Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
'
ANUARUL
INSTITUTULUI DE ISTORIE NATIONALA
PUBLICAT
DE ,
IOAN LUPAS
DIRECTORUL INSTITUTULUI
x.
1945
4. :4
SIBIU t, 9
TIPOGRAFIA CARTEA ROMANEASCA DIN CLUJ", ,
. 1 9 4 5
www.dacoromanica.ro
UNIVERSITATEA REGELE FERDINAND I" CLUJ-SIBW
ANUARUL
INSTITUTULUI DE 1STORIE NATIONALA
PUBL1CAT
DE
IOAN LUPA
DIRECTORUL INSTITUTULUI
x
1945
SIBIU
TIPOORAFIA CARTEA ROMANEASCA DIN CLUJ",
1 9 4 b
www.dacoromanica.ro
Pentru volumul IX al acestui Anuar" incheiasem cuvantul
introductiv, semnat in Saliste la 25 lune 1944, cu speranfa cei-i
va fi data Institutului nostru in scurter vreme putinfa de a sei-
leislui din nou in imobilul sdu clujan, pe care in cunoscutele
imprejureiri critice a lost nevoit sei-1 peiraseascd in Septemyrie
1940. Speranfa aceasta parea sortita sci se apropie de realizare
in ritm cu mult mai accelerat de cum s'ar fi putut irdrezdri in
clipa, &Ind ea advise lumina fiparului, in veirlejul unor impre-
jurdri exceptional de vitrege, create prin alarmele cotidiane ale
reizboiului aerian. Sub presiunea lor s'a veizut Directiunea In-
slitdtului nevoitei sei-si disperseze biblioteca i rnaterialul didac-
lic-Oinfific parte in subsolul Bibliotecii Mitropolitane din edi-
ficiul Academiei Teo logice Andreiane din Sibiu, parte in loca-
lul Reuniuna Economilor" din Ser liste (Strada Bucuresti) in
cursul lunei Mai 1944.
Cu prilejul dispersarii" la Ser liste s'au bucurat membri
Institutului de saliatudine deosebitd din parlea D-lui General
Constantin Negoescu, prefectul de alunci al judejului Sibiu,
care le-a pus de repetate ori la dispozifie vehicolele necesare
la transportarea ceirfilor 4 a mobilierului de trebuinfei pentru
continuarea activiteitii stiintifice, chiar Si in cursul celor patru
luni de dispersare".
Urmand la 23 August 1944 actul salvator al tandrulud nos-
tru Suveran, Regele Mihai I, care prin gestul personal, de atata
hoteireire i intelepciune, a dat o stralucita dovadei Ca infelege
sir poarte cu vrednicie numele eroicului seiu inaintas dela 1600,
pe frontul transilvan au luptat impreund trupele romeine cu
cele sovietice intr'un iresistibil avant de vile jie reusind sd des-
chidei, prin sacrificiile lor, disprefuitoare de moarte, drumul Clu-
jului (la 11 Ocitomvrie).
www.dacoromanica.ro
IV PREFATA
www.dacoromanica.ro
PREFATA V
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
STUDII
I. Lupas, Faze le istorice in evolutiunea constitutio-
nala a Transilvaniei 1 54
I. Moga, Voevodatul Transilvaniei. Fapte i interpre-
tart istorice 55-148
tefan Pascu, Contributiuni documentare la istoria
Românilor in sec. XIII si XIV 149-220
MISCELLANEA
T. Man, Eudoxiu Hurmuzachi si colectia lui de do-
cumente 223-256
Mihail P. Dan, stiri privitoare la Mihai Viteazul in
cateva brosuri germane contemporane . . 256-290
loan Dolma, Referintele lui Giorgio Tomasi despre
Transilvania si Tarile Romane 290 324
Coriolan Petranu, Siserica reformata din Sighet si
bisericile de lemn din Maramures . . . . 324-333
Marina Lupas-Vlasiu, Contributiuni documentare
la relatiunile dintre Italia si Transilvania in
secolul al XVI-lea 334 343
Coriolan Petranu, Biserica Sf Nicolae din Brasov
si odoarele ei 344-348
Dr. Lia Dima, Pasaportul sanitar din 1809 al unui
comerciant din Macedonia 348 349
Alexandru Neamtiu, Un capitol din relatiile Tarii
Romanesti cu Transilvania in veacul al XVI.
www.dacoromanica.ro
Viii CUPRINSUL
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL IX
www.dacoromanica.ro
X CUPRINSUL
www.dacoromanica.ro
STUD!!
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE
IN
EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI
de I. LUPAS
I.
Necesitatea unui criteriu propriu, transilvan, pentru cercetarea
trecutului acestei Tani.
www.dacoromanica.ro
2 I. LUPA$
www.dacoromanica.ro
-FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 3
www.dacoromanica.ro
4 I. LlIPA$
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 5
www.dacoromanica.ro
6 I. LUPA
IL
Faza prenatalti a Statulut transilvan.
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 7
www.dacoromanica.ro
8 I. LUPA$
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIE1 9
www.dacoromanica.ro
Jo I. LUPA$
www.dacoromanica.ro
FAZELE 1STORICE IN EWOLUT1UNEA CONST1TUTIONALA A TRANSILVANIE1 11,
www.dacoromanica.ro
12 1. LUPA$
15) E. Gamillscheg, (iber die Herkun t der Rumdnen", Berlin, 1940, p. 12:
das eigentliche Kerngebiet, das Ausstrahlungsgebiet des Rumiinentums".
16) I. Lupati, Epocile principale in Istoria Romdnilor", ed. II, Cluj
1938, p. 38-39.
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 13
www.dacoromanica.ro
14 1. LUPA$
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 15
21) Gunar Gunarson, Das slawische Won für Kirche. Upsala, 1938, Cf.
Golubinski, Priuire scurt6 asupra istoriei bisericilor ortodoxe-bulgarä, sär-
b6 i romiinü, trad. de Gh. Caraicoveanu, Iasi, 1879, p. 16.
www.dacoromanica.ro
16 I. LUPA5
22) Cf. Anuarul Inst. de 1st. Nat. Cluj-Sibiu, vol. VIII, p. 486.
23) N. Iorga, lstoria Romani lor din Ardeal si Tara Ungureascii, vol. I.
Bucuresti, 1916, p. 39-40. Cf. si Hans Connert, Die Stuhlverfassung int Sze-
klerlande und auf dem KOnigsboden bis zum Ende des 15 Jahrhunderts. Ein
Vergleich Sibiu, 1906, p. 12 i I. Moga, Marginea, Ducatul Amlasului Ii
Scaunul Sedistei, in Omagiu l,d j. Lupas. Bucuresti, 1943, p. 569.
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 17
IIL
Faza Voevodatului transilvan.
www.dacoromanica.ro
18 1. LUPA$
www.dacoromanica.ro
FAZELE 1S1'ORICE IN EVOLUT1UNEA CONST1TUTIONALA A TRANSILVANIE1 19
www.dacoromanica.ro
20 I. LUPA$
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 21
www.dacoromanica.ro
22 1. LUPA$
www.dacoromanica.ro
FAZELE 1STORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 23
28) Ihidem.
www.dacoromanica.ro
24 1. LUPAS
29) Ibidem.
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUT1UNEA CONST1TUTIONALA A TRANSILVANIEI 26
www.dacoromanica.ro
26 I. LUPA$
nuzzi, -
Insusi organizatorul aceshii Principat, Gheorghe Marti-
descendent din tata croat i din mama italiang , a
lasat despre aceasta dorin(d obsteascd, o convingatoare dovada in
scrisoarea sa din toanma anului 1542, comunicand cu vadita
ingrijorare Arhiepiscopului din Kalocsa ca: de multd vreme
se friimointaserd Ardelenii cu gandul sd se desfacd de acest re--
gat al Ungariei, ca dupd exemplul Moldovei i al Munteniei, sd
se supund Turcului". Exprima in acelas timp teama cA ei nu
vor intdrzia" sa faca pasul acesta").
Deasemeni, in acelas an, scria Petru Perembsky secre-
tarul polon al vaduvei regine Isabela cal patrunzand Petru
Rares, Domnul Moldovei, cu ostirea sa in cuprinsul Transilvaniei,
nu a intampinat piedeci . Hind Tara aceasta locuitd de Romani,
cari din cauza identitdfii limbii lor, s'au aldturat cu ufurinfd
M oldovenilor" .
Insusi Sultanul Soliman cel Mdref se temea ea' cele trei
t5ri: Transiluania, Muntenia si Moldova, incapute sub suzera-
nitatea Portii otomane, se vor inchega cu timpul, intr'o singurd
Tara (omnia haec regna in unum coirent).
Toate aceste prevederi, intemeindu-se pe nesdrtmcinate
realitati etnice i sufletesti, nu au putut impiedeca desfasurarea
fireasca a inchegarii celor trei tari carpatice la sfarsitul veacului
al XVI-1ea, sub o carmuire politica romaneasca.
Astfel s'a dat lui Mihai Viteazul, eroul dela Calugareni
(1595), dela Sibiu (1599) si dela Hotin (1600) putinta sa des-
chida, cu sabia lui fulgeratoare, drum nou pentru viitoarea des-
voltare politica a neamului romanesc.
30) Ibidem.
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE N EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 2T
IV,
Faza Principatului fi a Mareizzi Principat transilvan.
www.dacoromanica.ro
28 1. LUPA$
www.dacoromanica.ro
PAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 29
www.dacoromanica.ro
30 I. LLIPA5
36) Roberto Fava, La questione romena. Parma, 1894, p. 55. ,,La cul-
tura magiara ch'era essa pure in quel tempo allo stato puramente rudimen-
tale, non poteva dare agli altri quanto mancava lei stessa".
37) N. Sulia, Cea mai ceche gcoalii din cuprinsul Romäniei intregite.
13ucuretti, 1937, §i Aurel A. Muretianu, Ciiidtrea gcoalei rontlinesti din Bragov
41597), in Anuarul Inst. de 1st. Nat. Cluj, vol. IV, p. 195.
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 31
www.dacoromanica.ro
32 1. LUPA$
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 83
www.dacoromanica.ro
34 1. LUPA$
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 35
www.dacoromanica.ro
36 I. LUPA$
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSII.VANIEI 37
www.dacoromanica.ro
38 i LUPAS
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 39
www.dacoromanica.ro
40 I. LUPAS
51) Siebenburger Zeitung din Sibiu publici un raport din Oriat (28.
IV. 1786) liudand pe acest colonel, care a vizitat §coala nemteasca, a exa
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 41
minat elevii daruind celor mari cdte un slant, iar celor mici cdte o grosit( i
,.durch die Bank".
52) Fr. Teutsch, Geschichte der Siebenbiirger Sachsen, vol. II, Sibiu, 1924.
33) Ibidem vol. III, p. 88: wenn ein kleiner KOrper sich mit einem
grösseren vereinigt, so verliert der Kleinere dabei gemeiniglich. In eine Ve.
reinigung Siebenbiirgens mit Ungarn werde ich nie einwiligen". 0 dedara-
ratiune identicii ficuse la 1861 qi impitratul Francise Iosif I, pentru a o da
www.dacoromanica.ro
42 I. LUPA$
www.dacoromanica.ro
FAZELE 1STORICE IN EVOLUT1UNEA CONST1TUTIONALA A TRANS1LVANIEI 43"
55) I. Lupas, Misslungener V ersuch einer totalen Mad jarLs iereung Sie-
benbargens irn Jahre 1842. Bukarest, 1943.
56) P. P. Panaitescu, Planurile ltti loan CCunpineanu pentru unitatea
nationala a Romiineor, in An. Inst. de Ist. Nationalii, Cluj, vol. III, p.-
63-106.
www.dacoromanica.ro
44 I. LIRAS
www.dacoromanica.ro
FAME ISTORICE 9N EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 45
drele Regatului ungar, intre aceste cloud tari exista numai uniu-
ne nominala, nu insa realä, intruca.t Transilvania nu fusese nici-
odata deplin incorporata la Ungtarian. Spre a contribui sa
impiedece amenintatoarea unire a Transilvaniei cu Ungaria,
talentatul publicist Daniil Roth, inteun studiu al salt aparut
la Sibiu in Mai 1848, sfatuia pe compatriatii sai sasi, sä faca
impreuna cu Romanii cauzd comund, avand el convingerea cal
in scurta vreme se vu infkuta o Monarhie dacoromana sub co-
roana Austriei i fiind sigur ca Sasii se vor putea intelege mai
bine cu Romanii decat cu Maghiarii intolerantin.
La jumatatea lunei Mai 1848 s'a desfasurat sub preedin-
ha tanarului episcop Andrei Saguna din Sibiu si a colegului
sau Ioan Lemeni din Blaj, Adunarea Nationala de pe Campia
Libertatii o puternica manifestatiune politica, mica pana
atunci in analele transilvane a masselor populare roma,-
nesti din aceasta Tara. Punctul culminant a fost cuvantarea
preotului profesor Simion Barnutiu, care dinteo lunga. inina-
re a experientelor seculare, privitoare la indelungata lupta a hi-
nainta.silor pentru pamantul i numele romanesc intzlegea sa
traga concluziunea categarica de a indemna pe tobi fiii neamu-
lui La Jupta pentru limba i nationalitate, sfatuindu-i sd le apere
ca lumina ochilor", caci fara nationalitate nu poate sa existe
nici libertate, nici luminá, nici progres, ci pretutindeni numai
lanturi, intuneric i amortire, nationalitatea fiind libertatea
noastra cea din urma si limanul mantuirei noastre viitoare".
Multime.a zecilor de mil de tarani, tinuti prin autoritatea
covarsitbare a lui Saguna in exemplara ordine i disciplina a
jurat credinta Natiunii romane", Imparatului i Patriei. Insu-
www.dacoromanica.ro
-46 1. LUPA$
gen wiirde ihr Reich eine höchst ungeschickte geographische Lage erhalten
und schon um deswillen keinen Halt haben, mit Siebenbargen wiirde die-
ses Reich vortref fliche, abgerundete. feste Gestalt erhaiten (p. 40-41). Die
Union mit Ungarn war fiir die Sachsen nets eine Quelle des Unheils. Wir
miissen, es ist gesagt worden, wollen wir die Union mit Ungarn verhindern,
mit der walachischen Nation gemeinschaftliche Sache machen, (p. 421. Acest
postulat de a face cauzii- comun'a cu Romilnii in Iupta de apiirare contra
pericolului maghiariziirii, ii subliniase si mai tfirziu spre sffirsitul sec. XIX.
publicistul Lutz Korodi, in Kronstiidter Zeitung, scriind despre chestiunea
nationalitiitilor ca despre cea mai arziitoare problemii in Ungaria" (Die
brennendste Frage in Ungarn): .... wir stehen dock nicht ganz allein im
Kampfe. Unsere rumiinischen Mitbiirger sind in derselben Lege wie wir.
Mögen wir auch nicht in alien Fragen einig vorgehen, der Kampf urn unsere
Sprache, unser Volksturn findet uns auf gemeinschaf tlichern Boden.Die Gefahr
der langsamen, aber systematischen Entnationalisieru.ng. droht ans alien; daher
wird Einer durch des Anders', nraimhaftes Auftreten ermutigt werden. Man
gebe uns dais. Recht auf unsere Sprache ganz und voll wieder. Geschieht das
aber nicht bald, so mag man sich nicht wundern, wenn der Staat unaufhaltsam
seiner innern Fäulnis entgegengeht und beim geringsten Stoss von aussen
Tnorsch in sich zusammenbricht".
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 47
www.dacoromanica.ro
43 L.LUPAS
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE iN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 49
www.dacoromanica.ro
60 I. LUPA$
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 61
www.dacoromanica.ro
62 1. LUPA5
64) Copia No. 3414 din 17. VIII. 1917. Cart. militar B. 3.
www.dacoromanica.ro
FAZELE ISTORICE IN EVOLUTIUNEA CONSTITUTIONALA A TRANSILVANIEI 53
www.dacoromanica.ro
64 I. LUPA5
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEN.
Fapte i interpretdri istorice.
de I. MOGA
www.dacoromanica.ro
b6 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 57
www.dacoromanica.ro
58 1. MOGA
1. Originea Voevodatului.
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 69
www.dacoromanica.ro
60 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 61
www.dacoromanica.ro
62 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSIL VANIEI 63
2, Regnum Transilvanum.
Se qtie anume cà Inca" din 1226 Bela, fiul lui Andrei III a
obtinut stapanirea Transilvaniei pe care a guvernat-o deosebit
in calitate de rex primogenitus regis Hungariae" cu depline
puteri, avand o curte proprie"). Dupà ce a ajuns insal rege al
Ungariei, desi navalirea Tatarilor produsese man l. distrugeri in
Transilvania cari cereau prezenta permanenta a unui conduca-
tor cu depline puteri, Bela IV totusi nu dà asemenea puteri
discretionale voevodului"), ci pastreaza Transilvania sub ex-
clusiva sa autoritate, Tana la 1257 cand, in urma staruintelor
fiului sdu Stefan, tanar de 18 ani, ii old aceastà provincie. Ste-
fan apoi, folosind titlul de rex primogenitus illustris Ungariae
et dux Transilvanus" implinesie atributiuni regale pe teritoriul
Transilvaniei"). Spre deosebire de tatail sAu insà, Stefan nu
s'a multumit sA guverneze Transilvania in numele regelui Un-
gariei, ci sa domneascA intocmai ca inteo tarà cu suveranitate
deplinA. El pretinde tatAlui saiu sa-i cedeze intreg teritoriul
dela RAsArit de Tisa faira nici tin amestec al autoritAtii regale
ungare si reuseste sA impunal aceastA stApanire deosebitA cu
www.dacoromanica.ro
64 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 65
24) Matei Csik, credinciosul voevod alui Ladislau IV, judeci, anuleazii
sentinte vechi si di altele noui ca un adevirat suveran al Transilvaniei. (Cfr.
Teutsch-Firnhaber, o. c. p. 102-103). Deasemenea vicevoevodul Nicolae di
sentinte in probleme grele la 1282, sentinte pe cari abia la 1285 le confirmi
regcle (Cfr. Teutsch-Firnhaber, o. c. p. 129-130). Voevodul Finta ares-
teazi la 1279 pe rege, mai tirziu se impune ea palatin si apoi din nou ca
rebel contra regelui.
25, Roland Bore ajunge in scaunul de voevod al Transilvaniei ca ur-
5
www.dacoromanica.ro
66 I. MOGA
mare a aliantei incheiate intre familia Bore care avea vaste mosii in jude-
tul Bihor, cu familiile puternice KOszegiGutkeled cari detineau, indeosebi
cea dintai, banatul Slavoniei ca pe un fief politic propriu. Partidul aces-
tor familii reusette sà1i impuni guvernarea In Ungaria in urma victoriei
militare obtinute impotriva regelui Ladislau Cumanul detinand sub exclu-
sivii stapanire politica atilt Slavonia cat si Transilvania.
20) Saeii din Dej, eu toate ca privilegiile lor obtinute pe vremea ba-
nului" transilvan Irineu, le aveau confirmate de $tefan ca rex primo-
genitus illustris regis Hungariae et dux Transilvanus" (Zimmermann- Wer-
ner, o. c. I, p. 86), apoi de acelae Stefan V ca rege, precum ei de actualul
rege Ladislau Cumanul, se grabese a cere confirmarea acestor privilegii ei
dela noul voevod Roland Bore (Zimmermann-Werner, o. c. .p 147) cum o
cerusera si dela inaintaeul acestuia (Zimmerman-Werner, o. c. p. 146) mar-
turie vaditt ct acesti oaspeti etiau ca cei doi voevozi puteau nesocoti obli-
gativitate.: decretelor regale pe teritoriul Transilvaniei. In actul de confir-
mare dat de Roland Bore se cuprinde formula necunoscuta la voevozii inain-
tasi i obicinuita numai in decrete regale: quod comes de Zonuk qui pro
tempore per nos fuerit constitus" aritand ca noul voevod transilvan nu se
multumea ca in calitate de comite titular al Solnocului ea numeasca un vice
comite ci substituindu-se atributiilor regale numia pe comitii de Solnoc.
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TEANSILVANIEI 67
www.dacoromanica.ro
68 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 69
www.dacoromanica.ro
70 J. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 71
www.dacoromanica.ro
72 t. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSTLVANIEI 73
www.dacoromanica.ro
74 I. MOGA
--
tragerea atât de Unguri, cat si de Romanii, fie de-ai nostri,
fie de-ai episcopiei, aflätori in interiorul sau in afara hotarelor
Soimusului, cari in timpul acestor conflicte s'au sustras sau nu
ale regelui pentru desfiintarea acestui regnum sunt pomeniti comites per
regnum Transilvanum judices" (Teutsch-Firnhaber, o. c. p. 169), iar la 24
Innie 1291 arhiepiscopul de Calocea, cancelarul regelui, se adreseazii sacer-
dobitus universis in ducntu Transilvano constitutis" (Teutsch-Firnhaher, o.
c. p. 171) evidenti miirturie a fiintei politice a Transilvaniei distincti de
cea a regatului ungar.
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 75
www.dacoromanica.ro
76 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 77
lui Otto, Ladislau refuza maina ficei sale, arestg pe regele peti-
tor si lug la sine coroana Ungariei. Prin aceasta voevodul tran-
silvan indepartà un puternic rival in persoana lui Otto din calea
lui Carol de Anjou, dar sechestrarea coroanei, aratg limpede
cà nu sprijinirea candidatului pontifical a fost planul urtnArit
de Ladislau Bors. Cgsgtorindu-si la 1308 fica cu Stefan Uro§ al
Serbiei, voevoaul transilvan preconiza o aliantg indreptatd im-
potriva lui Carol Robert si a planurilor pontificale privitoare la
regatul ungar.
Papa interveni, grabindu-se sg trimitg pe cardinalul Gen-
tile in Ungaria pentru a consolida siluatia lui Carol Robert.
La 27 Noemvrie 1308 acesta a si fost ales rege, dar incoronarea
nu se putut face din pricing cg Ladislau Bars refuza sg restitue
coroana sechestrath dela Otto. Gentile trirnite delegati la voe-
vodul transilvan, dar nici mgamintile, nici amenintarile aces-
lora nu-1 puturg indupleca. In consecintg Carol Robert fu in-
coronat cu o coroang noug, sfintitg, dar actul a fost socctit
ca nevalabil dacg n'a fost sgvärsit cu coroana regelui Stefan I.
Rezistenta voevodului transilvan trebuia deci infrantg cu aiu-
torul factorilor politici ostili voevodului. Delegatii cardinalului
pornirg sa." impace pe Sasin cu Episcopia din Alba Iu si
www.dacoromanica.ro
78 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 79
www.dacoromanica.ro
80 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 81
www.dacoromanica.ro
82 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 83
www.dacoromanica.ro
84 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 85
www.dacoromanica.ro
E6 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVNNIE1 87
www.dacoromanica.ro
88 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 89
www.dacoromanica.ro
so I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 91
www.dacoromanica.ro
92 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIE1 93
1. Coloniqtii in Maramuref.
www.dacoromanica.ro
94 1. MOGA
I. Mihalyi, o. c., p. 1.
100)
101)Fejer G., o. c., VIII, p. 147. Titlul de voevod nu se refera la
Maramures, ci la demnitatea de voevod al Transilvaniei purtata de Nicolae
in anii 1272 si 1312-1315. Parerea d-lui A. Decei (Cf. Une opinion tendan-
rieuse de rizistoriographie hongroise in Revue de Transylvanie, Tome V,
Nr. 3, p. 308), ca Mauriciu , tatal lui Nicolae, ar fi fost primul voevod ro-
man al Maramuresului inainte de 1299, nu poate fi mentinuta. Aceeasi pa-
rere o sustine greit si D. Onciul: Din documentele unguresti aflarn cii co-
mitatele Ugocea i Maramures formau sub regii unguresti un voivodat ro-
man autohton, ale carui ineeputuri aunt necunoscute. Prima mentiune de
un asemenea voevod se afla in documentele ajunse pang la noi la anul
1299, cu numele Nicolau, care se mai afla numit si la anul 1303". (Cf. D.
Onciul, Dragog gi Bogdan, fundatorii principatului moldovenesc. Convorbiri
Literare, Anul 1884, p. 306.
109 Nagy I., Codex diplomaticus hungaricus Andegavensis, Tom. I, Bu-
dapest, 1878, p. 505.
103) Zimmermann-Werner, Urckundenbuch zur Geschichte der Deutschen
in Siebenbiirgen, I, Band., Hermannstadt, 1892, p. 407 si Fejer G., o. c., VIIIt,
p. 212.
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 95
www.dacoromanica.ro
96 I. MO GA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 97
www.dacoromanica.ro
98 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 99
www.dacoromanica.ro
100 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 101
www.dacoromanica.ro
102 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 103
114) Cf., in aceast5 privinti ordinul sever dat de rege Rominilor din
Lipce i Hernice de a se supune cnezilor impusi de el, poruncindu-le ca
altfel s nu indrizneascii a face. (I. Mihulyi, o. c., p. 29-30).
www.dacoromanica.ro
104 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 105
www.dacoromanica.ro
106 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 107
www.dacoromanica.ro
108 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 109
www.dacoromanica.ro
1 10 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIE I 111
www.dacoromanica.ro
112 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANLEI 113
www.dacoromanica.ro
114 I. MOGA
vitura data actiunii lui Bogdan, ale carui acte erau aratate
ca neputincioase fata de vointa regala. Dar mai scadea sim-
titor si prestigiul fiilor lui Iuga, deci a Bogdanstilor, fata de
Dragosesti. Situatia acestora din urrna a fost si mai mult con-
solidata prin numirea lui Dragos, la 1352, ca voevod al Mol-
dovei130).
Prilejul pentru asezarea lui Dragos in aceasta demnitate
ii aduserd pregatirile pe care le facea regele pentru o expe-
ditie hotaratoare impotriva Tatarilor cLn Moldove1). Dela
1336 nu mai avem nici o stire despre Drago i fratele sau
Drag. Nu este exclus ca ei inca din vremea campaniilor dela
1345-1346, sa fi ramas in Moldova, sau poate numai in regiu-
nea Bistritei, eventual a Campulungului molodovenesc, colabo-
rand. cu Andrei Lackfi, comitele Secuilor, la organizarea Mal-
dovei si la apdrarea ei impotriva Tatarilor. Nu avem nici un
document care sa arate o recornpensa data de rege lor, sau
chiar numai o mentionare a lor in. aceasta activitate. Faptul
insa, cà regele pe Drago ii insaraineaza, la 1352, cu conduce-
rea Moldovei, pe care trebue sa o banuim cel putin in parte,
daca nu total, organizata ca provincie periferica a regatului
ungar ne lasa sa intrevedem ca. Dragos era un bun si verificat
cunoscator de pe teren al imprejurarilor de acolo i cd era cel
mai indicat om care, cunoscut de Romanii din Moldova
era in masura sa-i tina in ascultare fata de coroana ungara si
sa-i ducal la lupta impotriva Tatarilor1"1.
Organizarea statului moldovean i desdvdrsirea mai prin
afezarea lui Dragos ca voevod al larii, coincide cu destituirea
lui loan fiul lui luga din voevodatul maramuresan. Infrant,
130) Lui Drago i fiului säu Sas cronicele Ii dan 6 ani de domnie
inainte de desciilecatul lui Bogdan dela 1359, deci Dragos a inceput si dom-
neascii in calitate de voevod al Moldovei la 1352.
131) Hurmuzaki, Documente privitoare la Istoria Romiinilor, 12, Bucu-
resti, 1890, p. 22, 24-28.
132) Traditia cunoaste un descalecat in mass3: au plecat din Mara
mure c0 toti tovaräsii lor i s'au asezat acolo i i-au ales pe Dragos domn 51
vocvod". (Onciul, o. c., p. 71, 73-74).
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 115
www.dacoromanica.ro
116 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 117
www.dacoromanica.ro
118 I. MOGA
sia Varalia') i pe cele ale lui Stan fiul lui Petru, cdruia-i
darueste satul i mosia Rona de Susl"9).
La 24 Iunie 1360 apoi, un document arata" pe .1efan, fiul
lui Iuga, rebelul de odinioard fi poceiitul de mai tdrziu, voevod
al Maramuresului (Stephanus, filius Ige, woywod.a noster Ma-
ramorosienisi")140).
Precipitarea acestor danii unele neobicinuit de mari §i
toate in conditiuni exceptionale, Cu drepturi i situatii egale
primilor nobili ai tdrii cari sub steagul regelui si-au castigat
merite razboinice apoi reinfiintarea voevodatului maramu-
resan, fiindcai aceasta o dovedeste documentul din 24 Iunie
1360 crratei de fapt panica, de care era cuprins regele in urma
desailecatului lui Bogdan. Iar spaima era motivatä. Cele trei
acte de danie dela 20 Martie si 14 Mai 1360, desi se referà la
o expeditie militard trimisä, se pare, sub conducerea lui
Dragos din Giule§ti, Inca in anul desca.lecarii, 1359, impotriva
lui Bogdan ele nu pomenesc de lupte cu voevodul descale-
cgtor i nici de riscuri militare, pe cari le-ar fi infruntat bene-
ficiarii actelor de danie semnalate, ci numai de dovezi de cre-
dinta: i servicii" neprecizate, sau, in cazul lui Dragos, de suc-
cesul obtinut prin readucerea unor Români la credinta fatä de
rege. Campania pornità s'a redus deci la o incercare de paci-
ficare a Moldovei prin negocieri i persuasiuni. Rezultat efe-
mer. Bogdan n'a putut fi constrdns la o luptei, rz'a putut fi in-
vins; el rdmeinea o prime jdie in Moldova, sceipat de sub supra-
vegherea regelui.
In lumina acestor fapte, reinfiintarea voevodatului mara-
muresan i numirea lui $tefan, fiul lui Iuga, in aceasta demni-
tate, primesc o semnificatie deosebità. Ele constituesc o dovadà
cà desciilecatul lui Bogdan din vara anului 1359 a neiruit intreg
rezultatul streiduinfelor de ase decenii a politicei regale in Ma-
ramures. Acest descalecat a constrâns pe rege sà recunoascal
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIE1 119
www.dacoromanica.ro
120 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 121
www.dacoromanica.ro
122 I. MOGA
dan, caruia unul din cei mai de searna monarhi ai Ungariei, Lu-
dovic eel Mare, fusese in stare pana in ultima clipa sa-i ierte
cele mai raspicate acte de trddare, numai sa-1 poata avea printre
credinciosii sai.
In documentul din 2 Februarie 1365, Balita este amintit ca
Balk, filius Zaaz, vayvoda noster Maramorosiensis". Deci, in
schimbul domniei pierdute din Moldova, Banta primeste voe-
vodatul Maramuresului. Mentinerea acestei institutii era nece-
sara din aceleasi motive, pe cari le invoca regele drept justifi-
care a sechestrarii averilor lui Bogdan in Maramures: ,.ut ne
perversitas (Bogdani) aliis similia presumentibus transeat in
exemplum". Dar regele se grabi sal puna. voevodatul sub controlul
comitelui. La 20 Iunie 1366 este amintit Nicolae Lackfi in cali-
tate de comite al Maramuresului, Satmarului, Ugocei si co-
mite al Secuilor, iar la 5 Iu lie 1368, fostul comite maramuresan
Simeon fiul luli Mauriciu de gen, Pole"). Este, oare, aceasta o
marturie de neincredere a regelui fata de Banta si Drag, ale cá-
ror intentii nu le cunostea, sau poate chiar o infranare timpurie
a legitimei dorinte, pe care cei doi frati o puteau avea, de a sta.-
pant voevodatul rnaraniuresan cu aceleasi atributiuni de Doran
supus numai autoritatii Coroanei, nn §i supravegherii unui co-
mite? Nu o putem
Spre a indeparta amestecul acestor streini in atributiile
voevodale, pentru Balita nu mai rdinânea alta posibilitate, de-
cat sa accepte f gra rezerve ordinea impusa de rege in Mara-
mtlre i orin dovezi de credinta sa obt'ina pentru sine si fratele
sau si demnitatea de comite. $i in adevar, de la 1368 incepand,
Balita, impreuna cu fratele sau Drag, indeplineste functiunea de
comite al Maramuresului, la care apoi regele le-a mai adaogat,
dela 1373 incepand, demnitatile de comite al Satmarului, al
Ugocei si al Secuiior. In afara de aceste recompense, regele
le mai &à in decurs de trei decenii cetatile Chiaariu, Nyalab
si Aranyos, apoi orasele Visc, Hust si Sighet si circa 100 sate
si mosii in judetele Maranmres, Satmar i Ugocea148),
147) Wertner M., o. c., in Törtenelaii Tar, 1907, p. 25.
11) E. Lukinich, 0. c., p. 215, 134, 248. 250. 267, 279-283, 298-300,
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 123
5. Concluziuni.
310, 316, 318, 331-.133, 336 339, 341, 376-377, 379 382, 385-3E5, 388-
304, 408, 418-421, 426, 431-432, 434-436, 1S;-412, 447-119, 459, 463,
473, 475, 478-490, 493, 495-496, 502, 518-521.
www.dacoromanica.ro
124 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
WEN, ODATUL TRANSILVANIEI 125
-
n'am fi avut rivalitatea care se constatà in Maramures intre
aceste doug. institutiuni. Deasemenea procesul de trecere dela
situatia prezentata ca minora de voevod, la cea de ade-
110)I. Bogdan, Originea roevodatului la Romani. Analele Academici Ro-
mane. Ser. II, Tom. XXIV, Bucure§ti, 1902, p. 195.
150) G. E. Miller, o. c., p. 28.
151) I. Bogdan, o. c., p. 202.
www.dacoromanica.ro
126 I. MOOA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSTLVANIEI 127
www.dacoromanica.ro
128 r. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUI, TRANSILVAN1E1 129
www.dacoromanica.ro
130 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANS1LVAN I El 131
www.dacoromanica.ro
132 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 133
www.dacoromanica.ro
134 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 135
www.dacoromanica.ro
136 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATITL TRANSILVANIEI 137
www.dacoromanica.ro
138 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 139
www.dacoromanica.ro
141 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 141
www.dacoromanica.ro
142 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 143
www.dacoromanica.ro
144 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 146
www.dacoromanica.ro
146 I. MOGA
vodal dela sfarsitul sec, XIII, si prin lupta lui Basarab dela 1330,
pentru eliberarea de sub autoritatea coroanei ungare, de alta
parte prin descalecatul lui Bogdan in Moldova, urmat de aceeasi
indepartare a autoritatii coroanei ungare, cele douà täri ro-
mane si-au putut realiza independenta politicà, iar voevozii lor
au a juns sa-si exercite toate atributiunile unor domnitori nea-
tarnati, in timp ce pentru voevozii Transilvaniei, G. E. Muller
ia ca termen de comparatie situatia acestora dinainte de a se
putea elibera de sub autoritatea regelui.
Fireste, aceastd trunchere voila in evolutia voevodatului
transilvanean, autorul amintit n'ar putea-o justifica, de cat cu
teza, ca. odata ce Transilvania s'a smuls de sub autoritatea cc-
roanei ungare, ea nu mai era voevodat, ci principat. Acest
principat insd este resultatul evolutiei firesti a voevodatului si
prin el a autonomiei transilvane; este fructul tendintelor mai
vechi ale acestuia spre suveranitate. Faptul a fost recunoscut
si de autori maghiari, de exemplu Endes M., care, ca jurist, in
monografia sa Aspre autonomia transivand, desi are vadita
tendinta de a sustine punctul de vedere al integritatii de drept
a regatului ungar impreung cu Transilvania, asa cum face si
G. E. Mailer recunoaste totusi ca, Inca inainte de infiinta-
rea principatului Transilvania s'a straduit ca, dupa exemplul
Tarii Romanesti, sa se organizeze ca stat suveran"1'1.
La aceastd suveranitate insa voevodatul transilvan n'a pu-
tut ajunge, de cat dupa sdrobirea fortelor regatului ungar de
catre Turci, in Walla. dela Mohacs. Abia dupa aceasta prabu-
sire, in decurs de patru decenii i jumatate, voevodatul transil-
van a reusit la 1571 sa fie organizat in stat cu deplina suvera-
nitate, cu congtitutie proprie, avand in frunte un principe ales,
asemenea domnitorilor din tarile romane.
Renuntarea la titlul de voevod nu s'a facut din pricina ca
institutia voevodald n'ar fi putut reprezenta aceasta suverani-
tate, domnii Tarii Romanesti si ai Moldovei, ca suverani,
continuau sã poarte titlul de voevod ci datorità situatiei
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL TRANSILVANIEI 147
VI. INCHEIERE.
www.dacoromanica.ro
148 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI DOCUMENTARE LA ISTORIA
ROMANILOR IN SEC. XIII SI XIV.
de STEFAN PASCU
lntroducere.
www.dacoromanica.ro
150 T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTION! LA ISTORIA ROMANILOR 151
I.
Secolul al MI-lea.
Pe la inceputul veacului al XIII-lea, papalitatea manifesta
un mare interes pentru convertirea Romanilor la catolicism. La
1204, datorita diplomatiei lui Inocentiu III, Ionità, Imparatul
Romanilor si al Bulgarilor, imbratisazd religia romand. In dru-
mul sau spre Tarnova, unde mergea pentru a incorona pe Toni-
10, cardinalul Leon, se intereseaza si de soarta Romanilor din
Transilvania, ajungand la concluziunea ca. ar fi oportun i f o-
lositor sa infiinteze un episcopat aparte pentru acestia. Astfel,
dupa informatiunile acestula, scrie la 16 Mai 1204 papa Inocen-
tiu III episcopului catolic din Oradea, sa viziteze manastirile
grecesti din diecesa sa, care se gaseau intr'o stare de decadenta
din cauza negligentii episcopilor diecesani si a Grecilor infiai"
este sigur ca nu poate fi vorba de o populatie greceasca in
5) C. Giurescu N. Dubrescu, Documente $i regeste privitoare la Con-
stantin Briincoveanu. Bucuresti, 1907, prefatii.
www.dacoromanica.ro
152 $T. PASC(J
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUN1 LA ISTORIA ROMANILOR 1t 3
www.dacoromanica.ro
164 T. FASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANILOR 155
10) Insusi papa Honoriu sileste pe regele Ungariei, Andrei II, sa tri-
mita' pe Ugrin archiep. Calocei, cu o armati pentru extirparca Patarenilor
balcanici in 1222. Cf. DensusianuHurmuzaki, Documente, I, p. 76.
20) Hoc anno (1227) descendit cum exercitu magno 1. e. Vussorum
Guandalorum, Turcorum, Bulgarorum, Vlachorurn, Macedonum aliarumque ut
caperet Siciliam". Cf. Muratori, Rerum Italicarum Scriptores. Vol. V, p. 42.
21) N. Densusianu E. Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria Ro-
mimilor. Vol. I, part. 1, p. 142, 159-178.
22) Vita lis de Adversa Apuliae, tyrannus crudelis, nomine christianus
sed non opere, cum caterva militum Sarracenorum et Blachorurn et malorum
christianorum circumveniens pervenit Assisium ...".
23) G. Soranzo, II papato, l'Europa christiana e i Tartari. Milano,
1930, p. 57.
www.dacoromanica.ro
166 T, PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANILOR 157
www.dacoromanica.ro
158 T. PASCU
33) Ibidem, p. B.
31) 0. GOrka, Anonymi, Descriptio Europae Orientalis. Cracovia, 1913,
p. 13 si G. Popa-Lisseanu, lsvoarele istoriei Romimilor, II, p. 7, 17.
35) Bullarium Fransiscanum, I, p. 362-64.
36 ) I. Ivanov, li-kAreponi CT4PHIlf 113 Aid1Cf,1,0HH4 (Activitati bulgare din
Macedonia), p. 578 si C. C. Giurescu, Istoria Romanilor, I, p. 302.
37) A. Theiner, Vetera monumenta Hungariae . I, p. 196-197.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANILOR 159
39) Nuincle acestui voevod a fost citit in felurite moduri din partea
acelora cari s'au ocupat de aceastii chestiune : Limoiu (de G. Sincai, Cronica
Romiirtilor, I, p. 428), de cei mai multi Litovoiu (N. Iorga in multiplele sale
studii, C. C. Giurescu, Istoria Rotridnilor, I, p. 337 340, I. Lupas, Lecturi din
isvoarele istoriei Romani lor. Cluj, 1928, P. 52-53, etc. etc.) si Lituon (D. On-
ciul, Originile Principatelor Romdne, p. 165, A. D. Xenopol, Istoria Romani lor
din Dacia Traiand, ed. III, vol. II, p. 207, B. P. Hasdeu, Negru Vodd. Bucurcsti,
1898, p. CI II, etc.). Insii eine este familiarizat cu paleografia latinA si in
dcoschi cu cea pontificalA din aceastii epoch', privind i analizAnd foarte
atent literii de liter5, comparativ cu altele din acel document, va citi
Lyitioy. S'ar putea ca in realitate 55 se fi numit voevodul dela 1247 Litovoiu,
cAci acest mime are un inteles real: voiu = oaste.
39) Reg. Vat. Vol. 21, f. 325-326, ep. 127.
40) E interesant un pasagin din descrierea lui Guillebert de Lannoy Lin-
dc ehumerä, pe la inceputul sec. XV, sclavii sultanului Babiloniei, care
sunt aproape cei enumerati in documentul nostru. Et est a scavoir que
iceluz esclaves sont d'estranges nacions comme de Tartaric, de Turquie, de
I3ourgurie, de Hongrie, d'Esclavonie, de Walasquie, de Russie et de Grece,
taut des pais cristiens comme d'uatres". Cf. Archives de Porient latin. Vol.
II, p. 91.
41) Monumenta Germaniae Historica. Scriptores. Vol. XXII, p. 525. Riz-
boiul nu s'a intAmplat la 1277 cum crede dl. A. Sacerdoteanu, Arhivele 01-
www.dacoromanica.ro
160 T. PASCU
t(neei. vol. XIII, p. 285, ci in anul precedent, cum spune si nota marginal5
a editorului Ernestus Ehrenfeuchter pe lãngã faptul c povestirea in-
tiimplarilor din anul 1277 incepe mai jos; si in sfirsit in acest paragraf se
mai vorbeste despre mergerea regelui Boemiei la imparatul Austriei, eve-
nirnent ce a avut loc la 26 Noemvrie 1276.
42) N. Dralgann, Romdnii in veacurile IX XIV pe baza toponimiei $i
onomasticei. Bucuresti, 1933, p. 405.
43) Reg. Vat. Vol. 44, 1. 15, ep. 44 (404).
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA !STOMA ROMANILOR 161
Secolul al XIV-lea.
www.dacoromanica.ro
162 T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA RomANILOR 163
www.dacoromanica.ro
164 T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTION! LA (STORIA ROMANILOR 165
www.dacoromanica.ro
166 ST. PASCU
regelui ungar, insa azi, rfind se stie c5" domnia lui Basarab a inceput la
sffirsitul sec. XIII sati la inreputul celui urmiltor, nu se mai poate sustine eit
acest conflict sil fi izbucnit dup5 30 (Ie ani.
65) Un voevod a Transilvaniei in lanai cu regatta ungar in Fratilor Ion
si Aletandru Lapedatu. Bucurcsti, 1936, P. 402, p5rere ce ru mai multa pro-
habilitate poate fi adev5rat5, spre deosebire de cca a lui A. P(r, biszlo erdé-
lyi vajda, in Erdely Mrizeum. An. VII, p. 180, care slistinea ca fiii lui Ladislau
s'ar fi refugiat in Serbia la cumnatul lor $tefan Tiros. Insri sora lor, sotia
lui Uros, era moarti din 1326 astfel cii cealalta sotie nu va fi fost prea
multumitil de a primi la curte pe fratii celeilalte sotii care ar fi vutut in-
fluenta asupra regelui.
66) DensnsianuHurmuzaki, Docurnente, vol. I, part. I, p. 581, 589 si 592 .
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANILOR 167
www.dacoromanica.ro
168 T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANILOR 169
72) Reg. Av. vol. 37, f. 270 si 303 si Reg. Vat. vol. 98, f. 197 si 201.
") Reg. Av. vol. 44, f. 30.
T') Reg. Av. vol. 43, f. 308 309. Acest drept ii fusese acordat arhie-
piscopului de Strigoniu gi din partea papei Inocentiu III, la anul 1209
www.dacoromanica.ro
170 T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANILOR 171
www.dacoromanica.ro
172 T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANILOR 173
www.dacoromanica.ro
174 T. PASCU
culares nec non ... laicos", care occuparunt et oecupari fecerunt terras,
(lomos, possessiones (Heti episcopi Transilvanensis" Reg. Av. vol. 111,
f. 313.
91) Reg. Vat. Vol. 137, f. 156 157, ep. 551.
92) Reg. Suppl. vol. 26, f. 124.
93) Cf. Codex Andegavensis continuatus. knionkori oktuanytir. Ed. Nagy
I. si Tasruidi Nagy Gy. Vol. V. Budapesta, 1879, p. 603. Castrum Kechkes"
era in comitatul Alba. La 1346 se aminteste Nilla olachalis pro dicto castro
Keehkes". Cf. Docurnenta historiarn Valachorum in flungaria iflustrantia.
Budapesta, 1941, p. 109.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA 1STORIA ROMAN1LOR 176
www.dacoromanica.ro
176 T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA !STOMA ROMANILOR 177
www.dacoromanica.ro
178 ST. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANILOR 179
www.dacoromanica.ro
180 $T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTION! LA ISTORIA ROMANILOR 181
www.dacoromanica.ro
182 T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA 1STORIA ROMANILOR 183
www.dacoromanica.ro
184 ST. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANILOR 185
www.dacoromanica.ro
186 $T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LV ISTORIA ROMANILOR 187
www.dacoromanica.ro
1,36 ST. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANILOR 1E9
www.dacoromanica.ro
190 ST. PASCU
158) Cf. A. Theiner, Vet. monumenta hist. Hung. Vol. II, p. 152 si
N. Densusianu E. Hurmuzaki, Documente, 12, p. 219-220. Scrisoarea pu-
blicati de Theiner dupi Reg. Vat. vol. 266, f. 61, se giselte intre scrisorile
papei Inocentiu VI, Reg. Vat. vol. 244 G, f. 78, ep. 589. Cuprinsul este
identic, cu cinci cuvinte in plus in scrisoarea minutii" (Reg. Vat. vol. 244 G) si
anume: dupi pro regis eternis" este in plus gloria" si dupi propensius
commendatum" este in plus ipsiumque benigni favoris auxilio prosequa-
ris". Pe verso sti scris, de o alti mini, adresa: Innocentius VI, IIII Idus
octobris, anno quarto. Ludovico regi Ungarie et super conversione Vla-
chonum Strigoniensis et Colocensis archiepiscopis benigne assistat". R. Yves,
Les minutes d'Innocents VI aux archives du Vatican, in Archivi. Roma, 1942,
Vol. II, ser. II, p. 8, o consideri, gresit, ca apartinind papei Inocentiu VI.
Scrisoarea publicati de N. Densusianu, dupi G. Fejér, Codex Diplomaticus,
vol. IX, part. 4, p. 587, se giseste si in Reg. Vat. vol. 266, f. 55, fiind adre-
sati arhiepiscopului de Calocea, pe cind Fejer si Densusianu o publici firi
adresi.
158) In Siret, deosebit de noua biserici dominicani cu hramul Sf. Joan
Botezitorul, mai diinuia vechia biseriel franciscani, Creia ii vor fi apar-
tinut cei doi cilugiri minoriti: Luca si Valentin. ucisi pe la 1378 si inmor.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANLOR 191
www.dacoromanica.ro
192 T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTION! LA 1STORIA ROMANILOR 193
www.dacoromanica.ro
194 $T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANILOR 195
teaza pe tin Stefan ca frate al lui Petru, care a domnit dupa ial
treilea frate, Roman"Obis), Faptul c'd in actul, prin care Vlachs-
lay ceda Pocutia lui Petru ca amanet pentru banii imprumutati,
lipseste pornenirea lui Stefan, amintindu-se numai Roman, se
explica, fiind cei dci frati certati, iar faptul a dupa.
aceea Petru devine prieten al regelui polon, se expli-
ca prin irnprejurarea ca. Vladislav avea nevoie de ba-
nii, pe care Petru era dispus a-i imprumuta. Astfel se string
si relatiuni de rudenie conflictele se uita totdeauna cand
interesele o cer.
