1 În România, primele căi ferate au fost: Oravița-Baziaș (1856), Jimbolia-Timișoara (1857), Constanța-Cernavodă (1860).
62
c. cauzele pentru care rețeaua feroviară din Australia (stat dezvoltat economic și cu teritoriu foarte întins) are lungimea
mult mai mică: ………….........................................................................................................................................
............................................................................……………………………………………...............................
Pentru depășirea unor obstacole naturale (munți, ape curgătoare, strâmtori) rețeaua feroviară a
fost completată cu tuneluri, poduri și ferry-boat-uri. Se evidențiază tunelurile din Munții Alpi,
Munții Apenini, din Japonia și de sub Marea Mânecii (vezi tabelul „Tuneluri feroviare de
mari dimensiuni”).
Tuneluri feroviare de mari dimensiuni1
 Cum explici faptul că
Denumirea Statul Anul intrării Lungimea
majoritatea tunelurilor de mari în exploatare (m)
dimensiuni se găsesc în Europa Seikan Japonia 1989 53.800
și Japonia? Eurotunel Franța-Marea Britanie 1994 51.500
Daishimizu Japonia 1982 22.200
Importante legături de ferry- Simplon Elveția-Italia 1905 19.823
boat sunt între Peninsula Apenini Italia 1934 18.506
Saint-Gothard Elveția 1882 15.003
Scandinavia și continent, între
Marea Britanie și continent, între insulele Noii Zeelande și între cele ale Japoniei.
 Analizează tabelul „Căi ferate de mare altitudine”. Scrie continentul în care se găsesc majoritatea căilor
ferate de mare altitudine și explică de ce au fost construite în acesta.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Căi ferate de mare altitudine2
Stații-limită Țara Altitudinea Stații-limită Țara Altitudinea
maximă (m) maximă (m)
Lima-Oroya Peru 4.829 Arequipa-Puno Peru 4.470
Rio Mulatos-Potosi Bolivia 4.787 Pikes-Peak S.U.A. 4.260
Arica-La Paz Chile-Bolivia 4.620
 Clasificarea căilor ferate

1. după particularitățile mediului geografic:
a) construite la suprafața solului;
b) construite în subteran (în galeriile miniere, în tuneluri, metroul);
c) suspendate pe piloni.
2. după ecartamentul căii ferate:
a) cu ecartament normal (1.435 mm), în România, Ungaria, Austria, Germania etc.;
b) cu ecartament mare (1.524 mm), în Republica Moldova, Federația Rusă, Ucraina, China,
Mongolia etc.;
c) cu ecartament foarte mare (1.676 mm), în America de Nord și de Sud, Spania, India etc.;
d) cu ecartament îngust (între 700 și 1.200 mm), în regiunile montane, miniere etc.
 Cum explici faptul că în România căile ferate au ecartamentul normal, iar în Republica
Moldova, mare (larg)?
3. după intensitatea traficului de călători și mărfuri:
a) căi ferate magistrale (cu importanță națională și internațională: Transsiberianul ˗ 9.302 km,
Transafricanul ˗ 6.530 km, New York-Los Angeles - 5.560 km, Transaustralianul ˗ 3.960 km ș.a.);
b) căi ferate naționale (leagă marile centre urbane ale unei țări);
c) căi ferate secundare.
În ultimele decenii au intrat în funcțiune trenuri de mare viteză: TGV (în Franța),
Shinkansen (Japonia), Shanghai Maglev (China), Eurostar (face legătura între Marea Britanie,
Franța, Belgia și Țările de Jos) ș.a.
 Explică modul de funcționare a trenurilor de tip maglev. Pentru mai multe informații,
accesează link-ul: https://www.youtube.com/watch?v=0XX6JhHGIJY&ab_channel=Cavaleria.ro.
63
 Activitate în perechi. Folosiți atlasul geografic școlar și informațiile de pe internet și realizați „Harta
magistralelor feroviare”, trasând:
 cu albastru – Transsiberianul (Moscova–Vladivostok);
 cu roșu – Transandinul (Buenos Aires–Valparaiso);
 cu verde – Transaustralianul (Perth–Adelaide–Melbourne–Sydney);
 cu negru – Transafricanul (între Lagos, în Nigeria, și Mombassa, în Kenya);
 cu maro – New York–Los Angeles;
 cu galben – Boston–Chicago–Seattle;
 cu portocaliu – Jacksonville–New Orleans–Phoenix–Los Angeles.
Harta magistralelor feroviare
2. Transporturile rutiere
 Stabiliți și scrieți importanța transporturilor rutiere.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Lungimea căilor rutiere modernizate depășește 15 milioane km, iar cea a autostrăzilor, peste
285.000 km.
Densitatea rețelei rutiere înregistrează cele mai mari valori în Europa Occidentală, S.U.A. și Asia
de Est (Japonia, Coreea de Sud).
Șoselele urcă până la 5.300 m în Podișul Tibet, 4.800 m în Munții Anzi, 2.700 m în Munții Alpi
și la peste 2.000 m în Munții Carpați.
 Analizează graficul alăturat și scrie: Țările cu cele mai lungi rețele rutiere
a. numele primelor cinci state cu cele mai lungi rețele

