Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CR 2 1 1 1 2013
CR 2 1 1 1 2013
Anex
CUPRINS
1. Generalit i
1.1. Domeniu de aplicare
1.2. Relaia cu alte reglementri tehnice
1.3. Simboluri
5. Evaluarea
i combinarea încrcrilor
5.1. Evaluarea aciunilor în Gruparea seismic
5.2. Evaluarea aciunii seismice
54
8. Prevederi constructive
8.1. Materiale utilizate
8.2. Alctuirea seciunii de beton a pereilor structurali. Dimensiuni minime
8.3. Armarea pereilor. Prevederi generale
8.4. Armarea în câmp a pereilor structurali
8.5. Armri locale ale elementelor verticale
8.6. Armarea grinzilor de cuplare
10. Infrastructuri
10.1. Probleme generale
10.2. Tipuri de infrastructuri
10.3. Indicaii privind modul de calcul al elementelor infrastructurii
10.4. Probleme specifice de alctuire a elementelor infrastructurilor
Anexa C Comentarii
56
1. GENERALITI
1.3 Simboluri
ag valoarea de proiectare a acceleraiei terenului
b0 ltimea miezului de beton confinat
bi distana dintre barele succesive mobilizate de etrieri
bf grosimea seciunii tlpii unui perete
bw grosimea zonei confinate a seciunii unui perete (grosimea bulbului); limea seciunii
unei grinzi
bwo grosimea inimii unui perete
c factor de amplificare a valorilor deplasrilor în domeniul T1 < Tc
cpl coeficient care ine seama de plastificarea parial a zonei întinse
dbi diametrul barelor înclinate
dbL diametrul barelor longitudinale
dbT diametrul barelor transversale
db,max diametrul maxim al armturilor
dV deplasarea orizontal la nivelul punctului de inflexiune în raport cu captul barei.
fcd valoarea de proiectare a rezistenei la compresiune a betonului
fck valoarea caracteristic a rezistenei la compresiune a betonului
fck,c valoarea caracteristic a rezistenei la compresiune a betonului confinat
fcm valoarea medie a rezistenei la compresiune a betonului
fctd valoarea de proiectare a rezistenei la întindere a betonului
fyd valoarea de proiectare a limitei de curgere a oelului
fyd,h valoarea de proiectare a limitei de curgere a armturii orizontale
fyd,i valoarea de proiectare a limitei de curgere a armturii înclinate
fyd,v valoarea de proiectare a limitei de curgere a armturii verticale
fyk valoarea caracteristic a limitei de curgere a oelului
fym valoarea medie a limitei de curgere a oelului
fywd valoarea de proiectare a limitei de curgere a etrierilor
fywk rezistena caracteristic a oelului armturii de confinare
58
g acceleraia gravitaional
h înlimea grinzii
h0 înlimea miezului de beton confinat
hcl înlimea liber
hcr înlimea zonei critice
hf grosimea plcii
hw înlimea peretelui
hs înlimea liber a etajului
k coeficient care introduce efectul forei tietoare asupra rigiditii grinzii
kM coeficient de corecie a momentelor încovoietoare din perei
ks raportul dintre valoarea de vârf a acceleraiei terenului pentru proiectare i acceleraia
gravitaional (ks = ag/g)
kV coeficient de corecie a forelor tietoare din perei
kw factor care ia în considerare efectul proporiei peretelui asupra modului de cedare
lbd lungimea de ancorare
lbd,h lungimea de ancorare a barelor orizontale
lbd,v lungimea de ancorare a barelor verticale
lc lungimea zonei comprimate pe care se iau msuri de confinare
lcl lungimea liber
lf,eff limea activ a plcii
lw înlimea seciunii transversale a unui perete (lungimea peretelui în plan)
q factor de comportare specific structurii; încrcare distribuit
rs distana de la centrul de greutate al seciunii pân la limita sâmburelui central situat de
aceeai parte cu fora excentric NEd (fora axial de proiectare în combinaia seismic
de aciuni)
s distana pe vertical între armturile transversale
xu înlimea zonei comprimate la starea limit ultim, stabilit pe baza rezistenelor de
proiectare ale betonului i armturii
Ac aria seciunii brute a elementului de beton
Ac,s aria seciunii de forfecare
Aeq aria echivalent a seciunii fisurate
Aeq,s aria echivalent de forfecare a seciunii fisurate
AEd valoarea de proiectare a aciunii seismice
AEk valoarea caracteristic a aciunii seismice
Af aria seciunii transversale a bulbului (tlpii) unui perete
Afl aria planeului
59
Asc aria tuturor seciunilor armturilor continue; aria armturilor din zona de margine a
unui perete
As,ch aria seciunilor armturilor din centur
Ec valoarea modulului de elasticitate al betonului
Ec,d valoarea de proiectare a modulului de elasticitate al betonului
EFd valoarea de proiectare a efortului secional
EF,E efortul secional rezultat din calculul la aciunea seismic de proiectare
EF,G efortul secional produs de aciunile neseismice incluse în combinaia de aciuni
pentru situaia de proiectare seismic
Fi fora seismic de proiectare aplicat la nivelul „i”
G greutatea construciei
GK valoarea caracteristic a unei aciuni permanente
GK, j valoarea caracteristic a aciunii permanente „j”
Hw înlimea peretelui
Hi distana msurat de la baz la nivelul „i”
Ic moment de inerie al seciunii brute de beton
Ieq moment de inerie al seciunii echivalente (fisurate) de beton
Li distana msurat de la mijlocul deschiderii libere a grinzii „i” pân în centrul de
greutate al seciunii montantului considerat
Lpl lungimea convenional a zonei plastice
LV deschiderea de forfecare
Mcr moment încovoietor la fisurarea betonului întins
MEd valoarea momentului încovoietor de proiectare
M’Ed valoarea momentului încovoietor rezultat din calcul static sub încrcrile seismice de
proiectare
M’Ed,o valoarea momentului încovoietor rezultat din calcul static sub încrcrile seismice de
proiectare, la baza peretelui
MRd valoarea de proiectare a momentului capabil
MRdb valoarea de proiectare a momentului capabil al grinzii
MRd,o valoarea momentului încovoietor capabil la baza peretelui
NEd valoarea forei axiale de proiectare în combinaia seismic de încrcri
Ng fora axial din încrcrile gravitaionale în combinaia seismic de încrcri
Qk valoarea caracteristic a unei aciuni variabile
Qk, i valoarea caracteristic a aciunii permanente „i”
T1 perioada oscilaiilor în modul de vibraie fundamental
Tc perioada de col (control) a spectrului de rspuns
VEd fora tietoare de proiectare
60
VEdb fora tietoare din grind, asociat atingerii momentului capabil, incluzând efectul
suprarezistenei
V’Edb fora tietoare din grind rezultat din calcul static sub încrcrile seismice de
proiectare
VEd,v valoarea de proiectare a eforturilor de lunecare în lungul îmbinrilor verticale în
structurile cu perei din elemente prefabricate de beton armat
VRd,c valoarea de proiectare a forei tietoare preluate de zona comprimat de beton
VRd,s valoarea de proiectare a rezistenei la lunecare
VRd,t1 valoarea de proiectare a rezistenei la strivire pe captul dintelui
VRd,t2 valoarea de proiectare a rezistenei la forfecare a dintelui
V’Edb fora tietoare produs în grind sub încrcrile seismice de proiectare
V’Ed fora tietoare rezultat din calcul static sub încrcrile seismice de proiectare
Wf modulul de rezisten la fisurare (elasto-plastic)
unghiul de înclinare al armturilor; factor de eficien a confinrii
0 raportul prelevant al formei pereilor din sistemul structural
1 factorul de multiplicare a forei seismice orizontale corespunztor formrii primei
articulaii plastice în sistem
u factorul de multiplicare a forei seismice orizontale corespunztor formrii
mecanismului cinematic global
I,e factor de importan i expunere la cutremur a construciei
Rd factor ce ine seama de efectul incertitudinilor legate de model în ceea ce privete
valorile de proiectare ale eforturilor capabile utilizate la estimarea eforturilor de
calcul, în acord cu principiul proiectarii capacitaii de rezisten; ine seama de
diferitele surse de suprarezisten
el coeficient de siguran
Hc2 deformaia specific la atingerea efortului unitar maxim
Hc2,c deformaia specific la atingerea efortului fck,c
Hcu2,c deformaia specific ultim la compresiune a betonului confinat
Hsu deformaia specific ultima a oelului
Hsy deformaia specific a oelului la iniierea curgerii
T rotirea în articulaia plastic
y componenta elastic a rotirii
Tpl,u capacitatea de rotire în articulaia plastic convenional
TULS rotirea de bar asociat strii limit ultime
d fora axial determinat prin calcul seismic, normalizat prin Ac fcd
f coeficientul de frecare în rost la aciuni ciclice
factorul de ductilitate a curburii
61
2. DEFINIII. CLASIFICRI
2.1 Construciile cu perei structurali sunt cele la care elementele structurale verticale sunt
constituite, în totalitate sau parial, din perei de beton armat turnai monolit sau realizai din
elemente prefabricate.
La aceste structuri este necesar realizarea planeelor ca diafragme orizontale, ceea ce
asigur deformarea solidar în preluarea forelor orizontale (din aciunea cutremurului sau a
vântului) a elementelor verticale structurale – perei sau stâlpi.
2.2 Dup modul de participare a pereilor la preluarea încrcrilor verticale i orizontale,
sistemele structurale se clasific în urmtoarele categorii:
A. Sistem structural tip perei: sistem structural în care pereii verticali, cuplai sau nu, preiau
majoritatea încrcrilor verticale i orizontale, contribuia acestora la preluarea forelor
tietoare la baza construciei depind 65% din fora tietoare de baz.
B. Sistem structural dual: sistem structural în care încrcrile verticale sunt preluate în
principal de cadre spaiale, în timp ce încrcrile laterale sunt preluate parial de sistemul în
cadre i parial de perei structurali, individuali sau cuplai.
Structurile duale se împart în dou categorii:
a. Sistem dual cu perei predominani: sistem dual în care contribuia pereilor la
preluarea forei tietoare, la baza construciei, depete 50% din fora tietoare de
baz. Grinzile i stâlpii acestor structuri nu trebuie s îndeplineasc condiiile impuse
structurilor în cadre ductile în zone seismice, cum sunt cele referitoare la evitarea
mecanismului de plastificare de etaj, la limitarea forei axiale normalizate în seciune,
etc.
b. Sistem dual cu cadre predominante: sistem dual în care contribuia cadrelor la
preluarea forei tietoare, la baza construciei, depete 50% din fora tietoare de
baz. La aceste sisteme, grinzile i stâlpii trebuie s îndeplineasc condiiile impuse
sistemelor de tip cadru ductil de beton armat.
2.3 Pereii structurali se clasific în:
- perei în consol individuali (necuplai), legai numai prin placa planeului;
- perei cuplai, constituii din doi sau mai muli montani (perei în consol) conectai
într-un mod regulat prin grinzi (grinzi de cuplare) proiectate, dup caz, pentru a avea
o comportare ductil sau în domeniul elastic;
- perei asamblai sub forma unor tuburi perforate sau neperforate.
Regulile de alctuire i dimensionare date în prezentul Cod se aplic pereilor structurali
din toate sistemele structurale: A, B (a) i B (b).
63
La construciile de alte forme, aceleai cerine se pot realiza i prin dispunerea pereilor
dup direciile principale determinate de forma construciei.
3.1.9 Se va urmri, ca prin forma în plan a construciei i a pereilor structurali, s se
limiteze valorile momentelor încovoietoare în perei produse de încrcrile verticale.
3.1.10 Dintre pereii interiori, se vor proiecta cu precdere ca perei structurali, aceia care
separ funciuni diferite sau care trebuie s asigure o izolare fonic sporit, necesitând ca
atare grosimi mai mari, i care, în acelai timp, nu prezint goluri de ui, sau la care acestea
sunt în numr redus. Din aceast categorie fac parte:
- la cldirile de locuit, pereii dintre apartamente i pereii casei scrii;
- la cldirile administrative, pereii de la nucleul de circulaie vertical i de la grupurile
sanitare, etc.
3.1.11 La proiectarea structurilor cu perei structurali se vor avea în vedere, în afara situaiei
construciei în faza de exploatare, i situaiile care apar pe parcursul execuiei, în care lipsa
unor elemente înc neexecutate (de exemplu, a planeelor) poate impune luarea de msuri
suplimentare în vederea asigurrii stabilitii i capacitii de rezisten necesare ale pereilor.
Grind de cuplare
Grinzi de cuplare
Fig.3.1 Fig.3.2
3.2.2 Se vor adopta, când funciunea construciei o impune, iruri de goluri suprapuse, cu
dispoziie ordonat, ducând la perei formai din plinuri verticale (montani) legate între ele
prin grinzi de cuplare având configuraia general a unor cadre
etajate.
3.2.3 Grinzile de cuplare vor avea grosimea egal cu aceea a
inimii pereilor verticali sau, dac este necesar, dimensiuni mai
mari decât aceasta (Fig.3.2). În acest ultim caz, marginile dinspre
gol ale pereilor vor avea cel puin grosimea grinzilor.
3.2.4 În situaiile în care se urmrete obinerea unor elemente
structurale cu capaciti sporite de rigiditate i de rezisten, se
recomand decalarea golurilor pe înlimea cldirii, în mod
ordonat, ca în Fig. 3.3.
Acest sistem de dispunere a golurilor este deosebit de eficient,
mai ales la nucleele de perei, cum sunt cele din jurul zonelor în
care se realizeaz circulaia pe vertical. Fig. 3.3
3.3 Planee
3.3.1 Alctuirea planeelor va satisface condiiile precizate în P 100-1, cap. 4, împreun cu
regulile date în continuare.
3.3.2 Planeele vor fi astfel alctuite încât s asigure satisfacerea cerinelor funcionale (de
exemplu, cele de izolare fonic), precum i cele de rezisten i de rigiditate, pentru încrcri
verticale i orizontale.
Modul de alctuire a planeelor se va corela cu distanele dintre pereii structurali astfel
încât planeele s rezulte, practic, indeformabile la încrcri în planul lor.
3.3.3 Planeele pot fi realizate i din elemente prefabricate, cu condiia ca soluiile de
îmbinare s asigure planeului exigenele menionate la 3.3.1.
3.3.4 Se va urmri ca prin forma în plan aleas pentru planeu i prin dispunerea adecvat a
golurilor cu diferite destinaii (pentru scri, lifturi, instalaii, echipamente) s nu se slbeasc
exagerat rezistena planeului în anumite seciuni expuse riscului de rupere la aciunea
cutremurelor.
3.4 Rosturi
3.4.1 Se vor prevedea, dup necesiti, rosturi de dilatare-contracie, rosturi seismice i/sau
rosturi de tasare.
Se va urmri ca rosturile s cumuleze dou sau toate cele trei roluri menionate.
3.4.2 În vederea reducerii sub limite semnificative, din punct de vedere structural, a
eforturilor din aciunea contraciei betonului i a variaiilor de temperatur, precum i a
torsiunii generale la aciuni seismice, lungimea L a tronsoanelor de cldire, ca i lungimea l
între capetele extreme ale pereilor (Fig.3.4) nu vor depi, de regul, valorile date în tabelul
3.1.
66
Fig. 3.4
Tabelul 3.1
Tipuri de planeu L (m) l (m)
Planeu din beton armat monolit sau planeu cu alctuire mixt 60 50
(din predale prefabricate cu plac de beton armat)
Planeu prefabricat cu suprabetonare de 60-70 mm 70 60
Distana dintre rosturi poate fi mai mare decât cea din tabelul 3.1 dac se iau msuri
constructive speciale (utilizarea de betoane cu contracie foarte mic, armri puternice,
adoptarea unor rosturi de lucru deschise timp suficient, etc.) i/sau se justific prin calcul c
se poate controla adecvat procesul de fisurare (a se vedea i ghidul GP 115).
Valorile pentru dimensiunile L i l din tabelul 3.1 se refer la suprastructura construciei.
În cazul subsolurilor i al sistemelor de fundare (inclusiv al radierelor), se pot admite valori
mai mari ca urmare a faptului c la elementele îngropate limitarea deformaiilor termice poate
fi controlat mai eficient.
3.4.3 Dispunerea rosturilor seismice i limea acestora vor respecta prevederile de la pct.
4.6.2.7 din P 100-1.
În cazul unor tronsoane de cldire vecine, cu înlime i alctuire similare, cu planeele
situate la acelai nivel, limea rostului poate fi redus pân la dimensiunea minim
realizabil constructiv.
3.4.4 În cazul în care construcia este alctuit din corpuri cu mase pronunat diferite (de
exemplu, au înlimi foarte diferite), sau când acestea sunt fundate pe terenuri cu proprieti
substanial diferite, rosturile vor traversa i fundaiile, constituind i rosturi de tasare.
3.5. Infrastructur
3.5.1 Pereii structurali, individuali sau cuplai, vor fi prevzui la partea lor inferioar cu
elemente structurale care s permit transmiterea adecvat a eforturilor de la baza pereilor la
terenul de fundare.
Ansamblul acestor elemente structurale, care pe lâng fundatii, poate include, atunci când
exist, pereii subsolului sau ai mai multor niveluri de la baza structurii, alctuiete
infrastructura construciei.