Faptul ca in povestirea lui Dlugosz despre conflictul din-
tre cei doi frati se vorbeste de Moldaviae Woyevoda" si de
terra Moldaviae" presupune o epoch mai tarzie cleat anul
1359, cand nu se putea vorbi de o tara a Moldovei. Cronicarul
din Thorn a lasat inregistrat in cronica sa o lupta ce ar fi avut-o
Lituanii, la 1377, cu Romanii, in care lupta oei dintai ar fi
fost invinsil"). Tinand seama' de aceasta insernnare, precum si
de imprejurärile din Moldova din a doua j umatate a veacului
al XIV-lea, se poate crede ca la aceasta data s'a intarnplat con-
flictul intre cei doi frati, adeca dupa moartea lui Latcu, cand
acestia puteau dori puterea in Moldova, si ajutorul lui Stefan
in realitate i-a venit din partea ducelui Wladislav Oppelski si
nu din aceea a regelui Casirnie"). Dela 1374 moartea lui
Laucu si pana la 1377 data conflictului tronul Moldo-
vei va fi fost detinut de Margareta, in numele fiilor sal minori,
116 big) Vom discuta inteo recensie ce va apare in acest Anuar pare-
rea lui P. P. Panaitescu, o. c., p. 249, cii $tefan era MI lui Roman si net
fratele aceatuia.
177) 1377. Item ante festum nativitatis Christi Lituani processerunt
corktra illos de Walachia ibi fuerunt victi, ita quod paueos equos abduxe-
rant". Cf. G. Popovici, Anal dela Martie in Moldova in timpul lui Ale-
xandra cel Bun, p .16 qi A. Sacerdoteanü, Gupta Moldovenilor cu Litvanii in
1377, in Fratilor Alexandru si Ion I. Lapedatu, p. 775.
118) 0. Górka, Zagadnienie czarnotnorskie w polityce polskiego sred-
niowiecza, p. 19, fixeaza data razimiului dintre cei doi frati intre 1374
moartea lui Latcu si 1379 moartea Ducelui Wladislaw de Oppeha. Cf.
;4 C. Racovi, Inceputurile suzeranitiitii polone asupra Moldovei, in Revive
Istoricd Romdnd, 1940, An. X, p. 244.
www.dacoromanica.ro
196 T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTION! LA ISTORIA ROMANILOR 197
.1
lng Bogdan mai departe si care la 1374-1377 sii fi avut la randul sits alti
copii care si se lupte peutru tron? Este greu de crezut. Nu este nevoie siI-1
consideriim pe $tefan, voevodul Sepenitului, numai deck nepotul san strii-
nepotul lui Bogdan pentru ca acesta sii-i fi incredintat cirmuirea unei in-
semnate 'Atli din tank Moldovei. Stefan va fi fost un orn din imediata apro-
piere a lui Bogdan o altii rudii san om de ineredere care I-a bervit si
i-a foat de mare ajutor in opera intreprinsi.
152) M. Costichescu, o. c., p. 14.
13) Inteun document din 1400, Alexandru eel Bun aminteste pe pro-
decesorii siii astfel: .,Pentru sufletul lui Bogdan Voevod si pentru sufletul
www.dacoromanica.ro
198 T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUT1UNI LA 1STORIA ROMANILOR 199
www.dacoromanica.ro
200 T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIONI LA ISTORIA ROMANILOR 201
www.dacoromanica.ro
202 $T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTION! LA ISTORIA ROMANILOR 103
din Moldova dii ca datil a trecerii lui Andrei la Wilno anul 1386. Cf. I.
Sabin, o. c., p. 236. Dupil N. largo, Istoria bisericii romdnesti, vol. II, Vii-
leni, 1932, P. 317, ar fi fost mutat la 17 Februarie 1387, iar dupil C. Auner,
Episcopia de Siret, in Revista Catolica, 1913, II, p. 235, tot la 12 Marcie 1388.
201) Reg. Lat. vol. 33, f. 170. Cf. si Bullarium Ord. F. F. Praedicato-
rum, vol. II, p. 344 si I. C. Filitti, Din Arhivele Vaticanului, I, p. 16-17.
A. Bzovius, Propago D. Hyacinthii Thaurnaturgi Poloni seu de rebus pray-
dare gestui in Provincid Polonia Ordinis Praedicatorum. Venetia, 1606, p.
50, ii zice Ioan Sartorius. In sus pomenita listii a episcopilor Moldovei din
1849 se giseste insemnarea: Circiter anno 1400 creatus hilt Episcopus Sere-
tensis Ioannes Sartorius, pariter de Ord. Praedicatorum". Cf. I. Sablu, o. c.,
p. 237. N. Iorga, Studii i documente privitoare la istoria Rorndnilor, I II,
p. XXIXXXX, bazfindu-se pe confirmarea din 1403 a actului din 1390,
crede cii Ioan a urmat in scaunul episcopal dupii Stefan Martini. Adeviirat
el papa Ioan XXIII, numind pe Toma Grueber ca episcop de Siret la 1413,
ii spune cii este succesorul unui loan (Cf. I. C. Filitti, o. c., p. 26 27),
Jar acest fapt poate fi explicat sau printeo confuziune a cancelariei papule,
care a uitat eau nu a vrut sii considere numirea lui $tefan Martini, eau cit.
inteadeviir intre Stefan Martini si Toma Grueber, a mai piistorit la Siret
incii un Ioan. DI. R. Ciindea, Der Katolizismus in den Donauffirstentiimern,
Leipzig, 1917, p. 27, n. 4, crede identic pe ban amintit la 1413 cu Reels
dela sfirsitul veacului al XIV-lea, ceeace iariisi pare putin probabil.
202) Al. Czolowski, in Qwartalnik Historyczny, 1893, An. V, p. 594 si N.
Iorga, Studii i documente, III, p. XLVII.
www.dacoromanica.ro
204 $T. PASCU
meste prietenilor sal din Siret, care 1-au primit bine, dum
apud vos eramus", de mide rezultä cA el stAtea in Cracovia si
mergea numai din cAnd in cand in mijlocul credinciosilor sai
moldoveni.
Dar lipsa lui nu se simtea prea mult, deoarece calugarii do-
minicani 11 inlocuiau cu succes pentru interesele lor. In timpul
pAstoririi lui Joan, exista in Moldova un vicar general al Pre-
dicatorilor Peregrini, Elie Petit, caruia i se acordA chiar din
pricina absentel episoopului , la 1389, drepturi destul de mari,
aproape episcopale: de a acorda sau a retrage favoruri i functiuni
nu numai in Principatele Romine, dar pana in Caff a Crimeii203).
Exista un custos", in persoana amintitului Nicolae de Mehl_
sack, un fel de administrator-supraintendent al diecesei dela in-
fiintarea ei. Exista un incvizitor, in persoana lui Joan Ianitor,
honorabilus pater Ianitor nomine"204). Exista un procurator, ,,fa-
mosus vir Johannes ... Petri Waivocii procurator"205). In tim-
pul pAstoririi lui loan, se intampla la Siret, in biserica Sf. Joan
BotezAtorul, la 1391, unele minuni, povestite intr'o scrisoare
din acelas an de cAtre episoopul instisi206) si mai pe larg intr'un
act notarial din 1402, in care sunt irisirate unele din aceste mi_
nuni, verificate prin declaratiunile mai multor martori20T).
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMAN1LOR 205
www.dacoromanica.ro
206 $T. PASCIJ
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANILOR 207
www.dacoromanica.ro
208 ST. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA !STOMA ROMANILOR 209
www.dacoromanica.ro
210 T. PASCU
228) Liber Cancelariae apostolicae vom Jahre 1380 und der Stilus pa-
latii abbreviatus Dietrichs von Nicheim. Ed. K. Er ler. Leipzig, 1888, P. 25
26. W. Abraham, (2. c. p. 281, in legiturii cu aceastii chestiune publicii ur-
wiitogrea notitii; ,,Dominus noster ci. Urbanus VI, VII idus maii (9 Mai 1380),
erexit locum de Argos in Walachia maiori in civitatem et constituit ihi eccle-
sian eathedtralem, cui nraefecit in episcopum Fr. Nicolaum Antonii Ord.
Praed. et vocatur ecclesiae Argensis in provincia Colocensi". Cf. si N. Iorga,
Istoria Romenror, IIJ, p. 250, n. 1. 15arlicsonyi I., Az Argyasi (Argesi, Ardsisi)
plispiikség. Budapesta, 1905, p. 4, adaog'ii o 0o000, dupii care aceastil episco-
pie ar f ( rottinfiiqatft Ad instaptiam Lutlovici regis Hungariae".
229) Vetera monurnenta hist. Hungariae. Vol. III, p. 602 si Hurmuza-
kiDensusianu, Documente, -p. 526 tsi 12; p, 117,-118.
230) Volt 74, f. 227-23?. t
231) C. Eubel, Hierarchia catholica..., p. 464.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUN1 LA 1STORIA ROMAN1LOR 211
www.dacoromanica.ro
212 T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANILOR 213
www.dacoromanica.ro
214 $T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIB"TI1 NI LA ISTOPIA ROMAN LOR 215
www.dacoromanica.ro
216 T. PASCU
intregii biserici catolice transilvane. (Cf. Reg. Suppl., vol. 29, f. 142 si Reg.
Av. vol. 137, f. 537-538).
263) Stephanus Michaeli dictus Ola". Reg. Lat. vol. 100, f. 149.
254) Olachi et Ruteni inibi confinancium (Casovia) multitudo et
ipsorum infidelium nonnuli gratia eis afluente diyina ad fidem catbolicam
se converterunt". Reg. Lat., vol, 102, f. 71-72. Cf. Monurnenta Vatirana
Hungariae. Ser. I, vol. IV, p. 415-417.
255) Reg. Lat., vol. 89, f. 236.
356) In veacul al XIIl-lea se amintesc nume de locuri de origini ro-
mini car Bona, Crachun, Zembeta, Nanas, Kenes, Valasko, etc. Cf. N.
Driganu, Romdnii in sec. IXXIV pe baza toponimiei i onomasticei.
Bucuresti, 1932, P. 329, 331.
Pe la 1363 in comitatul Ung. Bereg i Zemplen, se amintette o famine
a voevodului roman .,Michaelis dictus Olah"; un an mai tirziu o ,,comuni-
las Walachorum", In comitatul Bereg; pe la 1366 aceasti comunitate avea
si iobagiones predictorum Olahorum", dupi cum pe la 1370 din nou se
amintette un woewoda Walachorum" in acelat comitat, Bereg. Cf. Docu-
menta historiam Valachorum in Hungaria illustrantia, p. 170; I. Mihali,
Diplome maramurepene, p. 55, 59; N. Draganu, o. c., p. 375 ei T. Lehoczky,
Adalékok az oldh vaiddk, oldh es orosz kenezek vagy soltézok intézményéhez,
in Történelmi Tdr, 1890, An. X, p. 167.
257) Reg. Lat., vol. 31, f. 44-45. Este interesant de observat ci acesti
Romani din Polonia, eau dinspre Polonia, ajung pini la Mares Neagri si
in Crimea. In socotelile oratului Caffa se amintesc, in anul 1470: Teodorus
Velachus Pollanus si Simon Vellacus Pollanus, al ciror nume este eerie
chiar ca si al lui Johannes Alberti de Welachos". Ci erau Romani, re-
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANILOR 217
www.dacoromanica.ro
218 T. PASCU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA ISTORIA ROMANILOR `C19
www.dacoromanica.ro
220 T. PA SCU
260) Reg. Lat. vol. 13, f. 52-53. Accensa velut ignis impietas persecu-
tionis christianitatis crudelissimi videlicet Baisetti Principis Turcorum prout
lacrimosa insinuatione nobis Illustris Principis Manuelis Paleologi Impera-
toris Constantinopolitani iam Apridem innotuit conflacis iuribus non so-
lum ad exterminium eivitatis Constantinopolitani et eireumposite regionis
ceterarumque regionum, terrarum que per fideles in ills partibus incoluntur
sed etiam ad destructionem Walachiae et Ungariae Regnorum sicuti notorum
est potentissime aspiravit et sicut quantum in ipso est fundatus nomen
exercere christianum".
270) qui alias Turchi vulgariter appellantur".
271) Reg. Vat. vol. 317, f. 18-20.
www.dacoromanica.ro
MISCELLANEA
www.dacoromanica.ro
EUDOXIU HURMUZACHI SI COLECTIA LUI DE
DOCUMENTE,
de T. B kLAN
www.dacoromanica.ro
224 T. BALAN
www.dacoromanica.ro
EUDOIXU HURMUZACHI 5 COLECTIA LUI DE DOCUMENTE 226
www.dacoromanica.ro
226 T. BALAN
www.dacoromanica.ro
EUDOXIU HURMUZACH1 $1 COLECTIA LUI DE DOCUMENTE 227
www.dacoromanica.ro
228 T. BALAN
1) Anexa 1.
www.dacoromanica.ro
EUGOXIU HURMUZACHI 51 GOLECT1A LUI DE DOCUMENTE 229
2) Anexa 2.
www.dacoromanica.ro
230 T. BALAN
www.dacoromanica.ro
EUDOXIU HURMUZACHI I COLECTIA LUI DE DOCUMENTE 231
4) Anexa 3.
www.dacoromanica.ro
232 T. BALAN
5) Anexa 5.
6) Anexa 3
www.dacoromanica.ro
tUDOXIU HURMUZACHI I COLECTIA LU1 DE EOCUMENTE 33
7) Anexa 4.
www.dacoromanica.ro
234 T. BALAN
www.dacoromanica.ro
EUDOX1U HURMUZACHI I COLECTIA LUI DE DOCUMENTE 236
11) Anexa 9.
12) Anexa 10.
www.dacoromanica.ro
26 T. BALAN
www.dacoromanica.ro
EUDOXIU HURMUZACHI I COLECTIA LUI DE DOCUMENTE 237
www.dacoromanica.ro
238 T. BALAN
www.dacoromanica.ro
EUDOXIU HURMUZACHI 1 COLECTIA LUI DE DOCUMENTE 239
raisboiu din Viena" (vol. IVi 47). Mai intAlnim si alte citatii
ca: Archiva minist. ces. reg, de resboiu din Viena" (Vi 383), .
Archiva ministerului oes. reg. de resbel din Viena" (VI 79J
ei Archiva oes. reg. de resbel din Viena" (VII 333).
Identificarea este usoarA.
2. Haus- Hof- und Staatsarchiv. Aici identificarea este mai
anevoioasà. Uncle aceastà arhiva este citata cu numele german,
lucrul este usor. 0 gasim citata astfeh Archiva ces. reg. din
Viena" (IV]. 455), Archiva oes. reg. a Curtii din Viena" (IV'
334), Archiva secretA a Cu4H din Viena" (IVi 376), Archiva
ces. reg. secretA a Curtii din Viena" (IV' 362). In vo-
lumul Vi pag. 88 i se zice Archiva ces. reg. de stat din Viena".
Rar i se spune cu nurnele german: Geh. Haus- Hof- und Staats.
archly in Viena" (VI 130). Cuvintele: ces. reg." si secrete
provin din titlul complet al arhivei, care este Geheimes K. K.
Haus- Hof- und Staatsarchiv hi Wien".
3. Archiv der vereinten böhmisch-österreichischen Haf-
Kangei", sau mai pe scurt Archiv der vereinten Hof--Kanzlei",
Pentru a o putea identifica, vom retine faptul, ca.' ea a fost ar-
hiva Ministerului de Interne. I se zice in diferite feluri. Odatà
e citatà astfel Archiva Cancelariei aulice din Viena" (IIIt
191). In vohimul VI 363 i se zice: Archiva minist. ces. reg. de
interne din Viena" (vezi si Vi pag, 96 si 98).
4. Hof kammerarchiv", a fost arhiva Ministerului de FL
nante. SA vedem cum este citatà. I se zice: Archiva curtii
din Viena" (IIIi 42) sau Bibl. curtii din Viena" (II' 37). In-
consecventa in citare, odatà Archiva", altAdatA BibliotecA",
este, vezi bine, inadmisibilA,
5. Archiv der ungarischen Hof kanzlei" este citata in dife-
rite feluri. In toate oazurile insà. identificarea este uvard. I se
zioe: Archiva cancelariei ces. reg. aulice ungare" (IV. pag.
568) sau Archiva cancelariei aulice a Ungariei" (VI. 31 si
142). De ea este vorba, and se citeazà: Archiva regnicolarA
ungara" (I3Ci 558) sau Archiva regalà ungara regnicolare
(IX'. 391).
Arhivele din Budapesta sunt usor identificabile, Este
www.dacoromanica.ro
240 T. BALAN
www.dacoromanica.ro
EUDOXIU HURMUZACHI $1 COLECTIA LU1 DE DOCUMENTE 241
www.dacoromanica.ro
242 T. BALAN
www.dacoromanica.ro
EUDOXIU HURMUZACHI $1 COLECTIA LUI DE DOCUMENTE 243
www.dacoromanica.ro
244 T. BALAN
www.dacoromanica.ro
ANEXE
Cererea lui Eudoxiu Hurmuzaeki adresatd lui Haus- Hof- und Staatskanzlei.
www.dacoromanica.ro
246 T. BALAN
Rezoluria:
Tiber das gegenwirtige Gesuch des Eudoxins von Hormuzaki wird die-
Direktion des K. K. Geheimen Haus-Hof- und Staats-Archives ermlichtigt,.
dent Bittsteller die gewiinschten Urkunden und Documente, in so ferne ge-
gen deren Mittheilung kein Bedenken obwaltet, zur Beniitzung vorzulegen.
Jedoch versteht es sich, dass solches nur nach Massgabe als besagte
Sehriften werden aufgesucht und vorlaufig gepriift werden können und, we-
gen Beschranktheit des Raumes, zu jenen Zeiten zu geschehen hat, wo dem-
selben ein Platz ohne Beirrung anderer Arbeiten wird eingeraumt werden
!airmen.
Pr. K. K. Geheime Haus-Hof- nod Staatskanzlei
Frh. v. Lebzeltern.
Din Haus-Hof- und Staatsarchiv" din Viena, Cnrant Acten 1846. No. 4-
www.dacoromanica.ro
EUDOX1U HURMUZACHI $1 COLECTIA LUI DE DOCUMENTE 247
eigentlich nur solchen Personen ertheilt werden, die durch ihre bekannten
Fahigkeiten oder durch friihere Leistungen eine Biirgschaft darbieten, (lass
aus ihren Arbeiten ein eigentlicher Gewinn fiir die Literatur hervorgehen
werde. Dem gehorsamst Unterzeichneten sind die Verhaltnisse des Bittstel-
lers gänzlich unbekannt. Da er iibrigens bereits die Erlaubniss zur Beniit-
zung des Haus-Hof- und Staatsarchivs, dann des Archive der vereinten Hof-
kanzlei besitzt, so diirfte kein Grund twin, ihn vom Hofkammerarchive sus-
zuschliessen.
Ob seine Ausheute in Letzterem gross sein wird, ist eine andere Eng,-
und diirfte, ausgenommen die kurze Zeit, wo ein Theil der Fiirstenthiimer
linter östreichischer Herrschaft stand, wohl sehr zu bezweifeln sein. Das ist
iibrigens seine Sache und vermindert nur die mit der Gewahrung nothwen-
dig verbundenen amtlichen Unzukiimlichkeiten.
Die hierbei zu beobachtenden Vorsichten Mitten die in- solchen Fallen
gewohnlichen zu seyn: dass die Beniitzung im Amtslokale des Archives selbst
geschehe; dass ihm nur solche Akten und Urkunden in die Hiinde gegeben
wiirden, die sich auf die Moldau und Wallachei selbst beziehen und endlich
(lass die von ihm aus den Nachschlagbiichern zu hezeichnenaen Stiicke jedes-
mal mi vorans von dem Archivs-Direktor in Bezug auf die Mitheilbarkeit ein-
gesehen und gepriift werden.
Grillparzer.
www.dacoromanica.ro
248 T. BALAN
Stücken noch im Rfickstande sich befindet, iibrigens auch der Druck nicht
rasch genug vom Flecke kommt.
Laureani kann mit dem besten Willen nicht abreisen, weil das Minis-
terium vor Ertheilung des nachgesuchten Reisepasses vorerst nach Sieben-
bfirgen um Aufschluss schreiben zu miissen erachtete und die Antwort von
dort noch nicht eingetroffen ist.
Barnuz (Blirnu0 studiert fleissig und ist ein braver Kerl, obgleich
durchaus kein Weltmann. Gleich bei meiner Ankunft hier habe ich ihm die
N on Czernowitz erhaltenen 20 Floren fibergeben.
Meine Hauptbeschiiftigung ist hier die Ausbeutung siimmtlicher Minis-
terialarchive, besonders aber des Behr reichen Geheimen Haus- und Staats-
archives, zur Ermfiglichung einer quellenmiissigen Geschichte der Moldo-
wallachei und der romanischen Nation im Allgemeinen. Tiglich arbeite ich
mehrere Stunden im Staatsarchive, wo ich die durch meine Abwesenheit un-
terhrochene Sammlung von Urkunden fortseze und regelmiissig zwei Schrei-
ber beschäftige. Bereits besitze ich bei 600 Urkunden, Berichte, Instruktio-
nen ete. von theils höherem, theils minderem historischen Interesse in schö-
nen Abschriften, welche iiber 250 Bogen fiillen und auf gar manche geschicht-
liche-Momente der Fiirstenthiimer, besonders aber auf ihre Stellung zu Oster-
reich ein neues helles Licht fallen lassen.
Nach Ostern werde ich wahrscheinlich vier Schreiber mit theurem Geld
unterhalten miissen, weil mir auch das Kriegsarchiv geöffnet werden wird,
ebenso such dasjenige der ehemaligen ungrischen Hofkanzlei. Ferner werde
ich dieser Tage von Bach- die Erlaubnis zur Benfitzung der Archive von
Ofen, Hermannstadt, Klausenburg, Kronstadt, Lemberg und Venedig erhal-
ten. Endlich ist Manches in Berlin und Miinchen, noch Mehreres aber auf
dem Berg Athos, von dessen Urkunden ieh ein Verzeichnis besitze, vorrathig,
was einen echten Romanen interessiren muss. Es ist jedenfalls ein Riesen-
unternehmen, zu dem ebensoviel Geld als Geduld, ebensoviel Wissen als
Wollen gehort, das aber am Ende fiir die Geschichte sehr fruchtbringend
ausfallen muss. Ich bitte Dich recht sehr, hilf mir dazu naeh Krliften, da
meine Mittel einem so weitschiehtigen Unternehmen nicht gewachsen sind.
Wenn der Fiirst sich an der Geschichte seines Landes und seiner Fa-
milie interessirt, so hat er jezt die beste Gelegenheit es zu bethiitigen, wie
es andere Regierungen gleichfalls thun.
Wenn Du mich nach Berlin schicken willst diesen Sommer, um fiber
den Muzi Dir zu berichten, so will ich es gewiss nicht ausschlagen, zugleich
aber die dortige reiche Manuskriptensammlung in romanischem Sinne und
Interesse beniitzen. Deshalb hätte ich gerade Lust nach Athos zu reisen, wo
dann die Niihe oder wenigstens die nicht allzugrade Entfernung von Jerusa-
lem mich such zu einer Pilgerfahrt dahin reizen diirfte. Doch zweifle ich
noch an der pekun6ren Miiglichkeit der Ausführung.
www.dacoromanica.ro
EUDOXIU HURMUZACHI $1 COLECTIA LUI DE DOCUMENTE 249
Eudoxius H.
Inceputul lipsette . . .
Willst Du aher Deiner Giite die Krone- aufsetzen, so gebe ich Dir auch
hiezu die beste und Deiner wiirdigste Gelegenheit, wovon ich Dir be.reits und
nicht ohne Erfolg gesprochen. Du weisst sehr wohl, dass der romanischen
Nation ebenso sowohl geistiger als materieller Aufschwung gegeben werden
muss, soli aus ihr was Ordentliches werden. Fiir den materiellen Fortschritt
sorgt mir jeder Romane schon selber und er wird ihn auch mit der Zeit
erreichen. Nicht so ist es aber mit dem geistigen Aufschwung, der gewohn-
lich erst im Gefolge der materiellen Wohlfahrt, und such da nicht immer
sich einfindet. Da thut es vielleicht noch mehr noth, dass sieh Einzelne fiir
das Allgemeine aufopfern und nach Massgabe ihrer Krafte, Zeit, Miihe und
Geld an die Förderung irgendeines wichtigen Zweiges geistiger Kultur ihres
Volksstammes wenden. Ich glauhe mich hiezu aufopfern zu sollen und
ivnhe das Geschichtsfach, welches bei den Romanen noch sehr im Argen
liegt. Das ist jetzt meine Hauptbeschiiftigung, ehenso miihevoll als zeit-
raubend und kostspielig. Ich erhielt von Bach die Bewilligung auch in den
Provinzen Nachsuchungen zu pflegen und Goluchowski (der iibrigens gegen
mich sehr sprOde thut) hat bereits in Folge der ministeriellen Erlatibn:ss
und meines Andringens nach Krakau, wohin es mich zunächst zieht und wo
ich die ahen polakischen Archive durchmustern will, die nothigen Weisun-
gen ertheilt. Sodann müchte ich Berlin, Pest, Hermannstadt und Lemberg
www.dacoromanica.ro
250 T. BALAN
www.dacoromanica.ro
EDDOX)i) HURMUZACHI J COLECTIA LUI DE DOCUMENTE 25?
1. 1852, tunic f-.3 Iasi: Constantin Hurmuzachi eerie lui Iacob Muresian
at a trimis bani colectati de el in Moldova pentrn sprijinirea bisericii orto-
doxe si a ,.Reuniunii femeilor routine" din Brasov.
(Cazeta ciirtilor", Ploesti, 1921, Anul I, No. 5).
2. Vara 1853, Iasi: Aga Constantin Hurmuzachi aerie cA a colectat im-
venni cu sora sa Elisaveta in Moldova la cererea episc. $aguna suma de 200
fl. pentru comitetul Reuniunii femeilor romine" din Brasov. A reusit
sil exopereze ca jumitate din aceasti sumi si fie rezervata pentru heed
din Brasov.
(Carpatii", Brasov, 1925 Iunie 28, Anul V).
www.dacoromanica.ro
262 T BALAN
5
Viena, 1852, Iu lie 10.
6
Wien, 1852, Octomvrie 18.
Despre studiile sale it.torlce; cere un exemplar din Cronica lui $incai.
www.dacoromanica.ro
EUDOXIU HURMUZACI-U $1 COLECTIA LUI DE DOCUMENTE 2E13
Eudox Hormuzaki
Den Brief des Comitetul reuniunei femeilor von Brassov habe ich weder
genommen, noch besitze ich ihn, noch besass ich ihn je. Bei seiner Ankunft
las ich ihn Allen vor und legte ihn in des Voters Schreibtisch zu den iibrigen
Briefen, nach der Hausregel. Da der Tisch aber offen ist und das Bediirfnis
nach Papier sich täglich regt, so kan man wol begreifen, wie der Brief
verschwinden mochte. Sehr komod ist es nun freilich, Alles den Abwesenden
in die Schuhe zu schieben. Vbrigens lässt sich meines Erachtens eine Ant-
wort auch so ertheilen, da der Inhalt des Briefes uns Allen bekannt. ist.
www.dacoromanica.ro
254 T. BALAN
Was aber meinen Beitrag zu diesem Vereine betrifft, so muss ich leider
fiir jert und so lange ich in Wien bin, die Unmoglichkeit einen solchen zu
leisten, gegen Deine Argumente in die Wagschale legen. Du weisst, wie unre-
gelmächig und spirlich meine Zinsen fliessen, weisst aber nicht, welche Aus-
lagen ich hier im Interesse der Nation zu bestreiten habe. Meine ganze An-
wesenheit hier ist nemlich durch den Wunsch der Aufkliirung der romani-
schen Geschichte motivirt. Dalür gebe ich bei aller Sparsamkeit doch mehr
aus als meine Kräfte vertragen. Dafiir zehren aus meinem Beutel drei
Schreiber, die mich schon einige hundert Gulden gekostet, dafiir muss ich
theure Biicher kaufen und werde Reisen machen miissen, deren Kosten ich
kaum aus Eigenem aufzutreiben wiisste. Ich glauhe demnach fiir die Natio-
nalsache verhältnismässig mehr ale genug zu leisten, freilich auf einem
anderen Fe lde und deshalb ware es vielleicht ungereeht, mir noch mehr
aufzubiirden, als ich zu tragen vermag. Bin ich einmal zu Hause, so kann
ich schon fiir den Verein, dessen Zweck und Tendenz gleich Iöbllch sind,
noch mehr thun.
Dem fiirstlichen Schwiegersohne Nikaki Maarocordato, habe ich tiber
seine Aufforderung auf seiner Durchreise durch Wien ein Programm zur
Ausgabe der romanischen Geschichtsquellen iibergeben, damit er den Fiirsten
zur Prinumeration und Betheiligung an dem Unternehmen einlade. Er
scheint nichts oder nichts Wesentliches diesfalls ausgerichtet zu hahen,
und das Programm liegt zwecklos in seinen Händen. Ich bittte Dich
[restul lipseste].
Tot odatii aliiturez aice 4i adresa me, dach vre-odata mit vei cinsti cu
vre-o insarcinare, de care foarte m'as bucura. Eu Iticuesc in Viena, Stadt No.
-245 si ma ocup a cerceta, in toate arhivele Vienei, documentele veacurilor
tiecute despre Romini. Pan acum am aflat documente foarte interesante de-
spre istoria Moldaviei si a Valahiei, precum si despre unele familii vechi pi
strelucite, intre care figureazii si familia Basotestilor. De acum inainte cred
ci oi gsi si mai interesante urice si documente care apoi nu voi lipsi a le
www.dacoromanica.ro
EUDOXIU HURMUZACHI 5I COLECTIA LUI DE DOCUMENTE 266
Din Arhiva Soc;etiirti stimfilice i literare din Iasi, 1894, tom. V, pag.
553-555.
www.dacoromanica.ro
256 T. BALAN
10
Cerniluti, 1855, Ianuarie 20.
de MIHAIL P. DAN
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL tN CATEVA BROWRI GERMANE CONTEMPORANE 2b1
www.dacoromanica.ro
268 MIHAIL P. DAN
brosurile In; Eytzinger. Al. Papin-Ilarian, Note asupra operii lut Bisselits
la Joannis Biselii e S. J. aetatis nostrae gestorum eminentiutn medulla his-
forica. Septenium I, Apocomma IV, in Tezaur de monument(' istorice pentrn
Romernia, I, Bueuresti, 1862, p. 173 n. 3 citeazii pe M. Eyzinger en Relationom
historicarum Pentaplus, Köln, 1597; I. Sarbu, Istoria lui Miliai Vodii Viteazul,
Domnul Tile!! Romiin Oti, I. Bnenresti, 1904, p, 336 n. 1, citeazii gresit pe
M. Eytzynger en Annalis Historicae Continuationis Relatio, Cii 1ln, 1506,
and tie fapt titlul coreet este Historicae Relationis Continuatio, etc. Cii lln,
bey Heinrich Netteszheim, 1596. (Vezi Apponyi, S., Hungarica, Magyar vonat-
koztisu kuljöldi nyointatvdnyok, I kat., XV es XVI szizad, Budapest, 1900, p.
393 Nr. 589). Browne lui Eytzinger, ce le d'im Biel, aunt cu totul necis-
noseute, pilnii azi, istoriografiei routine.
4) Cf. Georges Weill, op. cit., p. 20 si -C. Giillner, op. cit., p. 129
vi notele 1-4.
5) Vezi Aneza- 1.
www.dacoromanica.ro
WHAT VITEAZUL IN CATEVA BROWRI GERMANE CONTEMPORANE 259
www.dacoromanica.ro
260 MIHAIL P. DAN
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL IN CATEVA BROWRI GERMANE CONTEMPORANE 261
www.dacoromanica.ro
262 MIHAIL P. DAN
www.dacoromanica.ro
MIFIA1 V1TEAZUL IN CATEVA BRO$UR1 GERMANE CONTEMPORANE 263
tele
Importanta lor consta insa in faptul ca. -
alaturi de al-
intregesc tabloul faimei lui Mihai Viteazul in Europa
apuseana dela sfarsitul veacului al XVI-lea.
Ca si celelalte ziare ori brosuri contemporane, conteaza." mai
ales prin valoairea bar propagandistica, trezind interesul con-
temporanilor apuseni ai lui Mihai Viteazul pentru luptele pur-
tate de viteazul Domn rom'an la Dunairea de Jos cu neinduple-
catii dusmani ab crestinatatii, Turcii. Starnind interesul pentru
grelele lupte, de a carom desfasurare depindea i soaxtea Apu-
sului european, tindeau sà asigure in tarile Imperiului german
strangerea rnigoacelor bane§ti, atk de necesare lui Mihai Vi-
teazul pentru finantarea campaniilor lui antiturcesti.
ANEXE.
I.
20) Cf. in acest sens si I. Siam, Istoria lui Mihai vocta Viteazul, Dorn-
nut Tara Romdnesti, vol I. Bucuresti, 1904, p. 297 nota 4. Dar valoarea lor
este indiscutabilii, atunci cind transmit panii azi unele relatiuni contempora-
ne, ce nu ni eau pistrat in alte isvoare istorice.
21) De fapt, tratatul s'a incheiat in 9 Tunic 1598, la Tirgovitte (cf. P.
P. Panaitescu, Mihai Viteazul. Bucuresti, 1936, p. 146).
www.dacoromanica.ro
284 MIHAIL P. DAN
gar wiDig geleistet, solliche auch mit seiner underschrift, und grossen Insigel
besigelt, nachmals dieselbe den Heron Keyser lichen Commissarien zugeschickt.
Darumhen Gott dem Allmicbtigen billich zu dancken ...
(p. 121) ... Erst gedachter Herr Niclas Istuan22) uml Herr Cornis
Caspat2:1) haben auch als Key. Commissarij die Bulgaren, desselben Fiirsten
in der Wallachey urtderhabendt Ktiegsvolck, zum iurament ermahnet, ge-
dachtem Fiirsten gehorsam und underwurff zu sein. Welchen Keyserl. Com-
missarien mehrgedachter Wallachiseher Weyda, sammt der gantzer Land-
sehaft daselbsten an statt der Key. May. das Jurament personlich prestiert ...
Tunic 1598.
Atacarea Novigradzdui.
Die Siebenbiirgische Freybeutter verbrennen das Castel Nowigrad, erschlagen
und fangen viel Tiircken.
(p. 127). Ehen um]) diese Zeit, hette Michael Weyuoda 900 Freybeut-
ter (miff ein Castel Nowigrad underhalb Semendrio241 nicht weit von Mor-
8(1231 gelegen geschickt, derselheu in Brand gesteckt, (lie meijsten Tiircken
nidergehawen, 50 lebendig sampt 48 Weihen gefangen und sampt 60 Pferdten
darvon gebracht.
TI.
Martie 1599.
Expeditia lid Miltai Viteazul in Sudu0 Duniirii. La Vidin infrfinge fi001) cfd
Turci").
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL IN CATEVA BROVRI GERMANE CONTEMPORANE 265
Die Tiircken werden vom Weyttoda auss der Wallachey hart geschlagen.
(p. 6) ... Umb diese Zeit sind zween Curier bald nacheinander bey den
Siebenbiirgischen Gesandten zu Prag ankommen, mit Zeitung, dass der Fiirst
in der Wallachey, mit seinem volck widerumb iiber die Thonaw gesetzt, und
das Land auff zwo tagreiss gegen Adrianopoli verwuest habe. Wei len jme aher
',rider (lessen die Tiircken in 15 tangent starck an zweyen Orten in das Land
gefallen, hat er sich wider zuriick wenden miissen, und im ahzug hey Vidin
miff die Tiireken getroffen, derselben inn 8000 erschlagen, auch der San-
siag Beegen, so den grossen hauffen gefuert, gefangen und den Hauptfahnen
erobert. .
Aprilie 1599.
Michael Weynoda miss der Wallachey erschlegt vil Tiircken auff einem Streiff
und bekombt ein grosse Beuth.
(p. 11). Umb diese Zeit hat Michael Wevuoda suss der Wallachey uff
einem Streiff in 500 Tiircken angetroffen, dieselben meistentheils erlegt,
mid in 300 tnsendt dueaten, welche sie zur bezablung der Tartarn nach Un-
garen fiiren sollen, hey jnen erbeuthet.
Tunic 1599.
Der 'Wallach streifft weit in des Tiircken Laud und thut jhm grossen
Schaden.
(p. 261... Under dessen hat der Weyuoda atm der Wa Hadley. mit
einen grossen Hauffen Kriegsvolcks hiss auff Sophia in des Tiircken Land
gestreifft, und hiss dorthin alles rauben, verbrennen und verhanen lessen,
derowegen der Tiirckische Keyser, etlich seines Kriegsvolcks wider zuriiek
ferdern miissen.
Septemvrie 1599.
www.dacoromanica.ro
206 MIHAIL P. DAN
(p. 34). Umb dirge Zeit auch, hatte der Wallachische Weyuoda alter-
mals zwolff Tiirckische Galleren auff der Thou aw an ffgefangen, dariiber die
Tiircken dann sehr erziirnet, derohalben skit starck geriist, diesels Weyuoden
zu iiberfallen.
Octomvrie 1599.
(p. 43-45). Es ist vor diesem (inch angezeigt, welcher gestalt sich der
Cardinal Bathory auss Siebenbiirgen, der Rom. Kay. May. widersetzt, und
sich mit den Tiircken in ein Bundnuss ein zu lessen understanden. Wie er
dann allhereit so viel Practica angestellt, dass der Weyuoda auss der Mol-
(law, der Grooss Tiirck und der Bathory sambtlich au ff alien sei ten in der
Wallachey einfallen und denselben Weyuodam, so der Key. May. anhengig
and jhme Siebenbiirgen zu gehorsamb gegen derselben zu bringen, sich un-
derf angen, auss seinem Land vertreiben, fangen, oder niderhawen viillen. In
(less Wallachen Gliick alter se ind die jhenigen Personen, so dieses mit d(-m
Cardinal Bathory wegen (ler Tiircken abgehandelt, dent Wall achischen \\ e-
yuoda under die Hand kommen.
Und damit mehr der Wallachische Weyuoda, diesen des Cardinals B a-
thory biisen Practicken fiir komme, hat er inn die 30 tansent Mann znsam-
men gebracht, mit denselben den 18 Octobris in der Wallachey au ffgezogen,
naher Cronstadt, dahin er den 29 Octobris ankornmen, dieselbe mit Gewalt
eingenommen"), und als ein fiirnemmen Pass gegen Polen, damit dieselben
dem Cardinal so leichtlichen nicht beystandt thun könden, der Notturf ft
nacht besetzt, tilde sieben Tag still gelegen, (lie Zägkhler mit Verheissung
Kay. May. Gnad unnd Erhaltusig jhrer Freyheiten auff seine seiten unnd
under seinen gehorsamb gebracht, hernach mit seiner gantzen Macht, be-
neben den Ziiglehlern mid Sachsen, sambt 80 Stack gross und klein Geschiitc
au ff Hermstat30) zugezogen, welchem der Nantins A postolicus, sambt 7wen
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL IN CATEVA BRO$UR1 GERMANE CONTEMPORANE 267
Land Leuthen, als Gogari Menbars31) und Seckel Meyses32), als Abgesandten
entgegen kommen und angezeigt, dass sie von der Kay. May. einen ernstli-
chen Befelch hetten, dass er Michael Weyuoda sick zu Rhue hegeben, unnd
suss dem Land Siehenbargen hinaus ziehen solle. Darauff er Weyuoda Jhrer
Kay. May. Allergnedigisten Befelch zu sehren hegert, dem sie inn an twort
geben, dass sic denselben nicht, sonder der Cardinal Bathory hey sich babe.
Der Wallach alter Jhnen wider geantwort, dass er von der Kay. May, viel
ein andern 13efelch im Busen trage, demselben walle er gehorsambt nach
kommen und Jhrer Kay. May. seine getrewe Dienst erzeigen. Auff welches
der Nuntius Apostolicus gedachten Weynodam auffs höchst umb Gottes i 1 -
len gebeten, Er sollte noch denselbigen Tag mit seinem Volck ein Stillstandt
italten, es machte sich der Cardinal entzwischen hessers hedencken, damit die
Sachen vielleicht zu einem gewiinschten Ende kommen miichte, als er sich
alter under dessen nichts erklart unnd gedachter Minting denselhen Tag
widerumb unverrichter Sachen zum Cardinal gezogen ist, der Walach dear;
andern Tags forgeriickt, an dem der Nuntius kpostolicus morgens frue wider
zu jhme kommen, den er hey seinem Sohne verwahret, ohne einige kntwort
hiss auff weitern Bescheid hinderlassen, mit seiner gantzen Maeht und Gewalt
aber gegen den Siebenbiirgen unnd den Cardinal, so nur ein viertel men wegs
von jhme zu Feld gelegen, fortgezogen. Zuuor und ehe sie alter au ff eitt ander
getroffen, hat viel gedachter Michael Weyuoda den Cardinal anzeigen lassen,
dass er nit kommen, Christen Blut zu vergiessen, sondern viehnehr, so wol
jme Cardinal alas seiner Underthanen zum besten, fürnemblich alter auss
Rom. Kay. May. Befelch jhne nit allein dahin zu ermanen, darn; er daft Jib-
rament (wie solches vor der Zeit sein Vetter Sigmunds der Kay, May. ge-
Teistet), gleichfalss praestiren, sondem auch dess gantzen Lands inn der giite
ahtretten, unnd jhme an s tat Kay. May. einraurnen sally, dieweil cr sirh nit
gescheut, der Christenheit zum verderben mit den unglaubigen Tarcken in ein
Verhundnuss sich zubegehen.
Alss nun er Cardinal sich dess Juratnents und ahtrettung des Landes
geweigert. auch mit den fiirnemhsten seiness Anhangs beschlossen, mit dem
Wallachischen Weyda, alss einem Viehirten unnd unerfahrnen der Schlarh-
tcn eintreffen zu thun, hat sich der 'Wallach alsshald resoluirt, jhne mit
Gewalt zit Gehorsamb zi bringen, jedoch mit der protestation, dass er an
dem Blut so vergossen werden möchte, gar nichtt, sonder der Cardinal ur-
sacher seye. Darauff also sein Schlachtordnung gemacht, und midi dem er
drey mal den Namen Jesus angeruffen, auch im gantzen Lager ausriissten
lassen, dass alle diejenigen, so sich gutwillig ergehen, und hiildigen werden,
www.dacoromanica.ro
268 MIHAIL P. DAN
frey sicher bleiben sollen, hat er den Siebenbinger, so inn die 25 tausendt
wehrhaffter Mann starck gewesen, angegriffen, geschlagen, zertrent unnd fins
die Fhicht gebracht. Diese beide Hiir haben morgens umb 9 Uhr zusammen
getroffen, welcher Scharmiitzel oder Schlacht 5 Stund lang gewehret, darinnea
der Cardinal hiss Ruffs Haupt geschlagen worden, dann auf der Wahlstat
2027 Siebenbarger todte Ciirper seindt gezehlt, der Lebendigen mind Ver-
wundten uber tausent gefunden worden, darunder Cornis Caspar einer, der
ander Bewarde Georg33), welchen er Wallach stracks nider hawen lassen,
auff dess Wallachenseiten aber seind nber 200 nit todt bliehen.
Hernach seind die Wallachen in das Siebenbiirgische Lager gefallen,
alda sie 45 Snick Geschiitz, auch viel Cuter von Geld, Kleider, Rossen und
Zelten bekommen. Naeh wekhem der Wallaehische Weyda auff Weissenburg
Zn gezogen, dem aber die Spanschaft und Inwohner der Statt, eh er dahix
gelangt, mit grosser Verehrung auff ein meil wegs entgegen kommen, Thine
mit grosser Reverentz empfaugen, und gen Weissenburg begleitet, alda, und
im alien Statten man viel frewden Schutz gethon.
Nocinvrie 1599.
(p. 45 48), Der Weyuoda hat nach erhaltener Victoria, dem Cardinal
so auss dem Feld entflohen, eylends 12 Tausent Mann Huff alle Strassen und
Weg hinnach geschickt, der Hoffnung jhne zu fangen.
Der Bathory Tstuan, der Cardinals Vetter, ist auff Clausenburg kommen,
Niel kiistlicher Sachen auff geladen, mind sich (tuff Hust begehen, alda er
mehr half samblen unnd dem Wallachen widerstehen wiillen, welches jhmo
aber, wie hernach gehört werden solle, nit angangen. Dann der Kiinig, da-
rauff er sich aitch zum theil verlassen, inn seinem gantzen Konigreich aus
riiffen lassen, dass sich keincr in Kriegs diensten, wider (lie Kay. May. solle
gebrauchen lassen, sich dardurch alles Argwohns einiger hiilff so er dem Car-
dinal Bathory erzeigen möchte, in entschinten.
Den 4 Novembris (1599) hat sich die Stan Clausenburg, alss bald sie
der Wallach auff forden lassen, willig ergebcn, unnd sein Obrister Baan
Michaltscha genand, mit tausent Mann eingelassen, under diese Statt seind
iu 3000 Mann gesehickt worden, von dannen sie auff So lisock gezogen, wel-
www.dacoromanica.ro
MIHA1 VITEAZUL IN CATEVA BRO5URI GERMANE CONTEMPORANE 269
ches sich beneben der uhrigen gantzen Landschaft ausser halh Hust mid
Kinar ergeben.
Under (less Wallachen Kriegsvolek, hahen sich in 3000 Tiircken und
Tartarn, so alle Cristen worden, und jhre Weil) mid Kinder mit sich in die
Wallachey gebracht befunden.
Als auch der Gross Tiirck vernommen, dass dcr Weyuoda mit solcher
grossen Gewalt in Siebenlnirgen zufallen wilier's, habe jhme der Tiirckischer
Keyser ein Botsehaft mit 60 Personen zu geschickt, die mit jhme einen
Frieden tractirn unnd (les Gross Tiircken Fahnen ither antworten sollen,
welche er inn der Wallachey so lang auffgehalten, bis er gegen Siebenbiirgen
angezogen, als dann habe er dieselben alle gefangen, dess intents solche der
Kay. May. zu uherschickin.
Nachdem auch der Wallach die Statt Clausenburg einhekommen, hat
er viel ansehenliche Rebellische Herrn auss Siebenbiirgen, nider hawen les-
sen, wie er auch seinen Leuthenant, so jhne auss anstifftung des Ibrahim
Ba6sa umbringen sollen, aber offenbar worden, hinrichten lessen.
Der jtmge Julaffi35) hat sich mit seinem Schloss auch in der Kay. May,
gehorsamb ergeben. Herr Banffij36), welcher mit seinem Weil). Kinder und
Glitter auss Siebenbiirgen geflohen, hat Herr Ziigge137) mit allem was er,
gefiihrt auffhalten lessen.
Ob wohlen der Cardinal Bathory auss Siebenbiirgen (als er vernommen,
dass der Wallach mit Hares Crafft auff Siebenbiirgen zugezogen, unnd al-
hereit Cronstatt eingenommen hetten) den Herrn Georg Basta Obristen in
Ober Ungarn umb Hii 1ff wider den Wallachen angerfiffen, seitenmahlen er
gesehen, dass gen-elter Herr Basta auch ein grosses Volck versamblet, turd
vermeint jme solches zum beaten, wider den Wallachen beschehen, unwissendt,
dass beide der Wallach und Georg Basta Arne Cardinal mit Hares Crafft
angreffein und tindurch zu gehnrsam bringen wöllen. So ist gemelter Herr
Ceorg Basta den 2 Novembris beneben Herr Ziickhel, Niarij Paul unnd Dauid
Ungnad auff Wardein35) zu, jhme Wallachen zu Hiilff gezogen, welche ein
grosse Summa Geldts, so Jhr Kay. May. nach Caschau richtig gemacht, mit
sich gefiihrt, des Kriegsvolck damit zu bezahlen.
Nach solchem hat gedachter Wallach etlich tausent Mann auff Hust
gesebickt dasselbige Ort, welches Poln, Hungarn und Siebenbiirgen ein wol-
gebogner Pass, auffforden lessen, daratiff die in der Vestung umb Gnad ge-
beten. Unnd ob woln der Cardinal 19 Fendlein Trabanten binnein gelegt, und
jhnen ernstlich befohlen, solehe Vestung hiss auff den letzten Mann zu
www.dacoromanica.ro
270 MIHAIL P. DAN
ten, haben sie doch einhellig in die Auffgehung bewilligt, darinnen hat der
W allach nit allein der Bathory Schatz, sondern such anderer fiirnemen Herrn
beste Sachen, so sie dahin geflehnet, in seine Hände bekommen, welches idles
miff zehen Milion geschiitzt worden.
