Geografie Clasa A XII A Europa Romania U

Colegiul Naţional „I. L.
Caragiale”, Bucureşti
IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE
Clasa a XII-a
(Europa, România, Uniunea Europeană – probleme fundamentale)
Caiet pentru lucru
ISBN 978-973-0-34166-9
BUCUREŞTI – 2021
Europa, România, Uniunea Europeană – probleme fundamentale
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, Bucureşti
IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE
Clasa a XII-a
Caiet pentru lucru
UTILIZATOR
Nume și prenume.......................................................
..............................................................................................
Clasa..................................................................................
ISBN 978-973-0-34166-9
BUCUREŞTI
2021
Geografie. Clasa a XII-a – caiet pentru lucru, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-34166-9, Bucureşti, 2021
1
COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE”

www.cnilcb.ro
Bucureşti – Calea Dorobanţilor nr. 163, Sector 1
Telefon: 0212.301.021
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com
Referenţi: Lect. univ. Serafima ROŞCOVAN, Institutul de Formare Continuă, Chişinău

Prof. gr. I Andreia BODEA, Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale”, Bucureşti
Prof. gr. I. Dorina NEDELEA, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, Bucureşti
Prof. dr. Viorel PARASCHIV, Liceul Tehnologic Economic de Turism, Iaşi
Prof. gr. I Mircea FURDUI, Colegiul Economic „George Bariţiu”, Sibiu
Prof. dr. Ovidiu Andrei Cristian BUZOIANU, Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale”,
Bucureşti
Redactare şi tehnoredactare: prof. Ioan MĂRCULEŢ
Ioan MĂRCULEŢ – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei. Studiu
geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în 2013) și
profesor gradul I – este autorul sau coautorul a peste 65 de cărți și broșuri (studii de specialitate,
monografii, enciclopedii, dicționare, cărți școlare etc.). A publicat, singur sau în colaborare, peste 200
de studii de geografie (geomorfologie, climatologie, geografia mediului, geografia populației și
așezărilor, geografie economică, geografie culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și
sociologie, precum și peste 150 de articole de popularizare și cu caracter școlar.
Cătălina MĂRCULEŢ – cercetător științific în Institutul de Geografie al Academiei Române,

doctor în geografie din anul 2010, cu teza Clima şi riscurile climatice din Depresiunea Alba Iulia–
Turda, cu o activitate științifică alcătuită din: peste 30 de cărți, caiete și broșuri realizate în colaborare,
10 capitole în volume, peste 150 de articole ştiinţifice în diverse reviste de specialitate acreditate,
rezultatul a peste 100 de comunicări susţinute la diferite sesiuni şi conferinţe, naţionale şi
internaţionale, alături de alte peste 100 de articole şi broşuri de popularizare şi informare.
ISBN 978-973-0-34166-9
Important: Prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai

cu acordul autorilor.
Prezentul caiet reprezintă reeditarea lucrării Europa–România–Uniunea Europeană

– probleme fundamentale. Caiet de geografie pentru clasa a XII-a (2020), cu modificări şi
completări.
Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
catalina.marculet@gmail.com
2
Cuprins
Europa şi România – elemente geografice de bază / 4

Spaţiul european şi spaţiul românesc. Poziţia geografică şi poziţia geopolitică / 4
Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României / 6
I. Relieful major / 6
II. Clima / 16
III. Hidrografia / 23
IV. Învelişul biopedogeografic / 29
V. Resursele naturale / 30
VII. Recapitulare: caracteristicile fizico-geografice ale unor state din Europa / 33
Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României / 34
I. Harta politică a Europei / 34
II. România ca stat al Europei / 35
III. Populaţia şi caracteristicile ei geodemografice / 36
IV. Sistemul de oraşe al Europei. Analiza geografică a unor oraşe / 39
V. Activităţile economice – caracteristici generale. Industria energetică / 43
VI. Sisteme de transport / 47
Mediul înconjurător şi peisaje / 49
Regiuni geografice în Europa şi în România / 50
Carpaţii – studiu de caz / 51
Ţările vecine României – caracterizare geografică succintă / 51
Recapitulare: caracteristicile geodemografice şi socio-economice ale unor state din
Europa / 53
România şi Uniunea Europeană / 54
Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene / 54
Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale Uniunii Europene / 55
Statele Uniunii Europene – privire generală şi sistemică. Studii de caz / 56
România ca parte a Uniunii Europene / 59
I. Oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru Uniunea Europeană / 59
II. România şi ţările Uniunii Europene. Interdependenţe geografice, economice şi
culturale / 60
III. Problema energiei în Uniunea Europeană şi în România / 61
Europa şi Uniunea Europeană în lumea contemporană / 63
Probleme fundamentale ale lumii contemporane – prezentare sintetică / 63
Rolul Europei în construirea lumii contemporane / 64
Uniunea Europeană şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii
contemporane / 64
Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă Europeană / 65
Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii
contemporane în următoarele decenii / 66
Subiect pentru pregătirea examenului de bacalaureat / 67
Bibliografie / 70
3
Europa şi România – elemente geografice de bază
Spaţiul european şi spaţiul românesc.

Poziţia geografică şi poziţia geopolitică
A. Spaţiul european
 Pentru Europa, stabiliţi:
1. Emisfera în care se află: _________________________________________________________________.
2. Oceanele şi continentul cu care intră în contact la:
a. nord = ………………………...; b. vest = ……...…………………; a. est = ……………………….......
3. Elementele naturale care separă Europa de Asia: ______________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
4. Punctele extreme la:
a. nord: …………………………………………….; b. vest: ……………………………………………...;
c. sud: ……………………………………………….; d. est: ………………………………………………...
5. Principala zonă de climă în care se află: ____________________________________________________.
 Ţărmurile Europei – scăldate de numeroase mări – sunt destul de sinuoase.
 Analizați harta de mai jos („Ţărmurile Europei”) şi, cu ajutorul manualului şi atlasului
geografic, realizaţi următoarele sarcini de lucru:
1. scrieţi numele mărilor marcate cu Ţărmurile Europei
numere de la 1 la 10:
1. .........................; 2. .........................;
3. .........................; 4. .........................;
5. .........................; 6. .........................;
7. .........................; 8. .........................;
9. .........................; 10. ..........................
2. scrieţi numele peninsulelor marcate cu
litere de la A la G:
A. .........................; B. .........................;
C. .........................; D. .........................;
E. .........................; F. ..........................;
G. ..........................; F. .........................;
3. scrieţi numele insulelor marcate cu
litere de la a la j:
a. .........................; b. .........................;
c. .........................; d. .........................;
e. .........................; f. ..........................;
g. ..........................; h. ............................; i. ..............................; j. .............................. .............; C. .............. ;
4. marcaţi, pe hartă, cu  – Golful Botnic, cu  – Golful Finic, cu ฀ – Golful Riga şi  – Golful Biscaya.
 În Europa sunt teritoriile a 48 de state. O parte dintre acestea sunt membre ale Uniunii Europene (UE) şi ale
Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
B. Spaţiul românesc
 Analizaţi harta „România – coordonate geografice şi puncte extreme” (pag. 5) şi
completaţi spaţiile libere din textul de mai jos.
România este o ţară central-europeană, cu suprafaţa de ………………………… . Ea este situată la
intersecţia paralelei de ………………………… cu meridianul de ………………………… .
4
Punctele extreme ale teritoriul său sunt: ………………………… (la nord), ………………………… (la
est), ………………………… (la sud) şi ………………………… (la vest).
România – coordonate geografice şi puncte extreme
 Prin elementele sale naturale, România este considerată ţară carpato – dunăreano (danubiano) – pontică.
 Aduceţi argumente pentru a demonstra faptul că România este …
a. „ţară carpatică”: _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. „ţară dunăreană (danubiană)”: __________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
c. „ţară pontică”: ________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Din anul 2004 România este stat membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), iar din 2007
este membru al Uniunii Europene (UE).
  
5
Elemente fizico-geografice definitorii ale

Europei şi ale României
I. Relieful major
A. Relieful Europei
1. Date generale şi trepte de relief
Din punct de vedere tectonic, Europa aparţine Plăcii Eurasiatice.
Altitudinea medie a reliefului este de cca 300 m.
 Utilizaţi diferite surse de informare şi stabiliţi:
1. altitudinea minimă şi locurile în care se înregistrează: __________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
2. altitudinea maximă şi locul în care se înregistrează: ___________________________________________.
 Aproximativ 85% din relieful continentului este reprezentat de câmpii şi podişuri (sub 500 m altitudine), iar restul
de 15%, de munţi şi dealuri înalte.
2. Evoluţia paleogeografică a reliefului Europei
Relieful Europei a evoluat de la nord la sud în mai multe etape.
 Utilizând diferite surse de informare, realizaţi evoluţia paleogeografică a reliefului
Europei pe structura de mai jos.
 Cele mai vechi porţiuni de uscat se menţin din Precambrian: Scutul Baltic şi Platforma Est-
Europeană.
 În prima parte a Paleozoicului a avut loc orogeneza caledoniană. Aceasta a avut ca rezultat înălţarea
mai multor unităţi de relief: ________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 În a doua parte a Paleozoicului a avut loc orogeneza hercinică. Atunci au fost înălţate următoarele
unităţi de relief: __________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 În Mezozoic şi Neozoic s-a produs orogeneza alpină, când în sudul continentului au fost create mai
multe lanţuri montane: ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
3. Aspecte ale reliefului minor
În cadrul reliefului major, agenţii interni şi externi au determinat formarea reliefului minor (derivat).
Tipuri şi forme de relief derivat

 Relief glaciar câmpii de eroziune, circuri glaciare, văi glaciare, morene (în Pen. Scandinavia, I. Islanda, M-ţii Alpi,
M-ţii Caucaz, M-ţii Carpaţi, Câmp. Est-Europeană ş.a.).
 Relief vulcanic conuri, cratere, platouri vulcanice ş.a. (în I. Islanda, M-ţii Apenini, Masivul Central Francez, M-ţii
Carpaţi ş.a.).
 Relief litoral  ţărmuri cu fiorduri (în I. Islanda, Pen. Scandinavia, I. Marea Britanie ş.a.);
 ţărmuri cu riass (în: sud-vestul I. Marea Britanie, Pen. Bretagne, nord-vestul Pen. Iberice ş.a.);
 ţărmuri cu estuare (estuarele Tamisei, Elbei, Senei, Loarei ş.a.);
 ţărmuri cu delte (deltele Dunării, Volgăi, Tibrului, Ronului ş.a.);
 ţărmuri cu insule şi canale / dalmatic (ţărmul Croaţiei la Marea Adriatică);
 ţărmuri cu lagune (lagunele Veneţia, Razim-Sinoie ş.a.);
 ţărmuri cu limanuri (limanurile Nistrului, Niprului ş.a.).
6
Cum explicaţi formarea reliefului glaciar?

 Cu ajutorul profesorului de la clasă, explicaţi prezenţa vulcanilor activi în:
a. Insula Islanda (ex.: vulcanul Hekla).
b. Bazinul Mării Mediterane (ex.: vulcanii Vezuviu, Etna).
 Localizaţi pe hartă:
a. fiordurile din Pen. Scandinavia, I. Islanda şi I. Marea Britanie;
b. estuarele fluviilor: Elba, Tamisa, Sena, Garonne şi Tejo;
c. deltele fluviilor: Vistula, Ebro, Ron (Rhône), Tibru, Pad, Dunărea şi Volga;
d. ţărmul Croaţiei la Marea Adriatică (dalmatic);
e. lagunele Veneţia şi Razim-Sinoie;
f. limanurile Nistrului şi Niprului.
4. Unităţi de relief
 Analizați harta de mai jos („Europa – unităţi de relief”) şi, cu ajutorul manualului şi
atlasului geografic, scrieţi numele unităţilor de relief marcate cu numerele:
1. ……………………………..; Europa – unităţi de relief
2. ……………………………..;
3. ……………………………..;
4. ……………………………..;
5. ……………………………..;
6. ……………………………..;
7. ……………………………..;
8. ……………………………..;
9. ……………………………..;
10. ……………………………;
11. ……………………………;
12. ……………………………;
13. ……………………………;
14. ……………………………;
15. ……………………………;
16. ……………………………;
17. ……………………………;
18. ……………………………;
19. ……………………………;
20. ……………………………;
21. ……………………………; 22. ……………………………; 23. ……………………………;
24. …………………………….; 25. ……………………………; 26. …………………………….
 Folosiţi diferite surse de informare şi caracterizaţi sub aspect geomorfologic unităţile
de relief de mai jos.
a. Munţii (Alpii) Scandinaviei
7
b. Munţii Ural
c. Munţii Pirinei
d. Munţii Alpi
e. Munţii Carpaţi
f. Munţii (Alpii) Dinarici
g. Munţii Caucaz
h. Câmpia Nord-Europeană (Germano-Poloneză)
8
i. Câmpia Est-Europeană
j. Câmpia Panonică
k. Câmpia Padului
B. Relieful României
1. Date generale şi trepte de relief
Altitudinea medie a reliefului este de cca 420 m.
Altitudinea minimă este de 0 m (la ţărmul Mării Negre), iar altitudinea Proporţionalitatea reliefului
maximă de 2.544 m (în Vârful Moldoveanu din Munţii Făgăraşului). României
Relieful României cuprinde toate formele majore (munţi, podișuri, dealuri și
câmpii), precum și majoritatea celor medii și minore.
Dispunerea spaţială a reliefului major se face în trepte și cercuri
concentrice, proporţionale ca suprafaţă.
 Analizați graficul alăturat („Proporţionalitatea reliefului
României”) şi precizaţi proporţiile treptelor de relief din ţara
noastră.
2. Aspecte ale reliefului major
Cele patru tipuri majore de relief (munţi, dealuri, podişuri şi câmpii) se evidenţiază prin modul de formare şi prin
particularităţile specifice.
 Folosiţi diferite surse de informare şi caracterizaţi tipurile majore de relief din România.
 Munţii au altitudinea Schiţa geologică generalizată a României
medie de 950 m. în cadrul lor se Legenda
disting: I. Formaţiuni
 munţii formaţi din roci metamorfice:
cristaline (şisturi cristaline) ____ a. șisturi cristaline;
b. șisturi verzi.
__________________________
II. Roci eruptive:
__________________________ c. granit;
__________________________ d. riolit și dacit;
__________________________ e. bazalt;
__________________________; f. andezite, piro-
clastite ș.a.
(M-ţii Rodnei, M-ţii Leaota, M-ţii
III. Formaţiuni sedi-
Făgăraşului, M-ţii Parâng, M-ţii
mentare.
Poiana Ruscă ş.a.);
 munţii formaţi din roci vulcanice __________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
9
_______________________________________________________________________________________;
(M-ţii Oaş, M-ţii Căliman, M-ţii Gurghiu, M-ţii Metaliferi ş.a.);
 munţii formaţi din roci sedimentare cutate (fliş) ______________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
(M-ţii Stânişoarei, M-ţii Goşmanu, M-ţii Vrancei, M-ţii Buzăului ş.a.).
 Dealurile _________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Podişurile ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Câmpiile:
 câmpii piemontane _____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
(Câmp. Piteştiului, Câmp. Târgoviştei, Câmp. Râmnicului ş.a.);
 câmpii tabulare ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
(Câmp. Burnasului, Câmp. România – unităţi şi subunităţi de relief
Vlăsiei, Câmp. Bărăganului,
Câmp. Aradului ş.a.);
 câmpii de subsidenţă _______
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
(Câmp. Timişului, Câmp.
Crişurilor, Câmp. Buzăului,
Câmp. Siretului Inferior ş.a.).
3. Unităţile de relief
 Analizați harta alătu-
rată („România – unităţi şi
subunităţi de relief”) şi, pe
baza cunoştinţelor acumula-
te în anii anteriori, completaţi tabelul de mai jos.
Unitate de relief Subunitate de relief
1. ……………………………………………………………….
I. ………………………………………….. 2. ……………………………………………………………….
3. ……………………………………………………………….
4. ……………………………………………………………….
II. ...………………………………………. 5. ……………………………………………………………….
6. ……………………………………………………………….
7. ……………………………………………………………….
8. ……………………………………………………………….
III. ..………………………………………. 9. ……………………………………………………………….
10. ……………………………………………………………...
10
Unii autori disting doar două subunităţi: Munţii Banatului

(între Dunăre şi Mureş) şi Munţii Apuseni (între Mureş şi
Barcău).
Zona marginală / peritransilvană
Podişul Transilvaniei, cu:
IV. .……………………………………….. 11. ……………………………………………………………...
12. ..…………………………………………………………….
13. ...……………………………………………………………
14. ……………………………………………………………...
V. ...……………………………………….. 15. ……………………………………………………………...
16. ……………………………………………………………...
VI. .………………………………………..
17. ……………………………………………………………...
VII. ……………………………………….. 18. ……………………………………………………………...
19. ……………………………………………………………...
VIII. ...…………………………………….
20. ……………………………………………………………...
IX. .……………………………………….. 21. ……………………………………………………………...
Unii autori disting trei subunităţi: Masivul Dobrogei de Nord,
Podişul Dobrogei Centrale şi Podişul Dobrogei de Sud.
22. ……………………………………………………………...
X. ...……………………………………….. 23. ……………………………………………………………...
24. ……………………………………………………………...
25. ……………………………………………………………...
XI. .……………………………………….. 26. …………………………………………………………..….
27. ……………………………………………………………...
28. ……………………………………………………………...
XII. ……………………………………….. 29. ……………………………………………………………...
30. ……………………………………………………………...
Unii autori disting cinci subunităţi: Câmp. Olteniei, Câmp.
Munteniei de Vest / Câmp. Teleormanului, Câmp. Munteniei
Centrale / Câmp. Bucureştiului, Câmp. Bărăganului şi Câmp.
Buzău-Siret.
XIII. .……………………………………..
 Folosiţi diferite surse de informare şi caracterizaţi sub aspect geomorfologic unităţile
de relief de mai jos.
I. Carpaţii Orientali
Poziţia geografică / limite:
Caracteristici generale:
11
 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, realizaţi schiţa simplificată a Carpaţilor Orientali, având

în vedere alcătuirea petrografică şi orientarea culmilor montane.
II. Carpaţii Meridionali

III. Carpaţii Occidentali

Munţii Banatului:
Munţii Poiana Ruscă:
Munţii Apuseni:
12
IV. Depresiunea Colinară a Transilvaniei / Depresiunea Transilvaniei

Podişul Transilvaniei, subdiviziuni:

Podişul Someşan, în nord-vest, cu altitudini de 500-700 m.
Câmpia Transilvaniei, în partea centrală, alcătuită din dealuri cu altitudini de 400-500 m.
Podişul Târnavelor, în sud, cu altitudini de 400-700 m.
V. Subcarpaţii Subcarpaţii – model general
Subcarpaţii Moldovei:
între văile Moldovei (la nord) şi Trotuşului (la sud);
formaţi dintr-un singur şir de depresiuni (submontane) şi dealuri;
înălţimea maximă este de 911 m, în Culmea Pleşului.
Subcarpaţii Curburii:
între văile Trotuşului (la nord) şi Dâmboviţei (la vest);
formaţi din două şiruri de depresiuni (submontane şi intracolinare) şi două şiruri de dealuri (interne şi
externe);
subunitatea este străpunsă de pinteni montani din fliş;
înălţimea maximă este de 996 m, în Măgura Odobeşti.
Subcarpaţii Getici:
între văile Dâmboviţei (la est) şi Motrului (la vest);
formaţi, pe cea mai mare parte, din două şiruri de depresiuni (submontane şi intracolinare) şi două
şiruri de dealuri (interne şi externe);
înălţimea maximă este de 1.218 m, în Măgura Chiciora.
VI. Podişul Mehedinţi
13
VII. Podişul Moldovei

Podişul Sucevei, în nord-vest, cu altitudini de 400-600 m (688 m în Dealul Ciungi).