67
unde:
GK, j reprezint valoarea caracteristic a aciunii permanente j;
I,e AEk reprezint valoarea caracteristic a aciunii seismice, amplificat prin factorul
de importan – expunere la cutremur al construciei conform P 100-1;
2,i Qk,i reprezint fraciunea quasi-permanent a aciunii variabile i, iar factorul
2,i
are valorile:
x pentru încrcrile din vânt, temperatur i încrcare util pe acoperi:
2,i = 0,0
x pentru încrcarea cu zpad pe acoperi:
2,i = 0,4
x pentru încrcarea util pe planeu:
2,i = 0,3 pentru cldiri de locuit i birouri
2,i = 0,6 pentru spaii publice pentru conferine i sport, i pentru
magazine
2,i = 0,8 pentru depozite
72
D0
¦h wi
(5.2)
¦l wi
în care hwi i lwi sunt înlimea peretelui i i, respectiv, lungimea seciunii acestuia.
Valoarea factorului kw se alege astfel:
- pentru perei “înali” (0 2):
kw = 1
- pentru perei “scunzi” (0 < 2):
1D0
0,5 d k w d1
3
Du
Raportul ine seama de sursele de suprarezisten ale structurii. Dac nu se determin
1
Du
prin calcul static neliniar, valorile se iau astfel (vezi P 100-1):
1
Clasa DCL poate fi selectat numai pentru construciile din zone cu valori de proiectare
ale acceleraiei terenului ag = 0,10g. Valorile factorului de comportare corespunztoare
acestei clase din tabelul 5.1 se refer exclusiv la aceste zone seismice. La aceste structuri, cu
excepia unor grinzi de cuplare, pereii au un rspuns seismic esenial elastic la cutremurul de
proiectare.
În cazul construciilor fr regularitate în elevaie, valorile q din tabelul 5.1 se reduc cu
20%.
În cazul în care structura prezint regularitate complet i se pot asigura condiii de
execuie perfect controlate, factorul q poate lua valori sporite cu pân la 20%.
74
în care:
Aci aria însumat a seciunilor orizontale ale pereilor cu contribuie semnificativ
în preluarea forelor orizontale, orientai paralel cu aciunea forelor laterale
(în m2);
I,e factor de importan i expunere la cutremur a construciei, conform 4.4.5 din
P 100-1;
ks = ag / g, raportul dintre valoarea de vârf a acceleraiei terenului pentru
proiectare i acceleraia gravitaional;
q factor de comportare specific structurii;
G greutatea construciei (în kN);
fcd rezistena de proiectare a betonului la compresiune (în MPa).
(2) În cazul cldirilor de tip curent pentru birouri i locuine, proiectate pentru clasa DCH,
relaia 6.1 poate fi pus sub forma:
k s n A fl
1
¦A ci t
200
(6.2)
în care:
Afl aria planeului;
n numrul de planee situate deasupra seciunii considerate
(3) Grosimea pereilor va fi cel puin 150mm i cel puin hs/20. La cldiri cu pân la 12
niveluri, se recomand s se pstreze dimensiuni constante ale seciunilor pereilor pe toat
înlimea.
(4) În vederea alctuirii preliminare a seciunilor, ariile bulbilor sau ale tlpilor Af prevzute
la capetele seciunii pereilor cu aria inimii Ac, se determin cu relaia:
76
Af
Q d d 1,2 0,30 (6.3)
Ac
pentru structuri proiectate pentru clasa DCH, i
Af
Q d d 1,2 0,40 (6.4)
Ac
pentru structuri proiectate pentru clasa DCM.
S-a notat:
N Ed
Qd (6.5)
Ac f cd
unde NEd este fora axial de compresiune în perei. În faza preliminar de proiectare, la
evaluarea forei NEd, se iau în considerare numai încrcrile verticale din combinaia seismic
de încrcri.
Relaiile (6.3) i (6.4) servesc i pentru identificarea cazurilor în care apare necesitatea
întririi seciunii pereilor cu bulbi/tlpi la capete.
6.2.2 Dimensionarea preliminar a grinzilor de cuplare
(1) Înlimea grinzilor de cuplare ale cldirilor obinuite se ia egal cu dimensiunea
plinului de deasupra golurilor de ui sau ferestre.
(2) Limea grinzilor se ia egal, de regul, cu grosimea peretelui.
a) b)
Fig. 6.1
În cazul pereilor structurali a cror seciune prezint tlpi la una sau ambele extremiti
(rezultate, de exemplu, din intersecia pereilor de pe cele dou direcii, (Fig. 6.1b), limea
activ lf,eff de conlucrare a tlpilor este dat de relaia (6.6):
lf,eff = bwo + lf l + lf r (6.6)
unde lf se stabilete pe baza relaiei:
l w ,i
'l f l cl d l w,i (6.7)
l w,i l w,i 1
i lf
distana pâna la primul gol (pân la marginea peretelui, Fig. 6.2).
S-a notat:
bwo grosimea seciunii inimii peretelui;
lw,i; lw,i+1 înlimile seciunilor unor perei paraleli, consecutivi;
lcl distana liber între doi perei consecutivi.
Fig. 6.2
79
La structurile cu etaje înalte i goluri relativ mici, peretele se poate considera în calcul ca
un element unic, cu seciunea indeformabil, cu condiia asigurrii unei comportri în
domeniul elastic a grinzilor rigide.
În aceste situaii, când pereii se intersecteaz formând un nucleu, întreg nucleul poate fi
considerat un element unic (Fig. 6.3).
Fig. 6.3
a) b)
Fig. 6.4
a) b)
Fig. 6.5
Valorile rigiditilor elementelor structurilor cu perei de beton armat, cuplai sau nu, sunt
influenate puternic de gradul de fisurare a betonului în zonele întinse. Pentru determinarea
mrimilor enumerate la (i), (ii) i (iii) se pot utiliza valorile de proiectare (echivalente) ale
caracteristicilor geometrice secionale, astfel:
a) Pentru pereii structurali:
N Ed
x dac Qd 0,4 :
Ac f cd
x dac Qd 0,0 :
x dac Qd 0,2 :
Pentru valori intermediare ale raportului d, valorile de calcul (echivalente) pentru
monentul de inerie (Ieq), aria seciunii transversale (Aeq) i aria seciunii de forfecare (Aeq,s) se
stabilesc prin interpolare liniar. Valorile Ic , Ac i Ac,s corespund seciunii brute de beton
(nefisurate).
Cu NEd i fcd s-au notat valoarea de proiectare a forei axiale (pozitiv pentru
compresiune) în seciune i, respectiv, valoarea rezistenei betonului la compresiune.
b) Pentru grinzile de cuplare:
x în cazul armrii cu bare ortogonale (bare longitudinale i etrieri):
seciunile de la capetele riglelor, precum i la baza montanilor. Pentru aceasta, valorile T pl ale
rotirilor înregistrate în articulaiile plastice la diferite niveluri ale aciunii orizontale se
compar cu valorile ultime ale rotirilor ce se pot dezvolta în articulaiile plastice, denumite, în
mod curent, rotiri capabile, T pl,u.
Condiia ca un element s nu se rup în zona unei “articulaii plastice” se exprim prin
relaia:
Tpl,max
Tpl,u (6.26)
Valorile Tpl,u se determin prin însumarea rotirilor specifice (curburilor) pe lungimea
zonelor plastice, în situaiile în care în seciunea cea mai solicitat s-au atins deformaiile
specifice ultime, ale betonului, Hcu2,c (corespunztor gradului de confinare a betonului prin
armturi transversale), sau ale armturii de oel întinse, Hsu.
Verificrile se pot exprima i în funcie de valorile totale ale rotirilor de bar, procedeu
prezentat la 8.5.2(ii), unde se dau i relaiile pentru evaluarea capacitii de rotire, inând
seama de efectul de confinare exercitat de armturile transversale.
Detalii suplimentare pentru aplicarea metodei de calcul static neliniar i pentru evaluarea
capacitii de deformare a elementelor structurale se dau în P 100-1 (Anexele D i F).
în care:
Hw este înimea peretelui
hs este înlimea liber a nivelului
h este înlimea grinzilor de cuplare
Fig.7.1
a) b)
Fig. 7.2
7.2.2 Valorile de proiectare, MEd, ale momentelor încovoietoare în seciunile orizontale ale
pereilor, în structuri proiectate pentru clasele de ductilitate DCH i DCM, se determin cu
relaiile (Fig. 7.3):
(a) în zona A:
MEd = M’Ed,o (7.1)
(b) în zona B:
MEd = kM M’Ed
M’Ed,o (7.2)
Fig. 7.3
:#
>
M Rd ,o 0,85 ¦ VEdb
l
,i Li ¦ V Edb ,i Li
l r r
@ d q
¦ V ' (7.4)
M ' Ed ,o l
Edb ,i L ¦ V '
l
i
r
Edb ,i L
r
i
în care:
MRd,0 momentul capabil la baza montantului considerat
V’Edb,i fora tietoare produs în grinda i din stanga (V’lEdb,i) sau
dreapta (V’rEdb,i) montantului, sub încrcrile seismice de
proiectare
VEdb,i fora tietoare din grinda i din stanga (VlEdb,i) sau dreapta
(VrEdb,i) montantului, asociat atingerii momentului capabil,
incluzând efectul suprarezistenei (fora tietoare de proiectare
din grind conf. 7.3)
Li distana msurat de la mijlocul deschiderii libere a grinzii i
pân în centrul de greutate al seciunii montantului considerat
Fig. 7.4
91
7.2.3 În cazul structurilor proiectate pentru clasa de ductilitate DCL, valorile de proiectare
ale momentelor încovoietoare sunt cele obinute din calculul pentru combinaia de aciuni
care include aciunea seismic.
7.2.4 Valorile de proiectare VEd ale forelor tietoare din pereii structurilor proiectate
pentru clasele de ductilitate DCH i DCM se determin cu relaiile (Fig. 7.5):
VEd = kV Rd V’Ed (7.5)
Se aplic limitrile:
1,5 kV Rd q
Factorul kV ia valorile:
kV = 1,2 pentru clasa de ductilitate DCH
kV = 1,0 pentru clasa de ductilitate DCM,
Rd , factorul ce ine seama de efectul diferitelor surse de suprarezisten, ia valorile:
Rd = 1,2 pentru clasa de ductilitate DCH
Rd = 1,1 pentru clasa de ductilitate DCM
0,5VEd ,0
V Ed 0,5V Ed , 0
VEd kV J Rd :VEd
c VEd'
Hw
0,4 H w
VEdc ,0
VEd ,0 kV J Rd :VEdc ,0
Fig. 7.5
7.2.5 În cazul structurilor proiectate pentru clasa de ductilitate DCL, valorile de proiectare
ale forelor tietoare sunt obinute din calculul pentru combinaia de aciuni care include
aciunea seismic.
La primele doua niveluri ale construciei, fora tietoare de proiectare se va lua cu 20%
mai mare decât cea furnizat de calculul structurii.
VEd = 1,2 V’Ed
7.2.6 Forele axiale de proiectare din perei, NEd, se stabilesc pe baza echilibrului peretelui
în starea de mecanism cinematic de plastificare. În cazul frecvent în care mecanismul implic
plastificarea grinzilor de cuplare, valorile forelor tietoare din grinzi, considerate la
evaluarea forelor NEd, corespund momentelor capabile ale grinzilor reduse cu 15% (vezi pct.
7.2.2).
92
V Ed J Rd (7.6)
l cl
în care:
l r
M Rdb i M Rdb valorile absolute ale momentelor capabile în seciunile de la
extremitile grinzii de cuplare corespunztoare pentru fiecare din
cele dou sensuri de aciune a forelor laterale
Rd un factor care ia în consideraie posibile suprarezistene datorate
consolidrii oelului:
Rd = 1,25 pentru clasa DCH
Rd = 1,10 pentru clasa DCM
La stabilirea valorilor MRdb pentru sensul care întinde armturile de la partea superioar se
va ine seama i de contribuia armturilor continue din zona activ a plcii, paralele cu
grinda.
7.3.3 În cazul grinzilor de cuplare cu rigiditate mare i cu o capacitate mare de rezisten,
care nu sunt proiectate ca elemente de disipare a energiei, calculul forelor tietoare (de
lunecare) în aceste elemente se efectueaz pe baza echilibrului mecanismului de plastificare
format în acest caz.
7.3.4 În cazul structurilor proiectate pentru clasa de ductilitate DCL, valorile de proiectare
ale momentelor încovoietoare din grinzile de cuplare sunt egale cu cele din calculul
structural, iar valorile de proiectare ale forei tietoare sunt cele asociate momentelor
capabile.
7.3.5 În cazul grinzilor de cuplare cu lcl / h > 3, eforturile de proiectare se calculeaz
conform prevederilor din P 100-1, pct. 5.3.4.1.1.
Fig. 7.6
Dac momentele încovoietoare în perei produse de încrcrile verticale sunt mai mici de
10% din valorile produse de încrcrile orizontale, ele pot fi neglijate la dimensionarea
pereilor.
Pentru determinarea eforturilor din aciunile verticale se utilizeaz acelai model
structural ca pentru încrcrile orizontale.
u xu / lw
[ max (7.7)
în care:
xu înlimea zonei comprimate stabilit pe baza rezistenelor de proiectare ale
betonului i armturii la starea limit ultim în combinaia care include
aciunea seismic;
[u înlimea relativ a zonei comprimate la starea limit ultim.
h h
bwo ˻ s sau b f ˻ s
10 15
în care hs este înlimea nivelului.
În caz contrar, extremitile respective ale pereilor trebuie întrite cu bulbi (vezi 8.2.3).
Dac la captul lamelar peretele structural este legat printr-o grind de cuplare de un alt
perete, în locul valorii hs, în relaiile de mai sus se va considera dimensiunea golului, hcl (Fig.
7.7(c)).
a) b)
c)
Fig. 7.7
- în zona B:
VEd VRd,c + Ash fyd,h (7.11)
unde:
VRd,c valoarea de proiectare a forei tietoare preluate de zona comprimat de beton
VRd,c = 0,5 cp bwo lw (7.12)
în care cp este efortul unitar mediu de compresiune în inima peretelui
b) În cazul peretelui cu raportul Hw / lw < 1, seciunile armturilor orizontale i verticale
din inima pereilor vor respecta relaia:
96
lw H w
V Ed d VRd ,c ¦ Ash f yd ,h ¦ Asv f yd ,v (7.13)
lw
unde:
Asv suma seciunilor armturilor verticale din inima peretelui
fyd,v valoarea de proiectare a limitei de curgere a armturii verticale
VRd,c se determin cu relaia (7.12)
Fig. 7.8
iii. Verificarea rosturilor de turnare
În lungul planurilor poteniale de lunecare constituite de rosturile de lucru din zona A a
pereilor, va fi respectat urmtoarea relaie:
VEd VRd,s
în care VRd,s reprezint valoarea de proiectare a rezistenei la lunecare:
VRd,s = f (Asv fyd,v + NEd) + Asi fyd,i (cos + f sin) (7.15)
S-a notat:
Asv suma armturilor verticale active de conectare
Asi suma seciunilor armturilor înclinate sub unghiul , fa de planul potenial
de forfecare, solicitate la întindere de forele laterale
fyd,i valoarea de proiectare a limitei de curgere a armturii înclinate
NEd valoarea de proiectare a forei axiale în seciunea orizontal considerat, în
combinaia de încrcri care include aciunea seismic
97
Fig. 7.9
Armtura orizontal, Ash, în îmbinrile verticale ale panourilor cu profilatura sub form de
dini, incluzând armtura orizontal din centuri, se determin pe baza relaiei:
VEd,v VRd,t + Ash fyd,h (7.16)
unde:
VRd,t suma eforturilor de lunecare capabile ale dinilor panoului sau ale dinilor
monolitizrii, care este mai mic
Efortul de lunecare capabil al unui dinte se va lua egal cu cea mai mic dintre valorile
(Fig. 7.10):
x rezistenei la strivire pe captul dintelui:
VRd,t1= b c fcd (7.17)
în care b i c sunt dimensiunile în proiecie orizontal ale dintelui.
98
a) b)
Fig. 7.10
în care Ash este aria armturilor orizontale dispuse pe inima grinzii, iar fywd i fyhd sunt
valorile de proiectare ale limitei de curgere a oelului, din etrieri, respectiv armtura
orizontal intermediar.
Seciunea armturilor verticale, Asv, va îndeplini condiia:
VEd l cl
¦A sv t
f ywd 2h
(7.23)
7.7.4 În cazul în care se adopt un sistem de armare cu carcase înclinate, aria armturii
înclinate Asi cu limita de curgere fyd,i, a fiecrei carcase, se determin cu relaia:
VEd 2 Asi fyd,i sin (7.24)
în care D este unghiul de înclinare al carcaselor de armtur (Fig. 8.16).
7.7.5 În cazul în care grinzile de cuplare au o alctuire mixt (element prefabricat cu
suprabetonare) i se urmrete realizarea conlucrrii celor dou zone de beton de vârste
diferite, armturile transversale se vor dimensiona i pentru rolul de conectori.
7.7.6 În cazul grinzilor de cuplare din structurile proiectate pentru clasa DCL, se aplic
prevederile SR EN 1992-1-1 i Anexa Naional pentru calculul la încovoiere i la for
tietoare, i prevederile de la pct. 5.5.1 din P 100-1.
unde V Edj ,i ,VEdj ,1i sunt forele tietoare de proiectare în peretele i la nivelurile j i j+1.