Der Bathory Istuan aber ist minor alda auss gerissen, und sich nach
Somblio39) begeben, aide er von Herr Georg Basta gefangen worden, der hat
gebetten, dass er sambt seinem Weil) unnd Kinder inn der Kay. May. Gnad
möchte auffgenommen werden, welches jhme aber anderer gestalt nicht
bewilligt, er verschaffe dann das Kivar, darinnen 2000 Trahanten mit
vielen grossen Stiicken Geschiitz gelegen, und das sterckste Ort inn Sieben-
Mirgen ist, ohne alle verletzung der Kay. May. eingeraumbt werde, welchem
er ales baldt folg gethan. Da jhme aber sein Practice angangen, wie er dams
gleich hat sollen eingesetzt werden, hette er ohne alles naehdencken mit dem
Feind ein Bundniss gemacht.
Ist also das gantze Land Siebenbiirgen in der Kay. May. Geavalt go-
bracht worden, inn dero Namen unnd Abwesenheit, dem Wallachischen
eyuoda (lie gantze Landschafft geschworen, und gehuldigt, dargegen er
jhnen wiederumb schweren und zusagen miissen, dass er anderer gestalt
nicht, alss Jhr Kay. May. Statthalter, Jhr. May. aher Erbherr in Siebenbiir-
gen sein, und sie bey Jhren alien Privilegien gehandhabt und gelassen wer-
den sollen.
Den 14 Novembris fiekame Herr Georg Basta gewisse Zeittung, dass der
Cardinal Bathory, sarnbt all den jenigen, so bey jhme inn der Flucht ge-
m esen, von den Wallachen ins Gebirg nider gehawen, (less Cardinals Kopff
auff einer Lantzen nach Siebenbiirgische Weissenburg gehracht worden, dahin
der Wallach auch den Carper zu bringen befohlen.
Herr Cornis Caspar, der Bischoff vonn Nadpradi40) und Malaspina
Bgpstlicher Nuntius, seindt mit 3 Fahnen gefangnen, vom Wallachen inn ver-
ha fft genommen worden.
Lippe und andere Orter mehr hat gemclter Wallach mit seinem Kriegs-
Nolck besetzt, theils auch seines Kriegsvolcks nach erhaltener Victori, in die
Wallachey gesand, den Tiircken und Tartans far zu warten, und souil snag-
lich die gefangne Christen mind die Benth, so sie eller Orten geraubt, wider
abzunemmen.
So bald nuhn die Wallachische Botschafft zu Wien angelangt und (Ia-
selhsten Ertzhertzog Matthia diese Victori mit Siehenbiirgen verkiindigt, ist
alsbald das Te Deum Laudamus gesungen, die Stuck Geschiitz auff elle Pas-
te) en gefiihrt, unnd loss gebrandt worden, welchen Gesandten Jhr durch,
ein gulden Ketten unnd dessen Mitconforten ein gulden Trinckgeschirr ye-
30) Sintleu.
40) Episcopul Dimitrie Napriey.
www.dacoromanica.ro
MINA1 V1TEAZUL IN CATEVA BROSURI GERMANE CONTEMPORANE 271
rehreu lassen, Die seind hernach alssbalde nach Pii lsen41), zu der Kay. May.
gereist, derselben diese Victoria auch zu verkandigen unnd neben andern
von Jhrer Kay. May. eylende Resolution begert : demnach (lie Statt Clausen-
burg inn Siebenbargen zum of ftenmal an Jhrem Herron trewlos worden und
abgefallen, were seiu Rath, dieselbige zu ewiger Gedachtnuss, anderen zum
Exempel hiss auff den Grundt geschleif ft und verhergt werden sollte.
Wie er Weyuoda auch Resolution hegert, was er mitt den entwichenen
farnembsten Herrn auss Siebenbiirgen so umb Guad bitten, fiirnemmen solle,
Der hatte finch ein Landttag miff 20 November nach Clausenhurg aussge-
schrieben, dahin er alle Siebenbargisehe Stande bey verlierung Leibs mind
Guts bescheiden, darauff dann Herr Georg Basta in Namen Jhrer May.
erscheinen sollen. Die Wallachische Gessandten, seind von der Kay. May. mit
anst henlichen Geschenck vehrert worden.
Primirea lor de ciitre Mittel Viteazul. Prezentarea capului lui Andrei Bdthory.
Die Kay. Commissarien auff den Landttag gen Clausenburg, werden von dem
Wallach ischen Weyuoda statlich ampfangen mid vehrert42).
41) Pilsen.
42) Cf. C. Göllner, Faima lui Milted Viteazul in Apus, p, 252-253. Dicta
ea %Mut in 20 28 Noemvrie 1599 la Alha-hilia. Hotiririle ei sunt publicate
in Monumenta Comitialia Regni Transsilvaniae, vol. IV, p. 429-437. Vezi
ki I. Criciun, Dietele Transevaniei finute sub dornnia lui Mihai Viteazul
(1599-1600) in Anuarul lnstitutului de Istorie Narionald, Cluj, 1936 1938
VII, p. 622-628.
43) Liiszlio.
www.dacoromanica.ro
272 MIHAIL P. DAN
Den 13 Novembris hat Herr Ungnad umb audienz anhalten lassen, die
alssbald umb 8 Uhren vom Veyda bewilligt worden, darauff gemelter Weyno-
da seine Gutschen mit 6 schönen Pferdten und einem von Teppich gezierten
Wagen, wie auch seinen Cantzler und Obristen Hoffmeister, nach beiden
Keyser lichen Commissarien geschickt, die vor dem Wagen her geritten, mit
Niel Volcks, so vor, neben und hinderm Wagen gegangen, und beide Herrn
inn die Burg hegleitet haben, alda sie abgestigten unnd durch gedachten
Wallachischen Cantzler, Obristen Hoff und Stalmeister, so vor jhnen her
gegangen, in die Taffel stuben gefiihrt, alda sie vom Weiuoda freundlich
empfangen, forter in die Cammer, und weiter inn sein Zimmer gefiihrt, auch
was Teurschen bey jhnen gewesen, inn die Cammer gelassen worden, Unnd
nach dem Herrn Ungnad bey einer halben stundt audienz gehabt unnd
beschlossen, hatte der Weyuoda beiden Herrn das Gleit hiss inn das dritte
Zimmer gegeben. Nach Mittags kame der Obriste Hofmeister mit seinem Stab
und gezierten Wagen, umb fiinff Uhren zur Audienz, denen nach verrichtung
solcher andienz dess Weyuoda fiirniimbste Officiern widerumb das Geleidt
nach Jhrem Losament gegebeu.
Den 14 Novembris hat der Weyuoda des Cardinals Bathory Kopff in
der Herrn Kay. Commissarien Losament geschickt, denselbigen zu hesehen,
welchen Herr Ungnad alsshald fiir Jhre Kay. May. und Fiirst. Durch. abcon-
trafeten lassen, der ist, wie man wol sehen khiinden, ein schöne Person
gewesen, hat vornen an der Stirnen uber dem Hocken Aug einen Streich, alas
were es mit einem Tussagken geschlagen, doch soli er nicht von selbigen,
sondern vor einen Streich oh dem Kopff bias anff das Gnick reichent, dar-
durch die Hirnschalen gar zerspalten und man das Hirrn gesehen, so er von
den Siculis empfangen, gefallen sein, etc.
Den 16 Novembris hat der Weynoda die beide Herrn Kayser lichen Com-
missarien zum Essen erfordern unnd auff seinem gezierten Wagen durch den
Hoffmeister und andere Officiern darzu hegleiten lassen, uher welchen jmbiss
Herr Ungnad dem Weyuoda ein schiinen Guldin Pfenning, darauff zehen
Biimischer Kayser Bildnuss, so mit gueten Orientalischen Rohinen geziert ge-
wesen, verehret.
Den 17 Novembris alas die Herrn Kay. Commissarien morgens frue wi-
derma verreisen wöllen, schickte der Weyuoda seinen Ohristen Hoffmeister
zu Herr Ungnad, jhme anznmelden, dass sein Herr erkenne, dass er Herr
Ungnad ein auffrichtig getrewes Gemiit, znforderst gegen der Kay. May.
unnd gegen jhme Weyuoda trage,
Derowegen schickte er jhme hientit ein schlechte Decken, mit Bitt,
er wiille solche von jme inn allem [mem annemmen, dessen sich Herr Ung-
nad sum höchsten bedancket, unnd forter nach Clausenburg auff den anss
geschriebenen Landttag gefahren.
Gemelter Weynoda ware ein schóner gerader nand gerbhriger Mann bey
zimbliehen Jahren, hatte einen grossen breiten Bart, der ist im beysein der
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL IN CATEVA BRO5URI GERMANE CONTEMPORANE 273
www.dacoromanica.ro
274 MIHAIL P. DAN
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL IN CATEVA BRO$UR1 GERMANE CONTEMPORANE 275
(p. 150). Als auch der Weyda auss der Wallachey elle seine eroberte
Sachen in Siebenbiirgen, wie auch uber die hundert Siebenbiirgische vom
Add nach der Wallachey fiihren, und sie vernemmen lessen, alsbald mit
aller Macht in die Moldaw zu fallen, daselbsten die Polacken heraus zu
,treiben, und da er desselbigen Lands wie Siehenhiirgen mechtig sein kiindte,
sciches mit Wallachen zubesetzen, hat Jeremias Weyda in der Moldaw eller
Orten Freundschafft zu den Keyser lichen gesucht unnd sich alles guten alter-
'bonen.
Dargegen aber hat der Wallach an das Ober Ungarisch Kriegsvolck
geschrieben dass er gute Kundschafft babe, dass die Polacken mit grosser
Macht in der Moldaw sein sollen, der Meynung Siebenhiirgen zu uberfallen.
Derwegen er Wallach etliche Kundschaffter ausgeshickt, die mehrere gewis-
*heft zu erfahren,
Romernii int rung o oaste tiitdreascii.
Die Tartarn werden abermals von Wallachen geschlagen, und jhnen
ein grosser Raub ahgejagt.
(p. 151). Zu Filleck seindt im Monet December etliche gefangene
Tiircken eingebracht worden, die sagten suss, dass Wallachische Landtvolck
babe den Tartarn, so den Raub nach Hams uber Meer fiihren wollen unnd
allda fiiriiber ziehen miissen, denselben alien wider ahgejagt, viel Christen
crledigt unnd die Tartarn hiss auffs Haupt geschlagen.
Ianuarie 1600.
Sigismund Bdthory intristat de inoartea vdrului sdu.
Canal ajutor la Poloni contra lui Mihai Viteazul.
Sigismund Bathory uber seines Viittern Cardinal Bathory Todt sehr traurig.
(p. 11). Alss Sigismundns Batliory seines Viittern Cardinals Bathory
Trbarmlichen Todt erfahren, ist er trawrig dariiber worden, derwegen er
sich alsbaldt mit zwiilff seiner hesten Pferdt, Kleinoten unnd Wagen auffge-
Tnacht, auss Siebenbiirgen zum Gross Cantzler in Polen zu begeben, unnd allda
Hilff wider den Wallachen zusuchen, in welchem aber ungefehr ein Fewr
rausskommen, dardurch zween seiner Wagen, Ross und alle andere Sachen
N erbronnen,
www.dacoromanica.ro
278 MIHAIL P. DAN
(p. 151-152). Der Michael Weyuoda hatte auch des Cardinals Bathorys
Leib fleissig nachsuchen und er solchen bekommen, zu Weissenburg in einem
Closter allda er Cardinal zuuor fiir seinen von Sigismund Bathory enthaupten
Brudern ein stattliche Begriibnuss bawen, und jhn darein legen lassen wollen,
zur Erden bestittigen lassen, auch selbst mit zur Begrabnuss gangen, und jhm
dieweil er ein schöner Herz gewesen, die Zeit und Gelegenheit aher so
ubel angelegt, hoch beklagt, mit Vermelden, da er jhn gefangen bekommen,
er jhm am Leben nichts gethan, sonder allein der Kay. May uberschickt
haben wollte.
Gemelter Cardinal Bathory hatte ahn seinem kleinen Finger ein Dia-
mant Ring getragen, welcher im sampt dem Ring abgeschnitten worden,
wer es aber gethan, kiindte man nichts wissen.
(p. 153). Den 13 Jenner ist die Wallachische Botschafft zu Nilsen mit
20 Personen bey der Kay. May. angelangt, die haben derselben die Schliis-
t.se zu dem Landt Siebenbiirgen, 4 Fahnen uud das Pferdt, so der Cardinal
Lathory selbst geritten, praesentiert, welches Pferdt am hin und wider von
dannen fiihren ein Schrey in andern gelassen, dass sich Jhr Kay. May. zunt
dritten Mal mit halbem Leib under das Fenster gelegt, demselhigen zu-
gehOrchet und wol besichtigt, welches man fiir ein got Omen gehalten.
50) Cf. C. Göllner, Faima thzi Mihai Viteazul in A pus, p. 266 si p. 273.
51) Relatia este uu amestec de Fuggerzeitungen din Codex 8973, fol.
25, fol. 32. Cf. la A. Veress, Documente, VI, p. 16, Nr. 17 si p. 30, Nr. 30.
52) Corupt pentru Katona.
www.dacoromanica.ro
MIHA1 VITEAZUL IN CATEVA BRO$UR1 GERMANE CONTEMPORANE 277
[Noemvrie 1599].
InIrtingerea lui A. Báthory. Ocuparea Transilvaniei.
Cardinal Bathory wirdt in Siebenbiirgen geschlagen54).
55) Citat $i la C. Gii liner, Fainta liii Mihai Viteazul in Apus, p. 183
181, Nr. 80.
54) Cf. en relatia italianii, mult asemiltaitoare: Relatione dell'acquisto
di Transilvania . 1599 la C. Giillner, Faima lui Mihai Viteazul in Apus,
p. 261-263. Este insii$i relatia trimisii de Mihai Viteazul arhiducelui Matia,
din Alba-Inlia, in 12 Noembrie 1599. Cifrele, in parte, sunt modificate de
Friedlieb.
55) Tirgoviste.
www.dacoromanica.ro
278 MIHAIL P. DAN
56) Brayov.
57) Buziiu.
Selimbilr? In relatia italianà Tomison.
") Bogithy Melchior.
60) Székely Moise.
") Ravazily Gh.
www.dacoromanica.ro
MIHA1 VITEAZUL IN CATEVA BRO$UR1 GERMANE CONTEMPORANE 279
(p. 46). Nachdem erzehlter gestalt der Cardinal Bathory Russ Sieben-
biirgen die Schlacht verlohren *und selb sichernin die Moldaw (lichen wollen,
haben jhn die Siculi todt gesehlagen unnd den Kopf ahgehawen, welcher
folgents sampt dem COrper dem Michael Wayda zuhraeht, der jhn fol-
gents zu Weissenhurg mit beklagen, weil es ein schön person gewesen. Uher
dem lincken Aug jat Er ein wunder gehaht, ohs mit einem Faustharnmer
geschlagem were, noch eine im gniek, an seinem kleinen finger hat Er einen
schiinen Diamants Ring gehaht, welcher jhm sampt dem finger ahgesehnit,..
ten worden.
Decemvrie 1599.
(p. 58). Gleieh fiir dem H. Christag sein zween Wallachische Ahge-
sandten auff Wien kommen, die hahen mit sich hracht dess enticibten Car-
62) Gherla.
www.dacoromanica.ro
280 MIHAIL P. DAN
IV.
[Aprilie 16001.
Miltai Viteazul se pregateste s atace Moldova.
Der Weyunda auss der Wallachey zeucht dem Weyuoda auss der
Moldaw, Sigismundo Bathory und den Polen entgegen63).
(p. 8 9). Djeweiln die Tartarn an der Siebenbiirgischen Griintzen nit
allein zurauben und brennen angefangen, sondern auch wie der Wallach
gewisse Kundschafft hatte, dass Sigismundus Bathory mit Hilff der Tiircken,
Tartarn, Moldawen unnd Pollagken in Siebenbiirgen einzufallen vorhabeus,
hat sich gemelter Wallachische Weynoda starck geriistet, jhnen in die Mol-
daw entgegen zuziehen, wie er dann auff 17 Aprilis siben fiirneme Siben-
bargische Herren au sich erfordet umb mit denselben unnd andern Herren
suberatschlagen, wie die Sachen anzugreiffen, darauff er an alien Orten
befohlen sich fertig zu halten, dem ist alshald viel Volck zugezogen, darunder
auch ein fiirnemer freybeuter Boa Nouock64) genannt, welcher von den
Freyheyducken ein grossen zulauff und allbereit 4000 derselbigen beysamen
hatte, auch noch 4000 jnner wenig tagen verwartende mit dem erbieten,
in kurtzer zeit etwas fiirnemes zuverreichten. Und ist der Michael Weyuoda
den 24 Aprilis mit 20 Stile. Geschiitz nach Cronseatt verruckt, ein theil aber
seines Kriegsvolck hatte er nach Nessen65) zugeschickt, ward allbereit 80.000
65) Cf. A. Veress, Docutnente, VI, p. 90, Nr. 86 si p. 92, Nr. 88, res-
pectiv Fuggerzeitungen, Codex 8973, fol. 159 10 fol. 181.
04) Baba Novae.
65) Bistrita.
www.dacoromanica.ro
MINA! VITEAZUL IN CATEVA BROWRI GERMANE CONTEMPORANE 281
[Mai 1600].
www.dacoromanica.ro
282 MIHAIL P. DAN
66) Breslau.
") Hotin.
") Cracovigi.
11) Vin he Malvasia.
12) Suceava.
www.dacoromanica.ro
MIFIAI VITEAZUL IN CATEVA BROWRI GERMANE CONTEMPORANE 283
[Iunie 1600].
V.
[Septemvrie 16001.
www.dacoromanica.ro
284 MIHAIL P. DAN
Noemvrie 1600.
Mihai. Viteazul este atacat de S. Bdthory, de Poloni 0 de Moldoveni.
Victoria rilmfine a lui Mihai Viteazul. Cautd ajutor la impdrat 0-0 trimite
sofia i liul ca ostayeci in Transilvania.
") Mures.
www.dacoromanica.ro
MINA! V1TEAZUL IN CATEVA BRO$UR1 GERMANE CONTEMPOPANE 286
Der Wallach wirdt erstlich von Pollaggen und Sigismundus Bathory geschla-
gen, hernach aber werden die Pollaggen und Sigismundus Bathory noch
hirter geschlagen76).
(p. 17-18). Hievorn ist gemelt wie sigh die Pollacken, Moldawer und
Sigismundus Bathory wider den Michael Weyuodam zusammen gerottet, die
haben nur denselben (nach dem er von dem Keyserischen Kriegsvolck in
Ober Ungarn, wie gleichfals hievorn angezogen, geschlagen worden) zwischen
dem Wallachischen und Siebenbiirgischen Gebirg angetroffen, jhme erstlich
in die Flucht und jhme vil Volcks erschlagen, der hatte sigh aber alsbaldt
wider versamblet und auff die Pollacken, Moldawer und Sigismundus Bathory
zugezogen, dieselben widerumb hiss Huffs Haupt geschlagen und erlegt jhre
fiirnemhste Hauptleut gefangen unnd den Feldhauptmann hart verwundet.
Weil nun dieser Michael Weyuoda sahe, dass er an alien Orten fendtlich
wolte angegriffen werden, hat er an die Kay. May. Gnad und Hilff begert
und damit jhr May. Jme desto besser getrawen möchte sein Weib, Sohn und
gantzen Schatz dem Keyserlichen Statthalter in Siebenbiirgen, Herrn Georg
Basta zu Geysel iibergehen, derowegen Jhre May. befohlen, jhme von da-
rause Hilff zuleisten und jhne nit zuverlassen. Dieweilen sich auch die
Keyserischen in Siebenbiirgen von Sigismundo Bathory eines Einfals besorg-
ten, haben sie das Kriegsvolck allenthalben auff die Pass ausgetheilt, damit
es mit den Pollacken nicht einbrechen könde.
Decemvrie 1600.
Mind Viteazul a sosit la Viena in drum spre Praga.
Michael Weyuoda will sich bey der Key. May. persönlich einstelledth).
(p. 23). Auff 25 December's) ist der Michael Weyuoda mit 70 Pferdten
und vielen ansehenlichen Leuthen selbsten zu Wien eingeritten, welchen Jhr
Durch. Ertzhertzog Matthias stattlich empfohlen und verehren lessen, der
wolte vollends nach Praag und sigh bey der Key. May. persönlich einstellen
und entschuldigen. Dahin auch Ertzhertzog Maximilian den 5 Januarii an-
kommen.
Februarie 1601.
Mihai Viteazul mtihnit de soarta so(iei si a liului situ. A plecat spre Praga,
unde a sosit in 23 Februarie. Mania unora din suita lui Mihai Viteazul.
www.dacoromanica.ro
286 MIHAIL P. DAN
Der Michael Weyuoda auss der Wallachey ist sehr hekiimmert umh sein
gefangen Weib und Sohne und wirdt gen Prag gelassen.
(p. 31). Als auch der Michael Weyuoda auss der Wallachey solche
leydige Zeitung, sonderlich aber, dass sein Weib und Kind vom Siebenbiirger
gefangen seyen, vernommen, hatte er sich sehr daruher hekiimmert, mit
.Anzeigen, dass er solches zuvor wol besorgt, auch etlich mal propheceyet
habe, jedoch getriiste er sich discs Land mit wenig Volck wider zu erobern,
dann er dieses Volcks und Landsart wol erfahren. Der ist darauff nach
Prag gelassen worden unnd (len 23 Februarii mit 35 Personen alda ankom-
men, so von der Key. May. frey gehalten wurden. Desselbigen Leuthen ist
gleich die erste Nacht ein gross Ungliick zugestanden, dann als sie sick des
Abendts vol getruncken, haben sfe wie sie schlaffen gehen wöllen, emit Kol-
fewr Huff einem grossen Eysengeschirr in Jhr Schlaffkammer getragcn, da-
ruber sie entsehlaffen, nach dem aber dass Gewelb eller Orten heschlossen
gewesen, dahero der Dampf nicht hinauss kommen könden, also hat man
(less andern tags zween seiner Diener im Beth todt funden und legen noch
jhre fiinff darvon Behr kranek").
VI.
Aprilie 1601.
(p. 7). Michael Weytla ist mit guter Satisfaction von Key. May. abge-
fertiget worden, unnd sein Weg genommen nach (ler Wallachey, sein Sohn
und Gemahel hey Key. May. als Geissler'hinderlassend81).
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL IN CATEVA BRO$URI GERMANE CONTEMPORANE 287
Aprilie 1601.
(p. 8). Sigismund Bathory ist simb diese Zeit heimlich auss der Moldaw
entwiehen, und allein mit 10 Pferdten in Siebenhargen ankommen, welchent
gestracks Riehisch, Oberster in der Vestung Wivar, solche ubergeben: da-
rauff hat er Bathory ein langes kliigliches Schreiben Herrn Georgen Basta,
Itie es jhme aller Ortter so ubel ergangen zugesandt, mit gehorsambster Bitt,
Jhre Key. May. WO llen JIAne Bathory das, so er wider sie gesiindiget, nicht
allein verziehem, sondern auch gnlidigst erlauben, dass er ein Botschafft
an Key. May. schicken, und umb Goad bitten m6ge, die sich dann, an Statt
seiner mit deroselben versiihnen solten. Dann er die Zeit seines Lebens wi-
der Jre May. noch die Christenheit nichts zu thun, sondem mit Gut und Blut
bey dero zuhleiben und zu zusetzen, sich von neuwen zuverbinden geneigt
seye.
In lie 1601.
www.dacoromanica.ro
28 MIHAIL P. DAN
3 August 1601.
(p. 36-38). Nach dem der meineidige Sigmundt Bathory, welcher seine
Pflicht, damit er sich zuvorderist Gott dem Allmechtigen, der Römischen
heyserlichen Mayestet, dann der gantzen Christenheit, hiichlichen verbun-
den, gantz unnd gar in Windt geschlagen, vergangener Winderts Zeit einen
uhversuchenen Einfall in Siebenhiirgen mit seinen Gehtilffen gethan unnd in
derselben Furia etzlich Schhisser unnd Viistungen durch beisprung und Pra-
ticken etzlicher an der Keyser lichen Meyestet jhme gleich meineidig worden,
er Siebenhiirger eingezogen, auch viel andere Siebenhiirgger mehr, welche
Jhrer Mayest. alls Jhrer Allergnedigisten Herrn getrew unnd hestendig geblie-
ben, unnd zu diesem seincm busen fiirnemen und Practicirem durchans nit be-
willigen wollen, niderhawen lassen, hat Er darauff auff alle mittel und wege
sich bedacht, wie er gantz Siehenbiirgen widerumh under seinen gewaldt brin-
gen, und dasselhige uher gewaltigen möchte. In massen er claim mit diesem sei
item fürnehmen durchauss nit gefeyret, sonder baldt von derselben Zeit an,
Volck auss allerley Nationen, von Siebenbiirgern, Ungern, Moldauern, Ko.
sacken, Tartarn und Tiircken allenthalben zusammen gesamblet, allso das er
-bey achtzehen Tausent Reuttern neben vielen Fussvolck (darunder zwölff
Tausent Tiircken unnd Tartarn gewesen) bey sich gehabt, mit weleeher
seiner Macht, die in die viertzig Tausent starck sich befunden, er her-
uachmals ins feld gezogen, unnd sich nicht weit von der Vostung Boreskon
genandt, an den Siebenbiirgischen und Ungerischen Griintzen gelegt. Die-
weil dann Michael Weida aus der Wallachey und Georg Basta Jhrer Key.
May. heidt Obrister uber deroselben Volck in Ober Ungern von diesem sei-
nen fiirnemen gute Wissenschafft gehabt, haben sie mit einen gar geringen
heuflin jres Voleks, deren auch utter achtzeben Tausendt nicht gewest,
sich mit der lff Gottes wider jhne geriist und mit seinem Volck under
www.dacoromanica.ro
MIHAI VITEAZUL IN CATEVA BROWRI GERMANE CONTEMPORANE 289
www.dacoromanica.ro
290 IOAN DOM$A
August 1601.
Luarea Clujului.
Claussenburg erobert.
(p. 42). Nach erhaltener ictori gegn dem Siebenbarger, haben sich
alsbald Herrn Basta und eyda nach Clausseuburg begeben, welche fiir
jhr Rantzon das Key. Herr 3 Monat par hatt ausszahlen miissen. Die andere
Stiitt ergehen sich nach und nach verhoffentliches solle Key. May. dab
gantze Landt bald bemechtigen.
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMAS! DESPRE TRANSILVANIA $1 TARILE ROMANE 291
mite sa faa din epoca lui Mihai Viteazul una dintre cele mai
bine cunoscute din istoria noasted.
Este foarte greu de recoristituit biografia i personalitatea
lui Giorgio Tomasi qi de stabilit, pe unde a umblat §i ce impre-
jufari precise Lau adus pe plaiurile noastre. Secretarul lui
Sigismund Bathori ra.mâne aproape neamintit qi inconjurat de
facere in lucrärile istorice românel qi strainel. Mentionarea sa
am gasit-o numai in cperele lui Nicolae Walcescu, intr'o lucrare
a dlui Carol Göllnerl §i in alta a dlui Al. Ciordnescui.
Nicolae Balcescu a ctmoscut si a utilizat mult operele Jul
Giorgio Tomasi. In lucrarea sa Ronuinii sub Mihai-Vodd Vitea-
zul, editia publicatà de dl Alex. Lapedatu in 1908, tiparita du-
pa manuscrisul dela Academia Romana*, el este deseori citaf),
3) Nu este mentionat in diferitele opere despre Mihai Viteazul, scrise
(le Ion Sfirbul, Nicolae Iorga, P. P. Panaitescu, precutn nici hi 1storia Ro-
mcinilor de A. Xenopol oi de Nicolae Iorga. Deasemenea nu este amintit
in lucriirile care trateazii despre striiinii care dau referiute despre Romani:
N. lorga, Istoria Romiinilor prin ciildtori. Ed. II. vol. IIV. Bucureiti,
1928-1929; Claudio Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella leueratura
geogralica italiana del Cinquecento. Academie Roumaine. Bulletin de In
Section historique, 1929. Tome XVI, 90 p.; Maria Glizdarn oi Dim. Giizdaru,
COMleni si geograli italieni in sec. XVII. Relerintele Inr despre tiirile ro-
nuinesti in Arhiva, lati, 1939, XLVI, p. 177 208 oi 1940, XLVII, p. 21-92.
4) G. Tomasi nu este pomenit in cronicele contemporane scrise de
Stefan Szamosközy, Nicolae Istvinffy, precum nici in lucrarea lui Szialeczky
Lajos, Erdely és Mihaly vajda tiirtenete, 1595 1601. Temesvir, 1893, 612 p.
5) Carol Gö liner, Fainta lui Mihai Viteazul in Apus. Brosuri content-
porane in Armand Institutului de Istorie Nafionalei, Cluj, 1939 1942, VIII,
p. 12,3-296.
6) Al. Ciorlinescu, Michel le Brave et la politique espagnole in Trois
memoires sur Michel le Brave" (Etudes Roumaines) I. Paris Bucarest, 1938.
7) Confruntarea intre manuscrisul lui Nicolae Balcesen oi opera lui G.
Tomasi, De Ile guerre et rivolgimenti del regno d'Ungaria e della Transilva-
nia, pentrn a se verifica trimiterile lui BilIcescu la aceasta operii, nu a fost
filcuti de dl Alex. Lapedatu, ceeace recunoaote D-sa implicit atunci cand
ingrturiseote in prefatii: Nu se poate spune dacii paginile scrierilor cores-
pund intotdeauna insemnarii din manuscrisul lui Balcescu. Aceasta pentru ca.
nu s'a putut face o verificare generalii, doarece unele din operele men-
tionate [e vorha de izvoarele folosite de BitIcescu] nu se gasesc nici
chiar in Biblioteca Academiei Romiine". nand controlul trimiterilor aoa
www.dacoromanica.ro
292 I OAN DOM$A
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMAS! DESPRE TRANSILVANIA SI TARILE ROMANE 293
www.dacoromanica.ro
294 IOAN DOM5A
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMASI DESPRE TRANSILVANIA l TARILE ROMANE 295
18) G. Tontasi, op. cit., p. 114. Este orba de un act de crtliime al Us-
et:mil or.
19) G. Tornasi, op. cit., p. 188
www.dacoromanica.ro
296 lOAN DOM$A
20) Nicolae Bilcescu, Istoria Romani lor sub Michaiu Voda Vitezul
urmatli de scrieri diverse. Publ. de 4. I. Odobescu. Ed. II. Bucuresci, 1887.
p. 643, nota 4 si p. 651, nota 1.
21) Aceasui editie este indicatii si in: Lavisse-Rambeau: Histoire gene-
rale du IV-e siecle a nos jours. Paris, Tome V, p. 843. ttatalogus bibliothe-
cae hungaricae nationalis szechenyianae. Posonii, 1803, Supl. I, p. 570. Exem-
plarul Bibliotecii Aeademiei Romiine nu 1-am putut controla, deoarece era
evacuat.
) Aerate scrisori, afara de cea a Vizirului Ibraino, sunt reprodube c)
iii Hurmuzachi, Documente, vol. III. Partea II-a, p. 253 254. Textul redat
de Tomasi concordil ea sens cu cel din Hurmuzaki, dar nu este identie.
Este vorha de o alt5 tradueere in limba italianii a aeeluiasi original, scris
in limba turd.
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMAS! DESPRE TRANSILVANIA SI TARILE ROMANE 297
www.dacoromanica.ro
298 JOAN IDOMSA
I.
23) G. Tomasi, op. cit., p. 70 75. N. Bilcescn, Romdnii sub Ali hai-Vodd
Viteazul. Bucuresti, 1908, p. 216.
24) Textul este reprodus exact ca in original. S'an corectat numai ci-
teNa greseli dc tipar evidente i s'a stabilit o noni punctuatie numai atunci-
rind era necesarit pentru intelegerea textului. Transcrierea en maiuscule
salt minuscule s'a pistrat, afarii de cazul eimd dupii punct textul incepea tot
cu literii mica.
25) Sibiu, Bratov, Cluj, Sighisoara si Medias.
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMAS! DESPRE TRANSILVANIA SI TARILE ROMANE 299
www.dacoromanica.ro
300 lOAN DOW
ii vocabolo, siano poi stati chiamati Sicoli, & ii paese, di Scitia, Siculia. Trait
loin si è conservata la Catolica religione, se ben con qualche perdita della
sua candidezza per mancamento (roperari, poiche de'religiosi altri non han-
no, cke alcuni Monasteri de'Frati osservanti di San Francesco. Il resto della
Transilvania contiene molte Terre, Castella, & Fortezze cou numero grande
dc Villaggi. Sono habitati oltre i Sassoni, da Ungari, & da Valacchi : delli
Ungari sono i nobili, che vivono per il paese con dominio, & ginridittioni,
& de'Vallachi sono i lavoratori de terreni, ad aitro essercitio non applicaii
per l viltà, & inertia loro. E diviso questo sta to in Contati, al modo del
Regno di Ungaria. Havendo ognuno la sua gente da guerra, & ii Prencipc
ha cavato, & cava fino a (liecimila cavalli, & a trenta mart fanti. Le for-
tezze principali senza le prese al Tnrco, sono Varadino, Ust, Somosivar,
Cuivar, Fogaras, & Deva26). Le rendite .regie si fanno da Decime della Pro-
vincia, che vengono pagate al Prencipe, da Datij, & da miniere d'oro, d'ar
gcnto, & de'sali. A'Noibagna27). Terra d'ultimo confine con Ungaria, che
anzi si dice esserne parte, si cava oro, & argento, & il Transilvano vi ha
la slut Cecca. Ma di piu fecondità sono le fodine della Slatina28) presso ad
Albagiulia una giornata, prodiscendo in parte oro finissimo non indiguo de
p urgamen to del fuoco, la minera stessa, & (landone Pacqua de'ruscelli, che
fatti rivigare a studio sopra ruvidi panni, vi lasciano la pretiosa arena. I
sali non d'altra maniera de'mettali ascosi nelle viscere della Terra, si cavano
co'l taglio di acuti Scalpelli per non essere di sodezza minore della
pietra, & di loro in piu luoghi abbondandone ii paese, per commoditit
de'Fiumi da trasportargli, non si lavorano, se nou ii Des antichissima Terra
al Somos, che ne conduce quantitii grande in Ungaria, & a Torda di anti-
chith non inferiore, dimostrando sopra un colle vestigi di stanza de'Romani,
che vi alloggiavano con una legione, per tenere ii luogo, in, quei tempi cittit
importante, & che si ribellava con altre della Dacia, in freno, & in offitio.
Le corre di vicino ii fiume Aragnes29), che vuol dire oro, producendone le
suc arene. Et sopra di lui caricato il Sale, & ricevuto dalle acque piü graudi
del Maruggion, passa a Lippa31), & pin oltre ne'paesi del Turco. L'utile
di tutto ciè pub rendere al Prencipe di entrata ordinaria doicento cinquanta
inil a scudi, ma quando vuole ne ha di estraordinaria molto pin. Per IR re-
si denza Reale serve Albagiulia, non tanto per merito della Cittit, quanto per
la opportunità &greaser suo, che é nel centro della Transilvania. Giace ells
in piano, il quale da un canto ritirandosi in se stesso per alquanto di dis-
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMASI DESPRE TRANSILVANIA I TARILE ROMANE 301
cesa, quale termina in spatiosa canapagna, viene parte della Citta a rims-
nere in posto quasi che di piacevole collina. L'ambito suo accede di imco un
miglio con semplice muraglia, & con edifici din non molts consideratione dal
Palaggio del Prencipe, della Chiesa Maggiore, & dal luogo de'Gcsuiti in poi,
hi hen horghi, che suppliscono alla sua picciolezza, habitati da diverse nationi
ritirate di sotto il Turco, & in spetie da Greci, & da Valacchi oltre gli Ungari,
& soldati a piedi, & a cavallo per guardia del Prencipe in copia considers-
bile. Nel la eampagna, quiale soggiace dal tato della collina, si scorgono ruing-
di una grande Citti, della cui reliquie vogliono sia Albagiulia, la quale di-
cono i Paesani che si chiamasse Apullum dal nome del fiumicello che gli
coireva fra mezzo & che antra nel Marriggio vicino, sino alle cui spondi
perveniva la Cittit, la quale fa desolate nelle ribellioni della Dacia con altre,
dall'Imperadore Traiano, & nel guasto di lci, da Pastori, & da altri, che i
vanno ad estraere pietre, si truovano ben spesso mcdaglic con impronti
deliomani, & diverse pia antichiti, dc'quali anco shrove abbonda la Tran-
silvania. Hor li due Prencipi marito, & moglie stando in visita della sudette
Cita, maturava II termine de Comitij della Provincia intimati da Sigismondo
per il mese di Marzo a tenersi in Meggies per le occorrenze publiche, & per
proN edere ai bisogni della guerra. Il Cardinale Battori Vescovo di Varmia
in Prussia, quale si trovava in Polonia con li suoi, essole dalla Transilvania
per gli moti primieri contro ii Prencipe, udita col ritorno in stato del Cu-
gino, la indittione dei futuri comitij, & desideroso d'intervenirvi per assere
rimesso alla patria, oftenne a molti offici gratis della venuta. Soggiornavano
gli Prcncipi a Cibinio, quando loro compari novella che il Cardinale era
cntrato in paese. Onde subito mandorono Gentihuomini ad incontrarlo, &
giungendo a Cibinio ne lo raccolsero con termini di molta osservanza, &
amore, dopo che si aviorono di cornpagnia ails volta di Seghesvar, & indi a
Corona. In questa Cita dovitiosissima di tutte le cose, dimorandosi di al-
coni giorni, Michiele Vaivoda della Vallacbia, impedito i venirvi in persona,
per suoi Boiari con nobilissimo seguito mandb a complire & a presentare,
come e costume di quelle regioni, i Prencipi, i quail medesimamente con li
maggiori della corte al partire della Cita', & da altri luoghi di alloggia-
memo, erano accompagnati da presenti di loro sudditi. La I, alacchia chiamata
Transalpina a differenza della Moldavia detta Cisalpina, va dalla Transil-
vania divisa per Monti, & salve, & per un stretto difficilissimo, & precipitoso
alla entrata, e minore della Moldavia, ma ['tuna, & l'altra maggiori della Tran-
silvania, ancorche di lungezza sia ella di sal giornate, & di larghezza quattro.
Quelle pero sotto superate da questa in copia d'habitanti, & di Citti, & luo-
ghi murati, sendo elle per il pn, & massime la Transilvania alpina distinte in
Terre, & Casali aperti con poche fabriche d'altro, che di legno. Se hen So-
chzava32) Metropoli della Moldavia e tenuta per fortezza, & capacitit di
3'2) Suceava.
www.dacoromanica.ro
302 MAN DOM$A
33) Cetatea-Albii.
34) Ffigiiras.
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMASI DESPRE TRANSILVANIA SI TARILE ROMANE 803
diligenza guardate da Soldati. Poco discosto gli corre ii fiume Aluta granite,
& navigabile; ii quale venendo dalle Alpi della Siculia, compartisse rami-
cello delle sue acque alla Fortezza, & tutto l'Alveo, alla Terra del 'tome
stesso di Fogaras, che si accosta. 1\cl Castello Baldassare Battori Fratello
del Cardinale, quando n'era padrone, cominciô per sua habitatioue un nobe-
lissimo edificio alla Italians. Et a mezzo fattasi una grande Sala ne Phu-
veva ornate di pitture di Eccellentissirna mano. Et fra queste per empire
Nacni n'erano alcune accompagnate da motti corrispondenti dilettevoli. In
particolare si vedeva la Fenice ardente nclle flame suscitate a raggi del Sole
dal hattere delle all, che diceva: Sole facta, So lum Deum Sequor. Vi era anco
ne'carhoni aceesi sopra l'altare del Re Porsena assediante Roma, la mano del
Fortissimo Scevola con il detto: Fortia facere, & pati, Romanum est. Ap-
pariva un Avo con la faretra plena di Saette. Co'l motto: Fortihus non de-
erunt. Et un Smeraldo Lucente accompagnato da queste parole: Hoc uno, Ii-
virtusque probatur. Se ne tralasciano molti altri per brevitii, & per ri-
tornare ai Prencipi. (p. 70 75).
www.dacoromanica.ro
304 IOAN DOM$A
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMAS! DESPRE TRANSILVANIA S' TARILE ROMANE 30b
www.dacoromanica.ro
306 IOAN DOM$A
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMASI DESPRE TRANSILVANIA I TARILE ROMANE 307
pre Romani ale lui Tomasi, atunci and spune: Giorgio To-
masi, carele fiind secretarul printului Sigismund Bathori, a Ire-
buit sa cuncrasca bine pe Romani si intituiile lor"").
An,alizand afirmatiunile lui Tomasi privitoare la Romani,
se observa. ca. el nu face nicio deosebire intre Romanii din
Transilvania, Muntenia si Moldova: ei sunt aceeasi natie i. au
aceeasi origine, limba i religie, formand o unitate spirituala
deplin inchegata. Bun cbservator, el subliniaza in mcd just feno-
menul trainiciei si al tenacitatii, cu care poporul roman si-a
pastrat nealterata credinta stramoseasca -- element de temelie
al resistentei poperului roman dealungul ve.acurilor, fapt
scos in evidenta si de Antonio Pcssevino, dar nu in chip atat
de hotarat si de convingator"). Mai mult Inca, Tomasi recu-
noaste i puritatea religiei Romanilor, atunci cand spune ca
ei nu au ingaduit sa patrunda erezia in religia lor, ceeace este
un lucru surprinzator din partea unui Italian reprezentant al
Sf. Scaun. Prin aceasta el sccate in- relief si mai mult deosebi-
rea dintre Romanii conservativi si credinciosi traditiilor lor
intr'adevar milenare si intre Unguri si Germani, care au trecut in
mare parte la erezia luterana si calving,- din care pricina To-
masi ii osandeste de nenumarate ori in aceasta opera. Ro-
manii nu au ingaduit alti Domni decal crestini, zice apoi To-
masi, conturandu-se astfel in mintea acestui secretar strain idea-
lul crestin, pentru care Romanii au luptat timp de veacuri").
Limba, imbracamintea i marturiile proprii Ii dovedesc pe
Romani urmasi ai Romani lor. Acestea sunt cele trei argumente
ale romanitatii ncastre, sau mai bine zis cele trei realitati ro-
rnanesti, care 1-au izbit pe Tomasi i pe care el le pune in legal-
turà cu vechii colonisti romani.
In ceeace priveste argumentul lingvistic, acesta este mai ye-
www.dacoromanica.ro
308 IOAN DOM$A
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMAS! DESPRE TRANSILVANIA SI TARILE ROMANE 309
www.dacoromanica.ro
310 WAN DOMSA
IL
www.dacoromanica.ro
GIORG,0 TOMAS! DESPRE TRANSILVANIA I TARILE ROMANE 311
51) Maramures.
www.dacoromanica.ro
312 JOAN DOMM
52 ) 1rges (?)
53) Ginrgin.
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMASI DESPRE TRANSILVANIA SI TARILE ROMANE 313
www.dacoromanica.ro
314 IOAN DOM$A
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMAS! DESPRE TRANSILVANIA $1 TARILE ROMANE 311)
Pacquisto di trentatre altre terre del Regno di Bulgaria. II che tutto si trat-
tenne per la mutatione di MoldaNia, & per la non venuta de Cosaechi, & ca.
gionb che concertandosi fro Bulgari, & Rasciani di tagliare a pezzi gli pre-
sidi Turcheschi per accertare della loro fede ii Prencipe, fosse scoperto it
irt.ttato, & ii Vescovo di Ternova, quale era capo, rimanesse con molti altri
in mille horrende guise lacerato, & morto. Instandosi per tanto grandernente
l'effetto dello affare Transilvanico, si conehiuse egli eon questi capi prill-
cipali, rhe Sigismondo eedendo assolutamente a Cesare la Transilvania, &
Valacehia eon le ragioni della Moldavia, all'incontro gli fossero (late da Sua
Maestit le Ducee di Appulia, & Ratiboria in Slesia, con cinquanta milla talleri
all'anno, & fit prefisso ii termine, che l'uno, & l'altro dovesse riceverne ii
posseso". (p. 59).
www.dacoromanica.ro
316 lOAN DOMSA
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMAS! DESPRE TRANSILVANIA SI TARILE ROMANE 317
z.'7) Olt.
www.dacoromanica.ro
318 IOAN DOM$A
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMAS! DESPRE TRANSILVANIA SI TARILE ROMANE 319
dino5s) con trenta pie mila persone, trincerandosi in forte maniera, & as-
pet tando altra soldatesca di Valacchia. Gli Transilvani ancor loro si avan-
zarono hum), che di poca lontananza resat spacio tra gli uni, & gli altri,
& ambidue vi havevano di vicino le acqui del Maruggio. Questi sotto il
Basta, se hen di numero minore, ardendo di brama di combattere, volevano
sin dcntro ai rippari assaltare gli nitnici, che mostravano di trattenersi da
giornata finche loro arrivava la gente N alacca. Ma il Generale Cesareo, quale
con prudenza si era stahilito ii modo di vincere senza sporsi a unto rischio,
andav- temperando gli importuni ardiri iii spetie de'Transilvani, i quali di-
venuti impatienti della tardanza al combatere, non lasciavano di carpire ii
Capitano di timidith, & tanto maggiormente poi, quando viddero, ch'egli ordi-
nato che si sloggiasse, invece di marciare contro ii Vaivoda cominciava a
voltargli le spalle. Cut Ut strattagema studioso del Basta per alettare l'inimico
alla uscita da le trinciere, ne egli accade invano; perche non conosciuto da
lni, che pensava ogni cosa meno, che di non perseguitare l'hoste fuggitivo,
irrupe dai steccati con gridi, & con gran rimhombo di cannonate. Di che
aecol tosi II Cesareo, & in punto voltata faccia urtando nelle squadre di
'Mehl( le, che venivano quasi che vitoriose non ordinate in breve hora pose
loro in rotta con strage, & mortalitit grande, & con fuga del Vaivoda, che
appona hebbe tempo, passando sopra un generoso cavallo ii Marugio di sal-
varsi in Fogaras, & di lit bene in fretta in 1, alacchia. Vintasi dal Basta
Michiele. & licentiata dal paese la militia forastiera, se ne entre egli in
Alliagiulia, riordinando le cose, & ricevuto per l'Imperadore dai popoli nuovo
hommaggio, si diede con altri deputati da sua Maestit it governare la Pro-
vincia Ne Transihani apariva sodisfacimento del governo. Ma dall'altro can-
to tenevano ii pin di loro volto jl pensiero a Sigismondo per rihavernelo iii
Sig. Il Prencipe, quale era in Prussia havuto l'infelice annuntio della morte
dda Cardinale et della perdita della Transilvania, & aspirando alla ricupe-
ratiolle del Stato, it che era anco essortato con lettere da molti Transilvani,
ricerci. di aiuto il Cancelliere di Polonia suo Cognato, & egli gli lo promise,
N(.nendo di compagnia in Moldavia. (love intendendosi la mutatione delle cow
per Is cacciata del Valacco, e che egli rimessosi di Essercito improvisameute
veniva contro di Gieremia per torgli la Moldavia, attesosi ad ostare in difesa
(lel Molda. o, et intanto d'altra banda spogliato Michiele della Valachia, sit-
hintrando it Vaivoda Radul, il Cancelliere non fece altro, et il Prencipe hen
intesosi con Gieremia, & sapendo il desiderio, che maggior parte della Tran-
ilvanta tencva del suo ritorno si ferule in Moldavia, dove nondimeno per
gratificare a Cesare il Re di Polonia gli fece certo arresto. Michiele, senza
stato. hchhe gratia dal Basta di mettere la moglie, & figliuoli in sicuro a
Foga] as, & egli se ne ande ai pie(li di Cesare a dimandare perdono dei suoi
falli". (p. 80-83).
as) Aiud.
www.dacoromanica.ro
320 IOAN DOMM
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMAS! DESPRE TRANSILVANIA I TARILE ROMANE 321
pagna presso ii fiume Stragnes5)), capitarono a mano del Basta lettere in-
tercette di Miehiele, dalle quali chiaramente si couosceva trattato, & intelli-
genza di lui con Turchi, promettendo per essere favorito a rihavere la Va-
lacchia, di tradir loro ii Capitano, & le genti dell'Imperadore. II Basta tur-
bato da tanta perfidia, & volendo per sempre uscirne di sospetto, mandii
al Vaivoda, intimandogli di essere prigione di Cesare, & che volontariamente
Ri constituisse in potere di Sua Maestit. Egli non volendovi acconsentire, &
levandosi per eccitare la sua gente all'arma, fit secondo l'ordine in caso
tale dato dal Basta, ammazzato nel proprio padiglione. Et cosi il Valacco
avidissimo di regnarc, & fabro Eecellente d'inganni, chiuse l'ultimo de'suoi
giorni. Per la morte non furono senza qualche moto gli suoi soldati, aspi-
mink a vendetta. Ma tosto ne gli acquetO ii Capitano Ccsareo, manifestan-
done loro Ia cagione, et proferendo le medesime lettere. Perilche tolsero
anco da lui ii soldo, & si hebbe oppinione, che all'hora pervenisse al Basta
ii tesoro di Sigismondo (lepredato dal Valacco vinto il Cardinale, & se ne
confirmO tanto maggiormente ii Prencipe, (panto, che ritornato egli nella
Provincia, & ritruovati in Fogaras, la moglie, & figliuoli del Vaivoda, non
puote per tutta la diligenza usata, haverne da loro minimo inditio. Li quali,
morto Michiele, liheri, & fuori d'ogni molestia furono lasciati partire, &
girsene, come desideravano in Germania a raccomandarsi alla gratia di Ce-
sare" (p. 98 99).
