Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I - Abecedar (A.2020, in Limba Romana) PDF
I - Abecedar (A.2020, in Limba Romana) PDF
ABECEDAR
Manual de limba și literatura română
pentru clasa 1
MARIA BURUIANĂ AURELIA ERMICIOI SILVIA COTELEA
CONSTANTIN DRAGOMIR ION HADÂRCĂ
Ediţie revăzută
Știința
Prut Internațional
2020
Legenda manualului
— TIC-TAC — mascota Abecedarului
. — propozi\ia enun\iativ[
? — propozi\ia interogativ[
! — propozi\ia exclamativ[
— cuv`ntul
. — propozi\ia din dou[ cuvinte
. — propozi\ia din trei cuvinte
— silaba
Cu ghiozdan =i Abecedar
Ia privi\i, eu sunt =colar!
Prima zi de școală
+coala
Primar[
nr. 83
Clopo\elul vesel sun[,
La careu pe to\i ne-adun[! S[rut m` na,
Bine a\i venit, doamn[
dragi elevi! ] nv[\[toare!
Iar eu sunt
Nicu.
M[ numesc
Drago=.
4
Sunt școlar .
Ce bine e
la =coal[!
Ia un m[r,
Mul\umesc, Sorin!
D[nu\!
5
.
Familia mea
Eu sunt
papagalul
Ara! Juc[m =ah,
Doru?
Da!
6
E ziua mea .
}\i ofer ]n
dar o carte
cu pove=ti.
Mul\umesc!
La mul\i
ani, Ene!
7
.
?
!
Iedul cu trei capre
de Octav Pancu-Ia=i
Poftim,
dr[gu\ule!
M[tu=[-capr[,
osp[teaz[-m[!
8
Am o mare
rug[minte,
suratelor...
Te ascult[m,
vecin[ drag[.
9
Micii grădinari
Mul\umesc,
Tic-Tac!
Spor la munc[!
10
Ȋn livadă
Ce mere
frumoase!
11
La școala animalelor
Prezent!
Ciripic[!
12
La stadion
Ura-a-a!!!
Go-o-o-l !!!
13
Sănătatea mea
14
Sănătatea Pămȃntului
15
Povestea pȃinii
16
Ce lung
e drumul
p`inii !
17
Minunile tehnicii
Alo!
18
C`nd ]n
pericol este cineva,
la 112 eu
pot suna!
19
O zi de odihnă
PREMIER+
„CAPRA
CU
TREI IEZ
I“
de Ion
Creang=
12.0
0
Unde
mergem
ast[zi?
20
Evaluare orală
1.
. ! ?
2.
3.
4.
21
a
a-a-a
a a a
a a
a a
22
A
nelul
u
Al
A A A
A A
a
23
m +i eu v[
iubesc!
Te iubim,
mam[!
Felicit[ri!
ma
am
ma-ma
mama
ma ma ma
ma ma
ma ma
24
M
a
M a
Ma Ma Ma
Ma a
.
Ma a
.
25
n
na
an
na-na
nana
an a na na
an an
na na
26
N
an
am
A-na
N Ana
Na A na Na na
Na a
.
An a
.
27
i
ai
mai
nai
i-ni-ma
inima
Ni-na
Nina
i in mi
1. Am . Nina ia .
2.
28
I
Bravo,
Tic-Tac!
Am prins
un pe=te! I-na
Ni-na
Ia-na
Ma-ia
Ian I na Mi
Ina ia , , .
Maia ia , , .
29
r
do, re, mi...
rar
ram
ra-ma
ar-ma
Ma-ri-a
Ma-ri-an
ar ma ra nar
1. — Maria, mai ai ?
— Mai am, Marian.
2. a na iar mar
ra ra Ma na
na rin a rin
30
R
Ri-ma
Am un plai ca
un col\ de rai! Ma-rin
ma-ri-nar
ma-ri-nari
Ra Ra Ri
1. — Marin, ai ?
