Universitatea tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași

Facultatea de Hidrotehnică, Geodeziei și Ingineria Mediului

Modernizarea Sistemelor hirotehnice, hidroedilitare și hidroameleorative

PROIECT

Exploatarea lucrarilor hidrotehnice

si hidroedilitare

Îndrumător,
Prof. dr. ing. Gavrilaș Gilda

Întocmit,
Ing.Chiriac Vasilică

An universitar
- 2019-2020 -
 Universitatea tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Hidrotehnică, Geodeziei și Ingineria Mediului
Modernizarea Sistemelor hirotehnice, hidroedilitare și hidroameleorative

Cuprins Proiect
1. Prezentare legea sigurantei barajelor ord.244/2000
2. prezentarea metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanta a barajelor NTLH – 021
3. Determinarea indicelui de risc a barajului si incadrarea in categoria de importanta
1. Descrierea unei acumulari (www.baraje.ro)
2. Încadrarea barajelor in categoria de importanta in functie de indicele de risc
3. Determinarea indicelui de risc a barajului
4. Organizarea sistemului de urmarire a barajelor
4. Analiza unei retele de distributie a apei, proiectare, exploatare, studiu de caz
1 - proiectare
2 - exploatare- STAS 4163; NP133-2013
3 - simulare și analiza cu programul Epanet; waternet - cad;

An universitar
- 2019-2020 -
 Universitatea tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Hidrotehnică, Geodeziei și Ingineria Mediului
Modernizarea Sistemelor hirotehnice, hidroedilitare și hidroameleorative

Etapa 1 - Prezentare legea sigurantei barajelor ord.244/2000

Ordonanța de urgență nr. 244/2000 privind siguranța barajelor prezentată pe 5 capitole structurate
astfel:
Capitolul 1. Dispoziții generale
Capitolul 2. Regimul de folosire a barajelor
Capitolul 3. Controlul în domeniul siguranței barajelor
Capitolul 4. Sancțiuni
Capitolul 5. Dispoziții tranzitorii și finale

Capitolul 1 – se refereră la exigențele de performanță necesare care trebuiesc respectate în toate

etapele de realizare și de exploatare a acestora: proiectare, execuție, exploatare în perioada de execuție,
exploatare curentă și postutilizare sau abandonare.
Terminologia explicată prin lege, și anume: baraj – lucrare hidrotehnică , categorie de importanță a
barajelor, baraj cu risc sporit, expert certificat/ avizat, de’in[tor de baraj și CONSIB - Comisia Națională
pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice, înființată conform legii;
În acest capitol se prezintă și necesotatea ăncadrării barajului în anumite limite pentru a stabili tipul
de urămărire dar și stabilirea exigențelor deperformanță

Capitolul 2- Regimul de folosire a barajelor

Pentru a aviza funcționarea unui baraj este necesară aviz de la Ministerul Apelor și Protecției
Mediului pentru categoriile A și B iar pentru C și D de la unitățiile teritoriale aferente fiecărui județ.
Urmărirea acestora se face prin 3 nvele de urmărire și anume:
„a) nivelul I, cuprinzând inspecțiile vizuale, măsurătorile la aparate de măsură și control și
interpretarea primară a rezultatelor - depășirea unor valori de atenție și alarmă -, realizate de personalul de
exploatare cu sarcini specifice, certificat de Ministerul Apelor și Protecției Mediului;
b) nivelul II, cuprinzând sinteza periodică a observațiilor, a măsurătorilor și a inspecțiilor tehnice
anuale și interpretarea acestora din punct de vedere al siguranței barajului, realizată prin grija
deținătorului de specialiști care întocmesc rapoarte sintetice anuale;
c) nivelul III, cuprinzând analiza și avizarea rapoartelor de sinteză anuale, realizate de o comisie de
urmărire a comportării în timp a barajelor, organizată de către deținător, a cărei componență este avizată
de CONSIB și aprobată de Ministerul Apelor și Protecției Mediului; în cazul deținătorilor care nu
organizează comisii proprii, analiza și avizarea rapoartelor anuale vor fi realizate fie de comisiile aprobate
ale altor deținători, fie de grupuri de specialiști aprobați de Ministerul Apelor și Protecției Mediului, cu
avizul tehnic consultativ al CONSIB.” [din Ord. 244/200 – Cap. 2, art. 10].
Totodată se va declara public toate caracteristicile generale, categoria de importanță și gradul de
risc asociat acestora. Declarația se efectuează conform procedurii care se elaborează de Ministerul Apelor
și Protecției Mediului și se aprobă prin ordin.