5P) Aries.
21
www.dacoromanica.ro
322 IOAN DOM$A
alorosi, & con morte di uno di lui parente, che si disse ucciso da un
Strozzi Fiorentino. Di Radul, che si conserve in stato, morirono pia di mille,
& ne mancarono di quell del Capriolo, alcuni ammazzati, alcuni fatti pri-
gioni, confesando ii Vaivoda di havere ottenuto la vittoria per loro" (p.
308-109).
www.dacoromanica.ro
GIORGIO TOMAS! DESPRE TRANSILVANIA i TAME ROMANF. 323
www.dacoromanica.ro
324 CORIOLAN PETRANU
www.dacoromanica.ro
BISERICA REFORMATA DIN SIGHET $1 BISERIC1LE DE LEMN DIN MARAMURES 325
www.dacoromanica.ro
326 CORIOLAN PETRANU
www.dacoromanica.ro
BISERICA REFORMATA DIN SIGHET SI BISERICILE DE LEMN DIN MARAMURES 327
www.dacoromanica.ro
328 CORIOLAN PETRANU
1) Drip5 I. Mihilyi biserici gotice ile zid se mai Osean la Giu !esti,
Biserica db (azi demolatii) si la Uglea.
www.dacoromanica.ro
BISERICA REFORMATA DIN SIGHET SI BISERICILE DE LEMN DIN MARAMURE$ 329
www.dacoromanica.ro
330 CORIOLAN PETRA NU
www.dacoromanica.ro
BISERICA REFORMATA DIN SIGNET SI BISERICILE DE LEMN DIN MARAMURES 331
www.dacoromanica.ro
332 CORIOLAN PETRANU
www.dacoromanica.ro
BISERICA REFORMATA DIN SIGHET SI BISERICILE DE LEMN DIN MARAMURE5 333
www.dacoromanica.ro
334 MARINA LUPA$-VLASIU
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE DINTRE ITALIA SI TRANSILVANIA IN SECOLUL AL XVI-LEA 335
www.dacoromanica.ro
336 MARINA LUPAS-VLASIU
8) Vol. I, p. 250-258.
9) Corn pendio, ff. 1-2.
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE DINTRE ITALIA SI TRANSILVANIA IN SECOLUL AL XVI-LEA 337
www.dacoromanica.ro
338 MARINA LUPA$-VLASIU
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE DINTRE ITALIA $1 TRANSILVANIA IN SECOLUL AL XVI-LEA 339
www.dacoromanica.ro
840 MARINA LUPA$LASIU
I.
www.dacoromanica.ro
RELATIUNILE DINTRE ITALIA SI TRANSILVANIA IN SECOLUL AL XVI-LEA 341
IL
www.dacoromanica.ro
342 MARINA LUPA$-VLASIU
www.dacoromanica.ro
RELATiUNILE DINTRE ITALIA SI TRANSILVAN1A IN SECOLUL AL XVILEA 343
www.dacoromanica.ro
844 CORIOLAN PETRANU
www.dacoromanica.ro
BISERICA SF. NICOLAE DIN BROM I ODOARELE E 345
www.dacoromanica.ro
346 CORIOLAN PETRANU
Autorul numeste biserica din Schei una din cele mai boga-
te; de fapt este in Ardeal cea mai bogatg in comori de arta%
Nicgeri atatea icoane cu placaj de argint si atatea odoare. In.-
teresante date despre asuprirea, batjocorirea Romani lor prin
stdpanii sasi ai Brasovului (p. 220-222, 90, 218-19), Ju-
mgtate din Antependiul ddruit bisericii de Mihai Viteazul se
ggseste in Biserica Neagrg, luat de Sasi (p. 90). Sfitele scumpe
ddruite bisericii de Voevozi erau clepozitate la Bucuresti in
vremea Curutilor (p. 151). Furturi de odoare (p. 328, 118), sea-
deri de inventar prin topire (p. 292, 280-1), prin uzare ori
stricgciune (p. 296, 312), prin donatie (p. 320-21) sau prin
vanzare (p. 292).
Utilitatea lucrgrii este invederatg. Suntem multumitori au-
torului, care a adunat si cumpanit insemngrile arhivelor asupra
bisericii. Prin aceastg muncg apreciabila s'a luminat monumen-
tul si tezaurul din punct de vedere istoric. Opera d-lai Mus lea
este pur istoricg, nu de istoria artei: lipseste analiza pur artis-
tica (a materialuhil, a tehnicei, constructiei, formei si continutu-
lui), stabilirea timpului executiei pgrtilor in baza amanuntelor
de stil, cercetarea factorilor fizici si psihici, plasarea monu-
mentului in mediul artistic transilvan, insfarsit fixarea rolului
operei in desvoltare; noul realizat si influentele. Ideal ar fi ca
tin istoric de arta sa scrie partea aceasta. Dar uncle sunt istoricii
de arta romani din Transilvania disponibili? Pang cand se va ga."-
si un specialist care sä intocmeased o astfel de lucrare, cl. Mus-
lea, avand contact zilnic cu monumentul, ar mai putea aduce pre-
tioase amgnunte. Ca exernplu ii poate servi opera preotului sas
Victor Roth, care fgrg preggtire de specialitate, intr'un orgsel
mai mic, prin enorma sarguinta i iubire de cauzg, a devenit o
autoritate in istoria artei shsesti din Transilvania. lath.' cateva
desiderate. Am dori un plan al bisericii, in care cronologia par-
tilor sg fie indicatä prin diferite culori, ori nuante de umbra. Ar
fi necesarg o descriere arhitectonicg amanuntità a monumentu-
lui, in care vechimea pa/lilt:or sa nu se bazeze numai pe date
arhivale, ci pe critica de stil, in care sg se examineze materia-
lul de constructie, provenienta si tehnica prelucrgrii lui. Aceastg
www.dacoromanica.ro
BISERICA SF. N1COLAE DIN BRASOV SI ODOARELE El 347
www.dacoromanica.ro
348 LIA DIMA
Nro. 186.
Sanittits-Fede für Personen.
www.dacoromanica.ro
PAMPORTUL SANITAR DIN 1809 AL UNUI COMERCIANT DIN MACEDONIA 899
www.dacoromanica.ro
360 ALEXANDRU NEAMTIU
www.dacoromanica.ro
RELATIILE TARII ROMANESTI CU TRANSILVANIA tN VEACUL AL XVI-LEA BM
www.dacoromanica.ro
352 ALEXANDRU NEAMTIU
www.dacoromanica.ro
RELATIILE TARII ROMANE$TI CU TRANSILVANIA t14 VEACLL AL XVI-LEA 353
www.dacoromanica.ro
454 ALEXANDRU NEANT1U
www.dacoromanica.ro
RELATIILE TARII ROMANESTI CU TRANSILVANIA IN VEACUL AL XVI-LEA 356
www.dacoromanica.ro
356 ALEXANDRU NEAMTIU
www.dacoromanica.ro
RELATIILE TARII ROMANESTI CU TRANSILVANIA IN VEACUL AL XVI-LEA 357
www.dacoromanica.ro
858 ALEXANDRU NEAMTIU
www.dacoromanica.ro
RELATI1LE TAR11 ROMANE$T1 CU TRANS1LVANIA IN VEACUL AL XV1-LEA 3690
www.dacoromanica.ro
360 ALEXANDRU NEAMTIU
www.dacoromanica.ro
RELATIILE TARII ROMANWCI CU TRANSILVANIA tN VEACUL AL XVI-LEA 361
www.dacoromanica.ro
362 ALEXANDRU NEAMTIU
din Ungaria, cal numai cojocarii din Sibiu si din aIte orase ale-
Transilvaniei pot sa cumpere si sà exporteze in strainatate piei-
le crude cari se vand in Transilvania sau se importä dim
Tara Româneasea prin Turnu-Rosu").
Aceasta poruncA o intAre§te regele Ludovic intr'o scrisoa-
re carte Brasoveni, la 7 Nov. 1518, °rind exportul de piei crude
in Tarile Romane dela Pasti pana. Ia 13 Iu Iie"), iar in anul ur-
mator, printr'o altA scrisoare cu data de 4 Noemvrie, opreste cu-
totul exportul pieilor in Principatele Române").
La 25 Octomvrie 1516 Ioan Zapolya scria din Deva Sibie-
nilor, poruncindu-le sa-si recheme negustorii din Tara Roma-
neasca").
Cii altfel ce prietenie poate fi intre noi, dacli supiirati cu asa de putina
dreptate pe ai noarri? (....alias que amicitia inter nos fieri postes cum nostro
sic minuts juste molestare?"). (Hurmuzaki Iorga, Documente, XV, p. 207).
Dupii cinci zile (1 Dec. 1510), vorbind despre oprirea exportului de grail din
tinutului Silduhti in Tara Romaneascii, le aerie din nou: Cu regele avem pace,.
.regatul nostrn este unit cu al regelui. Ata dar5 va rugam ca 05racii nostri,
dup5 ohieeinl vechiu, atilt ai nostri cat i ai vostri, sS aibii libertate a-si cum-
para cele de lipsii. Ciici noi voim sii pastram cu voi hunii vecin5tate si-
prietenie". (HurmuzakiIorga, op. cit. p. 207).
34) Hurmuzaki, Documente, II3, p. 133 134.
85) HurmuzakiIorga, Documente, XV, p. 237 ...concedimus, ut, non
obstantibtis literis pretatorum pellificum quibuscumque, a festo Pasche to
que festum Beate Margarethe Virginia nullus ipsorum exponencium pelles...
ad partes exteras ad vendendum ducere audeat, sed adveniente ipso festo
peractisque et finitis nundinis eiusdem festi Beate Margarethe Virginia, in
civitate nostra Medies celebrandis, si illic precio vendere non potuerint, Da.
tandem libere ad ext.-ras panes educere ed vendendum possint et valeant...
36) Ibidem.
37) Hurmuzaki Iorga, Docurnente, XV, p. 234. ...omnes illos merca-
tores qui de ipsa civitate vestra ad presens in regno transalpino lorent exire,
committatis eosilem que ad hunc regnum revocetis". Poate de a tunci s da-
teze scrisoarea prin care Basarab se plange ca Brasovenii au atacat cu oaste-
pe ai sii si an omorit pe unul din slugile domnesti, trimise la ei pentru cum
parituri, alp cii el insusi e silit a-si tinea saracii la posada" (ostasii la gra--
nitil). (Cf I. Bogdan, Doc. si regeste, p. 134 150'. Se pare cii se incepus
ceurta pentrue5 Brasovenii purtau scrisorile lid Mircea (Milos, finl ml Mih-
nea), pretendent la tronul T5rii Romanesti si pe care Basarab It ameninta cia
t. apa. (Ibidern. p. 149-150 si 158/.
www.dacoromanica.ro
RELATIILE TARII ROMANESTI CU TRANS(LVANIA tN VEACUL AL. iVrLEA 861
www.dacoromanica.ro
364 ALEXANDRU NEAMTIU
42) Vezi Kurz.' Magazin, vol. II, p. 121 123, unde e pub1icat dispoziia
lui Radu cel Mare dela 1502 comandfind oale marl de metal: una in care ei
se poatil fierbe doi hoi dinteodatii (una sit ita magna, quod duos boves
in ea conquere possint"). Cf. I. Lupas, Istoria Romemilor, ed. XV, p. 214,,
in notii.
43) Hurmuzaki Iorga, Dorumente, XV, p, 236: ...magister Celestinus
in fabricacione 17 paterarum nostrorum et ad earundem deauracionem acce-
perat per singulos florenos XV..."
44 ) Ibidem, p .236: ...nos autem, Deum et justiciam eius per oculis ha,
hentes, voluimus causam illorum diiudicare et Vicuique reddcre quod su-
um est".
43) Hurmuzaki--Iorga, Documente, XV, p. 237: ...cupas fabricando per
eosdem fecimus sicuti optavimus".
46)Ibidem: ...nos quoque iurta ipsorum benemerita eosdem satis large
remuneravimus eos et conthorales ipsorum".
www.dacoromanica.ro
RELAIIILE TAM! ROMANE$TI CU TRANSILVANIA IN VEACUL AL XVI-LEA 366
47) Ibidem: ...Sed hac tenus novissime autem venit ad nos pre-
notatus magister Celestinns aurifaher, postulans a nobis argentum ad operan-
dam. Nos autem dedimus cidem argentum purissimum prout nobis unum tur-
ribulum fahricaret ad modum turris vestre civitatis, ex quo nos Hunga-
riam perlustravimus et pulchriorem turrim nusquam vidimus".
") Ibidem: ...dum illud opus nostrum perfecisset et coram oculo, nos-
iris pressentasset, non nohis complacuit quoniatn ad modum Ciganorum erat
labricatunt".
40) Ibidem: ...habcruns nos satis magistros qui poluissent pulehrion
modo perificere qnam ita ipse perfecissee.
50) Ibidem, p. 240. ...ad singulas nostras necessitates et artificiales
perficiendas..."
51) HurmitzakiIorga, XV, p. 249. Nos, magister civium, iudices et
iurati seniores Septem Sedium Saxonicalium partium transylvanarum ...au-
perioribus diebus, providus Celestinus aurifaber, inhabitator comitatus me-
giensis (Medias), coram judicibus prefate civitatis cibiniensis ipsum Iohan-
nem Flesser convenisset et ab ipso solutionem for, quadraginta quinque pos-
tulasset, quos idem Iohannes Flesser a Wayvoda trausalpiniensi iuxta fassio-
nem eiusdem domini Wayvode, percepisset; qui floreni ipsum Celestignm
ratione comunium laborum per ipsos binos eidem Wayvode elapsis annis ela-
boratorum concernerent, (Urmeazii procesul intre argintari pentru impiirtirea
acestei sume).
www.dacoromanica.ro
366 ALEXANDRU NEAMTIU
55) Ibidem, p. 26; Stvicii, paharnk, din Suici, e pomenit inteun hrisov
www.dacoromanica.ro
RELATIILE TARII ROMANESTI CU TRANSILVANIA IN VEACUL AL XVI-LEA 387
_prin omul lor Dumitru din Sei lifte") la misiunea pe care avut-o
-acest cncaz, despre care Banul Barbul din Craiova scrie urma-
toarele cuvinte elogioase: ,,pe un asemenea om trebue sa-1 bri-
eiti domnia voastra, caci poarta bine vorbele si ale noastre si
ale voastre. $i multi oameni mi-ati trimis domnia voastra, dar
un orn mai bun cleat pe Dumitru nu mi-ati trimis; i imi este
drag si vä slujeste bine si drept"").
Dintre anii 1514-1516 avem o scrisoare a lui Neagoe ca-
fire Sibieni cu privire la neplacerile, pe care le-au facut vamesii
sasi. lui Roman Diacul, care fusese trimis sà cumpere o maja de
fan pentru Domn. Totodata acest trimis trebuia sa achite o da-
torie de cativa ducati burgermesterului Iacob Medwischer.
Neagoe se plange cal niste oameni i-au stricat marfa si, indignat
de aceasta, scrie: E frumos acel lucru sau cum vi se pare? lath'
traim cu Brasovenii ca fratii si nimeni nu s'a plans, nici ne-
gustorii, nici targovetii, nici slugile domniei mele, nici nimenea.
"Si de vamesii aceia care sunt acolo la Sibiu WO se plang. Iatà
ce au facut cu marfa domniei mele, cum vor face deci cu sairacii
si cu negustorii. De aceea sa stiti domnia voastra ca saracii
nostri nu vor ramane de paguba, ci se vor despagubi dela ca.-
menii vostri. Dar nu-i bine sa lucram astfel, ci sa traim cum am
trait si mai nainte. Socotiti asa milostivirea voastra ca vameii
sei ia varnd dreaptii iar saracii clomniei mele sa nu fie su-
parati. Iata, sa stiti domnia voastra ca am insarcinat pe Roman
al lui Radu cel Mare din 10 Dec. 1505. P. P. Panaitescn, op. cit. p. 26, pro.
supune a fi acelas cu eel din tImpul lui Neagoe.
56) II intillnirn de mai multe on in misiune in Tara Romineascii. Vezi
Hurmuzaki, Doeumente, XI, p. 844, unde la anul 1521 giisim urmiitoarcle in.
semniiri: Feria secunda post Pascha (1 Aprilis) misso Demetrio ad partes
Transalpinas ad Wayvodam et Predam pro inquirendis novitatibus"; In feste
Ascensionis... misso Demetrio knezio ad Wayvodam Transalpiniensem pro in-
-vestigandis hahitudinibus Thureorum".
57) S. Dragomir, op. cit. p. 65. Misunile dese ale cneazului Dumitru
sunt din anii 1504-1508, ceeace de sigur aerie Dl. prof. S. Dragomir
nu exclude Ca banul Barbu sii fi scris cuvinte atilt de elogioase despre Du-
-Initru din Hoe si mai tiirziu sub Vlidut (1510-1512) sau sh Neagoe
(1s12-1521). Cf. S. Dragomir, op. cit- p. 65.
www.dacoromanica.ro
368 ALEXANDRU NEAMTIU
www.dacoromanica.ro
RELATIILE TARI1 ROMANEST1 CU TRANSILVAN1A IN VEACUL AL XV1-LEA 369
www.dacoromanica.ro
370 ALEXANDRU NEAMTW
averea sa lui Agata Hands. Iar omenii drepti ai mei sg nu fie su-
parati farg de lege si farg dreptate; caci bine sa stiti domnia
voastra ca pe Dumnezeul fi pe capul domriei mele, cd voiu prin-
de dintre oamenii voftri drepfi Fi voiu lua mai mutt domnia mea.
aci iata rti-e a treia scrisoare, trimisd cdtre domnia voastrd
pentru treaba aceasta si domnia voastra nu vreti sg le faceti
nici o isprava"").
Inteo scrisoare din 16 Iunie (1512-1520) Neagoe roaga pe
Sibieni sa dea un insotitor lui Roman Diacul, pe care-1 trimite
la regele Ungariei cu vesti adevgrate". In caz ca nu-i vor da
insotitor un om al lor, Domnul ii amenintg: suntem gata a Ira
face para pang la Inaltul Craiu"").
Trimicand la Sibiu pe Chircg din Targoviste sa-i cumpere
postav, el intervine la vamesi sa-1 scuteasca de vamg, deoarece
este postavul domniei mele""). II vedem apoi pe Dornnul Ta-
rii Romanesti facand o interventie la Sibieni pentru negustorul
Dumitru din Bucurefti care a avut la cineva acolo (la Sibiu)
marfa pecetluita si zalogitg; gazda La rupt pecetia si a cheltuit
aceasta marfg; acuzn nu vrea sg i-o plateasca; a fost venit de
mai multe oH si destui bani a cheltuit pentru aceasta; una-i este
platitg iar cealaltg nu". Cere sa-i faca dreptate negustoru-
lui sau care este un om sdrac 0 trebue qi el sa se hraineasca.
Caci incheie Domnul , cand n'ati voi domnia voastra sa
faceti dreptate saracilor nostri si domnia mea alor vostri, cum
au sd se hrdneascd sdracii intre aceste cloud (dri"").
***
Din corespondenta voevodului Neagoe Basarab cu Sibienii
se pot desprinde atat ideile politice, sociale si juridice, de care
www.dacoromanica.ro
RELATIILE TARII ROMANESTI CU TRANSILVAN1A IN VEACUL AL XVI-LEA 371
www.dacoromanica.ro
372 ALEXANDRU NEANDU
www.dacoromanica.ro
RELATIILE TARII ROMANESTI CU TRANSILVANIA IN VEACUL AL XVI-LEA 373
www.dacoromanica.ro
374 ALEXANDRU NEAMTIU
www.dacoromanica.ro
RELATIILE TARII ROMANESTI CU TRANSILVANR IN VEACUL AL XVi-LEA 376
www.dacoromanica.ro
876 STEFAN PASCU
www.dacoromanica.ro
0 CONSCRIPTIE DELA 1773 377
www.dacoromanica.ro
378 STEFAN PASCU
www.dacoromanica.ro
0 CONSCRIPTIE DELA 1773 379
www.dacoromanica.ro
880 STEFAN PASCU
www.dacoromanica.ro
0 CONSCRIPTIE DELA 1773 381
Descriptio fundi.
www.dacoromanica.ro
382 STEPAN PASCU
www.dacoromanica.ro
0 CONSCRIPDE DELA 1773 383
www.dacoromanica.ro
384 *TEFAN PASCU
In Territorio Mediocri
Cub. Met.
.1-mo In loco LA VALJA SZTRUMSI MIKE, vici-
nitatibusque ab una Philippi Reisennauer, ab
altera vero partibus finium agrorum capax . . 5
Cultivatur per Many Manta et Stansu Mun-
tyan inquilini.
2-do LA DELNIZILE LUNDS vicinitatibusque ab
una Mathiae Engleinee), ab altera Stephani
Binder") 2
Cultivatur per Lupu Muntyan inquilinum.
3-tio In loco PE KALYA DIN MISLOK dicto, vi-
cinitatibusque ab una Georgii Liff"), ab altera
Pauli Schalcler21) 1 2
Cultivatur per Toadgyer Bancs inquilinum.
Summa capax Izuius Territorio 8 2
18) Familia Engleitner se afli printre cele asezate aci intre 1734-1733.
18-21) Niciuna din aceste familii nu se stie and s'au stabilit aici, de-
oarece nu aunt amintite intre colonittii din veacul XVIII, asezati in Turnitor.
22) Familia Liebhart, colonizatii aci intre anii 1734-38.
23) Vezi nota 13, p. 383.
www.dacoromanica.ro
0 CONSCRIPTIE DELA 1773 386
24) Fam. Riedler(?), s'a wzat in Tuirnilor intre anii 1734 1738.
25
www.dacoromanica.ro
886 STEPAN PA SCU
Cub.. Met.
2-do Ibidem in vicinitatibus ab una Joannis Schnel")
et Mathiae Kiffer") partibus ab altera capax - 2
Tenebant Sztantsu et Lupu Muntyan inquilini.
Summa - 3
www.dacoromanica.ro
0 CONSCRIFME DELA 1i73 387
Summa Currus 12
www.dacoromanica.ro
li 88 STEFAN PASCU
Ad
www.dacoromanica.ro
0 CONSCRIPTIE DELA 1773 389
www.dacoromanica.ro
EV Conscriptio Inquilinorum eorumque filiorum et facultatum in praedescripto
Fundo commorantium.
1
Alvearia
.I...
= V u.. C.,
C0 VV
Boves
C.
Apurn
03
CZ
V =G zn CI ''''
c Nomina Nomina Fdio . c, to 0,
o o in E
a.
>> >0
eorum
o
Aetas
os
=2 Inquilinorum .5 E rum Caelib. > 0 C.) US P4
.--i
e= e, Nro. Nro. Nro. Nro. Nro. Nro. Nro.
lmus Mihaila Motoffa 22 2 2 _ HI tres prIml In
praedescripti
2du3 Sztan Bukurel 39 Bukur aedIficll parte
3 5 3 2 meridionall
3tlus Sztansu Muntyan 46
Petru 8
4 2 2 2
Lazar 6
1 3tius
www.dacoromanica.ro
Extractus Summarius
Rerum hoc in opere contentarum
In Fundus, aedi- A ger raro usual'. Foenetum Foenetum
Possessione ficiis, ins- Agri arab Agri pro Pro solens interium singulis sub notatione
Kis-Torony tructus sive allodialis I. Terr. canabibus caulibus capax annis positum
curia falcabile
Nro. 1
Nro Cub. Metr. Nr. Metr. Nro. Cap. Nro. Cub. Metr. Nro. Cur. Nro. Cur.
12 40 1 2 3 400 1 2 5 12 2 6
www.dacoromanica.ro
392
HISTORIA MILITANS.
www.dacoromanica.ro
HISTORIA MILITANS 393
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
$T. BEZDECHI, Cronica ineditd dela Blaj a prolosinghelului Naum
Rdmniceanu. Partea La. Text insofit de un studiu introductiv. Sibiu, 1944,
p 105.
Intre mss-ele rimase dela T. Cipariu se p5streazii cronica ierodiaeonului
Naum Ramniceanu, de care fácuse amintire si N. 135Icesen in Magazin istoric
pentru Dacia, numindu-I Ierodiaconul Naum Clococcanu" (dupi mitnistirca
Clocociogului, in marginea Slatinei, uncle pare sit-si fi scris cronica). Partea
I-a a acestei cronici o pub1ic5 d. prof. Bezdechi, insotitti dc studiul intro-
ductiv (p. 7 58), in care cearci sit liimureascl o sumil de chestiuni in
stransA leg5tur5 eu manuscrisul cercetat de D-sa. Confruntand izvoarele ce ar
fi putut sá aibii la indemanii protosinghelul Mann,. Ramniccanu (care se as-
eundea uneori sub pseudonimul Dacul), cand si-a scris cronica, editorul for-
muleazii intrebareal dacii e 0 lucrare originall san o traducere? Riispunsul e
acesta: Partea La e originald, interesant5 din mate puncte de vedere, ine-
ditii, iar autorul ei este Naum Ramniceann. Partea a II-a, Cronologia Domni-
lor este, pn Ia domnia lui Tepes, original prin modal cum autorul ei ma-
nipuleazii materialul cuprins in ode douii cronologii, de care se serveste
(a Clucerului Dumitrache si a lui Parvu Cantacuzino) satt, mai bine zis, prin
critica pe care o face unuia (P. Cantacuzinol din antorii acestor cronologii.
Partea a HI-a cuprinzand datele geografice, statistiee si economice (... lin
adevirat tezaur). este si ea in genere, afarii (Ie amiinunte neinsemnate, ace-
ca5i in toate izvoarele. Deci, amid discutiim valoarea mss-ului R. vom avea
in vedere mai ales aceastii parte. In sensul strict al cuvantului codicele
nu este un original. Intuitia lui Cipariu a lost justii in privinta asta" (1).
14-15). Naum nu avea obiceiul sii copieze slugarnie dinteun singur isvor,
ci consultand i confruntand copia izvodului romanesc en alte izvoare gre-
cesti, era in stare sii-si oranduiascii matcria in chip mai organic de cum o
glisise in izvoarele consultate. Nu corespunde adevirului afirmatinnea cii cro-
nica lui ar cuprinde intocmai opera tip5ritii de fratii Tnnus li la Viena.
Aceasta are 14 capitole in plus fatfi en mss-ul din Blaj (p. 22). Partea a III-a
este luerarea lui Mihail Cantacuzino sufletul politicci de apropicre de Rusi,
boerul care la un moment dat avea pretentia s ajungii Domn al 'Deli si care
pentru ideea hti a murit en sabia in mini in Inpta dela Comana" (p. 26)-
Naum o atribue insii lui Pirvu Cantacuzino, el insus °nand sit apari numai
ea transscriitor (copist) al textulcti.
Intrand in analiza lucrárii lui Namn Ramniceanu, prof. Bezdechi scoate
www.dacoromanica.ro
398 DAR! DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 399
primeria Nationall, 1943, in 80, 143 p. (I); 191 p. (II). (Academia Ro-
mani, Studii i Cereetari, LXI oi LXV).
In continuarea volumelor sale de Fontes llistoriae Dacoromanorum, au-
torul culege in aceste dotta volume texte din scriitorii greci oi latini, in ale ea-
ror lucritri stint pomenite teritoriile locuite de Romani oi populatiunile ce s'au
perindat pe aci din cele mai vechi timpuri pada la intemeierea Prin-
cipatelor Romfine. Marturisim ca am fi inceput seria Fontes-urilor cu aceoti
scriitori mai hatrani oi numai dupii aceea am fi trecut la epoca medievala
a cronicelor. Dar omul propune i Dumnezett dispune. Bine cli au apirut oi
aoa, avand in vedere posibilitatile editoriak defectuoase din %ant noastri
pentru o opera oat de mare.
Pe langi cite o introducere scurta asupra vietii oi activitiitii fiecirui
scriitor in parte, DI. Popa-Lisseanu reproduce pasagiile privitoare la noi, sau
la pamfintul locuit de noi. Metoda e buna; ici-colo, la autorii mai importanti
ar fi trebuit sii se insiste CCN a mai mutt asupra valorii t1rilor, fiiri sI fi
fost nevoie, fireote, de a intra in detalii istorice, cari raman pe seama ow-
cialiotilor. Unii din scriitorii pomeniti an, apoi, otiri aril de neinsemnate
pentru trecutul romanesc, blear te intrebi dacii mai era nevoie sit' fie amintiti.
Chiar Vol. I, cu cei 36 de autori latini, iucepe cu Iuliu Caesar, care
pomeneote intr'un singur loc din Comentarii de Bello Gallico despre urns,
bourul sau zimbrul, din padurea Hercynia, dar call vorbesc numai de,pre
Insula Serpilor, Leuce, din Marea Neagra. Acest volum e totuoi superior
N olumului II, fiindeit aci sunt reproduse pasagiile oi in originalul latinesc, pe
langi traducerea romaneasca, pe cand la autorii greci gfisim numai talmacirea
in limba noastrii. Unele traduceri sunt facute foarte putine de altii.
Dupi Caesar urmeazii Vergilius i Horatius en otiri tangentiale despre
Geti sau despre Dacus asper", iar Ovidius poate fi isvor istoric cu aminun-
tele sale asupra Tomis-ului oi asupra obiceiurilor Getilor, cari aril c'o mina
pe plug oi en cealaltii pe arc" (p. 41), iar femeia apa grea o duce pe creo-
tetul capului ei" (p. 45).
Trecand peste Trogus Pompeius, care vorbeste despre DromicItactes,
rcgele Tracilor" i despre regele Oroles" al Dacilor, aceotia din neam,il
Getilor" (p. 52), peste Velleins Paterculus i Curtius Rufus, ajungem la
Pliniu cel Batran cu amfinunte despre Traria, una din cele mai puternice
tali din Europa", oi despre Geti, numiti de Romani Daci" (p. 56 57). Apoi
iarIi cativa de putina importantli; la Pomponius Melt. demur' de retinut
otirea despre femeile gete, cari nu sunt mai putin curajoase" ca barba-
tii (p. 68).
Tacitus aminteote in treacat despre Daci, cand 4pune intre altele is
Germania e despartitii de ... Sarmati oi de Daci printeo temere reciproca
oi prin munti" (p. 71). Urtnitorii trei autori pot fi trecuti cu vederea, dar
Pliniu cel Tartar e un isvor foarte important pentru viata oi domnia impi-
ratului Traian (p. 76-78).
www.dacoromanica.ro
400 DAR1 DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 401
www.dacoromanica.ro
902 DAR! DE SEAMA
i se aduci onoruri" (p. 69); era iubit de toti, temut de nimeni, inafarii de
duamani", iar mai departe de aceea, nu firii dreptate, Decebal se temea
de el" (ibidem). Cu privire la construirea podului de piatrii peste Istru"
Dio Cassius iai exprimii toatit admiratia scriind: Si celelalte lucriri ale
sale stint marete, dar aceasta le intrece pe toate" fiind o noui dovadii de
mfirimea mintii lui Traian" (p. 71). Senatul il onorii cu supranumele de
Optimus, en care se mandrea cel mai mutt" (p. 73).
Claudius Aelianus, Porphyrius ai Philostratus din sec. III ai IV au
sari mfirunte, dar caracteristice, despre Traci sau GeV, iar Prism's Pani-
les e renumit prin ambasada implinita la curtea lui Attila in 448, unde a
auzit graiul Ausonilor ai a beut mied (p. 78-80). De altfel DI Popa-Lissea-
nu i-a consacrat un vol. intreg (vol. VIII) din Fontes. Zosimus (sec. V) citie
despre Carpi ai Carpodaci cii au trecut amestecati cu Huni" peste Dunire,
fiind biruiti de Theodosius ai siliti sit' se intoarcii in locuintele lor trecind
inapoi peste fluviu"... iar agricultorii sa se intoarcii la munca lor ai vi-
tele ai turmele sil vie din nou la piaunea lor fiat' teamii" (p. 84).
Procopius din Caesarea (sec. VVI), cel mai mare istoric bizantin, s'a
bucurat de un volum special, vol. XV, din Fontes Historiae Dacoromanorurn,
uncle i-a fost analizati fj i putblicati opera De aediliciis, aci dandu-se puti-
nele stiri privitoare la trecutul nostru din De bello Vandalcio si din De hello
Gothico (p. 84-88). Ioannes Lydus dis sec. VI il arata pe Traian mic de
statura, bine pregatit pentru intrebuintarea ai exercitiul armelor, deai nu
era disco dinteo familie nobili" (p. 89), pe cand Malalas din acelat se-
col ii prezinat o lature mai putin cunoscutii: Traian a dat ordin lui Tibe-
rian ai celorlalti prefecti, ca pe viitor ea se abtinii de a ucide pe crettim"
(p. 91). Tot Malalas atie despre barbatul Blach ... al reginei Hunilor Sabiri.
cu numele Boa"... (p. 91-92).
Despre Carpii obraznici ai ingamfati" (p. 93) pomeneate Petrus Petri-
cius in veac. VI, iar Theophylactus Simoccates atie, in Istoria sa tratand
evenimentele dintre 582-602, despre acea retorna, retorna (p. 95), care a
dat ocazie la atitea interpretiiri, tot el povestindu-ne ai despre armistitiul
din zilele de Patti dintre Pascua ai Chaganul Avarilor, en schimb de alimente,
o dovada eii in oastea acestora din urmii se Oscan multi creatini (p. 97).
In Legenda SI. Dumitru din Salonic (sec. VII) se aflit una din cele
mai vechi amintiri despre Vlahi ai dovezi despre intermigratiunea Romani-
lor in evul meditt (p. 99 104); in Georgina Syncellus din veae. VIII ceva
despre atitudinea favorabilit a lui Traian fata de erestini si paräsirea Daciei
de ciitre Aurelian (p.105 106); in Theophames (741-317) aunt aminuntele
de mai sus din Th. Simoccates cu, aci, torna, torn(' Iratre (p. 111) ai cu ar-
mistitiul din zilele Paatilor (p. 108). Sf. Nicephorus (sec. IX) atie despre
increatinarea unor Huai la anul 618, pe and Constantin VII Porphyroge-
nitus (anii de domnie 912 959) amintette despre trecerea Bulgarilor peste
fluviul Istru ai venirea Turcilor (adica a Ungurilor) sub conduciitorul lor.
www.dacoromanica.ro
DARI DE MAMA 403
www.dacoromanica.ro
404 DARI DE SEAMA
de Scitii nivilitori din nordul Dunirii din cauza asenainirii vietii ki poate
si a originii lor comune" (p. 165).
La sfirait in Apendice se tree in revisal, pe scurt, reproducindu-se ki
atirile privitoare la trecutul nostru, trei scriitori bizantini de dupi epoca
intemeierii Principatelor Romine, destul de utilizati ca izvoare serioase din
partea istoricilor noatri: loannes Cantacuzenus (sec. XIV), Georgina Phrati-
tzes (sec. XV) ai Laonicus Chalcocondylas (tot see. XV). Ca incheiere se di
Inscriptia lui Acornion dela Dionysopolis Black din anul 48 in. de Om
ai Ina indice perfect de nume proprii.
Ajunai la sairaitul celor doui vol recensate, tiparite frumos de Aca-
demia Romani la Imprimeria Nationali, i cari dupi spusele Dliii Popa-Lis-
seanu formeazi volumele XIX gi XX din Isvoarele istoriei Rominilor (Fon-
tes Historiae Dacoromanorum), nu putem cleat sit admirim munca trudnici
a venerabilului autor incaruntit deasupra textelor bitrane ai a cronicelor
medieN ale, pe cari le-a pus la indemana tutnror, ca toti si pomeneasci
peste veacuri numele sti cu cinste i en binecnvintare.
I. Craciun.
www.dacoromanica.ro
DARI DE HAMA 405
blicitatii si n'a lost publicat nici mai pe urmii. El nici nu se mai pistreaza in
intregime, o buni parte din lucrfiri a fost distrust' dupa moartea Imparatului
de nobilimea ostilti acestei inovatii. Iosif II era primul, care indriznise 611
numeroteze toate cascle si sii cuprinda in aceea$ conscriptie generali $i no-
bilimea. Aceasta era, edupa vederile ei, o flagrantii incilleare de privilegii, -
nu se conscriau in acest chip pima atunci deck contribuabilii i nobilimea tin
putea fi pusil in niciun fel altituri de ci. Conscrierile nobilimii, cand s'au
facut, s'au tient deosebit si cu alte scopuri.
Lucrarea e o prezentare a rezultatelor generale ale recensamantului, o
prezentare de specialist, insotiti de cercetari si clasificari, precum si
concluziile cerute de stadiul actual al studiilor demografice. Ea se imparte
in trei Orli: prima cuprinde prelucrarca materialului, studiul lui demogra-
fic, a doua centralizeazfi in tabele statistice materialul studiat, iar a tr.ia
reproduce ordonantele principale, instructiile si formularele, dupii care s'a
fleut recensiimantul. Ne intereseaza aici indeosebi studiul demografic si re-
rultatele lui, din prima parte, din care vom reline datele principale, mai
ales pe cele care privesc Transilvania.
Introducerea cuprinde istoricul recensiirnantului, descrierca conditiilor
in care el s'a facut si a resistentelor pe care le-a intampinat. Pregatirile 8'1111
facut in 178 i lucrarile an durat mult, circumstantii, dupti cum otim, foarte
defavorabilii pentru exactitatea unui recensiimant. Un recensimint poate fi
en atilt mai exact, cu cat se opereazi mai sincronic si mai restrans in timp,
recensiimintele moderne fac inregistrfirile pe toati tura inteo singurii oi
in aceeasi zi. In Transilvania recensimintul lui Iosif II s'a fficut in anii
1785-86, dupii ce a suferit o amanare din pricina riscoalei lui Horea.
Conscriptia militarii" inceput5 ciliar in timpul cand se ficeau pregitirile
pentru recensilmint, a fost doar tocmai preludiul rascoalei si una din eau-
zele izbucnirii ei. Cele &ma operatiuni insii nu erau identice, cum crede
Thirring, ordinele pentru recensimant aparuseri numai dupi ce aceea in-
cepuse. Populatia din intreaga tart' a fost consemnati dupii familii, fiecarc
familie en toll membrii sii pe cite o foaie, iar folk acestea an fost stranse
in volume (ciirti) pe comune. Fiecare sat sau ora Ii avea cartea sa (Popu-
lations- oder Ortschaltsbuch ), care trebuia tinuti la curent en schimbarile
care se vor ivi prin revizie anuall. Sumarele acestora (Ortschaltssumtnariuri
au fost centralizate pe comitate, iar ale comitatelor apoi pe intreagii tam Ln-
erarea se intemejazi pe aceastii centralizare pe tart'. Centralizirile pe co-
mitate s'au pierdut in bunt' parte, nu insii $i cele ale comitatelor din Trail-
silvania, care se Vstreazi toate si rilmane BA se publice odata in intrcgime.
Cirti" de ale satelor si oraselor se cunosc insI papa aeum putine. Nici nu
puteau si riming multe, acestea erau doar in rnilinile nobilimii si au ,eiizut
pradi ostilitkii ei. A pierit astfel partea cea mai valoroasii a recensiimintn-
lui, cea care cuprindea o sumedenie de amanunte, care ne-ar fi interesat azi.
Intrarea in materie incepe cu impartirea administrativii a titrii. Transil.
www.dacoromanica.ro
405 DAN DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 407
www.dacoromanica.ro
408 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 409
www.dacoromanica.ro
410 DAR1 DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DAR1 DE SEAMA 411
www.dacoromanica.ro
412 DARI DE SEAMA
lilor contribuabile prin diviziune, inmultirea locurilor pustii prin decese, emi-
griri, niviliri turcepti, epidemii; ingloharea treptati de asemenea locuri iii
domeniile proprii (allodium) ale stiipanilor, pentru sporirea cirora nu erau,
rani nici alungirile de iobagi de pe mosie; sitracirea generali a supusilor,
trecerile continue de iobagi care nu-si mai puteau indeplini obligatiile in
randul jelerilor, ingrogand frä incetare aceasti categorie saraci, nestator-
nick impartita de-acum si ea in doug, in inquilini i suhinquilini, dupa cum
aveau eau n'aveau casi i mosie. Stint interesante de-asemeni peripetiile sus-
tragerilor dela impozit, fraudele, inducerile in eroare a conscriptorilor de
dare dregatorii i juzii domnesti sau de citre iobagii insisi, care §i ele toate
contribuiau la scgderea neconteniti a portilor. In aceste imprejurgri nici
cresterea populatiei nu mince vreun spor in numiirul portilor, scaderea e in
progres continun. Sciderile ian cite odati proportii catastrofale. Si citim un
exemplu extrem: la 1598 s'au conscris in Ungaria 160.000 de case, ca 6 ani
mai tarziu si se inregistreze abia 60.000 (p. 62). Asemenea diferente, in asa
de scurt timp. nu puteau rezulta, frá indoiali, dintr'o sciidere de populatie.
Lucrarea e una din aeele cercethri sistematice de documente, in cea
mai mare parte inedite, de conscriptii mai ales, pe care arhivele din
eapitala Ungariei le au in mar; cantititi. Ea strange un sir coherent de date
pozitive, cu toata competenta si discernamantul critic necesar, contribuind Ia
cunoasterea concreta a vietii iobagesti din treeut. Cercetarea se face in cu-
prinsul Ungariei neocupate de Turci, dar institutiile gi procesele de-acolo pot
servi de indreptar si pentru cunoasterea celor din Transilvania.
D. P.
www.dacoromanica.ro
DAR1 DE MAMA 413
www.dacoromanica.ro
414 DARl DE SEAMA
pentru istorie, ea nu mai circulit azi deck in produse de diletanti sau necu-
nosciitori. Problema a fost reluatii de lucririle dlui prof. Lupas (cf. mai ales
Imparatul Iasi/ 11 pi riiscoala titranilor din Transilvania, Bucuresti, 1935), pu-
niind la curent cunottintele vechi cu noile cercetiiri istorice in jurul domniei
vj persoanei Impiratului vi reproduciind de-asemeni din aceste Hand-Billets.
Sunt puse la contributie de-asemeni in lucrarea dlui M. Auner, Zur
Geschiehre des rumiinischen Bauernaufstandes in Siebenburgen 1784, Sibiu,
1935. Ele erau deci cunoscute, intrebuintate de mult si din plin de cercetiirilc
istorice. Aceste lucruri era bine sit fie semnalate in prefatit sau in textul in
troductiv, pentru a nu liisa cititorului, mai ales cititorului neinitiat, eredinta
eil textele reproduse sunt descoperiri noi. Prima datorie a oriciirei editii de
documente e de a informa exact pe cititor in ce mitsuri au fost ele cunoscute
sau utilizate i cu ce contribue la progresul cercetiirilor istorice. Acestea le
spunent nu pentru a scidea valoarea in sine a publicatiei eau peutru a-t pune
la indoialii utilitatea. Publicarea textelor complete, in limba originalii, a
irtregii serii de bilete, face accesibil tuturor un material esential pentru
istoria ritscoalei. Era bine chiar ca eastimpul investigat sit fie Ifirgit; exist5
ordine care au interes pentru istoria riiscoalei i dinaintea si din urma date-
lor clintre care reproduce publicatia. Sau, dat fiind titlul ei, era bine si
figureze in ea toate ordinele i rezolutiile tmpAratului, sau toatii documen-
tatia privind atitudinea lui. Se intelege utilitatea 'mei publicatii de docu-
mente depinde si de constienciozitatea, cu care acestea au fost reproduse;
in cazul nostru insii n'avem o posibilitate de control.
Printre filele publicatiei dl. Ben ne mai di si 9 cliteie in leglitura cu
ritscoala, in foarte bune reproduceri. Citeva reprezintil audiente la Impii-
ratul, iar tlou sunt admirabilele mcdalioane ale lui Rudol1 Liebhardt, cu
busturile ml Horea i Closca.
D. P.
www.dacoromanica.ro
DAM DE SEAMA 416
Meru dl. Beu n'a mai avnt ne spune posiblitatea de a o mai revizui
intregi, extrasele din publicatii ficindu-si-le in cea mai mare pat te in
hibliotecile din Viena i Budapesta. Lipseste astfel mai ales indicatia pagi-
nilor la chili, lipsi pe care insii dl. Beu promite sii o inliture la o viitoare
editie, child bibliotecile vor fi din nou la dispozitia cercetittorilor.
Tocmai pentruch ni se promite inch o editie, observatiile pot deveni
foarte utile.
Dar inainte de a ne ocupa de bibliografia insasi, trebue sii ne oprim pu-
tin la cele Cdteva observarii privitoare la literatura rdscoalei Iui Horia",
care o precedeazii. Trecem i aici peste unele consideratiuni i aprecieri per-
sonale, Ca cele despre confruntarea istoricii a lui Horea cu Impiratul Iosif II,
care a marcat inceputul unei epoce noi in istorie", sau ,,risunetul mondial
pe care 1-a avut riiscoala in lumea gfinditorilor", i altele, peste acest ahuz
de calificativele mondial", universal", etc., care sunt mat unlit efuziuni li-
terare, deck judeciti istorice; trecem deasemeni i peste invinuirea eh de
mreaja legendelor care s'au %emit in jurul celor dotal personagii istorice .,nu
au putut sii se elihereze nici cei mai buni istorici ai riscoalei, contribuind
astfel i ei la o indepirtare de adevirul istoric", intrucht am mai vorbit des-
pre aceasta in darea de seami precedentl. Din schita literaturii istorice a
ritscoalei retinem ca neutilizat ping acum numele lui G. A. Schuller, care
barb biografie a guvernatorului Samuil Brukenthal, rimash in manuscris,
neterminatii, se ocupi pe bazi de documente si de rfiscoala lui Horea, in
special de rolul baronului Bruckenthal in istoria ei.
De retinut sunt insii mai ales observatiile dlui Beu cu privire la insu-
ficientele de care sufere literatura istorich de pink' acum a riiscoalei si
sfaturile, pe care le dl pentru cercethrile viitoare. Cercetirile trehue sii se
indrepte spune d-sa spre o mai documentatii cunoastere a intregei ac-
tiuni a ltd Horea si tot asa si a rolului exact al celorlalti conducitori, in-
suficient studiate pinii in prezent. Pentru cunoasterea stirilor din Transil-
vania trebuese publicate documentele privind ehlltoriile Impiiratului, dupe
cum e nevoie si de o documentare mai precish asupra chlhtoriilor lui Horea
la Viena. Prezenta i activitatea capilor rhscoalei In timpul chlltoriilor Im-
piiratului prin Transilvania este de asemeni en totul neliimuritii. Nici volu-
minoasele dosare cu interogatoriile tfiranilor rfisculati nu au lost inch stu-
diate, astfel cii actiunea maselor populare a rhmas deocomdati in asteptarea
cercetfirilor viitoare. $i a. m. d. Istoria riscoalei urmeazi de aceea sii fie
complet revizutii i push in lumina documentelor".... Numai cercetind
intreg materialul documentar se va pmea skim acest eveniment la locul, care
i se divine in istoria universall".
N'am putea avea, fireste, nimic de obiectionat idci impotriva continua-
rii cercethrilor cercethrile in jurtil unui eveniment istoric nu pot fi de-
clarate niciodatii incheiate sau documcntatia cpuizatii i nici impotriva
revizuirii istoriei rascoalei - revizuirile stint totdeauna utile, iar cat progresul
www.dacoromanica.ro
416 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 917
www.dacoromanica.ro
118 DAM DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DAR1 DE SEAMA 419
www.dacoromanica.ro
420 DARI DE SEAMA
1866, vol. NI. Dacii in bibliografie a intrat Marczali Henrick, Erdely tör-
ténete, atunci trebuiau si intre i alte istorii generale ale Transilvaniei, ale
lui Sailigyi S., Jancsó Benedek, Stefan Pascu i poate qi altele, chiar istoriile
mari ungare ale acestei epoci. K. Papp Miklós, A Beira ltizadds törteneté-
hez. Történeti Lapok. Cluj 1875, p. 186-187, 205-207, 217-219, 235-237.