— Am , Rima.
2. i n a
R
R a n i
31
e
e-ra
a-re
E greu
ra-re s[ faci
o cas[!
mi-ra-re
ma-re
me-re
e re ni e
1.
2. Nae e mere.
Mama are mare.
Inima mamei e miner.
32
E
Eminescu
este cel mai
drag poet!
E-ne
E-ma
ne-nea
neam
E na E na E mi a
ra ar
1. e rai ra me
ram ma
33
u
R[m`i
cu bine,
Tic-Tac!
u-na
u-nu
a-ur
A-u-ra
u-ni-re
re-nu-me
C[l[torie frumoas[,
1
dragi copii!
3 4
un mu
1.
an um
2. ramura — mura uimire — . . .
amare — . . . numai — . . .
Aura — . . . numere — . . .
34
U
mi-nu-ne
mi-nuni
ru-me-ne
ru-meni
A-u-ra
Ma-rin
2. re , nu , na , ra , me , u , mu , ur
u ra re , , , ...
35
c
ac
rac
ca-nar
crin
An-ca
Ni-cu
— Anca, am un canar auriu.
e — Iar eu, Nicu, am un crin ca neaua.
c
a i
r
carie
1. ca cra
M a
c r
u car car
. . .
2. iar — rai acru — . . .
car — . . . iac — . . .
36
C
MD C PI 369
mic
a-mic
S[ te ajut, me-ca-nic
nene? ma-ri-nar
Car-men
An-ca
Ian-cu
— Carmen, nenea Iancu e marinar?
— Nu, Anca, nenea e mecanic.
n
r
c
1.
3 2 1 2 4 1 3
c c c
m
2. C e i
C a u
3. Marama e a crainic.
Nenea Marcu e amic.
Carmen are un Crinei.
37
Recapitulare
1. a m
c r
2.
An Ra
an ra
3.
ca men car cui
cu reu cu re
ru rea me ne
ca ner
mu nar
mi ra
3. Copiaz[ cuvintele:
39
l
Ia nuca
mea!
ram
ra-mul
nuc
nu-cul
lemn
lem-nul
2
Nucul
1 3 Alina are un nuc mare.
— Nucule, ai alune?
1 — Nu, Alina, ia nuca mea!
2 3
1. Raluca Arinul
Elena are un nuc. Alunul are alune.
Alina Nucul
2.
40
L
Lanul e neam
cu luna?
lan
la-nul
a-ur
a-u-rul
La-u-ra
Li-li-a-na
c
m
Lanul auriu
Luna lumina lanul.
— Mami, lanul e ca aurul! E neam cu luna?
— Nu, Laura. Lanul e aurul anului. l l
1. 2.
e a Laurei.
lumina lanul.
e al Laurei. Laura
Luna e aurul anului.
Lanul
41
o
E nou?
ou
nou
ca-mi-on
ca-mi-o-nul
Ni-co-la-e
Ni-co-li-na
Camionul
Corneliu e cu Nicolina la nenea Nicolae.
— Nene, camionul e nou?
— Nu, Corneliu, are un an.
— E ca nou, nene Nicolae!
are .
nou .
42
O
A cui e
moara?
oa-ie
oa-re
moa-ra
mo-rar
O-nu
Oa-na
re la
Moara na moa
Oana e cu Ion la lac. mi oa
— Oare a cui e moara, Ion? ma
— E a lui nenea Onu. El e morar. loa
ra cu
coa i
lac. Ion.
1. Oana e cu Ion la Moara e a lui
mare. Onu.
lu-n[
luni
Cum e
cu-nu-n[ cununa?
cu-nuni
la-cri-m[
l[-cri-ma
Cununa
Era a noua lun[ a anului. Un nor mic l[crima.
mare urca la el.
— No-ru-le-e-e-e! Nu am . Nu mai l[crima!
— Ia o cunun[!
c[
lu[ cununa.
o inim[ mare.
1. Luna e ca
un corn auriu.