Capitolul 3 - Controlul în domeniul siguranței barajelor se face doar de către unității avizate, și
anume Ministerul Apelor și Protecției Mediului sau de împuterniciți ai acestuia.
“În scopul îndeplinirii atribuțiilor de control împuterniciții cu drept de control, după declinarea
identității și calității, au dreptul:
a) de acces la baraje, indiferent de deținătorul și destinația acestora, pentru a face constatări privind
respectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și ale reglementărilor ce decurg din aceasta;
b) de a controla existența și funcționalitatea aparaturii de măsură și control prevăzute pentru
urmărirea comportării în timp a barajelor, în conformitate cu prevederile proiectelor specifice;
c) de a constata contravenții și de a aplica sancțiuni conform competențelor acordate.” [din Ord.
244/200 – Cap. 3, art. 18].
An universitar
- 2019-2020 -
 Universitatea tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Hidrotehnică, Geodeziei și Ingineria Mediului
Modernizarea Sistemelor hirotehnice, hidroedilitare și hidroameleorative

Capitolul 4 – Se prezintă toate sancțiunile pentru încălcarea normlor

Capitolul 5 – De la intrarea ăn vigoare a legii 244/2000 dupa 30 de zile, Ministerul Apelor și
Protecției Mediului va elabora regulamentul privind organizarea și certificarea corpurilor de experți,
respectiv procedura de avizare a experților și a specialiștilor pentru întocmirea evaluării stării de siguranță
în exploatare a barajelor, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului; după 60 de zile Ministerul Apelor
și Protecției Mediului va elabora procedura de autorizare, care va fi aprobată prin ordin al ministrului; iar
după 120 de zile orice proprietar de lucrare hidrotehnice este obligat să prezinte printr-o declarație
caracterisitcile generale ale barajului.

An universitar
- 2019-2020 -
 Universitatea tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Hidrotehnică, Geodeziei și Ingineria Mediului
Modernizarea Sistemelor hirotehnice, hidroedilitare și hidroameleorative

Etapa 2 - Prezentarea metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanță

a barajelor NTLH – 021

Prezenta metodologie se bazează pe cuantificarea componentelor riscului şi a riscului final asociat

barajelor pentru acumulări de apă, precum şi barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri
industriale, denumite în continuare baraje şi depozite, în vederea încadrării acestora în categoriile de
importanţă A, B, C şi D, utilizându-se un sistem de criterii, indici şi notări.
În funcţie de valoarea indicelui de risc asociat barajului sau depozitului, acestea se încadrează în
una dintre următoarele categorii de importanţă:
- A - baraj de importanţă excepţională;
- B - baraj de importanţă deosebită;
- C - baraj de importanţă normală;
- D - baraj de importanţă redusă.
În cazul unei valori a indicelui de risc asociat barajului sau depozitului mai mare de 1, riscul este
inacceptabil, iar barajul nu poate fi exploatat.
Criteriul de stabilire a categoriei de importanţă a barajelor şi depozitelor îl constituie riscul
determinat prin relaţia:
risc = indicele de cedare x consecinţa.
Încadrarea în categorii de importanță a barajelor
Se determină cu relația:
RB = CA : (α · BA + β · CB),
în care indicii CA, BA şi CB sunt cei prezentaţi la art. 4, iar coeficienţii de pondere α şi β au
valorile:
a) coeficientul α:
α= 1 - pentru baraje sau depozite proiectate ori verificate conform reglementărilor actuale;
α= 0,8 - pentru baraje sau depozite proiectate pe baza unor reglementări mai vechi;
α= 0,4 - pentru situaţii în care nu se cunosc date referitoare la proiectare;
b) coeficientul β:
β = 1 - pentru baraje sau depozite aflate în proiectare ori construcţie, respectiv existente, cu
comportare normală pe toată durata de exploatare;
β = 0,7 - pentru baraje sau depozite existente care au suferit incidente ori accidente în exploatare,
remediate prin execuţia de lucrări suplimentare.
Art. 6. - În funcţie de valoarea indicelui de risc asociat barajului (RB) se determină categoria de
importanţă, după cum urmează:
a) pentru barajele care realizează acumulări de apă:
RB > 0,5 - baraj de importanţă excepţională (A);
0,5 > RB > 0,25 - baraj de importanţă deosebită (B);
0,25 > RB > 0,1 - baraj de importanţă normală (C);
RB < 0,1 - baraj de importanţă redusă (D);
b) pentru barajele şi digurile care realizează depozite de deşeuri industriale: RB > 0,8 - baraj de
importanţă excepţională (A);
0,8 > RB > 0,15 - baraj de importanţă deosebită (B);
0,15 > RB > 0,05 - baraj de importanţă normală (C);
RB < 0,05 - baraj de importanţă redusă (D). [NTLH - 021 – Cap. 4, art.5].