Daci figureazi Eckhardt Ferencz sau Szabó Dezsö, Maria Terezia és a pa-
rasztok, ar trebui sii figureze i lucrarea mare a acestuia A magyarorszdgi
urbérrendezés térténete Mciria Terézia kordban I, Bpest 1933, precum i alte
lucriri din domeniul istoriei tirinesti din acest timp, cum sunt ale lui Ber-
lina Jend aau Ember Gyözö de pildi. Nu privesc direct riscoala, der pot fi
istructive pentru intdegerea cauzelor ei. De numele lui Sziligyi Ferenc,
autorul monografiei maghiere a riscoalei, se leagii si alte titluri. In ziarul lui
lion és Kill löld din 1841 e un articol Hora-vildg. Alt titlu e A Ildra-viltig.
Budin 1865, 22+4 p. Critics pe care o ficuse lui Teleki in ziarul Siirgany
a fost reprodusii si in romineste in Concordia, nr. 8-10 din 1865. Capitole
din lucrarea sa a dat i inainte de aparitia ei, in Budapesti Szemle, 1866-63,
dupi ce o prezentase in doui comuniciri mari la Academia maghiari In
1865-66. Recensia lui Pau ler asupra lucririi dela 1871 a lui Sziligyi qi alte
recensii asupra lucririi i comunicirilor lui ficute mai inainte. $i lucrarea
lui f i a lui Teleki au lost traduse si in romineqte, de Papiu-Ilarianu, qi se
pistreazi amindoui in manuscris la Academia Romani.
Nemzeti encyclopaedia ... Pest 1848, p. 744-45.
- Villas Antal,
Versurile lui BöIoni
Samuel, publicate in Hazdnk III (1885), p. 425-441 qi in A hunyadmegyei
tbrténelmi és régeszeti tdrsulat évlsonyve 1907, p. 93-124. Revistele ungu-
retti vor trebui i ele hibliografiate sistematic. Correspondence politique et
anecdotique sur les Allaires de l'Europe, Tom III, 1789 (citat de Densusiann,
Rev. lui Horia, p. 21. De Gerando, La Transylvanie et ses habitants. Edi.
lia II, Paris 1850, vol. I, p. 348-49 (Editia I, 1845). Précis de l'origine,
des progris et des suites de hs rebellion suscitée en TransKvanie ... S. I.
1785, 7 p. $i altele. La o bibliografiere sistematici suntem siguri ci lipsurile
vor spori considerabil.
Unele titluri din bibliografie ca: Mike, Az Oltibokr0 eau A Horavileigrdl,
care nu e a lui Mike ci a lui Ios. Keminy, aunt de manuscrise sau de colectii
de documente. In acest caz puteau si figureze in bibliografie qi alte menu-
wise, ca a lui Alecsandru $terca $iulutiu sau AL Papiu-Darianu. Putean si
figureze de-asemni, qi era foarte bine si figureze, colectiile de documente din
biblioteci sou institutii publice, care stint deschise pentru cercetiri Intoemai
ca niqte puhlicatii in exemplar unic.
Liisiim la o parte ehestinnea ce titluri ar trebui ecizute din biMiogra-
fie, ca inutile sou nesemnificative pentru seeasta e nevoie de un control
mai aminunlit i trecem la al &ilea mare neajuns al ci, poste ei mai mare
decit primul: felul.cum au fost bibliografiate lueririle preeente in repertoriu.
Aceasta s'a facet fiiri respeetarea regulelor eelor mai elementare .ale .biblio-
www.dacoromanica.ro
DARI DE MAMA 421
www.dacoromanica.ro
422 DAM DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 428
ION CONST. CHITIMIA, Cronica :ui Stefan cel Mare. Versiunea germa-
ne': a Pui, Schaedel. Bucureoti, Casa Scoalelor, 1942, 72 p. (23 planoe).
Aceaata importanta cronica germana, cuprinzind povestirea evenimen-
telor dela 1457-1499. apare ca numarul 3 din colectitmea initiata de re-
gretatul N. Cartojan cu titlul: Texte de literaturii veche ronifineascii". Tex-
till german, descoperit de cereetiitorul polon la 1911 in Bayerische Staatsbi-
hliothek din München, este insotit oi de traducere romfineasca oi de 23 planoe
in facsimil.
In studinl introductiv examinind editorul feluritele opinii formulate cu
privire la autorul acestei cronici, ajunge la concluzia ca nici una din ele nu
ar avea destula putere de resistenta in fate unui examen critic serupulos.
E sigur insii cii autorul a trait oi aerie chiar in curtea Itti Stefan, de nude
originalul slavon sau chiar o versiune latinii intriind in mina unui polon,
acesta a completat textul original en cateva adaosuri, (acute chiar in anul
1499. In aceasta forma ajungand in hiblioteea umanistului german Hart-
mann Schaedel (1440-1514), el Batt vre-unul din secretarii lui a facia tra-
ducerea germanii, descoperita de Gorka. La p. 26-27 editorul tine sa-si in-
cheie argumentarea cu O chestiune de amilnunt: In 1485 $tefan cel Mare
depusese juramantul de credinta la Colomea fatii de Polonia. Nadajdu-i-se
ajutor efectiv pentru recucerirea Chiliei ci Cetatii Albe, ceeace nu s'a in-
timplat. Din contra, in 1489 Polonii ajung la o intelegere cu Turcii. $tefan
inehina ci tare Tureilor prin 1490 1491, pentru orice eventualitate. Era nu-
mai un act diplomatic de prevedere. Chiar dupi ciocnirea singeroasii din
www.dacoromanica.ro
424 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 425
www.dacoromanica.ro
426 DARLDE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 427
gisim inteinsa (numai) gãlceav i vrajbi, pre cum v'am aritat in predos-
lovie. $i vedem, ci ati insemnat intefinsa toate efirtile rominetti cite s'au
tipirit in tura aceasta si in Moldova si ati ciumelit (ciupit) din toate cite
un cuvint, care ati gindit ca vi ajuti voui. 0! de s'ar astupa gura ce risvri-
tette Scripture! $i mai intiii deck altele scrieti pentru Unatie, cumcii este
(insat) laminate invitituri a Sfintilor Parinti. $i ziceti ci foarte rilu gre-
sim noi, ci nu ne unim cu voi $i iaris mi rog aritati-mi mai bine, ce miir-
turii aveti pentru aceasta. lege nouli, ce o ati izvodit acum? cind yeti
.fi adevirati uniti cu Apusenii, trebue si nu postiti cele 4 posturi de peste
an sit Miercurile i Vinerile, ci si postiti Simbita ca Ovreii, dupi legea jido-
veaseii $i BA .faceti liturghia cu azimi nesfirati ... $i inci mai sunt 0
altele pini la 72 din aceste deosebiri, ci pentru multimea vorhei le lisim.
$i tiind ata, attincea yeti fi uniti adevfirati, ilia cum sinteti acum, nici sin-
tell cu RtisAritenii, nici cu Apusenii, nici calzi9 nici riici. Ci voi sinteti, pre
cum aerie la Apocalipsii: nici cald, nki rece, ci voiu si-I boritscu din gura
mea" ci mai bine ticeti si vi cunoatteti riticirea ..."
Aliituri de valoroasa cronici rimati Pldngerea Mandstirii Silvastlui" §i
descrierea polemici, publicati de Ghenadic Emiceanu in Biserica Ort.
Rom." (1883). Intrebdri i rdspunsuri pentru legea a 111-a, ce s'au izvodit,
adicii Unia din Tara Ardealului mss-ul, editat de d. prof. T. Bodogae cu
intreg aparatul critic necesar, constitue nfl valoros monument istoric-literar
al atit de shuciumatului suflet romilnesc-transilvan din veacul XVIII.
www.dacoromanica.ro
42& DARl DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 429
Hulce), fie in Anuarul Institutului de Istorie Nalionald din Cluj vo4. IV,
1924-26 (dintre cele publicate de d-I Dr. L. Nichi), totusi, in totalitatea lois
aceste documente sunt de o valoare deosebita pentru istTriografia critica
reprezinti de aceea, un dar nepretuit pe care Aeademii Romani II oferi
Ardealului desrobit, dupii cum spune d-I prof. Dragomir (Carte cititori,
p. V).
Modul de publicare al documentelor din vol. II este acelati intrebuin-
tat si la vol. I: documentele scrise in limba maghiara sunt precedate de am-
ple regeste, pe and cele scrise in limba germana i rominit aunt lipsite de
aceste rezumate care totusi le-ar fi necesare pentru inlesnirea consultärii lor,
fiind insotite numai de numele expeditorului si de al destinatarului.
Din documentele publicate in acest volum se poate reconstitui in buna
parte corespondenta Comitetului National Roman cu tribunii, cu prefectii
si cu administratorii nurniti de el. Mai ales dotal dintre prefecturi, si anu-
me aceea a Sebesului, condusi de Dionisie Popovici Martian si aceea a Re-
ghinului, condusi de Constantin Romanu Vivu, au in volumul de fata o
bogatii corespondenta cu Comitetul. Nici celelalte prefecturi: a lui Avram
lancu, a lui Axente Sever, a lui N. Solomon, a lui S. Balint si a lui loan
Buteanu nu lipsesc, chiar daca materialul ce le priveste este mai sarac. 0
bunk' parte din documente formeazi corespondenta dintre prefecti i trihunii
din subordine. Multe dintre piesele publicate alcatuiesc corespondenta lui
D. Moldovanu, administratorul jud. Hunedoara in anii 1818 49, cu aproape
toti prefectii i tribunii romani, precum i cu Comitetul National. Nu lipsesc
din acest volum nici proclamatii de ale diferitilor fruntasi ai vietii politice
bisericesti adresate poporului. Astfel este proclamatia lui Petru Dobra cii-
tre Romanii din jud. Hunedoara, a lui Eftimie Murgu catre Romani, a pa-
triarhului Rajacic adresata Romani lor, a unui grup de 5 deputati romini din
parlamentul din Budapesta (Sig. Pop, G. Mihali, T. Serb, I. Man si St. Ion-
noviciu) dare Romani, a comisarului guvernial Lad. Csany, a gen. Bern, etc.
La fel de interesante sunt si diferitele circulare ale episcopilor sau ale
consistoarelor: a lui Lemeny3), a ccinsistorului ortodox &titre protopopi, a
episc. Erdeli. etc. Tot aid an public i memoriul Adunarii Nationale din
3/15 Mai adresat guvernului, ea IA cel al Rominilor ortodocsi din Ungaria
adresat dietei ;aril
Din corespondenta ce vede acum pentru intilia oarii lumina zilei se
poate cunoaste mai bine rolul nefast jucat de deputatul Ioan Dragos in aceste
imprejurari. Printre cele mai interesante piese ee se publica in acest volum
www.dacoromanica.ro
430 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 431
privilegiu al lui Mircea cgtre negustorii din Liov din 1409, cronica turceasci
a lui Urudji i a lui Aoik Paoa, anumite pirti din cronica bizanting a lui
Chalkokondyl oi din cea a lui Dlugosz. Intrebuinteazi autorul chiar oi unele
documente inedite i anume tratatul liti Mircea cu Vladislav Jagello din 1410.
Cartea cuprinde doug pirti: I. Politica internii 4 t organizarea tatii
II. Politica externil a lui Mircea.
Primul cap. din partea I-a: Europa riisdriteand la sldrsitul veacului
XIV Ungaria, Po Ionia, Serbia, Bulgaria oi Turcii are menirea sii lutes-
neascii intelegerea unor fenomene romiineoti contemporane prin prezenta-
rea situatici vecinilor. De pildl faptul &à in Rfisgritul Europei avem dona
opere legislative la popoarele slave, a lui Casimir cel Mare in Po Ionia oi a
contemporanului slu Stefan Dugan in Serbia, iar in N. Dunfirii se petrece
cristalizarea unei vieti de stat romfineoti, nu sunt simple coincidente, ci re-
zultatul creoterii populatiei, a infloririi economice oi a unui inceput de con-
otiintii de stat (p. 13-14).
In cap. II este infgtioatii familia lui Mircea cu toate ratnificatiile, ajun-
gfind, antorul, la concluzia cg Mircea oi Dan erau fiii lui Radu ;nig din cii-
sgtorii deosehite d &I Dan a murit in luptg cu Bulgarii liii Sioman oi nu
ucis de Mircea. Privitor la data urcgrii lui Mircea pe tron se stabileote ziva
de 23. IX. 1386. Mama lui Mircea a fost Calinichia, a doua sotie a lui Red,
iar sotia lui Mircea a fost Mara. Mircea a mai avut un frate mai mic, Staico,
oi 4 fii care au domnit pe rind in scaunul pirintelui lor: Mihail, Radii zis
Prasnaglava, Alexandru zis Aldea i Vlad Dracul.
In cap. III se infiitiocazi populatia Tgrii Romfineoti in vremea liii
Mircea, ajungfind la concluzia at ea trebuia sI fie mai mare de 4 500.000 de
suflete cfitii era in vremea lui Vlad Tepes, suferind o rgrire din pricina
rizboaielor numeroase din a dons jumitate a sec. XIV oi dela inceputul ce-
Ini urmitor. Cifrele insg, raportate la numiirul ostaoilor dat de diferite ero-
nici sau rapoarte, nu pot fi luate drept certitudine. Clasele sociale erau oi
in Tara Romiineasci cele caracteristice evului mediu. Boierii de origine di-
feria se romfinizaseri en timpul i posedau proprietati intinse numite baotinii
sau ocing. Algturi de hoieri in doc. lui Mircea apar enezi`t ca o categoric
socaali intermediari intrc boieri i erbi oi care se vor transforma in moo-
neni. Algturi de cnezi erau oerbii, oameni liberi cu o micii proprietate, ru-
minii de mai tfirzi.0 Cea din urmi clasi socialg era aceea a robilor formatii
exclusiv in acea vreme din tiganii servitori situ meseriaoi.
Cap. IV cuprinde vista economicg a tfirii. Bogitia principala a Tgrii
Romfineoti in vremea lui Mircea era grilul. Chiar dacii intre articolele de
schimb dintre Tara Romineasc i Transilvania nu figureazg grind, nu se
poate spulle cI acest articol nu se exporta nici in alte tad (p. 85). Consi-
derind helougul grinelor muntene oi mai ales a grilului, care in anii buni
&idea plugarului de 25-30 de ori seminfitura, se poate crede ci acest pro-
dos prisosea locuitorilor tirii oi in timpul lui Mircea, 'cum prisosea oi la
www.dacoromanica.ro
432 DARI DE SEAMA
sfirpitul sec. XVI cind era expoi tat in Wile din S. Dunirii1), in afari de
de cantitatea pe care o luau scum Tuna. Alituri de agriculturi o desvoltare
frumoasi o luari viile, incit vinnl ajungea la preturi derizorii, o vadri cu.
3-4 scuzi pe la sfirtitul sec. XVI2). 0 alti bogitie a Tirii era leceea a
animalelor ce se exportau in Transilvania, a pettelui ce se scotea din Du-
nire pi din biltile dunirene. Subsolul ascundea bogitii felurite: arama pi
sarea. Pe lingi acestea se mai gisea in subsolul muntean aur, in cantititi
tlestul de marl, incit dupi exploatarea lui, Domnul primea drept impozit
20.000 de ducati anual pe la sfirtitul sec. XVI. In timpul lui Mircea sii nu
fi fest exploatat aurul? Nici chihlimbarul din car'e tiranii romini ficeau
lucruri artistice in sec. XVI si nu fi fost cunoscut in veaeul anterior?
Astfel fiind situatia nu se poate conchide ci Tara Romineasci din vremea
lui Mircea ar fi fost mai bogati decit in veacurile urmitoare, din al XVI-lea
pini al XVIII-Iea, pentru faptul ci ea n'ar fi fost exploatati inci de Oto-
mani (p. 109). Chiar daci in sec. XVIXVIII Tara era exploatati de Turd,
metodele de lucru s'au mai perfectionat, populatia s'a inmultit i astfel oi
bogitiile. Cu aceste produse se ficea un comert intens atit cu Transilvania
pi Po Ionia, cat i cu Odle transdunirene.
Cap. V trateazi despre Domn pi despre cirmuirea Orli. Domnul era
judeeitorul suprem, aduna veniturile statului pi era ajutat in cirmuire de
o seami de dregitori. Veniturile Domnului erau multiple: din vimi, din
arenzile pesciriilor, cici biltile nu tree toate prin donatii in mina parti-
cularilor pi a ministirilor, ape ci aceasti bogitie a domniei nu se mentine
numai in primele vremuri ale principatului muntean (p. 123), ci pi mai tir-
ziu pini prin sec. XVII. Venitul principal al Domnului era insi bind, pe
lingi feluritele dijme qi veniturile dupl.! minele de arami, Bare, aur, etc.
Ultimele trei cap. din partea I-a se ocupi de armata, biserica i cul-
ture in vremea liti Mircea. Oastea se compunea din: oastea cea mare, curteni
pi mercenari, sail lefegii. Armamentul era format din arc pi sigeati, armele
traditionale ale Rominilor, pomenite in cele mai vechi cronici pi documente.
lin element interesant, de origine titari apare in armamentul muntean .din
vremea lui Mircea: pavizele. Acest imprumut a putut fi ficut intr'o epoci
anterioari, cind o colaborare militari titaro-romini este dovediti pe .1*
12413).
Riserica i viata ministireasei, dupi cum gi celelalte institutii se or-
ganizeazi in timpul lui Mircea. Insài biserica catolici se consolideazi, dupi
infiintarea episcopiei Argeoului la 1380 nu la 1381 (p. 168), prin uuirea
unei serii intregi de episcopi. Printre episcepii catolici dela Arget, trebue
1) Cf. Mirtnriile liii Franco. Sivori la $t. Paseu, Petru Cereel i tarn
Ito:mit:eased to aldrfitul see, XVI. Sibiu, 1944, p. 115-166.
) ibident, p. 113.
3) Cf. in attest Anuar, p. 156.
www.dacoromanica.ro
DAR D SEAMA 433
4) Midem, p. 213.
5) lbident, p. 167-168.
6) N. lorga, Chilia i Cetatea Alba% p. 31, 53-54 si 152.
7) M. Costichescu, Documente moldovenefti inainte de &elan cel Mare,
vol. II, p. 611-615 si HurmuzakiDensusianu, Documente, I2, p. 374-375.
28
www.dacoromanica.ro
434 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 435
www.dacoromanica.ro
436 DAR! DE SEAMA
Roman, domnitorul dela 1392-94, n'a putut avea un fiu atilt de bitrin"
pe la 1399. Faptul cii Stefan ia tronul impotriva lui Roman, ar fi inch' co-
dovadil contra paternitatii lui Roman, pe cind rivaIitile intre frati erau
la ordinea zilei. Toate acestea ne indreptitesc sii consideram pe Stefan ca
fratele mai mare, hatrinul", al lui Petru i al lui Roman").
Monografia prof. P. P. Panaitescu despre Mircea cel Bitrin ramble cu
toate acestea unul din cele mai temeinice si mai bine informate studii de
istorie medievali romineascii. Din lectura lui iti apare un Domn roman cu
cele cinci caracteristice principale: luptator peutru crestinitate, adunitor
de ',infant rominese, diplomat destoinic, inovator indrasnet si bun gospodar.
$t. P.
www.dacoromanica.ro
DAM DE SEAMA 431
www.dacoromanica.ro
938 DAM DE SEAMA
pliiteste mult, totusi nu vor fi aga de maghiarofagi cum stint cei trei numiti
mai sus" (p. 115-117). Din cauza acestei atitudini, I. Hodos a fost silit si
se retragi in 1876 la Sibiu, ocupind timp de 4 ani functiunea de asesor or-
dinar gi de al II-lea secretar al Astrei". In urma lui I. Hodos au rimas
si citteva insemniri manuscrise, in afari de lucririle, articolele i traducerile
publicate. Astfel au rimas 16 p. in folio din Istoria anilor 1848 49 gi note
marginale la Dicgionarul italian al lui Contarini din 1844.
In acelasi an 1941, E. Hodos gi-a adunat intr'o brogurA cu titlul: Lite-
ratura zilei, mai multe articole publicate in diferite reviste. Frumos scrise si
instructive stint amintirile din viata de scolar Brad, Brasov i Blaj si
de profesor la Caransebes. La fel de interesante sunt si amintirile despre di-
feritele personalititi romitue: Ep. I. Popasu, arh. Filaret Musta, A. Vlaicu,
Silvestru Moldovan, V. Onit, G. Cosbuc, A. Bfirseanu, arh, II. Pugcariu, I.
Slavici, V. Stroescu, I. Mihu, D. Comsa, Ep. Roman Ciorogariu, Ep. N. Ivan,
N. Cristea, I. C, Britianu, N. Iorga, 0. Goga, V. Roman, Nerva Hodos, etc.
Nu aunt lipsite de importantii nici gtirile privitoare la St. Velovan animato-
rul i cheagul corpului profesoraI" dela Institutul Pedagogic din Caran-
sehes, pe care Titu Maiorescu, Ministrul Instruct' Pub lice la Bucuregti
voia sii-1 ducii in Tari" ca sii-i dea o catedrii de pedagogie. Atunci Ep. Po-
pasu eerie liii Maiorescu o scrisoare in care-i spune intre altele: ,,Nepoate
Titule, dacii-mi iei pe Velovan mie nu-mi riimitne decit sit inchid preparandia".
Pupil moartea lui Popasu, Velovan totusi a fost dus la 1883 la Bucuregti
de Take Ionescu. Ciind acesta voia sA-i incredinteze mai multe demnitfiti,
Nelovan ii declarA cii nu poate fi deciit profesorul unei singure catedre. Sur-
mins, Ministrul a exclamat: Esti tin om rar d-ta, d-le Velovan, esti primul
care nu vrea sil primeasci atilta citt ii dau. Nat acum n'am avut in fata
mea dead oameni care niciodati nu s'au multumit cu cilt le-am dat" (p.
35 36). Volumul se inchee cu scurtc note autobiografice.
Nu insistiim asupra puhlicatinnii d-lui E. Hodos: Din corespondenfa
lui Simion BArnugiu gi a contimporanilor sAi, apirutii in anul trecut in Bi-
hlioteca Inst, de Istorie Nationalii, deoarece multe din documentele publicate
aici, au mai fost publicate si in vol. din 1940: Scrisori. Ne oprim putin asu-
pre ultimulni studiu datorit venerabilului aproape nonogenar intitulat:
CercetAri. Probleme gcolare conlesionale, apirut in Seria DidacticA a pu-
blicatiunilor Academiei Teologice din Sibiu. In acest studiu yid pentru in-
tiia oarii lumina zilei o seama de informatiuni pretioase, scoase din Arhiva
Arhiepiscopiei ortodoxe din Sibiu, privind activitatea Senatului scolar al
Consistorului arhidiecezan dintre anii 1876-1880, intregite pe alocurea aceste
informatiuni en aminunte publicate in aceea vreme in organul arhidiecezei,
Telegraful Rom An. Vrednic de remarcat este faptul cii aceste scoale au pre-
gitit oameni de mare valoare culturali, vrednici a fi chemati in sinul Aca-
demiei Romfine C8: Visarion Roman, Ioan Popescu, D. P. Barcianu, II. Pug-
cariu, Z. Boit*, D. &mita, P. Vasici, etc. Un caz aseminAtor cu al lui St.
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 439
www.dacoromanica.ro
940 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE MAMA 441
Astfel de geoli mai existau in sec. XVI la Caransbes, la Hateg, Lugoj, sa-
litte, Figaras, etc., filri si mai vorbim de numeroasele scoale de pe lingi
naingstiri: Sambita, Prislop, Peri, BA lgrad, g. a,, unde invitau copiii ioba-
gilor si ai preotilor romani din jurul ministirii. Ce sii mai vorbini de arhie-
reii ce veneau din Principate sau de girul nesfirsit de preoti ce se sfinteau
peste Carpati. N'au contribuit acestia in mod admirabil la desfivirsirea uni-
tatii spirituale rominesti?
Tot aga s'a intamplat si in vremurile urmitoare, deoarece carja arhie-
reasei la noi era tot odati si un sceptru politic, iar acest indoit simbol aNea
ea fie pastrat intreg si activ de-a-lungul tuturor luptelor, pinta in clipa ma-
rilor impliniri nationale din 1918. De pe la sfirsitul sec. XVIII, de rind se
crelazii acea admirabilii solidaritate nationalii, toate fortele poporului: bise-
ricii, scoali, ziaristicii isi dau mina pentru a continua lupta pinii la obtine-
reit dreptelor revendicari. Intreaga aceastii epocii de friimintiiri se caracte-
rizeazii prin douil note fundamentale: aspectul democratic gi social al lup-
telor (S. Lupag, p. 123). Aspectul democratic prin cererile Romanilor de a
li se acorda drepturi egale si de a fi representati in proportie cu numiirul si
cu contributiunile ce le presteaza, aspectul social prin cererea de egall in-
drepfatire a poporului roman aleiituit aproape in intregime din tarani, cu
clasa nobila maghiarii, prin ristnrnarea privilegiilor nobiliare si inlocuirea
lor en puterea politica a masselor.
.5t. P.
www.dacoromanica.ro
442 DARI DE SEAMA
Datoritii insii planului ingellios fixat de Joan Bianu, plan pe care I-am or-
mat intocmai, Bibliogralia romiineased veche este, in acelas timp, nu
numai operA de consultat, in sensul strict bibliografic, dar pi de cetit". lac
mai departe: Infitipand in mod sistematic, prin reproducerea predosloviilor,
epilogurilor pi a tuturor notitelor de insemnAtate culturall, toate elementele
de culturi romineascii piinfi la 1830, in misura in care ele s'au arAtat in
haina tiparulni, ea va riminea dupit cum prevedea Ion Bianu incii din
28 Februarie 1895, in raportul lui cetit in pedinta Academiei Romine
cea mai prerioasii colecriune de material de documente pentru istoria ye-
chei noastre literaturi pi pentru istoria artei tipogralice la noi".
Pretioase sunt unele fapte culturale i literare, scoase in evidenti de
Prof. Simonescu pe baza analizei unor predoslavii i epiloguri vechi (p.
X XII), dintre caH vom releva uncle la locul lor.
Partea I: Addogiri se deschide cu un Molitvelnic slavonesc, datat yea-
cul XVI, care dupii felul cum e prezentat te-ar face la inceput sA crezi cA
avem de a face cu o nouil incunabula% tipAritii in Tara Romineascii inainte
de until 1550. Insii ne indoim, dupii indicatiile date de autorul Insu.ti, ci
ar plates fi altii tipiriturii cleat tot Molitvelnicul slavonesc din 151.3, a $asea
incunabula din trecutul nostru ciirturiresc, cunoscuti, tipiiriti de Dimitrie
Linbavici, in posesia Academiei Romine, complet, nu defectuos, cum e cel
datat din veac. XVI, lipsind tocmai foaia cu datelc hibliografice sigure. Chiar
dacil ar fi deosebiri tipografice intre cele cloud exemplare ceeace nu se
precizeaza nici atunci n'ar fi necesar sii admitem cii ar putea fi vorba de
(loud tipfirituri,douii Molitvelnice aproape contemporane, ci poate de o
editie mai luxoasii pentru Domn i chiriarhi i alta ohipnuitii pentru biserici pi
preoti. Avem cazuri de acestea, cunoscute. Amitnuntele cA Molitvelnicul este
tiparit cu material $i de tipografi din qcoala lui Bojidar", al cArui nepot e
Liubavici, ne duc la aceleapi concluziuni. Interesanti e capo-pagina pi ini-
tiala P cu coroniti, reproduse din Molitvelnicul datat veac. XVI (p. 1-2),
Urmitoarea incunabula, Tetraevanghelul din 1546 (p. 2-3), era cunos-
cutii, filed insi a avea precizat anul 1546 i locul, acesta din tirmil
putind fi Ministirea Peri din Maramurep, dupi amiinuntele date de antor,
umblind pe drumurile indicate de Z. Piclipanu pi D. P. Bogdan. Reamintim,
ca un argument in plus pentru Ministirea Peri, arniinuntul cii Tetraeran-
ghelul a fost intdi in posesia episcopiei din Muncaciu moptenitoarea un
limp, pe nedrept, a Miinistirii maramuretene inainte de a ajunge apoi
in posesia Muzeului National din Budapesta. Pentru Octoihul mic al lui Coresi
www.dacoromanica.ro
DAR1 DE MAMA 443
din 1557 (p. 3 6) n'ar fi fost bine sh se pomeneasch si locul aflirii: Biblio-
teca lui Saguna dela Mitropolia din Sibiu?
Din Intrebarea crestineascii dela 1559 (p. 6 7) se reproduc i doui pa-
gini in facsimile. La bibliografie credem cI n'ar fi trelmit si lipseasch stu-
diul Prof. Al, Procopovici, Arhetipul husit al catehismelor noastre luterane,
Suceava, 1927, cu un punct de vedere diferit de al celor pomeniti, insii tre-
buia si se ;ink' seama si de el.
Veacul al XVI-lea se imbogiteste cu 14 tipirituri, dintre cari 12 din
epoca coresianii. Cu totul necunoscute ne-au fast Evangheliarul slavon tipii-
rit de Cii lin diacul la Brasov in 1565 (p. 7-8) si Liturghierul slnvonesr al
liii Coresi din 1568 1370 (p. 11 12). Urmitorul veac, al XVII-Iea, are 18
chrti noi. Frumoase Bunt initialele din Ceaslovul dela Govora, 1640, reproduse
la p. 22. Calendarul dela Sibiu din 1684 ar fi eel mai vechin calendar cu-
noscut la Romini (p. 26).
Veacul al XVIII-Iea e mult imbogitit, cu 233 tipfirituri. In fruntea lor
sta. harta Munteniei din 1700 a Stolnicului Constantin Cantacuzino (p. 27
28). La Psaltirea romiineaescli din Thrgoviste dela 1710 stint semnificative cu-
intele: Inadinst am pus acesti 2 psalmi slavoneste, pentru darea indemhnh
ciinthrii" adich psalmii 134 si 135 o dovadii in plus de piedecile in
calea inlociiirii limbii slavone cu cea romineascii: muzica bisericeascd (p.
37 38). Catavasierul dela Thrgoviste din 1713 are notite in legiturA cu rfis-
phndirea cfirtii la Sirbi j Poloni (p. 40).
Delicat ornamentul cu Maica Domnului din Evhologhionul dela 1722
din Bucuresti (p. 45).
Din Acatistul dela Minnie., 1746, spare Stolnicul Cantacuzino ca tra-
duciitor de rugiiciuni (p. 57-58), iar din doul chrti in limba arabi de
teptelor.
polemich religioash tipfirite in 1746 la Iasi se constati existenta unei ti-
parnite arabe in capitala Moldovei (p. 61-67). A postolul din lilunnic, dela
1784, ar fi un fals tipografic (p. 96-97), adeviiratul loc al tipfiririi fiind
Blajul, iar anul: 1814. Autorul vede in aceasta un econ al certurilor surde
dintre Unitii din Transilvania i Ortodocsii din Principate, pe chestia per-
dogmatice", cari au indemnat pe tipografii din Blaj, sh des drept
6'40 tiphrite la Rhmnic, tiphriturile blijene, aceasta numai pentru a cag-
tiga mai usor buna credintii a piosilor (p. XIXII).
Pentru veacul al XIX-Iea numirul tipiriturilor noi se ridicii la 232.
Foaia volanti purceasii dela Meletie, Episcopul Romanului, cuprinzfind o
Instiintare despre cdrfi tiplirite in Ardeal, apiruth la Iasi in 1805, e a se
pune in legiiturii cu diferendele confesionale pomenite mai sus. lath chteva
-fragmente caracteristice: Pentru aceasta @i noi, dupii datoria noastrii cea
piistoreascii, nu lipsim a vi instiinta, cA in anul trecut s'au adus aicea din
Ardcal patru eirti ... ce arum acolo s'au tiphrit, dari la inceput cu viclesug
puse iaris spre amigire cum ch sunt tipfirite in Tara Romfineasch, in Epis-
topia Rimnicului, care si inthvh Dumneavoastrii yeti putea cunoatte din
www.dacoromanica.ro
444 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DAM DE SEAMA 445
giitie mai de pre; @i mai cinstitii decit toate bogatiile plimantelti". Bogitiile
din piatri de aur iii de argint impodobesc numai vremelnic trupurile, iar o
ata hogatie impodobe@te sufletul prin adevar @i lucrare dumnezeiascii @i pu-
rurea o lumineazi prin lumina neperitoare".
Regretam cit nu putem reproduce in intregime prefata Mitropolitului
Varlaam din cartea Rdspunsul impotriva Catehismuitti calvinesc, 1645, dar
eine vrea sii citeascii o prefati frumoasii ca limbii si demna ca atitudine e pof-
fit s'o citeasci, pentru desfatarea mintii @i a sufletului (p. 190-194). Imi-
tarea lui Christos, tradusii de Udritte Nästurel @i tipariti la Manistirea Dea-
lului in 1647, pe lingii rispandirea ei ti in alte tari, ne desvalue un Udrit-
te, carturar prin excelenta, care a vilzut originalul in limba ramleneasca
sau latineascii, nouii vadit inrudita" Inca din anii copilariei mele, aruncati
tii prafuita in casa noastrii" (p. 194-200).
www.dacoromanica.ro
446 DAR! DE SEAMA
spus demult oi se mai spune Indio toi astizi err ortodoxia i incii imbricati
in haina limbii slavone a fost una din marile nenorociri care s'au ablaut
peste noi, cg datoritii ei poporul rouninesc a rgmas veacuri de-arfindul in-
ciituoa t in rohia intunericului (aci autorul trimite la Timotei Cipariu, dar
putea sii trimitg oi la istoricii unei tiri vecine), cg tovgrgoia noastri de cre-
dintg eu Bizantinii ne-a transfigurat sufletele, ne-a injosnicit moravurile; cA
datorita ei nu ne-am putut hucura, mull timp, de hinefacerile progreselor
spirituale ale occidentului catolic oi el, in sfiroit, prin religia noastri or-
todox5 ne-am instrginat, pentru sute de ani, de fritietatea rornanicii lumi-
pall din Apus. Cine vorbette astfel uitil insg conditiunile de ordin istoric,
geografic oi psihologic care au legat pentru un mileniu intreg pe strimooll
nootri de Bizant, i di ortodoxia RomAnilor este o consecinti logici a acestor
conditinni. Uiti ei nenorocirile" pe care le pun in sarcina ortodoxiei oi a
dependentei de Bizant stint efectul unor conditii tie ordin politic oi social pe
care le-an trAit inaintatii nottri. Mai uitg apoi sA pretniascii roadele bine-
ffieg toare pe care le-a adus credinta ortodoxl in folosul conservirii fiintei
noastre uationale insaoi, in tot lungul veacului de mijloc i piing in sec.
XVIII, deci inteun timp dind biserica, mai mult chiar deck limba, era in
stare sA solidarizeze intr'o unitate conotienti colectivitgtile amenintate. Cid,
se otie doar, inaintea conotiintei de unitate romiineasei prin limbil, a fost
aceea a unitgtii prin ortodoxie. Aceasta a mobilizat vointa colectivi a inainS
taoilor la rezistenti dArzl impotriva asalturilor sustinute i repetate ale Ca-
tolicismulni umpire. din sec. XIII XV in Principate oi in Ardeal (oi sun
o altg forma, adAuuglm noi, oi in veac, XVIII, in ultima provincie) ei a re-
forrnatiunii in formg calving, in sec. XVI oi XVII, in Ardeal, asalturi care
nu crass stimulate numai de riivna creoting de altfel nici nu erau intre-
prinse cu mijloace creotineoti" i nu urmAreau numai obiectivul religios,
ci aveau la bail oi seopuri de naturg politicg" (p. 6 7). Constatarea auto-
rului, ea incheere, e plauzibili : Multumitil Ungurilor catolicismul i refor-
matinnea an devenit in ochii Romfinilor de pretutindenea oi din toate cla-
sele sociale nitte monstruozitgti de care Si te feresti ca de diavolul" (p. 8).
Intr'adeN Ar rezistenta pe plan religios in Transilvania a luat incetul en in-
cetul aspectul unei adevirate lupte nationale.
Deoi 'sacrificiile materiale ale Rominilor, pentru sustinerea ortodoxiei
amenintati de Turd, au fost mari i oricit de deficitarg a fost vista noastrii
culturalg in trecut cum constati cu dreptate Prof. Paoca in compare-
tie eu aceea a latinititii occidentale, folosul pe care 1-am tras dirt tovirgoia
tie credintii nu poate fi tigiiduit. Prin legea traditionali an putut Rominii
si se diferentieze de strAini i si se solidarizeze in luptri de independonti
politieg impotriva celor doni state puternice vecine care ii amenintau di-
rect: Ungaria oi Polonia, ambele catolice" (p. 10). Se reaminteote rispun-
sul demn al Patriarhului Chiril Lukaris dela Constantinopol dat Principelui
Gabriel Bethlen la 2 Septemvrie 1628, in legituri cu conditiunea" calvini-
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 447
www.dacoromanica.ro
448 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DAR! DE SEAMA 449
Rominii: 70.764, Sasii: 60,141, Ungurii au scazut la: 20.466, E.reii; 1089,
Altii: 12.186, Total =-- 164.646. Numfirul Rominilor a fost totdeanna mai
mare ca al Sall lor, eau al Ungurilor, iar in cele dotal orate mari ale jude-
;Mid: Sighiloara eu 3.031 Romani in 1910, fati de 5.486 Sasi si 2.687 Un-
guri; cu 4.366 Romani in 1930, faid de 5.236 Sati si 2.896 Unguri; numarul
lor s'a ridicat in 1941 la 7.315, fall de 5.037 Sasi si 2.018 Un-
guri; Mediaiul cu 2.729 Romani in 1910, fail de 3.866 Sasi si 1.715 Unguri;
en 4.204 Romani in 1930, fall de 5.974 Sasi si 3.876 Unguri; nurniirul Ro-
milnilor s'a ridicat in 1941 la 8.373, fati de 3.203 Sasi si 7.110 Unguri.
Cap. II despre Potettlialul vital al populariei din judef, redactat de
Prof. I. Covrig-Nonea de asa maniera, in cat 1-am citit cu placere, aratii o
quasi-egalitate de crestere a populatiei la cele trei neamuri coulocuitoare:
2.2 copii de familie, cu tendinte de plusuri in uncle regiuni pentru Romani,
in altele pentru celelalte neamuri. Excursul dela inceputul capitolului, prkind
virtualitiltile creatoare ale Grecilor vechi si ale Francezilor, ajunsi la zgu-
duiri istorice dupii ce s'au realizat spiritualiceste ceeace nu s'a intamplat
en Rominii, surprinsi de vicisitudinile istorice in epoca inceputurilor e su-
gestiv si plauzibil. In cap. III e vorha despre Institufiile sanitare, in rap. IV
despre Crucea rosie, filiala Sigfelsoara, in cap. V despre Reuninnen lemeilor
ronuine ortodoxe din Sighiloara, care, intre altele, a intretinut si trei elevi
la liceu pink' la bacalaureat, dintre cari unul a ajuns profesor, altul preot
si al treilea comerciant".
Miezul acestei monografii il formeazi Schifa istoricd a judefului Tdrnava-
Mare, scrisii de Prof. Stefan Pascu, sef de hicriiri la Universitatea din Cluj-
Sibiu.
Pentru perioada preromanii judetul Tarnava-Mare are o multime de ur-
me arheologice, din epoea cea mai veche, in special din la tette (Sighisoara),
iar vestigii dacice din toate categoriile se giisese in numir mare ... dovadii
ca acest judet a fost locuit si in aceastii perioadii. Mai rank, el era an centru
important Sighisoara si imprejurimile mai ales ca si in epocile ante-
rioare" (p. 133-136). Iar in epoca romani judetul a fost considerat ea punct
principal in sistemul de apiirare al provinciei Dacia, pe nude, se pare, a pa-
trans chiar o armati romani, in al doilea razboi dacic (105 106), in Iran-
silvania, venind pe la Bretcu, dinspre Dobrogea (p. 138).
In timpul nivalirilor barbare judetul Taruava-Mare a fost locuit si de
Goti, Hunt, Gepizi si Slavi, dela cari au 'limas nume arheologice sau toponi-
mice. Descoperirea dela Biertan, din sec. IV, de o importanti exceptionali,
dovedeste existenta unei populatiuni crestine de limba latinii in acest ti-
nut (p. 139-140). In epoca ducatelor si voevodatelor autorul dovedeste pro-
existenta populatiunii romfinesti, celei maghiare-slisesti, intre allele si prin
etimologia cuvantului Tfirnava. Penetrarea Ungurilor in jade; se face uu-
mai in a doua jumiitate a veac. XII, si cam in acelas timp se aflii aci si
29
www.dacoromanica.ro
450 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 45 1
www.dacoromanica.ro
452 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DAR! DE SEAMA 453
Visariou Roman din Dir los, Zaharie Rohl din Sighiooara, Nicolae Togan din
Chijasa-de-Sus qi Gheorghe Simunic i Aurel P. Bann; din Rupea. Dintre cei
in viati aunt amestecati cei eu activitate putini din judo, cu cei cu activi-
tate mai multi, dar straini, trecuti macar 2-3 ore prin cutare orioel al judetu-
lui, sau an tipirit ceva la Mediao, ultati fiind fii ai judetului, en activitate care
poate sta cel putin alfituri de a oricaruia dintre cei vii, minus Prof. Witt
Moldovan, venerahilul preeedinte al Astrei", a carui activitate e schitati
totuli in linii marl.
I. Criiciun,
www.dacoromanica.ro
454 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 4 56
www.dacoromanica.ro
456 DAM DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DAR1 DE SEAMA 457
www.dacoromanica.ro
458 DAM DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DAM DE SEAMA 459
neazii D-I L Gildi, care trateaz5 despre lormurea poporului roman. Dupa
acest autor poporul roman s'ar fi format in triunghiul Nit Sofia Skoplije,
de unde, iradiind in toate priiIe, elemental roman ar fi trecut Dunarea abia
pc la 1200, cu toate eii Notarul Anonim al regeliti Bela semnala pe Romitni
In Transilvauia, dacit nu pentru sec. X, eel mai titrziu spre jumata tea BCC.
XII. Dar adaugii foarte nimerit prof. Briitianu bietul Notar Anonim nu
era Inca la curent cu savantele cercetiri ale D-lui
Inteadeviir o imigratiune romiina dela Sud de Dunire peste Carpati nu
se poate snstine nici pentru sec. IXX, si en atiit mai putin pentru sec.
XIII, cum ii place D-lui Giddi. Puternicul imperin bulgar, care in sec. IX
ic intindea departe spre Apus, de-a-lungul malului drept al Dunarii, intlrit
ea un puternie limes en eetiiti de pazii, nu ar fi lista nicidecum masive con-
tingente din supusii siii sit treacii Dunirea. Nirnic deosebit nu s'a prating
apoi in imperiul bulgar in sec. IX, pentru a determina o evaeuare in ina..1
a teritoriului situ. De altfel, populatia romiinit din Bulgaria, poptilatie rare in
acest timp nu mai reprezenta un grup compact, ci era di fuzil i slahita prin
deplasari anterioare spre Sud qi Vest, nu ar fi pntut constitui izvorul etnic
al unor puternice administratiuni. 5i insiqi organizatia strata a Romitnilor
at deleni la ineeputurile lor istorice diferii fundamental de cea a Romitnilor
balcanici, termenii juridici, prin care eran designati conduciitorii lor, fiind
diferiti la Nord si la Sud de Dunire. Ori in cazul provenientei lor bacaniee,
Romilnii ardeleni ar fi trebuit sii aducii neaparat ei organizatia lor juridico-
politica de pe meleagurile balcanice cat i termenii legati de aceastii organi-
zatie. In plus, cum foarte bine remarea intr'un toe D-I prof. Silviu Dra-
gomir, nu avent nicio dovada documentara de colonizare masiv5 a Botnanilor
slin Transilvania ori macar de infiltratinni continue din Sudul Carpatilor,
care ar fi avut loc piing in see. XIV sau mai tfirzin in vreun Omit oarecare
al Transilvaniei. In schimb toate argnmentele de ordin logic, istoric, arheo-
logic, linguistic, toponitnastie, etnografic i antropologic afirmii neintrerupta
contintaitate a elementului roman in relates de munti a Transilvaniei, leagin
al poporulni nostru i vatrii a limbii noastre. Totusi, bogata fantezie a istori-
cilor unguri fiirii ni temei serios continuit sii ne aducii dela Slid de
Dunire, in diferite seeole.
Cap. II este datorit inspiratei pcne a D-ltti Makkai i se intituleazii
Irnigrafia $i asezarea Romfinilor nordici. Bazat pe datele furnizatc de Do-
cuments' Valachorum, autorul rein stiutul clisen al imigratiei noastre tarzii
(see. XIII) in Transilvania, dar si in Moldova si Tara Rontineasert, uncle am
dat peste aseziiri unguresti preexistente. Primii voevozi romani la Sad de
Carpati snnt simplii function ari" unguri ori usurpatori" ai drepturilor
regale. In rest, contradietii flagrante intre uncle afirmat. ale D-lui Makkai
ficute in Documenta Valachorum i eele din Geschiehte dPr Rundinen, apoi
deseoperiri sensationale, ea putrunderea Romiinilor in see. XIV din Moldova
in Maramureq, qi nu invers 201 cum ne fnvatl traditia cronieelor 0
www.dacoromanica.ro
960 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 461
www.dacoromanica.ro
462 DAR( DE SEAMA
sele pagini ale splendidei expuneri Le Banat roumain al D-Itti prof. Si !yin
Dragomir, apirut recent in Bibliotheca Rerum Transsilvaniae, vol. XIII.
Rizboiul nostru din 1916 este pentru D-na Polony doar un atac de
banditi", I. I. C. Britianu era animat de conceptii balcanice, couditiile libe-
raliste pentru Evrei nu dateazi dela Congresul din Berlin, ci din 1881! $i
alte asemenea mostre de atiintii impartiali ai bine doeumentati!
Ultimele douii capitole (XIII oi XIV): Doudzeci de ani din istoria Ro-
miiniei Mari" oi Politica externd a Romeiniei Mari" se datoresc tot Dlui L.
Makkai oi aunt scrise inteun ton gazetirese. Autorul care a facut tutu-
ror studiilor sale o falsi toaleta democratiel pozeaza in aparator al
latifundiarilor maghiari oi se revolta pe faptul eii guvernele romane au ex-
propriat marea proprietate ungarii, uitand ei acelaoi lucru I-a ficut oi
asupra marei proprietati romineoti oi de ea au profitat in egalii miisurii oi
taranii unguri lipsiti de piimfint. In ordine culturalii conchide el .Ungurii
din Romania Mare aunt martini ai sec. XX", uitand umanele" leginiri ma-
ghiare dinainte de riizboiul mondial. Dar, chiar (Lica nu ne referim la into-
lerantele legiuiri maghiarizante dela sfaroitul sec. XIX inceputul sec. XX,
care apiisarii atilt de greu $coala oi Biserica nationalitiitilor nemaghiare din
Ungaria, suntem datori sii subliniem totuoi regimul cultural atilt de libera-
list, de care s'a bucurat minoritalea magiliarii in Romania Mare. Din tiro-
oura D-liti prof. S. Dragomir, La Transylvanie avant et apres rarbitrage de
Vienne. Sibiu, 1943. (Bibliotheca Rerun Transilvaniae, I), ea oi din frummv,a
sinte7A a D-lui Dr. $tefan Pascu, Istoria Transilvaniei, Blaj, 1914, se vede
dar intelegitorul regim cultural aplicat de Statul roman minoritatii ma-
gbiare, ca i celorlate minorititi etnice din Transilvania. Iatii, de pildii,
cateva cifre privind invamfintul. Pe and regimul maghiar nu admitea ocoli
de Stat, deck cu limba de predare maghiarl, sub regimid roman toate
aceste ocoli at; fost trecute pe seams gruparii etnice respective. Aoa cA, in-
data dttpii Unire, in afarii de 1938 ocoli primare romine de Stat, an fo3t
inaugurate 600 de ocoli maghiare, 89 germane oi 71 sarbeoti, uerainiene oi
slovace. Numarul ocolilor primare confesionale ale minorititilor etnice a
sporit dela 1005 la 1383. In invitiimantul secundar, alaturi de 33 licee de
Stat oi 7 confesionale romane, adicii in total 40 cu limba de predare ronifini,
au eontinuat al functioneze in acelaoi timp 57 licee, fie ronfesionale, fie
sectiuni la teolile de Stat, din care 40 ungureoti, 13 germane i 4 evreeoti.