rutiere: ……………………………………………..
…………………………………………………….
b. cauzele pentru care rețeaua rutieră a Canadei este
mult mai mică în comparație cu cea a Indiei: ..................
...................................................................................
...................................................................................
În funcție de densitatea traficului, căile
rutiere pot fi grupate în: a) drumuri naționale,
b) drumuri regionale și c) drumuri de interes local.
64
 Magistralele rutiere sunt prezente pe toate continentele. Se evidențiază: Panamericana
(peste 27.000 km, străbate, pe latura pacifică, America de la nord la sud), Transamazonia (5.500
km, în Brazilia), Transsahariana (3.200 km, în Africa), Quebec-Vancouver (în Canada), Sydney-
Perth (în Australia) ș.a.
 Activitate în perechi. Folosiți atlasul geografic școlar și informațiile de pe internet și realizați „Harta
magistralelor rutiere”, trasând:
 cu albastru – Panamericana (între Fairbanks, în Alaska, și Puerto Montt, în Chile);
 cu negru –Transsahariana (între Alger, în Algeria, și Kano, în Nigeria);
 cu roșu – Transamazonia (Joao Pessoa–Cruzeiro do Sul, în Brazilia);
 cu verde – Quebec–Vancouver (în Canada).
Harta magistralelor rutiere
B. TRANSPORTURILE PE APĂ (NAVALE)

1. Transporturile maritime
 Stabiliți și scrieți importanța transporturilor maritime.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Istoria navigației cunoaște trei centre unde au fost create corăbii cu profil și cu caracteristici distincte:
1. în Oceanul Pacific, piroga cu flotor, incapabilă de a lupta cu Pirogă cu flotor2
vânturile;
2. în China, jonca – o corabie cu fundul plat, greu de manevrat;
3. în Europa (Marea Mediterană), vasul cu chilă, cel mai bun pentru
a rezista în lupta cu valurile mării1.
 Explicați importanța navigației maritime în istoria descoperirilor
geografice.
În zilele noastre, datorită progreselor tehnicii, se construiesc vase mineraliere și petroliere cu
deplasamentul de peste 200.000 tdw 3 și supernave pentru pasageri.
1 S. Goldenberg, S. Belu, Epoca marilor descoperiri geografice, Edit. Humanitas, București, 2002, p. 20-21.
2 https://it.wikipedia.org/wiki/Canoa_polinesiana#/media/File:Polynesian_outrigger_canoe_at_sea,_Oc,G.T.1516,_Mana_Expedition_to_East_Polynesia,_British_
Museum.jpg
3 Tdw = simbol pentru tonă deadweight. Deadweight = greutatea maximă pe care o poate transporta o navă.
65
Aproximativ 80% din schimburile internaționale de mărfuri se realizează între trei spații
economice: Europa Occidentală, America de Nord și Asia-Pacific. Cele mai traficate mărfuri
sunt: petrolul și produsele petroliere (35%), cărbunii, minereurile și cerealele.
În prezent, flota comercială maritimă1 mondială însumează aproximativ 700 milioane
tone, fiind concentrată în proporție de cca 70% în țările dezvoltate (Grecia, Japonia, S.U.A.,
Norvegia, Federația Rusă, China ș.a.). Se evidențiază și unele state mici care practică așa-numitele
„pavilioane de complezență”: Panama, Liberia, Bahamas, Malta, Cipru etc.
 În ce constă practica „pavilioanelor de complezență”?
 Porturile sunt spații economice active care deservesc transporturile pe apă și comunică
intens cu interiorul țărilor.
După infrastructură și specificul produselor (structura traficului de mărfuri),
acestea pot fi:
a. porturi complexe: Rotterdam, Tokyo, Yokohama, Osaka, Chiba, Londra, Shanghai, Hong
Kong, Hamburg, New York, San Francisco, Singapore, Anvers, Marsilia, Rio de Janeiro,
Genova, Le Hâvre, Algeciras, Cape Town, Melbourne, Recife, La Guaira, Karachi, Wellington,
Constanța ș.a.;
b. porturi specializate în traficul anumitor mărfuri (materii prime):
○ porturi petroliere: Ra’s Tannūrah și Yanbu (în Arabia Saudită), Mina al Ahmadi (Kuwait),
Kharg Terminal (Iran), Houston (S.U.A.), Batumi (Georgia) ș.a.;
○ porturi pentru cărbuni: Cardiff (Marea Britanie), Gdansk (Polonia),
○ porturi pentru minereu de fier: Narvik (Norvegia), Tubarão (Brazilia), Duluth (S.U.A.);
○ porturi pentru cereale: Odessa (Ucraina), La Plata (Argentina), Sydney (Australia),
Yangoon/Rangoon (orez, Myanmar);
○ porturi pentru cafea: Santos (Brazilia);
○ porturi pentru lemn: Arhanghelsk (Federația Rusă);
○ porturi pentru pește: Reykjavik (Islanda).
 Activitate în perechi. Analizați harta „Mari porturi ale lumii” (pag. 67), de mai jos. Cu ajutorul atlasului
geografic școlar și al rețelei Internet, completați, în tabel, numele porturilor marcate, pe hartă, cu numere și
țările în care se găsesc.
Nr. PORT ȚARA Nr. PORT ȚARA
1. 11.
2. 12.
3. 13.
4. 14.
5. 15.
6. 16.
7. 17.
8. 18.
9. 19.
10. 20.
Pentru scurtarea distanțelor, au fost realizate prin excavare o serie de canale pentru navigație.
 Stabiliți legăturile realizate de următoarele Caracteristicile canalelor reprezentative2
canale pentru navigație: Canal Lungimea (km) Lățimea (m)
 Kiel, între: .................................................................... Kiel 99 102
 Panama, între: .............................................................. Panama 81,6 91-300
Suez 161 70-125
 Suez, între: ..................................................................
Corint 6,3 24
 Corint, între: .................................................................
1 Flotă = totalitatea navelor și a mijloacelor auxiliare care deservesc o anumită regiune. Se disting: flote comerciale, flote de pescuit și flote de război
(După: M. Ielenicz, Ge. Erdeli, I. Marin, Dicționar de termeni geografici pentru gimnaziu și liceu, Edit. Corint, București, 2007, p. 87).
2004, p. 69-70.
66
Mari porturi ale lumii
2. Transporturile fluviale
 Stabiliți și scrieți importanța transporturilor fluviale.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Transporturile fluviale (interioare) se practică pe fluvii, pe canale și pe lacuri. Sunt transportate
în special produse siderurgice, cărbuni, produse petroliere, produse agricole ș.a. Cele mai
importante sisteme de navigație sunt cele de pe Mississippi (S.U.A.), Volga (Federația Rusă),
Marile Lacuri (S.U.A. și Canada), Gange (India), Chang Jiang și Huang He (China), Amazon
(Brazilia), Nil (Egipt), Rhin, Rhône și Dunăre (Europa) ș.a.
Transporturile interioare au determinat dezvoltarea unor importante sisteme portuare:
Duisburg (cu cel mai mare trafic naval, pe Rhin), Moscova, Sevilla, Köln, Toronto, Duluth, Detroit,
Chicago, St. Louis, Manaus, Rosario, Galați ș.a.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul atlasului geografic școlar și al rețelei internet, completați în tabelul de
mai jos, pentru porturi: numele fluviului pe care sunt amplasate și țările în care se găsesc.
PORT FLUVIU ȚARA PORT FLUVIU ȚARA
Bagdad Montréal
Cairo Rosario
Kinshasa St. Louis
Lyon Volgograd
Manaus Wuhan
 Observă pe harta alăturată și completează în tabel.