An universitar
- 2019-2020 -
 Universitatea tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Hidrotehnică, Geodeziei și Ingineria Mediului
Modernizarea Sistemelor hirotehnice, hidroedilitare și hidroameleorative

Etapa 3 - Determinarea indicelui de risc a barajului și încadrarea în categoria

de importanță
1. Descrierea unei acumulari (www.baraje.ro)
2. Încadrarea barajelor in categoria de importanta in functie de indicele de risc
3. Determinarea indicelui de risc a barajului
4. Organizarea sistemului de urmarire a barajelor

1. Lacul Poiana Uzului

Lacul Poiana Uzului este un lac de acumulare antropic aflat pe cursul inferior al râului Uz, în
amonte față de orașul Dărmănești. Este situat între vârfurile Dealul Mare (909 m) și Farcu Mic (1364 m)
din Munții Nemira – aflate la sud și, Piciorul Arsurii (1050 m) și Obcina Lapoșului (1337 m) din Munții
Ciucului – aflate la nord.
Este circumscris pe latura nordică de DJ123, asfaltat până la gura de vărsare a Bărzăuței dar
deteriorat de exploatările forestiere intensive din zonă.
Lacul are o lungime de 3,75 km, o suprafață de 334 hectare și un volum de 98 milioane metri cubi
apă, cu adâncimea maximă de 64,7 m iar în prezent se află într-un plin proces de colmatare (aluviuni
venite de pe râu și versanți).
Alimentează cu apă potabilă orașele Dărmănești, Comănești, parțial Bacău, Târgu Ocna, Onești cu
ajutorul a trei magistrale DN 1000 mm din oțel dintre care una este cu scop industrial pentru Sucursala
Termocentrale Borzești.
Date tehnice ale barajului
Barajul în spatele căruia s-a format lacul este un baraj de greutate cu contraforți. Are înălțimea de
84 de m, lungimea de 507 m iar lacul are o lungime de 3,75 km, o suprafață de 334 hectare și un volum
de 98 milioane metri cubi. Adâncimea maximă a lacului este de 64,7 m, la baza construcției.
Prin execuția barajului de la Poiana Uzului s-a creat o acumulare de 90 mil m³ necesară satisfacerii
cerințelor de apă din zonele industriale ale bazinului râulului Trotuș și a municipiului Bacău. În afara
barajului s-a executat o stație de tratare a apei, 50 km de conducte de Ø=800 - 1000 mm, până la Bacău și
a unei centrale hidroelectrice. Sunt asigurate 1,5 m³/sec apă potabilă și 6,5 m³/s apă industrială în
perioadele secetoase ale anului.
În secțiunea barată, debitul modul al râului este de 3,8 m³/s, debitul afluent cu asigurarea de 0,1%
este de 540 m³/s, iar cel cu asigurarea de 0,1% este de 900 m³/s. Canalul pentru devierea apelor calculat la
un debit de 144 m³ /s (asigurare 10%) s-a dovedit a fi insuficient, pentru trecerea apelor în perioada de
exe-cuție, șantierul fiind inundat de două ori.
În amplasamentul stabilit, secțiunea transversală a văii este largă de 300 m în albie și de peste 500
m la nivelul coronamentului.
Sub un strat de acoperire din cluviuni recente de 3-5 m grosime, iar pe versanți de un strat de
diluviu de 1-5 m grosime, roca de bază este alcătuită din gresii de Tarcău fisurate în toate direcțiile și
șisturi argilo-marnoase în straturi cu grosimea de la 2 cm la 2 m. Ca urmare a fost necesară luarea unor
măsuri pentru impermeabilizarea și consolidarea rocii de bază.
Secțiunea mare a văii și lipsa în apropiere a unor surse de argilă și piatră de calitate au făcut ca un
baraj de greutate sau un baraj de umpluturi din materiale locale să fie neeconomice. Pentru reducerea
cantității de beton a fost adoptată soluția tipului de baraj cu contraforți, prevăzuți cu tălpi de fundație
joantive, lestate. In plus s-a coborât cota talvegului în aval pentru micșorarea subpresiunilor. Poiana
Uzului este al treilea baraj de acest tip din țară, după Barajul Secu (H=40 m) și Lacul de acumulare
Strâmtori (H=52 m).
Secțiunea barajului
Barajul este constituit din 33 de ploturi, dintre care 3 sunt de construcție masivă, 3 deversante, iar
celelalte de tip curent. Golirile de fund realizate din conductă metalică de Ø=1,5 m, sunt dispuse în
ploturile deversante. Deversorul, pe 3 câmpuri, este echipat cu stavile clapetă, acționate cu
An universitar
- 2019-2020 -
 Universitatea tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Hidrotehnică, Geodeziei și Ingineria Mediului
Modernizarea Sistemelor hirotehnice, hidroedilitare și hidroameleorative