In toate bugetele Romaniei de dupa 1918 invitansantul oi societatile cultu-
rale minoritare au fost prevazute cu sume ce depaoeau 34.000.000 lei. $i in
general vieata culturala a minorititilor etnice se intensificii oi se adanceote
sub regimul roman. Vechea Societat" literara maghiard transilvanii ii spo-
reote activitatea, tiparind in perioada dintre 1919-1935 tin numar de 5090
de opere literare oi otiintifice, ,,in curs de cativa ani numai aparand mai
mult elirti decat in 30 de ani inainte de 1918" dupii cum constata profe-
sorul nngur Krist6f. Numai in prima decadd a stapaninii romineoti, in
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 463
www.dacoromanica.ro
44 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 465
in sec. XI, numai Unguri i nici urmi de Romani. Pentru sustinerea afirma-
tiilor sale profesorul maghiar se servegte de o eerie de argumente de ordin
istoric, arheologic si linguistic. Dupii ce pune la punct argumentarea lui
Kniezsa sub report istorico-arheologic, Dl prof. Petrovici trece la studie-
rea amanuntita a argumentului linguistic. Slavistul maghiar releva cA pen-
ult regiunile din Estul Ungariei numele de locuri de originii slava ar. probe,
prin pistrarea, in forma lor ungarit, a vocalelor nazale, ca Ungurii au att-
rit aceste nume dela Slavi cel mai tfirziu spre jumiltatea sec. XI. Prin urmare
aceste toponimice ar arata ca in sec. X XI regiunea aceasta era populate de
Unguri si de Slavi. Despre Romani niciun cuvfint.
Presupunfind ca denazalizarea vocalelor nazale slave s'a cfectuat in
cursul sec. X si in prima jumiltare a sec. XI, in acest caz numelc de locuri
de original slava din regiunile romfine ale Transilvaniei, prezentilnd in forma
lor rominii vestigii ale vechilor vocale nazale slave probeazi existenta unei
simbioze slavo-romfine in Transilvania in sec. XXI. Simbioza slavo-ro-
mini, anterioarii pätrunderii Ungurilor in reginnile romfine ale vechii Un-
garii, este probata si de faptul cä Romfinii au imprumutat toponimicele
slave direct dela Slavi si nu dela Unguri, care adesca le-au tradus numai.
Dar chiar dad admitem ca Slavii nu crau Inca complet asimilati in
sec. XII, este ilogic sa presupunem ca Romnii veniti in Transilvania
dnp Dl Kniezsa ahia in jum5tatea a doua a acestui secol (gi numai in
jurul Alhei-Iulii) ar fi imprumutat nume geografice, nu dela populatia care
era in majoritate gi beneficia de prestigiul cuceritorului i conducatorului, ci
dela nigte resturi de populatie slava cucerit i medusa' la selavie, resturi in-
signifiante deja in sec. XI.
Cfiteva toponimice romfinesti nu pot fi explicate dear admitfind vieata
in comun a Romfinilor gi a Slavilor pe plimiintul Transilvaniei inaintea
sosirii Ungurilor. Acestea stint: B5 lgrad, Ttirnava, Cernavoda, Bistra, Cozla,
Craiova, Racova, Vlahita, Vlaha, ZIati, Gfirbova, Gfirbovita, Slimnic, Lovnic,
Lipova, Budila, Ciumarna, Sadu, Sibiu, Bozna, Cerna, Jabenita etc., atatea din
ele trerfind in romfineste direct din slava' farii a fi fosr modifeate fonetic
de filiera maghiarii.
Vieata aceasta in comun a Slavior gi a Romanilor prof. Petrovici
irnagineazii astfel: Slavii erau mai ales agricultori, in timp ce Românii erau
crescatori de vite. Primii locuiau in v5i la picioarele muntilor in centre ce
poarta de obiceiu nume slave: Clopotoiva, Saliste, Seghiate etc., in timp ce
Romanii triiiau dispersati in aseziiri izolate, i unii si altii fiind Inipini spre
vane superioare ale apelor, spre munti, de catre niivalitorii unguri, care,
fiind popor de stepii, se agezarI la ses.
Dupli ce analizeaza cu o metodii strict gtiintificii diverse toponimice
intfimpinate in regiunile muntoase ce separa Transilvania de Banat, Tara
omimeaseil, Cr4ams, Maramnre i Moldova, regiuni de simbioza slavo-
romana anterioara venirii Ungurilor, i dup5 cc urmareste atent procesul de
30
www.dacoromanica.ro
466 DAM DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE MAMA 467
www.dacoromanica.ro
468 DARI DE SEAMA
Zborov (August 1649), prin care Ucraina rfirnfinea i pe mai departe sub,
asupritorul jug polon.
Astfel se termina prin insucces prima fazi din lupta de elibe-
rare a poporului ucrainian. Faze care incepu in 1650 il aduse printr'o se-
ric de combinatii diplomatico-matrimoniale pe Chmelnickij in legáturil
en Moldova noastrâ ori cu Transilvania vecing a familiei Rikoczi. Dar pen-
tru cetitorii romfini irnixtiunile lui Chmelnickij in afacerile moldo-muntene
sunt de sigur mai bine cunoscute decfit din rfindurile prizirite ici-colo
in paginele profesorului Petrovskij. Le intilnim amintite in diferite studii
rfispindite in citeva din periodicele noastre istorice, in unele colecti de
documente si mai ales urmgrite atent de diposatul N. Iorga in volumul NI
din admirabila sa sintezfi Istoria lor (Bucuresti, 1938). DP aceea niei
noi nu insistfun asupra acestor lucruri si reveuim la schitarea rivalitltii po-
lono-ucrainiene in anii de dupii pacea dela Zborov.
In 1651 Chmelnickij invinse armata poloni codu.a de Kalinovskij, dar,
tradat din nou de Tilted i pierzind citeva hiltilii in fata liii Jan Kazimir,
el trelmi sii consimtfi la incheierea pficii dela Belaja Cerkva (18 Sept. 1651).
Invins greu la Bereste6ko, unde in rfindurile Polonilor luptarii i Mold,.
%enii, Chmelnickij reusi si zdrobeasci pe Poloni in primOvara Ini 1652, la
Eatog, in Podolia, unde hatmanul Kalinovskij clutase sfi taie calea tfiniru-
lui Timus, ce mergea sAi ia din Iasi pe Ruxandra, soda promisii. In Mar-
tie 1653 armata polonfi comandatfi de Stefan Carneckij fu invinsfi la Monas-
tiriste, in Podolia, de dare Cazacii lui Bogdan. Tot in acest an Chmelni-
ckij se tarsi amestecat o clipii in aventura munteang, care Nil sfirsit prin
dezastrul dela Finta al oastei conduse de fiul siu Tirnus, care-si sfirsi apoi
zilele, in toamna aceluias an, in cetatea Sucevei, unde alergase sii apere ave-
rea socrului sfiu inlfiturat din Scaun de uzurpatorul Gheorghe Stefan, omul
Polonilor.
Coplesit de zguduitoarea moarte a fiului slu, Chmelnickij continua to-
tusi luptele cu Jan Kazimir in toamna i iarna anului 1653 5i apoi in 1654,
cfind, dupii unirea cu Rusia, fu ajutat si de contingentele cfipeteniilor ruse
Vasilii Seremetev i Vasilii Baturlin. Hafmann] cazac repurtii o aerie de sue-
cese in intilnirile lui cu ostirile polone. De altfel, Po Ionia angajati din 1655
in dizboi cu Suedia lui Carol Gustav X, fiind inteo situatie destul de grea,
incheie, in 1656, cu Rusia pacea dela Vilno, cu toatii apunerea lui Cbmel-
nickij. Credincios visului &au scump de a reuni sub un singur seeptru al
sIn i Arile vest-ucrainiene, care se aflau Inca' sub stfipinirea polonii,
Chmelnickij continul lupta, ducind tratative cu regele suedez Carol Gus-
tav X, cu principele transilvan Gh. Riikoczi II in vederea declanslrii unui
rfizboi comun contra Poloniei.
Inteadeviir Polonii suferirl in 1657 o aerie de infringed din partea
ostilor cazace, suedezei ardelene. $i in acelas an, pe jumiitate paralizat, tre-
tut de 60 de ani, mfihnit de mersul lucrurilor in Po Ionia, unde Cazacii lui
www.dacoromanica.ro
DARI DE MAMA 469
www.dacoromanica.ro
470 DAM DE SEAMA
cel mai insemnat act din viata lui Chmelnickij, act care a contribuit mult
Ia intfirirea legfiturilor ulterioare dintre cele dotal popoare inrudite.
In acest timp se duceau tratative si intre tarul Alexie Mihailovi6 Q i
Domnul Moldovei Gheorghe Stefan, care, ascultfind sfaturile patriarhului
Ierusalimului Paisie, care intervenise la Moseova in nutnele mi Ghmelnicloj
si pentru unirea Ucrainei cu Rusia, se aratfi dispus a cere mila" tarului
moscovit. Tratativele din 1654-1655, care duserii la incheierea tratatului
din vara anului 1656, aunt cunoscute din frumoasa monografie a D-lui prof.
Silviu Dragomir, Contributii privitoare la relatiile Bisericii romdnesti cu
Rusia in veaci4 XVII, in An. Ac. Rom. Mem. Sec. 1st. Seria II, Tom. XX X IV.
Rucuresti, 1912, p. 1092-1098, uncle se dau in rezumat i conditiile trata-
tului dupii Polnoe Sobranie Zakonov (Colecsia completii a legilor), I. St. Pe-
tersburg, 1830 si din studiul D-Iui Dimitrie G. Ionescu, Tratatul incheiat de
Gheorghe $telan cu Rusii in 1656. Contributii la cunoasterea,:egdturilor noa-
stre politice cu Rusia, in Revista Istoricd Ronuinti, 1933, vol. III, p. 234 217,
care publicii originalul grecesc al tratatului dupfi o copie a lui Ioan Bogdan,
facuta in Arhiva fostului Minister de Externe din Moscova i aflitoare lit
Biblioteca Academiei Rom,ne.
Asa stand lucrurile, nu considerim necesar sfi mai insistiim asupra
acestor tratavie ruso-moldovene. Totuti, intru cit atfit in studiul D-lui prof.
S. Dragomir, cfit § i in cel al D-lui D. G. lonescu no sunt suficient liimurite
nici imprejurfirile in care s'au dos tratativele din 1654-1655, nidi de ce se
ajunsese la fncheierea tratatului abia in 1656, trebue sI ne oprim o elip
asupra acestor chestiuni.
In ambele studii amintite aici se numette, ca prim sol al Moscovei pe
Ifingfi Gheorghe Stefan, cfilugfirul rus Arsenie Snhanov, care, fiind trimis la
Sf. Monte de &titre patriarhul Nikon, ca sI adune vechi cirti grecesti de
ritual dupl. care urma si se corecteze cfirtile liturgice rusesti, s'a oprit in
Moldova, inmfinfind Domnului o scrisoare dela tar, cfiruia Domnul Moldovei
Ii rfispunse prin scrisoarea din 18 Februarie 1654, din care rezultil efi do-
rinta de supunere a Domnului moldovean va fi expusii oral de solul slut
Ioan Grigorie. Dar intre trecerea lui Arsenic Suhanov prin Moldova (pe la
finele lui Ianuarie 1654inceputul lui Februarie 1654) si intre mergerea lui
Joan Grigorie la Moscova (FehruarieMartie 1654). noi mai cunoastena un
sol moscovit trimis la Gh. Stefan. Acesta este Gavriil Samarin si el se afli
amintit in studiul lui Mychajlo Hruievlkij, Sjednoceni vychodniho S:ovanstva
a expansivni plany na Balking v letech 1654-1655, publicat in Z djin
vychodni Evropy a Slovanstva. Sbornik vInovany Jaroslavu Bidlovi prolevorta
Karlovy University It ledesiitym narozenindm (Unirea Slavilor de Rtistirit fi
planurile de expansiune in Balcani in anii 1654-1655, in Din istoria Europei
rbsdritene si a Slavilor. Omagiu prof. Jaroslav Bid lo dela Universitatea Carol,
cu ocazia implinirii vtirstei de 60 de ani). Praha, 1928, p. 340-345. Infor-
matiile lui Hrugevakij, fiind adunate din Zerela do istorii Ukrainy-Rusy si dirt
www.dacoromanica.ro
DAR! DE SEAMA 471
Akty Juznoj i Zapadnoj Rossi (Actele Rusiei de Sod f i de Vest), Bunt pentru
noi cu totul noufi in aceastii chestiutte, asa cii se cuvine sii le reproducem
aici. Pe Gavriile Samarin it afliim amintit de asemenea in studiul ulterior
celui al lui Hruievkij publicat de D-I I. Nistor, Contributii la relatiunile
dintre Moldova *i Ucraina in veacul al XVII-lea, in An. Ac. Rom. Mem. Sec.
1st. Seria III, Tom. XIII. Bncuresti, 1932 1933.
Pupil unirea Ucrainei cu Rusia (IanuarieFebruarie 1654), Alexie Mi-
hailovi6 trimise lui Gheorghe Stefan pe Gavriil Samarin, deoarece Arsenie
Suhanov, fiind (boar in trccere, fusese numai un sol ocazional. Nu potent pre-
ciza ciind a sosit Samarin in Moldova, dar din desfiisurarea evenimentelor
rezultii cii misiunea lui este ulterioarii soliei lui Suhanov, datiind poate de
la jumiitatea Innei Februarie 1654. De altfel, in Mai 1654 il afliim la Mos-
cova, unde el relateazil despre o convorbire avuti cu Gheorghe Stefan in
Moldova. (Vezi I. Nistor, op. cit., p. 188 si p. 204). Prin Samarin tarul re-
prosa lui Gh. Stefan di nu a urmat pilda liii Chmelnickij si nu a primit
Inca protectoratnl rusesc, asa cum s'ar cuveni dela un domnitor pravoslavnic.
Prin urmare, scopul soliei lui Samarin era sii gribeascii lucrurile, sit in-
demne pe Domnul Moldovei, dar in acelati timp si pe Matei Basarab el,
poate, i pe Gheorghe Rikoczi II sill trimitii solii la Moscova si sii pri-
meascii protectoratul rusesc. Alexie Mihailovi6 obligii i pe Chmélnickij
trimitit solul siin cu scrisori clitre Domnul Moldovei, sustiniind astfel cererea
tarului. MO8CONII uita insii eft Gheorghe $tefan era omul Poloniei. De aceea
Domnul Moldovei aduse la cunostinta Portii propunerile tarului si ale lui
Chmelnickij si in acelas timp trimise Portii, Poloniei si ambasadorului Po-
loniei la Poarti, Bieganowski, scrisorile primite dela tar si dela Chmelnickij.
Din indemnul sin, Matei Basarab se hotiiri ell nu-I primeascii pe Samarin,
care, de altfel, fu retinut de Gh. Stefan. $i in timp ce juca acest joc diplo-
matic, Gheorghe $tefan, pentru a insela pe tar si a ciistiga timp pentru tra-
tative ulterioare, trimise totusi pe solul sIu loan Grigorie (Ivan Grigoriev)
la Moscova, pentru a preda tarului scrisoarea din 18 Februarie 1654 scrisii,
de sigur, in urma soliei lui Samarin si pentru a expune oral dorinta lui
de supnnere.
Duplicitatea politicii !Ili Gh. Stefan era evidentii. $i cum contingente
moldovene luarii parte in rfindurile Polonilor la expeditia din acel an contra
Cazacilor, ChmInickij denuntii tarului lipsa de sinceritate a lui Gh. Stefan
si necesitatea de a intrerupe legiiturile ce se infiriparii intre Moldova si
Moscova. Insusi Gh. $tefan intr'o scrisoare adresati dirt Iasi, in 8 Septem-
vrie 1654, lui Bogdan Chmalnickij, spuniind intre altele cii se simte
jignit de faptul cI hatmanul crede, cii el si en Domnul Munteniei ar fi rupt
leglmitntul de credintii, confirms astfel neincrederea hatmanului cliziicesc fa-
ta tie lealitatea Domnului Moldovei. (Vezi I. Nistor, O. cit., p. 206).
Solul moscovit Tomila Perfyrjev, trimis de tar in Moldova, fu intors din
drum de ciitre Chmelnickij tot din aceastii pricina. Interesul lui Chmelnickij
www.dacoromanica.ro
472 DAM DE SEAMA
era de sigur ca Gh. Stefan si o rupi cu Po Ionia sau cel putin si stea neutru
fati de afacerile polono-ruso-cazace. El nu eredea en niciun chip c5 Gh.
Stefan ar vroi in mod sincer sii devini aliat al Moscovei in timp ce Rusia
lupta cu Po lonia. Planurile hii &mean la atragerea Moldovei in frontul
ruso-ucrainian numai prin reinsciunarea cumitrului s5u Vasile Lupu. Pe de
altii parte Moseova observiind cii din motive personale Chmelnickij se
aseazii de-a-curmezisul planurilor sale baleanice, se decise sapurceadi pe
cont proprin la realizarea acestor planuri. Totusi in lanuarie 1655 Alexie
Mihaitovi trimiee la Chmelnickij pc solul sAu Artamon Matvejev, spre a
afla intentiile hatmanului cazac fati de politica balcanic5 a Moscovei. Intre
altele, instructiunile lui Matvejev descoperite si publicate prin 1927 de
citre Academia de Stiinte a Ucrainei cuprind si un pasagin privitor la
Invriijbirea continua a Domniilor Moldovei si Munteniei, pentru Ca, luptindu-se
intre danii, sii fie adusi in imposibilitate de a ajuta cu osti pe regele Po-
lonier sau pe hanul Titarilor crinjeici. Chmelnickij s'a aritat sceptic si
foarte rezervat fall' de acest plan, ca i fati de celelalte planuri ale Moscovei,
dintre care unul prevedea transformarea Kievului in ores de resedintii al
tarului, pentru a-I face astfel o ideali hazil de operatii si Un excelent centru
de activitate pentru politica moscoviti de expansiune spre Sud-Vestul baleanie.
Opozitia lui Chmelnickij, neintelegerea dintre Moseova autocrati ki
Ucraina democratii, republicani, en privire la planurile balcanice ale eelei
dintii, toate acestea furii, de sigur, o piedici si in realizarea cu un ceas
mai de vreme a .intelegerii Moldovei en Rusia. Totusi peste eapul si vointa
lui Chmelnickij tratativele ruso-moldovene continuar5 prin mijlocirea direeti
a patriarhulni Ierusalimului Paisie, in toamna lui 1655, si duseri in sara
anului 1656 la incheierea cunoscutului tratat dintre tarn] Alexie Mihailovie
tti Gheorghe $tefan, ultimul avind o situatie politica' mai favorabili si mai
multi libertate de miscare acum, cind Polonia i Rusia ajunseseri la inte-
legere prin armistitiul dela Vilno, intervenit tocmai in acest an intre eele
dour' State slave, (NO infringerea ostilor ruso-ucrainiene, in iarni, la Och-
matov (19 Ianuarie 1655). Chmelnickij nu mai putea invoca orientarca filo-
poloni a liii Gheorghe Stefan acum, cand eel putin deocamdati se as-
ternuse paces intre Polonia si Rusia. Gheorghe Stefan, date fiind raporturile
ruso-polone, putea si se lege linistit printeun tratat en Moscova, si insui
land Alexie Mihailovie avea nevoie sii-si intireasci frontul in Sud inteun
moment eind in Nord-Vest incepuse rizboiul en Suedezii (priniiivara 81111-
lui 1656).
Prin urmare toate aceste lueruri ne cxitlic sufieient de cc tratatul
ruso-moldovean se incheie abia in 1656 si tocmai in acel an.
Chmelniekij nu flicuse deefit si intiirzie incheierea acestui tratat; dar
prin atitudinea sa el ficu ca planurile balcanice ale Moscovei exceptind
tratatul cu Gheorghc Siefan si riming un simplu episod nerealizat.
Terminind aceste rinduri, ne permitem sii credem ei am adus nfl
www.dacoromanica.ro
DAR! DE SEAMA 473
www.dacoromanica.ro
974 DAR! DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 475
www.dacoromanica.ro
476 DARt DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE MAMA 477
www.dacoromanica.ro
478 DAM DE HAMA
www.dacoromanica.ro
DARi DE SEAMA 479
www.dacoromanica.ro
480 DARt DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 481
nile... (Bucureoti) nici la una din celeialte nu ne arati locul unde an aparut,
Iiisindu-ne sii intelegem ci toatc au apiirut in Bucuresti, rare insii a ne spuiT
acest lueru in introducere, eta cum se obionueste in bibliografie.
Poate cA multe din aceste mArunte omisinni ar fi fost inlitnrate daci
autorul arida liinutrit in Introducere, lista tuturor izvoarelor periodice
poligrafii , in care putea spune odati pentru totdeauna titlul precis
al periodicelor Boa cum a ficut cu Inforrnariunile Bucureftene", Opiniunea"
ci Dacia". Era necesari insi i o listii a prescurtirilor, care s'ar fi putut
utilize cu mai mult folos, ciici ace cum e redactati bbliografia de care ne ocu-
pint, are titluri de periodice prea lungi, care ocupii spatiu ce putea fi
economisit. Trebuiau aritati apoi anii in care an apirut acele periodice,
specificind oi nrii din anul respectiv (mil gindesc de ex. la Informatiunile"),
deti acest lucru II putea face oi in text, ace cum a ficut cu majoritatea pe-
riodicelor. Tot in aceasti lista a izvoarelor trebnia sii ne arate oi locul de
aparitie al periodicelor bibliografiate, deoi se obionue§te ca localitatea si se
arate in text, mai putin periodicele apirute in capitalii, pentru care s'a ad-
mis, ca semn de recunoaotere, si nu se mentioneze localitatea in text, sta-
bilindu-se acest lucru insi in introducere sau prefati.
De asemenea credem ci era bine ca titlurile care astizi nu an un in-
;eles prea limurit, sii fi foot precizate, in paranteze drepte, ace cum a fii-
cut-o foarte bine pentru articolele ciirora V. A. Urechia nu le-a dat Ilici un
titlu, di Al. I. formulind dsa unul, rezultat din cuprinsul articolului.
Am mai as ea de spits ceva i despre acel [in] in paranteze drepte, care
desparte titlul articolelor (le titlul periodicelor. Acest sistem nu este obit-
nuit i nici noi nu-1 acceptim, din doui motive: intii, pentrucii acest in"
oi nu in", dar in paranteze rotunde nu drepte este rezervat poligra-
fiilor (Omagii, Anuare, etc.). Al doilea, pentru economie de spatiu 6 timp.
Pentru a deosebi titlul periodicelor de titlul articolelor, era mai recoman-
dabil si se fi tipirit primul cu alte caractere, ace cum de altfel se oi obit-
nuelte, eventual cu litere ririte etc.
Tot ace nu intelegem rostul semnelor citirii (a ghilemelelor") in care
sunt incadrate numele revistelor, mai ales ci aceotea stint precedate de acel
[in] despre care am vorbit. i culesul acestora de ciltre tipograf cere timp,
pi ocupi destul spatiu. Prin adoptarea altor caractere pentru periodice se
siniplifici oi in acelao timp se unificii procedeul.
Acestea cliteva mirunte observatii nu influeuteazi de sigur, asupra a-
loth informative a Bibliografiei d-lui Al. Iordan. Ele au fost ficute numai
pentru a arita cii $coala de Arhivisticii nu se poate fixa la acest model sle
hibliografie, ca tehnicii de aminunte
Cum am aritat chiar din primele rinduri, lucrarea d.lui Al. I. are reale
calititi.
Fiind vorba de adoptarea unui sistem time -- care ai devini apoi defi-
nitiv de signr cii trebue sii subliniem aici j si propunem relinerea i fo-
31
www.dacoromanica.ro
482 DAR( DE SEAMA
losirea acelor parti butte pe care le-am constatat si in aceasti iticrare, din
punct de vedere metodic. Astfel mentionim ci lucririle mai importante aunt
urmate si de cuprinsul lor; apoi luerama se ineh..e eu tut indice alfabetic si
cu un indice cronologic, foarte utile la astfel de lueran, aranjate in eorpul
lor in diverse capitole pe materii, put.ind si ne dim seams cunt au eNoluat
si in timp problemele de care s'a ocupat scriitorul bibliografiat.
Incheem cu dorinta ca aceste peste 1086 titluri (0 nu ,,peste sase
sute" cum zice di Al. I. daci adiugfirn i cele 460 Academice"), sii fie in-
tregite cu tot ce a mai publicat scriitorul i academicianul V. A. Urechia,
pentruca apoi, cat mai curind sa se implineasci urar;:a i incheerea din in-
troducere Ca: aceasti hibliografie si aibi darul de a determiva pe vrcintul
dintre tinerii zelosi de a riscoli trecutul, si se preocupe de activitatea lui
V. A. Urechia i si inchege acea monografie care, reparind nedreptatea ce
i s'a facia timp de aproape o jumitate de secol, si-I aseze la locul ce i se
clivine, prin munea ce a desfisurat i valoarea scrierilor sale".
Teodor Onifor.
www.dacoromanica.ro
DAR! DE SEAMA 483
frunte pe Luca Arbore, Portarul de Suceava. Di %aiml era compus din ur-
mitorii boieri: Isac; Petru, voruic; Cozma i Grincovici, pirciilabi de Neamt;
Petrici i Toader, pircilabi de Roman; Luca Arbore, porter de Suceava,
Hrani, spiitar; Ieremie, vistiernic; 8arpe, postelnic; SAcuian, ceasnic; Sbir-
sea, stolnic; Toma Cate lean, comis. Cu acest Sfat guverneazii Domnul pina la
ineeputul anului 1522, cind se intampla frictiuni intre el si boierii sai. 0
parte die ei aunt scosi din demnitáti si inlocuiti cu altii, care se bucurau de
mai multi incredere. La inceputul anului 1523 couflictul dintre Domn pi
boieri ajunge atit de acut incit citiva aunt decapitati, iar altii aunt sili,i sa
pi ibegeasea in Po Ionia i Transilvania. Insusi Luca Arbore, tutorul Domnu-
lui in timpul cit acesta a fost minor, este decapitat la Hirlitu in Aprilie
1523, dimprennit cu fii sli Toader si Nichita. Fiirl indoiali el neintelegerea
dintre Dom(' si boieri a izbucnit din pricinii ci acestia doreau al conducii
tura dupl vrerea lor, limn( care nu se potrivea cu fires autoritarii a lui
Steflnitii Voievod. Odatii cu potolirea incercfirii de ridicare a marei boie-
rind deasupra aittorititii Domnului, acesta conduce in liniste politica tarii
dup5 vederile sale.
Din documentele externe se desprinde toatii politica externi a lui Ste-
fanitii VoieNod, care trebuia sii facii fall, pe de o parte tendintelor de he-
elooltie a Litgariii si Poloniei, iar pe de alt5 parte pericolului tot mai ame-
uintiitor al Turcilor i Uteri lor. Toatii politica externi a Domnului este con-
dusii de grija de a pii.tra independents i integritatea Orli. Iscusintei lui si
sfetnicilor siii i se datoreaz5 faptul ch Moldova s'a bucurat in acest timp
de linitte iniiuntru i prestigiu in afarii.
Vecinii de care erau mai legati si care la Hindul lor aveau cele mai
mari interese in ;aril, au fost Polonii. Pentru acestia Moldova reprezenta pour-
ta prin care Turcii puteau ajunge mai «tor la granitele lor si totodatii calea
pe care soseau miirfurile orientale, de care depindeau orasele comerciale din
sudul Poloniei si in special Lembergul. De aceea ori de cite oH se intim-
pla o noui schimbare in domnia Moldovci, regcle Poloniei ciiuta sii se asi-
gure din partea acestuia prin incheierea unui tratat de alianti.
La fel se intimplii i dupil urearea pe tron a lui StefInitil Voievod, tra-
tatul incheindu-se in anul 1517. Una din redactiirile latine ale actului poartii
data de 2 Decemvrie 1517, iar alma 9 Martie 1518. In slavoneste documentul
a fost redactat la Malin in 4 Mai 1518, de fatii fiind delegatul regelui Sigis-
niund al Poloniei, lurk Crupschi, staroste (le Belcz. In prearnbul Stefanitii
Voievod i regele Sigismund ii iau angajamentul sI plistreze pacea vetniei
intre cele donii tIn, amenintate in aceiasi miisurii de nivailirile p5gani bor. In
tratat se prevede in mod special cii Po Ionia va sprijini Moldova impotriva TA-
tarilor, data' acestia vor nivlli in tarii. Regele Sigismund nu va sprjini pre-
tcudenti la tronul Moldovei, iar Steflnitil Voievod va indeplirta, la rindul
lulu, pc oricine ar ridica pretentii la tronul Poboiiiei. Boierii moldoveni care
as pribegi in Po Ionia, nu vor fi ajutati sii se intoarcl cu forte impotriva
www.dacoromanica.ro
484 DARI DE SEAMA
Domnului lot, si vor fi indepirtati dela granitli daci acesta nu-i vs ierta. Dacia
regele Sigismund va intreprinde vreo expeditiune impotriva Turcilor si va lua
parte in persoani la campanie, atunci si Steffinitii va fi obligat sr* participe
personal, dimpreung cu oastea sa, la acest rizboiu. In cazul cand Domnul nu va
putea patricipa personal dinteun motiv intemeiat , in fruntea oastei mol-
dovenesti va sta fratele silt, Petru. Tratatul nu se considerii Meat daci Ste-
finitii va fi silit de Turci si participe dimpreuni cu ei, la un eventual rizboin
ce 1-ar purta acestia impotriva Poloniei. Negustorii poloni sunt liberi sr* faci
corner; in Moldova, plitind vami dupii vechile privilegii. Neintelegerile de
granitii vor fi judecate pentru cetraenii poloni de dare starostii din Cer-
ruluti qi Hotin, iar pentru moldoveni, de starostii din Ga Nit* qi Camenita.
Pentru a statornici hotarul dintre Moldova si Po Ionia si pentru a se
IL111hotiiriri in ceiace priveste neintelegerile de granitä, se intfilnese la Cra-
covia delegatii ambelor tiiri. Delegatia moldoveneasci e formats:I din Hrinco-
vici qi Talabil, starosti de Hotin, Ioanis setrarul, Ciirjii humelnicul si Petria,
staroste de Cerniuti, iar cea polonii din Otto din Hondet, staroste de Halici,
Colomeia qi Sniatin qi Ncolaie Iskrziczki, stolnicul Tirii Camenitei. Se sta-
bile:lac cu deaminuntul felul cum trebuie sfi se facii judeclitile si pedepsele
ce trehuiese aplicate celor giisiti vinovati. Comerciantii nu pot fi opriti si
marfa sechestrati chiar daci sunt acnzati de furt, atilt numai ci negustorul
trebuie sii fie reprezentat la judecatii printr'un chezas.
Miscitor este discursul tinut de seful delegatiei moldovene, Luca Gide,
in fats regelui Poloniei, prin care cere unirea crestinilor contra pericolului
tot mai mare al Turcilor. Aratii situatia Tfirii RomAnesti si a Ungariei, care
cele dintii au fost atacate, fruit ca regele Ludovic sii ia misurile cuvenite, cu
toate cii a fost prevenit din timp de Nitre Domnul Moldovei. Sten initii Voie-
vod face apel la regele polon, pentru ca acesta si cearii ajutorul Papei qi
a celorlalti printi crestini, aritfind totodatA si situatia grea pe care o are el,
deoarece Turcii ii cer sA participe dimpreunA cu ei la expeditiile bor. De-
legatia moldoveanii di Polonilor diferite aminunte in legiituri cu luptele
Sn care se giisesc angajtai in acel timp Turcii si Tfitarii.
In rispunsul sin, regele polon, recunoaste cii pericolul turcese e tot
mai amenintlitor pentru ;firile crettinc, qi de accia principele Ferdinand, fra-
tele Iinpiratului, a convocat o consfiauire, a tuturor celor interesati la
Niirenberg. El insusi, Regele, II luat in regatul situ unite milsurile menite
sA intareasea puterea de rezistentA a ;Aril
Uuirea tuturor tiirilor crestine, interesate in lupta impotriva piginii
latii, nu s'a fficut insii, ata cA Turcii vor putea inainta pink' in inima Euro-
pei centrale. IncercArile acute de viteazul Domn al Moldovei de a interesa
miicar Po Ionia la o lupti comuni impotriva dusmanilor lor, n'au reutit.
Urmiirile acestei nereusite le vor simti mai tiirziu arnfindoul tiirile, atnenin-
tate tot mai mult de vijelioasa inaintare turceascii.
Din cauza pericolului care ameninta tare qi a luptelor purtate cu
www.dacoromanica.ro
DARE DE SEAMA 485
www.dacoromanica.ro
486 DAM DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 987
gurii ar fi luat-o dela Sla sudici, pare insi mai probabila parerea lui N.
N. Iorga1), c aceasti functinne ar fi o persistentii avara.
In ceeace privegte pe eavalerii Ioaniti, care au primit din panes regelni
Bela al IV-lea, Banatul de Severin, nu se poate sti dacil sag arzat efeetiv
sail nu in teritoriul ce le-a fost daruit2). Cu atit mai putin se poate afirma
di ar fi stet prin tinuturile noastre vre-o 10 12 ani" (p. 15).
Litovoi3) i Birbat reusesc de fapt sa cucereasci Balton! Severinului
nu numai incearci, dar ii pierd dupii infrangerea suferiti din partea Ungu-
rilor. Cucerirea ltri de citre Voevozii romini se face la sffirsitul sec. XIII,
unediat dupg 12911).
Urmasul in domnie al lui Basarab I, n'a fost Vlaicu, ci fiul celui dintii,
Nicolae Alexandru. Cea dintii retrocedare a Banatului de Severin catre
Unguill nu o face Vlaicu, ci insusi Basarab I la anul 1342, de rind in do-
cumentele unguresti incep sii apari din non banii" de SeNerin5). Intre
1355-1361, regele Ludovie fiind ocupat cu expeditii militare in Serbia, Nea-
pole si Venetia, Nicolae Alexandru profiti de aceste imprejuräri si reocupii
Ora Severinului°). Vlaicu, care ajunge Domn la 1364, Ii intinde stipinirea si
aslipra cetatii Severinului, dar este silit si o restitue la 1366, dimpreuna en
tare SeNerinului7), primind-o insi din nou, ca feud, la 1367, eind is i ti-
tlnl deb an al Severinului°).
Dirt cele expuse de d-1 Stoia-Udrea reese ci dela pierderea Tarii Se-
verinului de citre Vlaicu, niciun Domn roman n's mai stapinit-o pini la
Mircea cel Batrin. Adevirul este insii ei la moartea lui Vlaicii, teritoriul in
chestiime apartinea Tarii Rominesti si a (ost stapinit en mid intreru-
peri i tle urmasii acestuia: Vlad, Rada i Dan r). Mircea cel Batrfin
pastreazi Tara Severinului, aproape firi intrernpere, in tot timpul domniei
. sale. Dupa moartea sa acest teritoriu trece cind in mina Domnilor Tarii
Rominesti, cand in aceia a regilor Ungariei, pan ce expansiunea turceasci
puse eapit existentii Banattiliti de Severin ca organizatiune politico-adminis-
trativi autonomi.
1) Observatii..., p. 30.
2) C. C. Giurescu, Istorie Rot:H.111i lor, I. Bucuresti, 1935, p. 323.
3 ) D-1 St.-U. eerie Lyrtioi, luindu-se probabil dupii unii autori ma-
ghiari mai vechi; de (apt citirea corecti este Lyitioi. V. discutia asupra
grafiei numelui la $t. Pascu, Contributiuni documentare la istoria Rontdnilor
in sec. XIII fi XIV. Sibiu, 1944, p. 15. n. 38.
4) C. C. Giureseu, o. c., p. 323.
5) T. C. Filitti, Baneful Olteniei si Craiove,ctii. Craiova, f. a., p. 9.
0) Ibideni.
7) Ibidem, p. 10.
0) lbidem, p. 12.
0) Ibidyrn.
www.dacoromanica.ro
488 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE MAMA 489
feptul cii o pereche de hoi costa 25-30 fl., iar o masurii de gran 30 36
creitari. Insemnarile de pe carti, cuprinzand evenimente mai importante,
sunt scrise inteo frumoasi limba romineasca.
D-1 I. Stoia-Udrea publicii 0 instructie din 1739 a Administratiei ans-
triece din Banat, in legituril en restabilirea administratici austriace in Ba-
nat, dupii incetarea rfizhoinlui cu Turcii. Functionarii sunt indemnati si
porneascii la refacerta bunurilor distruse u ocazia rizbondui si la starpirea
hotiilor, care devencau tot mai dese. Documentul face parte dintr'o writ; pe
care d-1 I. St.-U. le-a publicat, insotite de comentarii, unde vorbeste pe larg
despre räscoalele romanesti din 1738--39. Studiul este fart( indoiaiii prt-
tios, dcoarece subiectul este putin cunoscut si-1 asteptim cu nerabdare1).
Cel mai de seami studiu din cele publicat in aceastä fascicolii este:
Lista contrihuabililor apartinand magieratului ieiric din Timisoara din anul
1751, publicat tot (le d-1 Stoia-Udrea.
D-sa a deseoperit, CU ocazia selectionArii unaterialului arhivistic dela
Primaria Timisoarei, cateNa liste de contribitabili din veacul al XVIH-lea,
care apartineau magistratulni ilirie sau rascian. Cea mai veclie din aceste
liste este cea publicata aci i dateaza din anti! 1754, fiind intocmiti insii
dupe datele anului 1753.
Autorill eomparand diferitele stampe care reprezinta Titnisoara in di-
ferite epoci, ajunge la concluzia el orasul a cunoscut in timpul pasalficului
turcese o extraordinara desvoltare. Afirmatia aceasta este in contrazicere en
istoriografia austro-maghiara adoptata apoi si de cea romaneascii care
sustinea Ca orasul a avut o situatie dezastruoasii sub Turci si cà totul a
trebuit reficut dupii alungarea acestora. De fapt dela cucerirea Timisoarei
de catre Turci, orasul ciistigai in importante, devenind nu numai un mare
centru militar ci i until comercial. Populatia in cea mai mare parte este
romaneasea, asezatii aci din satele banatene, ca negustori, meseriasi si
agricultori.
In August 1716 armatele austriece (le sub comanda lui Eugeniu de
Savoie ajung sub zidurile Tirnitoarei 4i dupii no asediu de 44 de zile ren-
sesc sii eucereasel cetatea. Banatul este declarat provincie de coroanii si in
fruntea lui este asezat Le Comte de Mercy; iar comandant al orasului a lost
numit generalul conte de Wallis.
La data asediului cetatea Ii avea pivotul in castelul" asezat pe
locul actualulni castel Huniade intlrit cn ziduri, turnuri si numeroase
caeale pline eu HO. La Nord de castel se gfisea cetatea propriu zisii, o con-
structie (le forma pentagonala, en zicluri late de 50-60 de picioare. Un sant
adanc inconjura zidurile, iar in afara lui se intindea imprejmuind cetatea
de trei parti cartierul Palanca Mare. La Nord-Est de castel, pe locul
www.dacoromanica.ro
490 DAR! DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 491
www.dacoromanica.ro
492 DAM DE SEAMA
nilor tradeaza in sehimb o populatie striiveche, prezenta aci diii vremea pa-
it olitic5 O civilizatie apreciabilii de inceputuri, modesta dar reale.
Foarte interesant este studiul d-lui D. C. Arion, Caractere juridice 4i
sociale ale proprietatii rurale romanesti", in care proprietate autorul recu-
noaste temeiurile dreptului roman. Dupii ce observii ca fostul functionar sau
administrator roman, judex".ul a devenit, dupa disparitia oficiali a stapil-
nirii romane judele, capetenia unui gine, unitate sociali caracteristicii fa-
ze; gentilice a societii, fazit la care s'a intors societatea daco-roman5 in
epoca niiviilirilor si care a precedat perioada feudala reprezentatii de voevo-
date; dupii ce mai observii deasemenea, c generalizarea pe suprafata intregei
Dacii a anumitor termeni din viata agrarii, ea si prezenta acelorasi institutii
enezat, voevodat presupune o unitate de ciiltur i organizare comuni
a acestei societitti, ajunge la concluzia e.á Barbarii si in spetii Slavii, ale ca-
ror norme suecesorale nu acord5 drept de mostenire decat descendentilor
masrulini, att putut influenta societatile primitive romfinetti, dar nu le-au
putut altera in structura lor, in alcatuirea familiei ca entitate sociala, in ra-
porturile ei de posesiune a pamintulni si de transtnisitme prin moartea aces-
tei stipaniri, idei pe cari ginturile romine le rnostenisera din tezanrul cul-
turii romane". Urmeazii studiul d-lui Ioan C. Blicilii privitor la impartirea
administrativit a Moldovei in 1833, pe haza a douii documente cartografice;
studiral d-lui D. Bodin despre Tudor Vladimirescu si Constantin Samureas;
stndiul d-Itti Al. Boldur asupra originii i sensului pe care il are termenul ve-
cin la noi, considerfindu-1 de provellientii galitiana. Fratii Nistor si Ariadna
Camariano se ocupit in (Iona studii de primele traduceri in literatura ro-
'liana ale lui B. de Saint-Pierre si de traduceri romanesti din Voltaire si
Giovanni del Turco in jurul anului 1772. D. I. Cr5ciun in Biruinta lui
Radu Set-ban" la Brasov (1611), redii descrierea luptei din 9 Iulie 1611 dupa
Ft aneise Mita), cronicar contemporan si martor ocular care, printre alte
amanunte dii i ,pe acela, nectmoscut ping acum, ca voevodul romin ar fi
fost rinit in Ittpta de o suliti dustnanii si n'a scapat cu vieatii deck multumitii
unei cete de viteji care se aflau in preajmii-i. DI Gh. D. Florescu, eu aceleasi
preocup5ri de arhondologie cari revin in mai toate Incrarile d-sale, ni-I pre-
zinta de data aceasta pe Vintilii din Cornateni (n. 1180 90 c. 1S53). D Gr.
Florescu expune rezultatul cereetiirilor intreprinse in fosta asezare romana Ca-
pidava, de pe malul dobrogean al Dunirii. 0 frumoasit evocare a figurii liii
Badea Carom iscileste dl N. Georgescu-Tistu, pornind dela un inventar al
cartilor acestuia confiscate de antorititile maghiare, inventar piistrat azi la
Academia Romani. In Un vechiu obiceiu in Moldova: ceremonia intronitrii
Domnilor in camp", Ell A. Golimas ajunge la coneluzia ea ceremonialul in-
tronarii Domnilor in camp ar fi de striyeehe origine roman5, desi acest cere-
monial ni se pare mai curand derivat din acelas obicein germanic sau slay.
DI C. Greeeseu reia problema Istoriilor Domnilor Tarii Rominegti, adoptind
punctul de vedere sustinut de C. Ginreseu in ce priveste paternitatea acestora.
www.dacoromanica.ro
DAM DE MAMA 493
www.dacoromanica.ro
494 DAR! DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 495
www.dacoromanica.ro
496 DAR! DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DAR! DE SEAMA 497
www.dacoromanica.ro
498 DAR! DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DAM DE SEAMA 499
is tului francez Andre Mazon tear data din veac. XIV, cum s'a crezut, ci ar
fi un fabricat din cpoca imparitesei Catherina II". Deci n'a existat stäp-
fire ruseasca la Dunare in Evul-mediu.
Deosebit de interesanti e Prezenta Domnilor romani in Militia chris-
tiana" adica a lui Nicolae Pfitraecu i Radu $erban -- in proiectele de
ruciata ale ducelui francez Charles Gonzague de Nevers, studiati de D-I C.
deasemenea o scrisoare inediti a lui William Wake, arhiepiscop
de Canterbury, ciitre Nicolae Mavrocordat" din 1722, publicati de D-I Jean
Couillard.
O nouà lista a episcopilor catolici din Moldova", gfisitä de D-1 Ioan
Saban la Roma, incepe cit anul 1370 la Siret ei se termini cu 1849. D-I D.
Berciu studiaza un ,,Topor tracic dela Crit, jud. Tarnava-Mare", aflator la
Mizzen! Brukcnthal din Sibiu, iar D-I V. Mihordea prezinti Fuga lui
klexandru Mavrocordat in Rusia ei intrevederea dela Kerson (1787)" cu toate
consecintele ei politice, ariitand, la urmii, ci Al. Mavrocordat a fost propus,
in 1792, sii conduci provincia Moldova-Nona" (Transnistria) dintre Bug
pi Nistru.
Docurnente publica D-nii N. Banescu, A. Gorovei (in legituri cu ur-
Tuirirea liii Oct. Taslinann de &litre $t. Tisza), Eug. Chieca, I. C. Filitti, Em.
Savoiu ei V. Mihordea. La Mini de seamd iscalesc D-nii N. Banescu, D. Ber-
th, ei V. Mihordea, iar la Cronicii N. Banescu ei V. Mihordea; Notifele dela
.sfareit de Directorul revistei, care a reueit si meriting Revista Istorictl la
nivehil II preocuparile atat de vaste stahilite pe vremuri tIe Nicolae Iorga.
I. Criician.
www.dacoromanica.ro
600 DAM DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 501
www.dacoromanica.ro
602 DAR! DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 503
afliim odisea prin care a trecut $coala de arhivistici din Bucuresti, des-
fiintatà i apoi reinfiintatiL par'ci ar fi fost vorba de un simplu Gimnaziu
dela ;aril. Ne bucurinn de renasterea ei mai viguroasii, iar acest al doilea bu-
letin al ei e dovada unei muuci ordonate j constiincioase a profesorilor
si a fostilor elevi in adincirea studiilor i tehnicei disciplinelor auxiliare ale
istorici. Problema scindirii cursurilor: generale, pentru functionarii arhivari,
si de specialitate, pentru studentii Universitfitii, eari ar doH sali adinceacsii
cunostintele asupra stiintelor auxiliare ale istoriei propunere ficutit de
DI Prof. C. Ridulescu-Motru credem cá e calea cea bunit, deasemenea
Hrisovul sit nu devinit o revistit istorici, ci si ritmitnit pentru disciplinele
ajutiitoare ale istoriografiei noastre.
Strins documentat e studiul dela inceput al D-lui Const. I. Andreescu
intitulat InsemnAri despre tinutul Cernilutilor", in care e vorba despre sta-
moil i vamesii din Cern Auti, cu lista celor dintiii, dela 1519 pinks la 1775
(p. 13-40). Bineveniti e reactualizarea i punerea la puuct a Editiei de
documente slavo-muntene din arhivele Sibiului i Braovului a lui Siren ne-
cunoscutii la nor (p. 41-59) de DI Damian P. Bogdan, editie tipliriti intre
1899-1906 la Petersburg, dupii moartea basarabeanului Polihron Siren, cu
o prefatA scrisi de alt basarabean, A. I. Iacimirskij. Se rezumil, comenteazil
si completeazi cele 28 de documente in lumina editiilor de documente ulte-
rioare.
Dl Em. Condurachi se ocupii cu Fenomenele premedievale in circula-
tia monetarit romanii din regiunea duatreanA", ariitAnd ca semne evidente
de desagregare economicit incepuseri in regiunile periferiee ale Imperiului
incii din sec. IV, in timpurile imediat de dupii Constantin cel Mate" (p.
61-66). Listele de sefi barbari in Evul meditt", stahilite cu cronologia lor
de DI Radu Greceanu (p. 67-84), reprezinti o muncii foarte migaloasa
grea.
Ce este formatul de carte", art. D-lui Al. Iordan, e o problemit biblio-
logicii de aminunt, pe care o infiitiseazit pe scurt 6 i oamenilor de culturii,
Romani (p. 85-106), clici pentru specialisti problema e mult mai vastil si
mai complicati. La un concurs universitar, pe vremuri, una din lectiile de
probA mi-a fost chiar: formatul cArtii. Totul e clar si bine precizat in at
a want spune autorul in cele vreo 20 de pagini. De ce insil aproape fiecare
frazii Ii are alineatul ei, ca la gazetarii dornici sii-si umple citt mai repede
coloana pliititit, se pare, dupii lungime?
Bibliografia la Rom Atli" a subsemnatului n'a apirut in 1938, ci cu 10
ani mai ivainte, iar Bibliotheca Bibliologica" se chianti asa, latineste, nu
altfel.