Nr. PORT APĂ CURGĂTOARE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
67
C. TRANSPORTURILE AERIENE
 Stabiliți și scrieți importanța transporturilor aeriene.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Transporturile aeriene au apărut în secolul al XX-lea și au devenit extrem de importante pentru
deplasările intercontinentale ale persoanelor, mărfurilor ușoare (produse farmaceutice, bijuterii
ș.a.), corespondenței, presei etc.
 Utilizează manualul școlar și scrie:
a) țările cu transport aerian foarte dezvoltat: .........................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
b) orașele cu aeroporturi mari: ..............................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
D. TRANSPORTURILE SPECIALE
 Cu ajutorul informațiilor din manual sau din alte surse de documentare, arată importanța transporturilor
speciale.
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................................
2. Comerțul
Comerțul reprezintă ramura economiei în cadrul căreia se desfășoară circulația mărfurilor și a
serviciilor, realizând legătura dintre producție și consum1. Cuprinde: comerțul interior și
comerțul exterior (internațional).
 Comerțul interior se produce .......................................................................................... . El
reflectă puterea de cumpărare a populației din regiunea ori țara respectivă.
În țările sărace predomină produsele agroalimentare, confecțiile, textilele, încălțămintea etc.
Țările bogate se evidențiază printr-o balanță echilibrată între produsele de bază (alimente,
îmbrăcăminte) și celelalte produse de alt ordin (autovehicule, produse farmaceutice și cosmetice etc.).
 Comerțul internațional se realizează ................................................................................... .
El stă la baza mondializării economiei și a globalizării și este controlat, în bună măsură, de
bursele de mărfuri.
Balanța comercială redă raportul dintre Principalii exportatori Principalii importatori
importuri și exporturi. mondiali mondiali
 Analizați tabelul alăturat și explicați faptul S.U.A. S.U.A.
Marea Britanie Germania
că principalele state exportatoare sunt, în același
Franța Japonia
timp, și principalele state importatoare. Germania Marea Britanie
 În structura mărfurilor exportate se Italia Franța
Japonia Italia
evidențiază:
Țările de Jos Țările de Jos
 Comerțul cu produse agricole: grâu
(S.U.A., Canada ș.a.), orez (Thailanda, Myanmar, Vietnam, Laos, Cambodgia), banane și ananas
(Thailanda, Filipine, Ecuador, Columbia ș.a.), citrice (Spania, Italia, Grecia, Turcia, Israel ș.a.),
cafea, ceai, carne de vită etc.
 Comerțul cu combustibili: petrol (Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuwait,
Venezuela ș.a.), gaze naturale (Federația Rusă, Țările de Jos, Indonezia, Algeria, Canada ș.a.),
cărbuni (S.U.A., Australia, Africa de Sud, Columbia) ș.a.
68
 Comerțul cu materii prime neagricole: minereu de fier (Brazilia, Australia ș.a.), cupru
(Chile, Zambia), lemn (Canada, Federația Rusă, Suedia, Malaysia, Indonezia, Gabon) etc.
 Comerțul cu produse prelucrate: siderurgice, echipamente industriale, autovehicule,
electronice și electrotehnice, produse farmaceutice etc.
 Analizează „Harta comerțului internațional” (pag. 69) și scrie statele exportatoare de:
 cereale: .........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 cafea: ............................................................................................................................................................
 ceai: ..............................................................................................................................................................
 carne, lână: ....................................................................................................................................................
 minereu de fier: .............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 bauxită, aluminiu: ..........................................................................................................................................
 petrol: ............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 cărbuni: .........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 produse prelucrate: .......................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Harta comerțului internațional
3. Turismul
Turismul este o ramură a economiei care constă în călătoria în afara locului de domiciliu stabil
în scopul odihnei, cunoașterii sau pentru satisfacerea unor dorințe.
Dezvoltarea și importanța turismului au determinat înființarea, în 1974, a Organizației
Mondiale a Turismului (O.M.T.), cu sediul la Madrid.
Turismul implică două categorii de activități:
1. activitățile prin care se realizează petrecerea timpului liber, călătorind în altă localitate sau țară;
2. industria de bunuri și servicii, creată pentru satisfacerea intereselor manifestate de turiști.1
1 S. Neguț, Gabriela Apostol, M. Ielenicz, Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 94.
69
După modul de desfășurare a activităților, turismul se împarte în:
a) ............................................................................ b) ............................................................................
 Prin ce se deosebește turismul intern de cel internațional?
 Activitate în echipă. Cu ajutorul textului din manual ori folosiți alte surse, stabiliți și scrieți câțiva factori
care au favorizat dezvoltarea turismului în ultimele decenii.
 ...........................................................................................................................................................................
 ...........................................................................................................................................................................
 ...........................................................................................................................................................................
 ...........................................................................................................................................................................
 Resursele turistice (care constituie potențialul turistic) sunt grupate în două mari
categorii: naturale și antropice.
 Stabiliți și scrieți resursele turistice naturale și antropice.
○ resursele naturale1: ......................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
○ resursele antropice (realizate de oameni în decursul timpului): .........................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Formele de turism / tipurile de turism sunt condiționate de resursele turistice și de modul de
exploatare, fiind diferite de la o regiune geografică la alta.
 Activitate în echipă. Utilizând textul din manual, scrieți regiunile geografice în care se practică
următoarele forme de turism:
 balnear-maritim: ..........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 montan și de sporturi de iarnă: ....................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 de cură balneară: .........................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 de vânătoare și pescuit: ...............................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 cultural-istoric: ............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 Alte forme de turism:
 turism religios, la: Roma, Vatican, Ierusalim (Israel), Mecca și Medina (Arabia Saudită),
Benares (India), Lhasa (China);
 turism comercial-expozițional și de afaceri, cu ocazia marilor târguri și expoziții
naționale și internaționale, la: Leipzig (Germania), Osaka (Japonia), Sopot (Polonia), Sevilla
(Spania), București (România);
 turism festivalier, cu ocazia unor festivaluri: Cannes (Franța), Veneția și San Remo (Italia),
Monte Carlo (Monaco), Los Angeles și Las Vegas (S.U.A.), Rio de Janeiro (Brazilia);
 turism sportiv, legat de olimpiade, campionate mondiale, turnee de tenis – Paris, Londra,
Hanovra (Germania), Melbourne (Australia) ș.a. –, curse automobilistice de Formula 1 – Imola
(Italia), Indianapolis (S.U.A.), Mogyoród (Hungaroring ˗ Ungaria), Adelaide (Australia), Le Mans
(Franța) ș.a.
 Între marile regiuni turistice de pe glob se evidențiază:
regiunea litorală și insulară a Mării Mediterane (Spania, Italia, Franța, Malta, Grecia, Turcia
ș.a.);
1 Conform manualului apărut la Editura Didactică și Pedagogică (2004, p. 73), în categoria resurselor naturale sunt incluse și „resursele utilizate și
amenajate de om (grădini zoologice, botanice ș.a.)”.
70
regiunea litorală a Peninsulei Florida (S.U.A.);
regiunea californiană (S.U.A. și Mexic);
regiunea litorală a Mării Negre (România, Bulgaria, Ucraina ș.a.);
regiunea Munților Alpi (Franța, Elveția, Germania, Italia, Austria ș.a.);
regiunea Văii Nilului (Egipt);
regiunea Munților Himalaya (Nepal, Bhutan, India ș.a.);
regiunea Munților Carpați (România, Slovacia ș.a.);
regiunea Podișului Tibet (China);
regiunea Mării Moarte, Lacul Tiberiada și Ierusalim (Israel);
litoralul sud-estic brazilian; regiunea andină (Peru, Bolivia, Ecuador ș.a.) etc.
 Fluxurile turistice au înregistrat creșteri considerabile. Principalele țări receptoare de
turiști sunt: Franța, S.U.A., Spania, Italia, China, Canada ș.a. Statele care asigură fluxurile de
turiști sunt, în general, statele dezvoltate: S.U.A., Germania, Japonia, Franța, Marea Britanie,
Canada, Țările de Jos, Italia ș.a.
 Pe baza datelor de mai jos, realizează harta „Principalele țări receptoare de turiști”.
Colorează, pe hartă, cu:
 roșu – țările care primesc peste 40 milioane de turiști anual: Franța, S.U.A., Spania și Italia;
 albastru – țările care primesc între 20 și 40 milioane de turiști anual: China, Canada, Marea Britanie și Portugalia;
 verde țările care primesc între 10 și 20 milioane de turiști anual: Polonia, Mexic, Austria, Germania, Elveția, Grecia,
Belgia și Ungaria;
 galben – țările care primesc între 5 și 10 milioane de turiști anual: Turcia, Bulgaria, Țările de Jos, Cehia, Slovenia,
Israel, Thailanda și Malaysia;
 maro – țările care primesc între 1 și 5 milioane de turiști anual: Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia,
Belarus, Botswana, Brazilia, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Croația, Danemarca, Egipt, Emiratele Arabe Unite,
Estonia, Filipine, Finlanda, Irlanda, India, Indonezia, Japonia, Libia, Lituania, Maroc, Norvegia, Noua Zeelandă,
Republica Moldova, România, Federația Rusă, Suedia, Tunisia, Ucraina, Uruguay, Vietnam și Zimbabwe1.
Principalele țări receptoare de turiști
2004, p. 75 (harta „Turismul mondial – țări receptoare”, cu modificări).
71
I. Precizează: 20 puncte
a. patru resurse ale litosferei: ________________________________________________________________________
b. două modalități prin care este valorificată radiația solară: ________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
c. două avantaje ale producerii energiei electrice în hidrocentrale: ___________________________________________
________________________________________________________________________________________________
II. Explică: 10 puncte
a. de ce unele state precum Malta și Singapore au fost nevoite să-și construiască uzine pentru desalinizarea apei
marine; _________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
b. importanța canalelor pentru navigație. _______________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
III. Realizează corespondența între porturi A B pentru transportul …
(coloana A) și specializările acestora ______ 1. Arhanghelsk a. cafelei
(coloana B). 18 puncte ______ 1. Gdansk b. cărbunilor
______ 1. Mina al Ahmadi c. cerealelor
______ 1. Reykjavik d. lemnului
______ 1. Santos e. minereului de fier
______ 1. Tubarão f. peștelui
g. petrolului
IV. Citește afirmațiile de mai jos și stabilește dacă sunt adevărate (A) sau false (B). 22 puncte
1. Statele din regiunea Golfului Persic se evidențiază prin extracția petrolului. __________
2. În Africa Centrală se evidențiază agricultura migratorie (itinerantă). __________
3. Teritoriul României se înscrie în regiunea agricolă cerealieră temperată. __________
4. Peisajul agricol musonic este specific Asiei de Sud-Vest. __________
5. Industria se ocupă cu creșterea animalelor domestice. __________
6. Termocentralele funcționează cu substanțe radioactive. __________
7. Regiunea industrială Ruhr-Rhin s-a dezvoltat datorită exploatării petrolului. __________
8. Căile ferate din România sunt cu ecartament normal (1.435 mm). __________
9. Jonca s-a evidențiat ca o corabie larg utilizată în Marea Mediterană. __________
10. Statele din sud-estul Asiei importă mari cantități de orez. __________
11. În Veneția se evidențiază turismul montan. __________
V. Scrie numele regiunilor industriale marcate, pe harta de mai jos, cu numere de la 1 la 10. 20 puncte
1. _________________________
2.__________________________
3. _________________________
4. _________________________
5. _________________________
6. _________________________
7. _________________________
8. _________________________
9. _________________________
10. ________________________
72
IV. ANSAMBLURILE ECONOMICE ȘI GEOPOLITICE ALE LUMII
Marile ansambluri economice și geopolitice ale lumii