100
Fig. 7.11
Mrimea i repartiia încrcrilor orizontale distribuite liniar (qj) se stabilesc din condiia
ca rezultanta lor s coincid ca valoare i poziie cu rezultanta forelor F (Fig. 7.11).
Momentele încovoietoare i forele tietoare în planul diafragmei se determin din
condiia de echilibru în orice seciune a diafragmei orizontale sub forele F1...Fn i încrcrile
orizontale distribuite, q j.
Dimensionarea planeului la încovoiere i for tietoare pentru forele din planul su se
va face utilizând valorile reduse cu 20% ale rezistenelor betonului i oelului.
7.8.5 La nivelurile unde intervin suprimri ale unor perei structurali, planeul va fi verificat
pentru rolul de a asigura redistribuia forelor orizontale între pereii situai deasupra i
dedesubtul planeului.
7.8.6 Transmiterea forelor orizontale din planul planeului la perei se poate face (Fig.
7.12):
- prin compresiune direct pe captul peretelui (mecanismul 1)
- prin armturi întinse care “colecteaz” forele distribuite pe inima grinzilor perei (a
planeului – diafragm orizontal) aferente (mecanismul 2)
- prin lunecri între inima peretelui i diafragm (mecanismul 3).
101
F1
F3 F3
suspensori
F2 F = F1 + F2 + 2F3
45°
colector b) c)
a)
Fig.7.12
Dac nu este realizat un colector sau acesta nu este activ, zona de planeu în care forele
masice trebuie suspendate de zona comprimat a acestuia crete corespunztor (zona indicat
cu linii întrerupte la 450 în Fig. 7.12 (a).
Dac valorile forelor F3 depesc limita dat de relaia (7.28), dar sunt mai mici decât
2lwhf fctd , se vor prevedea conectori dimensionai în baza prevederilor din SR EN 1992-1-1 i
Anexa Naional.
Dac F3 > 2lwhf fctd , este necesar îngroarea plcii.
Identificarea mecanismului de transmitere a forelor de la planeu la perei este
important mai ales la diafragmele de „transfer”, cum sunt, de exemplu, planeele de la
contactul suprastructurii cu o infrastructur mult mai rigid prin prezena pereilor de contur
i, eventual, a altor perei suplimentari.
103
8. PREVEDERI CONSTRUCTIVE
Fig. 8.1
8.2.4 Grinzile de cuplare la pereii cu goluri de ui vor avea, de regul, aceeai grosime cu
restul peretelui. În cazurile în care, din calcul, rezult c aceast grosime este insuficient,
grinzile se vor îngroa cu condiia îngrorii i a peretelui pe o lungime suficient pentru a
asigura ancorarea armturilor longitudinale din grind (Fig. 3.2).
8.2.5 În cazul în care se adopt armarea grinzilor de cuplare cu carcase înclinate de
armtur, grosimea grinzilor va fi cel puin 250 mm.
104
8.2.6 Se va evita amplasarea golurilor pentru ui sau ferestre în apropierea capetelor libere
ale pereilor structurali. Se recomand ca distana de la extremitatea peretelui pân la
marginea primului gol s fie mai mare de 1200 mm (Fig. 8.1).
În cazurile în care aceast condiie nu poate fi respectat, montantul de capt va fi
prevzut cu bulb la marginea golului.
8.2.7 La pereii având goluri decalate pe vertical (Fig. 8.2), se recomand ca plinul dintre
golurile la dou niveluri succesive s fie de minimum 600 mm lungime.
Fig. 8.2
8.3.2 În cazul utilizrii plaselor sudate, se vor respecta prevederile în vigoare privind
proiectarea i executarea elementelor de beton armate cu plase sudate, cu completrile date în
prezenta seciune a codului.
În cazul armrii cu plase formate din bare independente, barele orizontale se vor dispune
spre faa exterioar a peretelui (Fig. 8.3).
Fig.8.3
În zona B, lungimile minime de înndiri prin suprapunere sunt cu 10dbL mai mici decât
cele prescrise în zona A.
b) Înndirea în zona A a barelor verticale principale situate la extremitile seciunii
pereilor va fi de regul evitat. Dac nu se poate evita înndirea în zona A, se recomand ca
aceasta s se realizeze prin sudur de tip cap la cap sau prin cuplaje mecanice, omologate prin
încercri corepunztoare în condiii compatibile cu clasa de ductilitate aleas, conform
legislaiei în vigoare.
Înndirea prin sudur a barelor suprapuse este interzis.
Barele verticale se vor executa fr cârlige.
În cazul în care se aplic totui înndiri prin suprapunere, lungimile de înndire se
calculeaz conform pct. 5.7.3 din P 100-1.
Not: Înndirea prin suprapunere pe lungimi sporite a barelor verticale principale împiedic local dezvoltarea
deformaiilor plastice ale armturilor i afecteaz comportarea de „articulaie plastic”. În asemenea situaii
msurile de armare transversal specifice zonei A trebuie prelungite pe vertical cu înc 30% din lungimea zonei
critice.
c) Armturile orizontale se înndesc, de regul, prin petrecere pe lungimi de cel puin
50dbT (dbT, diametrul armturilor transversale) la construcii proiectate pentru DCH i 40dbT
la construcii proiectate pentru DCM.
106
Fig. 8.4
Lungimile de ancorare lbd ale armturilor sunt cele obinute prin aplicarea prevederilor de
la cap. 8.4 din SR EN 1992-1 i Anexa Naional. Lungimile de ancorare ale armturilor din
zona A se sporesc cu 30% pentru structuri proiectate pentru DCH i cu 20% pentru structuri
proiectate pentru DCM.
Pentru barele de bordare a golurilor (pct. d), lungimea de ancorare se stabilete astfel
încât s se antreneze cel puin numrul de bare întrerupte în fiecare direcie conform schemei
din Fig. 8.5.
Armturile orizontale de bordaj pot include i armtura centurii planeului.
Armtura orizontal prevzut la partea superioar a golului trebuie s preia i eforturile
de încovoiere ale grinzii create prin introducerea golului.
107
Fig. 8.5
8.3.6 Plasele care formeaz armarea continu a pereilor se vor lega cu agrafe care s le
asigure poziia în timpul turnrii (Fig. 8.3).
Se vor dispune cel puin:
- 4 agrafe I6/m2, în cazul barelor cu db, max d 10 mm;
- 6 agrafe I6/m2, în cazul barelor cu db, max > 10 mm.
în care db,max este diametrul maxim al barelor longitudinale sau verticale prinse de agraf.
Tabelul 8.1
ag > 0,15g ag
0,15g ag >0,15g ag
0,15g
Zona A 0,25% (0,20%) 0,20% 0,30% (0,25%) 0,20%
Tabelul 8.2
Valorile din tabelul 8.2 corespund proiectrii pentru clasele DCH i DCM.
Diametrul minim este 12 mm.
Fig. 8.6
Fig. 8.7
Fig. 8.8
111
Tabelul 8.3
Fig. 8.9
T qTc
1
c = 3 – 2,3
,
Tc 1,7
unde q este factorul de comportare al structurii.
113
Poziia punctului de inflexiune a deformatei elementului se poate lua cea rezultat din
calculul structural. Schemele de calcul ale rotirilor de bar sunt reprezentate în Fig. 8.10(a)
pentru perei independeni i în Fig. 8.10(b) pentru perei cuplai.
a) b)
c)
Fig. 8.10
În cazul grinzilor de cuplare, cerina de rotire ULS (Fig. 8.10(c)) se poate calcula cu
expresia:
cqVEd' l cl2
T ULS
(8.4)
12kE c I c
în care:
lcl deschiderea liber (lumina) a grinzii de cuplare
'
VEd valoarea forei tietoare din grind, sub încrcrile seismice de proiectare
k coeficient care introduce efectul forei tietoare asupra rigiditii grinzii i are
urmtoarele valori:
k = 0,20 pentru grinzile cu lcl/h < 1
k = 0,40 pentru grinzile cu lcl/h > 2
Pentru valori intermediare ale raportului lcl/h, valorile k se obin prin
interpolare liniar (h este înlimea grinzii de cuplare).
114
'
Produsul cq VEd din relaia (8.4) se va lua cel puin egal cu valoarea forei tietoare de
proiectare VEd obinut cu relaia (7.6).
Valorile capabile ale rotirilor de bar, T aULS , se iau din tabelul 8.4.
Tabelul 8.4
Clasa de ductilitate
Tipul de element
DCH DCM
Perete structural 2,0% 1,5%
Grind de cuplare armat cu bare ortogonale 1,5% 1,5%
În situaiile în care condiia T ULS d T aULS nu este îndeplinit, valorile capabile ale rotirilor
de bar din tabelul 8.4 pot fi sporite prin confinarea cu armtur transversal a betonului
comprimat. Evaluarea rotirilor capabile se va face pe baza modelului de calcul dat la 8.5.2(ii).
O alt cale este sporirea seciunii de beton a pereilor, aceasta implicând în unele cazuri i
reluarea calculului structural.
ii. Medoda bazat pe calculul structural seismic în domeniul neliniar.
Metoda se aplic în situaiile în care se evalueaz rspunsul seismic al structurii prin
calcul seismic neliniar, static sau dinamic.
Verificarea implic:
x Determinarea cerinelor seismice de deformare pentru cutremurul de proiectare luat
în considerare la starea limit ultim.
În cazul aplicrii calculului dinamic neliniar se folosesc accelerograme compatibile cu
spectrul de proiectare în conformitate cu prevederile din P 100-1.
Calculul furnizeaz direct cerinele de rotire în articulaiile plastice formate la baza
pereilor i la extremitile grinzilor de cuplare.
În cazul aplicrii calculului static neliniar cerinele de deformare în domeniul postelastic
corespund cerinei de deplasare a structurii, determinat separat pe baza spectrelor
rspunsului seismic neliniar sau cu procedeele aproximative permise de P 100-1.
Iu I y L pl
1
T pl ,u (8.5)
J el
115
în care:
u curbura ultim
y curbura la iniierea curgerii în armtura întins
Lpl lungimea convenional a zonei (articulaiei) plastice
J el =1,5 coeficient de siguran
§ V2 ·
° fck ¨1 5 ¸ , pentru V 2 d 0,05fck
° © f ck ¹
fck ,c ® (8.6)
° § V2 ·
° f ck ¨ 1,125 2,5 ¸ , pentru V 2 t 0,05fck
¯ © f ck ¹
2
§ fck ,c ·
H c 2,c H c2 ¨ ¸
© fck ¹
(8.7)
în care:
fck rezistena caracteristic a betonului
116
a) b)
Fig. 8.11
Fig. 8.12
117
S-a notat:
xu înlimea zonei comprimate la starea limit ultim
d înlimea efectiv a seciunii
Evaluarea curburii y înregistrate la iniierea curgerii în armtura întins, pe baza
considerrii condiiilor statice, geometrice i fizice, în acest stadiu de solicitare se face cu
relaia:
H sy
y =
d x y
(8.14)
unde:
sy deformaia specific a oelului la iniierea curgerii
xy înlimea zonei comprimate în acest stadiu de solicitare
Valorile pl,u astfel calculate se compar cu cerinele de deformare calculate pe baza
relaiilor (8.3) i (8.4), din care se extag componentele elastice ale rotirilor:
1
y = y L2V
3
În anexa A se aduc precizri pentru efectuarea fiecreia dintre operaiile de mai sus.
În cazul în care condiia de ductilitate local nu este satisfcut, trebuie mrit armarea
transversal de confinare i/sau dimensiunile seciunii de beton la extremitatea comprimat a
seciunii (mrirea grosimii inimii, mrirea bulbilor sau a tlpilor, dup caz).
Rotirea capabil în articulaia plastic convenional se calculeaz cu relaia (8.5) în care
pentru Lpl se folosete expresia:
dbL f yk MPa
L pl 0,1LV 0,15 hw 0, 25 (8.15)
fck MPa
S-a notat:
Lv = M/V, braul de forfecare
Msurile de confinare (Fig. 8.13) se prevd:
x în direcie orizontal, cel puin pe lungimea lc msurat de la extremitatea seciunii,
pân în seciunea unde deformaiile specifice ating valoarea deformaiei ultime a
betonului neconfinat, H cu 2 = 0,0035
Fig. 8.13
Fig. 8.14
În cazul structurilor proiectate pentru clasa DCM se pot aplica detalii de armare de acelai
fel, dar sunt acceptate i soluii în care barele orizontale din inima pereilor i tlpilor
traverseaz nodul. Armarea vertical minim a zonelor de intersecie: 4I12 i 8I10, în zona
A, i 12I10 în zona B.
Fig. 8.15
Fig. 8.16
Fig.9.1
9.2.2 Elementele prefabricate se realizeaz din beton de clas minim C25/30.
9.2.3 Panourile de perei interiori vor avea o grosime de cel puin 140 mm pentru cldirile cu
maxim 5 niveluri i de minim 160 mm pentru cldirile mai înalte.
123
9.2.4 Panourile de perei exteriori vor fi, de regul, alctuite din 3 straturi i anume:
x un strat interior de rezisten din beton armat; grosimea minim a acestuia poate fi cu
20 mm mai mic decât cea indicat pentru pereii interiori i va fi corelat cu numrul,
poziia i natura elementelor de legtur (nervuri de beton armat sau/i agrafe) cu
stratul exterior;
x un strat termoizolator intermediar, realizat, de regul, dintr-un material rigid
(polistiren celular, vat mineral, etc.), dimensionat pe baza calculului termotehnic;
x un strat exterior de protecie, din beton armat, în grosime de minimum 60 mm.
Nervurile de legtur dintre straturile interior i exterior se vor executa cu grosime între
40 i 60 mm. Poziia i numrul nervurilor se vor stabili în funcie de dimensiunile i forma
panoului i a golurilor, de valoarea eforturilor, de modul de execuie i de necesitatea de a
reduce la minim punile termice.
9.2.5 Panourile de planeu vor avea grosimea stabilit pe criterii de rezisten, rigiditate i
izolare fonic, dar nu mai mic decât 120 mm.
În funcie de forma i dimensiunile încperilor, de vecintatea cu logii i balcoane i de
dispunerea pereilor, panourile se pot rezema pe 4, 3 sau chiar 2 laturi.
Panourile de balcon se vor realiza, de regul, prin scoaterea în consol a panourilor de
planeu.
9.2.6 Armarea panourilor se va realiza de preferin sub form de plase i carcase sudate.
Armarea de câmp a pereilor se va realiza din dou plase, care vor respecta condiiile de
armare minim pentru armturile orizontale i verticale date la cap. 8.
Pe conturul panourilor se va prevedea o armtur de bordare, alctuit din bare izolate sau
carcase sudate, în vederea prelurii solicitrilor care apar în timpul fazelor de manipulare,
transport i montaj. La panourile cu goluri de ui, pentru a micora eforturile care apar în
grinzile de cuplare în aceste faze, la partea inferioar a golurilor se vor prevedea dispozitive
speciale recuperabile de rigidizare provizorie.
Golurile de ui i de ferestre vor fi bordate cu bare izolate sau carcase, având
dimensiunile în funcie de eforturile panoului. Se recomand armarea suplimentar a
colurilor intrânde cu bare înclinate, cu rol în reducerea fisurrii, în special la manipularea
panourilor.
Grinzile de cuplare se vor arma conform prevederilor de la 8.6. Dac se urmrete
conlucrarea cu centura, etrierii grinzilor se vor dimensiona i pentru rolul de conectori.
Barele verticale necesare rezultate din calculul de încovoiere cu efort axial, de
compresiune sau de întindere, i care nu se pot dispune în monolitizrile verticale, se dispun
cât mai aproape de marginile panourilor. În cazul panourilor cu goluri de ui, barele verticale
ale armturii continue se vor plasa în imediata apropiere a golului. Acoperirea minim a
acestor armturi este de 50 mm.
Armturile scoase din panou sub form de musti drepte sau sub form de bucle se vor
dispune la interiorul celor dou plase de armare a inimii pereilor. În cazul armturilor
realizate sub form de bucle de diametru relativ mare, se vor lua msuri de asigurare a unui
ancoraj corespunztor prin prevederea a 2-3 bare transversale sudate (Fig. 9.2).
Atât mustile care ptrund în îmbinrile verticale, cât i mustile prin care se asigur
continuitatea armturilor verticale intermediare, trebuie plasate centric pentru o transmitere
direct, far excentricitate, a eforturilor de întindere. Pentru aceasta este necesar s se prevad
124
Fig. 9.2
Fig. 9.3
Se recomand ca raportul h/d între dimensiunile dinilor s fie mai mic de 8, iar unghiul D
s nu depeasc 300.
Lungimea total a seciunilor de forfecare a dinilor (hd) va fi circa jumtate din
înlimea panoului.
Fig. 9.4
Mustile orizontale se pot realiza cu bare drepte, în care caz poziia lor este la jumtatea
grosimii peretelui, iar înndirea lor se face prin sudur, sau sub form de bucle petrecute ca în
Fig. 9.4(a) i (b) (soluie recomandabil).
126
Fig. 9.6
10. INFRASTRUCTURI
10.1.2 Clasificri ale infrastructurilor i ale sistemelor de fundare sub aspectul comportrii la
aciuni seismice:
a) Dup modul în care sunt distribuite presiunile pe tlpile fundaiilor se identific
urmtoarele cazuri:
- fundaii în contact permanent cu terenul (în orice stadiu de solicitare posibil se
dezvolt practic numai presiuni pe toat suprafaa de rezemare) care prezint numai
deformaii elastice;
- fundaii care în stadiile de solicitare maxim se desprind parial de teren i la care
presiunile pe teren pot depi sau nu limita comportrii elastice;
- fundaii care pot dezvolta eforturi de întindere la contactul cu terenul prin intermediul
piloilor i/sau pereilor mulai.
b) Dup nivelul solicitrii în elementele infrastructurilor, acestea se difereniaz în:
- infrastructuri cu comportare elastic;
- infrastructuri cu incursiuni în domeniul postelastic de deformare.