Câmpia Moldovei, în nord-est, cu aspect colinar şi altitudini de cca 200 m.
Podişul Bârladului, în sud, cu înălţimi de 200 m, în sud, şi 400-500 m, în nord.
VIII. Podişul Getic
IX. Podişul Dobrogei

Masivul (Podişul) Dobrogei de Nord:
Podişul Dobrogei de Sud:
X. Dealurile de Vest
14
XI. Câmpia de Vest

XII. Câmpia Română

Sectorul Vestic (Câmpia Olteniei):
Sectorul Central (Câmpia Olt-Argeş)1:
Sectorul Estic (Câmpia Munteniei de Est):
(Câmpia Bărăganului este o subunitate a Sectorului Estic. Este o câmpie tabulară de loess, cu altitudini de
15-90 m. Pe dreapta râurilor Călmăţui şi Ialomiţa sunt acumulări de nisip.)
XIII. Delta Dunării
 Pe baza informaţiilor de mai sus, scrieţi:

 trei deosebiri între relieful Carpaţilor Orientali şi relieful Carpaţilor Meridionali;
1
În literatura de specialitate, Sectorul Central este denumit şi Câmpia Munteniei de Vest sau Câmpia Teleormanului.
15
 o asemănare şi două deosebiri între relieful Munţilor Banatului şi relieful Munţilor Apuseni;
 o asemănare şi două deosebiri între relieful Subcarpaţilor Moldovei şi relieful Subcarpaţilor Getici;
 trei deosebiri între relieful Podişului Mehedinţi şi relieful Podişului Getic.
  
II. Clima
A. Clima Europei
 Cea mai mare parte a Europei se află în zona temperată. Face excepţie doar extremitatea nordică (inclusiv
insulele din nord), ce se înscrie în zona rece.
1. Factorii genetici ai climei
Pe lângă poziţia geografică, la formarea caracteristicilor elementelor climatice contribuie mai mulţi factori.
 Folosiţi diferite surse de informare şi arătaţi importanţa factorilor genetici de mai jos
în formarea caracteristicilor elementelor climatice.
 radiaţia solară globală __________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 circulaţia generală a maselor de aer _______________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 extinderea masei continentale de la vest spre est _____________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 munţii _______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 prezenţa pe trei laturi a unor întinse mase acvatice;
 curenţii oceanici ______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
16
_______________________________________________________________________________________.
2. Caracteristicile elementelor climatice

 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi caracteristicile elementelor climatice din Europa.
 Temperatura
 temperatura medie a lunii ianuarie ________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 temperatura medie a lunii iulie ____________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 amplitudinea termică ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Analizaţi graficul de mai jos („Regimul temperaturilor medii lunare) şi, cu ajutorul
profesorului de la clasă, …
a. …calculaţi valoarea amplitudinii Regimul temperaturilor medii lunare
termice pentru localităţile:
 Liverpool = ______________________
 Volgograd = _____________________
b. …precizaţi tipurile de climă din
arealele localităţilor:
 Liverpool = ______________________
 Marsilia = _______________________
 Murmansk = _____________________
 Poznan = ________________________
 Volgograd = _____________________
 Precipitaţiile medii anuale ___________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Vânturile
 vânturile permanente:
 vânturile de vest ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 vânturile polare ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 vânturile locale şi periodice:
 Mistralul ______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 Bora _________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 Crivăţul ______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 Sirocco _______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 brizele marine _________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 brizele de munte ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
17
Europa – regionarea climatică

3. Regionarea clima-
tică
Pe teritoriul Europei se
evidenţiază mai multe tipuri de
climă:
subtropicală;
temperat-oceanică;
temperată de tranziţie;
temperat-continentală;
temperată rece;
subpolară.
[vedeţi harta „Europa – regiona-
rea climatică” şi tabelul „Europa
– caracteristicile elementelor
climatice”].
Europa – caracteristicile elementelor climatice

Tipul de climă Temperaturile medii Precipitaţiile medii Alte aspecte climatice
anuale (oC) anuale (mm)
Subtropicală 15―20 500―800 veri calde şi uscate şi ierni blânde şi
(mediteraneană) umede
Temperat-oceanică 8―15 1.000―2.000 şi veri răcoroase şi ierni blânde;
peste 2.000 cantităţi de precipitaţii mai mari iarna
Temperată de tranziţie 8―10 600―1.000 cantităţi de precipitaţii mai mari vara
Temperat-continentală 5―10 500―700 veri calde şi ierni geroase
cantităţi de precipitaţii mai mari
primăvara şi la începutul verii
Temperată rece 1―5 500 veri răcoroase şi ierni geroase
Subpolară circa 0 sub 500 veri scurte (cca 10oC) şi ierni lungi
 Cu ajutorul informaţiilor din caiet, rezolvaţi cerinţele de la punctele ,  şi .
Notă: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tipul climatic, temperaturi medii
anuale, amplitudini termice, precipitaţii medii anuale, vânturi, etaj climatic, alte aspecte climatice.
 Precizaţi trei deosebiri între clima din Peninsula Italică și clima din Insula Irlanda.
1. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
3. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Precizaţi trei deosebiri între clima din Insula Islanda și clima din partea centrală a Câmpiei Est-
Europene.
1. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
3. _____________________________________________________________________________________
18
_______________________________________________________________________________________
 Precizaţi trei deosebiri între clima din regiunea Golfului Botnic și clima din jumătatea estică a
Câmpiei Nord-Europene.
1. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
3. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
B. Clima României
 Clima României este temperat-continentală moderată.
1. Factorii genetici ai climei
 Folosiţi diferite surse de informare şi arătaţi importanţa factorilor genetici de mai jos
în formarea caracteristicilor elementelor climatice.
 poziţia geografică ______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 radiaţia solară globală __________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 circulaţia generală a maselor de aer _______________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 distribuţia în latitudine _________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 relieful:
 munţii ____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 văile ______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 depresiunile _______________________________________________________________________;
 Marea Neagră ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
2. Caracteristicile elementelor climatice
 Analizaţi hărţile „România – temperaturile medii anuale” şi „România – precipitaţiile
medii anuale” şi completaţi textele de mai jos ( şi ).
Temperaturile medii anuale sunt diferenţiate în raport de latitudine şi de altitudine, astfel: în sud se
înregistrează peste ………….oC, în nord sub ………….oC, iar în altitudine scad cu 0,6oC/100 m, încât la
peste 2.000 m sunt sub ………….oC (Vârful Omu: -2,5oC).
 În România, temperatura maximă absolută a fost de 44,5oC (în localitatea Râmnicelu – ferma agricolă Ion Sion,
Câmp. Brăilei, la 10.VIII.1951), iar cea minimă absolută, de -38,5oC (în localitatea Bod, Depr. Braşovului, la 25.I.1942).
Precipitaţiile medii anuale sunt diferenţiate cantitativ de la vest (cca ………….mm) la est (sub
………….mm), în sensul creşterii influenţelor de ariditate: ………….mm în Câmpia de Vest, ………….mm
în Câmp. Olteniei, ………….mm în Câmp. Bărăganului şi ………….mm în Pod. Dobrogei de Sud. De
asemenea, precipitaţiile cresc cantitativ cu altitudinea, depăşind pe crestele de peste 2.000 m ale Carpaţilor,
………….mm/an.
19
România – temperaturile medii anuale
România – precipitaţiile medii anuale
20
 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi caracteristicile principalelor vânturi şi arealele în

care acestea acţionează pe teritoriul României.
 vânturile de vest ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 foehnul ___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 Austrul ____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 Crivăţul ___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 brizele montane _____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 brizele marine ______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
România – harta principalelor vânturi
 Realizaţi, pe suportul alăturat, harta
principalelor vânturi care acţionează pe
teritoriul României, indicând prin săgeţi de
culoare:
 albastră – vânturile de vest;
 roşie – foehnul;
 verde – Austrul;
 neagră – Crivăţul;
 mov – brizele marine.
3. Regionarea climatică a României

Legenda
 Pe fondul climatului temperat-continental al
României, barajul orografic al Munţilor Carpaţi determină vânturile de vest; foehn;
formarea a 6 sectoare cu nuanţe regionale generate de Austrul; Crivăţ;
influenţele climatice exterioare: brize marine.
a. sectorul cu influenţele oceanice, cu climat umed şi moderat termic, cuprinde nord-vestul şi centrul ţării;
b. sectorul cu influenţe scandinavo-baltice, iarna cu temperaturi foarte scăzute şi cu precipitaţii bogate, cuprinde
nordul ţării: Munţii Maramureşului, Obcinele Bucovinei, Pod. Sucevei etc.;
c. sectorul cu influenţe de ariditate, cu ierni foarte reci, veri fierbinţi şi secete frecvente, include Câmp.
Bărăganului, Pod. Dobrogei, Pod. Bârladului, Subcarpaţii Curburii şi părţi din Câmp. Moldovei şi Subcarpaţii Moldovei;
d. sectorul cu influenţe submediteraneene – vara cu călduri subtropicale, iar iarna blândă cu precipitaţii bogate –
se suprapune celei mai mari părţi din Banat şi Oltenia;
e. sectorul de tranziţie, de la influenţele oceanice şi submediteraneene la cele continentale (cu precipitaţii ce scad
cantitativ spre est şi cu temperaturi mai ridicate iarna) se înscrie în teritoriul dintre Jiu şi Argeş;
f. sectorul cu influenţe pontice (cu brize, moderat termic, cu umiditatea aerului crescută şi cu precipitaţii reduse)
se extinde în lungul litoralului, pe o fâşie cu lăţimi de 25-30 km.
 Relieful României, prin altitudine diferenţiază trei etaje climatice:
a) de câmpie (până la 250-300 m altitudine), cu temperaturi medii de 10-11oC, cu precipitaţii reduse (sub 650
mm/an) şi secete;
21
b) de dealuri şi podişuri (între 250-800 m altitudine), cu temperaturi medii de 6-10oC şi cu precipitaţii între 500 şi
700 mm/an;
c) de munţi joşi (până la 1800 m altitudine) şi înalţi sau alpin (peste 1.800 m altitudine), cu temperaturi de sub
6oC, cu precipitaţii de 700-1.400 mm/an şi cu inversiuni termice în depresiuni.
 Utilizaţi harta „Regionarea climatică a României” şi scrieţi influenţele climatice care
se manifestă în:
1. Munţii Apuseni = _________________ Regionarea climatică a României
2. Subcarpaţii Moldovei = ____________
________________________________
3. Podişul Mehedinţi = _______________
4. Delta Dunării = __________________
5. Câmpia Bărăganului = _____________
6. Câmpia de Vest = _________________
________________________________
7. Podişul Getic = ___________________
________________________________
8. Câmpia Transilvaniei = ____________
9. Subcarpaţii Curburii = _____________
10. Podişul Bârladului = ______________
11. Carpaţii Moldo-Transilvani = _______
________________________________
 Cu ajutorul informaţiilor din caiet, rezolvaţi cerinţele de la punctele ,  şi .

Notă: Deosebirile şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, amplitudini termice, precipitaţii medii anuale, vânturi, tipul climatic, etaj climatic,.
 Precizaţi trei deosebiri între clima din Dealurile Sălajului și clima din Podişul Dobrogei de Sud.
1. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
2. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
3. _____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Precizaţi o asemănare şi două deosebiri între clima din Câmpia Banatului și clima din Câmpia
Olteniei.
asemănare: _____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
deosebire (1) ___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
deosebire (2) ___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Precizează o asemănare şi două deosebiri între clima din Câmpia Transilvaniei şi clima din
Câmpia Moldovei (Jijiei).
asemănare: _____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
deosebire (1) ___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
deosebire (2) ___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
  
22
III. Hidrografia
A. Hidrografia Europei
 Apele continentale din Europa – râuri, fluvii, lacuri ş.a. – sunt răspândite neuniform.
1. Apele curgătoare
Fluviile din Europa, cu lungimi şi debite diferite, se varsă în:
 Oceanul Arctic: Peciora, Dvina de Nord;
 Oceanul Atlantic: Elba, Rin (Rhin), Tamisa, Duero, Tejo ş.a.;
 Marea Mediterană: Ebro, Ron, Tibru ş.a.
 Marea Neagă: Dunărea, Nipru ş.a.;
 Marea Caspică: Volga, Ural.
 Analizați harta de mai jos („Europa – reţeaua hidrografică”) şi, cu ajutorul
manualului şi atlasului geografic, scrieţi numele fluviile marcate cu numerele:
1. ………………………………..; 2. ………………………………..; 3. ………………………………..;
4. ………………………………..; 5. ………………………………..; 6. ………………………………..;
7. ………………………………..; Europa – reţeaua hidrografică
8. ………………………………..;
9. ………………………………..;
10. ………………………………;
11. ………………………………;
12. ………………………………;
13. ………………………………;
14. ………………………………;
15. ………………………………;
16. ………………………………;
17. ………………………………;
18. ………………………………;
19. ………………………………;
20. ………………………………;
21. ………………………………;
22. ……………………………….
Apele curgătoare au gurile de
vărsare sub formă de delte (Ron,
Dunărea, Volga
ş.a.), estuare (Tamisa, Elba, Loara ş.a.) şi limanuri (Nistru ş.a.).
 Scrieţi:
 un factor care determină formarea estuarelor;
_______________________________________________________________________________________
 trei factori care determină formarea deltelor.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Debitele şi regimurile de scurgere ale apelor curgătoare sunt influenţate de mai mulţi factori.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate, stabiliţi şi scrieţi factorii care influenţează debitele
şi regimurile de scurgere ale apelor curgătoare din Europa.
_______________________________________________________________________________________
23
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Analizaţi graficele de mai jos (A. Lungimile unor fluvii din Europa şi B. Debitele unor
fluvii din Europa) şi rezolvaţi subiectele A, B şi C.
A. Scrieţi lungimile fluviilor:
Don = ………………………...;
Nipru = ……………………….;
Volga = ………………………..
B. Explicați, oral, următoarele
situații:
a) fluviul Rhin, deși se
situează pe locul șapte ca lun-
gime, ocupă locul cinci ca debit;
b) fluviul Ural, deși se
situează pe locul trei ca
lungime, ocupă locul opt ca
debit.
C. Scrieţi câte doi factori care
influențează debitele fluviilor:
Peciora: ……………...………
………………………………....
…………………………………
………………………………...;
Dunărea: ……………………...
…………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………..;
Volga: ………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………..
Regimurile de scurgere ale apelor curgătoare din Europa pot fi simple – tipul nordic (Peciora, Dvina de Nord), cu
ape bogate în tot cursul anului; tipul atlantic (Tamisa, Sena), cu creşteri ale nivelului iarna şi ape mici la sfârşitul verii;
tipul mediteranean (Arno, Tibru), cu variaţii extrem de puternice ale debitului, cu ape mari de iarnă şi mici de vară, tipul
central european (Vistula, Oder), cu ape mari de primăvară şi mici de iarnă; tipul est-european (Nipru, Don, Volga), cu
ape mari de primăvară şi mici de iarnă şi vară – sau complexe (Rin / Rhin, Ron / Rhon, Dunărea).
2. Lacurile
Din punct de vedere genetic, în Europa se deosebesc:
1. Lacurile naturale: tectonice – Balaton, Ness ş.a. –, vulcanice – Bolsena, Albano ş.a. –, glaciare – Ladoga,
Onega, Geneva, Boden (Constanţa), Como, Garda ş.a. –, limanuri fluvio-maritime – Nistrului, Bugului de Sud ş.a. – și
lagune – Veneţia, Razim ş.a.
2. Lacurile antropice au fost amenajate în scopul satisfacerii unor cerinţe economice (producerii de energie
electrică, irigaţii, alimentării cu apă a regiunilor deficitare etc.). Între lacurile hidroenergetice se numără: Porţile de Fier I
(pe Dunăre) şi Volgograd (pe Volga).
 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi statul / statele în care se găsesc urmă-
toarele lacuri:
Balaton = ………………………………………….; Boden= …………………………………………....;
Ness = ….………………………………………….; Como şi Garda = …………………………………..;
Albano şi Bolsena = ……………………………….; Porţile de Fier I = ………………………………….;
Ladoga şi Onega = ..……………………………….; Volgograd = ……………………………………….;
Geneva = …………………………………………..; Razim = ……………………………………….........
24
B. Hidrografia României
1. Apele curgătoare din România au dispunere circulară pe margini (Dunărea, Prutul şi câte o porţiune din
Tisa și Mureș) şi radiară în interior și aparţin în proporţie de 98% bazinului Dunării.
În funcţie de direcţia de curgere şi de colector râurile interioare formează mai multe grupe:
A - grupa râurilor de nord-vest şi vest include râurile care sunt colectate de Tisa: Vişeu, Someş, Barcău, Crişul
Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş şi Bega;
B - grupa de sud-vest cuprinde apele curgătoare care se varsă în Dunăre în afara teritoriului României: Timiş,
Bârzava, Caraş şi Nera;
C - grupa de sud include toţi afluenţii Dunării de pe partea stângă, până la confluenţa cu Siretul: Jiu, Olt, Vedea,
Argeş, Ialomiţa, Călmăţui ş.a.;
D - grupa de est cuprinde bazinele Siretului – cu afluenţii Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Bârlad, Buzău etc. –
şi Prutului – cu Başeu, Jijia ş.a.;
E - grupa de sud-est (dobrogene) cuprinde râurile care se varsă în lagunele şi limanurile fluvio-maritime de la
ţărmul Mării Negre: Teliţa, Casimcea ş.a.
 Cu ajutorul manualului sau atlasului şcolar, scrieţi numele râurilor marcate, pe harta
de mai jos („România – reţeaua hidrografică”), cu numerele:
1. …...…………………..; România – reţeaua hidrografică
2. …………………….....;
3. ..……………………...;
4. …………………….....;
5. …………………….....;
6. …………………….....;
7. …………………….....;
8. …………………….....;
9. …………………….....;
10. ……………………...;
11. ..…………………….;
12. ..…………………….;
13. ..…………………….;
14. ..…………………….;
15. ……………………...;
16. ……………………...;
17. ……………………...;
18. ……………………...;
19. ……………………...;
20. ……………………...; 21. ……………………...; 22. ……………………...;
23. ……………………...; 24. ……………………...; 25. ……………………....
 Analizaţi graficul de mai jos („Debitele medii ale unor râuri din România”) şi scrieţi:
a) debitul mediu al râului Debitele medii ale unor râuri din România
Trotuş: ..............................;
b) râul cu cel mai mic debit
mediu: ..............................;
c) râul cu debitul mediu de
26,2 m3/s: .........................;
d) un factor care influ-
enţează debitul mediu al
râului Arieş: ......................
..........................................;
e) două modalităţi de
25
utilizare a apei râului cu debitul mediu de aproximativ 10 m3/s (folosiţi în acest sens diferite surse de
informare): ...........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
2. Lacurile (cca 3.500) însumează aproximativ 1,1% din suprafaţa ţării.

