Oceanul Idian

Neagu Andreea
4205
PCM
 • •APA SARATA – OCEANUL INDIAN

CUPRINS
• MORFOLOFGIA RELIEFULUI SUBMARIN,
CUTREMURE
• SPECII DE PESTI
•DETERMINARI CHIMICE
•CONCLUZIE
•BIBLIOGRAFIE
 • Oceanul Indian este al treilea ocean ca mărime din lume.
Acoperă aproximativ 20% din suprafața oceanică a

APA SARATA –
pamantului, are o suprafață de 73.556.000 km², iar
volumul oceanului este estimat la 292.131.000 km³.
Este mărginit în nord de subcontinentul Indian, în vest
de Peninsula Arabică și Africa, în est de Malaezia, Insulele

OCEANUL INDIAN Sunda și de Australia și în sud de Oceanul Antarctic.[1] Cel

mai mare fluviu care se varsă în Oceanul Indian este
fluviul african Zambezi.
 •Pe fundul Oceanului Indian se află dorsala subacvatică

MORFOLOGIA
central-indiană cu o direcție nord-sud, praguri și gropi de
diverse adâncimi. Între aceste gropi se numără Groapa
Sunda cu o adâncime maximă de 7455 m și Groapa
Diamantelor cu o adâncime maximă de 8047 m, aceasta

RELIEFULUI
fiind adâncimea maximă a Oceanului Indian.
•Oceanul este bântuit de cutremure ca de exemplu mai
recent la data de 26 decembrie 2004 a avut loc un

SUBMARIN
cutremur cu intensitatea de 9,2 pe scara Richter, având
epicentrul în apropiere de insula Sumatra, coordonatele
3°33' N, 95°8' E.
Acest cutremur submarin a declanșat valuri uriașe cu o

CUTREMURE
viteză de 500 km/h numite Tsunami, producând
în Indonezia, Tailanda, India și Sri Lanka un număr de
peste 300.000 de victime omenești.
 Amphiprion bicinctus

SPECIILE CARE SE
GASESEC IN OCEAN

• In Oceanul Indian se
regasesc numeroase specii
de pesti, rechini, balene,
delfini, reptile, crustacee,
moluste, mamifere.
 caractita descoperita
în Oceanul Indian

Animalul a fost observat la adâncimea de 7.000 m,

în Groapa Java din Oceanul Indian, Scrie BBC, care
citează jurnalul Marine Biology. Cercetătorul Alan
Jamieson a inventat un dispozitiv cu care sondează
adâncimile oceanelor: un cadru metalic, cu o
momeală atașată și cameră video, pe care îl lasă să
se scufunde pe fundul oceanului, unde înregistrează
ce se întâmplă în jur. Echipamentul inventat de
dr. Jamieson a înregistrat două caracatițe - una la
adâncimea de 5.760 m și alta la 6.957 m. Animalele
aveau o lungime de 43 cm, respectiv 35 cm și au
fost identificate ca făcând parte din familia
Grimpoteuthis, cunoscute sub porecla de caracatița
Dumbo.
 •Caracteristicile fizice si chimice ale apelor oceanice depind în primul rând de fluxul de materie si de energie

DETERMINARI CHIMICE
primit de bazinele oceanice si de proprietatile apei. O serie de proprietati ale apelor sarate difera de ale apelor
dulci. De exemplu, apa sarata are un punct de fierbee mai ridicat si de înghet mai coborât (-2°C), densitatea
creste cu salinitatea. Temperatura este determinata de intensitatea radiatiei solare, absorbita în proportie de

ALE OCEANULUI INDIAN

99,6% de apa ziua si cedata partial atmosferei noaptea, în perioada rece si la latitudini mai mari.
• •Caldura specifica a apei este de 0,9 a uscatului de 0,4 de unde si faptul ca apa se încalzeste mai greu ar
se si raceste mai greu.
 Gazele dizolvate în apa oceanelor provin de regula din atmosfera dar si din procesele chimice si biologice ale oceanului. Continutul de
oxigen este invers proportional cu temperatura de unde rezulta ca la ecuator apele vor fi mai sarace (4cm3/l) în comparatie cu cele de la
pol (7-8 cm3/l). În adâncime scade cantitatea de oxigen si creste cea de acid carbonic sau de hidrogen sulfurat. Materiile organice din apa
oceanelor constau din compusi care contin carbon, hidrogen, azot, sulf, forfor, organisme mici si mari si compusi organici ca nitrati,
fosfati silicati consumati de plancton. Ph-ul. Concentratia ionilor de hidrogen da apelor de mare o reactie alcalina cu valori ale pH-ului
cuprinsa între 7,5 si 8,4. Valorile pot fi reduse ca urmare a ploilor la valori între 7 si 6,6 sau crescute la valori de pâna la 9. De exemplu în
Atlanticul de Nord, pH-ul este de 8,25.

PH-ul variaza în functie de salinitatea si temperatura apei, având o variatie inversa în raport cu concentratia de CO2. Gheata oceanelor si marilor se
formeaza în functie de temperaturasi salinitate. La o salinitate de 10‰ apa îngheata la –0,5°C, la 35‰ la -1,9°C, iar la 40‰ la –2,2°C. Temperatura la
care începe înghetarea depinde de aportul de apa dulce de pe continente. Stratul de gheata duce la formarea de câmpuri de gheta sau la banchize care pot
fi miscate de vânturi si curenti.
CONCLUZIE
Este al treilea ocean ca mărime din cele cinci ale lumii, situat între Africa și Peninsula
Arabă la vest, subcontinentul Indian la nord, Malaezia, Insulele
Sunda și Australia la est și Oceanul Antarctic la sud.
 bIBLIOGRAFIE

•https://calatorii.ha-ha.ro/oceane.php?oceane=oceanul_indian
•https://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Indian
•https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/natura-si-mediu/caracatita-descoperita-in-oceanul-indian-la-cea-
mai-mare-adancime-inregistrata-vreodata-1316404
•https://www.spiruharet.ro/facultati/geografie/biblioteca/a18ee42e8327fdbe85e131ceee0c6f2d.pdf