De asemenea, cu excepia unor cazuri speciale, se va urmri, prin proiectare, limitarea i,
eventual, eliminarea deformrii postelastice a elementelor infrastructurii, ale cror degradri
sunt dificil de depistat i, în multe situaii, dificil de reparat sau de consolidat.
Prin concepia proiectrii i prin detaliile adoptate trebuie eliminate soluiile în care pot
aprea deformaii plastice i, implicit, degradri semnificative în elemente ale
infrastructurilor inaccesibile pentru examinare dup un eveniment seismic.
Fig. 10.1
a) b)
Fig. 10.4
Poriunile de perete situate sub cota teoretic de încastrare sunt solicitate la eforturi de
natura celor ce apar în nodurile structurilor în cadre, i, ca atare, vor fi dimensionate în
consecin.
În funcie de scopul propus, se vor lua msuri pentru evitarea apariiei deformaiilor
plastice în grinda de legtur de la baza pereilor sau, dimpotriv, aceste elemente vor fi
proiectate ca disipatori de energie, cu msurile de ductilizare asociate (Fig. 10.5).
d) Infrastructuri care realizeaz un efect de încastrare (efect de "menghin") al pereilor prin
intermediul planeului peste subsol (Fig. 10.6).
În asemenea infrastructuri se instaleaz un mecanism care preia o parte important din
momentul de rsturnare prin cuplul forelor dezvoltate în planeu i radier.
Acest tip de infrastructur poate fi aplicat, de exemplu, în situaiile în care funciunea
subsolului nu permite dispunerea unor perei interiori, dar sunt prevzui perei perimetrali.
Mobilizarea unui asemenea mecanism este condiionat de capacitatea planeului de a
131
Fig. 10.5
Fig. 10.6
elementelor i a mecanismului lor de rezisten. Se vor utilza, dup caz, elemente de tip bar
(grind sau stâlp) sau elemente de tip plac.
În cazurile obinuite, în care proiectarea are în vedere realizarea unei suprastructuri
disipative i a unei infrastructuri elastice, o cale aproximativ, simpl, de evaluare a
eforturilor în elementele infrastructurii, suficient de riguroas pentru proiectarea curent, este
aceea de a aplica modelului încrcrile gravitaionale aferente combinaiei de încrcri
seismice i fore orizontale mrite fa de forele seismice de proiectare (cu rezultanta Fb)
pentru a ine seama de suprarezistena structurii mobilizate prin instalarea mecanismului de
disipare de energie (Fig. 10.9).
Fig. 10.9
Fig. 10.10
134
Fig. 10.11
Armturile verticale care traverseaz rosturile de lucru dintre talpa (cuzinetul) fundaiei i
perete, precum i rostul de lucru de sub planeu vor fi dimensionate pentru rolul de conectare
a zonelor realizate cu betoane cu vârste diferite.
136
În cazul golurilor de dimensiuni mari, se vor prefera golurile rotunde sau cu coluri teite,
în locul golurilor dreptunghiulare.
137
ANEXA A
T 0, 74 q Tc 6, 25 1, 6
x c 3 2,3 3 2,3 1,93 ! 1,86 c 1,86
Tc 1, 6 1, 7 1, 7
dV 0,022
x T ULS c q T ' Ed cq 1,86 6,25 0,0092rad
LV 27,9
3) Evaluarea capacitii de deformaie prin metoda exact
Din tabelul 8.4, pentru clasa de ductilitate înalt rezult aULS = 0,02rad, aadar relaia de
verificare este îndeplinit.
Cu toate acestea, se evalueaz capacitatea de deformare a peretelui i cu metoda de la
8.5.2 (ii) i în acest caz pentru a demonstra aplicarea acesteia.
Etapele de calcul sunt urmtoarele:
(i) Evaluarea efortului efectiv de compresiune lateral (confinare)
Se determin urmtorii parametri de calcul:
x dimensiunile miezului confinat al bulbului (Fig. A.3). Dimensiunile bi se msoar
între axele armturilor consecutive prinse în coluri de etrieri.
141
b0 h0 500 2 25 450mm
2
§ 450 ·
¦ bi2 11 ¨© 3 ¸¹ 247500mm2
D
§
¨1
s ·§
¸ ¨1
s ·§
¨
¸ 1
¦ bi2 · §
¸ ¨1
100 · §
1
100 · §
1
247500 ·
¸ ¨ ¸ ¨ ¸
© 2 h0 ¹ © 2 b0 ¹ ©¨ 6 b0 h0 ¹¸ © 2 450 ¹ © 2 450 ¹ © 6 450 450 ¹
0,889 0,889 0, 796 0, 629
Aswx Aswy 2
S
4
102 82 258mm 2
(vi) O schem de calcul posibil este s se considere c întreaga seciune a peretelui, inclusiv
inima, este confinat suficient, urmând s se deduc armtura transversal de confinare
corespunztoare
T uULS T y T pl ,u Ty
1
I I y L pl 0,0021
1
0,0029 0,00024,09 0,0095rad
J el u
1,5
143
Se observ c rotirea capabil calculat cu metoda analitic este mai mare decât rotirea
efectiv, îns are o valoare simitor mai mic decât rotirea capabil furnizat de metoda
aproximativ bazat pe date experimentale. Aceast diferen se datoreaz faptului c, spre
deosebire de metoda empiric, în modelul analitic inima peretelui s-a considerat neconfinat,
neglijându-se efectul armturii transversale a inimii.
Una dintre soluiile de confinare efectiv ale inimii este prevederea de agrafe în dreptul
fiecrei armturi longitudinale. În acest caz, agrafele trebuie prinse de armturile transversale
i îndoite dup acestea (Fig. A.5). Acest mod de detaliere asigur funcionarea mecanismului
de arc cu tirant asociat confinrii, prin echilibrarea „în nod” a compresiunii din beton cu
întinderea din tirantul de oel.
a) b)
Fig. A.6 a) Confinarea inimii cu etrieri; b) Dezvoltarea zonei confinate de beton
xu
cu2,nec cu2
cu2,c u
c h0 lzc
D
§
¨1
sv · §
¸ ¨1
¦ bi2 · §
¸ ¨1
100 · §
1
4500 ·
¸ ¨ ¸ 0, 667 0, 667 0, 445
© 2 so ¹ ¨© 6 bw0 so ¸¹ © 2 150 ¹ © 6 150 150 ¹
V2 1,30
0,043
f ck 30
(x) Calculul deformaiei specifice ultime a betonului inimii (relaia 8.8)
V
H cu 2,c 0, 0035 0, 2 2 0, 0035 0, 2 0, 043 0, 0121
fck
(xi) Calculul curburii ultime (relaia 8.13)
Deoarece cu2,c > cu2,nec, armarea propus este suficient. Curbura ultim este:
H cu 2,c 0,0155
Iu 0,0093m 1
xu 1,67
(xii) Calculul rotirii capabile (rotirea plastic este dat de relaia 8.5)
T uULS Ty
1
I I y L pl 0,0021
1
0,0093 0,00024,09 0,0269rad
J el u
1,5
(xiii) Determinarea dimensiunilor pe care se prevd etrieri de confinare pe inim (lzc)
Din relaia de asemnare (Fig. A.7) rezult:
H cu 2
l zc xu c h0 x c
H cu 2,c u
0, 0035
1, 67 0, 025 0, 45 1, 67 0, 025 0,82m
0, 0155
Aadar este necesar utilizarea a minim ase rânduri de etrieri de confinare 8/10, din
BSt500, iar pe zona cu beton confinat distana dintre armturile longitudinale trebuie s fie de
150mm.
ANEXA B
DOCUMENTE DE REFERIN
Reglementri tehnice
Standarde
ANEXA C
COMENTARII
C.1. GENERALITI
C.1.1 Caracterul obinuit al structurilor cu perei de beton armat menionat la subcap.
Domeniu de aplicare al Codului, se refer în special la monotonia sau quasimonotonia
acestora. Nu fac, de exemplu, obiectul Codului structurile cu niveluri inferioare slabe (la care
în absena pereilor, la aciuni seismice de mare intensitate se pot manifesta mecanisme
cinematice de plastificare de tip nivel slab), structurile cu perei cu goluri distribuite într-un
mod neordonat, etc.
Puinele referiri ale prevederilor Codului la aceste tipuri de structuri se limiteaz doar la
unele aspecte de ordin conceptual.
Fig. C.3.1
151
În cazul structurii cu 3 axe de simetrie din Fig. C.3.2, pentru direcia de aciune a forei
orizontale indicate, aplicate în centrul maselor, plastificarea celor 3 perei nu este simultan.
Într-adevr, forele cu care se încarc cei trei perei sunt proporionale cu rigiditile
laterale ale acestora. În timp ce în cazul peretelui C fora este proporional cu rigiditatea K în
planul su, în cazul pereilor A i B fora este proporional cu K cos260° = 1/4K în fiecare
dintre aceti perei.
Ca urmare, peretele C se va plastifica înaintea celorlali doi. În consecin, centrul de
rigiditate instantaneu se deplasez în apropierea axelor pereilor A i B. Ca efect, deformaiile
i, implicit, cerinele de ductilitate ale pereilor C cresc substanial.
Dac rigiditatea în domeniul postelastic a peretelui este neglijabil i dac contribuia
cadrelor la preluarea forelor orizontale ar fi, de asemenea, neglijabil, ar interveni aparent
chiar un fenomen instantaneu de instabilitate la torsiune general, centrul de rigiditate
mutându-se la intersecia planurilor pereilor A i B.
F F
Fig. C.3.2
Dup plastificarea tuturor pereilor structurali, analiza echilibrului i a mecanismelor
cinematice are în vedere, ca element esenial de referin, poziia centrului de rezisten al
structurii, definit ca punctul de aplicaie al rezultantei forelor capabile din perei. Centrul de
rezisten are un rol similar cu cel al centrului de rigiditate din cazul comportrii elastice.
Se constat c, în aceste condiii, apare tendina de „echilibrare” a structurii, centrul de
rezisten deplasându-se spre centrul de rigiditate al structurii.
Într-adevr, dac se noteaz cu R rezistena lateral a pereilor în planul lor, fora din
peretele C este egal cu suma forelor preluate de pereii A i B: 2R cos 60° = R.
O situaie asemntoare apare i în Fig. C.3.3a. Plastificarea în prima faz a peretelui A,
pentru direcia i sensul indicate ale forei orizontale, expune structura unui efect de tip
pierdere a stabilitii prin deplasarea centrului de rigiditate spre planul pereilor B i C.
Pentru a evita asemenea efecte nefavorabile este necesar ca prin forma construciei i prin
modul de dispunere a pereilor s se asigure pentru orice direcie de aciune a cutremurului
posibilitatea prelurii momentelor de torsiune de ansamblu, prin perei orientai perpendicular
pe direcia forelor orizontale, care lucraz în domeniul elastic (Fig. C.3.3b).
Sistemele de tipul celor din Fig. C.3.2 i Fig. C.3.3a sunt denumite sisteme cu rsucire
neîmpiedicat (sau cu rsucire liber), iar cele ca în Fig. C.3.3b, sisteme cu rsucire
împiedicat.
152
Consideraiile precedente s-au referit la cazul unei aciuni statice a torsiunii de ansamblu.
În realitate, rspunsul seismic de torsiune al structurilor, cu caracter neliniar i dinamic, poate
diferi substanial de rspunsul static de torsiune al acestora.
Fig. C.3.3
Analizele dinamice neliniare arat c, în rspunsul seismic de torsiune, structura posed
capacitate de adaptare, tinzând s reduc efectele excentricitilor instantanee, pe msura
modificrii excitaiei seismice.
Efectele dinamice depind de numeroi parametri: pe lâng distribuia rigiditilor i a
maselor, de distribuia capacitilor de rezisten, de natura aciunii seismice, de legile
histeretice de comportare ale elementelor structurale, etc.
Ignorat pân nu de mult, problema efectelor de torsiune de ansamblu în domeniul
inelastic de deformare constituie, în prezent, o preocupare de prim ordin pe plan mondial a
specialitilor în domeniul structurilor în zone seismice.
C.3.1.4 Structurile cu nivel (niveluri) inferior slab sunt contraindicate în zonele seismice.
Dezvoltarea mecanismelor de plastificare de tip etaj slab conduce la cerine de ductilitate
excesive, asociate unor fore axiale foarte mari în stâlpii comprimai prin efectul "indirect" al
forelor orizontale (Fig. C.3.4a).
Fig. C.3.4
Dac se pstreaz continuitatea unui numr suficient de perei pe toat înlimea cldirii,
se poate pstra comportarea de ansamblu a unei structuri cu perei. În acest caz forele
tietoare colectate de pereii întrerupi la un anumit nivel la partea inferioar se transfer la
153
acest nivel prin intermediul planeelor, alctuite corespunztor, la ceilali perei ai structurii
(Fig. C.3.4b).
Chiar în situaia întreruperii tuturor pereilor la nivelul inferior i înlocuirea lor cu stâlpi,
prin adoptarea unor seciuni de beton i a unei armri longitudinale i transversale
substaniale se poate evita plastificarea stâlpilor la nivelul fr perei i dirija dezvoltarea
deformaiilor plastice deasupra acestui nivel. În acest caz stâlpii cu rspuns elastic ai
parterului se pot considera c fac parte din infrastructura cldirii.
Este de observat c întreruperea unor perei se poate face la orice nivel dac se iau
msurile necesare.
C.3.1.6 Spre deosebire de cazul structurilor în cadre care, de regul, prezint o anumit
omogenitate a alctuirii, în cazul construciilor cu perei structurali [structuri din categoriile A
i B(a)], cea mai mare parte a momentului de rsturnare i a forei tietoare de baz este
concentrat în perei. Ca urmare, eforturile ce trebuie transmise de la baza pereilor la
infrastructur i la terenul de fundare pot avea valori foarte importante. Preluarea acestor
eforturi într-un mod favorabil de ctre elementele infrastructurii i de ctre fundaii trebuie s
fie, din acest motiv, una din preocuprile principale la conformarea structurii. Astfel, poziia
pereilor structurali în plan se va alege în zonele în care i la nivelul infrastructurii se pot
obine soluii avantajoase.
Câteva aspecte legate de proporionarea pereilor sunt evideniate în Fig. C.3.5a, b, c i d,
unde se prezint câteva exemple de amplasare a unui perete structural în raport cu peretele de
la nivelul subsolului, care constituie inima fundaiei peretelui structural.
Fig. C.3.5
Rezolvrile din Fig. C.3.5a i b pot fi considerate nefavorabile. Astfel, în cazul din Fig.
C.3.5a, golurile de dimensiuni mari din peretele de subsol reduc substanial capacitatea de
rezisten a acestuia la fore tietoare, plafonând fora orizontal preluat de peretele
structural.
Plasarea excentric, la marginea cldirii, a peretelui structural duce la solicitarea
nefavorabil a peretelui de subsol (Fig. C.3.5b). i în acest caz este posibil s nu se ating
capacitatea de rezisten a peretelui structural, mai cu seama dac pe direcie perpendicular
pe acesta nu exist un perete la nivelul subsolului.
Important este ca prin modul de aranjare a pereilor, s se realizeze o solicitare cât mai
uniform a elementelor infrastructurii, cât i a terenului de fundare.
Absena altor încrcri verticale (de exemplu, aduse de stâlpi) pe grinda de fundare, care
s echilibreze în cât mai mare msura presiunile pe talpa fundaiei (Fig. C.3.5c), este de
natur s duc la dezvoltarea unor eforturi mari în peretele de subsol.
154
Situaia din Fig. C.3.5d în care nu apar asemenea deficiene de conformare reprezint
soluia cea mai avantajoas. Cel mai adesea, condiiile cele mai favorabile le ofer pereii de
subsol de pe contur, neperforai de goluri.
C.3.1.7 O încrcare gravitaionala mai mare are ca efect reducerea armturii longitudinale de
întindere din perete i reducerea gradientului presiunilor pe teren.
Plasarea pereilor structurali pe conturul construciei este favorabil pe considerentul unui
bra de pârghie avantajos pentru efectele de torsiune general i pentru posibilitatea de a
"încastra" peretele într-un perete de subsol fr goluri (vezi Fig. C.3.5.d).
Pereii dispui pe conturul cldirii sunt îns, de regul, mai puin încrcai gravitaional
decât pereii cu aceleai dimensiuni, situai la interior, i, în consecin, la eforturi de
încovoiere egale, necesit o armare vertical semnificativ mai mare decât acetia.
Din acest motiv, la conformarea structurii, dispunerea pereilor pe conturul cldirii trebuie
fcut cu discernmânt, analizând atât avantajele cât i inconvenientele unei asemenea
poziii. Oricum, dispunerea pereilor la colul cldirii este de evitat, pentru c în acest caz
apare inconvenientul suplimentar al unei solicitri defavorabile a pereilor infrastructurii i a
terenului de fundare.
