Fișă de lucru/ documentare, clasa a IX-a

Apele oceanice
I. Oceanul Planetar
Oceanul Planetar cuprinde 97,5% din întreaga cantitate de apă de pe Pământ și acoperă 71% din
suprafața terestră; are adâncimea medie de 3.800 m, iar cea maximă de 11.033 m (în Groapa
Marianelor).
Oceanul Planetar este împărțit în patru bazine oceanice.
Pe baza cunoștințelor acumulate, precizați numele celor patru oceane.
...........................................................................................................................................................................................................
*Activitate
Citiți documentul de mai jos și răspundeți la următoarele întrebări:
Care este oceanul:
cu cea mai mare întindere? ..........................................................................................................................................................
cu cea mai mică întindere? ...........................................................................................................................................................
situat în întregime în Emisfera Nordică? .......................................................................................................................................
cu cele mai calde ape? .................................................................................................................................................................
în care se găsește cea mai lungă dorsală de pe glob? .................................................................................................................
în care se găsește cea mai lungă fosă oceanică? ........................................................................................................................
Document (DE CITIT!)
Oceanic Arctic / Oceanul Îngheţat este situat în Emisfera Nordică, între continentele Europa, Asia şi America de Nord. Are
în compunere mai multe mări: Albă, Barents, Beaufort, Ciukcilor, Kara, Laptev, Siberiei de Est ş.a. Este oceanul cu cea mai
2
mică întindere (14,79 mil. km ), cel mai puţin adânc (-5.499 m adâncimea maximă), cu cea mai mare întindere de apă
2 2
oceanică îngheţată (11.000 km iarna şi 8.000 km vara) şi cu cea mai mare suprafaţă insulară în raport cu cea a acvatoriului
2
(3,7 mii km ; Arhipelagul Arctic Canadian, Franz Joseph, Noua Siberie, Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea, Svalbard etc.). Unii
oceanografi îl consideră mare mediterană a Oceanului Atlantic (Marea Arctică Mediterană / Marea Arctică).
Oceanul Atlantic ocupă aproximativ 20% din suprafaţa Pământului şi este cuprins între continentele: Europa, Africa,
America de Nord, America de Sud și Antarctida. Mările incluse în ocean sunt: Baltică, Caraibelor, Labrador, Nordului,
Sargaselor ş.a. Are cel mai puternic curent oceanic (Curentul Golfului) şi cel mai lung lanţ muntos subacvatic (Dorsala
Medio-Atlantică – 40.000 km).
2
Oceanul Indian este cuprins între Africa, Asia, Australia și Antarctica şi ocupă o suprafaţă de 73.556.000 km . Are
o
cea mai ridicată temperatură medie a apelor (20 C temperatura medie iarna în regiunea intercontinentală), cea mai
o
caldă apă (36,6 C, în august, în Golfului Persic), cea mai mare salinitate medie (35,4-36,5‰, din cauza evaporaţiei mari)
şi cel mai mic număr de mări (Andaman, Arabiei, Bengal etc.).
Oceanul Pacific („Marea Liniştită”) este situat între continentele Asia, Australia, Antarctida, America de Sud şi
2
America de Nord. Este oceanul cel mai întins (179,7 mil. km²; 181,3 mil. km – după alte surse –, reprezentând 33% din
suprafaţa planetei) şi cel mai adânc (-11.033 m în Groapa Marianelor), cu cel mai mare număr de mări incluse (30;
Bering, Celebes, Chinei de Est, Coralilor, Filipinelor, Japoniei, Tasman, Sulu ş.a.), cu cea mai lungă fosă oceanică (5.900
km; Atacama, în lungul ţărmurilor statelor Peru şi Chile), cu cea mai mare dezvoltare a formaţiunilor coraligene (Marea
Barieră de Corali: 2.300 km lungime, 2 - 150 km lăţime, până la 250 m grosime), cu cel mai mare număr de munţi
submarini (1.400), cu cel mai înalt vulcan submarin (Makarov Seamount – 5.038 m altitudine faţă de fundul oceanului),
cu cea mai mare arie vulcanică activă (concentrează peste 350 vulcani, din cei 600 existenţi în prezent) şi cu cel mai
mare număr de insule (aproximativ 25.000, majoritatea grupate în: Melanezia, Micronezia, Polinezia şi Noua Zeelandă).
După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 58-59.