2. i u u
m e [ mierl[ c [ ........ n [ ........
r l n m r m
44
ce
Ce
ce-rul
re-ce
cer-cei
cer-ce-ii
Mir-cea
Mar-ce-la
Cerceii cerului
Mircea e cu Marcela la mare. Marea e rece.
— Mircea, cerul are cercei!
— Ce cercei, Marcela?
— Cercei mari, nu ca ai mei! Cercelul ca cerc
un corn e Luna. Cercelul ca un cerc e .
......
1.
45
t
ta-t[
an-tre-nor La munte e
minunat!
mun-te
mon-tan
O-ti-li-a
C[-t[-lin
La munte
o c a r c Nenea C[t[lin e antrenor. Cea mai mare comoar[
m u n t e a lui e Otilia.
[ r i e r Acum ea e cu tat[l ei la munte. Acolo aerul e rece.
t a e i c — Otilia, urc[m muntele!
r t r e n — Ce curat e aerul montan, tat[!
actor.
1. Nenea C[t[lin este antrenor.
croitor.
Tomic[,
urc[m!
Ti-tu
To-mi-c[
Tri-c[
Tra-ian
c[-l[-to-ri-e
c[-l[-to-rii
Trenul c
e [
t
r
Acele arat[ ora nou[. Mecanicul trenului
. . .
e atent. Urc[ ultimii c[l[tori. Unul e Tric[, altul
e Mitic[. Al treilea e cotoiul Tomic[. mt u
— U-u-u! Tu-tu-u-u! [ r [
C[l[toria cu trenul e minunat[!
. . .
1.
tre n uc[l[to r o a ta t ai na tu r[ to ru t [ u n
tunel
2.
un c[l[tori. Iat[ tren cu
1
47
Recapitulare
1.
3 1 5 2 4 3 1 2 4
a e
2.
alunecau .
norii .
cere .
5.
coace !
are ?
48
Evaluare
1. Transcrie cuvintele:
lun[ cercel cunun[
3. Continu[ propozi\ia:
Mirela are o
Marcela e la
Ion ia un
4. Copiaz[ propozi\ia:
49
ci
Ci
Cine e
aceea?
ci-ne
cio-cul
mici
cinci
A-ri-ci-c[
cio-c[-ni-toa-re
Aricii
Aricic[ are cinci arici. Ei au ace mici.
cio — Cioc! Cioc! Cioc!
— Cine e aceea, mam[?
— O cioc[nitoare.
— Ce mare e ciocul ei!
cio Aricii cercetau atent cioc[nitoarea.
mic.
1. Cioc[nitoarea are ciocul tare.
mare.
2.
lec-\i-e
a-ten-\i-e
Ce not[
merit[ Le-nu-\a
Lenu\a?
Mi-tru\
|a-ul
Cer-n[-u\i
emo\ii.
1. Lenu\a are
team[.
51
]}
]n-cear-c[
]n-cer-ca-re
}ntrecerea
]n-tre-ce Literele erau la o ]ntrecere. Litera „A“ ]ncerc[
]n-tre-ce-re a citi o carte:
— A-a-a.
1 3 Nimic nu l[murea!
— }-]-], continu[ litera „}“.
Iar ]ncurc[tur[.
2
— O-o-o, iute ]ncerc[ „O“.
1 2
— Acum e clar! murmur[ litera „A“. Numai cu
toate literele unite e lumin[ ]n minte.
4
1. ]nlocuit ne]ncuiat
]ncuiat ne]ncercuit
]ncercuit ne]nlocuit
cla
L[utarii o ri
Tat[l lui Mircea e un l[utar cu renume.
A concertat cu „L[utarii“ ]n multe \[ri. Anul
trecut a c`ntat ]n Ucraina, Letonia, Italia.
c`ine
Acum e ]n Rom`nia. Are mul\i amici m`ine
rom`ni. Traian c`nt[ la nai, Luca la ocarin[, m`ini
iar Nicu la clarinet.