C.3.1.8 În afar de argumentele prezentate la C.3.1.2, recomandarea ca structura s fie
înzestrat cu rigiditi apropiate ca valoare pe cele dou direcii se justific prin faptul c, în
aceste condiii, structura este expus la efecte maxime pe orice direcie numai pentru aciunile
seismice caracterizate de un anumit coninut de frecvene. Cu alte cuvinte, valorile spectrale
au acelai ordin de mrime, pe ambele direcii.
C.3.1.9 În Fig. C.3.6 se prezint dou situaii în care încrcrile aplicate excentric pe perei
sunt neechilibrate pe ansamblul structurii (Fig. C.3.6a), respectiv echilibrate (Fig. C.3.6b).
Fig. C.3.6
C.3.2.1 Prevederile de la acest paragraf urmresc ca prin forma seciunii pereilor structurali
s se poat controla în cât mai mare msur, prin calcul, comportarea acestora la aciuni
seismice. Gradul de conlucrare a inimilor cu tlpi de dimensiuni mari nu se poate preciza cu
certitudine, aceast caracteristic depinzând de mrimea deplasrilor impuse pereilor în
domeniul postelastic (vezi i 6.4.1).
Limitarea tlpilor este necesar i pentru protejarea inimilor de efectul forelor tietoare, a
cror valoare este dependent direct de capacitatea de rezisten la încovoiere a pereilor.
Atunci când pereii de pe cele dou direcii sunt legai în mod adecvat, creând forme de
profile sau tub, ca în Fig. C.3.7, se pot obine ansambluri cu comportare favorabil
(capacitate de rezisten substanial, ductilitate adecvat).
Fig. C.3.7
C.3.2.4 Comportarea deosebit de bun a structurilor cu perei cu goluri decalate de tipul celor
indicai în Fig. C.3.8 la cutremurul din 1985 din Chile a condus la iniierea unui amplu
program de cercetri teoretice i experimentale, desfurat în 4 universiti americane având
ca obiect tocmai particularitile de comportare sub încrcri de tip seismic ale acestui tip de
perei [10].
Fig. C.3.8
seciunilor, dac golurile sunt prea aproape de marginea seciunii i limiteaz, astfel, aria
zonei extreme comprimate.
Mecanismul de comportare la încrcri orizontale, similar celui al pereilor fr goluri,
este sugerat în Fig. C.3.8a i b. În Fig. C.3.8a este evideniat un mecanism de tip grind cu
zbrele, cu diagonale înscrise în grosimea peretelui, între goluri, iar în Fig. C.3.8b un
mecanism constituit din trei console conectate cu elemente de cuplare foarte rigide.
C.3.3.2 Prevederea de la ultimul aliniat urmrete s asigure conlucrarea tuturor elementelor
verticale în preluarea solidar a încrcrilor orizontale. Din punct de vedere practic, aceasta
înseamn c deplasrile elementelor verticale ale structurii sunt distribuite liniar la fiecare
nivel. În felul acesta se pot stabili, prin calcul, cu un grad mare de credibilitate, forele
dezvoltate în pereii structurali.
Condiia de rigiditate menionat impune ca planeele s rmân solicitate în domeniul
elastic de comportare, pentru fore din planul lor, cu alte cuvinte, planeele trebuie s fie nu
numai suficient de rigide, dar i suficient de rezistente.
C.3.4.2 În cazurile în care, din considerente funcionale sau din alte motive, prevederea
rosturilor apare inacceptabil sau este foarte dificil de realizat, se pot adopta lungimi de
tronsoane mai mari decât cele indicate în tabelul 3.1, dac se iau msuri adecvate pentru
limitarea efectelor contraciei betonului sau al variaiilor de temperatur. De exemplu,
utilizarea unor cimenturi cu contracie redus, prevederea unor rosturi tehnologice provizorii,
asigurarea unei protecii termice eficiente, prevederea unor armturi suplimentare care s
permit limitarea convenabil a deschiderii fisurilor, etc.
C.3.6.2 În cazul construciilor cu perei structurali de beton armat, rigiditatea specific la
deplasri laterale face ca protecia elementelor nestructurale s poate fi realizat cu mai mult
usurin fa de cazul structurilor în cadre.
Din acelai motiv, contribuia pereilor de compartimentare i de închidere la rigiditatea
de ansamblu a construciei poate fi, de cele mai multe ori, neglijat.
Fig. C.6.1
k s n A fl
1
¦ b wo lw t
200
(C.6.4)
unde:
n este numrul de niveluri al cldirii
Afl este aria planeului.
Sub forma:
= (bwlw) / Afl = nks / 200
relaia exprim ce proporie din aria planeului reprezint aria necesar a pereilor dispui
dup o direcie. Aceast relaie se poate utiliza la evaluarea, într-o prim aproxmaie, a
seciunii necesare a pereilor.
De exemplu, pentru o cldire cu 12 niveluri amplasat în Bucureti:
= (12 x 0,30) / 200 = 0,018 = 1,8%
C.6.2.1 (3) Recomandarea se justific atât prin argumente ce in de simplitatea execuiei, cât
i prin aceea c valorile forelor tietoare scad relativ lent spre vârful construciei. De
asemenea, studii efectuate cu instrumentul calculului dinamic neliniar, pentru structuri cu
perei cu reduceri de seciune pe înlimea cldirii, pun în eviden faptul c plastificarea în
zonele situate deasupra seciunilor în care se fac aceste reduceri este relativ frecvent.
Aceasta contravine concepiei de proiectare care urmrete dirijarea fenomenelor de
deformaie postelastic în zona de la baza pereilor.
C.6.2.1 (4) Relaiile (6.3) i (6.4) exprim condiii de ductilitate de curbur similare cu cele
utilizate în proiectarea final a seciunilor (vezi relaia (7.7)). Modul în care au fost stabilite
aceste relaii este prezentat în [1].
160
În cazul pereilor cuplai, valoarea forei axiale NEd include i componenta dat de efectul
indirect al forelor orizontale. În calculele de proiectare preliminar, efectul forelor
orizontale se consider numai pentru pereii cuplai marginali. Valorile forelor axiale
produse de forele orizontale în aceti montani se pot determina, aproximativ, pe baza
forelor tietoare capabile din grinzile de cuplare, asociate unei armri apreciate iniial pentru
aceste elemente.
C.6.4.1 Limea tlpii active nu se poate determina cu precizie prin calcul, mai cu seam c
aceast mrime poate varia cu starea de solicitare. Astfel, pe msur ce rotirea la baz a
peretelui crete prin incursiuni tot mai mari în domeniul postelastic de deformaie, crete i
zona de talp antrenat în încovoierea de ansamblu a peretelui. În aceste condiii, în
proiectarea actual limea de conlucrare a tlpii cu inima pereilor se face pe baza unor
reguli simple, deduse din calcule executate prin teoria elasticitii sau deduse din studii
experimentale pe grinzi, inând cont numai de o parte din parametrii care pot influena
mrimea tlpii active.
Pe baza schematizrilor curente, rezult seciuni active ale pereilor diferite pentru cele
dou direcii principale ale cldirii, în special la structurile cu perei dei. Aceasta implic
printre alte inconveniente i pe acela al imposibilitii utilizrii programelor de calcul spaial
riguros i al considerrii direciei oblice de aciune a forei orizontale în raport cu axele
principale la proiectarea structurilor cu perei.
De asemenea, în calculul pentru fiecare dintre cele dou direcii principale ale cldirii, de
regul numai o parte din seciunea efectiv a pereilor este cuprins în seciunile active pentru
preluarea forelor orizontale, restul considerându-se, potrivit schematizrilor curent adoptate
în proiectare, ca preluând centric încrcarea vertical aferent. Prin asemenea modelri se
poate ajunge la situaii neverosimile, ca cea din Fig. C.6.2 în care zona dintre tlpile active de
la doi perei structurali învecinai solicitate la întindere în domeniul plastic, s fie supus la
eforturi de compresiune importante.
Un alt exemplu, care evideniaz dificultatea precizrii zonelor active ale pereilor, este
acela al unor perei paraleli, cu capaciti de rigiditi i rezistene net diferite, legai printr-o
talp continu perforat de un gol. Dac rigiditatea grinzilor de cuplare este foarte mare (ca în
cazul unor grinzi – parapet din faadele cldirilor) este posibil ca inima mai puternic s
antreneze zonele de talp situate dincolo de gol.
Fig. C.6.2
Cercetrile experimentale recente au evideniat, în general, valori mai mari ale limii
active a tlpilor decât cele adoptate în proiectarea actual.
161
Fig. C.6.3
Fig. C.6.4
C.6.6.1 În ceea ce privete ipotezele i schemele de baz, în alte norme se consider o zon
deformabil mai mare decât lumina golului, prevedere care este conform cu realitatea.
Prevederea adoptat în Cod, în care deschiderea de calcul se ia egal cu lungimea efectiv
a grinzii, urmrete obinerea unor valori mai acoperitoare ale forei tietoare de proiectare.
C.6.6.2 Valorile date la pct. 6.6.2 iau în considerare efectul fisurrii betonului întins asupra
rigiditii elementelor structurale de beton armat. Reducerea de rigiditate depinde de natura
solicitrii i, din acest motiv, de exemplu, afectarea caracteristicilor de rigiditate este diferit
pentru pereii individuali i pentru pereii cuplai, comprimai sau întini prin efectul indirect
al forelor laterale.
Parametrul esenial pentru caracterizarea rigiditii montanilor este natura i mrimea
efortului axial. Valorile date la 6.6.2 au fost preluate din [23] i [25]. Este de subliniat faptul
c evaluarea eforturilor secionale, pe baza rigiditilor la încovoiere ale seciunilor nefisurate
poate duce în multe cazuri la dimensionri neadecvate. Astfel, de exemplu, pentru cazul a doi
perei identici cuplai prin grinzi puternice, forele axiale din cei doi montani rezult foarte
diferite. Neglijând diferena de rigiditate foarte important a celor doi montani, calculul duce
la valori identice ale momentelor încovoietoare i forelor tietoare în aceste elemente, dar în
realitate acestea sunt mult mai mari în montantul comprimat prin efectul indirect al forelor
orizontale i mult reduse în cellalt.
Ca urmare, armtura vertical este dimensionat de combinaia nerealist dat de fora
axial minim i momentele încovoietoare mult mai mari decât cele care pot aprea în
montantul întins prin efectul forelor orizontale. Supradimensionarea armturii verticale
conduce, pe de alt parte, la supradimensionarea armturilor orizontale, obinându-se în acest
fel o soluie neeconomic.
Valorile indicate pentru evaluarea rigiditilor grinzilor de cuplare reprezint mrimi
aproximative, acceptabile pentru calcul structurilor curente. Ele pot fi mrite sau reduse, dup
cum proiectantul urmrete o cuplare mai puternic sau mai slab a montanilor.
163
Fig. C.6.5
164
Fig. C.6.6
Dac pentru diferite cutremure luate în considerare se dispune de date pentru a se stabili
valorile deplasrilor impuse, într-o structur cu caracteristicile de rezisten i de vibraie
date, se poate verifica sigurana structurii prin compararea acestora cu valorile capabile. În
proiectarea conform Codului P 100-1, cerina de deplasare se obine pe baza valorilor
spectrale ale acceleraiei pentru cutremurul de proiectare.
O problem important, legat de stabilirea diagramelor for-deplasare prin metoda de
calcul static neliniar, o constituie alegerea distribuiei forelor orizontale. Metoda de calcul
biografic consider aceast distribuie constant pentru orice nivel de solicitare. În
consecin, acest parametru influeneaz configuraia diagramei.
Distribuia real a forelor se poate îndeprta sensibil de distribuia adoptat în calculul
seismic convenional. Calculul dinamic neliniar evideniaz distribuia cea mai probabil a
forelor orizontale, care se modific pe toat durata aciunii seismice.
Din acest motiv apare indicat ca la construirea diagramelor s se considere mai multe
distribuii ale forelor orizontale, pentru a obine rezultate acoperitoare. Investigaiile
efectuate cu instrumentul calcului dinamic neliniar au artat c distribuia forelor efective se
deprteaz cu atât mai mult de distribuia adoptat în calculul convenional (stabilit prin
calcul modal), cu cât structura este mai defectuos conformat din punct de vedere al
165
(C.6.6)
Fig. C.6.7
sau
Fig. C.6.8
Expresiile (C.6.7) i (C.6.8) sunt preluate din lucrri cu valoare recunoscut pe plan
internaional, de exemplu din [10] i [17]. Calibrarea acestor expresii s-a fcut pe baza
rezultatelor unor studii experimentale.
În P 100-1 au fost introduse expresii pentru stabilirea lungimii zonei critice de la baza
pereilor conform SR EN 1998-1 i Anexa Naional, i anume:
2lw
hcr = max [lw, Hw / 6]
hs pentru n
6 niveluri
2hs pentru n 7 niveluri
Aa cum s-a artat i la pct. C.6.8.2, referitor la condiiile de utilizare a metodelor de
calcul postelastic de prim aproximaie, pentru a putea conta pe capacitatea de deformare la
încovoiere în domeniul postelastic a unui perete structural sau a unei grinzi de cuplare este
necesar ca prin modul de armare, longitudinal i transversal, s se asigure c nu intervin
ruperi fragile premature din aciunea forelor tietoare sau datorit pierderii conlucrrii între
beton i armtur.
Procedeul descris mai sus se refer la modelele neliniare de calcul de tip curent,
aplicabile la structurile din „bare” (cadre) de beton armat. Pentru perei, elemente structurale
dezvoltate bidirecional, asemenea schematizri sunt, fr îndoial, destul de simpliste, dar
satisfctoare pentru proiectarea curent a unor structuri relativ regulate. În prezent se
dispune de modele mai sofisticate, bazate pe metoda elementului finit, care exprim mult
mai fidel comportarea real a structurii cu perei la cutremur. Aplicarea unor asemenea
modele în practic nu mai constituie astzi o problem ca urmare a creterii spectaculoase a
eficienei programelor de calcul i a capacitii instrumentelor de calcul. În [9] se prezint un
studiu comparativ al performanelor celor mai importante modele neliniare pentru perei.
Tendinele de abordare a schematizrii pereilor de beton armat pentru calculul neliniar i
calculul la rupere al acestor elemente sunt prezentate, de exemplu, în [15], [16], [19] i [34].
Asemenea modele se aplic atât în calculul static, cât i în calculul dinamic neliniar.
Fig. C.6.9
168
În descrierea metodei de calcul static neliniar s-a considerat c baza suprastructurii este
fix. Relaia F - ' se poate modifica, dac este necesar, prin însumarea relaiilor respective
construite pentru suprastructur i terenul de fundare (fig. C.6.9). În evaluarea capacitii de
rezisten a terenului de fundare se recomand s se considere c rezistena medie în stadiul
ultim este de 3 - 4 ori rezistena convenional de calcul în gruparea seismic. Modificarea de
ansamblu a diagramei F - ' prin considerarea deformabilitii terenului din fig. C.6.9, unde
curbele F - ' i F - ' f sunt aproximate prin diagrame biliniare, presupune c infrastructura
este alctuit ca un corp practic infinit rigid i rezistent. În caz contrar, la construirea
diagramelor F - ' pentru pereii structurali ai sistemului trebuie s in seama atât de
deformaiile locale ale terenului, cât i de deformabilitatea infrastructurii.
Încrcarea orizontal maxim cu care se poate încrca ansamblul structural este cea mai
mic dintre forele orizontale care corespund capacitilor de rezisten ale suprastructurii,
infrastructurii, fundaiilor i terenului de fundare.
C.6.8.4 Pentru calculul cu aceste metode sunt disponibile programe de calcul automat, bazate
pe ipoteza comportrii de bar a elementelor structurale, i programe în care structura cu
comportare plan sau spaial se modeleaz cu elemente finite de suprafa.
Verificarea capacitii structurii de a prelua, fr prbuire, solicitarea produs de un
anumit cutremur impune ca cerinele de ductilitate furnizate de calculul dinamic neliniar s
fie mai mici decât capacitile de ductilitate ale elementelor structurale stabilite conform
indicaiilor de la C.6.8.3c.
controlul sigur al strii de solicitare a peretelui la „atacul” unor cutremure puternice. În cazul
structurilor cu perei de beton armat, mobilizarea acestui mecanism, ca urmare a proporiilor
specifice ale elementelor structurale, cu grinzi de cuplare relativ slabe în raport cu montanii
foarte puternici, se poate realiza cu un grad mult mai mare de credibilitate decât în cazul
structurilor în cadre. Practic aceasta se poate obine conferind seciunilor de la fiecare nivel
superior bazei, capaciti de rezisten superioare eforturilor secionale asociate mecanismului
de plastificare al peretelui, cu articulaii plastice la baz, pentru o anumit distribuie pe
vertical, suficient de acoperitoare, a forelor orizontale. Relaia (7.4) furnizeaz valoarea
suprarezistenei unui montant al ansamblului de perei cuplati. Aceast valoare se poate
obine pe baza echilibrului la limit al montantului considerat izolat (Fig. C.7.1):
:#
>
M Rd ,o 0,85 ¦ VEdb
l
,i Li ¦ V Edb ,i Li
l r r
@ d q
¦ V ' (C.7.1)
M ' Ed ,o l
Edb ,i L ¦ V '
l
i
r
Edb ,i L
r
i
în care:
MRd,0 este momentul capabil la baza montantului considerat
V’Edb,i este fora tietoare din grinda i din stânga (V’lEdb,i) sau dreapta (V’rEdb,i)
montantului, sub încrcrile seismice de proiectare
VEdb,i este fora tietoare din grinda i din stânga (VlEdb,i) sau dreapta (VrEdb,i)
montantului, asociat atingerii momentului capabil, incluzând efectul
suprarezistenei (fora tietoare de proiectare din grind conf. 7.3)
Li distana msurat din mijlocul deschiderii libere a grinzii i pân în centrul de
greutate al seciunii montantului considerat
Fig. C.7.1
Fig. C.7.2
În cazul structurilor de tip dual se pot accepta, în mod acoperitor, aceleai procedee i
valori de coeficieni pentru stabilirea momentelor încovoietoare de dimensionare în pereii
structurali. În schimb, valorile coeficienilor de amplificare a momentelor din stâlpi pot avea
valori mai mici în raport cu situaia structurilor în cadre pure. În Fig. C.7.3 se reprezint
propunerile de valori ale coeficienilor de amplificare a momentelor din stâlpi în structuri
duale, conform [24]. Se consider dou situaii i anume: pereii sunt continui pe toat
înlimea, respectiv se întrerup la un anumit nivel. Evident c în asemenea situaii nu se mai
aplic condiiile specifice cadrelor ductile în ceea ce privete raportul între momentele
capabile din stâlpi i grinzi în jurul nodurilor.