hidromecanisme. Priza de apă potabilă și industrială este înglobată în ciuperca plotului 17 și asigură
prelevarea apei la 3 niveluri diferite, în funcție de calitatea acesteia. În plotul 18 este amenajată priza
centralei hidroelectrice. În ploturile 11 și 24, fundate primul pe o rocă mai slabă, iar cel de al doilea pe o
rocă foarte bună, sunt amplasate aparatele de măsură și control. La piciorul aval al ploturilor deversante
19, 20 și 21 este amenajat disipatorul de energie, un bazin de 43 m lățime, 70 lungime și 11 m înălțime,
dimensiuni stabilite pe baza încercărilor de laborator.
Plotul tip, din beton simplu, este alcătuit dintr-o ciupercă poligonală de 15 m lățime, înclinată în
elevație cu o pantă de 1/0,5 și rezemată pe toată înălțimea pe un contrafort lat de 5 m. Acesta reazemă, la
rândul său, pe un soclu de fundație de 15 m lățime, egală cu cea a ciupercii. Astfel se realizează o fundație
joantivă, care protejează terenul de fundație și servește totodată ca suport pentru lest.[5]
Contrafortul este secționat în fâșii de 13,2 m lățime prin intermediul rosturilor de contracție
permanente, orientate paralel cu paramentul aval.
Pericolul unor tasări neuniforme ale ploturilor a pus problema unei etanșeizări a rosturilor de
dilatație dintre ciuperci. Sunt prevăzute două benzi de etanșare, una amonte din tablă de cupru de 2 mm
grosime și una aval din material plastic tip Sika M 35, dispuse la 50 cm respectiv 1 m de marginea
rostului. Este posibilă injectarea ulterioară a spațiului dintre benzi prin niște țevi lăsate în acest scop la
execuție. In spatele benzii Sika, la 50 cm, este dispus un dren de Ø=20 cm care colectează eventualele ape
de infiltrație. La baza rosturilor de dilatație dintre fundațiile contraforților sunt prevăzute galerii vizitabile
de drenaj. Apele colectate din întregul baraj sunt evacuate printr-un canal colector semifabricat cu Ø=1 m,
lung de 800 m.[5]
Una dintre măsurile luate în scopul reducerii cu cca 21.000 m³ a volumului de beton a fost lestarea
cu balast a soclurilor de fundație ale ploturilor. Pentru asigurarea simultană a tasării plotului și a lestului
de pe el, în rostul dintre ploturi, lestul este secționat printr-un plan vertical realizat din 2 pereți de zidărie,
de o parte și de alta a rostului, care constituie suportul planului de alunecare propriu-zis, dintre pereții de
tidărie, format dintr-un mastic bituminos de 5 mm.
Dată fiind calitatea slabă a rocii de fundare au fost aplicate o serie de măsuri în vederea
uniformizării proprietăților fizico-mecanice ale suprafeței. Au fost îndepărtate gresiile degradate, marnele
au fost încadrate cu beton, iar fisurile mari au fost injectate cu suspensie sau mortar de ciment. Tratarea
terenului a fost extinsă și în afara amprizei pe o fâșie de 10 m.
Injecțiile de legătură rocă-beton au fost executate în foraje la 5 m adâncime sub nivelul fundației,
dispuse la o densitate de un foraj la 9 m² pe conturul amprizei și un foraj la 18 m² în zona centrală.
Perdeaua de etanșare, alcătuită din 3 șiruri de foraje injectate este situată pe toată lungimea
piciorului amonte și prelungită în versanți pe 50 m. O galerie în lungul barajului colectează apele rezultate
dintr-un șir de foraje de drenaj.
În dreptul ploturilor 17 și 18 sunt amplasate camera de rupere a presiunii și centrala hidroelectrică.
Prima asigură o presiune constantă în conducta de aducțiune, indiferent de nivelul apei în lac, iar centrala
cu o putere instalată de 4,1 MW produce 14 GWh/an energie electrică.
Barajul de la Poiana Uzului a introdus, pentru prima dată în activitatea firmei și în țară, câteva
soluții tehnice inedite la acea vreme și de eficiență practică. Dintre acestea amintim folosirea
prefabricatelor de beton de până la 2,5 t, utilizate la cofrarea și protecția peramentelor, sablarea rosturilor
de betonare care duce la eliminarea microfisurării și obținerea unor rosturi de rezistență practic egală cu
aceea a betonului monolit, vaacumarea suprafeței betonului la parament care a dus la extragerea a 8-10
l/m² și creșterea rezistenței la compresiune cu 50%, ancorarea rocilor fisurate de pe versnți prin
precomprimare.
Principalele cantități de lucrări au fost de 500.000 m³ excavații, 700.000 m³ de beton, 70.000 m
injecții. Lucrările s-au desfășurat între anii 1967 și 1972, darea în exploatare în regim intermediar
făcându-se la sfârșitul anului 1970.
Barajul este păzit 24 h din 24 de către o firmă privată de pază iar parcurgerea barajului la pas sau cu
un autovehicul este strict interzisă datorită riscului biologic de infectare a apei din surse externe.