Ce c`ntece minunate au l[utarii! Ele ]nal\ [
a t`r]
inimile oamenilor. a ur]
ca-s[
ca-se
sat
sa-te
cru-ce
r[s-cru-ce
La r[scruce
soa e
La r[scrucea satului se ]nal\[ o troi\[. Tanti
ste nii Maria ]i l[murea Cristinei:
scri re — Iisus, Cristinico, e mereu ]n inimile noastre.
Cu El satul nu este s[rac. Casele sunt mai
s[ le luminoase. } n toate se simte lucrarea lui Iisus.
s[race.
1. Cu Iisus casele sunt mai ]ntunecoase.
luminoase.
2. r[scruce cruce stea comun[
troi\[ ]ntret[iere sat astru
54
S
So-rin
Ste-lu-\a
St`rc,
st`rc, So-ro-ca
cocost`rc!
Nis-tru
soa-re
scut
Cetatea Sorocii a
Soarele se uita somnoros ]n Nistru. Cetatea ste
Sorocii era la locul ei. Sorin urm[rea ]nserarea
cu sora sa, Stelu\a. lu\[
— Uite, Sorine! Un cocost`rc! ste
— E ca un scut al cet[\ii, surioar[!
Soarele m[re\ s-a culcat. Nistrul susura lin.
]nstelat
R[ut.
1. Soarele se uita somnoros ]n
Nistru.
2. ” tare ca ” ]nalt ca
” iute ca ” muncitor ca
55
=+ S[ cre=ti
mare,
+oricic[!
=a-se
=o-ri-cei
ca=
ca-=ul
=ti-e +oricic[ cel iste\
=u-ie-r[ +oricioaica a =uierat scurt. Cei =ase =oricei
s-au uitat =oca\i la ea.
= o a r e c e
o s c o c o = — Care e inamicul num[rul unu al neamului
i m a = i n a =oricesc?
m o = i r a s — Motanul, =u=otir[ =oriceii.
u = a e e c e — Lenea, rosti +oricic[.
m o r i = c [ — C`te =tie micu\ul meu! Ca=ul acesta e al
n r t m e s n t[u, +oricic[!
4 ianuarie
Motănaşule,
2. Să renunţăm la ură! Neamul şoriceilor
ştie că e uşor să trăim în armonie.
Şoricică
56
Cr[ciunul
}n cer r[sare steaua,
A=terne Cel de Sus
L[icere moi ca neaua
La ieslea lui Iisus.
2.
57
d
Aoleu!
din-te
den-tist
co-dru
co-dri
dul-ciuri
cru-di-t[\i La dentist
Martinel are din\ii caria\i. Luni mama l-a
tac[ adus la clinica din codru. Ursule\ul tremura
tat[ dac[ iat[ la u=a dentistului.
dat[ iad[ Mo= Martin ]i trat[ din\ii =i ]l ]ndrum[:
taci d/t lat[ — S[ nu m[n`nci multe dulciuri, Martinel!
daci lad[ — Am ]n\eles, domnule doctor.
toamn[ — +i nu uita s[ consumi c`t mai multe
doamn[
crudi t[\i!
1 3 2 4
1. Unde are loc ac\iunea? 2. Ur le su \ul
]n codru ]n lunc[
te es
C`nd are loc ac\iunea? la
duminic[ luni tist den .
58
D
doi-n[
dul-ce
du-mi-nici
du-ioa-se
Doi-ni-\a
Do-ru-\u
har-nic
ho-t[-r`t
Mi-hu
Mi-hai
Mih[i\[
1 3 4
C`nd era mic, lumea ]l numea: Mihu, Mih[ie=,
2
Mih[la= sau Mih[i\[.
— Mihu e leit tata! sur`dea sora.
1 2 4
— Mih[i\[ e mic, dar harnic! ]l l[uda mama.
— Mih[la= al meu o s[ ias[ om mare! rostea
3 hot[r`t tata.