După cel de-al Doilea Război Mondial au avut loc schimbări majore pe harta politică a lumii și în
cadrul economiei, iar globalizarea a devenit principala tendință a economiei mondiale. Datorită
acestui fapt, au fost înființate numeroase asociații, organizații și ansambluri economice și geopolitice.
A. Marile ansambluri economice
Între numeroasele ansambluri economice se evidențiază:
I. Uniunea Europeană (UE), compusă din 27 de state.
II. Acordul de Liber Schimb Nord American (NAFTA) funcționează din anul 1994 și este
compus din statele Americii de Nord (S.U.A., Canada și Mexic). În prezent, NAFTA reprezintă cea
mai mare regiune geografică de comerț liber din lume.
III. Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC) a fost înființat în anul 1989
și cuprinde 21 de membri (economii): Australia, Brunei, Canada, Chile, China, S.U.A., Hong Kong1,
Indonezia, Japonia, Malaysia, Mexic, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee, Peru, Filipine, Federația
Rusă, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan, Thailanda și Vietnam. APEC concentrează peste 50% din
comerțul mondial.
IV. Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a fost înființată în 1965 și are
ca scop apărarea intereselor comune și controlul prețurilor pe piețele petroliere. În prezent
cuprinde 13 state: Algeria, Angola, Arabia Saudită, Republica Congo, Emiratele Arabe Unite,
Gabon, Guineea Ecuatorială, Irak, Iran, Kuwait, Libia, Nigeria și Venezuela.
 Pe baza datelor de mai sus, realizează „Harta Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC) și a
Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC)”, utilizând culori diferite.
Harta Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC) și a
Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC)
B. Marile ansambluri geopolitice

I. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a fost înființată la 26 iunie1945 (de 51 de state),
succedând Liga Națiunilor (sau Societatea Națiunilor, 1919˗1946). Are caracter mondial, fiind
deschisă tuturor statelor.
1 După cum știm, din anul 1997 Hong Kong-ul a devenit o regiune autonomă a Chinei.
73
ONU are ca obiective:  menținerea păcii și securității internaționale și  realizarea cooperării
internaționale în domeniile: economic, social, cultural și umanitar.
ONU este formată, în prezent, din 193 de state 1 și are sediul central la New York2.
Principalele organe ale organizației sunt:  Adunarea Generală,  Consiliul de Securitate, 
Consiliul Economic și Social,  Curtea Internațională de Justiție și  Secretariatul de Stat.
 Activitate pe grupe. Utilizând diferite surse (manualul, cărți de specialitate, rețeaua internet), scrieți pentru:
 Adunarea Generală:3
 rolul său: ..............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 numărul membrilor și proveniența acestora: ............................................................................................................
 Consiliul de Securitate:
 rolul său: ..............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 numărul membrilor, proveniența și importanța acestora: ...........................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Documentele ONU sunt traduse în șase limbi de mare circulație
 Care sunt limbile în care sunt traduse documentele ONU?
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
În cadrul ONU funcționează mai multe organizații specializate, între care: Organizația
Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), Organizația Națiunilor Unite
pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Organizația
Mondială a Comerțului (OMC), Organizația Mondială a Turismului (OMT), Organizația pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Fondul Monetar Internațional (FMI), Programul
Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (UNEP) ș.a.
II. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a fost înființat în anul 1949,
din cauza declanșării „războiului rece”.
 Care au fost protagoniștii „războiului rece”?
 Cum se numește ansamblul geopolitic și militar care a funcționat în intervalul 1956-1991, ca
replică a existenței NATO? Care au fost statele componente?
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
În prezent, NATO numără 30 de state – Albania, Belgia, Bulgaria, Canada, Cehia, Croația,
Danemarca, Estonia, Germania, Grecia, Franța, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg,
Macedonia de Nord, Marea Britanie, Muntenegru, Norvegia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia,
România, Slovacia, Slovenia, Spania, S.U.A., Turcia și Ungaria – și are sediul la Bruxelles.
Principalul obiectiv al NATO este menținerea și dezvoltarea capacității individuale și colective
de rezistență împotriva unui atac armat.
În ultimele două decenii, trupele NATO au intervenit cu succes pentru restabilirea ordinii în mai
multe zone de conflict pe glob: Orientul Mijlociu, fosta Iugoslavie ș.a.
 Activitate în perechi. Utilizând diferite surse (cărți de specialitate, rețeaua internet ș.a.), scrieți câteva state
în care au acționat trupele NATO.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
 România a devenit membru al NATO la 29 martie 2004. Considerați acest fapt benefic pentru
țara noastră? Argumentați opțiunea făcută.
1 România a devenit membru al ONU la 14 decembrie 1955.