Formatul se transcrie deobicei cu linioari intre in si can't: in-80, in-12°,
etc. Azi ceeace se chiamit bibliografic reclama (cuvintul en care incepe pa-
gina urmAtoare, tipirit si sub ultimul rand al paginei anterioare) nu se mai
practica. Bine cA DI Iordan di o heti cronologici a aparitiei formatelor Er
www.dacoromanica.ro
KA DAR1 DE SEAMA
cat* in general (p. 91, unde se observa neintelegeri intre specialisti) iii
apoi la cartile rominesti (p. 92), aceasta constituind inteadeviir o parte ori-
ginala a studiului. Dupii euno@tintele pe cari le am formatul in-12° a fost
intrebuintat mai intai, la carti tiparite in mare numiir, de Elzeviri, consti-
tuind acest format chiar o caracteristicii esentiala a elzevirelor, iar la noi
cea dintai carte de format in-12° nu e din 1703 (p. 94), ci din 1544: Cate-
hismul romanesc" tiparit la Sibiu, adevarat azi pierdut, dar el a existat.
Nu @Ham ci cea dintai carte romaneascii de format in-32° e Catava-
matelor.
sierul" dela Ramnic din 1734, format neobi@nuit mai ales la tipariturile bi-
sericeeti. Da, inteadevar, altul e criterul pentru stabilirea formatului in
bibliografie tii altul in biblioteconomie (p. 95). Formatul in centimetri este
cel mai precis.
Foarte bine cii s'au dat, la sfarsit, cele 6 tablouri cu determinirile for-
dupii diferite criterii, avand posibilitatea sii se orienteze oricine cu
usurintii in labirintul acestor chest* . Bibliografia dela urma e inteligent
selectionata, dar nu cred di autorul a putut folosi tot ce intira acolo.
Tot asa de mult, ca si studiul D-lui Al. Iordan, ne-a interesat urmitorul,
al D-lui Dumitru H. Muster, intitulat: Bibliografie, bibliologie, bibliotecono-
mie" (p. 107 118). Autorul mita sii precizeze continutul fiecareia din aceste
discipline, pentruca apoi sii-i gaseascii si numirea potrivitil.
In streinitate, da, continutul si numirile au variat in decursul celor
aproape douli veacuri de existenti ale stiintei, dar la noi ea a fost precizata
dela inceput. In lectia ile deschidere ce am tinut la Universitatea din Cluj
in toamna anului 1932: O stiintii nouir, bibliologia, in invitimantul uni-
versitar din Rominia", am delimitat continutul si numirile, asa cum face
aceasta autorul acum, dupii zece ani. I-am zis ttiintei Bibliologie", avilnd
trei ramuri distincte: hibliologia propriu zisi, bibliografia si hiblioteconomia,
cari se aflii ea trei surori si pe frontispiciul Bibliothecei Bibliologice", ini-
tiatii tot atunci.
Treaha lor cum i-au zis autorititile centrale si nniversitare (p. 108).
La Cluj i-au zis Bibliografie generale, apoi Bibliografie si bibliologie", iar
acum Bibliologie"; trehuia urmiirit insa ce cred titularii celor douii posturi
universitare existente. Pentru intocmitorul listelor de publicatii se va folosi
tot termenul de bibliograf", bibliografie", ciici altfel incurciim, nu simpli-
ficim lucrurile (p. 117). Tehnica muncii stiintifice e id in alte tali in depen-
dentä de bibliologie, nu de psihotehnicii (p. 118).
E oricum bine cir Dl Muster a pus in discutie rostul si nurnirea unei
@tiinte noi in tara noastri, poate vor afla cat mai multi intelectuali ce e
aceasta si care-i e menirea.
In Cateva note en privire la cercetirile genealogice romfinesti" DI Au-
relian Sacerdoteanu prezintii cateva sugestii en privire la cercetarile posibile
la noi in aceasti disciplina auxiliara a istoriei, reproducand la sfartit @i ci-
teva izvoare pistrate la Arltivele Statulni din Bucuresti, condici, registre, do-
www.dacoromanica.ro
DAM DE SEAMA 505
sere de nasteri, etc., sau legislature din trecut atingend problema stirii ci-
vile (p. 119-138). Extrem de important e studiul D-lui H. Dj. Siruni intitu-
let Hasmetlu, pe marginea titulaturii Domnilor romini in cancelaria oto-
mane" (p. 139-202), elaborat pe haza documentelor turcesti din Arhivele
Statului, in care se precizeazii locul Voevozilor nostri In adininistratia Impe-
riului Otoman si situatia terilor rornine ca parte a acestui imperil. Cuviintul
.,hasmetlu" inseamni plin de magnificentii" i sirnboliza respectul ce se
cuvine pentru tut suveran strein". Astfel, conchide autorul, in ciuda tutu-
ror umilintelor cu care erau numiti sau rechemati Domnii, in anumite pe-
rioade, arile pistrau traditiile lor de suveranitate, se bucuran de respectul
demnitarilor din tinuturile invecinate i erau considerate, chiar de asupri-
torii lor, Teri libere", i aceasta inteo continuitate netfigiduitii" (p. 202).
Dl Emil Virtosu prezinta in Sigilii romfinesti en legenda in limba tur-
ceasce" (p. 203-216) cinci sigilii domnesti dela Vasile Lupu, dela Gligorie
Chien (trei: 1661, 1672, 1672) si dela Grigorie Ghica (1826) , apoi unul
de beizadea, din 1825, si boieresti de pe un document din 1823, reprodus
in facsimil.
La Note fi comunicari afliim un scurt art, al directorului revistei despre
menirea $coalei de arhivistiefi", dupe noua lege de organizare, si rostul
.Institutului de cerceteri arhivistice" pentru aprofundarea studiilor despre
paleografiile aria de variate la noi studiul izvoarelor istorice si critica
lor institutiile vechi rominesti si arheologia nationale crestinit si bar-
bed'. DI Dan Simonescu arate citeve aspecte Din vechile relatii culturale
romino-germane", vorhind despre uncle cfirti germano-romine tiperite de ti-
pografii Iosef i Loan Piller din Lemberg intre 1789 1830. Nu se poate vorbi
despre un Imperiu austro-ungar deck dela 1867 1918, nu i inainte. Foarte
just cc spune Dl Sacerdoteanu in Prohlema toponimelor noastre" in legs-
tare en schimberile extraordinare de nume, deocamdate in Transilvania, Bu-
covina, Basarabia si Dobrogea. Tot D-sa semneazii trei necroloage in legaturii
et, moartea lui H. Stahl, fost profesor, si a doi fool elevi ai $coaleei de ar-
hivistiee.
La Note bibliogralice sunt citeva Dari de seatnii iscilite de Dl Const.
Grecescu una, foarte scrupuloase, asupra Letopisetului 'Fedi Moldovei
de N. Costin" publicat de Dl loan $t. Petre i altele de Dl A. Sacerdo-
www.dacoromanica.ro
606 DAR1 DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DAM DE SEAMA 607
www.dacoromanica.ro
608 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 609
www.dacoromanica.ro
510 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DAM DE SEAMA 611
www.dacoromanica.ro
612 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DAR1 DE SEAMA 613
www.dacoromanica.ro
614 DARE DE SEAM*
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 616
viR, este datorit D-lui Em. Condurachi. Sunt imitatii sau falsificiri In aur de
ducati venetieni, databili din sec. XVI.
Darile de seami lipsese cu desivarsire. 0 notitä din josul paginei 239
ne informeaza, ca din motive de ordin tehnic darile de seamii, care trebuiau
si apari In acest volum, vor fi publicate in vol. XXI, care se afla sub ti-
par si care adaugim noi pana in acest moment nu ne-a sosit Inca la
Sibiu.
Terminand aceasti dare de seami ne ingaduim sá subliniem inci odatii
locul de frunte pe care-I ocupi aceasti excelenti revista in randul publica-
tiilor noastre istorice periodice, revista care, numai in interval de 3 ani
(1941-1943), de and a trecut sub noua conducere, a apirut in 4 volume
c u un numar de peste 1500 de pagini grele de continut vi de valoroase con-
tributiuni la cunoasterea Sud-Estului european.
Conducerea revistei are, firrii indoiali, dreptt.i la toati gratitudinea, la
loate felicitárile si 13 totae eiogiile noastre.
Mihail P. Dan
,
formati la Academia Romani (p. 11), trebuiau si fie pomeniti, in orice caz,
qi Traian Popovici si Ioan Lupu cari duc pe umerii lor greaua sarcini l.
sea de Al. Sadi-Ionescu iar in ce priveste pe subsemnatul, ceeace mi-au
adaus Parisul, Bruxelles-ul i Leipzigul, a fost atilt de putin, pe ling& baza
solidi castigati la Academie. Din fraza asupra inceputurilor bibliologiei in
invitimantul universitar din Romania, asa cum e formulati la p. 11,
cu coborarea la nota 2 de pe aceeaci pagini, ar reesi ci Al. Sadi-Ionescu qi
urmacul siu @i-au inceput cursurile, la anii cari rees din noti, la Universi-
tatea din Bucuresti. Autorul etie, insi, care e adevirul asupra inceputurilor
universitare. 1
www.dacoromanica.ro
61 6 DARI DE SEAM
www.dacoromanica.ro
DAR! DE SEAMA 617
www.dacoromanica.ro
b18 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DAM DE SEAMA 519
www.dacoromanica.ro
620 DARI DE SEAMA
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA 621
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMURESULUI
Probleme istorice si chestiuni de metodei stiintificd
de I. MOGA
www.dacoromanica.ro
V OEVODATUL MARAMURE$ULU1 623
www.dacoromanica.ro
1)24 I. MOGA
I.
www.dacoromanica.ro
VOEVODATOL MARAMUIRE$ULUI 625
www.dacoromanica.ro
b26 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
YOEVODATUL MARAMUREWLU1 527
www.dacoromanica.ro
528 1. MOGA
,
Autorul insal dupa-cum am semnalat incearca sa
reduca importanta acestor coxnii. Faptul, ca intalnim un nu-
mar de opt persoane scrie dl AL F. care se intituleaza
(sic!) in cursul anilor 1303-1368 comiti ai Maramuresului, nu
inseamna de loc ca Maramuresul a fost transformat In. comitat.
Respectivii comiti n'au purtat in permanenta acest titlu, ci nu-
mai din caz in caz, cand primeau diferite insarcinari in lega-
tura Cu oaspetii regali, fara sa exercite nici o jurisdictie asupra
Romanilor supusi exclusiv voevodului Ice (p, 12),
Iata acurn si dovezile autorului in favoarea acestei teorii.
Nicolae lui Mauriciu din 1303 si 1319 si Stefan lui Nicolae
din 1326-7, scrie d. Al. F. au putut (sicl) sa aiba insarci-
nari temporale munai cu privire la oaspetii regali, a caror situa-
tie juridica a fast reglementata nurnai in 1329" (p. 13). Autorul
nu are deci dovada cà nutnitii comiti au indeplinit nurnai ase-
menea insarcinari si totusi se credo indreptatit sà o afirme cu
certittidine.
Sa vedem insa ce spun documentele in aceasta privinta. Se
stie amme, dintr'un document din anul 1300, ca Andrei III ia
in stapanirea lui, prin schimb, dela vechii proprietari, cetatea
Visc, care atunci se afla in comitatul Ugocea, motivand aceasta
cu faptul ca numita cetate Ii este foarte necesara mai cu seama
pentru apararea popoarelor, adica a oaspetilor nostri adunati
in tara Maramuresului"1). La 1 Oct. 1303 avem apoi amintit pe
Nicolae P6k in calitatea de comite de Ugocea i Maramures,
care, evident, in Maramures avea rostul sa apere pe numiii
oaspeti. Impotriva cui? Logic nu putem raspunde de cat ca Im-
ptrivia acelei populatii de alt neam i limba, la care se face
aluzie in documentul din 1329. La 1319 acelas Nicolae, fost voe-
vod al Transilvaniei qi de data aceasta comite numai al Mara-
muresului, nu si al Ugooei, dinpreuna cu fratii lui, fac o danie
in favoarea lui Grigore, Ladislau l Petru, fii cumnatului sau
Luca, pentru bunele servicii pe earl le-au adus numitului comite
si pentru cä fratele calor amintii, Laurentiu, in lupta contra
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMUREWLUI 629
www.dacoromanica.ro
530 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMURE$ULU1 531
www.dacoromanica.ro
632 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMURE$ULUI 533
www.dacoromanica.ro
531 I. MOGA
1) I. Mihali, 0. c. p. 4.
2) Ibidem, p. 6.
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMURE$ULU1 635
1) 1bident, p. 9-10.
3) Ibidem, p. 13.
3) Ibidem, p. 17.
4) Ibident, p. 23.
5) Ibidem, p. 27.
0) Ibidem, p. 28.
7) Ibidem, p. 29.
8) Ibidem, p. 30.
9) Ibidern, p. 33.
10) /bidem, P. 35.
11) Ibidem, p. 38.
12) Bildern, p. 41 §i 42.
13) Ibidem, p. 45-46.
14) Ibidem, p. 50.
15) lbidem, p. 53 Qi 55.
www.dacoromanica.ro
636 J. MUGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODA rut. MARAMURESULUI 537
www.dacoromanica.ro
538 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMUREWLUI 639
www.dacoromanica.ro
540 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMUREWLUI 641
www.dacoromanica.ro
642 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMUREWLUI 543
www.dacoromanica.ro
544 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMUREWLUI Mb
www.dacoromanica.ro
546 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMURE$ULU1 647
www.dacoromanica.ro
648 1. MOGA
bert este oel al lui Dragomir, care primise la 1317 mosia Giu-
letL Actul de danie nu este cunoscut, Ne-am exprimat pare-
rea ca. el recompensa probabil servicii militare. La 1349 urina-
sul lui Dragomir, Giula, fiul lid Dragos, obtinu reiniegrarea in
proprietatea mosiei Giulesti, din care fusese alungat de oamenii
Itii- Bogdan, fiindca. refuzase sa participe la actiunea revolutio-
nara a acestuia1), iar la 1355 Dragos, fiul lui Giula, obtinu re-
confirmarea privilegiuhti" din 1349. Regele precizeaza cu acest
prilej ca intarirea actului privilegial o aproba, dar cu condi-
tia respectarii drepturilor regale si anume asa ca numitul Dra-
go i tatal i fratii sai mai sus pomeniti, precum i urmasii lor,
sa fie datori a da cuvenitele dari i sa stea la dispozitia regelui
dupa olbicinnitele datini ale Romanilor"1. E vorba deci de im-
pozite si de obligatiuni militare.
Aceste obligatiuni par a mi fi fost cuprinse In documentul
privilegial .din 1349, Faptul este cu atit mai uimitor, cu cat ac-
tul e din vremea lul Ludovic, care nu admitea sustrageri dela
asemenea obligaiuni. Totusi in parte poate fi explicat. Anume
documentul privilegial din 21 Sept. 1349 nu este dat de rege, ci
de voevodul maramuresan loan, care primise la 15 Sept, 1349
ordin dela Ludovic sa reaseze pe Giula, fiul lui Drago t i pe
fii sai, in posesiunile Valea Mare si Giulesti ,,cu acel drept on
care se stie ea (numitele mash) le-au apartinut". In raportul
san catre rege, din 21 Sept. 1349 care oonstitue documentul
privilegial" de care se face amintire in confirmarea dela 1355,
voevodul Iuga arata ca reasezarea lui Giula s'a facut in pre-
zenta cnezilor maramureseni si a vecinilor, Fara ca cineva sa se
opuna, Giula fiind intärirt in proprietatea acelor mosii jure per-
petuo possidendas, tenendas et habendas", f Ara sa se preci-
zeze nici un fel de obligatiuni.
Considera, oare, voevodul Joan, obligatiunile specificate mai
tarziu de rege ca dela sine intelese? Pare putin probabil. Fap-
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMURE$ULUI 649
,
stint insa i identice. flack', in adevair, in documentul din 1317
se cuprindea scutirea de impozite regale si de servicii militare,
ceeace nu e sigur cert este ca dreptul de a nu fi supus
jurisdictiei i judecatii regelui sau a subalternilor lui, drept
aoordat dupa cum am vazut cneazului Stanislau, n'a fi-
gurat si in diploma din 1317 data de Caro& Robert lui Dragomir.
Abrogarea acestul drept nu figureaza in amendamentul pe care
il face regele in actul de confirmare din 1355 al diplomei privi-
legiale din 1349, data urmasilor lui Dragomir, asa cum am va-
zut cà acel drept a fost abrogat de rege prin actul de confirmare
din 1346 al diplomei primite de Stanislau la 1326.
Reprivind in lumina preciziunilor date de documente
cele patru acte de danii acordate de Carol Robert fruntasilor
maramureseni amintiti, se impune canstatarea cà fiecare danie
cuprinde conditiuni deosebite i ca drepturile acondate oneazu-
zului Stanislau nu pot fi generalizate asupra celorla1ti trei f run-
tasi maramureseni i cu atat mai putin asupra totalitatii celor
douasprezece cazuri amintite, asa cum atit de arbitrar o face dl
Al. F. Caracterul variat al acestor danii poate proveni, f Ara in-
doialä, din natura variata a serviciilor prestate regelui de acesti
fruntasi, dar el poate constitui si o indicatie in ce priveste
atitudinea acestora fata de politica regala in Maramures, unii
acceptandu-o total si punfindu-se fara rezerve in serviciul /lege-
lui, ca Drag si Dragos din Bedeu, deveniti nobili, altii dovedin-
www.dacoromanica.ro
650 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMUREEULUI bbl
www.dacoromanica.ro
562 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMURESULUI 663
www.dacoromanica.ro
bb4 I. MOGA
Iv.
www.dacoromanica.ro
VOEVODATIJL MARAMUREWLUI 555
www.dacoromanica.ro
656 I. MOCIA
driisneascii nici dupi acest act si sanctioneze pe voevodul rebel, abia 8C11111,
and armata ungaril suferise definitiva infriingere in Moldova si eind aceasti
;aril fu scoasii de sub autoritatea coroanei ungare, se decide sii sechestreze
mosia din Maramures a lui Bogdan, pentru a o da lui Ba si fratilor sii.
Aceastii atitudine a regelui ne d miisura proportiilor exceptionale a perso-
nalitii lui Bogdan, ciruia unul din cei mai de seami monarhi ai Ungariei,
Ludovic cel Mare, fusese in stare si-i ierte cele mai riispicate acte de tradare,
numai 8'64 poatii avea printre credinciosii aid". (Cf. Voevodatul Transilva-
niei p. 73-74). Fireste, d. Al. F. nu citeazii nici uno din aceste lucriiri ale
noastre la locul cuvenit, desi pe amiindouii le-a consultat stäruitor.
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMURESULUI 567
www.dacoromanica.ro
[58 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVOD ATUL MARAMUREWLUI E69
www.dacoromanica.ro
660 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMUREWLUI 651
www.dacoromanica.ro
662 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMURE$ULUI 563
www.dacoromanica.ro
564 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL. MARAMURE51JLUI 566
www.dacoromanica.ro
566 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMUREWLUI 667
www.dacoromanica.ro
268 P. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMURESULUI 869
www.dacoromanica.ro
670 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMUREWLUI 671
VI.
La capatul cercetaxilor i observatiunilor noastre, cititorul
www.dacoromanica.ro
672 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMUREWLUI 673
www.dacoromanica.ro
674 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
VOEVODATUL MARAMUREWLUI 575
www.dacoromanica.ro
676 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR
A. Alessandrino (cardinal), 341, 343
Alexandrel (Domn), 506
Abaitjvar (biserica din), 216 Alexandrescu-Dersca (Maria-Ma-
Achaia, 158 tilda), 514
Acornion (inscriptia lui), 404 Alexandria, 183
Acropolites Georgius (cronicar), Alexandru cel Bun, 193, 202, 434,
403 435
Acsady (J.), 407, 409 Alexandru cel Mare, 401
Adamovici (episcopul Gherasim), Alfäldi (arlieolog), 456
43 Almas (localitate), 81, 88
Adorian (cetatea), 75 Alpi, 12, 303
Adriatica, 508 Alsan (localitate), 180
Africa, 312 Altheim (Franz, istoric), 11
-Agatirsi, 8 Alunis, 502
Agnita (jud. Tr. Mare), 450 Aluta, vezi: Olt
Agria (episcopat de), 93, 186, 216, Amalfi, 512
315, 535, 536 Am las, 433
Alba (comitat), 407 Ammianus Marcellinus (croni-
Alba-lulia, 29, 40, 67, 70, 72, 75, car), 400
93, 266, 268, 271, 279, 284, 298, Amnas (sat), 84, 167, 201
99, 300, 301, 304, 305, 313, 315, Ampoiu, 305
318, 320, 336, 408, 409, 424, 428, Andreescu (C. I.), 503, 513
455, 465 Andrei II, 332
Alba-Iulia (adunarea nationalil Andrei III, 63, 71, 73, 74, 76, 90,
dela), 52 526, 528, 534, 536-,' 537, 539
Alba-Iulia (capitlul din), 70 Andrei (comite), 534, 532
Alba-Iulia (catedrala din), 22 Andrei (Nicolae, episcop), 203,
Alba-Iulia (episcopia din), 77, 432 212, 213
Albert de Usk (episcop), 182, 183 Andrei (principele de Ila lici), 81
Albesti (sat), 450 Andrei (de Raguza), 174
Album Castrum (custodie), 188 Andrei (voevod), 172, 202
Alecsandri (Vasile), 501 Andriesescu (I.), 7, 491
87
www.dacoromanica.ro
518 TABLA NUMELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR 679
www.dacoromanica.ro
680 TABLA NUMELOR
www.dacoromanica.ro
TARLA NUMELOR 581
www.dacoromanica.ro
582 TABLA NUMELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMEL912 583
www.dacoromanica.ro
584 TABLA NUMELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR 584
www.dacoromanica.ro
586 TABLA NUMELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR 687
302, 303, 317, 319, 321, 409, 424, Focillon (Henry), 498
433, 441 Fonseca (Daniel), 498
Fiikoianu (loan), 437 Fortunescu (C. D.), 501
F5.rcas (cneaz), 159 Francesco (dela Valle), 309
Faur (I.), 437 Francezi, 321, 449
Fava (Roberto), 30 Francisc (de San Marco), 178
Fekete (Ludovic), 463 Francisc (episcop de Arges , 212,
Feleac, 328 214
Fenes (cetate), 74 Francisc (episcop catolic), 433
FeodoroviC (Taras), 467 Francisc I (regele Frantei), 514
Ferdinand I (al Austriei), 484 I rancisc II (Impärat), 41
Ferdinand III (al Austriei), 29,Francisc Iosif I, 49, 50, 51, 135
46 Frâncu, 419
Ferdinand I (regele Romanilor), Frankfurt, 257, 258
393 Fran(a, 171, 179, 218, 240, 259,
Feregile (localitate In jud. Vãl- 261, 513, 518
cea), 500
Ferrara, 337, 340 Frederic 11 (Barbarosa), 155
Ferrati (Bartolomeo), 497 Frey ilacob), 258
ilimon (Aurel), 444 Freyberger (Andrei), 460
Filip (comite palatin al Unga- Fricdlieb (Iacob), 258
riei), 165
Filip (de Liechtenstein), 33 (;.
Filipa*cu (Alexandru), 324, 328,
329, 330, 523, 524, 525, 526, 528, Galdi (L.), 458, 459, 460, 461, 464
532, 533, 534, 536, 537, 538, 539, Gale*, 84
540, 541, 542, 543, 544, 545, 546, Gall, 11
550, 551, 554, 556, 557, 560, 562, Galitia, 160, 191, 202, 403, 484,
563, 504, 565, 566, 568, 569, 570, 497, 568
571, 572, 573, 575, 576 Gallienus, 400
Finianda, 233, 250 Gallo (prof. Alfonso), 521
Finta, 468 Gamillscheg (E.), 12, 513
Fintescu (Georgeta), 500 Gani (Atanasie, negustor), 497
Firu (Nic.), 478 Garbacea (I.), 440
Flandra, 261 Garbau, 474
Flavius (Vegetius), 400 Gftrbova, 465
Fleister (Andrei), 386 G4rbovita, 465
Flesser (Ioan), 363, 364, 365 Gasparo (da Noto), 507
Florenta, 334, 337 GAv6nescu (I.), 418
Florescu (Gh. D.), 492, 497 Geisler, 422
Florescu (Gr.), 492 Gelu (Romemul), 20, 140
Florian (Aaron), 247 Genga (Simian), 293
www.dacoromanica.ro
588 TABLA NUMELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR 589
www.dacoromanica.ro
690 TABLA NUMELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR 691
www.dacoromanica.ro
692 TABLA NUMELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR 693
www.dacoromanica.ro
594 TABLA NUMELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR 595
316, 317, 319, 320, 450, 460, 467, 43, 56; 97, 98, 99, 101, 108, 109,
474 110, 111, 112, 114, 115, 116, 117,
Mihail (tar al Bulgarilor), 170 120, 121, 122, 123, 206,
118, 119,
Mihdileni, 230 288, 297, 298, 301, 302,
285, 287,
Mihililescu (Claudia), 500, 501 310, 311, 313, 314, 315,
305, 307,
Miliàilescu (VintilA), 493 356, 361, 418, 427, 428,
319, 322,
Mihai1ovi6 (Alexie), 469, 470, 471, 436, 443, 444, 447, 464,
430, 434,
472 471, 472, 482, 483, 485,
465, 468,
Mihali (G.), 429 497, 499, 507, 531, 532,
492, 493,
Mihali (I.), 196, 330 557, 558, 559, 560, 561,
533, 541,
Mihali (Petru), 437 564, 566, 569, 571
562, 563,
Mihali de Apsa (Victor), 439 Moldovan (D.), 429
Mihnea (Vodil), 497 Moldovan (Iosif), 418
Mihordea (V.), 498, 499, 508 Moldovan (prof. Iuliu), 418, 453
Mihu (I.), 438 Moldovan (Silvestru), 438
Mikó (contele), 428, 430 Moldovan (Stefan, protopopul
MikO (Francisc), 492 Mediasului), 450, 453
Milano, 2, 241 Moldovan (Vasile, prefectul le-
lcov, 108, 135, 186, 202, 211 giunii a III-a in rev. 1848), 450
MilcoNia, 168, 169, 171, 177, 182, Moldoveni, 26, 261, 352, 468, 561
183, 184 Monastiriste, 468
Minea (Ilie), 498, 506, 507, 508 Morariu (Victor), 419
Minoritii (ord. alugaresc), 180 Moscova, 302, 306, 428, 467, 469,
Mircea (cel Baran), 200, 211, 218, 470, 471, 493
219, 431, 432, 433, 434, 436, 487, Motogna (Victor), 507
499, 512 Muller (Georg), 18, 57, 91, 92, 125,
Mircea (zis Milos), 356 129, 130, 141, 145, 146
Mirisriu (lupta dela), 261, 317 Muller (Konrad), 475
Miroslav (fiul lui Gyula), 108, 542 Willer-Langenthal (Friedrich),
Mocioni (Andrei), 47 475
Mocod (sat in jud. IThsäud), 40 Miinchen, 11, 231, 238, 240, 248,
Moesia, 157 423, 516
Moesii, 400 Muncia (Nicola), 490
Moga (I), 55, 457, 473, 493, 511, Muntean (Simion), 387
522, 574 Munteanu (Stanciu), 377, 383, 384
Mohaci (lupta dela), 25, 92, 146 Munteanu (V.), 418
Mois (fiul lui Mois), 81, 82, 87, Muntenia, vezi: Tara Boma-
102 neaseg,
Moiseni (sat), 121 Muntjtin (Lupu), 383
Moisil (Const,.), 500 Mureni (sat), 451
Moldova, 6, 7, 16, 19, 20, 21, 22, Mures 8, 15, 304, 305. 486
23, 24, 25, 26, 27, 31, 32, 33, 39, Mures-Turda. 71
www.dacoromanica.ro
696 TABLA NUMELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR 597
www.dacoromanica.ro
698 TABLA NUMELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR b99
www.dacoromanica.ro
600 TABLA NUMELOR
Ramniceanu (Nauru), ,f7, 398 130, 131, 134, 136, 137, 118, 139,
Ramnicul-Valcii, 358, 359, 372, 140, 151, 152, 153, 154, 155, 156,
425, 426, 443, 504 158, 159, 160, 161, 162, 164, 165,
Ranite (Grigorie, zugrav craio- 166, 167, 170, 174, 175, 183, 191,
vean), 344 194, 198, 265, 267, 270, 271, 273,
R5sinari, 425 274, 277, 279, 284, 285, 286, 288,
Raenov, 10 299, 300, 301, 302, 303, 306, 307,
Ratiu (I.), 493 308, 309, 320, 321, 398, 399, 400,
Ratold (Oliver, comite), 116, 533 402, 403, 411, 429, 430, 432, 433,
Rava7dy (Gh.), 278 434, 437, 439, 440, 441, 445, 446,
Raymond (Elie), 191 447, 448, 449, 453, 456, 457,
Recidua (cetate), 400 458, 459, 460, 461, 465, 466, 473,
Redzierski (Barnaba), 206 474, 488, 491, 493, 494, 495, 497,
Regallianus (general), 400 498, 510, 511, 513, 530, 531, 532,
Regleanu (Mihail G.), 499 538, 541, 542, 548, 551, 552, 554,
Reisennauer (Philippi), 383, 384 562, 566, 567, 568, 569, 572
Reissbach (sat), 378, 384 Romania, 11, 48, 51, 53, 393, 398,
Rhabdouchos (Lain), 514 463, 464, 499, 504, 514, 515, 517,
Rheder (Martin), 385 518, 519
Rhodos, 497 Romanu Vivu (Constantin), 429
Rodna, 79 Miller (F1.), 325, 326
Roesler, 498 Romula (Ilispalis), 494
Roland (voevod), 71, 85 Bona de Sus (sat din Maramu-
Roma, 9, 149, 168, 182, 183, 184, ree), 118, 542, 545
.186, 205, 219, 241, 242, 294, 302,
Rogues (Mario), 509
303, 309, 335, 343, 403, 499
Rorer (Ludovic, argintar), 372,
Roman (diacul), 367, 368, 370 374
Roman (Dionisic), 451
Roman (episcopia), 482 Roeca (P.), 440
Roman (orae), 21 Roecani (biserica din), 228
Roman (Visarion), 438, 439, 453, Rosenfeld (Titt. D. Ioan), 385
493 Rosetti (Al.), 494
Roman I (voevod al Moldovei), Rosetti (Teodor), 221
192, 195, 197, 201, 434, 436, 436 Rosetti-Roznovanu (Nicolae), 226
Romanati, 502 Roeia-de-Secae, 454
Romanescu (Marcel), 493, 501 Row (Pelaghia), 47
Romani, 15, 16, 23, 25, 26, 28, 29, Both (Daniil, publicist), 45
30, 31, 32, 35, 39, 40, 43, 46, 4.7,Both (Victor, preot), 346, 347
48, 49, 50, 52, 55, 57, 60, 71, 72, Roubruk (misionarul), 156
74, 87, 97, 98, 102, 104, 105, 107, Bovine, 219, 434
109, 111, 115, 116, 117, 119, Rozbach (sat), 378, 385, 387
123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, Ruchata, 368
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR 601
www.dacoromanica.ro
602 TABLA NUMELOR
Schuller (A. G.), 415 48, 49, 50, 79, 81, 231, 233, 238,
Schb ller (Cristian), 383 240, 248, 278, 304, 317, 350, 353,
Sciti, 8, 304, 404 354, 357, 359, 361, 362, 363, 366,
Scitia, 299, 300, 401 370, 372, 373, 374 ,373, 377, 379,
Scorpan (Gr.), 506 380, 385, 386, 389, 397, 398, 406,
Sebes, 180, 424, 429 407, 409, 412, 414, 421, 424, 436,
Secui, 17, 24, 27, 51, 61, 69, 70, 4_7, 443, 465, 493, 499, 503, 504,
71, 72, 73, 79, 85, 108, 110, 114, 514
120, 122, 143, 144, 165, 207, 304, ibiu (conferinta dela), 51
312, 317, 450, 451, 461, 464, 493, Sicilia, 401, 511
570 Sicoli, vezi: Secui
Seghedin, 79, 497 SiebenbUrgen, vezi: Transilvania
Seghedinat (Petru), 40, 437 Siena, 335
Seghesvár, vezi: Sighisoara Sighet, 105, 112, 122, 324, 325, 327,
Seghiste (toponimic slay), 465 328, 329, 330, 332, 333, 537, 572,
Segnei (Dors lav, canonic din e- Sighisoara, 298, 299, 407, 409, 424,
piscopatul Sirctului), 185 449, 450, 451, 453, 477
Seleus (localitate), 530 Sighisoara (Scaun), 430
Seleus (lupta dela), 454 Sigismund (impa'rat), 21, 206, 433
Seneslau (voevod), 159 Sigismund (rogelo Poloniei), 434,
Sepenit, 194, 196, 197 483, 484
Seracin (nobil maramuresean), Silezia, 477
113 Silistra (Padunavia), 218, 433
Serbia, 77, 78, 83, 87, 181, 243, 431, estru (voevod al Maramure-
487, 514 sului), 98, 105, 542, 545, 547, 550
Serernetev (V.), 468 Simeon (comite a) Maramuresu-
Sesan (M. P.), 407 lui), 119, 122, 136, 534
Seton-Watson (R. W.), 10, 35 Simoccates (Theophylactus), 402,
Se Ner (Axente), 450 403
SeNerin (Banatul), 22, 56, 57, 87, Simonescu (Dan), 441, 442, 494,
88, 89, 166, 214, 215, 433, 487 505, 507, 517
Severin (episcop de), 207 Simunic (Gheorghe), 453
Sevilla, 494 Sinan (pasa), 293, 305, 310, 311,
Sfetea (A.), 498 312, 313
Sforza (Gean Galeazzo), 334, 337, Sion (Gh.), 295
240 Siret (biserica Sf. I. Botez.), 187
Shimerth (P.), 387 Siret (episcopia catolicil), 135, 185,
Siberia, 455 186, 188, 202, 205, 206, 208, 214
Sibiel, 84 Siret (mäniist. cat.), 191
Sibieni, 355, 357, 358, 363, 364, 365, Siret (orasul), 184, 198, 204, 499
66, 367, 368, 369, 370, 373, 375 Sirlich (Michael), 387
Sibiu, 18, 26, 27, 30, 38, 42, 45, Sirmiun, 82, 153
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR 603
www.dacoromanica.ro
604 TABLA NUMELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR 605
www.dacoromanica.ro
606 TABLA NUMELOR
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR 607
90, 92, 101, 106, 120, 122, 126, Varlaam (mit/op. Moldovei), 425,
127, 133, 136, 139, 141, 143, 155, 445,_ 447
156, 157, 161, 162, 169, 170, 171, Varsovia, 238, 252
172, 174, 175, 176, 179, 182, 183, Vartosu (Emil), 505
189, 206, 216, 218, 220, 238, 243, Vasici (P.), 438
250, 258, 261, 269, 274, 280, 283, Vasilescu (Al. A.), 494
285, 288, 290, 292, 404, 405, 407, Vasvári (revolutionar la 1848), 47
408, 409, 410, 412, 426, 429, 431, Vatatzes (Leon), 403
4:54,439, 446, 454, 458, 460, Vay (N.), 430
466, 475, 476, 483, 484, 497, 499, Veghti (Gerard), 437
534, 542, 563, 566, 568, 569 Velcu (A.), 494
Ungurasul (cetate), 134 Velovan ($t.), 438, 439
Unguri, 43, 45, 49, 50, 56, 59, 60, Venceslav (rege al Ungariei), 76,
74, 94, 97, 99, 104, 106, 123, 139, 79
140, 147, 153, 159, 170, 202, 233, Venciuc (nobil din Maramures),
301, 302, 304, 305, 307, 331, 379, 545
403, 435, 446, 448, 453, 458, 461, Venedig, vezi: Venetia
462, 463, 464, 465, 466, 486, 487, Venetia, 177, 231, 237, 238, 240,
511 241, 248, 295, 335, 337, 338, 343,
Urban VI (papa), 179, 182, 183, 363, 487, 512
187, 188, 199, 202, 207, 217 Veress (Andrei), 336, 422
Ureche (Gr.), 309 Vergilius, 399
Urea ilia (V. A.), 478, 479, 481, 482 Verlinden (Charles), 512
Uros (Stefan), 77, 81, 83 Verona, 54
Ursu (major), 451 Vesprem (dioceza), 219
Viciu (Alexiu), 454
V.
Vidin, 255, 259, 264, 265, 317
Vagenitia, 512 Viena, 22, 33, 36, 47, 48, 155, 223,
Vaiuniti (trib slay), 512 225, 227, 229, 231, 232, 233, 234,
Valachia, vezi: T.-Romaneasca 235, 238, 239, 245, 246, 247, 249,
.Valahi, vezi: Romani 253, 254, 261, 262, 268, 270, 285,
Valcitu (cetate), 82 298, 330, 392, 413, 422, 428, 437,
Vale (localit. In Transilvania), 84 477, 493, 494, 516
Valea Mare (sat In Maramures , Viena (camera aulicil), 493
98, 102, 109, 112, 115, 532 Viena (curtea din), 36, 41, 42, 46,
Valentin (nobil maramuresan), 337, 339, 422, 423
13, 128 Viena (dictatul dela), 53
Val las (Antal), 420 Viesanu (I.), 501
Vancea de Buteasa (I.), 439 Whovskij (nobil cazac), 469
Vanciuc (nobil din Maramures), Vilno, 472
117 Vilno (episcopia de), 202
Varalia (mosie din Maramures), Viminacium, 400
118, 545 Vintilá din Cornilteni, 492
www.dacoromanica.ro
608 TABLA NUMELOR
www.dacoromanica.ro
INSTITUTUL DE ISTORIE NATIONALA
DIN
CLUJ-SIBIU
1920-1945
39
www.dacoromanica.ro
LA ANIVERSAREA UNUI SFERT DE VEAC DELA
INTEMEIEREA INSTITUTULUI DE ISTORIE
NATIONALA DIN CLUJ
Malt Preasfinfite,
Doamnelor 1 Domnilor,
lubifi Studenfi,
www.dacoromanica.ro
612 AL. BORZA
Doamnelor i Domnilor,
www.dacoromanica.ro
LA ANIVERSAREA UNUI SFERT DE VEAC 613
www.dacoromanica.ro
614 AL. BORZA
www.dacoromanica.ro
REGELE FERDINAND I CTITOR I BINEFACATOR AL
INSTITUTIUNILOR CULTURALE-STIINTIFICE
de I. LUPA$
www.dacoromanica.ro
616 1. LUPA$
www.dacoromanica.ro
F at'
46r.0",q' I:
? IP
4.%
00
4.
I, .1'
r
i -4;Q :"1
to-1
www.dacoromanica.ro
618 I. LUPA$
www.dacoromanica.ro
REGELE FERDINAND I CTITOR 619
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIA MEMBRILOR INSTITUTULUI DE ISTORIE
NATIONALA LA ISTORIOGRAFIA ROMANA IN PRIMUL
SFERT DE VEAC (1920-1945)
de I. MOGA
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIA LA 1STORIOGRAFIA ROMANA 621
www.dacoromanica.ro
6Z2 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIA LA ISTORIOGRAFIA ROMANA 623
www.dacoromanica.ro
624 1. MOOA
www.dacoromanica.ro
Prof. Alexandru Lapedatu
Directorul Institutului, 1920-1938.
Director onorar, 1939
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIA LA ISTORIOGRAFIA ROMANA 685
www.dacoromanica.ro
626 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIA LA ISTORIOGRAFIA ROMANA 627
www.dacoromanica.ro
628 1. MOGA
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIA LA ISTORIOGRAFIA ROMANA 629
www.dacoromanica.ro
630 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIA LA ISTORIOGRAFIA ROMANA 681
www.dacoromanica.ro
632 I. MOGA
www.dacoromanica.ro
OA,
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIA LA ISTORIOGRAFIA ROMANA 433
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE
INSTITUTULUI DE ISTORIE NATIONALA DIN CLUJ-SIBIU
$1 COLABORATORII LOR DELA
1920-1945
CU 0 BIBLIOGRAFIE A PUBLICATIUNILOR
de I. CRACIUN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE I COLABORATORII 635
www.dacoromanica.ro
636 I. CRA CIUN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE I COLABORATORII 637
www.dacoromanica.ro
638 1. cRAcniN
www.dacoromanica.ro
PUBLICAT1UNILE I COLABORATORII 639
www.dacoromanica.ro
640 I. CRACIUN
www.dacoromanica.ro
P.
. .
www.dacoromanica.ro
642 I. CRACIUN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE SI COLABORATORII 643
www.dacoromanica.ro
644 1. CR/tour'
II. Bibliogralia
publicafiunilor Institutului de Isitorie Nationale' din Cluj
in primal sfert de veac: 1920-1945
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE $1 COLABORATORII 645
1. Publicafiunile Institutului.
1. ANUARUL INSTITUTULUI Vol. VIII (1939-1942), VI1+582
DE ISTORIE NATIONALA. Publicat p. (fig.).
de Alex. Lapedatu si loan Lupas. Vol. IX (1943-1944), IX+672 p.
Cluj, Ardealul, 1921-1945, in-8°,10 (fig., facsim.).
vol. (Tip. variaza.). Vol. X (1945), XI1+728 p. (fig.).
Vol. I (1921-1922), XIV+434 P. 2. BIBLIOTECA INSTITUTULUI
(1 pl., 4 facsim.). DE ISTORIE NATIONALA. Cluj, Ar-
Vol. II (1923), XV+544 p. dealul, 1928-1945, in-8°, 20 vol.
Vol. III (1924-1925), X+1045 p. (Tip. variaza).
No. I. Nicolae Drdganu, Topo-
(pl., facsim., hArti).
nimie i istorie. Cluj, Ardealul,
Vol. IV (1926-1927), XXXII+751 1928, in-8°, 11+178 p. (1 facsim.).
p. (pl., facsim., harti). No. II. Machim Crdciun, Croni-
Vol. V (1928-1930), XI+793 p. carul Szamosközi i Insemnarile
Vol. VI (1931-1935), XII+844 p. lui privitoare la Romani, 1566
Vol. VII (1936-1938), XI+935 p. 1608. Cluj, Ardealul, 1928, in-8°,
(4 facsim.). 214 p.
www.dacoromanica.ro
646 1. CRACIUN
No. III. loan Moga, Rivalitatea biu, Cartea Romaneascd din Cluj,
polono-austriacd si orientarea po- 1943, in-8°, 113 p.
litica a Tarilor Romane la sfarsi- No. XII. Stefan Pascu, Petru
tul secolului XVII. Cluj, Cartea Cereal si Tara Romaneasca la sfar-
Romaneasca, 1933, in-8°, IV+. situl sec. XVI. Sibiu, Cartea Ro-
240 p. maneascd din Cluj, 1944, in-8°, 313
No. Iy. David Prodan, Rdscoala p. (facsim.).
lui Horia in comitatele Cluj si No. XIII. Mihail P. Dan, Cehi,
Turda. Bucurestl, M. 0. Imprime- Slovaci si Romani in veacurile
ria Nationala, 1938, in-8°, 205 p. XI1I-XVI. Sibiu, Progresul, 1944,
No. V. Aurel Decei, Romanii din in-8°, 477 p.
%eacul al IX-lea pand in al XIII- No. XIV. Enea Hodos, Din co-
lea in lumina izvoarelor arme- respondenta lui Simeon Barnutiii
nesti. Bucuresti, M. 0. Imprimeria si n contemporanilor sdi. Sibiu,
Nationald, 1939, in-8°, 197 p. (4 Oct. L. Vestemean, 194.4, in-8°, 134
facsim.). p. (fig.).
No. VI. Marina I. Lupa$, Mitro- No. XV. Teodor Bdlan, Activita-
politul Sava Brancovici, 1656-1683. tea refugiatilor moldoveni in Bu-
Cluj, Cartea Romaneascd, 1939, covina, 1848. Sibiu, Krafft & Drot-
in-8°, 126 p. k-ff, 1944, in-8°, 130 p.
No, VII. Dr. Sebastian Stanca, No. XVI. Nicolae Albu, Istoria in-
V iata si activitatea Episcopului dtdmantului romanesc din Tran-
Vasile Moga, 1774-1845. Cluj, Tip. silvania pand la 1800. Blaj, Tip.
Eparhiei ortodoxe miliaria, 1939, Lumina" Miron Rosu, 1944, in-8°,
in-8°, 127 p. (2 fig.). 368 p.
No. VIII. Dimitrie Braharu, No. XVII. I. Moga, Voevodatul
Chestiunea roman& in Italia in Transilvaniei. Fapte si intepretäri
timpul Mernorandului. Sibiu, Car- istorice. Sibiu, Cartea Româneasca
tea Romaneascd din Cluj, 1942, in- din Cluj, 1944, in-8°, 100 p.
8°, 143 p. (fig., 1 facsim.). No. XVIII. D. Prodan, Teoria
No. IX. Al. Papiu-Ilarian, Isto- imigratiei Romanilor din Princi-
ria Romani lor din Dacia Superioa- patele Romane in Transilvania in
nit Schita tomului III. Pub heata veacul al XVIII-lea. Studiu critic.
cu o introducere i cu note de Dr. Cu o prefata de Prof. I. Lupas. Si-
Stefan Pascu. Sibiu, Dacia Traia- biu, Cartea Romaneascd. din Cluj,
na, 1943, in-8° XIX+172 p. 1944, in-8°, 173 p.
No. X. Rolf Kutschera, Guverna- No. XIX. $tefan Pascu, Contri-
torii Transilvaniei, 1691-1774. Si- butiuni documentare la istoria Ro-
biu, Cartea Romaneascd din Cluj, manilor in sec. XIII si XIV. Sibiu,
1943, in-8°, 103 p. Cartea Romaneascil din Cluj, 1944,
No. XI. Helmut Klima, Guverna- in-8°, 77 p.
torii Transilvaniei, 1774-1867. Si- No. XX. - Institutul de Istoria
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUN1LE 51 COLABORATORII 647
www.dacoromanica.ro
648 i. CRACIUN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE I COLABORATORII 649
2. Studd i articole.
8. ALBU (Nicolae). Istoria invata- Inst. 1st. Nat., 1928-1930, V, p. 175
mantului romanesc din Transilva- 306.
nia pan& la 1800. Blaj, Tip. Lu- 11. BALAN (Teodor). Activitatea
mina", Miron Rosu, 1944, in-8°, 367 refugiatilor moldoveni in Bucovi-
p. (Biblioteca Institutului de Isto- na, 1848. Sibiu, Tip. Krafft si Drot-
ne Nationalti, XVI). leff, 1944, in-8°, 130 p. (Biblioteca
9. ARMEANCA (Ernest). Insemna- Institutului de Istorie Nationala,
rile unui tribun din 1848/49. An. XV).
Inst. 1st. Nat., 1931-1935, VI, p. 12. _ Eudoxiu Hurmuzachi si
514-520. colectia lui de documente. An.
10. BACILA (Ioan C.). Starnpe pri- Inst. 1st. Nat., 1945, X, p. 223-256.
vitoare la istoria Românilor. An. 13. BANCIU (Axente). Studentii
www.dacoromanica.ro
650 I. CRACIUN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE I COLABORATORII 6M
www.dacoromanica.ro
652 1. CRAC1UN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE 1 COLABORATORII 653
www.dacoromanica.ro
664 I. cRACluN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE $1 COLABORATORII 655
www.dacoromanica.ro
666 I. CRACIuN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE El COLABORATORII 667
www.dacoromanica.ro
658 i. CRACIUN
cii sale. An. Inst. 1st. Nat., 1921- 1»st. 1st. Nat., 1923, II, p. 513-515.
1922, I, p. 79-86.
139. LAPEDATU (Al.. ..Stiri pri-
147. -
Atacul lui Carol Robert,
regele Ungariei, contra lui Basa-
vitoare la istoria TArilor Române rab cel Mare, Domnul Tdrii Ro-
din cronologia 1W Siglerus [1550- mane$ti. (In: Studii, conferinte si
1563]. An. Inst. 1st. Nat., 1923, II, comunicAri istorice. Vol. II, cf. No.
p. 365-371. 245, p. 41-60).
140. LITERAT (Valer). Vizite" 148. - Avram Iancu. Comunica-
calvine$ti la preotii rornani din ia filcutil in sedinta Academiei
Tara FrtgAra$ului. Un dar al lui Romane la 8 Iunie 1924. An. inst.
Constantin Brancoveanu la FiigA- 1st. Nat., 1924-1925, III, p. 1-62.
rae. An. Inst. 1st. Nat., 1936-1938, 149. - Avram Iancu. (In: Stu-
VII, p. 582-620. (In colaborare cu dii, conferinte si comunicilri isto-
Martin Way). rice. Vol. III, cf. No. 246, p. 205-,-
240).