Fig. C.7.3
172
ª S T º
2 2
§ J M Rd , 0 ·
1,5
= q ¨¨ Rd ¸ 0,1« e c »
q (C.7.4)
¬ S e T1 ¼
¸
© q M Ed , 0 ¹
în care:
T1 este perioada fundamental de vibraie a cldirii pe direcia forei
tietoare VEd
Tc este perioada la limita superioar a zonei de acceleraie constanta a
spectrului
S e T este ordonata spectrului elastic de rspuns.
Ceilali termeni au fost definii anterior.
Analizând structura expresiei (C.7.4) se constat c în acest caz valorile de proiectare ale
forelor tietoare sunt stabilite pe baza metodei de ierarhizare a rezistenei elementelor,
corespunztoare metodei proiectrii la capacitate. Al doilea termen de sub radical urmrete
s ia în considerare efectele modurilor superioare de vibraie asupra valorilor forei tietoare.
173
Comparând expresiile (C.7.2 i C.7.3) cu (C.7.4) se poate deduce valoarea factorului kv,
echivalente expresiei din SR EN 1998-1.
Aceasta este:
ª S T º
2
0,1« e c »
kV = 1 ¬ S e T1 ¼ (C.7.5)
2
§ J Rd M Rd ,0 ·
¨ ¸
¨ q M ¸
© Ed , 0 ¹
Expresia (C.7.4) a fost calibrat pe baza unui studiu care a utilizat ca instrument calculul
dinamic liniar [11]. În general, expresia lui kV furnizeaz valori mai mari decât prevd
majoritatea normelor. Din acest motiv, în prezentul Cod s-a pstrat modul de calcul al forei
tietoare de proiectare din versiunea din 2005.
O discuie suplimentar este necesar în ceea ce privete evaluarea primului termen de
sub radicalul expresiei (C.7.4), în situaia montanilor marginali ai pereilor cuplai. În aceste
elemente calculul elastic furnizeaz valori MEd,0 egale pentru ambele sensuri de aciune ale
forelor laterale.
Armturile verticale sunt dimensionate de situaia în care forele orizontale produc
întindere în montant, dar valoarea maxim, MRd,0, corespunde situaiei în care fora axial de
compresiune este maxim, respectiv sensului de aciune al forelor orizontale care produce
compresiune în montant. Rezult valori : excesive care duc la valori VEd foarte mari i la
mari probleme în asigurarea rezistenei la fora tietoare, în special a rezistenei la
compresiune diagonal.
În asemenea situaii este recomandabil (vezi 7.2.1) s se fac redistribuii ale momentelor
din montanii marginali, întini i comprimai prin efectul „indirect” al forelor orizontale, în
acord cu starea lor de fisurare efectiv.
Valoarea de proiectare a forei tietoare este limitat în (7.5) atât superior, cât i inferior.
Limitarea superioar are o explicaie similar cu cea dat pentru limitarea valorii : din
expresiile (7.3) i (7.4).
În cazul structurilor duale, fora tietoare de baz se poate calcula cu relaia (7.5). Pentru
stabilirea distribuiei forelor tietoare de dimensionare pe înlimea cldirii sunt necesare
metode mai avansate de calcul, coeficienii kV depinzând în mare msur de raportul
caracteristicilor de rigiditate i rezisten ale pereilor i cadrelor.
Este interesant de analizat diagrama forelor tietoare de dimensionare în pereii
structurilor de tip dual recomandat în [24] i reprezentat în fig. C.7.4.
Dei calculul structural în domeniul elastic indic o „angajare” mai redus a pereilor la
partea superioar a cldirii, calculul dinamic neliniar la aciunea unor cutremure puternice
evideniaz faptul ca la nivelurile superioare se dezvolt valori de fore tietoare, sensibil mai
mari decât cele furnizate de calculul elastic curent [13]. Diagrama de fore tietoare din Fig.
C.7.4 ine seama de aceast constatare.
174
0,5VEd ,0
V Ed 0,5V Ed , 0
VEd kV J Rd :VEd
c VEd'
Hw
0,4 H w
VEdc ,0
VEd ,0 kV J Rd :VEdc ,0
Fig. C.7.4
Aceast diagram este preluat i în P 100-1 i, implicit, în prezentul Cod. Diagrama dat
în SR EN 1998-1 furnizeaz valori exagerate i duce la consumuri nejustificate de materiale.
Alte aspecte specifice comportrii seismice i calculului structurilor duale sunt tratate în
[32].
În ceea ce privete SR EN 1998-1, se remarc din nou faptul c valorile de proiectare ale
forelor tietoare în cazul proiectrii pentru clasa DCM sunt cele din combinaia seismic de
proiectare. Lipsa de corelare între valorile de proiectare ale forelor tietoare cu mecanismul
de disipare efectiv instalat în structur duce în foarte multe situaii la soluii neacoperitoare,
cu risc de rupere neductil a pereilor.
C.7.3.1 Justificarea prevederilor acestui articol este similar cu cea dat pentru posibilitatea
redistribuiei eforturilor secionale între perei.
Prin redistribuia momentelor obinute din calculul structural între grinzile de cuplare se
pot obine i anumite faciliti de armare constând în adoptarea unei armturi identice pentru
mai multe grinzi de cuplare.
C.7.3.2 Coeficientul de amplificare Rd din relaia 7.6 se bazeaz pe faptul c incursiunile în
domeniul postelastic ale armturilor longitudinale din grinzile de cuplare pot fi, în cazul
cutremurelor de mare intensitate, foarte ample, solicitând oelul în domeniul de consolidare.
a) b) c)
Fig. C.7.5
175
În cazul unor grinzi cu armtura longitudinal mic este posibil ca momentul de fisurare
al seciunii, Mcr, pentru sensul care întinde fibrele de la partea superioar, s fie mai mare
decât momentul capabil al seciunii de beton armat, ca urmare a conlucrrii inimii cu o zona
ampl de plac (Fig. C.7.5).
Aceasta înseamn c, pe durata încrcrii ctre rupere, grinda este acionat la un moment
dat de o for tietoare superioar valorii ultime. Ca urmare pentru evitarea ruperii inimii este
necesar ca armtura transversal s fie calculat în aceast ipotez. Deci, în acest caz:
l
M Rdb M crr
V Ed J Rd (C.7.6)
l cl
Pentru notaiile din relaia (C.7.6) vezi 7.3.2.
C.7.2.6 Probabilitatea de plastificare simultan a practic tuturor grinzilor de cuplare a
pereilor la aciuni seismice de mare intensitate este relativ mare. Ca urmare a raportului de
dimensiuni între grinzi i montani, grinzile sunt supuse la distorsiuni foarte ample care
implic incursiuni semnificative în domeniul postelastic ale acestor elemente.
Schema de calcul a efectelor aciunii indirecte ale forelor orizontale indicate la 7.2.6
apare din acest motiv justificat. De altfel, aceste scheme trebuie avute în vedere cu unele
corecii i la structurile în cadre.
Dac plastificarea grinzilor este foarte probabil, mobilizarea suprarezistenei oelului din
aceste grinzi nu este uniform pe înlimea cldirii. De aici, prezena factorului de reducere
de 0,85 utilizat la evaluarea forei axiale din montani.
C.7.5.1 Inegalitatea (7.7) reprezint o condiie de ductilitate de curbur minim. Spre
deosebire de reglementrile anterioare pentru proiectarea structurilor cu perei, aceast
condiie este exprimat într-o form mai general i mai riguroas, prin intermediul limitrii
înlimii zonei comprimate a seciunilor de beton. Pe aceast cale, se poate lua în considerare
influena tuturor factorilor de care depinde mrimea acesteia (cantitatea de armtur pe inim,
tlpile intermediare, etc.).
Valorile [max s-au stabilit pentru cazul pereilor lungi (cu raportul între lungimea i
limea seciunii Hw/lw > 4) i pentru valori ale ductilitii de structur în domeniul 4-6.
Convertind condiia de ductilitate de deplasare a structurii în condiii de ductilitate de curbur
i inând seama de raportul dintre rezistenele de calcul i cele medii considerate, de regul, în
calculul deformaiilor efective, se obine în medie o valoare [max # 0,30. Pentru a ine seama
de faptul c cerinele de ductilitate scad pe msura sporirii capacitii de rezisten, valoarea
[max a fost corectat prin includerea raportului : definit la pct.7.2.2.
C.7.5.2 Condiiile privind necesitatea unor verificri ale stabilitii de form ca i regulile
constructive prin care se consider c se evit pericolul pierderii stabilitii sunt preluate din
[22] i [32], fr ca în aceste surse s se gseasc i fundamentarea lor.
Condiiile respective in seama de efectul principalilor factori care influeneaz
fenomenul: mrimea zonei comprimate, vecintatea cu elementele de rigidizare transversale
i cu zonele întinse.
C.7.6.1 La data apariiei ediiei iniiale a codului de proiectare a construciilor cu perei (P
85/1975), programele de calcul automat pentru dimensionarea la încovoiere cu for axial a
seciunilor de form i armare oarecare (cum sunt, în multe cazuri, seciunile pereilor
structurali) bazate pe metoda general de calcul aveau o rspândire foarte limitat. Din acest
motiv era admis aplicarea unor procedee aproximative de dimensionare-verificare, dintre
176
care multe ignorau contribuia armturilor intermediare la rezistena seciunii. Calculul astfel
efectuat poate fi în multe situaii descoperitor ca urmare a subaprecierii valorii momentelor
capabile i, implicit, a forelor tietoare, fapt care poate expune pereii la ruperi premature
neductile.
În prezent, programele de calcul riguros la starea limit de rezisten a seciunilor de
form i armare oarecare sunt practic la îndemâna oricrui proiectant de structuri, astfel c
renunarea la procedeele de calcul aproximative, din pcate înc folosite datorit simplitii,
se impune de la sine.
C.7.6.2 (i) Ruperea prin compresiune diagonal a inimii pereilor reprezint un mod de
cedare relativ frecvent în cazul structurilor solicitate ciclic dincolo de pragul elastic. Atât
comportarea structurilor cu perei de beton armat la aciunea cutremurului, cât i studiile de
laborator confirm aceast afirmaie.
Informaiile disponibile nu sunt îns suficiente pentru a stabili expresii de calcul suficient
de fidele în raport cu comportarea evideniat în cazul unui atac seismic major i, în acelai
timp, suficient de sigure. Aceast realitate este evideniat de distana mare între rezultatele
obinute prin aplicarea relaiilor de verificare a pereilor la fora tietoare, prescrise de
normele din diferite ri.
Relaia din Cod este bazat pe modelul de grind cu zbrele adoptat în SR EN 1992-1-1.
Condiiile cele mai severe pentru diagonala de beton se obin pentru limita superioar a
valorilor prescrise pentru înclinarea diagonalei, respectiv unghiul de 45°.
Pentru aceast situaie SR EN 1992-1-1 prevede c for tietoare maxim admis într-un
element de beton armat este:
VRd,max = 0,5 bwo z 1 fcd 0,4 bwo hw 1 fcd (C.7.7)
în care:
z este braul de pârghie al eforturilor interioare care se poate aproxima cu 0,8 lw
1 este coeficientul care ine seama de reducerea rezistenei betonului comprimat,
în situaia în care este solicitat transversal de eforturi de întindere (eforturile
principale de compresiune i de întindere sunt evident perpendiculare unele pe
celelalte); 0,6, conform SR EN 1992-1-1, pentru betoane obinuite
fcd este valoarea de proiectare a rezistenei la compresiune a betonului.
Întrucât aciunea ciclic duce la degradarea de rezisten a betonului, relaia (C.7.7)
trebuie amendat suplimentar prin înmulirea cu un factor subunitar.
Expresiile din Cod:
VEd,max = 0,15 bwo lw fcd, pentru clasa DCH i
VEd,max = 0,18 bwo lw fcd, pentru clasa DCM
corespund unui factor de reducere egal, aproximativ, cu 0,65.
În ediia anterioar a Codului, rezistena inimii de beton a peretelui era exprimat
convenional în funcie de rezistena betonului la întindere:
VEd,max = 2,5 bwo lw fctd, (C.7.8)
care constituie o valoare ceva mai mare decât cea oferit de relaia (7.8).
177
Fig. C.7.6
Valoarea mai mare acceptat în cazul proiectrii pentru clasa DCM se justific prin
degradarea mai mic a betonului pentru cerinele de ductilitate specifice în acest caz.
În ultimii ani evaluarea capacitii de rezisten a pereilor de beton armat a constituit
obiectul unor importante studii experimentale i teoretice, cum sunt cele prezentate în [5], [7],
[18] i [30].
(ii)(a) Aplicând consecvent metoda grinzii cu zbrele articulate la noduri promovat
de SR EN 1992-1-1, armtura Ash dispus într-un plan orizontal se obine din relaia de
echilibru într-o fisur înclinat la 45°:
VEd = Ash (lw / s) fyd,h (C.7.9)
în care:
s este distana dintre dou planuri de armare orizontal consecutive
fyd,h este rezistena de proiectare a armturii orizontale
Rescris într-o form mai compact, prin notarea cu Ash a ariei tuturor armturilor care
intersecteaz fisura, relaia (C.7.9) devine relaia (7.10) dat în Cod.
178
Fig. C.7.7
Este de observat c în acest caz nerespectarea condiiei (7.7) în montantul din dreapta nu
trebuie interpretat ca o insuficien de ductilitate. Deoarece seciunile celor doi montani
lucreaz ca o singur seciune, condiia de ductilitate trebuie exprimat în raport cu întrega
seciune a peretelui.
179
Fig. C.7.8
Fig. C.7.9
Studii teoretice i experimentale recente (cum sunt cele citate în [25]) au evideniat
eficiena, în cazul pereilor scuri, a armrii cu bare diagonale care poate asigura un mecanism
de rezisten stabil, ca i în cazul grinzilor scurte sau al stâlpilor scuri.
În comentariile din Codul ACI 318 consacrate calculului pereilor scuri se afirm, pe
baza rezultatelor unor studii experimentale, c în cazul acestui tip de perei sunt necesare atât
armtura orizontal, cât i cea vertical: "Pe msur ce raportul Hw/lw scade, armtura
orizontal devine mai puin eficient, în timp ce eficiena armturii verticale crete". Relaia
(7.13) evideniaz aceast interdependen.
181
unde:
D coeficient ce ine seama de proporiile peretelui
1 1
Acest coeficient ia valorile D pentru Hw/lw
1,5 i D pentru Hw/lw 2, cu valori
4 6
variind linear între acestea pentru domeniul 1,5 < Hw/lw < 2.
Expresia corespunde echilibrului la limit într-o seciune înclinat, de tipul celui exprimat
de relaia (7.11). Acest model de calcul apare ca fiind convenional dac se are în vedere
comentariul menionat.
Se constat c aportul betonului este cu atât mai mare cu cât pereii sunt relativ mai scuri,
probabil pentru a lua în considerare faptul c fisura de rupere este mai scurt cu cât Hw este
mai mic, la aceeai dimensiune lw.
Armtura vertical rezult din relaia:
pv = 0,25 + 0,50 (2,5 – Hw/lw)(ph – 0,25)
ph (C.7.11)
în care pv i ph sunt procentele armturilor orizontale, respectiv verticale.
În SR EN 1998-1, diferenierea mecanismelor de rezisten la for tietoare i a relaiilor
de dimensionare nu se face pe baza criteriului geometic Hw / lw
1, ci pe baza citeriului
teoretic, mai consecvent, al mrimii relative a deschiderii de forfecare: s = MEd / VEd lw.
Pereii cu s < 2,0 sunt caracterizai de mecanisme de rezisten influenate esenial de
prezena forei tietoare, ceea ce conduce la utilizarea de expresii distincte de dimensionare.
Este de subliniat faptul c aceste expresii se aplic nu numai pereilor cu proporii de
elemente scurte, dar i zonelor din pereii lungi (de regul, de la baza lor) la care s < 2,0.