2 ONU deține oficii la Viena, Geneva și Nairobi.
3 Adunarea Generală este condusă de un președinte (ales dintre statele membre printr-o bază regională rotativă) și de 21 de vicepreședinți.
74
Uniunea Europeană și un ansamblu extraeuropean
Pentru a face față problemelor pe care le-au avut în ultimele decenii, țările Europei s-au asociat
în diferite grupări (structuri) economice (Uniunea Europeană, Comunitatea Statelor
Independente1, Asociația Europeană a Liberului Schimb2 ș.a.).
A. Uniunea Europeană (UE) este o grupare economică și politică, dezvoltată doar pe
teritoriul Europei, compusă din 27 de țări: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația,
Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania,
Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia
și Ungaria. Ea funcționează printr-un sistem de instituții supranaționale, independente și
interguvernamentale, care iau decizii prin negocieri între țările membre.
Instituțiile UE sunt: Parlamentul European (cu sedii la Bruxelles, Luxembourg și Strasbourg), Comisia
Europeană (cu sedii la Bruxelles, Luxembourg), Consiliul European (cu sediul la Bruxelles), Consiliul
Uniunii Europene (cu sedii la Bruxelles, Luxembourg), Curtea Europeană de Justiție (cu sediul la
Luxembourg) și Banca Europeană (cu sediul la Frankfurt am Main).
UE a dezvoltat o piață unică în cadrul unui sistem standardizat și unificat de legi care se aplică
tuturor țărilor membre.
Formarea uniunii s-a produs în mai multe etape:  în 1951, șase țări – Franța, Germania de
Vest, Italia, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – au creat Comunitatea Europeană a Cărbunelui și
Oțelului (CECO);  prin extinderea cooperării, statele CECO au creat Comunitatea Economică
Europeană (CEE);  CEE și-a schimbat numele în Uniunea Europeană.
 Activitate în perechi. Utilizând diferite surse (cărți, rețeaua internet ș.a.), scrieți pentru UE:
a. tratatul și anul în care a fost înființată CEE: …………………………………………………………………….
b. tratatul și anul în care CEE și-a schimbat numele în UE: ………………………………………………………
c. drepturile și libertățile din cadrul UE: ……………………………...........……………………………………..
...............................................................................................................................................................................
d. moneda, drapelul și imnul UE: …………………………………………………………………………………
...............................................................................................................................................................................
 România a devenit membru al UE la 1 ianuarie 2007. Considerați acest fapt benefic pentru
țara noastră? Argumentați opțiunea făcută.
B. Piața Comună a Sudului (MERCOSUR) a fost fondată la 26 Piața Comună a Sudului