Din punct de vedere genetic, lacurile se împart în:
A. Lacuri naturale:
 lacuri glaciare (Lala, Bâlea, Gâlcescu, Zănoaga ş.a.);
 lacuri de baraj natural (Lacul Roşu ş.a.);
 lac de crater vulcanic (Sfânta Ana);
 lacuri carstice (Vărăşoaia, Zăton ş.a.);
 lacuri în crovuri (Ianca, Plopu, Movila Miresii ş.a.);
 limanuri fluviale (Bugeac, Oltina, Snagov, Căldăruşani ş.a.);
 limanuri fluvio-maritime (Taşaul, Techirghiol, Mangalia ş.a.);
 lagune (Complexul Razim-Sinoie, Siutghiol);
 lacuri pe masive de sare, inclusiv antroposaline (Lacul Ursu, lacurile de la Ocna Sibiu, Ocna Mureş, Ocna
Dej, Slănic, Telega, Ocnele Mari, Ocna Şugatag, Coştiui ş.a.).
B. Lacuri antropice (artificiale):
 lacuri de baraj hidroenergetic – Porţile de Fier I și II (pe Dunăre), Stânca-Costeşti (pe Prut), Izvorul Muntelui
(pe Bistriţa), Vidraru (pe Argeş), Vidra (pe Lotru) ş.a.;
 iazuri şi heleşteie pentru irigaţii şi pescuit: Cefa (în Câmpia Crişurilor), Dracşani (în Câmpia Moldovei), Ţaga
(în Câmpia Transilvaniei) ş.a.;
 lacuri de agrement: Băneasa, Herăstrău, Floreasca (pe Colentina) etc.
 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi unităţile sau subunităţile de relief în care
se găsesc următoarele lacuri:
Lala, Buhăescu, Ocna Şugatag şi Coştiui = .............. Zăton = ……………………………….……………;
……….........…………………...................................; Bugeac şi Oltina = ………………………………...;
L. Roşu, Sf. Ana şi Izvorul Muntelui = ………....… Snagov şi Căldăruşani = …………………………..;
…………....................................................................; Taşaul şi Techirghiol = ……………………………;
Bâlea şi Vidraru = ...……………….………………; Ursu = ……………………………………………..;
Gâlcescu şi Vidra = …………………………….…; Ocnele Mari = ……………….………………….....;
Bucura şi Zănoaga = ...…………………………….; Slănic şi Telega = ....………………………………;
Vărăşoaia şi Iezerul Ighiel = .....…………………….; Ianca şi Plopu = ..…………………………………..
3. Apele subterane
Apele freatice sunt prezente în toate unităţile de relief, iar cele de adâncime minerale sunt legate de prezenţa
unor falii.
Ape clorosodice se găsesc în Subcarpaţi (la Târgu Ocna, Slănic, Telega etc.), în Depresiunea Colinară a
Transilvaniei (la Sovata, Praid etc.), în Depresiunea Maramureşului etc. –, apele sulfuroase-sulfatate, în Subcarpaţi şi
Valea Cernei (la Băile Herculane), apele carbogazoase, în Carpaţii Orientali (la Vatra Dornei, Bilbor, Borsec ş.a.) etc.
Izvoare cu ape termale apar la Băile Herculane, Moneasa, Băile Felix, Băile 1 Mai etc.
C. Dunărea şi Marea Neagră
1. Dunărea, al doilea fluviu ca mărime din Europa, izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră și se varsă în Marea
Neagră (prin brațele Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe). Are direcţia generală de curgere de la vest la est şi lungimea de
2.860 km, prin 10 ţări şi 4 capitale.
 Cu ajutorul manualului sau atlasului şcolar, scrieţi numele ţărilor şi capitalelor prin
care curge Dunărea.
a. ţările: ________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. capitalele: ____________________________________________________________________________.
26
Cursul fluviului se împarte în trei sectoare principale:

1. cursul superior (Dunărea alpină), între izvoare şi Poarta Devin (1.060 km), se înscrie între M-ţii Jura Suabo-
Franconiană şi Podişul Bavariei, unde fluviul primeşte ca afluenţi Iller, Mindel, Inn etc. şi cumulează un debit de
1.929 m3/s la Viena;
2. cursul mijlociu (Dunărea panonică), de la Poarta Devin la Baziaş (725 km); fluviul traversează Câmpia
Panonică, primeşte ca afluenţi pe Morava cehă, Rába, Drava, Tisa, Sava, Morava sârbească etc. și atinge un debit
mediu de 5.300 m3/s;
3. cursul inferior (Dunărea pontică) se desfăşoară între Baziaş şi gurile de vărsare (1.075 km) şi se împarte în
patru subsectoare. Până la intrarea în deltă, fluviul ajunge la un debit mediu de 6.480 m3/s.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii anteriori, scrieţi principalele caracteristici
ale celor patru subsectoare.
a) Defileul Dunării (Baziaş-Porţile de Fier): _______________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b) „Lunca“ Dunării (Porţile de Fier-Călăraşi): ____________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
c) Bălţile Dunării (Călăraşi-Brăila): _____________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
d) Dunărea maritimă (Brăila-gurile de vărsare): ___________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
2. Marea Neagră1 face parte din categoria mărilor intercontinentale. Comunică cu Marea Azov prin Strâmtoarea
Kerci, iar cu Marea Mediterană prin Strâmtoarea Bosfor.
Ţărmurile sunt puţin articulate având o singură peninsulă importantă (Crimeea) şi puţine insule (mai cunoscută fiind
Insula Şerpilor). La est de ţărmul românesc se află o întinsă platformă continentală, care coboară lin până la adâncimi
de 180-200 m.
 Identificaţi pe harta politică şi scrieţi numele ţărilor cu ieşire la Marea Neagră.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Citiţi documentul de mai jos şi completaţi în desenul intitulat „Caracteristicile apelor
Mării Negre pe verticală” (pag. 28): 1. valorile salinităţii, 2. gazele dizolvate şi 3. prezenţa
ori lipsa vieţuitoarelor.
DOCUMENT
În Marea Neagră se găsesc două straturi de apă cu caracteristici distincte, consecinţă a lipsei
curenţilor verticali.
Stratul superior, până la 180-220 m adâncime, este bine oxigenat, bogat în biodiversitate şi cu
salinitate redusă (17-18‰) datorită aportului de apă dulce al afluenţilor.
Stratul inferior este sărac în oxigen dizolvat, cu conţinut ridicat de hidrogen sulfurat
(7-11 mg/l), cu salinitate mare (22‰) şi lipsit de faună marină (trăiesc doar bacterii anaerobe).
Prezenţa hidrogenului sulfurat este cauzată de descompunerea vieţuitoarelor moarte, iar
salinitatea ridicată, de pătrunderile unui curent cu ape mult mai sărate (35-36‰) din Marea
Mediterană.
1
Marea Neagră este marea cu cele mai multe denumiri avute de-a lungul timpului: Akhshaena = Întunecată, închisă la
culoare; Pontus Axeinos = M. Ostilă, Neospitalieră; Pontus Euxeinos = M. Ospitalieră; Bar al Tarabazunda = M. Trapezuntului;
Bahr al Kirim = M. Crimeei; Bahr al Rus = M. Ruşilor; Mare Maggiore = M. cea Mare; Kara Deniz = M. Neagră.
27
Caracteristicile apelor Mării Negre pe verticală
Curenţii Mării Negre sunt de două tipuri:

a) curenţi de suprafaţă aflaţi sub acţiunea vântului, cu traseu circular (în dreptul ţărmului românesc cu direcţia NE-SV);
b) curenţi de descărcare-compensare produşi de transferul de la suprafaţă al apelor mai dulci din Marea Neagră
spre Marea Mediterană şi de pătrunderea în Marea Neagră a apelor sărate din Marea Mediterană, peste pragul
Strâmtorii Bosfor.
Mareele au un caracter semidiurn (cu perioada medie de 12h 25’) şi amplitudini reduse (8-15 cm).
 Scrieţi tipurile de ţărmuri create la ţărmul Mării Negre de acţiunea curenţilor de
suprafaţă.
______________________________________________________________________________________
  
IV. Învelişul biopedogeografic
A. Învelişul biopedogeogra- Europa – zonele de vegetaţie

fic al Europei
 Prin poziţia geografică, Europa aparţine
din punct de vedere biopedogeografic regiunii
extratropicale. În cadrul acesteia, evoluţia
paleogeografică a continentului a contribuit la
individualizarea a mai multe zone de vegetație.
 Analizaţi harta alăturată şi
scrieţi zona de vegetaţie caracte-
ristică:
sudului Europei = ___________________
vestului şi centrului Europei = _________
_______________________________;
sud-estului Europei = ________________;
sectorului dintre Munţii Alpii Scandinaviei
şi Munţii Ural = __________________;
Insulei Islanda şi extremităţii nordice a
continentului = ___________________.
La contactul dintre zonele menţionate mai sus
este prezentă vegetaţia de amestec. Exemplu:
28
la contactul dintre pădure şi stepă se formează silvostepa;

trecerea de la pădurea de foioase (taiga) la tundră se face prin silvotundră.
Explicaţi formarea etajelor de vegetaţie în regiunile montane.
 Completaţi tabelul „Zonele biopedogeografice din Europa” cu plantele, fauna şi solurile
caracteristice redate în lista de mai jos.
Listă de specii şi soluri
specii de plante: arţar, brad, colilie, fag, licheni, molid, muşchi, negară, păiuş, pin, salcie pitică,
stejar de plută, stejar de stâncă, stejar pedunculat şi stejar veşnic verde.
specii faunistice: broasca ţestoasă, căprioara, dropia, elanul, hermelina, jderul, mistreţul,
popândăul, prepeliţa, renul, şacalul, ursul brun, ursul polar, vipera cu corn şi vulpea polară.
tipuri şi/sau clase de soluri: argiluvisoluri, cambisoluri, cernoziomuri, de tundră, podzoluri, terra rossa.
Zonele biopedogeografice din Europa
Zonele Specii de plante Specii faunistice tipuri şi/sau clase de soluri
biopedogeografice
Subtropicală
(mediteraneană)1
Pădurii de foioase
Stepă
Pădurii de conifere
(taiga)
Tundră
B. Învelişul biopedogeografic al României

România – harta vegetaţiei
Învelişul vegetal natural al
României, format în perioada de
încălzire postglaciară, este reflexul a doi
factori de esenţă geografică (poziţia
geografică și etajarea geografică), iar
fauna s-a adaptat vegetaţiei.
În regiunile carpatice înalte
(peste 1.800 m), subalpine şi alpine,
vegetaţia este constituită din arbuşti
şi ierburi mărunte (jneapăn, ienupăr,
afin, merişor ş.a.), iar fauna
caracteristică este reprezentată de
capra neagră, vulturul de stâncă,
marmotă etc.
În Delta Dunării şi în lunci
vegetaţia este higrofilă şi hidrofilă1, iar
solurile sunt aluviale.
1
În sudul continentului sunt prezente tufărişuri degradate care au luat locul unor păduri: tomillares (în Spania),
garriga, maquis (în Franța), frigana (în Grecia).
29
 Cu ajutorul hărţii „România – harta vegetaţiei” (pag. 29) completaţi tabelul de mai jos.
Zonă/etaj Altitudine Unităţi şi subunități de relief Soluri
Stepă sub 150 m cernoziomuri
Silvostepă 100-200 m cernoziomuri
Pădure de
150-500 m argiluvisoluri
stejari
Pădure de
500-1.200 m cambisoluri
fag
Pădure de 1.200-
podzoluri
conifere 1.800 m
Pajiște alpine brune

peste 1.800 m
alpină acide
 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi:

a. trei funcţii ale pădurii: __________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. trei cauze ale defrişării pădurii în Europa şi în România: ______________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
c. două efecte negative ale defrişărilor: ______________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
d. o cauză pentru care, în prezent, stepa şi silvostepa din România ocupă suprafeţe mult mai reduse
comparativ cu suprafeţele ocupate în anul 1800: _______________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
  
V. Resursele naturale
A. Resursele naturale ale Europei

 Dezvoltarea economică a Europei a fost determinată, printre altele, de prezenţa pe continent a resurselor
naturale şi de valorificarea acestora.
Dintre resursele litosferei din Europa, reprezentative sunt: resursele energetice (combustibilii fosili, combustibilii
nucleari şi resursele geotermale2), minereurile feroase şi neferoase, materiile prime utilizate în industria chimică şi
rocile de construcţii.
1
Plopi, sălcii, rogoz, trestie, papură, nuferi ş.a.
2
Resursele geotermale sunt prezente în regiunea medio-atlantică (Islanda) şi în bazinul Mării Mediterane (Italia).
30
Resursele hidrosferei cuprind: a) apele curgătoare şi lacurile, utilizate pentru alimentarea cu apă a populaţiei, a
zonelor industriale, în irigaţii, pentru producerea energiei electrice (Volga, Dunărea, Inn ş.a.), navigaţie (Sena, Rin, Elba,
Vistula, Dunărea, Volga, Ron, Tamisa ş.a.), turism, pescuit etc., b) apele subterane – minerale carbogazoase (Karlový
Varý), bicarbonatate (Mont-Dore, Ems), sulfuroase, clorosodice (Baden-Baden, Sovata etc.) şi termale (Karlový Varý,
Budapesta) – și c) apele oceanelor şi mărilor, valorificate prin navigație, producerea energiei electrice (Franţa şi Marea
Britanie), turism etc.
Resursele biosferei: pădurile de foioase şi de conifere (inclusiv cele din regiunile montane), pajiştile
montane şi tundra, algele marine și resursele faunistice (exploatate prin vânat şi pescuit).
Resursele de sol, indispensabile unei agriculturi eficiente.
 Observaţi pe harta de mai jos („Europa – resursele litosferei”) şi scrieţi ţările sau
regiunile în care se găsesc: Europa – resursele litosferei
a. cărbuni: _____________________
______________________________
______________________________
______________________________
______________________________;
b. petrol: ______________________
______________________________
______________________________;
c. gaze naturale: _________________
______________________________
______________________________
______________________________;
d. minereu de fier: _______________
______________________________
______________________________
______________________________
______________________________;
e. marmură: _____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi în dreptul bazinelor carbonifere de mai

jos, statele în care se găsesc.
Moscova, Peciora → _____________________;
Doneţk → _____________________;
Ruhr, Saar → _____________________;
Motru–Rovinari, Petroşani → _____________________;
Silezia Superioară → _____________________;
Glasgow, Wales → _____________________.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii anteriori, realizaţi corespondenţa dintre

zăcămintele de minereu de fier şi state.
Gällivare şi Kiruna   Federaţia Rusă
Ghelari şi Teliuc   România
Kerci şi Krivoi Rog   Spania
Kursk şi Magnitogorsk   Suedia
Oviedo   Ucraina
Explicaţi importanţa resurselor naturale în răspândirea geografică a populaţiei

Europei.
31
B. Resursele naturale ale României

 Observaţi pe harta de mai jos („România – resursele litosferei”) şi scrieţi unităţile sau
subunităţile de relief în care se găseşte:
a. petrol1: _______________ România – resursele litosferei
_______________________
_______________________
_______________________
_______________________
_______________________
_______________________
______________________;
b. gaz metan: ____________
_______________________
_______________________;
c. huilă: ________________
_______________________
_______________________;
d. lignit: ________________
_______________________
_______________________
_______________________;
e. minereu de fier: _______________________________________________________________________;
f. minereu auro-argentifer: _________________________________________________________________;
g. sare: ________________________________________________________________________________;
h. ape geotermale: _______________________________________________________________________.
 Scrieţi patru modalităţi de valorificare a apelor de suprafaţă (râuri şi lacuri) din
România.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Stabiliţi şi scrieţi de ce în Carpaţii Meridionali se găsesc cele mai numeroase
amenajări hidroenergetice din România (pe Olt, Lotru, Argeş, Sebeş, Ialomiţa ş.a.).
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
Resursele biosferei din România cuprind: păduri de foioase și conifere, mai dezvoltate în Munţii Carpați,
pajişti naturale, mai întinse în dealurile înalte și în Munţii Carpați (valorificate ca păşuni şi fâneţe), și resurse
faunistice, exploatate prin vânătoare (mistreţ, jder, cerb, urs brun, iepure, vulpe etc., mai ales în Munţii Carpaţi) şi
pescuit (în Delta Dunării, Marea Neagră etc.).
 Stabiliţi şi scrieţi importanţa solurilor pentru economia României.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
  
1
Majoritatea bazinelor cu ţiţei sunt însoţite de gaze de sondă.
32
VII. Recapitulare: caracteristicile fizico-geografice

ale unor state din Europa
 Folosiţi diferite surse de informare şi completaţi în tabelul de mai jos.