An universitar
- 2019-2020 -
 Universitatea tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Hidrotehnică, Geodeziei și Ingineria Mediului
Modernizarea Sistemelor hirotehnice, hidroedilitare și hidroameleorative

2. Încadrarea barajelor in categoria de importanta in functie de indicele de risc

3. Determinarea indicelui de risc a barajului
Art. 5. - Riscul asociat unui baraj se apreciază printr-un indice (RB) determinat prin relaţia:
RB = CA : ( α x BA + β x CB) = 42 : (0,8 x 57 + 1 x 26) = 0,5865
a) coeficientul α:
α= 1 - pentru baraje sau depozite proiectate ori verificate conform
reglementărilor actuale;
α= 0,8 - pentru baraje sau depozite proiectate pe baza unor reglementări mai
vechi;
α= 0,4 - pentru situaţii în care nu se cunosc date referitoare la proiectare;
b) coeficientul β:
β = 1 - pentru baraje sau depozite aflate în proiectare ori construcţie, respectiv
existente, cu comportare normală pe toată durata de exploatare;
β = 0,7 - pentru baraje sau depozite existente care au suferit incidente ori
accidente în exploatare, remediate prin execuţia de lucrări suplimentare.
Art. 6. - În funcţie de valoarea indicelui de risc asociat barajului (RB) se
determină categoria de importanţă, după cum urmează:
a) pentru barajele care realizează acumulări de apă:
RB > 0,5 - baraj de importanţă excepţională (A);
0,5 > RB > 0,25 - baraj de importanţă deosebită (B);
0,25 > RB > 0,1 - baraj de importanţă normală (C);
RB < 0,1 - baraj de importanţă redusă (D);
b) pentru barajele şi digurile care realizează depozite de deşeuri industriale:
RB > 0,8 - baraj de importanţă excepţională (A);
0,8 > RB > 0,15 - baraj de importanţă deosebită (B);
0,15 > RB > 0,05 - baraj de importanţă normală (C);
RB < 0,05 - baraj de importanţă redusă (D).

Determinarea coeficintului CA conform Tabel 1.3 din NTLH – 021

1. Densitatea populaţiei în zona aval - normal populată 20000 >loc.> 300 - Scor 10
2. Sistemul de alarmare sistem de alarmare verificat de apărarea civilă - Scor 0
3. Importanţa în raport cu terţii - unica sursă de apă pentru populaţie – Scor 20
4. Numărul şi importanţa obiectivelor economice industrie mică – Scor 5
5. Folosirea terenului în aval neproductiv – Scor 2
6. Efectele asupra mediului efecte neglijabile – Scor 1
7. Poziţia lucrării în amenajarea bazinală cedarea afectează atenuarea viiturilor – Scor 7
Scor Total : 42
Determinarea coeficintului BA conform Tabel 1.1 din NTLH – 021
1. Dimensiunile barajului Mari H > 30 m sau V > 50 hm3 – Scor 2
2. Tipul de baraj - Cu contraforţi sau din anrocamente cu mască (CB + ERm) - Scor 15
3. Tipul de descărcător deversor cu stavile- Scor 15
4. Terenul de fundare aluviuni- Scor 10
5. Clasa de importanţă (STAS 4273-83) –II Scor 10
6. Zona seismică (P 100-92) – Zona B – Scor 5
Scor Total : 57
Determinarea coeficintului CB conform Tabel 1.1 din NTLH – 021
1. Supraveghere – Numai vizual – Scor 3

An universitar
- 2019-2020 -
 Universitatea tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Hidrotehnică, Geodeziei și Ingineria Mediului
Modernizarea Sistemelor hirotehnice, hidroedilitare și hidroameleorative

2. Echipament mecanic operaţional + manevre periodice - Scor 7

3. Întreţinere acceptabilă- Scor 5
4. Vârsta T 50 > T > 20 ani - Scor 3
5. Infiltraţii (debite sau subpresiuni) - Scor 3 (Lit B)
7. Colmatarea acumulării colmatări la coada lacului care afectează capacitatea de tranzit - Scor 3
8. Starea disipatorilor şi a risbermelor acceptabilă- Scor 3
9. Calculul seismic necalculat sau situaţie necunoscută- Scor 0
Scor Total 26

4. Organizarea sistemului de urmarire a barajelor

În conformitate cu Legea siguran\ei barajelor (nr.466/2001) activitatea de urmarire a comportarii