În unele lucrări este inclus și un al cincilea ocean, cu mai multe denumiri: Oc. Austral, Oc. Antarctic sau Oc.
Înghețat de Sud. A fost clasificat şi acceptat printr-o decizie a Organizaţiei Internaţionale Hidrografice (în anul
2000) şi reprezintă un corp de apă care înconjoară Antarctica, până la 60 o lat. S. Are cel mai mic număr de mări
incluse (5 – Ross, Bellingshausen, Weddell, Antilelor Meridionale şi
Depresiunii Argentiniene).

Mările reprezintă întinderi de apă sărată mai mici ca suprafață și adâncime decât oceanele, fiind
dominate ca suprafață de continrntul sau continentele din jur și care comunică cu un ocean.
Mările au fost clasificate după mai multe criterii:
I. După modul de formare (geneză), sunt:
- mări epicontinentale,
(M. Arabiei, M. Nordului, M. Norvegiei).
- mări de ingresiune,
(M. Baltică).
Fișă de lucru/ documentare, clasa a IX-a

După poziția geografică și comunicarea cu restul Oceanului Planetar:

- mări continentale sau interioare,
Se disting:

mări intercontinentale,
(M. Roșie, M. Mediterană, Mediterana Americană);

mări intracontinentale,
(M. Azov, M. Baltică, M. Albă).
- mări mărginașe,
Pot fi:

mări deschise,
(M. Nordului, M. Amundsen, M. Ross, M. Arabiei);

mări semiînchise,
(M. Ohotsk, M. Japoniei, M. Mânecii).

mări interinsulare
(M. Irlandei, M. Java, M. Banda, M. Celebes/Sulawesi).
Identificaţi numele mărilor redate pe harta de mai jos cu numere (1-24). Scrieţi, apoi, numele lor în tabelul
următor.

1 2 3
4 5 6
7 8 9
10 11 12
13 14 15
16 17 18
19 20 21
22 23 24
Fișă de lucru/ documentare, clasa a IX-a

Știați că ... (DE CITIT!)

Marea Filipinelor este cea mai întinsă mare de pe Terra (circa 5.500.000 km2) şi cu cea mai mare adâncime (5.860 m
adâncime medie şi 11.033 m adâncimea maximă, în Fosa Filipinelor)? Este situată în vestul Oc. Pacific.
Marea Azov (39.000 km2) este marea cu cea mai mică adâncime (9 m adâncime medie şi 13 m adâncime
maximă; 15 m, după alte surse) şi cea mai izolată de pe Terra (între Peninsula Crimeea şi continentul Europa).
Comunică prin Strâmtoarea Kerci cu Marea Neagră.
Marea Marmara este marea cu cea mai redusă suprafaţă (11.350 km2, din care 182 km2 sunt insule: Avsa,
Paşalimanı, Prinţilor, İmralı, Marmara ş.a.)?. Este așezată între Europa (Peninsula Balcanică) şi Asia (Peninsula
Asia Mică) şi leagă Marea Egee de Marea Neagă, prin strâmtorile Dardanele şi Bosfor.
Marea Neagră este unica mare cu două straturi de apă cu proprietăţi diferite şi cu cele mai numeroase
denumiri avute de-a lungul timpului (Ashena = Neagră, Posomorâtă; Pontus Axeinos = M. Inospitalieră; Pontus
Euxeinos = M. Ospitalieră; Kara Deniz = Neagră; Marea Maggiore = Marea cea Mare ş.a.)? Stratul de apă
superior – până la 180-220 m adâncime – este mai dulce (salinitatea de 16-17 ‰), bine oxigenat şi bogat în
biodiversitate; stratul inferior („tip euxinic”) este mai sărac în oxigen dizolvat, cu conţinut ridicat de hidrogen
sulfurat (7-11 mg/l) şi cu salinitate mai mare (21-22 ‰).
După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p.
51.
Fișă de lucru/ documentare, clasa a IX-a

Proprietăţile fizice și chimice ale apelor oceanice

A. Salinitatea

Salinitatea medie este de 35‰.