}ncetul cu ]ncetul, Mihu a crescut mare,
1 4 2 harnic =i cuminte. Acum to\i ]l numesc Mihai.
Doar mama ]l mai alint[ Mih[i\[.
3
Orhei .
]n .
60
H
Norul ho\oman
Era o duminic[ ]nsorit[. Horia se d[dea hu\a ]n ho
hamac. Hariton citea o carte.
Deodat[, cerul s-a ]ntunecat. Un nor ho\oman
a ]nh[\at soarele =i l-a ascuns.
Horia =i Hariton au hot[r`t s[ c`nte: S[ c`nt[m
]mpreun[,
„Ie=i, soare, ie=i, Luci, soare, luci, copii!
C[ ]\i dau cire=i, C[ ]\i dau =i nuci“.
Norul d[du drumul soarelui =i o lu[ la s[n[toasa.
p`r-ti-e
pri-e-ten
poar-t[
lo-pa-t[
Lu-pu Un prieten credincios
Ci-pri-an
Cerul cernea din ]n[l\imi mii de stelu\e.
Tata croia o p`rtie spre poart[.
Ciprian lu[ iute o lop[\ic[. }ncepu =i el s[
prietenos
teni
prie
62
P
P[-ca-l[
P[-c[-li-na
P[-c[-li-\a
P[-c[-lici
p[-c[-leni
P[-c[-le=ti
o-bi-cei
str[-bun
um-bl[ Primi\i
]m-part colind[torii?
Sa-bi-na Colind[torii
Neaua s-a l[sat peste sat.
— Au sosit colind[torii! se bucur[ Sabina.
parc[ — S[-i ascult[m, spune tata.
barc[ „Noi umbl[m din cas[-n cas[ Noi umbl[m =i colind[m,
par pun La acei care ne las[, Pe Iisus ]l l[ud[m.“
bar p/b bun
— Sunte\i de laud[, b[ie\i! S[ p[stra\i obi ce
iul
par[
bar[
str[bun! Trece\i =i la anul pe la noi!
1.
B
mare,
Bucurel!
bu-ni-ca
bu-ni-cul
bom-boa-n[
bu-cu-ri-e
Bu-cur
Bu-cu-rel
Bucurel
C`nd ]l ceart[ bunicul, Bucur se duce la bunica. ta re
O ia cu bini=orul: lul
— Bunicu\o, m[ doare un dinte. De bomboane na
be
trece mai repede...
Bunica ]l s[rut[ =i ]i propune: ca sa da
— Hai mai bine s[ ]mpodobim Pomul de cul
Cr[ciun, Bucurel! ma
Peste pu\in timp, un mo= cu plete albe b[tu le
la u=[. la
Continu[ oral ba bar
povestirea.
1.
....... ....... bombonic[
2 1
2. bu Bar bra ]m c[ \a ni bl[ .
3. Bucur[-te cum s-a bucurat Bucuroaia de
bucuria lui Bucurel de la Bucure=ti.
65
v
S[ndel, vrei
alune?
v`-nat
v`-n[-tor
ve-ve-ri-\[
ve-se-l[
po-va-r[
dum-bra-v[ Micul v`n[tor
A O veveri\[ vesel[ s[rea iute din ram ]n
ram. Avea bl[ni\a de culoarea morcovului.
Deodat[, un vreasc trosni sub o povar[.
v Era S[ndel, un v`n[tor de o palm[.
e l a n — Hei, veveri\o! se r[sti el. Sunt un
v`n[tor iscusit. Am o „pu=c[ de luat vederi“.
i — Las[ v`natul, S[ndel. Dumbrava e
ocrotit[ de stat. Te invit s[ ron\[im alune
]mpreun[!
B
.
1. Bl[ni\a veveri\ei era ca
.
Vi-e-na
Eminescu la Viena E-mi-nes-cu
Mihai Eminescu este poetul nostru na\ional.