Caracteristicile fizico-geografice ale unor state din Europa
Ape curgătoare Zonele Resurse
Statul Unităţi de relief Tipurile de climă
şi lacuri biogeografice naturale
Bulgaria
Franţa
Germania
Italia
Marea Britanie
Rep. Moldova
Serbia
Spania
Ucraina
Ungaria
  
33
Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României
I. Harta politică a Europei
 În prezent, pe harta politică a Europei se găsesc teritoriile a 48 de state.

Cele mai recente modificări ale hărții s-au produs începând din anul 1990, când s-au unit ori s-au dezmembrat
unele state multietnice care au făcut parte din blocul socialist: unirea celor două Germanii (în 1990); destrămarea Uniunii
Sovietice în 15 state (în 1991; opt state pe teritoriul Europei: Belarus, Estonia, Kazahstan1, Letonia, Lituania, Republica
Moldova, Federaţia Rusă, și Ucraina); dezmembrarea Iugoslaviei în șapte state (între 1991 și 2008); divizarea
Cehoslovaciei (în 1993, în Cehia și Slovacia).
 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi ţările rezultate în urma destrămării
Iugoslaviei.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
Europa – harta politică
După întinderea teritoriului, în Europa se găsesc atât state foarte întinse – Federaţia Rusă (4.309.000 km2 în
Europa și 12.765.000 km2 în Asia), Ucraina (603.700 km2), Franța (543.900 km2), Spania (505.900 km2), Suedia
1
Kazahstanul ocupă un teritoriu la vest de fluviul Ural.
34
(449.900 km2), Germania (357.000 km2) ș.a. –, cât și state de mici dimensiuni – Vatican (cel mai mic; 0,44 km2),
Andorra, San Marino, Malta, Liechtenstein, Monaco ș.a.
După poziţia geografică a teritoriului, statele se clasifică în: state continentale (care nu au ieşire la mare), state
maritime (cu faţade maritime, peninsulare şi insulare).
 Folosiţi harta politică a Europei şi scrieţi câte cinci state:
continentale:
cu faţade maritime:
peninsulare:
insulare:
După forma de guvernământ, în Europa se găsesc republici, monarhii și un stat papal (Vatican).
 Se dau statele:
Austria, Belgia, Bulgaria, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Liechtenstein, Marea Britanie,
Monaco, Norvegia, România, Polonia, Portugalia, Serbia, Spania, Suedia, Ucraina şi Ungaria.
 Subliniaţi cu o linie statele republici şi cu două linii statele monarhii.
După structura internă sunt state unitare (România, Ungaria, Bulgaria, Franța, Italia, Polonia, Belarus, Cehia,
Slovacia, Slovenia, Macedonia, Grecia, Lituania ș.a.) și federații (Austria, Elveția, Germania, Federaţia Rusă ș.a.).
  
II. România ca stat al Europei
 România este o republică semiprezidenţială situată în sud-estul Europei Centrale.

De-a lungul timpului, locuitorii de pe aceste meleaguri au participat la majoritatea evenimentelor istorice importante
de la nord şi sud de Dunăre.
La sfârşitul Primului Război Mondial românii au reuşit să se unească într-o singură ţară (295.641 km2), iar la
încheierea celui de-al Doilea Război Mondial România a pierdut teritorii însemnate: Basarabia, nordul Bucovinei ş.a.
În a doua parte a secolului al XX-lea, ca ţară socialistă, România s-a aflat în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice şi
a făcut parte din Pactul / Tratatul de la Varşovia.
După democratizarea statului, ca urmare a revoluţiei din decembrie 1989, România a fost acceptată ca membru al
Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (2004) şi al Uniunii Europene (2007).
În prezent, ca întindere, România ocupă locul 13 între ţările continentului1.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate în orele de istorie, scrieţi şi alte evenimente prin
care autohtonii din spaţiul carpato–dunăreano–pontic au influenţat trecutul politic al
Europei.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
Din punct de vedere administrativ, teritoriul României este împărţit în 41 de judeţe. Acestora se adaugă Municipiul
Bucureşti.
 Cu ajutorul atlasului geografic, scrieţi numele judeţelor marcate, pe harta de mai jos
(pag. 36), cu numere de la 1 la 41.
1. ………………………; 2. ………………………; 3. ………………………;
4. ………………………; 5. ………………………; 6. ………………………;
7. ………………………; 8. ………………………; 9. ………………………;
10. ……………………..; 11. ……………………..; 12. ……………………..;
13. ……………………..; 14. ……………………..; 15. ……………………..;
16. ……………………..; 17. ……………………..; 18. ……………………..;
1
În statistică nu sunt incluse Kazahstanul şi Turcia.
35
19. ……………………..; Judeţele României

20. ……………………..;
21. ……………………..;
22. ……………………..;
23. ……………………..;
24. ……………………..;
25. ……………………..;
26. ……………………..;
27. ……………………..;
28. ……………………..;
29. ……………………..;
30. ……………………..;
31. ……………………..;
32. ……………………..;
33. ……………………..;
34. ……………………..;
35. ……………………..;
36. ……………………..;
37. ……………………..;
38. ……………………..; 40. ………………………; 41. ……………………....
39. ……………………..;
  
III. Populaţia şi caracteristicile ei geodemografice
A. Populaţia Europei numără cca 742 milioane de locuitori.

Densitatea medie a populaţiei este de aproximativ 71 loc./km2. Valori mult mai mari ale densităţii populaţiei se
înregistrează în Europa Centrală şi de Vest şi mult mai mici în Europa de Nord şi de Est.
 Identificaţi şi scrieţi factorii care au determinat această răspândire inegală a
populaţiei în Europa.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
Între ţările Europei, valori ridicate ale densităţii populaţiei înregistrează Monaco (26.337 loc./km2), Malta
(1.380 loc./km2), Ţările de Jos (508 loc./km2), Belgia (383 loc./km2), Marea Britanie (281 loc./km2), Germania (240 loc./km2)
ş.a. şi mult mai scăzute în Irlanda (3 loc./km2), Norvegia (15 loc./km2), Finlanda (18 loc./km2), Estonia (31 loc./km2),
Letonia (30 loc./km2), Belarus (47 loc./km2) [https://www.worldometers.info/population/countries-in-europe-by-population/].
 Tabelul de mai jos se referă la întinderea teritoriului şi la populaţia din două state
europene.
Numele statului Suprafaţa statului (km2) Numărul locuitorilor (2020)1
Danemarca 43.100 5.800.000
Suedia 449.900 10.100.000
1. calculaţi densitatea populaţiei din cele două state;
Danemarca: _________________________________________________________________________
Suedia: _____________________________________________________________________________
1
Sursa: https://www.worldometers.info/population/countries-in-europe-by-population/ (18.12.2020), valori rotunjite.
36
2. explicaţi valoarea densităţi populaţiei (ridicată sau redusă, fată de media europeană) din Danemarca;
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
3. precizaţi doi factori care să explice valoarea densităţi populaţiei (ridicată sau redusă, fată de media
europeană) din Suedia.
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
Ţările cu cele mai mari valori ale bilanţului natural al populaţiei sunt Irlanda (6,3‰), Cipru (3,8‰), Luxemburg
(3,2‰), Franţa şi Suedia (2,3‰) şi Marea Britanie (2,2‰), iar ţările cu cele mai mici valori sunt: Republica Moldova,
Ucraina, Federaţia Rusă şi Bulgaria (-6,5‰), Croaţia şi Letonia (-4,9‰), Lituania (-4‰), Ungaria (-3,8‰), România
(-3,6‰), Grecia (-3,3‰) şi Italia (-3,2‰) [După V. Paraschiv, 2019a, p. 95].
 Identificaţi şi scrieţi factorii care au determinat bilanţul natural al populaţiei scăzut
sau chiar negativ în ţările Europei.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Folosiţi diferite surse de informare şi caracterizaţi bilanţul migratoriu din ţările Europei.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
În Europa, speranţa de viaţă este de cca 75 de ani. Valori mai mari înregistrează Spania (83,5 ani), Italia (83,5
ani), Luxemburg (82,5 ani), Franţa (82,5 ani), Ţările de Jos (82 ani), Finlanda (81,5 ani), Danemarca (81 ani) ş.a.
Structura etno-lingvistică a Europei este constituită din popoare: romanice sau latine, germanice, slave, fino-
ugrice (maghiarii, finlandezii și estonienii), baltice (letonii și lituanienii) și altele (grecii, albanezii, bascii ș.a.).
 Scrieţi, pentru Europa, câte cinci popoare:
romanice:
germanice:
slave:
Structura confesională este dominată de: Europa – structura confesională a populaţiei
romano-catolici, ortodocși și protestanți. Se adaugă
musulmanii (în Albania ș.a.) și religiile neoprotestante.
 Identificaţi pe harta alăturată
(„Europa – structura confesională a
populaţiei”) şi scrieţi câte şase ţări cu
populaţia majoritară de confesiune …
… catolică: _______________________________
_________________________________________
________________________________________;
… protestantă: ____________________________
_________________________________________
________________________________________;
… ortodoxă: ______________________________
_________________________________________
________________________________________. Legenda: 1. catolici; 2. protestanţi; 3. ortodocşi; 4. musulmani.
37
Structura profesională (ocupațională) a populației pe ramuri economice indică diferențieri regionale: în statele din
partea centrală și vestică a continentului este dominantă populația activă în domeniul serviciilor (sectorul terțiar), iar în
cele din partea estică, cele trei sectoare – primar, secundar și terțiar – au proporții relativ apropiate ori cu o ușoară
creștere a sectorului primar (agricultură).
Structura pe medii de habitat. Peste 70% din populaţia Europei locuieşte în mediul urban. Pe lângă ţările foarte
mici („liliputane”) – Vatican şi Monaco – unde populaţia urbană este de 100%, ponderi substanţiale ale locuitorilor
oraşelor se găsesc în Belgia (98%), Islanda (94%), Malta (93%), Marea Britanie (83%), Norvegia (83%), Franţa (82%),
Spania (80%) ş.a. [https://www.worldometers.info/population/countries-in-europe-by-population/, la 10.12.2020].
Total diferită este situaţia unor ţări din fostul spaţiu socialist, unde populaţia rurală este cuprinsă între 40 şi 60%:
Republica Moldova (57%), Bosnia şi Herţegovina (48%), Slovacia (46%), Slovenia (45%) ş.a. [https://www.worldometers.
info/population/countries-in-europe-by-population/, la 10.12.2020].
 Identificaţi şi scrieţi factorii care au determinat ponderea mai mare a populaţiei
urbane în statele din vestul Europei.
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
B. Populaţia României a variat ca urmare a condiţiilor socio-economice, istorice şi demografice

specifice: 8,9 mil. loc. în anul 1859, 12,7 mil. loc. în 1912, 23,3 mil. loc. în 1989, 20,1 mil. loc. în 2011 şi 19,2 mil. loc. în
2020.
Densitatea medie a populaţiei României este de cca 80,6 loc/km2. Judeţul cu cea mai mare densitate a populaţiei
este Ilfov (cu cca 246 loc./km2), iar la polul opus este judeţul Tulcea (cu 25 loc./km2). La nivelul ţării, densitatea
populaţiei variază destul de mult, astfel fiind prezente atât regiuni cu valori ridicate (cu peste 100 loc km2) cât şi regiuni
cu valori reduse (sub 25 loc./km2).
 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi factorii care au determinat:
a. densitatea ridicată a populaţiei în:
Muntenia Centrală: ______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
Podişul Sucevei, Culoarul Siretului, Subcarpaţii Moldovei ş.a.: ___________________________________;
 văile din bazinul mijlociu al Mureşului: _____________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
zona litorală de la sud de Constanţa: ________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
b. densitatea redusă a populaţiei în:
regiunea montană (cu excepţia unor depresiuni): ______________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
Delta Dunării: _________________________________________________________________________;
Câmpia Bărăganului şi areale întinse din Podişul Dobrogei: _____________________________________
_______________________________________________________________________________________.
Bilanţul natural al populaţiei României a înregistrat fluctuaţii, din România – structura etnică
anul 1992 acesta fiind negativ şi contribuind, alături de plecarea
temporară sau definitivă a unor persoane din ţară, la scăderea numerică
a populaţiei. Dacă în anul 1989 bilanţul natural a fost de 5,3‰, în anul
2017 a coborât la -3,6‰.
În România, speranţa de viaţă este de 75,3 ani, cu valori mai
reduse în judeţele din sud-estul (74,4 ani) şi nord-estul (74,6 ani) ţării.
Structura etnică a populaţiei, conform estimărilor pentru anul 2017,
indică predominarea cetăţenilor de naţionalitate română (88,9%), ceea
ce îi conferă statutul de stat unitar.
Alături de români trăiesc: maghiari, rromi, germani (saşi şi şvabi),
38
ruteni-ucraineni, turci, tătari ş.a.

 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi:
a. judeţele în care maghiarii sunt majoritari ori deţin ponderi semnificative: __________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. regiunile geografice şi/sau judeţele cu concentrări ridicate ale populaţiei rrome: _____________________
_______________________________________________________________________________________;
c. judeţele în care saşii (1) şi şvabii (2) deţin ponderi semnificative: (1) ______________________________
_____________________________; (2) ______________________________________________________;
d. provincia istorică în care sunt concentraţi turcii şi tătarii: _______________________________________.
Structura confesională indică faptul că majoritatea populaţiei este de religie ortodoxă (86,5%), la care se adaugă
şi alte culte: romano-catolic, reformat, penticostal, greco-catolic, luteran, musulman ş.a.
 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi România – structura confesională
regiunile istorico-geografice în care sunt concentraţi
credincioşii de mai jos şi etniile principale din care
fac parte:
a. romano-catolici: ___________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________;
b. reformaţi (calvinişti): _______________________________
__________________________________________________; .
c. greco-catolici: _________________________________________________________________________;
d. luterani: _____________________________________________________________________________;
e. musulmani: ___________________________________________________________________________.
Structura ocupaţională indică ponderile:  34-35% în sectorul primar (agricultură, silvicultură, piscicultură, industrie
extractivă),  28-29% în sectorul secundar (industrie, construcţii) şi  36-37% în servicii.
Structura pe medii de locuire relevă: cca 55% populaţie urbană şi 45% populaţie rurală [https://www.
worldometers.info/population/countries-in-europe-by-population/, la 10.12.2020].
  