construqiilor hidrotehnice UCCH, se organizeaza pe trei niveluri: nivelul I se desfa§oara la baraj și consta
din observații vizuale, masuratori și prelucrarea primara a rezultatelor cu verificarea depa§irii unor criterii
de avertizare, realizate de personalul de exploatare cu sarcini specifice sau automat; nivelul II cuprinde
sinteza periodica a observa\iilor §i a masuratorilor efectuate la nivelul I și a inspecțiilor anuale, cu
interpretarea acestora intr-un document sinteza anuala realizata de catre specialiști; nivelul Ill este
reprezentat de analiza și avizarea rapoartelor de sinteza anuale, realizata de catre o comisie de specialiști.
Pentru sistemul de urmărire a barajului se prezintă sistemul următor: dispozitivele electronice de
masura inteligente (IED) ; Sensori optici distribuiti (OS); Metodele de vizualizare computerizata (CV);
Fuziunea multimodala a informatiilor (MF).
1. Dispozitivele inteligente - IED
Aceste dispozitive sunt utilizate tot mai mult in monitorizarea barajelor si a IHC. Avand in vedere
caracteristicile masuratorilor IHC, care nu cer o rata mare a masuratorilor §i preluarii datelor,
dispozitivele inregistratoare tip 'Data Logger' (DL) sunt utilizate foarte mult pe plan mondial in
monitorizarea AMC-urilor din baraje. Data logger-ul este un dispozitiv eletronic independent,
microcontrolat, care asigura inregistrarea cu amprenta de timp, la intervale programate, intr-o memorie
nevolatila, a datelor furnizate de la unul sau mai multi sensori §i transferul acestor date la cerere. Se pot
defini patru tipuri de 'Data Logger' (DL):
-'Stand alone DL': Comunica cu computerul pe un bus serial §i asigura interfata intre sensorii
monitorizati (locali sau aflati la distanta) §i calculator, transferand datele la cerere pe fir.
-'Web-DL': Asigura tranferul de date pe internet, prin GSM, WI-Fl sau prin Ethernet. Datele
inregistrate sunt transmise la un server WEB, pentru accesare securizata, de catre terti.
-'Wireless DL': Colecteaza date de la mai multi sensori le impacheteaza §i le transmite la un
computer central in timp real, eliminand necesitatea transferului individual
-'Bluetooth DL': Asigura transferul de date pe dispozitive mobile aflate la mica distanta, prin
conexiune Bluetooth. Aceste DL- asigura transferul manual al datelor inregistrate.
Sensorii §i traductorii 'inteligenti', sunt dispozitive care au pe langa funqiile de 'sensing'
(transformarea variatiei unei marimi fizice in semnal electric) §i funqii de procesare analog/digitala a
semnalului, precum §i funqii evoluate de: autoidentificare, autotestare, autovalidare, adaptare §i conectare
la sisteme de comunicare. Dispozitive de acest tip permit prelucrari primare asupra datelor, stocarea lor
temporara §i transferul datelor in baza unor protocoale implementate. In monitorizarea barajelor se
utilizeaza mai multe familii de sensori §i traductori inteligenti: telelimnimetre, telependule, teleprezmete,
teleclinometre, statii meteo, telemetre cu laser, sensori optici §i in ultimul timp o clasa distincta sensorii
optici distribuiti.

An universitar
- 2019-2020 -
 Universitatea tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Hidrotehnică, Geodeziei și Ingineria Mediului
Modernizarea Sistemelor hirotehnice, hidroedilitare și hidroameleorative

Etapa 4 - Analiza unei retele de distributie a apei, proiectare, exploatare, studiu

de caz
4. 1 - Proiectare
Să se dimensioneze rețeaua de distribuție a apei in localitatea X, conform plansei din Fig.1 și a
debitelor calculate pentru un număr de N= 2800 + N = 2806 (locuitori)
Nivelul de amenajare propus corespunde unei variante de proiectare pentru o etapă de perspectivă
de 25 ani.
Gradul de confort propus este:
- zona I - 40% din populație se alimentează prin cișmele amplasate în curți fără canalizare;
- zona II - 60% din populație se alimentează având instalații interioare de apă rece, caldă, canalizare
cu prepare individuală a acestora.
Schema rețelei de distribuție este data în fig.1
Memoriu jutificativ
În localitatea x, nu există în prezent un sistem centralizat de alimentare cu apă, necesarul de apă
fiind asigurat din fântâni, care de cele mai multe ori nu au amplasări corespunzătoare din punct de vedere
a protecției sanitare.
Lucrările de alimentare cu apă se încadrează conform STAS 4273 în:
a) categoria 4;
b) clasa de importanță IV.
Categoria de importanță a obiectivului este normală, conform HG 766/1997. La stabilirea schemei
de alimentare cu apă s-a ținut seama de următorii factori:
- amplasarea geografica si altimetrică a zonei;
- mărimea localității, gradul actual de dotare privind fondul de locuințe;
- configurația generală geodezică;
- capacitatea sursei de apă existente;
- necesarul de apă la sursă;
- presiunile ce trebuiesc asigurate in sistem;
- cerințe de asigurare împotriva incendiilor PSI.

1. Proiectare
Consumatori
Stabilirea necesarului de apă s-a făcut conform STAS 1343-1/2006 şi NP 133-2011 (Normativ
pentru proiectarea, execuția si exploatarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare a localităților).
În calculul necesarului de apă se consideră consumatorii confirmaţi de autorităţile locale în 2011.
Numărul de locuitori este de 2806 locuitori
Nivelul de amenajare propus corespunde variantelor de proiectare: pentru etapa actuală, etapa I, și
pentru perspectiva îndepărtată de 25 ani, etapa a II-a.
Pentru determinarea cantităţilor de apă necesare se consideră un spor de creștere pentru populaţie
0,5 % pe an.
Populaţia de perspectivă s-a calculat cu relaţia:
N p=N a ∙(1+ 0,01∙ p)n (4.1)
unde:
Np - populaţia de perspectivă;
Na - populaţia actuală;
p - spor de creştere considerat,p = 0,5 %;
n - numărul de ani pentru care se face calculul,n = 25 ani.