El s-a n[scut la Boto=ani, dar a copil[rit la
Ipote=ti.
}n tinere\e a ]nv[\at la Viena. Acolo s-a Ioan Slavici
] mprietenit cu scriitorul Ioan Slavici =i cu
poeta Veronica Micle. }n timpul liber, ei plecau
la teatru, la bibliotec[, la plimbare.
Deseori, prietenii ]l ]ndemnau s[ recite
ver suri. Eminescu rostea cu duio=ie: „Unde Veronica Micle
e=ti, copil[rie?...“
Veronica Micle.
1. La Viena, poetul cunoscu pe Ioan Slavici.
Ion Creang[.
3. 2 3 1 2 2 3 2 3
1 2 2 3
1 3 1 1
3 2 1 3 1 3 2 4
68
Evaluare
1. }nlocuie=te s cu =.
nas cos las
– – –
3. Scrie ] sau `.
m n[ ntrecere nc nt[
69
g
Povestea g`=telor
g`n-sac Un g`nsac avea ni=te papuci ro=ii. Odat[, trec`nd peste
g`=-te un pod, ]i sc[p[ ]n g`rl[.
— Vai! Am r[mas descul\! se t`nguia s[rmanul g`nsac.
g`-g`-ia
Tot neamul g`=telor s-a gr[bit s[ caute papucii, dar
g`-g`-ie
nu i-a g[sit.
gra-b[ +i acum, dac[ treci pe l`ng[ un c`rd de g`=te, ele
gr[-bit g`g`ie sup[rate.
s ... ...
... ... ...
... ...
1. stol oi 2. coco=i
ciread[ cocori gogo=i
cros
turm[ lupi c`t
g`t c/g
gros
c`rd albine
coal[
hait[ vaci car[
goal[
roi g`=te gar[
Bravo, Gru-ia
Gruia! Gre-ta
Gri-go-ra=
glas
gla-suri
Cine e?
71
ge
re-ge
le-gen-d[ E=ti ca
un rege,
nin-ge br[du\ule!
str`n-ge
mer-gea
pl`n-gea
Legenda bradului
Pl`ngea un br[du\ ]n inima codrului. Tocmai
mergea pe acolo Creatorul Lumii.
— Ce suspini, br[du\ule?
— Doamne, p`n[ mai ieri cre=team =i eu printre
brad gutui pomi. Dar ei r`deau de conurile mele. Mi se str` ngea
codru ... inima de durere. M-am retras ]n acest desi=.
— Nu mai pl`nge, br[du\ule! A=teapt[ s[ dea
gerurile.
alun ...
A sosit iarna. To\i copacii erau goi. Numai bradul
alun[ con
r[mase ]n haina sa verde ca o mantie de rege.
1.
Pl`ngea un br[du\ ]n inima codrului .
pl`ngea .
pl`ngea .
1 1 2 4 1 1 2 3 1 1 3
2.
3 4 2
72 2 4 3 2 3 5 2 4 3
Ge
Cine e
Mo= Ger? Ge-ta
Geor-gel
ge-me
ge-ne
geam
gea-muri
Mo= Ger
E o iarn[ cumplit[. Copacii gem speria\i de
m`nia criv[\ ului.
gerule\
Georgel ]ntreab[:
— Mergem la s[niu=, Geta?
— S[ se mai potoleasc[ Mo= Ger.
— Cine este acest mo=? geros
— E un b[tr`n cu barb[ deas[, gene albe =i
plete ninse. Iarna, el coboar[ ca o s[geat[ din
mun\ii c[run\ i. Aga\[ de stre=ini \ur\uri de ger
sticl[. Pune poduri de cle=tar peste r`uri. Nu
e me=ter mai iscusit ca Mo= Ger!
73
f
foc
fla-c[-r[
ful-gu-ie=-te
sf[-tu-ie=-te Uf =i Ciuf
Uf Afar[ viscole=te. Uf =i Ciuf, doi pitici dr[g[la=i,
Ciuf ocrotesc focul din vatr[.