Potrivit prevederilor SR EN 1998-1, pentru dimensionarea armturilor orizontale i
verticale în elementele i zonele caracterizate de valori s < 2,0, se aplic urmtoarele
expresii de calcul:
- pentru barele orizontale:
VEd VRd,c + 0,75
h fyd,h bwo s lw (C.7.12)
în care:
VRd,c este valoarea de proiectare a forei tietoare capabile pentru elemente fr
armare pentru preluarea forei tietoare, conform SR EN 1992-1-1; dac fora
axial NEd este de întindere, atunci VRd,c = 0
h este coeficientul de armare al barelor orizontale:
h = Ash / bwo s
- pentru armturile verticale:
h fyd,h bwo z
v fyd,h bwo z + min NEd (C.7.13)
în care:
h este coeficientul de armare a armturii verticale din inima peretelui
182
NEd este fora axial din combinaia seismic de încrcri, care se consider
pozitiv pentru cazul compresiunii
Expresiile (C.7.12) i (C.7.13) sunt într-o anumit msur asemntoare cu expresiile
ACI.
În Designer’s Guide to EN 1998-1(2004) [35], autorii Eurocodului arat c expresiile
(C.7.12) i (C.7.13) sunt stabilite fr o baz experimental adecvat i, în consecin, exist
incertitudini în privina rezultatelor aplicrii lor.
În aceste condiii s-a preferat meninerea în Cod a procedurii din ediia anterioar.
(iii) Calculul la for tietoare (lunecare) în lungul unor seciuni prefisurate, cum sunt
i cele ale rosturilor de turnare, pe baza mecanismului rezistenei la forfecare prin frecare
echivalent ("shear friction strength"), preluat în numeroase norme de proiectare pe plan
internaional, este tratat pentru prima oar în normele de proiectare din România în STAS
10107/0-90. Date suplimentare, în acest sens, se pot gsi în [2].
Verificarea în lungul interfeei între zonele de beton cu vârste diferite este necesar, în
principiu, numai în lungul rosturilor de lucru din zona critic a pereilor.
În SR EN 1998-1, expresiile de calcul în lungul rosturilor de turnare corespund unor
modele mai complexe în care sunt însumate contribuiile diferitelor mecanisme de rezisten
la forfecare la interfaa între zone de beton turnate în etape diferite.
Aceste mecanisme sunt:
- rezistena de dorn a armturilor verticale, evaluat ca minima între rezistena la
forfecare pur a armturilor de oel i rezistena aciunii de dorn rezultate din interaciunea
între armturi i betonul înconjurtor; mobilizarea acestei interaciuni impune anumite
condiii de acoperire cu beton a armturilor;
- rezistena de frecare, evaluat ca minima între fora de frecare capabil în lungul
rostului de lucru, proporional cu fora axial de compresiune pe rost, i rezistena la
forfecare asigurat de compresiunea diagonal asociat zonei comprimate;
- rezistena la lunecare a barelor înclinate care traverseaz rostul.
Din prezentarea de mai sus, rezult c, în realitate, sunt avute în vedere mai multe
mecanisme de rezisten decât cel specificate, dintre care unele nu au legtur clar cu
rezistena de lunecare în rostul de lucru (de exemplu rezistena diagonalei comprimate a
betonului din zona comprimat, care exprim, mai degrab, o limit superioar a rezistenei la
forfecare prin frecare a zonei comprimate).
Pe de alt parte, aciunea mecanismelor individuale identificate nu este simultan. De
exemplu, mobilizarea aciunii de dorn se face numai dup ce se înregistreaz lunecri
semnificative în lungul rostului.
Din aceste motive, în prezentul Cod s-a pstrat expresia din precedenta ediie, care ofer,
în pofida caracterului convenional, simplitate în înelegere i aplicare, precum i concordan
cu rezultatele studiilor experimentale.
Fa de ediia din 2005 a codului s-au prevzut valori mai mici i mai acoperitoare ale
coeficientului echivalent de frecare, date fiind efectele procesului de degradare a betonului
din zona critic a peretelui.
Prevederea de la penultimul aliniat al punctului 7.6.2 face precizarea modului în care
trebuie considerate armturile active de conectare la pereii cuplai. Aceasta ine seama de
mecanismul real de transmitere a forelor de forfecare al ansamblului peretelui cu goluri,
183
inclusiv de transferul de for tietoare între montantul întins, prin efectul indirect al forelor
orizontale, i cel comprimat de acestea, ca urmare a fisurrii lor diferite.
Aceast ipotez este valabil, numai dac gradul de cuplare al montanilor este suficient.
În [20] i [25] se arat c verificarea rostului pentru ansamblul peretelui cu goluri se poate
face numai dac Ni L / Mo > 0,3. În P 100-1 acest raport are valoarea 0,25. S-a notat Ni fora
axial din efectul indirect al forelor orizontale, L deschiderea interax, iar Mo momentul de
rsturnare calculat la baza ansamblului de perei cuplai, produs de forele orizontale.
C.7.6.3 La proiectarea structurilor cu perei prefabricai s-au utilizat mult vreme modelele de
calcul din perioada de început a utilizrii betonului armat, bazate pe ipotezele rezistenei
materialelor elastice.
Este dovedit astzi, în mod incontestabil, c în condiiile asigurrii conlucrrii între
panouri, pereii structurali prefabricai se comport, în esen, ca perei monolii, cu o
capacitate de deformabilitate în domeniul postelastic asemntoare.
Iniial destinat structurilor cu perei din beton armat monolit, prezentul Cod i-a extins
obiectul i asupra structurilor în panouri mari prefabricate, aplicând i pentru aceste structuri
conceptele moderne ale rspunsului seismic inelastic.
Prevederile de la 7.6.3 se refer la problema determinrii forei de lunecare în rosturile
verticale ale elementelor în panouri mari. În proiectarea bazat pe modele de comportare
elastic, fora de lunecare vertical se stabilete pe baza relaiilor din rezistena materialelor
pentru calculul eforturilor tangeniale W (cu formula lui Juravsky). Astfel, fora de lunecare Ls
pe lungimea unui etaj hs se ia:
VEd , s S c
Ls = bwo hs = hs (C.7.14)
Ic
S-a notat:
VEd,s fora tietoare maxim pe înlimea nivelului considerat; în condiiile adoptrii
unui panou unic pe toat înlimea cldirii, dimensionant este valoarea VEd,s,0
a forei tietoare la baza montantului;
bwo grosimea peretelui;
Sc momentul static al zonei care lunec (al zonei delimitate de rostul vertical) în
raport cu centrul de greutate al seciunii transversale a peretelui;
Ic momentul de inerie al seciunii montantului.
Pe lâng inconvenientul legat de baza conceptual nesatisfactoare, expresia (C.7.14),
mai prezint inconvenientul major de a furniza valori neacoperitoare ale forei de lunecare în
raport cu comportarea real.
Având în vedere rspunsul inelastic al structurilor cu perei de beton armat la cutremure
puternice, schema de calcul a forei de lunecare în rostul vertical trebuie s aib la baz
echilibrul mecanismului de plastificare. Relaia de calcul trebuie s exprime condiia de
echilibru între eforturile de lunecare însumate pe toat lungimea rostului vertical pe de o
parte, încrcrile pe planee i forele de legtur cu infrastructura pe zona delimitat de rost,
pe de alt parte.
Relaia de calcul (C.7.14) presupune comportarea perfect elastic a materialului i
continuitatea de material în seciunile orizontale ale pereilor, astfel încât valorile forelor de
lunecare depind numai de variaia momentelor încovoietoare. Spre deosebire de aceasta, în
184
cazul structurilor de beton armat, prin desprinderea care intervine în zona întins i reducerea
sensibil a dimensiunilor zonei comprimate în stadiul de cedare, o fraciune foarte important
din încrcrile verticale pe planee, iar în unele cazuri, practic, totalitatea lor, se transmite la
zona comprimat, tot prin forele de lunecare. De aici decurge caracterul neacoperitor al
relaiei (C.7.14).
O alt problem legat de verificarea rosturilor verticale la structurile în panouri mari se
refer la modul în care sunt distribuite eforturile unitare de lunecare în lungul acestora.
În condiiile ipotezelor generale ale rezistenei materialelor continue, omogene i elastice
i ale acceptrii unei distribuii triunghiulare a forelor orizontale pe înlimea Hw a
cldirii,rezult o distribuie parabolic a eforturilor unitare tangeniale W y:
ª § y ·
2
º
Wy W o «1 ¨¨ ¸¸ » (C.7.15)
«¬ © H w ¹ »¼
în care:
Wo este valoarea efortului tangenial maxim la baza peretelui;
y este înlimea nivelului curent în raport cu seciunea de încastrare.
Însumând valorile eforturilor unitare tangeniale în lungul rostului vertical, rezult, pentru
fora total de lunecare L, valoarea:
Hw Hw / n
2
L= ³W
0
0 bwo dy = ³W
0
0 (1- y2/ H w2 ) bwo dy =
3
bwo Hw Wo (C.7.16)
Fig. C.7.10
Fig. C.7.11
Înlocuind în relaia (7.13), pe baza rolului reciproc jucat, Ash cu Asv, Asv cu Ash,
dimensiunea hw cu lcl /2 i Hw cu h se obine relaia (7.22).
V Ed l cl
Armtura Asv este necesar pentru a suspenda încrcarea aferent la partea
f yd ,v 2h
superioar a grinzii.
Sistemul de armare cu carcase înclinate este astzi practic generalizat în rile cu un nivel
înalt al ingineriei seismice i al ingineriei structurale. i pe antierele din ara noastr trebuie
gsite soluii tehnologice care s permit utilizarea larg a acestui sistem de armare, pân
acum privit cu reticen de ctre constructori.
187
Fig. C.7.12
În cazul planeelor cu perei situai la distane mari i cu încrcri mari, se recomand
efectuarea unui calcul static neliniar (calcul "biografic") pentru a evidenia efectele
plastificrii pereilor asupra strii de eforturi din planeu.
(iii) În cazul planeelor cu goluri mari, pentru stabilirea strii de eforturi, acestea se pot
modela ca grinzi cu zbrele, cu diagonale înscrise între goluri. Procedeul reprezint o
adaptare a cunoscutei metode "strut and tie" (în traducere aproximativ "diagonale i tirani"),
care ofer rezolvri simple i suficient de riguroase pentru practica proiectrii pentru
numeroase probleme în care metodele rezistenei materialelor destinate elementelor de tip
bar nu pot fi aplicate. În fig. C.7.13 se exemplific modelarea unui planeu cu goluri de
dimensiuni mari pentru ambele sensuri de aciune, în direcie transversal, a forelor
orizontale.
(iv) Prin utilizarea unor valori sporite ale eforturilor se urmrete ca planeele s lucreze
în domeniul elastic [26].
189
Fig. C.7.13
C.7.8.5 Pentru clarificarea prevederilor de la acest punct se discut un caz limit, acela din
fig. C.7.14 în care se presupune c pereii 1 i 2 se întrerup la nivelul parterului, continuându-
se la acest nivel prin stâlpi aliniai cu ceilali stâlpi ai structurii. În acest caz valorile F1, F2 din
schema forelor din figura C.7.14b reprezint valorile forelor tietoare din perei, imediat
deasupra planeului, care împreun cu încrcrile masice aferente planeului peste parter îi
fac echilibru cu forele tietoare din stâlpii parterului. Rezult c în aceast situaie
particular, eforturile în planeu sunt proporionale cu încrcrile masice însumate pe întreaga
structura, spre deosebire de situaia planeelor curente în care se dezvolt eforturi
proporionale cu forele de inerie aferente nivelului respectiv.
Fig. C.7.14
C.7.8.6 Mecanismele concrete de transmitere a încrcrilor masice la perei, pot diferi foarte
mult de la o construcie la alta. Identificarea lor necesit o analiz foarte atent, experien i
sim ingineresc. Din acest motiv, în nota ataat acestui articol se dau câteva recomandri
pentru stabilirea ponderii componentelor acestui mecanism.
190
În prezenta ediie a codului s-au dat i expresii pentru evaluarea diferitelor componente ale
mecanismului de transmitere a forelor aplicate la nivelul planeului la perei. Expresia pentru
calculul rezistenei la lunecare la interfaa perete-plac este similar cu cea dat în
reglementarea tehnic privind proiectarea fundaiilor de suprafa.
Fig. C.8.1
bcr l w
bf t
10l f
l f t bwo
bcr2
l f t bcr bf t
lf
hs
lf t hs
16 bf t
16
191
h h
lcl lcl
(a) (b)
Fig. C.8.2
Vs (a) (C.8.3)
f yd h 2
În calculele anterioare, s-au adoptat schemele simplificate din Fig. C.8.2, neglijând
acoperirea cu beton a armturilor i considerând c rezistena armturii longitudinale i a
celei transversale este aceeai, fyd.
Se constat c pentru:
h = lcl
5
Vs (a) V s (b) , iar pentru
6
h = 0,5 lcl
Vs (a) V s (b)
mecanice omologate prin încercri adecvate, dar care implic sporuri de materiale i
manoper.
Prevederea privind eliminarea cârligelor la barele verticale are în vedere înlesnirea
turnrii i compactrii betonului în spaiile relativ înguste ale cofrajelor pentru pereii
structurilor curente.
Prevederile privind lungimile de înndire i de ancorare ale armturilor sunt cele ce
rezult, luându-se ca referin SR EN 1992-1-1, pentru cazul pereilor structurali de tip
curent. Ele sunt difereniate în funcie de condiiile de solicitare i de condiiile de aderen,
fiind uor sporite pentru a ine seama de efectele aciunii ciclice.
C.8.3.5 (d) În proiectele tehnice se constat frecvent detalii de bordare a golurilor de ui i
ferestre, dar i a golurilor din plcile planeelor, în care armturile sunt prelungite dincolo de
marginea golurilor numai cu lungimea de ancorare lbd, a barelor, ceea ce reprezint o soluie
incorect i descoperitoare.
Detaliul corect este cel din Fig. 8.5, care prevede lungimi suficiente ale armturilor de
bordare, în msur s preia întreg efortul corespunztor barelor întrerupte.
C.8.4.2 Procentele de armare minim din tabelul 8.1 sunt modificate în raport cu cele din
variantele anterioare ale codului, în care procentele de armare minim erau mai mari pentru
armturile orizontale de for tietoare, în raport cu armturile verticale de încovoiere.
Raiunea pentru alegerea acelor valori era c asigurarea la for tietoare reprezint condiia
de rezisten esenial pentru perei, elemente cu seciuni dezvoltate i în consecin, cu
capacitate mare de rezisten la încovoiere, chiar la procente de armare relativ reduse.
Aceste procente au fost considerate de inginerii proiectani ca fiind prea mici pentru a
obine o comportare specific elementelor de beton armat supuse la compresiune, motiv
pentru care procentele armrii verticale s-au mrit cu cca. 30%. Este de remarcat totui c în
normele americane de proiectare (de exemplu în ACI 318) i în SR EN 1998-1, procentele de
armare minim a inimii pereilor, pe vertical i pe orizontal, sunt numai de 0,25 %.
O alt noutate a prevederilor de armare minime se refer la prelungirea armturii
orizontale a zonei A, pe înc un nivel sau dou deasupra acesteia, dup caz. Motivul este
acela c regulile de dirijare a deformaiilor plastice în zona critic convenional de la baza
pereilor prevzute în cod nu pot asigura în toate situaiile limitarea deformaiilor plastice
strict în zona A, aa cum este definit în prezentul Cod. În felul acesta msura are un caracter
acoperitor.
Deoarece, în ultimii ani, pe piaa construciilor au aprut oeluri de rezisten superioar,
între care cel mai frecvent este BSt 500, în tabel s-au dat i valori de procente minime de
armare difereniate în funie de calitatea oelului (PC52 i BSt 500). Întrucât, la aceeai
seciune de armtur, starea de fisurare este mai sever în cazul utilizrii oelului superior,
este recomandabil ca în acest caz s se adopte o armare cu bare mai subiri i mai dese.
C.8.5.1 Zonele de la extremitile pereilor indicate în Fig. 8.7, 8.8, 8.9 se alctuiesc ca stâlpi
cu armturi longitudinale i transversale mai substaniale decât cele prevzute în restul
pereilor. În felul acesta, în zonele respective, se creaz condiii pentru o comportare mai
stabil la eforturile alternante întindere-compresiune, care au valori maxime la extremitile
seciunii peretelui.
Din acest motiv, procentele minime de armare pentru armtura de la extremitile
pereilor din tabelul 8.2 se refer la suprafaa acestor zone i nu, cum se procedeaz în cazul
altor elemente structurale, la aria inimii peretelui.
194
Fig. C.8.3
Din acest motiv, verificarea deformaiilor se face în termenii rotirilor de bar (rotirile
„corzilor”). Acest parametru este mult mai realist atât pentru perei, cât i pentru grinzi.
În mod firesc, prezentul Cod a preluat aceast procedur de verificare.
Valorile capabile ale rotirilor de bar din tabelul 8.4 au fost stabilite prin prelucrarea
datelor experimentale existente în literatur [12].
Modelul de beton confinat propus este cel din SR EN 1992-1, care are avantajul c
evideniaz corect creterea deformaiilor capabile ale betonului în funcie de armtura
transversal.
Având în vedere c modul concret de verificare a ductilitii locale este exemplificat în
anexa A, nu se mai dau aici alte detalii.
În mod logic, pe verticala cldirii, msurile de confinare se prevd numai în zona A (zona
plastic potenial). Pe orizontal, armturile de confinare se dispun pe lungime lc, msurat
de la fibra extrem comprimat, pe care este depit deformaia specific a betonului
neconfinat cu2 (Fig. 8.12). Dac se noteaz cu xu înlimea zonei comprimate în stadiul ultim,
lungimea lc xu (1 - cu2 / cu2,c).