IV. Sistemul de oraşe al Europei.

Analiza geografică a unor oraşe
Sistemul de oraşe este compus din totalitatea aşezărilor urbane de pe continent. Cele mai vechi oraşe au apărut în
Antichitate, fondate de greci – Atena, Cnossos, Byzantion (Istanbul), Corint, Histria, Tomis (Constanţa), Callatis, Marsilia
ş.a. – şi romani – Roma, Lutetia (Paris), Londinium (Londra), Colonia (Köln), Vindobona (Viena) ş.a.
Pe lângă oraşele greceşti, pe actualul teritoriu al A B
României s-au evidenţiat oraşele daco-romane: Aegyssus  ○Alba Iulia
Napoca – Cluj-Napoca, Drobeta – Drobeta Turnu- Apulum  ○Isaccea
Severin, Apulum, Potaissa, Porolissum, Aegyssus,
Dierna  ○Orşova
Petrodava, Dierna, Noviodunum ş.a.
Noviodunum  ○Piatra Neamţ
 Realizaţi corespondenţa dintre Petrodava  ○Tulcea
numele antice (A) şi cele actuale (B) Potaissa  ○Turda
ale oraşelor .
În Evul Mediu s-au dezvoltat oraşe-cetăţi (înconjurate de ziduri) – Moscova, Kiev, Budapesta, Praga, Cracovia,
Hamburg, Amsterdam, Madrid, Sevilla ş.a. –, iar în Epoca Modernă, oraşe industriale: Manchester, Liverpool, Sankt
Petersburg, Rotterdam, Essen, Odessa ş.a.
Oraşele medievale de pe actualul teritoriu al ţării noastre erau de tip cetăţi şi târguri.
39
 Pe baza cunoştinţelor acumulate la orele de istorie, scrieţi oraşe-cetăţi şi oraşe-

târguri fondate în Evul Mediu pe actualul teritoriu al României.
oraşe-cetăţi: ___________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
oraşe-târguri: __________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
 Se dau aşezările de mai jos, declarate oraşe în Epoca Modernă. Folosiţi diferite surse
de informare şi scrieţi funcţiile acestora de la acel moment.
Alexandria → ________________________; Reşiţa → ___________________________;
Călăraşi → __________________________; Sinaia → ___________________________;
Hunedoara → ________________________; Slobozia → __________________________.
După a doua conflagraţie mondială s-a produs o aşa-zisă explozie urbană, prin transformarea unor aşezări rurale în
oraşe şi prin înfiinţarea altora noi: Novo Lipeţk (Federaţia Rusă), Nowa Huta (Polonia), Eisenhüttenstadt (Germania),
Dunauijváros (Ungaria), Victoria, Vânju Mare, Pogoanele (România) ş.a.
Unele oraşe au evoluat spre aglomeraţii urbane – Moscova, Marele Paris, Marea Londră, Berlin ş.a. – ori au
dezvoltat structuri de tip megalopolis:
englez (cu Marea Londră, Manchester, Birmingham, Liverpool, Leeds ş.a.);
german (Rhin-Ruhr – cu Stuttgart, Düsseldorf, Essen, Duisburg ş.a.);
olandez (Randstad-Holland – Amsterdam, Haga, Rotterdam ş.a.).
Cele mai mari 15 oraşe din Europa
 Precizaţi numele oraşelor
marcate, pe harta alătură cu
numere de la 1 la 15.
1. ..………………………….............;
2. ..…………………………….........;
3. ...........…………………………....;
4. ...........…………………………....;
5. ...........…………………………....;
6. ...........…………………………....;
7. ...........…………………………....;
8. ...........…………………………....;
9. ...........…………………………....;
10. ………………………….............;
11. ………………………….............;
12. …………………………….........;
13. …………………………….........;
14. …………………………….........;
15. …………………………………..
[După V. Paraschiv, 2019a, p. 106-107.]
Funcţiile oraşelor1 din Europa sunt variate şi numeroase. Menţionăm funcţiile:
industriale (cu industrie extractivă şi prelucrătoare);
comerciale (oraşe-porturi: Algeciras, Cardiff, Narvik, Odessa, Arhanghelsk, Sulina ş.a.);
de servicii (staţiuni balneare: Karlový Varý, Vichy, Băile Felix ş.a.; staţiuni montane: Chamonix, Innsbruck, Predeal,
Sinaia, Vatra Dornei ş.a.);
culturale (Oxford, Uppsala, San Remo, Cannes ş.a.).
administrativ-politice (capitalele şi reşedinţele).
1
Criteriile care stau la baza stabilirii funcţiilor aşezărilor urbane sunt: valoarea producţiei şi ponderea în venitul
oraşului şi numărul de locuitori ocupaţi în diferite activităţi economice.
40
 Cu ajutorul manualului sau atlasului scrieţi numele oraşelor-capitală marcate, pe

harta de mai jos („Europa – oraşe-capitală”), cu numere.
1. ..…………………………....; Europa – oraşe-capitală
2. ..……………………………;
3. ..…………………………....;
4. ..…………………………....;
5. ..…………………………....;
6. ..…………………………....;
7. ..…………………………....;
8. ..…………………………....;
9. ..…………………………....;
10. …………………………....;
11. …………………………....;
12. ……………………………;
13. ……………………………;
14. ……………………………;
15. ……………………………;
16. ……………………………;
17. ……………………………;
18. ……………………………;
19. ……………………………;
20. ……………………………;
21. ……………………………;
22. ……………………………; 23. ……………………………; 24. ……………………………;
25. ……………………………; 26. ……………………………; 27. ……………………………;
28. ……………………………; 29. ……………………………; 30. …………………………….
 Folosiţi manualul sau atlasul şi scrieţi numele oraşelor reşedinţă de judeţ marcate,
pe harta de mai jos („România – oraşele reşedinţă de judeţ”), cu numere.
1. ………………………….; România – oraşele reşedinţă de judeţ
2. ………………………….;
3. ………………………….;
4. ………………………….;
5. ………………………….;
6. ………………………….;
7. ………………………….;
8. ………………………….;
9. ………………………….;
10. ..……………………….;
11. ..……………………….;
12. ..……………………….;
13. ..……………………….;
14. ..……………………….;
15. ..……………………….;
16. ..……………………….;
17. ..……………………….;
18. ..……………………….;
19. ..……………………….;
20. ..……………………….; 21. ..……………………….; 22. ..……………………….;
23. ..……………………….; 24. ..……………………….; 25. ..……………………….;
41
26. ..……………………….; 27. ..……………………….; 28. ..……………………….;

29. ..……………………….; 30. ..……………………….; 31. ..……………………….;
32. ..……………………….; 33. ..……………………….; 34. ..……………………….;
35. ..……………………….; 36. ..……………………….; 37. ..……………………….;
38. ..……………………….; 39. ..……………………….; 40. ..………………………..
 Folosiţi diferite surse de informare şi completaţi pentru oraşele de mai jos:
Grupa 1
CARACTERISTICI PARIS BUCUREŞTI
Poziţia geografică
Atestarea documentară
Numărul de locuitori
Funcţia administrativă
Funcţia economică
Două obiective turistice
Grupa 2
CARACTERISTICI LONDRA IAŞI
Funcţia economică
Grupa 3
CARACTERISTICI MADRID CONSTANŢA
Funcţia economică
Grupa 4
CARACTERISTICI ROMA BRAŞOV
Funcţia economică
  
42
V. Activităţile economice – caracteristici generale

Industria energetică
A. Activităţile economice – caracteristici generale

Din Europa a început dezvoltarea economiei moderne.
I. Agricultura, cea mai veche ramură a economiei, înregistrează în prezent evidente diferenţieri teritoriale,
generate, pe de o parte, de condiţiile naturale (relief, climă, soluri), iar pe de altă parte, de dezvoltarea ţărilor.
 Pe baza cunoştinţelor din anii anteriori, scrieţi:
a. regiunile agricole din Europa şi prin ce se deosebesc acestea;
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
b. peisajele agricole din Europa şi caracteristicile lor.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi prin ce se deosebeşte agricultura
practicată în Europa de Vest de agricultura practicată în Europa de Est.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Agricultura în România
Fondul funciar agricol al Românei este alcătuit din terenuri arabile (65%), păşuni (22%), fâneţe, vii şi livezi.
Cultura plantelor asigură peste 60% din totalul producţiei.
a. speciile de cereale cultivate şi principalele regiuni cerealiere;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
b. principalele regiuni viticole;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
c. speciile de pomi fructiferi şi principalele regiuni pomicole;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
43
d. doi factori/cauze pentru care în România – principalele podgorii

regiunile montane predomină creşterea
animalelor.
___________________________________
___________________________________
 Cu ajutorul profesorului de la
clasă, scrieţi pe harta alăturată, cu
numere (1–14), următoarele podgorii:
1. Cotnari–Iaşi–Huşi; 2. Nicoreşti–Iveşti;
3. Panciu–Odobeşti; 4. Dealu Mare;
5. Piteşti; 6. Drăgăşani; 7. din Sudul
Olteniei; 8. Strehaia; 9. Arad–Teremia
Mare–Buziaş; 10. Valea lui Mihai–
Săcueni; 11. Târnavelor şi Alba Iulia;
12. Niculiţel; 13. Murfatlar; 14. Ostrov.
II. Industria. În secolul al XVIII-lea, a avut loc „revoluţia industrială”, cu originea în Anglia Centrală.
Până în prezent, industria Europei a evoluat şi s-a diversificat foarte mult. Pentru menţinerea şi dezvoltarea sa,
majoritatea ţărilor de pe continent sunt nevoite să importe materii prime: petrol, gaze naturale, minereu de fier, minereuri
neferoase ş.a.
 Utilizaţi diferite surse de informare şi scrieţi caracteristicile industriei din:
a. Europa Centrală şi de Vest; ______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
b. Europa de Est. ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Pe continent se evidenţiază mai multe regiuni/concentrări industriale (Anglia Centrală, Anglia de Sud, Barcelona,
Lyon, Berlin, Brno, Ural ş.a.).
 Analizaţi harta de mai jos („Europa – regiuni industriale”) şi scrieţi în caiet numele
regiunilor industriale, în funcţie de statele în care se găsesc.
Bulgaria: ______________; Europa – regiuni industriale
Cehia: ________________;
Federaţia Rusă: _________
_______________________
_______________________;
Franţa: ________________
_______________________;
Germania: _____________
_______________________;
Italia: _________________
_______________________;
Polonia: ______________;
Spania: ________________
_______________________;
Ucraina: _______________
_______________________;
Ungaria: _______________
_______________________.
44
În prezent, în Europa „se remarcă două tendinţe: relocarea producţiei în statele din Europa de Est şi Centrală, sau
în ţări din spaţiul extraeuropean şi reorientarea industriei spre ramurile de vârf prin renunţarea la subramurile poluante
şi consumatoare de resurse.” [După M. Furdui, 2014, p. 64.].
O bună parte din produsele industriale finite realizate de statele mai dezvoltate economic din Europa Occidentală
sunt exportate în ţările Europei de Est şi în ţări de pe alte continente.
 Industria în România
Întreprinderile industriale sunt situate în regiunile de exploatare a resurselor naturale şi în marile oraşe.
 Analizaţi harta de mai jos („România – industria prelucrătoare”) şi scrieţi în caiet:
centrele cu industrie siderurgică: România – industria prelucrătoare1
_____________________________
____________________________;
centrele cu industrie metalurgică:
_____________________________
____________________________;
opt centre cu industrie
constructoare de maşini: _________
_____________________________
________________________________
________________________________
_______________________________;
şase localităţi cu termocentrale:
_____________________________
_____________________________
_______________________________;
şase ape curgătoare valorificate .
energetic: _______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
singura atomocentrală (centrală atomică) din România: _________________________________________.
Localizaţi pe harta de mai sus („România – industria prelucrătoare”) centrele cu
rafinării, industrie chimică, industria materialelor de construcţii şi industria lemnului.
III. Turismul este o ramură a economiei care constă în călătoria în afara locului de domiciliu stabil în scopul odihnei,
cunoașterii sau pentru satisfacerea unor dorințe. Dezvoltarea și importanța turismului au determinat înființarea, în 1974,
a Organizației Mondiale a Turismului (O.M.T.), cu sediul la Madrid.
Turismul implică două categorii de activități: 1. activitățile prin care se realizează petrecerea timpului liber, călătorind
în altă localitate sau țară; 2. industria de bunuri și servicii, creată pentru satisfacerea intereselor manifestate de turiști.
În Europa, turismul este modern şi diversificat. Doar în Europa de Est infrastructura turistică este mai modestă şi se
află în proces de modernizare.
Resursele turistice cuprind obiective naturale (munţi, relief carstic, zone litorale ş.a.) şi obiective antropice (situri
arheologice, cetăţi, castele, lăcaşuri de cult, muzee ş.a.).
Principalele tipuri de turism din Europa sunt: balnear-maritim (litoral), montan şi pentru sporturi de iarnă şi
cultural-istoric.
 Folosiţi manualul şcolar ori alte surse de informare şi scrieţi regiuni ori centre turistice
din Europa în care se evidenţiază:
a. turismul balnear-maritim: _______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. turismul montan şi pentru sporturi de iarnă: ________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
c. turismul cultural-istoric _________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
1
Unele unităţi industriale nu funcţionează temporar sau funcţionează la capacitate minimă.
45
 România se bucură de un important potenţial turistic natural şi antropic, dar insuficient valorificat. Principalele
tipuri de turism practicate sunt: turismul balnear-maritim, turismul balneoclimateric (legat de izvoarele minerale şi termale
şi de factorii climatici), turismul montan şi de sporturi de iarnă, turism cultural-istoric (cu obiective istorice, arhitectonice şi
de artă, obiective etnografice şi folclorice ş.a.), drumeţii (mai ales în regiunile montane), turismul în Delta Dunării,
agroturism ş.a.
 Utilizaţi manualul şcolar ori alte surse de informare şi scrieţi regiuni ori centre turistice
din România în care se evidenţiază:
a. turismul balnear-maritim: _______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. turismul balneoclimateric: _______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
c. turismul montan şi pentru sporturi de iarnă: ________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
d. turismul cultural-istoric: ________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
IV. Analiza unei ramuri industriale: industria energetică

 Stabiliţi şi scrieţi importanţa industriei energetice pentru statele Europei.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Pe baza informaţiilor acumulate până în prezent ori utilizând diferite surse, precizaţi
pentru Europa:
a. statele ori regiunile geografice cu resurse mai mari de petrol: ____________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. statele ori regiunile geografice cu resurse mai mari de gaze naturale: ______________________________
_______________________________________________________________________________________;
c. statele ori regiunile geografice cu rezerve mai mari de cărbuni: __________________________________
_______________________________________________________________________________________;
d. statele ori regiunile geografice cu potenţial eolian: ____________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
e. statele ori regiunile geografice cu importante ape geotermale: ____________________________________
_______________________________________________________________________________________;
f. statele ori regiunile geografice cu potenţial energetic solar productiv: ______________________________
_______________________________________________________________________________________;
g. statele care valorifică energia mareelor pentru producerea curentului electric: _________________________.
 Pentru producerea energiei electrice se folosesc materii prime diverse: combustibili fosili (cărbuni, petrol, gaze
naturale), minereuri radioactive şi energiile regenerabile (energia apelor, energia eoliană, energia solară, biomasa ş.a.).
În structura energetică a statelor Europei se evidenţiază:
 hidroenergia: Norvegia (96,5% din producţia naţională), Elveţia (56%), Suedia (50%), Austria (29%) ş.a.;
 termoenergia: Ucraina (65,4%), Cehia (65%), Federaţia Rusă (62%), Germania (46%) ş.a.;
 energie nucleară: Franţa (64%), Suedia (47%), Slovenia (41%), Elveţia (39%) ş.a.;
 energie regenerabilă: Islanda (80%), Austria (50%), Marea Britanie (40%), Slovenia (35%) ş.a. [După V. Paraschiv,
2019a, p. 113].
 Stabiliţi şi completaţi în tabelul de mai jos:
Tipul de centrală sau energie Avantaje Dezavantaje
 hidrocentrală
 termocentrală
 atomocentrală
 energii regenerabile
46
 Analizaţi graficul alăturat şi explicaţi conţinutul România – structura energiei electrice

acestuia.
Scrieţi mai jos, pentru România:
a. principalele regiuni geografice în care au fost instalate
termocentrale: _______________________________________
___________________________________________________;
b. localitatea în care se află o centrală atomoelectrică: ________
___________________________________________________;
c. cinci ape curgătoare cu amenajări hidroenergetice: ____________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
d. regiunea geografică cu cele mai numeroase centrale eoliene: ____________________________________.
  
VI. Sisteme de transport
A. În Europa, transporturile sunt variate și repartizate diferențiat (în funcţie de condiţiile de mediu, de
investiţiile în infrastructură, de concentrarea populaţiei ş.a.).
I. Transporturile feroviare sunt electrificate în proporție de peste 45%, iar în unele state din Europa Occidentală au
fost introduse trenuri de mare viteză (ex. TGV - ul, în Franța).
Magistralele feroviare leagă vestul de estul continentului (Lisabona–Paris–Varșovia–Moscova) ori marile orașe și
capitale (Moscova–Chișinău–București–Sofia; Berlin–Budapesta–București ș.a.). Pentru buna funcţionare a rețelei
feroviare au fost construite numeroase tuneluri: Simplon (Elveţia–Italia), Saint Gothard (Elveţia), Eurotunelul (Marea
Britanie–Franța) ș.a.
 Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor feroviare pentru statele europene.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 Analizaţi graficul alăturat şi scrieţi: Lungimea căilor ferate în
a. statul cu cea mai mare lungime a reţelei feroviare şi valoarea acesteia unele state europene
(km): ______________________________________________________;
b. statul cu cea mai mică lungime a reţelei feroviare şi valoarea acesteia
(km): ______________________________________________________;
c. statul cu lungimea reţelei feroviare de cca 26.500 km: _____________;
d. cu cât este mai lungă reţeaua feroviară din Germania, comparativ cu
reţeaua feroviară din Franţa: ___________________________________;
e. două cauze care să explice lungimea redusă a reţelei feroviare din
Norvegia: ___________________________________________________
___________________________________________________________;
f. două cauze care să explice lungimea redusă a reţelei feroviare din
Finlanda: ___________________________________________________
___________________________________________________________;
g. lungimea reţelei feroviare din România: ________________________;
h. două măsuri în scopul dezvoltării reţelei feroviare din România: _____
___________________________________________________________
___________________________________________________________.
II. Transporturile rutiere dispun de mari sisteme de autostrăzi în Europa Occidentală (în Spania, Germania,
Franța, Olanda, Belgia ş.a.) și sunt completate de numeroase tuneluri și poduri (Øresund, leagă Danemarca de Suedia).
 Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor rutiere pentru statele europene.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
47
III. Transporturile pe apă cuprind:

a. Transporturile fluviale se realizează pe Dunăre, Rin, Ron, Elba, Vistula, Volga, Don, Nipru etc., unele fiind legate
prin canale (Mittelland, Canal du Midi, Dunăre–Main–Rin). Ele au contribuit la dezvoltarea unor mari sisteme portuare
fluviale: Duisburg (pe Rin, cel mai mare din lume), Viena, Budapesta, Belgrad, Paris, Lyon, Moscova, Varșovia, Galați etc.
b. Transporturile maritime se realizează pe oceanele și mările vecine. Porturile care le deservesc sunt complexe
(Rotterdam – cel mai mare din Europa –, Anvers, Hamburg, Marsilia, Le Hâvre, Malmö, Londra, Algeciras, Barcelona,
Genova, Constanța, Pireu ș.a.) și specializate pe tipuri de mărfuri: cărbuni (Cardiff, Gdansk), minereu de fier (Narvik),
cereale (Odessa), lemn (Arhanghelsk) ș.a. Pentru scurtarea distanțelor dintre mări au fost săpate canalele Kiel
(Germania) și Corint (Grecia).
 Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor pe apă pentru statele Europei.
_________________________________________ Europa – principalele porturi
_________________________________________
_________________________________________
_________________________________________
 Analizaţi harta alăturată şi scrieţi:
 numele porturilor fluviale marcate cu literele:
a. ………………………; b. ………………………;
c. ………………………; d. ………………………;
e. ………………………; f. ………………………;
g. ………………………; h. …………………….. .
 numele porturilor maritime marcate cu numerele:
1. ………………………; 2. ………………………;
3. ………………………; 4. ………………………;
5. ………………………; 6. ………………………;
7. ………………………; 8. ………………………;
9. ……………………...; 10. ..…………………..; 11. ..…………………..; 12. …………………….;
13. …………………….; 14. …………………….; 15. …………………….; 16. …………………….;
17. …………………….; 18. …………………….; 19. …………………….; 20. ……………………..
IV. Transporturile aeriene dispun de mari aeroporturi în Londra (Heathrow, printre cele mai mari din lume), Paris,
Amsterdam, Frankfurt am Main, Madrid, Moscova, Roma, Barcelona, București, Atena etc.
 Stabiliţi şi scrieţi importanţa transporturilor aeriene pentru statele europene.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
Explicaţi importanţa specială a transporturilor aeriene pentru statele de la periferia
continentului (Grecia, Portugalia, Spania ş.a.) şi pentru cele insulare (Marea Britanie,
Cipru, Malta ş.a.).
B. În România, sistemele de transporturi se caracterizează printr-o reţea diversificată de căi

de comunicaţie şi mijloace de transport, predominând traficul auto şi feroviar. Distribuţia reţelei feroviare şi rutiere este
impusă de dispunerea arcului carpatic, de reţeaua hidrografică şi de poziţia capitalei în partea central-sudică a ţării
(oraşul Bucureşti fiind principalul nod feroviar, rutier, aerian).
I. Reţeaua de căi ferate este organizată pe magistrale, unele înscriindu-se în principalele coridoare feroviare europene
(Bucureşti–Timişoara, Bucureşti–Arad, Bucureşti–Suceava ş.a.). Principalele noduri feroviare sunt: Bucureşti, Ploieşti, Braşov,
Timişoara, Arad, Simeria (jud. Hunedoara), Teiuş (Alba), Paşcani (Iaşi), Făurei (Brăila), Filiaşi (Dolj) ş.a. Puncte de frontieră
feroviare sunt: Negru Vodă şi Giurgiu (spre Bulgaria), Moraviţa şi Jimbolia (spre Serbia), Curtici, Episcopia Bihorului, Valea lui
Mihai şi Carei (spre Ungaria), Halmeu şi Vicşani (spre Ucraina), Ungheni (spre Republica Moldova).
II. Reţeaua de căi rutiere cuprinde: autostrăzi (A1: Bucureşti–Piteşti, în construcţie spre Nădlac; A2: Bucureşti–
Constanţa; A3: Bucureşti–Ploieşti ş.a.); drumuri europene sau şosele internaţionale (E60, E70, E85 ş.a.), drumuri judeţene
ş.a. Puncte de frontieră sunt la: Giurgiu şi Vama Veche (cu Bulgaria), Moraviţa şi Jimbolia (cu Serbia), Nădlac, Vărşand şi
48
Borş (cu Ungaria), Siret şi Halmeu (cu Ucraina), Albiţa (cu republica Moldova). Deosebit de importate pentru transporturile
rutiere sunt podurile construite peste Dunăre (Calafat–Vidin, Giurgiu–Ruse, Feteşti–Cernavodă, Giurgeni–Vadu Oii).
Localizaţi pe harta murală ori pe cea din atlas punctele de frontieră feroviare şi
rutiere, precizate mai sus.
III. Transporturile pe apă
a. Căile fluviale sunt: Dunărea (Dunărea fluvială, cu porturile fluviale Moldova Veche, Orşova, Drobeta-Turnu Severin,
Calafat, Turnu Măgurele, Giurgiu, Olteniţa şi Călăraşi şi Dunărea maritimă, cu porturile fluvio-maritime: Brăila, Galaţi, Tulcea şi
Sulina), Canalul Dunăre–Marea Neagră (cu lungimea de 64 km), Bega (cu lungimea de 40 km şi port la Timişoara) ş.a.
 valea râului prin care a fost construit Canalul Dunăre–Marea Neagră: _________________________;
 importanţa Canalului Dunăre–Marea Neagră: ______________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
b. Transporturile maritime se realizează la Marea Neagră, beneficiind de porturile: Constanţa (cel mai mare de la
Marea Neagră), Mangalia şi Midia-Năvodari.
IV. Transporturile aeriene dispun de aeroporturi internaţionale la: Bucureşti, Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare,
Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Sibiu, Iaşi, Bacău, Constanţa ş.a.
  
Mediul înconjurător şi peisaje

 Mediul reprezintă totalitatea elementelor naturale (relief, aer, apă, vieţuitoare şi sol) şi a celor construite (sau
modificate) de om. Elementele care compun mediul se încadrează în două categorii: abiotice (cele care alcătuiesc
potenţialul ecologic al mediului) şibiotice (comunităţile de plante şi animale sau biocenozele). În multe situaţii, acestora
li se adaugă activităţile antropice, acţiunile umane care determină modificări ale mediului.
 Peisajul este o reflectare a unei unităţi geografice printr-un element sau mai multe elemente care se impun.
Peisajele – naturale, antropice, antropizate – au mărimi şi durate de existenţă diferite.
 Folosiţi manualul şcolar ori alte surse de informare şi caracterizaţi principalele tipuri
de medii din Europa:
a. Mediul mediteranean
b. Mediul temperat-oceanic
c. Mediul temperat-continental
d. Mediul temperat-rece
49
e. Mediul tundrei
  
Regiuni geografice în Europa şi în România

A. Regiunile geografice ale Europei
Regionarea presupune delimitarea unor teritorii pe
baza unor caracteristici specifice.
În funcţie de poziţia geografică, ţările europene au
fost grupate în cinci regiuni geografice:
1. Europa Sudică (Mediteraneană): Albania,
Bulgaria, Cipru, Grecia, Italia, Portugalia, Serbia,
Spania, Vatican ş.a.
2. Europa Vestică: Belgia, Franţa, Irlanda,
Luxemburg, Marea Britanie şi Ţările de Jos.
3. Europa Centrală: Austria, Cehia, Elveţia,
Germania, Rep. Moldova, Polonia, România, Ungaria ş.a.
4. Europa Estică: Belarus, Federaţia Rusă şi
Ucraina.
5. Europa Nordică: Danemarca, Estonia, Finlanda,
Islanda, Norvegia ş.a.
 Delimitaţi şi completaţi, pe harta
alăturată, regiunile geografice ale Europei.
B. Regionarea geografică a
României
Pe lângă regionările pe provincii istorice şi pe unităţi fizico-geografice, teritoriul României a fost împărţit în opt
regiuni de dezvoltare, care, în prezent, au o eficacitate economică foarte scăzută: Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Vest,
Sud-Vest – Oltenia, Sud – Muntenia, Sud-Est şi Bucureşti-Ilfov.
România – regiunile de dezvoltare economică
Observaţi pe harta alăturată şi precizaţi
judeţele care intră în alcătuirea regiunilor de
dezvoltare.
 Pe harta alăturată, delimitaţi şi coloraţi

provinciile istorice româneşti: Banat (cu
verde închis), Bucovina (cu verde deschis),
Crişana (cu portocaliu), Dobrogea (cu
albastru închis), Maramureş (cu roşu),
Moldova (cu maro), Muntenia (cu galben),
Oltenia (cu mov) şi Transilvania (cu albastru
deschis.)
  
50
Carpaţii – studiu de caz
Carpaţii – lanţ montan tânăr – se întind între Depresiunea (Bazinul) Vienei şi Valea Timokului, pe o lungime de cca
1.300 km. Între aceste limite, Munţii Carpaţi se desfăşoară pe teritoriile a opt state: Austria (cca 1%), Cehia (2%),
Slovacia (27%), Polonia (2%), Ungaria (4%), Ucraina (7%), România (55%) şi Serbia (2%).
Regional, se împart în două mari grupe1:
 Carpaţii Nord-Vestici (între Bazinul Vienei şi Pasul Dukla): Munţii Tatra (2.655 m, în Vârful Gerlachovka/
Gerlachovský), Munţii Beskizi, Munţii Metaliferi ai Slovaciei, Munţii Matra-Bükk şi Depresiunea Bratislavei.
 Carpaţii Sud-Estici (între Pasul Dukla şi Valea Timokului): Carpaţii Păduroşi, Carpaţii Orientali, Carpaţii
Meridionali şi Carpaţii Occidentali.
Realizaţi următoarele sarcini de lucru:
a. Identificaţi pe hartă limitele Carpaţilor şi munţii: Tatra, Beskizi, Metaliferii Slovaciei, Matra şi Bükk.
b. Folosiţi diferite surse de informare şi precizaţi: tipurile de lacuri naturale dominante şi principa-
lele activităţi economice.
  
Ţările vecine României – caracterizare geografică succintă

România se învecinează cu: Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Două dintre aceste ţări sunt
membre ale Uniunii Europene şi ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
 Folosiţi diferite surse de informare şi completaţi, în tabele, pentru statele de mai jos:
Grupa 1: Republica Moldova
Republică parlamentară; suprafaţa: 33.800 km2; populaţia: 4,0 mil. loc. (2020); oraşul-capitală: Chişinău.
Poziţia geografică faţă de România:
Unităţile de relief: Pod. Codru, Pod. Moldovei Centrale, Câmpia Moldovei de Sud,
Câmpia Bălţi
Clima:
Apele curgătoare:
Vegetaţia:
Solurile:
Resursele naturale:
Oraşe importante:
Plante cultivate:
Centre/concentrări industriale:
Aeroporturi:
Centre/regiuni turistice:
Grupa 2: Ucraina
Republică semiprezidenţială; suprafaţa: 603.600 km2; populaţia: 43,7 mil. loc. (2020); oraşul-capitală: Kiev.
Unităţile de relief:
Clima:
Apele curgătoare:
Vegetaţia:
1
Conform altor regionări, Carpaţii se împart în trei grupe montane: Carpaţii de Nord-Vest (Muţii / Masivul Tatra,
Munţii Beskizi, Munţii Metaliferii Slovaciei, Munţii Bükk-Matra-Börzsoni-Bakony ş.a.), Carpaţii Centrali (masivele
Vihorlat, Beskizi şi Carpaţii Păduroşi) şi Carpaţii Sud-Estici (sau Româneşti / Româno-Sârbeşti (Carpaţii Orientali,
Carpaţii Meridionali, Carpaţii Occidentali şi Bazinul Transilvaniei / Depresiunea Colinară a Transilvaniei) [După
V. Paraschiv, 2019, p. 124-125].
51
Solurile:
Resursele naturale:
Oraşe importante: Harkov, Dnipropetrovs’k, Doneţk,Odessa
Plante cultivate:
Oraşe-porturi:
Grupa 3: Bulgaria
Republică parlamentară; suprafaţa: 110.900 km2; populaţia: 6,9 mil. loc. (2020); oraşul-capitală: Sofia.
Clima:
Apele curgătoare:
Vegetaţia:
Solurile:
Resursele naturale:
Oraşe importante:
Plante cultivate:
Oraşe-porturi: Ruse (port fluvial), Varna şi Burgas (porturi maritime)
Grupa 4: Serbia
Republică parlamentară; suprafaţa: 88.300 km2; populaţia: 8,7 mil. loc. (2020); oraşul-capitală: Belgrad.
Clima:
Apele curgătoare:
Vegetaţia:
Solurile:
Resursele naturale:
Oraşe importante: Novi Sad, Subotica, Pancevo
Plante cultivate:
Oraşe-porturi:
Grupa 5: Ungaria
Republică parlamentară; suprafaţa: 93.000 km2; populaţia: 9,6 mil. loc. (2020); oraşul-capitală: Budapesta.
Clima:
Apele curgătoare:
Lacurile:
Vegetaţia:
Solurile:
Resursele naturale:
Oraşe importante: Györ, Szeged, Debrecen, Miskolc
Plante cultivate:
52
Oraş-port fluvial:
 Folosiţi diferite surse de informare şi stabiliţi:

 două cauze care au determinat regresul economic al Serbiei în primii ani după destrămarea Iugoslaviei;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 două cauze pentru care agricultura este principala activitate economică din Republica Moldova;
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
 două cauze care au determinat relativa stagnare economică a Ucrainei în ultimele două decenii.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
  
Recapitulare: caracteristicile geodemografice şi

socio-economice ale unor state din Europa
 Completaţi tabelul de mai jos.

Caracteristicile geodemografice şi socio-economice ale unor state din Europa
Oraşe Agricultura / Centre şi Centre şi regiuni
Statul
importante plante cultivate concentrări Oraşe-port turistice
(populația în 2020) industriale
Franţa
republică
semiprezidenţială
65,2 mil. loc.
Germania
republică
parlamentară
83,7 loc. mil.
Italia
republică
parlamentară
60,4 loc. mil.
Marea Britanie
monarhie
constituţională
67,8 loc. mil.
Spania
monarhie
constituţională
46,7 loc. mil.
  
53
România şi Uniunea Europeană
Formarea Uniunii Europene şi

evoluţia integrării europene
Uniunea Europeană (UE) este o grupare economică şi politică, dezvoltată doar pe teritoriul Europei.
La 9 mai 1950, ministrul Afacerilor Externe al Franţei – Robert Schuman – propunea crearea unei Comunităţi
Economice a Cărbunelui şi Oţelului.
De la acest prim moment, în construcţia europeană s-au produs trei etape importante.
 Folosind manualul ori alte surse de informare, prezentaţi cele trei etape importante
în procesul formării Uniunii Europene.
 prima etapă (1951): ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 a doua etapă (1957): ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 a treia etapă (1993): ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
În decembrie 1994, Consiliul European1 a iniţiat o strategie globală de preaderare destinată fostelor state
comuniste din Europa Centrală şi de Est.
În anul 1997, Comisia Europeană a stabilit condiţiile de aderare, care se refereau la:  identitate;  criteriile
democratice;  criteriile economice;  capacitatea de asumare a obligaţiilor, a legislaţiei unitare (acquis-ul comunitar), a
drepturilor şi îndatoririlor;  capacitatea de subscriere la obligaţiile politice, economice şi monetare;  cadrul administrativ
şi juridic adecvat.
 Folosiţi diferite surse şi scrieţi condiţiile impuse la aderare fostelor state
socialiste/comuniste.
În prezent, Uniunea Europeană este formată din 27 de state:

Anul aderării State
 1957: Belgia, Franţa, Germania de Vest, Italia, Luxemburg, Olanda/Ţările de Jos
 1973: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie2
1
Principalele organe ale Uniunii Europene sunt: Consiliul European (cu sediul la Bruxelles), Comisia Europeană (cu
sedii la Bruxelles şi Luxemburg), Consiliul Uniunii Europene (cu sediul la Bruxelles), Parlamentul European (cu locuri
de întâlnire la Strasbourg, Bruxelles şi Luxemburg), Curtea de Justiţie (cu sediul la Luxemburg), Banca Centrală
Europeană (cu sediul central la Frankfurt am Main) şi Curtea Europeană de Conturi (cu sediul la Luxemburg).
2
Marea Britanie s-a retras din Uniunea Europeană în 2020.
54
 1981: Grecia
 1986: Portugalia, Spania
 1995: Austria, Finlanda, Suedia
 2004: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria
 2007: Bulgaria, România
 2013: Croaţia
Analizaţi tabelul de mai sus şi precizaţi:
a. anul în care a avut loc cel mai mare val de aderare la Uniunea Europeană;
b. statele foste socialiste ori rezultate din destrămarea unor foste state socialiste.
 Scrieţi numele statelor membre ale Uniunii Europene marcate, pe harta de mai jos,
cu numere (1 – 27):
1. ………………………………...; Statele Uniunii Europene
2. ………………………………...;
3. ………………………………...;
4. ………………………………...;
5. ………………………………...;
6. ………………………………...;
7. ………………………………...;
8. ………………………………...;
9. ………………………………...;
10. ..……………………………...;
11. ..……………………………...;
12. ..……………………………...;
13. ..……………………………...;
14. ..……………………………...;
15. ..……………………………...;
16. ..……………………………...;
17. ..……………………………...;
18. ..……………………………...;
19. ..……………………………...;
20. ..……………………………...;
21. ..……………………………...;
22. ..……………………………...; 25. ..……………………………...;
23. ..……………………………...; 26. ..……………………………...;
24. ..……………………………...; 27. ..…………………………….. .
 Folosiţi diferite surse şi scrieţi simbolurile Uniunii Europene.
  