141. LUPA8 (Ioan). Acte relative
la procesul dintre episcopul Le-
150. - Biruinta limbii $i a cul-
meni si profesorii din Blaj [1843]. turii romane in cursul veacuri-
An. Inst. 1st. Nat., 1924-1925, III, lor XVI-XVII. (In: Studii, confe-
p. 573-584.
rinte $i comunicAri istorice. Vol.
142. - Activitatea literarA-stiin- IV, cf. No. 247, p. 67-82).
tined a lui Dimitrie Cantemir. 151 - Capul lui Mihai Viteazul.
Conferint6 tinutil in Au la Univer- Cuvant rostit la MfinAstirea Dea-
lul la 13/26 August 1920. (In: Stu-
sitAtii din Cluj la 8 Noemvrie 1923. dii, conferinte si comunicdri isto-
(In: Studii, conferinte $i comuni-
cAri istorice. Vol. I, cf. No. 244, p. rice. Vol. I, cf. No. 244, p. 131-
137).
143. - Alexanthu Xenopol des-
211-229).
www.dacoromanica.ro
PUBL1CATIUNILE 51 ZOLABORATORII 669
rice. Vol. III, cf. No. 246, p. 129- 163. Cum vedea Alexandru
149). Papiu-Ilarian la 1860 putinta de
155. LUPAS (I.). Cea mai veche infaptuire a Daco-Romaniei ? (In:
§coala normala in Romania intre- Studii, conferinte si comunicari
gitä. (In: Studii, conferinte si co- istorice. Vol. III, cf. No. 264, p.
munciari istorice. Vol. I, cf. No. 255-263).
244, p. 307-.311). 164. Cuscrul mararnuresan al
156. - Cel dintai umanist ro-
man: Nicolae Olahus dirt Sibiu
lui Stefan cel Mare: VoeNodul
transilvan Bartolorneu Dragfi,
(1493-1568). (In: Studii, cbnferin- 1493-1498. (In: Studii, conferinte
te i comunicari istorice. Vol. II, si cornunicari istorice. Vol. IV, cf.
e. No. 245, p. 151-160). No. 247, p. 14-23).
157. - Chestiunea originii 99 164 a. - Cuvant de incheiere [la
continuitatii Romanilor intr'o pre- sedinta comerativa a Institutulul
(heti dela 1792. (In: Studii, confe- de Istorie Nationala din 4 Februa-
rinte i comunicari istorice. Vol. rie 19451. An. Inst. 1st. Na(., 1945,
I, cf. No. 244, p. 375-388). X, p. 721-723.
158. - Chronicon Dubnicense" 165. - Desbinarea bisericeasca a
despre Stefan cel Mare. Cornuni- Romanilor ardeleni, in lumina do-
card facuta, in scdinta Academiei cumentelor din intaia jumatate a
Romane la 18 Maiu 1929. An. Inst. voacului al XVIII-lea. Comunicare
1st. Nat., 1928-1930, V, p. 341- facuta in edinta Academiei Bo-
353).(In: Studii, conferinte si co- mane la 31 Maiu 1922. (In: Stu-
rnunicari istorice. Vol. IV, cf. No. dii, conferinte si comunicari isto-
247, p. 32-13). rice. Vol. 1, cf. No. 244, p. 231-
159. - Contributiuni documen- 267).
tare la istoria satelor transilvane. 166. - Desfacerea Transilvaniei
(In: Studii, conferinte i comuni- de Ungaria si inaltarea ei la
earl istorice. Vol. IV, cf. No. 247, treapta de Principat sub ocrotire
p. 173-317). otomana. (In: Studii, conferinte si
160. - Contributiuni la istoria comunicari istorice. Vol. II, cf. No.
politica a Romanilor ardeleni de- 245, p. 103-119).
la 1780-1792. (In: Studii, confe- 167. - Destituirea unui episcop
rinte si comunicari istorice. Vol. roman din Ardeal la anul 1574. 0
I, cf. No. 244, p. 313-373). hipoteza istorica. (In: Studii, con-
161. -Cum a scapat Nicolae Ba-
lasescu din mana Ungurilor la
ferin(e si comunicari istorice. Vol.
I, cf. No. 244, p. 109-115).
1849 ? An. Inst. 1st, Nat., 1926-
1927, IV, p. 446-417.
168. - Din corespondenta lui Sa-
guna cu Filaret Scriban [1860].
162. - Cum se numia tatill lui An. Inst. 1st. Na(., 1921-1322, I,
Cheorghe Baritiu? An. Inst. 1st. p. 337-342.
Nat., 1921-1922, I, p. 401. 169. -
Dispozitia guNernului an-
www.dacoromanica.ro
660 I. CRACIInst
delean cu privire la biserica si lea [1667, 1750]. An. Inst. 1st. Nat.,
manastirea din liapa Bixnetului
[1792]). An. Inst. 1st. Nat., 1924
1925, III, p. 572-573.
177. -
1924-1925, III, p. 564 567.
Douä documente dela Mi-
haiu Viteazul [1599, 16001. An. Inst.
170. LUPA$ (I.). Doctorul loan 1st. Nat., 1924-1925, III, p. 543
Pivariu-Molnar. Viata si opera lui,
1749-1815. (In: Studii, conferinte
si comunicgri istorice. Vol. III, cf.
545.
178. -
Doug inscriptii dela bi-
serica cea mai veche din Säliste
No. 246, p. 47-73). [1674, 1739]. An. Inst. 1st. Nat.,
171. -
Documente istorice pH- 1928-1930, V, p. 496.
Douá rapoarte inedite
vitoare la mosiile brancovenesti 179.
din Transilvania si Oltenia, 1654 relative la Mihaiu Viteazul [1599,
1823. An. Inst. 1st. Nat., 1931 1600 din Arhiva din Stockholm].
1935, VI, p. 1-174. (In: Stu- An. 1st. 1st. Nat., 1924-1925, III, p.
dii, conferinte i comunicari isto- 539-543.
rice. Vol. III, cf. No. 246, p. 17 180. Dr. Ion Sarbu. An. Inst.
46. [Aci numai studiul introductiv]. 1st. Nat., 1921-1922, I, p. 403-406.
172. Documente istorice tran- 181. Episcopul Nicolae Ivan,
silvane. Vol. I, 1599-1699. Cluj, 1855-19A. (In: Studii, conferinte
Tip. Cartea Romaneasa, 1940, si comunicari istorice. Vol. III,
in-8°, XVI-1-522 p. (facsim., pl.). cf. No. 246, p. 274-279).
173. - Doi umanisti romani in
secolul al XVI-Iea [Nicolae Olahus
182. -
Episcopul Vasile Moga si
profesorul Gheorghe Lazar. (In:
si Mihail Csaki-Valahus]. Comuni- Studii, conferinte si comunichri
care fticutg, in sedinta Academiei istorice. Vol. III, cf. No. 246, p.
Romane la 11 Noemvrie 1927. An.
Inst. 1st. Nat., 1926-1927, IV, p.
337-363. (In: Studii, conferinte si
101-128).
183. -
Epocele principale in is-
toria Romanilor. Cluj, Ardealul",
comunicari istorice. Vol. I, cf. No. 1928, in-8°, 143 p. (17 pl.). Ed. II-a.
244, p. 89-108). (2 pl.). Cluj, Ardealul", 1928, in-8°, 144
174. - Doisprezece petitori ai
episcopiei transilvane vacante de-
p. (17 pl.). (Biblioteca Istoricg A-
stra", I).
la 1796-1810. (In: Studii, confe-
rinte si comunicari istorice. Vol.
184. -
Factorii istorici ai vietii
nationale românesti. Lectiune inau-
I, cf. No. 244, p. 407-430). gurala, tinutg, la Universita tea din
175. - Dosoftei, mitropolitul
Moldovei, 1671 1673 si 1676-1686.
Cluj in ziva de 11 Noemvrie 1919,
cu prilejul deschiderii cursului de
(In: Studii, conferin(e i cornuni- Istoria Transilvaniei. An. Inst. Ist.
earl istorice. Vol. IV, cf. No. 247, Nat., 1921-1922, I, p. 19-45. (In:
p. 105-116). Studii, conferinte l comunicgri is-
176. -Doui documente ardele-
ne din veacul al XVII-Iea si XVIII-
torice. Vol. I, cf. No. 244, p. 3-33).
185. -
Fazele istorice In evolu,
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE SI COLABORATORII 661
www.dacoromanica.ro
662 1. CRActuN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIMLE l COLABORATORII 663
www.dacoromanica.ro
664 1. CRACIUN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE BI COLABORATORII 665
1573]. An. Inst. 1st. Nat., 1924- 261. Un vlildicil roman napas-
1925, III, p. 535-536. tuit la anul 1638. Cine putea fi?
252. LUPAS (I.). Trei documente [Dosofteiu]. (In: Studii, conferht-
relative la istoria militar5 a Tran- teSi comunicari istorice. Vol. II,
silvaniei (1763, 1766, 1847). An. Inst. cf. No. 245, p. 241-256 .
1st. Nat., 1943-1944, IX, p. 343-356. 262. - Un voevod al Transilva-
273.- Tudora, mama lui Mihai
Viteazul. (In: Studii, conferinte .si
niei in luptil cu Regatul ungar.
\TOM odul Ladislau (1291 1315).
comunic5ri istorice. Vol. I, cf. No. (In: Studii, conferinte $i comuni-
cari istorice. Vol. II, cf. No. 245, p.
254. -
244, p. 117-121).
Un arnrinunt relativ la
Vasile Aron. Mustrarea lui de ca-
33 40).
263. - Un voevod transit\ an
trti gin ernul ardelean din Cluj care si-a incheiat cariera in tern-
[1811. An. Inst. 1st. Nat., 1921- nita ledikule din Constantinopol:
1922, I, p. 4(11-402. 5tefan Mailat (1502 1550). (In:
255. - Un martir al Transilva- Studii, conferinte si comunicari
niei: Preotul Stefan L. Roth, 1796 istorice. Vol. II, cf. No. 245, p. 1?1
-1849. (In: Studii, conferinte $i co- -127 .
municLri istorice. Vol. III, cf. No.
246, p.247-254 .
264. - Vasile Goldi$, 1862
(In: Studii, conferinte $i cornuni-
1934.
256. -Un necrolog al Episcopu- cari istorice. Vol. III, cf. No. 24(i,
p. 280-285).
lui Vasilie Moga. An. Inst. 1st.
Nat., 103-1930, V, p. 491-496 (2
fig.).
265. -
Versuri istorice despre
Constantin Brancoveanu si despre
277. Un nobil polon in scau- caderea Hotinului sub 11u$i. An.
nul de \ oevodal Transilvaniei. Inst. 1st. Nat., 1928 1930, V. p. 460
Voeodul Stibor (1395-1414). (In: -463.
Studii, conferinte i comunicari 266. - Viata unei mune creclin-
istoi ice. Vol. II, cf. No. 245, p. 61 cioase. Anastasia, mama lui An-
-66). drei Saguna, 1785-1836. (In: Stu-
258. - Un principe transih an
rege al Pokoniei. In: Studii, con-
dii, conferinte si comunicari isto-
rice. Vol. III, cf. No. 246, p. 173-
ferinte $i comunicilri istorice. Vol.
II, cf. No 245, p. 161 169).
259. - Un salvconduct al mare-
204).
267. - Voexodatul Transihaniei
in sec. XII si XIII. Studii,
In:
lui logofat Teodosie pentru nobilul conferinte $i comunicriri istorice.
loan Olasi [1600]. An. Inst. 1st. Vol. II,cf. No. 245, p. 3-32 .
Nat., 1924-1925, III, p. 545
260. - Un semicentenar dela in-
-
268.
Huniade
Voevodul transilvan loan
Fortissimus athIcta
fiintarea Biincii Nationale a Ro- Christi". (In: Studii, conferinte si
maniei [1880-1930]. (In: Studii, comunicari istorice. Vol. II, cf. No.
confelin(e si comuniciiri istorice.
Vol. III, cf. No. 246, p. 286-293). 269. -
245, p. 79-101).
Wallenstein (1583-1634).
www.dacoromanica.ro
666 I. CRACRIN
(In: Studii, conferin(e si comuni- Banat la 1840. An. Inst. 1st. Nat.,
ciiri istorice. Vol. II, cf. No. 245, p. 1928-1930, V, p. 431-448.
231-2;39). 278. - Scrisori si acte privitoare
270. LUPAS (I.). 50 butelii Yin de la miscarea revolutionarg a Ro-
Tokai pentru o istorie a Sasilor mânilor din Ardeal si Ungaria in
ardeleni. An. Inst. 1st. Nat., 1928- 1848-49. An. Inst. 1st. Nat., 1 '26-
1930, V, p. 468-470. 1927, IV, p. 251-285.
271. LUPAS-VLASIU (Marina). As- 279. MANUILA (Sabin). Aspects
pecte din istoria Transilvaniei. Cu démographiques de la Transylva-
o prefatil de Prof. I. Moga. Sibiu, nie. (In: La Transilvanic, cf. No.
Tip. Dacia Traiang, 1945, in-8°,328 62, p. 793-856).
p. (17 pl., 3 facsim., 3 hgrti). (Bi- 280. MARCU (Alexandru). 0 le-
blioteca Istoricg Astra", III). giune italiang in Transilvania
272. - Contributiuni documen- (1849). An. Inst. 1st. Nat., 1931-
tare la relatiunile dintre Italia si 1935. VI, p. 421-442.
ransilvania in secolul al XVI-Iea. 281. MARTIAN (I./. Bejenari din
An. Inst. 1st. Nat., 1945, X, p. 334 Ardeal. An. Inst. 1st. Nat., 1926-
-343. 1927, IV, p. 147-173.
273. -
Doug documente slavo-
romane (1556 si 1620). An. Inst.
282. - Contributii la eraldica ye-
chiului Ardeal. An. Inst. 1st. Nat.,
1st. Nat., 1931-1935, VI, p. 489- 1926-1927, IV, p. 441-446. (1 fig.).
494 (2 pl.), 283. MARTIN (Septimiu). Organi-
274. - Mitropolitul Sava Bran- zarea Institutului de Istorie Natio-
covici, 1656-1683. Cartea
Cluj, nalg din Cluj-Sibiu in cel dintai
Romaneascg, 1939, 120 p.
in-8°, sfert de veac, 1920-1945. An. Inst.
(pl., facsim.). (Biblioteca Institutu- 1st. Nat., 1945, X, p. 714-720.
lui de Istorie Nationalg, VI). (Ex- 284. MATEESCU (G. G.). Doug lee-
tras din An. Inst. 1st. Na(., 1930- tii de epigrafie tinute Ia Universi-
1942, VIII). tatea din Cluj in lunie 1927. I. Mo-
275. - Un caz semnificativ de numentum Ancyranurn. II. Contri-
autocriticg benigng [in legrarrá cu hutie epigraficä la istoria regelui
lucrarea D-lui L. Gáldi privitoare Byrebistas. An. Inst. 1st. Nat., 1926
la istoria Rorngnilor]. An. Inst. -1927, IV, p. 311-336.
1st. Nat., 1943-1944, IX, p. 404- 285. Granita de Apus a Tra-
411. cilor. (Contributiuni toponomasti-
276. LUPU Istoriografia
(loan). ce si epigrafice). An. Inst. 1st. Nat.,
româng in 1921 si 1922. Repertoriu 1924-1925, III. p. 377-491 (2 hi-ir(i).
bibliografic. An. Inst. 1st. Nat., 286. METES (Etienne). La lie me-
1923, II, p. 405-506. (In colaborare née par les Roumains en Transyl-
cu Ioachim CrAciun). vanie du XVI-e au XVIII-e siècle.
277. MANCIULEA (Stefan). Regi- (In: La Transylvania. cf. No. 62, p.
mentele grilniceresti din Ardeal si 261-336).
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE BI COLABORATORII 667
www.dacoromanica.ro
668 I. CRACIUN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE 1 COLABORATORII 669
www.dacoromanica.ro
670 I. CRAC1UN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE I COLABORATORII 671
www.dacoromanica.ro
672 1. CRAC1UN
www.dacoromanica.ro
PUBLICAT1UNILE $1 COLABORATOR11 673
Cluj, Tip. Eparhiei ort. rom., 1939, 392. VINULESCU (Gheorghe). Con-
in-8°, 127 p. (pl.). (Biblioteca Insti- tributii la oolonithrile din Banat
tutului de Istorie Nationalä, VII). [1785]. An. Inst. 1st. Nat., 1931
388. STOICA (Emilian). loan Ur- 1935, VI, p. 542-550.
su. An. Inst. 1st. Nat., 1924-1925, 393. Romanii in poligrafia lui
III, p. 989-993. Boldényi dela mijlocul eacului
389. SULICA (N.). Cronica proto- trecut. An. Inst. 1st. Nat., 1936
popului Vasile din Brasov. An. 1938, VII, p. 693-695.
Inst. 1st. Nat., 1943-1944, IX; p. 394, VUIA (Romul) Legenda
331-343. lui Drago. Contributiuni pentru
390. VATASIANU (Virgil). Boltile explicarea originei §i formdrii le-
moldovene*ti. Originea §i evolutia gendei privitoare la intemeierea
lor istoria. An. Inst. 1st. Nat., Moldovei. An. Inst. 1st. Na., 1921
1928-1930, V, p. 415-431. 1922, I, p. 300-309.
391. VERESS (Andrei). Ceva des- 395. Le village roumain de
pre viata i activitatm doctorului Transylvanie et du Banat. (In: La
loan Molnar-Pivariu i a fiului Transylvanie, cf. No. 62, p. 709
sriu. An. Inst. Ist. Nat., 1924-1925, 791). (4 harti, 18 pl., fig.).
III, p. 569-572.
3. Recensii.
396. BODOGAE (T.) Arhim. Grig. X11). _ Rec.: An. Inst. 1st. Nat.,
Uratescu, Man6stirea Stáni§oara. 1943-1944, IX, p. 549-551.
Bucuresti, Tip. Cartilor Bisericesti, 399. Preotul Nicolae M. Pope-
1943, in-8°, 127 p. Rec.: An. Inst. scu. Preoti de mir adormiti In
1st. Nat., 1943-1944, IX, p. 546 Domnul. Bucuresti, Tip. cart,i-
547. lor Bisericesti, 1942, in-8°, 224
397. Candid C. Mu*lea, Bise- p (Institutul Biblic, Sectia de
rica Sf. Nicolae din Scheii-Bra§o- popularizare Literaturit, No. 2).
vului. Vol. I (1292-1742), cu 92 Rec.: An. Inst. 1st. Nat., 1943-1944,
ilustratii in text. Brasov, Tip. A- IX, p. 544-546.
stra", 1943, in-8°, 427 p. Rec.: 400. Prof. Dr. Stefan Lupa,
An. Inst. 1st. Nat., 1943-1944, IX, Istoria parohiei Stei. Stiri *i do-
p. 596-597. cumente (cu 16 cli*ee). Beiu5, Tip.
398. Maria C. Marinescu, U- Diecezanä, 1942, in-8°, 112 p.
manistul Stefan Bergler (1680 Rec.: An. Inst. 1st. Nat., 1943-1944,
1738). Viata i activitatea sa. Bu- IX, p. 547-549.
cure*ti, M. 0. Imprimeria Natio- 401. BOGREA (V.). Bulletin de
nald, 1943, in-8°, 54 p. (Extras din l'Institut pour l'étude de l'Europe
Revista Istoricet RomdnIt, 1942, sucl-orientale. Publication mensuelle
43
www.dacoromanica.ro
674 I. CRACIUN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE El COLABORATORII 675
www.dacoromanica.ro
676 1. CRACWN
Vod
431. - unitatea
i
P. P. Panaitescu, Cuza
nationalA a Ro-
437. _ Louis Eisenmann, Con-
rad von HOtzendorf et Tisza. Un
mAnilor. Arhiva pentru $tiinta si episode de la politique jougoslave
Reforma Sociald, Bucuresti, 1929, de l'Autriche Hongrie durant la
VIII, p. 559-569. -
Rec.: An. Inst.
1st. Nat., 1928-1930, V, p. 677
guerre (Octobre 1915Avril 1916).
(In: Melanges publiés en l'honneur
679. de M. Paul Boyer. Paris, 1925).
432. -
Sabin Manuill, Evolptia de-
Rec.: An. Inst. 1st. Nat., 1926
1927, IV, p. 476.
mograficA a oraselor si minoritA-
tile etnice din Ardeal. Arhiva pen- 438. - P. P. Panaitescu,
Prince Démètre Cantemir et
Le
le
tru Stiinta si Reforma Sociald,
mouvement intellectuel russe sous
- Rec.: An. Inst. Ist. Nat., 1928
Bucuresti, 1929, VIII, p. 91-211.
1930, V, p. 679-680.
Pierre le Grand. Paris, 1926, in-8°,
18 p. (Extr. de la Revue des Etu-
433. -
Vasile V. Hanes, Forma-
rea opiniunei franceze asupra Ro-
des slaves, Paris, 1926, VI, fasc. 3
4). - Rec.: An. Inst. Ist. Nat,,
1926-1927, IV, p. 455-456.
mAniei In secolul al XIX-lea. Vol.
I. Bucuresti, Scrisul RomAnesc- 439. - Pr. Joan A. Bena, Contri-
Craiova, 1929, in-8°, 199 p. Rec.: - butii la monografia comunei Pin-
nul-de-Jos. Cluj, Tip. Dacia, 1925,
An. Inst. 1st. Nat., 1928-1930,
p. 674-677.
V,
in-80, 113 p. -Rec.: An. Inst. 1st.
Nat., 1926-1927. IV, p. 477-478.
434. BUTA (N.). Alexandre Bol-
dur, La Bessarabie et les relations 440. CARTOJAN (N.). Al. Rosetti,
russo-roumaines. (La question bes- Les catechismes roumains du XV-e
sarabienne et le droit internatio- siècle. Romania, Paris, 1922,
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE I COLABORATORII 677
www.dacoromanica.ro
678 1. CRACIUN
www.dacoromanica.ro
PUBLICAT1UNILE $1 COLABORATORII 679
re*ti, Impr. NationalA, 1932, in-8°, fia operelor lui Nicolae Iorga. Via-
255 p. (20 pl.). (Academia Românk ta Si actiN itatea so,. Cluj, Cartea
Studii *i Cercettiri, XVIII). Rec.: Romameasca, 1931, in-4°, XXVIII+
An. Inst. 1st. Nay., 1931-1935, VI, 55 p. (Extras din Inchinare lui N.
p. 720-725. Iorga . Rec.: An. Inst. Ist. Nay.,
465. CRACIUN (I.). N. Iorga, Isto- 1931.-1935, VI, p. 720-731.
na lui Mihai Viteazul. Bucure*ti, 472. Stefan Metes, Domni *i
Ministerul Ap 5rarii Nationale, 1935, boeri din Tárile Române in orasul
in-8°, 301 p.; 227 p. Rec.: An. Cluj *i Romfinii din Cluj. Cluj,
Inst. 1st. Nay., 1931-1935, VI, p. Tip. Astra, 1935, in-8°, XXXVIII
685-688. +84 p. (Din publicatiile Arhivelor
466. P. Henry, Histoire rou- Statului din Cluj, II). Rec.: An.
maine. Revue Historique, Paris, Inst. 1st. Nay., 1931-1935, VI, p.
1935, Nov.Dec., An. 60, Tom. 699-701.
CLXXVI, p. 486-537. Rec.: An. 473. Constantin C. Giurescu,
Inst. Ist. Nay., 1931-1935, "VI, p. Istoria RomAnilor, II. Dela Mircea
725-729. cel Biltran *i Alexandru cel Bun
467. P. P. Panaitescu, Mihai pfinti la Mihai Viteazul. Bucure*ti,
Viteazul. Bucure*ti, Fundatia Re- Fundatia pentru Literaturd *i Ar-
gele Carol I, 1936, in-8°, 269 P. 15, Regele Carol", 1937, in-8°, 793
Rec.: An. Inst. 1st. Nay., 1931-1935, p. (fig., 4 harti). (Biblioteca Enci-
VI, p. 688-697. clopedic5."). Rec.: An. Inst. 1st.
468. Revista Arhivelor. Sub Na(., 1936-1938, VII, p. 731-736.
ingrijirea D-lui C. Moisil. Bucu- 474. Dr. Joan Mihu, Spicuiri
re*ti, Tip. F. Göbl Fiii, 1928-1929, din wandurile mele politice, cultu-
No. 5. Rec.: An. Inst. 1st. Nay., rale, economice. Publicate cu un
1931-1935. VI, p. 774-775. studiu biografic de Prof. Silviu
469. Revista IstoricA, Direc- Dragomir. Sibiu, Tip. Arhidieceza-
tor: N. Jorge. Bucure*tiIaiVA- nil, 1938, in-8°, XLVII+499 p. (fig.,
lenii-de-Munte, 1915-1935, An. I facsimile). Rec.: An. Inst. Ist.
XXI, 21 vol. Rec.: An. Inst. Ist. Nay., 1936-1938, VII, p. 819-824.
Nat., 1931-1935, VI, p. 769-771.
470. Revista Istoricti Rom'anA. 475. G. Bogdan-Duic5 Efti-
MOO bibliografice. Vol. IIV. mie Murgu. Bucuresti, M. 0. Im-
[Bucure*ti, M. 0. Imprimeria Na- primeria NationaI6, 1937, in-8°, 223
tional5], 1931-1934, Vol. I, p. 88 p. (Academia Romana, Studii *i
108, 190-221, 320-332, 429-443; Cercetaxi, XXXI). Rec.: An. Inst.
Vol. II, p. 95-107, 306-335, 418 1st. Nat., 1936-1938, VII, p. 824
827.
44'3; Vol. III, p. 96-129, 278-316,
404-446; Vol. IV, p. 347-428. 476. G. Popa-Lisseanu, Izvoa-
Rec.: An. Inst. 1st. Nay., 1931-1935, rele istoriei Romanilor. (Fontes
VI, p. 732-734. historiae Daco-Romanorum). Vol.
471. Stefan Mete*, Bibliogra- IXXII. Bucure*ti, Tip. Bucovi-
www.dacoromanica.ro
680 I. CRACWN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE 8I COLABORATORII 681
www.dacoromanica.ro
682 I. CRACILIN
An. Inst. 1st. Nat., 1926-1927, IV, 507. Arhiva Roma/lease-A. Di-
p. 455. rector: Mihai Kogglniceanu. Bucu-
502. DAICOVICIU (C.).-Radu Vul- resti, 1941-1942, Torn. VIVIII.
pe, Gli liri dell'Italia imperiale Bei: An. Inst. 1st. Nat., 1943
rornana. Boma, Libreria di Scienze 1944, IX, p. 615-621.
e Lettere, 1926, in-4°, 129 p. (1 bar- 508. Dr. Vojtech Bucko, Miku-
ta). Extr. din Ephemeris Dacoroma- la§ OM a jeho doba 1493-1568.
na, 1925, III). Rec.: An. Inst.Ist. tudia zo slovenskfth dejin 16-ho
Nat., 1926-1927, IV, p. 470-476. storaia. (Nicolae Olahus si epoca
503. DAN (Mihail P.). Josef Ma- lui. Studiu de istorie slovacg in
curek, CeAti váldnici v krajinach veacul al XVI-lea). Bratislava, Vy-
ZernomofOrS,ch koncem XV-ho sto- daly Vedeckd fistavy mesta Bra-
lett (Bazboinicii cehi in regiunile tislavy, 1940, in-8°, 228 p. Rec.:
Math Negre la finele veacului al An. Inst. 1st. Nat., 1943-1944, IX,
XV-lea). Ceskou minulosti Prdce p. 571-576.
zdka Vdclava Novotneho (Studiile 509. Emil Vartosu, Sigilii
elevilor lui Vdclav Novotn privi- domnesti rare din veacul al XVII-
toare la trecutul ceh). Praha, 1929, lea. Bucuresti, M. 0. Imprimeria
p,, 194-203. Rec.: An. Inst. 1st. Nationald, 1942, in-8°, 15 p. (Ana-
Nat., 1936-1938, VII, p. 802-804. Idle Acad Born., Mem. Sect. .Ist.
504. J. Macurek, Prameny k Ser. III, Tom. XXV, Mern. 3).
dejindrn 6eskos1ovenslOrn v archi- Rec.: An. Inst. 1st. Nat., 1943
vech a knihovndch sedmihrads- 1944, IX, p. 584-586.
lOch. (Isvoare privitoare la istoria 510. loan Iózsa-I6zsa, Piari-
Cehoslovaciei din arhivele si bi- flu si Bomânii pang la 1918. A-
bliotecile ardelene). Vestnik krd- iud, Tip. Keresztes, 1940, in-8°. 114
lovské jeské spole6nosti nauk. p. Rec.: An. Inst. 1st. Nat., 1943
Praha, 1925. _ Rec.: An. Inst. 1st. 1944, IX, p. 586-588.
Nat., 1936-1938, VII, p. 800-802. 511. M. Popescu-Spineni, Geo-
505, Joseph Macurek. Slovand grafi din secolele XVXVI. Prefa-
if pojeti star§ich rumuns16,ch kro- tg de Prof. S. Mehedinti. Bucu-
nikk11 (Slavii in eonceptia vechi- resti, Tip. Bucovina", I. E. To-
lor cronicari români). (In: Bidll av routiu, 1942, in-8°, 85 p. (Paman-
Sbornik, Praha, 1928, p. 123-136). tul si poporul românesc, 3).
Rec.: An. Inst. 1st. Nat., 1936 Rec.: An. Inst. 1st. Nat., 1943
1938, VII, p. 804-805. 1944, IX, p. 579-584.
506. N. Iorga, Byzantske kro- 512. Prof. Dr. Branislav Var-
niky v Rumunsku. (Cronicele bi- sik, Ndrodnostna hranica sloven-
zantine in Romania). (In: Bild av sko-madarská v ostatnych dvoch
Sbornik, Praha, 1928, p. 107-110). storoNach. S 2 mapovymi priloha-
Rec.: An. Inst. 1st. Nat., 1936 mi. (Granita etnicg slovaco-ma-
1938, VII, p. 805-806. ghiarg in ultimele doug veacuri.
www.dacoromanica.ro
PUBLICAT1UNILE SI COLABORATORII 683
www.dacoromanica.ro
684 i. CRACIUN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE BI COLABORATORII 685
www.dacoromanica.ro
686 r. CRACIUN
www.dacoromanica.ro
PLIBLICATIUNILE BI COLABORATORII 687
meria Nationall, 1937, in-8°, 230 p. 'Roumaine). Rec.: An. Inst. Ist.
Rec.: An. Inst. Ist. Nat., 1936 'Nat., 1936-1938, VII, p. 773-774.
1938, VII, p. 770-772. 568. R. V. Bossy, L'Autriche
562. GEORGESCU (H.). G. I .BrA- et les Principautés-Unies. Bucu-
tianu, Une énigme et -un miracle resti, M. 0. Imprimeria Nationalk
historique. Le peuple roumain. Bu- 1938, in-8°, 412 p. Rec.: An. Inst.
carest, M. 0. Impr. Nationale, 1937, 1st. Nat., 1936-1938, VII, P. 784
789.
in-8°, 134 p. Rec.: An. Inst. 1st.
Nat., 1936--1938, VII, p. 759-762. 569. Th. Capidan, Les Mace-
563. I. Nistor, La Bessarabie do-Roumains. Esquisse historique
et la Bucovine. Bucuresti, M. 0. et descriptive des populations rou-
Imprimeria Nationalk 1937, in-8°, mains de la Péninsule Balcanique.
54 p. (Academie Rournaine, Con- Bucarest, Tip. Scrisul Romitnesc-
naissance de la Terre et de la Pen- Craiova, 1937, in-8°, 77 p. (Acade-
see roumaine, III). Rec.: An. mie Roumaine, Connaissance de la
Inst. 1st. Nat., 1936-1938, VII, p. Terre et de la Pensée roumaine,
794.
V). Rec.: An. Inst. 1st. Nat.,
1930-1938, VII, p. 772-773
564. La Transylvanie. Ou-
vrage publié par l'Institut d'hi- 570. Vicomte de Guichen. La
stoire nationale de Cluj. Bucu- guerre de Crimée (1854-1856) et
resti, M. 0. Impr. Nationale, 1938, l'attitute des Puissances euro-
in-8°, 856 p. Rec.: An. Inst. 1st. péenes. Paris, A. Pedone, 1936,
Nat., 1936-1938, VII, p. 774. in-8°, 382 p. Rec.: An. Inst. 1st.
Nat., 1930-1938, VII, p. 783-784.
565. M. Emerit, Les paysans 571. Emile Pillias, Etudes sur
roumains, depuis le traité d'Adria- Francois II Rakóczi, Prince de
nopole, jusqu'à liberation des Transylvanie.
terres (1829-1864). (Etude d'histoire
(Preface de Prof.
Jules Szekfil de l'Académie des
sociale). Paris, Sirey, 1937, in-8°,
Sciences de Hongrie). Paris, Er-
570 p. Rec.: An. Inst. 1st Nat., nest Leroux, 1939, in-8°, XII+166
1936-1938, VII, p. 777-782. p. (Bibliotheque des Etudes Hon-
566. Marcel Emerit, Lettres groises", VIII). Rec.: An. Inst.
de Napoleon III A Madame Cornu. 1st. Nat., 1939-1942, VIII,p. 409
Tom. III. Paris, Ed. Presses Mo- 410.
dernes, 1937, in-8°, 187 p.; 295 p. 572. Gheorghe Fotino, Din
'Rec.: An. Inst. 1st. Nat., 1936 vremea renasterii nationale a Tit-
1938, VII, p. 789-793. rii RomAnesti. Boerii Golesti. Vol.
567. N. Iorga, Histoire des IIV. Bucuresti, M. 0. Imprimeria
Roumains et de la romanité orien- NationalA, 1939, in-8°, 4 vol.
tate. Vol. IV. Bucuresti, M. 0. Rec.: An. Inst. 1st. Nat., 1939
Imprimeria Nationall, 1937, in-80, 1942, VIII, 414-416.
5 vol. (Publiée par L'Academie 573. G. I. BrAtianu, Les ori-
www.dacoromanica.ro
688 I. CRACM
www.dacoromanica.ro
PUBLICAT1UNILE $1 COLABORATORII 688
www.dacoromanica.ro
690 L CRACIUN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE $1 COLABORATORII 691
www.dacoromanica.ro
692 1. CRACILIN
hia de Alexandria. Bucuresti, 1935, neanu. Iasi, Tip. Presa Bunk 1935,
in-8°, 68 p. - Rec.: An. Inst. 1st.
Nat., 1931-1935, VI, p. 633-635.
in-8°, 131 p. Rec.: An. Inst.
1st. Nat., 1931-1935, VI, p. 632
622. LUPAS (I.). Dr. Coriolan Su- 633.
ch; Corespondenta lui Ioan Maniu 629. Otto Brunner, Oesterreich
cu Scimion BArnutiu, 1851-1864. und die Walachei während des
Blaj, Tip. Seminarului, 1929, in- Tiirkenkriegs von 1683-1699. Ins-
8°, 470 p. (2 il.). Rec.: An. Inst. bruck, Univärsitäts-Verlag Wag-
1st. Nat, 1931-1935, VI, p. 614-615. ner, 1930, in-8°, p. 265-323. (Son-
623. _ Franz Babinger, Zwei derabdruck aus den Mitteilungen.
ttirkische Schutzbriefe für Georg des österreichischen Instituts fnr
II. Rakoczi, Ffirsten von Sieben- Geschichtsforsch,ung,
btirgen, aus dem Jahre 1649. Mit
zwei Lichtdrucktafeln. Upsala,...
XLIV). - Rec.: An. Inst. 1st. Nat.,
1931-1935, VI, p. 627-628.
1930, Bd.
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE *I COLABORATORII 693
www.dacoromanica.ro
694 I. CRACIUN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE i COLABORATORII 696
tion zur Erlangung des Doktor- 1943, in-8°, 212 p. - Rec.: An. Inst.
Ist. Nal., 1943-1944, IX, p. 539.
grades der Philosopischen Fakul-
tat der Ilansischen Universitat 603. - Mihail Macrea, Cumida-
va. Sibiu, Cartea Romaneascii din
Hamburg.
331 p. - Stuttgart, 1938,
Rec.: An. Inst. Ist. Nat.,
in-8°,
Cluj, 1943, in-8°, 29 p. (1 pl.).
Bec.:An. Inst. 1st. Nat., 1943-1944,
-
1939-1942, VIII, p. 396-397.
IX, p. 540.
657, LUPA$ (I.). Teodor Bodogae,
Ajutoarele romAnesti la mtinttsti- 664. - Mild) Imre, Huszonkét év,
1918-1940. Az erdélyi magyarsag
rile din Sf. Munte Athos. Sibiu,
Tip. Arhidiecezand, 1940, in-8°, politikai története 1918. XII. 14151
LII+.353 p. -
Rec.: An. Inst. 1st.
Nat., 1939-1942, VIII, p. 399-400.
1940. VIII. 30-ig. (Dotazeci si doi
de ani, 1918-1940. Istoria politic&
658. -Teodor Botis, Monografia a maghiarimii transilvane dela 1.
familiei Mocioni. Bucuresti, M. 0.
Irnprimeria Nationalä, 1939, in-8°,
XII. 1918 pan& la 30. VIII. 1940).
Budapest, 1941, in-8°, 326 p. -
476 p. (pl.). -
Rec.: An. Inst. 1st.
Naf., 1939-1942, VIII, p. 437-438.
Rec.: An. Inst. 1st. Nat., 1943-1944,
IX, p. 533-538.
659. _ V. Bolca, Episcopul Sa- 665. _ Mircea Georgescu, Arbi-
muil Vulcan al Oräzii. Contributii trajul dela Viena. Opiniuni juridi-
ce. Bucuresti, Tip. Bucovina, I. E.
la ridicarea cultural& a neamului.
Oradea, 1938, in-8°, 111 p.. -
Rec.:
An. Inst. 1st. Na(., 1939-1942, VIII,
Toroutiu, f. a., in-8°, 23 p. Rec.:
An. Inst. 1st. Nat., 1943-1944, IX,
p. 538-539.
p. 495-496.
660. -Cornelia Bodea, Moise Ni-
coarg. (1784.-1861) rolul säu In
i
666. - N. Comsa, Episcopul loan
Inochentie Micu. Blaj, Tip. Semi-
narului, 1943, in-8°, 64 p. (Oamenii
lupta pentru emanciparea natio-
naltt-religioas& a Romtinilor din Blajului, 1.. -
Rec.: An. Inst. 1st.
Nat., 1943-1944, IX, p. 539-540.
Banat si Crisana. Vol. I. Arad,
1943, in-8°, 450 p.
'1st. Na(.,
-
Rec.: An. Inst.
1943-1944, IX, p. 528
607. - N. Sulicg, Minunata Ce-
tate a Brasovului". C&rturarii bra-
soveni din veacul al XVI-lea ca
531.
661. -Calendarul
Emil Vartosu, Foletul
lui Constantin
ctitori ai limbii noastre literare.
Brasov, Tip. Dacia Traiana, 1943,
Novel.
'Von, Brancoveanu, 1693-1704. Bu-
curesti, M. 0. Imprimeria Nationa-
in-16°, 59 p. - Rec.: An. Inst. Ist.
Nat., 1943-1944, IX, p. 532.
lä, 1942, in-8°, LVIII+225 p.
'Rec.: An. Inst. 1st. Nat., 1943-1944,
- 668. - T. Btilan, Corespondenta
lui Gheorglie Tofan. CernAuti, Tip.
IX, p. 541-544. Mitrop. Silvestru, 1943, in-8°, 199 p.
662. _ I. Stanciu, Istoricul Li- Rec.: An. Inst. 1st. Naf., 1943
ceului Gheorghe Laztir din Sibiu. 1944, IX, p. 531.
250 ani dela intemcierea lui, 1692 069. LUPA$ (I.). Teodor BAlan,
1942. Sibiu, Tip. Dacia Traianti, Eudoxiu Hurmuzaki si memoriul
www.dacoromanica.ro
696 I. CRACIUN
www.dacoromanica.ro
PUBLICAT1UNILE $1 COLABORATORII 697
www.dacoromanica.ro
698 I. CRActuN
www.dacoromanica.ro
PUBLICAT1UNILE $1 COLABORATOR1I 699
www.dacoromanica.ro
700 I. CRAC1UN
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE SI COLABORATORH 701
www.dacoromanica.ro
702 I. CRACIUN
www.dacoromanica.ro
PUBLICAT1UNILE il COLABORATOR1I 703
www.dacoromanica.ro
704 1. CRACiUN
p. Rec.: An. Inst. ist. Nat., 1943 rales valaques. (Transilvanie, dis-
1944, IX, p. 598-601. trict de 'Velma, Tergoviete et re-
769. TRAPCEA (T.). N. A. Con- gion de Bucarest). Paris, Geuth-
stentine:cu, Chestiunea timoceanrt. ner, 1928, in-4°, 90 p. (Orient et
Bucureeti, Tip. Bucovina, I. E. To-
routfiu, 1941, in-8°, 88 p. -
Rec.:
Byzance, III). - Rec.: An. Inst.
1st. Nat., 1928-1930, V, p. 701 -705.
An. Inst. 1st. Nat., 1943-1944, IX,
p. 601-604.
775. - J. D. Stefiinescu, L'évolu-
tton de la peinture religieuse en
770. VATASIANU (V.). Dr. Corio- Bucovine et en Moldavie depuis les
lan Petranu, Bisericile de lemn din origines jusqu'au XIX-e siecle.
jud. Arad. Les églises de bois du Preface de Charles Diehl. Texte et
départament d'Arad (Roumanie). Album. Vol. III. Paris, Geuth-
(Résumé). Sibiu, Tip. los. Drotleff,
1927, in-8°, 58 p. (56 il.).
An. Inst. Ist. Nat., 1928-1930, V,
-Rec.:
ner, 1928, in-4°, XII+ 338 p.; 11+
XCVI p. (Orient et Byzance).
Rec.: An. Inst. Ist. Nab., 1928
-
p. 696 698.
771. -Coriolan Petranu. Die
Kunstdenkmaler der siebenbUrger
776.- 0. Tafrali, Le trésor by-
1930, V, p. 700-703.
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIUNILE ?I COLABORATORII 705
www.dacoromanica.ro
706 I. CRACIUN
www.dacoromanica.ro
METODA DE MUNCA STIINTIFICA
LA INSTITUTUL DE ISTORIE NATIONALA
DIN CLUJ-SIBIU
IN PRIMUL SFERT DE VEAC (1920-1945)
de STEFAN PASCU
www.dacoromanica.ro
708 STEPAN PASCU
www.dacoromanica.ro
t wwwwwww
w esassirw.,
ins
'row °
rust:num
.
r,"
1
2
11 III
i III
.
! .
, °). r,
.41
___
;
-
!.?. 7 -
;,,,,_.
a- Mr;
ALIC,',
-,
..t
tl
CI
, '2,
°
,.
;
412,dr
" c
7,4:0-s7i;5
www.dacoromanica.ro
710 STEFAN PASCU
www.dacoromanica.ro
METODA DE MUNCA STIINTIFICA LA INST1TUTUL DE ISTORIA NATIONAL A 711
www.dacoromanica.ro
712 STEFAN PASCU
www.dacoromanica.ro
Q1.1.0"
a
ri
Biblioteca Instill:dub:Li cu Sala de lecturi si de exercitii seminariale din Cluj, Str. N. Iorga Nr. 11.
www.dacoromanica.ro
METODA DE MUNCA STIINTIPICA LA INSTITUTUL DE ISTORIE NATIONALA 713
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INSTITUTULUI DE ISTORIE NATIONALA
DIN CLUJ-SIBIU IN CEL DINTAI
SFERT DE VEAC, 1920-1945
de SEPTIMIU MARTIN
tutului.
Acest local devenind cu vremea neincApator, Institutul a
fast mutat in anul 1923 in. locul Casieriei, in dona camere la
parter, cu geamurile spre Strada Kogalniceanu.
An de an ins a. numarul volumelor bibliotecii a sporit i lo-
calul a devenit neincapator, desi s'au suprapus douà randUri de
dulapuri. Nu mai era loc nici pentru carti, nici pentru studentli
can frecventau in numar tot mai mare biblioteca, in vederea
lucrairilor ce aveau de facut pentru exercitiile de seminar sau
pentru tezele de licenta si de doctorat. Din, aceasta cauza." o
parte a bibliotecii a trebuit s'à fie asezatal in douà camere ale
Academiei Teologice Ortodloxe din Str. Avram Iancu, puse la
dispozitie in acest scop de regretatul episoop Nicolae Ivan.
Aceasta nu putea fi insa o solu-tie de duratä.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INSTITUTULUI DE I STORIE NATIONALA DIN CLUJ 71 6
www.dacoromanica.ro
716 SEPTIMIU MARTIN
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INSTITUTULUI DE ISTORIE NATIONAL A DIN CLUJ 717
www.dacoromanica.ro
718 SEPTIMIU MARTIN
tile de mai mare valoare. Tot aci au mai fost aduse o parte
din publicatiunile editate de Institut si intreagd colectia dle ziare
vechi. Incepand cu data de 15 Mai cea mai mare parte a bi-
bliotecii a fost insa evacuata la SA liste, in localul pus la dis-
pozitie de Reuniunea Economilor", in Strada Buouresti.
0 parte din personal lucra la Sibiu, iar alta la Sall*, wide
Institutul a ramas pan.A in ziva de 23 Septemvrie, candl aceasta
localitate a fost evacuata pentru nevoile armatei sovietice, fund
instalat acolo comandamentul, in cursul lunei Octomvrie 1944.
Revenit la Sibiu, Institutul si-a continuat cu si mai mutt
zel activitatea, a.steptand sfarsitul razboiului si intoarcerea la
Cluj, ca o izbavire dupa aproape cinci ani de refugiu.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INSTITUTULUI DE ISTORIE NATInNALA DIN CLUJ 719
www.dacoromanica.ro
720 SEPTIMIU MARTIN
Dela 1943-1945:
Director: Prof. Ioan Lupas.
Director onorar: Prof. Alexandru Lapedatu.
Directori de secfle: Prof. Ioani Moga, Prof. Ioachirn Craciun
si Prof. Teodor Bodogae.
$eft de lucreiri: tefian Pascu, Marina Lupas-Vlasiu si Da-
vid Prodan,
Asistenfi: Septimiu Mart* Rolf Kutschera si Bujor Surdu.
Preparator: Alexandru Neamtiu.
www.dacoromanica.ro
N1
Clidirea, proprietate a Institutului de Istorie Nationali din Cluj, Str. N. Iorga Nr. 11.
www.dacoromanica.ro
CUVANT DE INCHEIERE
de Prof. I. LUPA$
www.dacoromanica.ro
172 I. LtA3A$
www.dacoromanica.ro
CUVANT DE INCHEIERE 723
www.dacoromanica.ro
DECRET-LEGE Nr. 82
pentru organizarea 0 funcjianarea Institututui de lstorie
Najionald de pe leingd Universitatea din Cluj, cu sediul
in Sibiu.
www.dacoromanica.ro
ver ' kir, arid4T- 714
tal 14.
.
fu
www.dacoromanica.ro
REGULAMENT
pentru aplicarea legiti Nr. 821943, privitoare la organizarea
si luncjionarea Institutului de Istorie Na(ionald depe langei
Universitatea din Cluj, cu sediul in Sibiu.
www.dacoromanica.ro
726 REGULAMENT
www.dacoromanica.ro
RE6ULAMENT $27
www.dacoromanica.ro
128 itEduLAMENT
www.dacoromanica.ro
PUBLICATIIINILE INSTITUTULIJI BE ISTORIE NATIONALA
111111
d) PUBLICATIUNI OCAZIONALE
1. Frarilor Alexandru 0 Ion I. Lapedatu la implinirea viirstei de 60 de ani.
Bucuresti, 1936, LXXIV+905 p.
2. La Transylvanie, volum tipiirit sub auspiciile Academiei Romine. Bucu-
resti, 1938, 857 p.
3 Omagiu lui loan Lupg la implinirea viirstei de 60 ani. Bucuresti, 1943,
LXVIII+926 p.
e) MONOGRAFII ISTORICE
1. I. Lup a s, Studii istorice. VoL III. Sibiu, 1941, 312 p.
2 I. L u p a 13, Studii istorice. Vol, IV. Sibiu, 1943, 392 p.
3, C. Pet r an u, Ars Transsilvaniae. Etudes d'histoire de l'art transylvain.
Studien zur Kunstgeschichte Siebenbiirgens. Sibiu, 1944. VII+523 p.
www.dacoromanica.ro
.
'
f) BIBLIOTECA INSTITUTULUI DE ISTORIE NATIONALA
www.dacoromanica.ro
S
I
r .