An universitar
- 2019-2020 -
 Universitatea tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Hidrotehnică, Geodeziei și Ingineria Mediului
Modernizarea Sistemelor hirotehnice, hidroedilitare și hidroameleorative

Înlocuind în relație obținem:

N p=N a ∙ ( 1+0,01 ∙ p )n=2806∙ ( 1+0,01 ∙0,5 )25=3178locuitori

2.3. Necesarul de apă specific

Conform STAS 1343-1/2006 și NP133/2013 necesarul specific de apă și coeficienții de
neuniformitate zilnică și cel de neuniformitate orară pentru populație.
Necesarul de apă pentru unitățile social-culturale și economice din zonă se determină analitic în
funcție de natura industriei și consumurile specifice de apă pentru procesele tehnologice și sunt calculate
și prezentate în tabelul 4.1.
Tab 4.1. Necesarul de apă pentru nevoile gospodărești

Zona Denumire qs K zi (i)

Zone în care apa se distribuie prin cişmele amplasate pe străzi fără
A 50 1,50/1,20
canalizare
Zone în care apa se distribuie prin cişmele amplasate în curți fără
B 50...60 1,40/1,80
canalizare
Zone cu gospodării având instalații interioare de apă rece, caldă și
C 100...120 1,30/1,40
canalizare, cu preparare individuală a apei calde
Zone cu amplasamente în blocuri cu instalații de apă rece, caldă și
D 150...180 1,20/1,35
canalizare, cu preparare centralizată a apei calde

unde:
q s−¿ debit specific: cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator pentru o activitate
normală (l/consumator zi);
K zi ¿) - coeficient de variaţie zilnică, exprimat sub forma abaterii valorii consumului zilnic faţă de
medie, adimensional:
Qzi max (i )
K zi ( i )= (4.2)
Qzi med (i)
K o (i) - coeficient de variaţie orară, exprimat sub forma abaterii valorii maxime orare ale
consumului faţă de medie în zilele de consum maxim, adimensional.
Coeficientul de variație orară se va calcula cu relația:
Q ¿ max⁡( i)
K o (i)= (4.3)
Q zi max(i)
k – indice referitor la categoria de necesar de apă (apă pentru nevoi gospodăreşti, apă pentru nevoi
publice etc);
i – indice referitor la tipul de consumatori şi debitul specific de apă, în cadrul categoriei de
consum.
Valorile coeficientului de variație orară se aleg din tabelul 4.2.
Tab 4.2. Valorile coeficientului de variație orară

Numărul total de locuitorii ai

K0
zonei/localității de presiune considerată

≤10000 2,00...3,00

15000 1,30...2,00

20000 1,30...1,50

50000 1,25...1,40

100000 1,20...1,30

An universitar
- 2019-2020 -
 Universitatea tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Hidrotehnică, Geodeziei și Ingineria Mediului
Modernizarea Sistemelor hirotehnice, hidroedilitare și hidroameleorative

≥100000 1,15...1,25

În calcul se va considera valoare lui K0=2,50.

Pierderile tehnic admisibile de apă din sistem vor fi tratate tot ca un necesar de apă și s-au apreciat
de 10 % ( Kp = 1,10, conform P 66-2001).
Pentru calculul debitelor specifice de apă pentru nevoi gospodăreşti s-a propus următorul grad de
confort:
- 40 % din populație dotată cu cișmele ampalasate în curți;
- 60 % din populație dotată cu instalații interioare de alimentare cu apă rece, caldă.

Calculul debitelor caracteristice

a. Debitul zilnic mediu, Q zimed , reprezentând media volumelor de apă utilizate zilnic în cursul unui
an:

n m
Q zimed =
1
∑
1000 k=1 [∑
i=1
]
N ( i ) ∙q s (i) [ m3 / zi ] (4.4)

b. Debitul zilnic maxim, Q zimax , reprezentând valoarea maximă a volumelor de apă utilizate zilnic în
cursul unui an:

n m
Q zimax =
1
∑
1000 k=1 [∑
i=1
]
N ( i ) ∙ q s (i)∙ k zi (i) [ m3 / zi ] (4.5)

c. Debitul orar maxim, Q¿max , valoarea maximă a debitului orar de apă din ziua de consum maxim:

n m
Q¿max =
1 1
∑
1000 24 k=1 [∑
i=1
]
N (i)∙ q s (i) ∙ k zi (i) ∙ K o (i) [ m3 /h ] (4.6)

Necesarul de apă pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apă se va exprima ca un
spor al necesarului global, de 3 % ( K s = 1,03), având în vedere faptul că apa va trebui tratată înainte de
folosire, pentru îmbunătățirea calității sale.
Calculul necesarului de apă pentru consumul gospodăresc este calculat în tabelul 2.3

Tab 4.3. Calculul necesarului de apă pentru consumul gospodăresc ( N g)