martie 1991 (Tratatul de la Asunción, Paraguay) de patru state din
America de Sud: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Principalele obiective ale MERCOSUR sunt: creșterea
randamentului și a productivității economice, îmbunătățirea
comunicațiilor și conservarea mediului.
MERCOSUR, cu centrul la Montevideo (Uruguay), este formată din
cinci state cu statut de membru cu drepturi depline și din cinci state cu
statut de membru asociat.
 Analizează harta alăturată și scrie:
a. numele țărilor cu statut de membru cu drepturi depline: ………………………..
……………………………………………………………………………………
b. numele țărilor cu statut de membru asociat: …………………………………….
……………………………………………………………………………………
1. membru cu drepturi depline
2. membru asociat
1 CSI a luat ființă în 1991 și este formată din state rezultate în urma destrămării Uniunii Sovietice. Statele europene care fac parte din comunitate
sunt: Federația Rusă, Belarus și Moldova.
2 AELS (înființată în anul 1960) cuprinde patru dintre țările dezvoltate ale Europei – Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda – care nu fac parte nici
din UE, nici din CSI.
75
Autoevaluare finală OPȚIONAL.
I. Precizează: 20 puncte
a. doi factori care au determinat mobilitatea teritorială a populației; _________________________________________
________________________________________________________________________________________________
b. două cauze care au declanșat conflicte în interiorul statelor. ____________________________________________
________________________________________________________________________________________________
1. Statul cu teritoriul perforat este marcat, pe hartă, cu litera: a. B; b. E; c. H; d. I.
2. Statul cu forma de guvernământ monarhie este marcat, pe hartă, cu litera: a. C; b. G; c. I; d. J.
3. A fost imperiu colonial statul marcat, pe hartă, cu litera: a. A; b. B; c. C; d. E.
4. Populația este dominant musulmană în statul marcat, pe hartă, cu litera: a. A; b. F; c. H; d. J.
5. Mediul tropical uscat este caracteristic statului marcat, pe hartă, cu litera: a. C; b. E; c. G; d. J.
6. Bazinul carbonifer Karaganda aparține statului marcat, pe hartă, cu litera: a. B; b. D; c. F; d. I.
7. Portul Perth se află în statul marcat, pe hartă, cu litera: a. B; b. C; c. G; d. H.
8. Transsiberianul străbate statul marcat, pe hartă, cu litera: a. B; b. E; c. H; d. I.
9. Statul membru OPEC și MERCOSUR este marcat, pe hartă, cu litera: a. A; b. D; c. F; d. J.
10. Statul membru al Uniunii Europene este marcat, pe hartă, cu litera: a. D; b. E; c. F; d. I.
III. Completează afirmația de

mai jos cu informația corectă.
30 puncte
1. Cel mai întins stat din America de Nord este _______________________ .
2. _______________________ este singurul continent-stat.
3. _______________________ este stat directorial în Europa.
4. Planul orașului București are formă _______________________ .
5. După morfostructura vetrelor, majoritatea satelor din câmpie sunt de tip _______________________ .
6. Principala funcție a orașului Uppsala este cea _______________________ .
7. Zăcământul de minereu de fier Kiruna se află în statul numit _______________________ .
8. Portul La Plata este specializat pe transportul _______________________ .
9. Tunelul Simplon leagă Elveția de _______________________ .
10. Calea ferată Lima-Oroya se află în statul numit _______________________ .
IV. Analizează tabelul alăturat și rezolvă următoarele sarcini: Stat Suprafața (km2) Număr locuitori
20 puncte Belgia 30.528 11.689.300
a. calculează densitatea populației din cele două state; Norvegia 385.207 5.505.600
Belgia ________________________________________ Norvegia ________________________________________
b. precizează două cauze care să explice diferența de densitate a populație dintre cele două state. _______________
________________________________________________________________________________________________
76
Bibliografie
Cocean P., Dan Rodica, Marc D., Bena N.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Sigma, București, 2005.
Dragomirescu Ș., Săgeată R.: Statele lumii contemporane, Edit. Corint, București, 2011.
Erdeli Ge., Dumitrache Liliana: Geografia populației mondiale, Edit. Universitară, București, 2009.
Erdeli Ge., Vlăsceanu Gh., Șerban Cătălina: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Economică, București,
2005.
Furdui M.: Caietul elevului. Geografie clasa a X-a, Edit. Techno Media, Sibiu, 2015.
Goldenberg S., Belu S.: Epoca marilor descoperiri geografice, Edit. Humanitas, București, 2002.
Ielenicz M., Erdeli Ge., Marin I.: Dicționar de termeni geografici pentru gimnaziu și liceu, Edit. Corint, București,
2007.
Ilinca N.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Petrion, București, f.a.
Ilinca N.: Geografia umană. Populația și așezările, Edit. CD Press, București, 2008.
Matei H.C., Neguț S., Nicolae I.: Enciclopedia statelor lumii, Ediția a XVI-a, Edit. Meronia, București, 2020.
Mărculeț I., Mărculeț Cătălina: Credincioșii catolici din Europa – repartiția teritorială, Vestitorul, anul XIX, nr.
12 (212), Oradea, 2011.
Mărculeț I., Mărculeț Cătălina: Repartiția geografică a populației catolice la sfârșitul secolului al XX-lea și la
începutul secolului al XXI-lea, Studii Slătinene, anul VI, vol. XI, nr. 2/2012, Edit. Hoffman, Slatina, 2012.
Mărculeț I., Mărculeț Cătălina: Geografie umană. Caiet pentru clasa a X-a, Colegiul Național „I. L. Caragiale”,
ISBN 978-973-0-26639-9, București, 2018.
Mărculeț I., Mărculeț Cătălina: Geografie. Caiet cu fișe de lucru pentru clasa a X-a, Edit. Didactică și Pedagogică,
București, 2019.
Mândruț O.: Geografie umană. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Corint, București, f.a.
Mândruț O.: Atlas Geografic Școlar, Edit. Corint, București, 2008.
Nedea Petronela-Sonia: Geografia economică mondială – note de curs, Edit. Universitară, București, 2011.
Neguț S., Apostol Gabriela, Ielenicz M.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, București, 2000.
Neguț N., Ielenicz M., Bălteanu D., Neacșu M.-C., Bărbulescu Al.: Geografie. Manual pentru clasa a XI-a, Edit.
Humanitas, București, 2007.
Neguț S., Ielenicz M., Apostol Gabriela: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Humanitas, București, 2015.
Popescu M.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Aramis, București, 2005.
Posea Gr., Aur N.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. All, București, 2005.
Surd V., Zotic V., Popa-Bota H., Erchedi Nicoleta: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Dacia, Cluj-
Napoca, 2005.
Tufescu V., Posea Gr., Cucu V., Velcea I., Mândruț O.: Geografia economică și a populației. Manual pentru clasa
a X-a, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1990.
Velcea I., Popescu Claudia, Nicolae I., Dumitru D.: Geografie. Manual pentru clasa a X-a, Edit. Didactică și
Pedagogică, București, 2004.
***https://dexonline.ro/
***https://www.google.ro/maps/…
***https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(PPP)_per_capita
***http://www.oecd.org/fr/dev/migration-d%C3%A9veloppement/migrations-sud-sud.htm
***https://www.worldometers.info/population/countries-in-europe-by-population/
Ioan Mărculeț Cătălina Mărculeț