Caracteristici geografice, politice şi economice

actuale ale Uniunii Europene
Prin cele 27 de state, Uniunea Europeană se întinde pe o suprafaţă de 4.233.200 km2 şi cumulează o populaţie de
aproximativ 447 milioane de locuitori (105 loc./km2).
Cadrul fizico-geografic al Uniunii Europene este destul de variat.
55
 Pentru Uniunea Europeană, scrieţi:

 zece unităţi de relief: ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 tipurile de climă, în funcţie de poziţia geografică: ____________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 zece ape curgătoare: ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 zonele biogeografice, în funcţie de poziţia geografică: _________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
În cadrul Pieţei Unice, Uniunea Europeană garantează libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi
capitalului.
Produsul Intern Brut în cadrul UE este de aproximativ 36.000 $/loc.
Pe glob, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator şi importator de bunuri şi servicii şi cel mai important
partener comercial pentru Statele Unite ale Americii, China, India ş.a.
19 state, cele mai dezvoltate şi cu cele mai stabile economii (Germania, Franţa, Italia, Belgia, Ţările de Jos, Spania,
Austria ş.a.), sunt cuprinse în Zona Euro (o uniune monetară intrată în funcţiune în anul 2002).
Uniunea Europeană este reprezentată în cadrul mai multor organizaţii economice şi politice: Organizaţia Naţiunilor
Unite, Organizaţia Mondială a Comerţului, G – 8, G – 20 ş.a.
  
Statele Uniunii Europene – privire generală şi sistemică.

Studii de caz
Cele 27 state integrate în Uniunea Europeană şi-au păstrat identitatea, deşi au acceptat să cedeze un set de
componente unei autorităţi centrale comune.
Ele au mărimi, forme de guvernământ şi capacităţi economice destul de diferite.
Spre exemplu, cele mai întinse ţări din UE sunt Franţa, Spania şi Suedia, iar cele mai mici: Malta, Luxemburg şi
Cipru.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate despre Uniunea Europeană, scrieţi:

 cinci state monarhii: ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 cinci state republici: ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
Studii de caz:
 Folosiţi diferite surse de informare şi completaţi tabelele pentru statele de mai jos:
Grupa 1: Germania
Republică parlamentară; suprafaţa: 357.000 km2; populaţia: 82,2 mil. loc.; oraşul-capitală: Berlin.
Poziţia geografică în cadrul Europei:
Mările la care are ieşire:
Clima:
Patru ape curgătoare:
Un lac şi originea sa:
56
Vegetaţia:
Solurile:
Resursele subsolului:
Oraşe importante: München, Hamburg, Frankfurt am Main, Köln, Essen, Nürnberg
Agricultura:
Porturi: Hamburg şi Kiel (maritime), Duisburg (fluvial)
Grupa 2: Franţa
Republică semiprezidenţială; suprafaţa: 543.900 km2; populaţia: 64,4 mil. loc.; oraşul-capitală: Paris.
Oceanul şi mările la care are ieşire:
O insulă:
Clima:
Un lac şi originea sa:
Vegetaţia:
Solurile:
Oraşe importante: Lyon, Marsilia/Marseille, Bordeaux, Toulouse, Lille, Le Hâvre
Plante cultivate:
Porturi: Marsilia şi Le Havre (maritime), Lyon (fluvial)
Grupa 3: Italia
Republică parlamentară; suprafaţa: 301.300 km2; populaţia: 59,3 mil. loc.; oraşul-capitală: Roma.
Bazinele Mării Mediterane la care are M. Adriatică, M. Ionică, M. Tireniană, M. Ligurică
ieşire:
Două insule:
Trei vulcani activi:
Clima:
Trei ape curgătoare:
Patru lacuri şi originile acestora: Maggiore şi Como (glaciare), Albano (vulcanic), Veneţia (lagună)
Vegetaţia:
Solurile:
Oraşe importante:
Plante cultivate:
Porturi: Genova, Napoli, Palermo (maritime)
57
Grupa 4: Spania
Monarhie constituţională; suprafaţa: 505.900 km2; populaţia: 46,6 mil. loc.; oraşul-capitală: Madrid.
Oceanul şi marea la care are ieşire:
Două insule/arhipelaguri: I-le Baleare, I-le Canare
Clima:
Vegetaţia:
Solurile:
Oraşe importante:
Plante cultivate:
Porturi: Algeciras, Barcelona, Valencia, Málaga (maritime), Sevilla (fluvial)
Grupa 5: Portugalia
Republică semiprezidenţială; suprafaţa: 91.900 km2; populaţia: 10,6 mil. loc.; oraşul-capitală: Lisabona.
Oceanul la care are ieşire:
Două insule/arhipelaguri: I-le Azore, I-le Madeira
Clima:
Apele curgătoare:
Vegetaţia:
Solurile:
Oraşe importante: Porto, Évora, Coimbra
Plante cultivate:
Porturi:
Grupa 6: Grecia
Republică parlamentară; suprafaţa: 131.900 km2; populaţia: 11,1 mil. loc.; oraşul-capitală: Atena.
Bazinele Mării Mediterane la care are
ieşire:
Două insule/arhipelaguri:
Clima:
Apele curgătoare: Evros, Nestos, Strimon, Vardar
Un lac şi originea sa: Prespa (tectonic)
Vegetaţia:
Solurile:
Oraşe importante:
58
Plante cultivate:
Porturi: Salonic, Pireu, Iraklion
Grupa 7: Austria
Republică parlamentară; suprafaţa: 83.800 km2; populaţia: 8,2 mil. loc.; oraşul-capitală: Viena.
Clima:
Două ape curgătoare:
Un lac şi originea sa: Boden (glaciar)
Vegetaţia:
Solurile:
Oraşe importante:
Agricultura:
Porturi: Viena, Linz (fluviale)
  
România ca parte a Uniunii Europene
I. Oportunităţi geografice ale României

cu semnificaţie pentru Uniunea Europeană
Prin aşezarea geografică, România – care ocupă locul al treilea ca întindere şi populaţie în Europa Centrală (după
Germania şi Polonia) – asigură legătura dintre Europa de Vest şi Centrală cu Europa de Est şi cu Orientul Apropiat şi Mijlociu.
La momentul aderării (2007), celor trei elemente de importanţă europeană – Munţii Carpaţi, Dunărea şi Marea
Neagră – se adăugau resursele funciare, populaţia relativ tânără cu potenţial de adaptare îi cadrul Uniunii Europene,
mâna de lucru mai ieftină ş.a.
 Îndrumaţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi importanţa principalelor
elemente naturale din România în procesul integrării europene.
 Munţii Carpaţi: _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 Dunărea: ____________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 Marea Neagră: ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
Tot datorită poziţiei geografice, România este traversată de mai multe axe geopolitice şi geoeconomice:  axa
Vest–Est,  axa Nord-Vest–Sud-Est,  axa mărilor şi  axa fluviilor şi canalelor.
 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi caracteristicile celor patru axe
geopolitice şi geoeconomice
 axa Vest–Est (Uniunea Europeană–Federaţia Rusă şi Asia Centrală): ___________________________
_______________________________________________________________________________________
59
_______________________________________________________________________________________;
 axa Nord-Vest–Sud-Est (Uniunea Europeană–Orientul Apropiat şi Mijlociu): _____________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 axa mărilor (Marea Caspică–Marea Neagră–Marea Mediterană): _______________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
 axa fluviilor şi canalelor (Dunăre–Main–Rin): ______________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
  
II. România şi ţările Uniunii Europene.

Interdependenţe geografice, economice şi culturale
Între România şi celelalte state ale Uniunii Europene există multiple interdependenţe fizico-geografice, culturale şi
economice.
Interdependenţele geografice
 Îndrumaţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi elementele de interdependenţă
geografică. Explicaţi, oral, rolul acestora.
În cadrul Uniunii Europene, interdependenţele economice nu pot fi realizate fără existenţa unui sistem
economic unitar şi fără obiective economice comune. În acest sens, ţările aflate în dificultate economică ori la începutul
procesului de integrare primesc ajutor financiar pentru derularea unor proiecte şi programe.
În prezent, rezultatele României în procesul integrării economice nu pot fi compatibilizate: creşterea productivităţii
muncii, salariul minim pe economie, valoarea PIB, trecerea la moneda euro ş.a. [V. Paraschiv, 2019a, p. 161].
Interdependenţele culturale sunt complexe şi se manifestă în toate domeniile.
Institutul Cultural Român are printre obiective promovarea personalităţilor şi valorilor culturale româneşti.
 Folosiţi diferite surse de informare şi scrieţi domeniile în care s-au remarcat, pe plan
mondial, personalităţile româneşti de mai jos.
Ana Aslan - ___________________________________________________________________________;
Victor Babeş - _________________________________________________________________________;
Constantin Brâncuşi - ___________________________________________________________________;
Ion Cantacuzina - ______________________________________________________________________;
Emil Cioran - _________________________________________________________________________;
Henri Coandă - ________________________________________________________________________;
Nadia Comăneci - ______________________________________________________________________;
Haricleea Darclée - _____________________________________________________________________;
Mircea Eliade - ________________________________________________________________________;
George Enescu - _______________________________________________________________________;
Angela Gheorghiu - ____________________________________________________________________;
Eugen Ionescu - _______________________________________________________________________;
Nicolae Titulescu - _____________________________________________________________________;
Aurel Vlaicu - _________________________________________________________________________;
Traian Vuia - __________________________________________________________________________.
  
60
III. Problema energiei în Uniunea Europeană şi în România
Resursele energetice ale statelor Uniunii Europene Structura producţiei Structura importului
sunt limitate, toate statele fiind nevoite să importe. de energie a de energie al
Cumulat, până la ieşirea Marii Britanii din uniune, ţările Uniunii Europene Uniunii Europene
membre produceau 46% din necesarul de energie şi
importau 54%.
Analizaţi graficele alăturate şi
precizaţi:
a. principala energie valorificată în statele Uniunii
Europene;
b. principala resursă energetică importată de statele
Uniunii Europene.
Resursele energetice ale Uniunii Europene
 Resurse mai mari de cărbuni se găsesc în
Germania, Polonia şi Cehia.
 Petrolul este exploatat, în special, din subsolul Mării
Nordului.
 Gazele naturale sunt în cantităţi mai mari tot în regiunea Mării Nordului şi sunt exploatate de Germania şi Olanda.
 Şisturi bituminoase: Estonia.
 Rezerve mai mari de Uniunea Europeană – resursele energetice alternative
uraniu sunt deţinute de Suedia,
Franţa şi Cehia.
 Resurse alternative:1
1. energie eoliană în: Germania,
Olanda, Danemarca, Spania, Belgia,
Austria, România, Grecia ş.a.;
2. energie solară: Franţa.
Spania, Portugalia, Italia, Grecia,
Cipru, Malta ş.a.;
3. biogaz: Franţa, Germania,
Austria, Suedia, Italia ş.a.;
4. biomasă: Finlanda, Estonia,
Slovenia, Polonia, Suedia ş.a.;
5. energie geotermală: Italia,
Ungaria ş.a.;
6. energie mareomotrică: Franţa
(la Rance);
7. energia valurilor: Portugalia.
 Pe baza informaţiilor
de mai sus, realizaţi,
alăturat, harta „Uniunea
Europeană – resursele
energetice alternative”.
Pentru reprezentarea
tipurilor de energie,
folosiţi simbolurile de la
legendă.
Resursele energetice ale Uniunii Europene

Pentru a-şi asigura necesarul de energie, statele Uniunii Europene importă cantităţi însemnate de:
1
După V. Paraschiv, 2019a, p. 164.
61
 hidrocarburi (petrol şi gaze), din Federaţia Rusă, statele din regiunea Mării Caspice etc.;
 cărbuni, din Ucraina (Bazinul Doneţk), Africa de Sud, Australia ş.a.
Asigurarea statelor Uniunii Europene cu hidrocarburi se face, în bună parte, prin conectarea lor la reţelele de
oleoducte şi gazoducte internaţionale, aflate în exploatare – Yamal–Europe System (Federaţia Rusă–Germania, cu o
ramificaţie din Ucraina spre Italia), Nord Stream, NEL, OPAL ş.a. – ori în construcţie sau sub formă de proiect: Eastring
Pipeline, Trans-Anatolian Pipeline, Trans-Adriatic Pipeline ş.a.
 Asemănător celorlalte state din Uniunea Europeană, şi România este dependentă de importurile de resurse
energetice.
 Folosiţi adresele http://energie.gov.ro/ şi http://www.dce.gov.ro/ ori alte surse şi
realizaţi un eseu referitor la completarea necesarului de energie de către România prin
importuri. Se au in vedere: resursele importate, evoluţia importurilor (redată pe un grafic) şi
regiunile geografice furnizoare.
Din cauza creşterii necesarului de energie dar şi a poluării tot mai accentuate, în ţările Uniunii Europene se
evidenţiază unele tendinţe cum ar fi:
 „diminuarea şi chiar excluderea cărbunelui din balanţa energetică;
 creşterea ponderii energiei atomice;
 realizarea unor conducte noi” [O. Mândruţ, 2007, p. 92].
  
62
Europa şi Uniunea Europeană în lumea contemporană
Probleme fundamentale ale lumii contemporane –

prezentare sintetică
În plan global, sunt considerate probleme ale lumii contemporane: instabilitatea politică, economică şi socială;
epuizarea unor resurse naturale; suprapopularea; îmbătrânirea demografică; modificările climatice;
conflictele interne şi externe; terorismul ş.a.
 Explicaţi consecinţele:
a. instabilităţii politice: ____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. epuizării unor resurse naturale: __________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
c. suprapopulării: ________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
d. îmbătrânirii demografice: ___ Regiunile cu risc ridicat de deşertificare
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________;
e. modificărilor climatice: _____
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________
___________________________;
f. conflictelor interne şi externe:
 Folosiţi diferite surse de informare şi prezentaţi câteva
__________________________ conflicte înregistrate în Europa, în ultimele decenii.
__________________________
……………………………………………………………………………………………….
__________________________
……………………………………………………………………………………………….
__________________________
……………………………………………………………………………………………….
__________________________
……………………………………………………………………………………………….
__________________________
……………………………………………………………………………………………….
_________________________;
……………………………………………………………………………………………….
g. terorismului: ____________
……………………………………………………………………………………………….
__________________________
……………………………………………………………………………………………….
__________________________
……………………………………………………………………………………………….
__________________________
……………………………………………………………………………………………….
__________________________
……………………………………………………………………………………………….
__________________________
……………………………………………………………………………………………….
__________________________
……………………………………………………………………………………………….
_________________________.
……………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………….
  
63
Rolul Europei în construirea lumii contemporane

De-a lungul timpului, continentul european a reprezentat atât un pol de civilizaţie, cât şi un teritoriu de conflicte şi un
spaţiu al păcii.
 Sarcini de lucru:
a. Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi câteva idei prin care să evidenţiaţi rolul
Europei în construirea lumii contemporane.
b. Citiţi textul de mai jos.

Europenii au oferit lumii importante civilizaţii şi au contribuit activ la evoluţia economică şi culturală. Merită menţionate:
civilizaţia greacă, în care se evidenţiază stilurile arhitectonice (doric, ionic şi corintic), operele oamenilor de ştiinţă
şi cultură ş.a.;
civilizaţia romană, cu edificii monumentale, cu construcţii de utilitate publică ş.a.;
alfabetele latin şi chirilic;
Renaşterea (sec. XIV-XVI), cu arta caracteristică, cu numeroşi reprezentaţi precum Donatello, Michelangelo,
Leonardo da Vinci, Rafael, Tizian, Botticelli ş.a.
Marile Descoperiri Geografice – începute de mari navigatori renumiţi (Vasco da Gama, Cristofor Columb, Fernando
Magellan, Amerigo Vespucci ş.a.) –, care au contribuit la formarea comerţului mondial şi la crearea imperiilor coloniale;
Revoluţia industrială, care a debutat în Anglia (sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea);
formarea blocurilor politico-militare şi competiţia militară şi ideologică din timpul „Războiului Rece” (1979-1990);
regionalizarea economiilor naţionale.
c. Argumentaţi rolul …
… Revoluţiei industriale în construirea lumii contemporane.
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
… blocurilor politico-militare în construirea lumii contemporane.
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………………...
  