Procent din Număr Normă Normă

Grad dotare Mod Qzi med
populație[% unități specifică adoptată
distribuție apă [m3/zi]
] [l/om,zi] [l/om,zi] [l/om,zi]

Cișmele stradale - - - - -

Cișmele amplasate
60 1272 50-60 60 76,32
in curți

Instalații interioare
40 1907 100-120 100 190,7
AR+AC+C

Instalații interioare
AR+AC+C - - - - -
(centralizat)

    TOTAL     267,02

An universitar
- 2019-2020 -
 Universitatea tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Hidrotehnică, Geodeziei și Ingineria Mediului
Modernizarea Sistemelor hirotehnice, hidroedilitare și hidroameleorative

Debitele necesarului de apă pentru consumul gospodăresc:

Q zimed =267,02 m 3 /zi
Q zimax =Q zimed ∙ K zi =267,02∙ 1,4=373,83 m3 / zi
Q zi max 373,83 3
Q orar med = = =15,68m /h
24 24
Q zimax ∙ K 0 373,83∙ 2,0 3
Q orar max = = =31,15 m /h=8,65l/ s
24 24

Determinarea debitele cerinței de apă

C=K p · K s ·(N ¿ ¿ zi med + N RI )¿ (4.7)

NRI = 54 m3 corespunzător asigurării debitului de 5 l/s timp de 3 ore.
Înlocuind în relație, rezultă:
m3
C=K p · K s ·(Q ¿ ¿ zi med+ N RI )=1,03 ·1,1 · ( 267,02+54 )=363,70 =4,21l/ s ¿
zi

Determinarea debitului de injecție

Qinj = Qs orar max + Qii (l/s) (4.8)

Qii = 5 l/s,
Rezultă;
Qinj = 4,21 + 5 = 9,21 l/s

Determinarea debitului de consum uniform

Qd = Qsorar max/Lij
Calculul lungimilor tronsoanelor s-a centralizat ]n tabelul de mai jos:
Tab 4.4. Centrlizarea debitelor pe tronsoane de calcul
Tronson Lungime Lij (m) qd (l/s.m) Qij=Lij·qd (l/s)

1-2 30 0.30
2-3 120 1.20
3-4 40 0.40
4-5 55 0.55
5-6 50 0.009 0.50
6-7 46 0.46
7-8 40 0.40
4-9 4 0.04
9-10 36 0.36
∑ Qi=0 4.21

An universitar
- 2019-2020 -
 Universitatea tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Hidrotehnică, Geodeziei și Ingineria Mediului
Modernizarea Sistemelor hirotehnice, hidroedilitare și hidroameleorative

Verificare Qij=Qs orar max

4.21 4.21

Transformarea debitelor de pe tronsoane in debite concentrat în tabelul 4.5.

Tab 4.5 Debitele concentrate
Denumire Q concentrat
QT QF
nod (l/s)
1 0.27 4.21 4.07
2 1.10 3.93 3.52
3 0.37 2.84 3.34
4 0.50 2.47 3.09
5 0.46 1.97 2.86
6 0.42 1.51 2.65
7 0.37 1.09 2.47
8 0.39 0.72 2.27
9 0.33 0.33 2.10
Total Q
4.21 0.00 0.00
concentrat

An universitar
- 2019-2020 -
 Universitatea tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași
Facultatea de Hidrotehnică, Geodeziei și Ingineria Mediului
Modernizarea Sistemelor hirotehnice, hidroedilitare și hidroameleorative

Pierderi Cote
Cote Presiunea disponibila m
Tronson L (m) QF (l/s) De (mm) v (m/s) j (%.)
h=Lxj geodezic H2O
(m) Cote Piezom (m) e (m)
1 2 3 4 5 6.00 7 8 9
R 124.23 125 22.56
25 9.21 110 1.03184 3.08
1 0.77 123.46 124.23 24.77
1 123.34 124.23 24.89
30 8.94 110 1.06355 2.96
2 0.888 122.74 123.63 24.89
2 120.39 123.63 27.24
120 7.84 110 1.21256 2.70
3 3.24 119.92 123.16 27.24
3 122.11 123.16 25.05
40 7.47 110 1.27197 2.62
4 1.048 121.66 122.71 25.05
4 121.39 122.71 25.32
55 6.97 110 1.36385 2.40
5 1.32 120.86 122.18 25.32
5 121.06 122.18 25.13
50 6.51 110 1.45970 2.25
6 1.125 120.51 121.63 13.13
6 121.42 122.35 12.93
46 6.09 90 1.04470 2.02
7 0.93 120.49 121.42 12.93
7 120.55 121.42 12.87
40 5.72 90 1.11151 2.18
8 0.872 119.36 120.23 12.87
4 121.34 122.18 24.84
43 5.33 90 1.19357 1.95
9 0.84 120.50 121.34 12.84
9 120.65 121.34 12.69
36 5.00 90 1.27235 1.92
10 0.69 119.96 120.65 12.69
∑h 11.72