Concentraţia salinității variază de la o regiune la 34‰ în zona ecuatorială;
alta: 39-42‰ în regiunile tropicale aride;
35‰ în zonele temperate;
30-33‰ în regiunile polare.
DE CITIT!
Marea Roşie are cea mai ridicată salinitate (40 ‰; 43 ‰, după alte surse), este cea mai caldă (până la
32oC, temperatura medie, şi 56oC, în februarie 1956, temperatura maximă) şi cea mai nordică mare
tropicală de pe Glob. Este situată între Africa şi Asia (peninsulele Sinai şi Arabică) şi se întinde pe circa
450.000 km2. Situată în climatul tropical-uscat, este singura mare în care nu se varsă un râu permanent,
iar evaporaţia se ridică la 3.500 mm/an.
Marea Baltică are cea mai mică salinitate (7‰; 2‰ în Golful Finic). Este situată în Europa, între
Peninsula Scandinavia şi Europa Centrală. Cu o suprafaţă de 432.800 km 2, include golfurile Botnic (la
nord) şi Finic (la sud) și primeşte apele a numeroase fluvii şi râuri: Neva, Daugava, Vistula, Reda, Sułpia,
Odra etc.
Fișă de lucru/ documentare, clasa a IX-a

B. Temperatura
Temperatura apei variază atât pe orizontală cât şi pe verticală.

C.Transparența
Transparența apei oceanice este proprietatea apei de a permite trecerea razelor luminoase
de diferite culori. Ea crește de la poli la Ecuator: de la 6-8 m în Marea Albă, la 50-70 m în
Marea Sargaselor.
D. Culoarea
Culoarea aparentă a apei este dependentă de gradul de transparenţă şi de conţinutul în
substanţe organice şi anorganice. În zona intertropicală, culoarea apei este albastră și devine
verzuie spre latitudinile mai mari.

E. Dinamica apelor oceanice

Apele de suprafață ale oceanelor și mărilor se află într-o continuă mișcare (valuri,
maree și curenți).
A. Valurile sunt mișcări ondulatorii vericale ale suprafeței acvatice, formate sub
influența vântului, diferențelor de presiune atmosferică, cutremurelor și erupțiilor
submarine. Valurile provocate de cutremure se numesc tsunami.
B. Mareele sunt mișcări oscilatorii ale nivelului oceanic/ marin care se produc sub
influența forțelor de atracție ale Lunii și a Soarelui.
Se manifestă prin:
a. flux,
b. reflux,
DE CITIT! În mod obișnuit, mareele au diferențele între flux și reflux de 1-3 m. Există, însă, și locuri în
care
amplitudinea este foarte mică (9-
12 cm în Marea Neagră) sau
foarte mare: 19-20 m în Golful
Fundy (Canada)2, 14-15 m în
Golful Bristol (Marea Britanie),
13-14 m în Golful Saint Malô
(Franța).Durata unui flux urmat
de un reflux este de aproximativ
12 h şi 25’.
Într-o lună se produc două
maree maxime/ „ape vii”3 (când
Luna, Soarele și Pământul se află
pe aceeași linie; la conjuncție și
opoziție) și două maree minime/
„ape moarte” (când pozițiile
celor trei corpuri cosmice
formează unghiuri de 90o, la
pătrare).
Cu ajutorul schiței alăturate,
explică formarea mareelor maxime și
minime.
Fișă de lucru/ documentare, clasa a IX-a

C. Curenţii oceanici sunt mișcări orizontale ale apelor,pe direcții fixe, produse de vânturile
regulate și periodice și diferențele de presiune și temperatură ale apei.
Cei mai numeroşi curenţi oceanici sunt generaţi de vânturile regulate şi periodice.
După temperatura apei, curenții oceanici sunt:
calzi,
(Atlanticului de Nord, Braziliei, Mozambicului, Kuro Shivo ș.a.);
reci,
(Californiei, Perului, Benguelei, Oya Shivo ș.a.).

*Activitate Cu ajutorul manualului şi atlasului geografic, trasează şi marchează (cu numerele date) pe harta
de mai jos:
a. cu săgeți roșii, direcțiile curenților calzi: (1) Ecuatorial de Nord [în oceanele Atlantic și Pacific], (2) Ecuatorial
de Sud [în oceanele Atlantic, Indian și Pacific], (3) Ecuatorial Contrar [în oceanele Indian și Pacific], (4) Golfului,
(5) Atlanticului de Nord,
Braziliei, (7) Mozambicului, (8) Australiei de Est, (9) Kuro Shivo;
b. cu săgeți albastre, direcțiile curenților reci: (1) Labradorului, (2) Canarelor, (3) Benguelei, (4) Californiei, (5)
Vânturilor de Vest/Antarctic, (6) Perului, (7) Australiei de Vest, (8) Oya Shivo.