Uniunea Europeană şi ansamblurile economice şi geopolitice

ale lumii contemporane
Pe glob au fost înfiinţate peste 100 de asociaţii / organizaţii internaţionale geopolitice şi economice, mai mult sau
mai puţin funcţionale: Organizaţia Naţiunilor Unite – ONU; Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord / North Atlantic
Treaty Organization – NATO; Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa / Organization for Security and
Cooperation in Europe – OSCE; Acordul Nord American de Liber Schimb/North American Free Trade Agreement –
NAFTA; Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est / Association of Southeast Asian Nations – ASEAN; Comunitatea Statelor
Independente – CSI; Piaţa Conului Sudic / Mercado Común del Sur – MERCOSUR; Forumul de Cooperare Economică
Asia-Pacific / Asia-Pacific Economic Cooperation – APEC ş.a.
Între Uniunea Europeană (UE) şi unele organizaţii internaţionale s-au stabilit strânse relaţii de colaborare (politice,
economice, umanitare etc.).
64
 Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) este compusă din 193 de state şi ca obiective: cooperarea în domeniile
economic, social, cultural şi umanitar, promovarea păcii ş.a. În prezent, UE sprijină ONU în atingerea obiectivelor
propuse.
 Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a fost înfiinţată în anul 1949. Are în compunere 30 de ţări,
din Europa, America de Nord (Canada şi Statele Unite ale Americii) şi Asia (Turcia).
 Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) include 57 de state: toate ţările din Europa, ţări
din Asia (regiunea Caucaz şi Asia Centrală) şi din America de Nord (Statele Unite ale Americii şi Canada). UE susţine
acţiunile OSCE pentru menţinerea păcii şi securităţii pe continentul european.
 Folosiţi diferite surse de informare şi rezolvaţi următoarele cerinţe:
a. scrieţi statul din UE care este membru permanent în Consiliul de Securitate;
_______________________________________________________________________________________
b. scrieţi limbile vorbite în UE şi în care sunt traduse documentele ONU;
___________________________________________
Statele NATO: Albania, Belgia, Bulgaria,
___________________________________________
Canada, Croaţia, Cehia, Danemarca, Estonia,
c. subliniaţi pe lista alăturată (cu o linie) statele UE
care sunt şi membre ale NATO; Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Italia,
d. scrieţi două ţări ori regiuni geografice în care a Letonia, Lituania, Luxemburg, Macedonia de
participat armata română sub mandat NATO; Nord, Marea Britanie, Muntenegru, Norvegia,
___________________________________________ Olanda / Ţările de Jos, Polonia, Portugalia,
___________________________________________
România, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele
e. găsiţi potrivită participarea armatei române la
misiunile internaţionale? Argumentaţi! Unite ale Americii, Turcia, Ungaria.
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
  
Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din

perspectivă Europeană
 „Mondializarea constituie un proces prin care anumite valori încep să aibă o circulaţie mai largă, pe alocuri cu
un caracter global.” [O. Mândruţ, 2007, p. 102]. S-a amplificat după anul 1945 şi reprezintă „procesul general de
uniformizare a valorilor, a atitudinilor şi a elementelor socio-culturale.” [Ge. Erdeli şi colab., 2008, p. 122].
În Europa, „Occidentul a asimilat cel mai rapid modelele culturale ale modernităţii.” [Ge. Erdeli şi colab., 2008, p. 122].
Dintre elementele de origine europeană care au un caracter mondial semnalăm:
 coordonatele geografice;
 unităţile de măsură;
 unele limbi vorbite în lume;
 jocurile olimpice şi unele jocuri sportive (fotbal, rugby) ş.a.
 Scrieţi limbile europene vorbite în mai multe ţări de pe alte continente.
______________________________________________________________________________________
 „Internaţionalizarea reprezintă mai mult un element în care se presupune şi un anumit proces de negociere
asupra problematicii respective. În această categorie intră diferitele conflicte internaţionale, folosirea economică a
platformelor continentale, exploatarea regiunilor arctice şi antarctice etc.” [O. Mândruţ, 2007, p. 102].
Explicaţi de ce unele conflicte şi terorismul sunt considerate probleme internaţionale.
Alte elemente ale internaţionalizării sunt schimburile comerciale, poluarea mediului etc.
 Globalizarea. Definirea globalizării nu întruneşte un punct de vedere unitar.
„Globalizarea, denumită în spaţiul francofon mondializarea este o sinteză a schimburilor fundamentale cu care s-a
confruntat economia mondială încă de la începutul anilor ’80.” [Ge. Erdeli şi colab., 2008, p. 122].
65
Conform altei opinii, globalizarea reprezintă „procesul de lărgire, de adâncire şi accelerare a interconectărilor la
scară mondială în toate aspectele vieţii social-economice contemporane.” [S. Neguţ şi colab., 2012, p. 44].
 Domeniile majore ale globalizării se referă la:
 globalizarea informaţiilor;
 globalizarea schimburilor de produse;
 globalizarea circulaţiei oamenilor;
 globalizarea valorilor culturale;
 globalizarea unor caracteristici ale societăţii (ideologii, concepte ş.a.);
 globalizarea limbii engleze.
 Procesul de globalizare a vieţii social-economice se reflectă prin:
 natura globală a ştiinţei şi tehnologiei;
 marketingul global;
 sistemul mondial financiar;
 gradul atins de infrastructura de comunicaţii.
Explicaţi cum contribuie aspectele vieţii social-economice la procesul de globalizare.
În prezent, procesul de globalizare atrage atât aprecieri pozitive, cât şi aprecieri negative.
 Stabiliţi şi scrieţi:
a. aspecte pozitive ale globalizării: ___________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________;
b. consecinţe negative ale globalizării: ________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________.
  
Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de

evoluţie a lumii contemporane în următoarele decenii
Proiecţiile de viitor ale Europei (inclusiv ale Uniunii Europene şi României) sunt destul de incerte, fiind dependente
de rezolvarea unor probleme actuale, precum: decalajele socio-economice şi culturale dintre state; asigurarea cu
resurse naturale; crizele economice; ieşirea din UE a Marii Britanii; terorismul; conflictele de pe continent; îmbătrânirea
demografică; migraţia internaţională; epidemiile; poluarea; modificările climatice ş.a.
În cazul Europei, locuitorii unor regiuni, destul de reduse ca întindere, au sentimente separatiste. Menţionăm câteva
regiuni cu astfel de tendinţe: Irlanda de Nord şi Scoţia (în Marea Britanie), Ţara Bascilor (Euskadia) şi Catalonia (în
Spania), Tirolul de Sud (în Italia), Transnistria (în Republica Moldova), Flandra şi Valonia (în Belgia) ş.a.
 Exprimaţi-vă opinia asupra evoluţiei Uniunii Europene şi României în contextul
geopolitic al lumii contemporane. Argumentaţi!
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
  
66
Subiect pentru pregătirea examenului de bacalaureat

Subiectul I 30 puncte
Harta Europei de mai jos se referă la subiectul I [A – D]. Pe hartă sunt marcate
state, cu litere, şi oraşe-capitală, cu numere.
A. Precizaţi:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele C şi D;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 7.
4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 10 este situat pe malurile fluviului numit ...
2. Statul cu ieşire la Golful Botnic este marcat, pe hartă, cu litera ...
3. Lacul Geneva este situat la graniţa Elveţiei cu statul marcat, pe hartă, cu litera ...
6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Munţi înălţaţi în orogeneza caledoniană se găsesc în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. E c. F d. H
2. Poldere se găsesc pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. G
3. Ţărmurile dalmatice sunt caracteristice statului marcat, pe hartă, cu litera:
a. D b. G c. I d. J
4. Concentrarea / regiunea industrială Silezia Superioară este situată în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. F c. I d. J
5. Capitala Letoniei este oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 3 c. 4 d. 5
10 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între clima din statul marcat, pe hartă, cu litera A şi clima din statul marcat, pe hartă, cu litera I.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii
anuale, vânturi, etaj climatic, tipul climatic, amplitudini termice.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.
6 puncte
E. Precizaţi:
1. doi factori care influenţează regimul de scurgere al fluviului Ron / Rhon;
67
2. doi factori care influenţează răspândirea geografică a populaţiei din statele Europei Nordice.
4 puncte
Subiectul al II-lea 30 puncte

Harta României de mai jos se referă la subiectul al II-lea [A – E]. Pe hartă sunt
marcate unităţi de relief, cu litere, râuri, cu numere de la 1 la 6, și oraşe, cu
numere de la 7 la 12.
A. Scrieţi pe foaia de examen:

1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele B şi G;
2. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 2 şi 6.
4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 8 este reşedinţă a judeţului ...
2. Râul Prahova este marcat, pe hartă, cu numărul ...
3. Oraşul Focşani este marcat, pe hartă, cu numărul ...
6 puncte
C. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos.
1. Circuri şi văi glaciare se găsesc în unităţile de relief marcate, pe hartă, cu literele:
a. A şi D b. C şi F c. D şi F d. E şi F
2. Orașul situat pe râul Bahlui este marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 8 b. 10 c. 11 d. 12
3. Bazinul carbonifer Petroşani este situat în vestul unităţii de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. F d. G
4. Lacul Vidra este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. F d. G
5. Cute diapire se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. E d. H
10 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera C şi relieful unităţii marcate,
pe hartă, cu litera E.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: modul de formare, tipuri
de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte
aspecte ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fi prezentate comparativ şi nu
separat.
6 puncte
E. Precizaţi:
1. două tipuri de turism practicate în Depresiunea Colinară a Transilvaniei;
68
2. două resurse energetice alternative din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B.
4 puncte
Subiectul al III-lea 30 puncte

Reprezentarea grafică de mai jos se referă la subiectul al III-lea [A și B] şi prezintă
valorile temperaturilor medii lunare înregistrate la două staţii meteorologice din
Europa.
A. Scrieţi pe foaia de examen:

1. valoarea maximă a temperaturilor la staţia meteorologică numărul 1 şi luna în care se înregistrează;
2. valoarea minimă a temperaturilor la staţia meteorologică numărul 2 şi luna în care se înregistrează;.
4 puncte
B. Referitor la grafic:
1. calculaţi amplitudinile termice la cele două staţii meteorologice;
2. precizaţi tipurile de climă redate de cele două staţii meteorologice;
3. modul de calcul al temperaturii medii anuale.
6 puncte
C. Caracterizaţi din punct de vedere geografic Ungaria, precizând:
1. două unităţi de relief;
2. un tip de climă;
3. două ape curgătoare;
4. numele unui lac şi originea sa;
5. un tip sau zonă de vegetaţie;
6. două oraşe mari, altele decât capitala.
10 puncte
D. Tabelul de mai jos conţine informaţii referitoare la producţiile de floarea-soarelui în principalele ţări producătoare din
Europa (2017).
Ţara Floarea-soarelui (mii t) Ţara Floarea-soarelui (mii t)
Ucraina 12.235,5 Ungaria 1.892,5
România 2.912,7 Franţa 1.620,0
Bulgaria 2.057,0
[Sursa: Matei H., Neguţ S., Nicolae I. 2020, p. 802]
1. Calculați cu cât este mai mare producţia de floarea-soarelui din România, comparativ cu producţia de floarea-soarelui
din Franţa.
2. Precizaţi doi factori care poziţionează Ucraina, Bulgaria şi Ungaria printre cei mai mari producători de floarea-soarelui
din Europa.
3. Menţionaţi două unităţi / subunităţi de relief din România favorabile cultivării florii-soarelui.
6 puncte
E. Precizați:
1. două cauze ale reducerii suprafeţei forestiere din Europa Occidentală;
2. două consecinţe ale bilanţului natural negativ din Europa de Est.
4 puncte
10 puncte din oficiu
Total: 100 puncte
69
Bibliografie
Albăstroiu Elena-Simona, Paraschiv V., Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina [2020]: Bacalaureat – disciplina Geografie: ghid
pentru pregătire intensivă, 30 de teste; Europa–România–Uniunea Europeană: probleme fundamentale, Edit.
PIM, Iaşi.
Badea L. [2014]: Dicţionarul unităţilor de relief ale României, Edit. Universitaria, Craiova.
Cheval Dorina, Cheval S., Giugăl A., Pârlog Monica-Cristina, Furtună C. [2007]: Geografie. Manual pentru clasa a XII-a,
Edit. ALL, Bucureşti.
Dragomirescu Ş., Săgeată R. [2011]: Statele lumii contemporane, Edit. Corint, Bucureşti.
Dumitrescu M., Mărculeţ I. [2017]: România – hartă generală, Edit. Digital Docu Print, Târgu Mureş.
Erdeli Gh., Ilinca N., Şerban Cătălina, Burcea Nela [2008]: Geografie. Europa - România - Uniunea Europeană.
Probleme Fundamentale, Edit. CD PRESS, Bucureşti.
Furdui M. [2014]: Caietul elevului. Geografie clasa a XII-a, Edit. Techno Media, Sibiu.
Marin I., Luchian N. [1996]: Geografia fizică a României şi geografia fizică a Europei, Facultatea de Geografie, Bucureşti.
Matei H., Neguţ S., Nicolae I. [2020]: Enciclopedia statele lumii, Edit. Meronia, Bucureşti.
Mărculeţ I. [2008]: Aspecte geografice privind resursele naturale din Europa şi România, Învățătorii noștri, vol. IV, Bucureşti.
Mărculeț I. [2017]: Geografie. Fișe de lucru și teste pentru pregătirea examenului de bacalaureat, Colegiul Naţional „I.L.
Caragiale“, ISBN 978-973-0-18579-9, Bucureşti.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina [2008]: Aspecte privind hidrografia Europei şi a României, Liceul – prezent şi viitor, vol. V,
Bucureşti.
Mărculeţ I., Mărculeţ Cătălina, Popa-Tutoveanu Aurora [2009]: Aspecte privind relieful Europei, Liceul – prezent și viitor,
vol. VI, Bucureşti.
Mărculeţ I., Herda Elena, Mărculeţ V., Chiriac M., Neagu R.M. [2011]: Geografie şi istorie. Ghid de pregătire pentru
examenul de bacalaureat (teste), Edit. Akademos Art, Bucureşti.
Mărculeț I. (coord.), Mărculeț Cătălina, Bogiu F. C., Enăchescu M.-T., Di Pucchio Stefania, Dobranici Ioana-Cristina, Găină
F., Ilie V.F., Scarlatache Miruna Ana-Maria (2014): Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie, Colegiul Naţional
„I. L. Caragiale“, ISBN 978-973-0-16211-0, Bucureşti.
Mărculeț I., Ghiță Cristina (coord.), Dincă Adriana Mioara, Dincă C., Gherghină Mariana, Grofu Anduța, Raica A., Sas I.,
Toma Florentina-Mariana, Visnyei L.-A., Vlădan Valentina [2016]: Geografie. Bacalaureat. Europa–România–
Uniunea Europeană. Ghid de pregătire intensivă. Sinteze și 50 de teste cu rezolvări, Edit. Erc Press, Bucureşti.
Mărculeţ I. (coord.), Pere-Ghiţă Cristina, Furdui M., Lungu M., Mărculeţ Cătălina, Paraschiv V. [2020]: Geografie
(Europa, România, Uniunea Europeană). Ghid de pregătire pentru examenul de Bacalaureat – sinteze şi teste
cu rezolvări, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Mândruț O. [2006]: România – atlas geografic şcolar, Edit. Corint, Bucureşti.
Mândruț O. [2007]: Geografie. Europa - România - Uniunea Europeană. Probleme fundamentale, Edit. Corint, Bucureşti.
Neguţ S., Ielenicz M., Bălteanu D., Neacşu M.-C., Bărbulescu Al. [2012]: Geografie – manual pentru clasa a XI-a, Edit.
Humanitas, Bucureşti.
Paraschiv V. [2019a]: Geografie – Europa, Uniunea Europeană, România – probleme fundamentale. Auxiliar pentru
clasa a XII-a (ediţia a treia, revizuită), Edit. PIM, Iaşi.
Paraschiv V. [2019b]: Geografia regională a României, Edit. PIM, Iaşi.
Posea Gr., Guran-Nica Liliana, Cruceru N., Săgeată R., Cioacă A. [2008]: Geografie. Europa - România - Uniunea
Europeană. Probleme Fundamentale, Edit. CD PRESS, Bucureşti.
***[2005]: România – spaţiu, societate, mediu, Edit. Academiei, Bucureşti.
***https://www.worldometers.info/population/countries-in-europe-by-population/.
Ioan MĂRCULEŢ  Cătălina MĂRCULEŢ

GEOGRAFIE. Clasa a XII-a
Caiet pentru lucru
ISBN 978-973-0-34166-9
Bucureşti – 2021
70

Geografie Clasa A XII A Europa Romania U

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie Clasa A XII A Europa Romania U

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Naţional „I. L.

IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

Caiet pentru lucru

Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, Bucureşti

IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

(Europa, România, Uniunea Europeană – probleme fundamentale)

Caiet pentru lucru

COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE”

Referenţi: Lect. univ. Serafima ROŞCOVAN, Institutul de Formare Continuă, Chişinău

Redactare şi tehnoredactare: prof. Ioan MĂRCULEŢ

Cătălina MĂRCULEŢ – cercetător științific în Institutul de Geografie al Academiei Române,

Important: Prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai

Prezentul caiet reprezintă reeditarea lucrării Europa–România–Uniunea Europeană

Europa şi România – elemente geografice de bază / 4

Europa şi România – elemente geografice de bază

Spaţiul european şi spaţiul românesc.

c. „ţară pontică”: ________________________________________________________________________

Elemente fizico-geografice definitorii ale

Tipuri şi forme de relief derivat

Cum explicaţi formarea reliefului glaciar?

b. Bazinul Mării Mediterane (ex.: vulcanii Vezuviu, Etna).

f. Munţii (Alpii) Dinarici

h. Câmpia Nord-Europeană (Germano-Poloneză)

Unii autori disting doar două subunităţi: Munţii Banatului

 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, realizaţi schiţa simplificată a Carpaţilor Orientali, având

II. Carpaţii Meridionali

III. Carpaţii Occidentali

Munţii Poiana Ruscă:

IV. Depresiunea Colinară a Transilvaniei / Depresiunea Transilvaniei

Podişul Transilvaniei, subdiviziuni:

VII. Podişul Moldovei

Podişul Sucevei, în nord-vest, cu altitudini de 400-600 m (688 m în Dealul Ciungi).

IX. Podişul Dobrogei

Masivul (Podişul) Dobrogei de Nord:

Podişul Dobrogei de Sud:

XI. Câmpia de Vest

XII. Câmpia Română

Sectorul Vestic (Câmpia Olteniei):

Sectorul Central (Câmpia Olt-Argeş)1:

Sectorul Estic (Câmpia Munteniei de Est):

 Pe baza informaţiilor de mai sus, scrieţi:

 trei deosebiri între relieful Podişului Mehedinţi şi relieful Podişului Getic.

2. Caracteristicile elementelor climatice

 Precipitaţiile medii anuale ___________________________________________________________

Europa – regionarea climatică

Europa – caracteristicile elementelor climatice

România – temperaturile medii anuale

România – precipitaţiile medii anuale

 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi caracteristicile principalelor vânturi şi arealele în

3. Regionarea climatică a României

 Cu ajutorul informaţiilor din caiet, rezolvaţi cerinţele de la punctele ,  şi .

2. Lacurile (cca 3.500) însumează aproximativ 1,1% din suprafaţa ţării.

C. Dunărea şi Marea Neagră

Cursul fluviului se împarte în trei sectoare principale:

Caracteristicile apelor Mării Negre pe verticală

Curenţii Mării Negre sunt de două tipuri:

IV. Învelişul biopedogeografic

A. Învelişul biopedogeogra- Europa – zonele de vegetaţie

la contactul dintre pădure şi stepă se formează silvostepa;

B. Învelişul biopedogeografic al României

Stepă sub 150 m cernoziomuri

Silvostepă 100-200 m cernoziomuri

Pajiște alpine brune