Caiet de geografie pentru clasa a X-a
(Geografie umană)
ISBN 978-973-0-36826-0
București, 2022
77
Note (însemnări)
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________
78

10 Caiet de Geografie Pentru Clasa A X A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10 Caiet de Geografie Pentru Clasa A X A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COLEGIUL NAȚIONAL „ION LUCA CARAGIALE”, BUCUREȘTI

IOAN MĂRCULEȚ CĂTĂLINA MĂRCULEȚ

IOAN MĂRCULEȚ CĂTĂLINA MĂRCULEȚ

© Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț

Adrese de contact: ioan_marculet@yahoo.com

Statele și grupările regionale de state

 Elementele fundamentale ale statului sunt:

 După configurația teritoriului

 După forma de guvernământ:

 Vezi filmul „Cele mai ciudate granițe din lume” (https://www.youtube.com/watch?v=M4n2CTzJSMw&ab

1 Valorile sunt rotunjite. n.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(PPP)_per_capita (deschis la 17.05.2022).

B. Grupările regionale de state

teritoriu cu statut special recunoscut de 23 state.

Principalele probleme actuale de geografie politică

 Explicați consecințele problemelor enunțate mai sus.

 Natalitatea este influențată de mai mulți factori, între care:

 Explicați rolul următorilor factori:  comportamentul reproductiv,  planificarea familială,

 Pe continente, rata natalității este foarte diferită.

 Stabiliți și definiți mortalitatea. ............................................................................................................................. ...

 Factorii care influențează mortalitatea sunt:

 Explicați rolul următorilor factori:  nivel general de

 Analizați și interpretați graficul alăturat.

 Pe continente, rata mortalității este cuprinsă între 7 și 13‰.

 Stabiliți și definiți bilanțul natural (sporul natural) .................................................................................................

Mobilitatea teritorială a populației

 Deplasările interne actuale cuprind: deplasările zilnice (navetismul), deplasările tempo-

 Deplasările (migrațiile) internaționale se evidențiază prin formarea a două fluxuri

 Stabiliți și definiți bilanțul migratoriu (sporul migratoriu) ……………………………………………..……

Europa Occidentală spre America Anglo-saxonă).

Bilanțul total al populației. Evoluția numerică a populației

B. Evoluția numerică a populației

Răspândirea geografică a populației

de curs, Edit. Universitară, București, 2011, p. 14.

B. Repartiția populației în raport cu latitudinea

C. Răspândirea populației în altitudine

D. Concentrarea populației pe state

E. Densitatea medie a populației (densitatea generală)

Grupa 2: Savană (subecuatorial)

Grupa 3: Pădure ecuatorială și musonică (ecuatorial și musonic)

Grupa 4: Pădure de foioase și conifere (temperat-oceanic și temperat rece)

Grupa 5: Mediteranean (subtropical)

Grupa 7: Tundră (subpolar)

B. Structura confesională (religioasă)

 Islamismul este concentrat în Orientul Apropiat și Mijlociu, în Asia Centrală, în nordul și

D. Structura pe grupe de vârstă și sexe

 Activitate în perechi. Analizați diagrama de mai jos și scrieți:

F. Structura pe tipuri de medii de habitat

Populația, protecția mediului înconjurător și

Grupa 3: … ploilor acide. Grupa 4: … amplificării deșertificării.

 Activitate în perechi. Identificați și scrieți cinci consecințe ale încălzirii globale.

II. Geografia așezărilor omenești

Urbanizarea, dinamica urbană și explozia urbană

Funcțiile și structura funcțională a așezărilor omenești

A. Funcțiile așezărilor rurale

B. Funcțiile așezărilor urbane

Forme de aglomerare umană

B. Forme de aglomerare urbană

1 După: O. Mândruț, Atlas Geografic Școlar, Edit. Corint, 2008, cu completări.

A. Satul Pețelca (jud. Alba)2 B. Satul Piatra (jud. Teleorman)

Organizarea spațiului urban. Planul orașului

 Planul radiar-concentric ………………… Plan radiar-concentric

 Accesează link-ul https://www.google.com/maps/place/Brăila și descrie planul orașului Brăila.

I. Geografia resurselor naturale