Distana minim de 6dbL, pe vertical, între punctele de fixare, a fost stabilit în
concordan cu rezultatele unor cercetri experimentale, care atest c prin aceast msur se
poate evita flambajul plastic al armturii longitudinale.
C.8.6.1 (b) Barele longitudinale intermediare au un rol important în limitarea deschiderii
fisurilor în cazul grinzilor armate cu bare ortogonale. Fisurarea înclinat i lunecarea
armturilor principale de încovoiere, cu atât mai important cu cât raportul h/lcl este mai
mare, duc la propagarea eforturilor de întindere în armturi dincolo de punctul teoretic de
anulare a momentelor din mijlocul grinzii i la un efect de întindere de ansamblu a grinzilor.
Armtura intermediar contribuie la conservarea integritii betonului din grinzile solicitate
ciclic alternant.
C.8.6.2 Urmare mecanismului specific de comportare a grinzilor scurte armate cu carcase
înclinate, principala problem care se pune la alctuirea armrii acestor elemente este
ancorarea corespunztoare a armturilor diagonale întinse.
Msurile constructive indicate în fig.8.16 urmresc asigurarea acestor condiii.
Eficacitatea ancorrii armturilor înclinate sporete, dac ele sunt închise sub form de
bucle.
196
Fig. C.9.1
Pe de alt parte, consolidarea îmbinrilor verticale este foarte dificil. Dinii avariai nu se
pot reface, fiind necesare introducerea unor elemente structurale noi în locul acestora.
C.9.3.3 (d) Preluarea lunecrii se realizeaz printr-un mecanism de tip grind cu zbrele, în
care efortul din armtura care traverseaz rostul echilibreaz componenta orizontal a
efortului de compresiune din diagonala comprimat format între pragurile dinilor (Fig.
C.7.10), sau printr-un mecanism echivalent de frecare (vezi P 100-1). Primul mecanism este
activ în îmbinrile verticale cu dini, iar cel de-al doilea în îmbinrile orizontale de la nivelul
planeelor, i în îmbinrile verticale, doar dup ruperea dinilor.
C.9.3.3 (f) Asigurarea turnrii unui beton compact i rezistent, care s umple spaiile dintre
dini, este vital pentru rezistena îmbinrii verticale, având în vedere mecanismul de
rezisten al acesteia.
Construciile în panouri mari nu au beneficiat, din pcate, în marea majoritate, de o
execuie satisfctoare a îmbinrilor prezentate în ediiile anterioare ale codului, ca urmare i
a faptului c spaiile de betonare prevzute în proiect erau cu totul insuficiente fa de
tehnologiile de turnare a betonului pe antier. Adoptarea unor soluii de îmbinri verticale, la
care panorile de perei sunt, practic, în contact în îmbinare (de tip "închis"), pe lâng alte
inconveniente, nu permite o bun turnare i vibrare a betonului, precum i controlul calitii
acestuia.
Prevederile de la 9.3.3(b), de la 9.3.4, ca i o parte a prevederilor de la 9.3.5 i 9.3.6 au în
vedere tocmai eliminarea unui astfel de risc.
C.9.3.5 Profilul optim al dinilor i dimensiunile acestora depind i de distana dintre
marginile panourilor de perete, dispuse fa în fa în îmbinare, în vederea realizrii unui
198
C.10. INFRASTRUCTURI
C.10.1 Prin infrastructur nu trebuie îneleas, în mod automat, partea de structur situat sub
planeul de subsol.
În funcie de situaie, dezvoltarea deformaiilor plastice se poate dirija într-unul din
nivelurile situate deasupra primului nivel suprateran. În acest caz, ansamblul elementelor
structurale pe mai multe niveluri, situate sub zona plastic, poate fi considerat în totalitate ca
infrastructura construciei.
C.10.2 (b) Încrcarea alternant a piloilor poate duce la degradarea, în mare msur, a
capacitii de a prelua eforturi tangeniale la interfa pilot-teren, motiv care justific
prevederea din Cod.
Seciunea de armtura longitudinal din piloi va fi stabilit din condiia de a elimina
apariia deformaiilor plastice în aceste armturi datorit solicitrii de întindere, condiie
esenial pentru concentrarea deformaiilor plastice la baza peretelui.
C.10.2 (c) i (e) Soluia (c) prezint avantajul reducerii presiunilor pe teren prin preluarea
unei fraciuni substaniale din momentul de rsturnare prin solicitarea elementului de legtura
dintre perei. Având în vedere solicitrile deosebit de importante la fore tietoare din aceste
elemente, se poate avea în vedere i soluia de armare cu carcase din bare diagonale.
Soluia unor fundaii comune se poate extinde i la structurile de tip dual, la care forele
gravitaionale aduse de stâlpi contribuie la o uniformizare a presiunilor pe teren i la
reducerea tendinei de rotire a bazei pereilor structurali la aciuni orizontale (Fig. C.3.5d).
199
Soluia (e) este în esen similar, beneficiind îns de efecte favorabile suplimentare.
Astfel, practic întreaga încrcare vertical a cldirii contribuie la stabilitatea structurii iar
comportarea infrastructurii este bidirecional.
Soluia prezint avantaje însemnate când pereii structurali sunt plasai la marginea
cldirii, caz în care pereii de subsol se pot realiza fr goluri (sau cu goluri mici) pe toat
lungimea cldirii.
Dispunerea pereilor structurali pe conturul cldirii prezint i avantajul unei eficiene
sporite în preluarea torsiunii de ansamblu dar i inconvenientul unei „testri” inferioare în
raport cu plasarea pereilor în interiorul cldirii.
C.10.2 (d) Cea mai mare parte a momentului de plastificare la baza pereilor, în soluiile de
infrastructur de la 10.2.d, se poate transfera la pereii perimetrali prin cuplul de fore
dezvoltate la nivelul planeului peste subsol i la nivelul fundaiei. Planeul trebuie
dimensionat la eforturile ce îi revin din aceast schem de comportare.
În aceste condiii, fundaia proprie a peretelui va transmite, în principal, încrcarea
vertical aferent.
Gradul de încastrare al bazei peretelui este dificil de evaluat neputându-se preciza, cu
exactitate, rotirea peretelui pe teren. Din acest motiv este indicat s se fac mai multe ipoteze
cu caracter acoperitor privind distribuia momentelor în perete, pe înlimea subsolului (Fig.
10.6).
Descrcarea de momente a peretelui pe înlimea infrastructurii este însoit de fore
tietoare foarte importante. Preluarea acestora reprezint o component de baz a proiectrii
pereilor (vezi 10.3.2).
C.10.2 (f) În cazul acestui tip de infrastructur se beneficiaz de efectul de lestare realizat
prin încrcarea stâlpilor de la nodurile reelei de grinzi (ca în cazul tipului c) de
infrastructur), de transferul de eforturi sub nivelul planeului peste subsol la pereii
suplimentari din subsol prin efectul de "menghin", ca în soluiile de tip d) i, în plus, de
rigiditatea i de rezistena la torsiune a ansamblului infrastructurii.
C.10.2 (g) Soluia indicat la 10.2(g) (Fig. 10.8) referitoare la fundaiile pe care pereii
structurali se pot roti liber este indicat în situaiile în care pereii structurali au seciuni
ample i fore verticale de compresiune importante, astfel încât pentru preluarea forelor
seismice de calcul nu sunt necesare armturi de întindere. În aceste cazuri nu apare
necesitatea ancorrii armturilor verticale din perei în elementele infrastructurii la nivelul
eforturilor de curgere, iar soluia ce implic posibilitatea rotirii libere pe fundaie prezint
avantajul unei transmiteri simple i clare a încrcrilor la teren
Suprafaa de rezemare a fundaiilor trebuie s asigure ca terenul de fundaie s nu cedeze
înainte de atingerea capacitii de rezisten a peretelui.
O preocupare special trebuie s fie constituit de proiectarea blocului de beton de sub
perete (a cuzinetului de sub acesta), care poate fi supus la eforturi mari sub aciunea
presiunilor pe rostul dintre cele dou elemente. Preluarea acestor eforturi poate face necesar
luarea de msuri, precum legarea fundaiilor prin grinzi transversale, armarea longitudinal a
blocului sau legarea acestuia de cuzinetul de la baza peretelui, printr-o armare adecvat.
C.10.3.2 Valoarea factorului de suprarezisten, 1,5, adoptat i în SR EN 1998-1, poate
aprea insuficient pentru anumte situaii.
200
Unul dintre motivele pentru acceptarea acestei valori este acela c în modelele de calcul
sunt ignorate o serie de componente ale mecanismului de rezisten, cum sunt, de exemplu,
frecarea dintre pereii exteriori ai subsolului i teren, sau împingerea pasiv a terenului.
Pe de alt parte, plastificarea ocazional a câtorva elemente, puine la numr, ale
infrastructurii, cu incursiuni limitate în domeniul postelastic de deformaie, nu este
periculoas având în vedere faptul c msurile constructive curente confer elementelor
infrastructurii ductilitatea necesar în asemenea cazuri. Important este s se evite ruperea la
fora tietoare a grinzilor infrastructurii. În acest scop, valoarea forei tietoare de proiectare
trebuie s fie stabilit pe baza conceptului proiectrii la capacitate.
C.10.3.3 Trebuie observat c în pereii continuai în infrastructur, fora tietoare sub
planeul peste subsol este de regul mult mai mare decât în seciunile de deasupra acestuia i
poate fi preluat cu dificultate.
Pentru fiecare perete prelungit în subsol trebuie verificat dac condiiile concrete de
alctuire ale planeului asigur transferul încrcrilor la pereii dominani ai infrastructurii.
Cu caracter exemplificativ, în Fig. C.10.1 se prezint situaia deosebit care poate aprea
la un perete structural pe înlimea subsolului i msurile care se impun.
Peretele considerat, situat la marginea cldirii, nu are contact lateral cu planeul peste
subsol. Descrcarea necesar de moment pe înlimea subsolului, prin aa numitul mecanism
de menghin, impune fixarea peretelui la nivelul acestui planeu. În acest scop reaciunea de
fixare reclam prevederea unor armturi de suspendare suficiente în centura peretelui cu un
ancoraj suficient de lung pentru transmiterea acesteia la planeu. Armturile necesare trebuie
s preia prin întindere suma forelor tietoare din perete, de deasupra i dedesubtul
planeului.
Fig. C.10.1
201
BIBLIOGRAFIE
1. Agent, R., Postelnicu, T., "Calculul structurilor cu diafragme din beton armat", vol.1,
1982; vol.2, 1983.
2. Agent, R., Postelnicu, T., "Îndrumtor pentru calculul i alctuirea elementelor din
beton armat", 1992.
3. Barda, F., Hanson, J.M. and Corley G., "Shear strength of low-rise walls with
boundary elements", Reinforced Concrete Structures in Seismic Zones, ACI
Publication SP-63, ACI 1977.
4. Bertero, V.V., "State of the art practice in seismic resistant design of rc concrete
frame-wall structural systems", Proceedings of the 8th WCEE, San Francisco, 1984,
vol.V.
5. Bentz, E.C., Vecchio, F.J. and Collins, M.P., “Simplified modified compression field
theory for calculating shear strength of reinforced concrete elements”, ACI Structural
Journal, V. 103, No. 4, July-August 2006, pp.614-624.
6. Biskinis, D.E.,Roupakas, G.K. and Fardis, M.M., (2004) „Degradation of shear
strength of RC members with inelastic cyclic displacements”, ACI Structural Journal
101, No.6
7. Collins, M.P., Mitchell, D., Adebar, P. and Vecchio, F.J., “A general shear design
method”, ACI Structural Journal, V. 93, No. 1, Jan.-Feb. 1996, pp. 36-45.
8. Corley, W.G., Fiorato, A.E. and Oesterle, R.G., "Structural walls", ACI Publication
SP-72, ACI, 1989.
9. Damian, I., „Particulariti ale modelrii neliniare a pereilor structurali”, AICPS nr.
1/2011
10. Degaz, A. and Weight, R.C., "Structural walls with staggered door openings”, Journal
of Structural Engineering ASCE, May 1991.
11. Eibl, J. and Keintzel, E., “Seismic shear forces in rc cantilever shear walls”,
Proceedings of the 9th Conference on Earthquake Engineering, Tokio-Kyoto, 1998.
12. Englekirk, R. E., “Seismic design of reinforced and precast concrete buildings“, John
Wiley & Sons, New Jersey, 2003
13. Goodsir, W.J., „The design of coupled frame-wall structures for seismic actions”,
Research Report 85-8, Department of Civil Engineering, University on Canterbury,
1985.
14. Gulec, C.K., Whittaker, A.S. and Stojadinovic, B., “Shear strength of squat
rectangular reinforced concrete walls”, ACI Structural Journal, V. 105, No. 4, July-
Aug. 2008, pp. 488-497.
15. Massone, L.M., Orakcal, K. and Wallace, J.W., “Shear-flexure interaction for
structural walls”, ACI Structural Journal, SP236, No. 07, May 2006, pp. 127-150.
16. Massone, L.M., Orakcal, K. and Wallace, J.W., “Analytical modeling of reinforced
concrete walls for predicting flexural and coupled shear-flexural responses”, PEER,
No. 7, October 2006.
17. Morariu, E. i Postelnicu, T., „Sinteza critic a prevederilor codurilor de proiectare
pentru dimensionarea pereilor de beton armat”, AICPS nr. 1/2011
18. Morgan, B., Hiraishi, H. and Corley, W.G., "Medium scale wall assemblies:
comparison of analysis and test results", Earthquake Effects on RC Structures, US
Japan Research, ACI Publications SP-84, ACI 1995.
19. Orakcal, K., Wallace, J.W. and Conte, J.P., “Nonlinear modeling and analysis of
reinforced concrete structural walls”, ACI Structural Journal, V. 101, No. 3, May-
June 2004, pp. 688-698.
20. Park, R. and Paulay, T., „Reinforced concrete structures”, 1975.
202
21. Paulay, T., "Coupling beams of reinforced concrete shear walls", Journal of the
Structural Division, ASCE, March 1979.
22. Paulay, T., "Simulated seismic loading of spandrel beams", Journal of the Structural
Division, ASCE, September, 1971.
23. Paulay, T., "The ductility of renforced concrete shear walls for seismic areas",
Reinforced Concrete Structures in Seismic Zones, ACI Publication SP-53, ACI, 1977.
24. Paulay, T., "A seismic design strategy for hybrid structures", Proceedings of the 5th
Canadian Conference on Earthquake Engineering, 1987.
25. Paulay, T., Priestley, M.J.N., "Seismic design of reinforced concrete and masonry
buildings", 1992.
26. Paulay, T., “Special issues in seismic design”, Structural Engineering International,
August 1995.
27. Postelnicu, T., Pavel, C., "Precizri privind schematizarea pentru calcul a structurilor
cu diafragme de beton armat pentru cldiri multietajate", Construcii nr.9-10/1988.
28. Rutenberg, A. and Leibovich, E., "On the lateral force distribution among structural
walls in multistorey buildings", Bulletin of NZSEE, Vol. 35, No.4, December 2002.
29. Synge, A.J., "Ductility of squat shear walls”, Research Report, Department of Civil
Engineering, University of Canterbury Christchurch, 1980.
30. Thomsen IV, J.H. and Wallace, J.W., “Experimental verification of displacement-
based design procedures for slender reinforced concrete structural walls”, Journal of
Structural Engineering, ASCE, V. 130, No. 4, 2004, pp. 618-630.
31. Tsoukantas, S., Lewicki, B., „Behaviour of joints in precast walls”, General Report 4,
ECEE Paris, 1996
32. iaru, E., Cpân, D., "Aspecte ale efectelor de interaciune la structurile de beton
armat alctuite din cadre i perei structurali", Construcii 4-5/1985.
33. Vlaicu, Gh., “Contribuii la perfecionarea metodelor de proiectare antiseismic a
structurilor mixte cu diafragme prefabricate i cadre din beton armat”, Tez de
doctorat, U.T.C.B., Bucureti, 1999.
34. Wallace, J.W., “Modeling issues for tall reinforced concrete core wall buildings”, The
structural design of tall and special buildings, Vol. 16, No. 5, December 2007, pp.
615-632.
35. Fardis, M.N., Carvalho, E., Elnashai, A., Faccioli, E., Pinto, P. and Plumier, A.,
Designers’ Guide to EN 1998-1: Design of structures for earthquake resistance, 2005
36. P 100-1 (2013) Cod de proiectare seismic – Partea 1: Prevederi de proiectare pentru
cldiri
37. CR 2-1-1.1 (2005) Cod de proiectare a construciilor cu perei structurali de beton
armat
38. P 85 – 1975/198219/96 Instruciuni tehnice pentru proiectarea construciilor cu
structura din diafragme de beton armat
39. P 101 - 78 Instruciuni tehnice pentru proiectarea cldirilor de locuit cu structura din
panouri mari
40. UBC (1997) Structural engineering design provisions
41. IBC (2006) International Building Code
42. BSLJ (2009) Building Standard Law of Japan
43. SEAOC Blue Book (1999) Recommended lateral force requirements and
Commentary
44. SEAOC Seismic Design Manual Vol. III (2000) Building design examples: steel,
concrete and cladding
45. ACI Committee 318 (1999) “Building code requirements for structural concrete (ACI
318-02) and Commentary (318R-02)”
203