— Ce mai fulguie=te! face Uf.
— Mai r[scole=te focul, s[ nu adoarm[! ]l sf[tuie=te
foc Ciuf.
— Uite ce sc`ntei mari! se mir[ Uf.
oc — S[ le rug[m s[ sperie viscolul!
oc Un roi de sc`ntei iese prin co=.
Viscolul s-a potolit. }n vatr[ focul mai arde.
oc
fri-c[
fia-re
su-fe-r[
]n-frun-t[
F[t-Frumos
Vifor-R[u
F[t‑Frumos
2 3
F[t-Frumos are puteri miraculoase. El st[
p`ne=te focul. Potole=te fiarele =i ]i ferice=te pe
1
cei care sufer[. F[r[ fric[ iese ]n fa\a du=manului.
Ca un fulger, ]nfrunt[ Viforul‑R[u.
4 3 5
C`nd obose=te, ]i sunt de folos prietenii: soarele
=i luna, apa vie, f`nt`na pove=tilor, calul ]naripat,
2
firul de iarb[, fluierul fermecat.
Faptele lui sunt frumoase. Frumos ]i este =i
2 3
sufletul.
1
de-jun
ste-jar
Bu-jor
Bu-jo-rel
1. stejar — stejari 2.
pr[=it
bujor — . . . pr[jit
=oc
b[iat — . . .
joc =/j =ale
jale
umbr[ — . . . =ur[
o=tean — . . . jur[
76
J
Hai s[ ne
juc[m, copii!
Je-ni-c[
Ja-ne-ta
joa-c[
ju-c[-ri-e
bu-jori
o-braji
La joac[
Jenic[ a ]mbr[cat cojocelul =i a ie=it la joac[. joc
Jujuc[ s-a luat din urma lui.
Copiii se jucau cu bulg[ri de nea. Obrajii lor
erau rumeni ca bujorii.
— Hai s[ facem un omule\! a propus Jenic[. juc[rie
}n scurt[ vreme, omule\ul era gata.
— Vai! El tremur[ de frig! a strigat Janeta.
}i aduc imediat m[nu=i, c[ciul[ =i fular.
juc[tor
1. ” u=or ca ” juc[u= ca
” rumen ca ” deas[ ca
re-gi-n[
pa-gi-n[
gin-ga-=[
ar-gin-tii
Vir-gi-ni-a
Regina Fulgilor
Visul Virginiei
Dup[ ce a ascultat povestea de sear[, Virginia
a adormit. }n vis, dintre paginile c[r\ii cu basme,
a ap[rut Regina Fulgilor. Ea era ginga=[. Avea
gene lungi. Purta straie argintii.
— Ai ni=te bijuterii at`t de frumoase! se
minun[ feti\a.
Regina i-a d[ruit Virginiei un colier sclipitor.
regin[ Apoi a disp[rut ]n negura nop\ii.
1. 2 3 2 3 2 3
2 2
1 1 1
1 3 1 3
Gi-cu
Gi-na
min-ge
mingi
pl`n-ge
pl`ngi
A
Fapta lui Gicu
uru
lse]
O feti\[ cu p[rul =aten pl`ngea pe malul unui
lac. S-a apropiat Gicu.
ncea
— Ce s-a ]nt`mplat, Gina? a ]ntrebat el. De ce
rc[]n
pl`ngi?
— Am sc[pat mingea ]n ap[, i-a r[ s
puns ea
printre lacrimi. fociarp
— Nu pl`nge! Te ajut eu! a ]ncercat Gicu s[ o
lini=teasc[.
riet
a
— }\i mul\umesc, Gicu. E=ti un prieten adev[rat.
ne
voie.
1. a Ginei. 3. ar giun
este
a lui Gicu.
ma gii
co gint
2. P[rul Ginei este =aten.
P[rul din livad[ a ]nflorit. gin legi
79
z
bar-z[
ber-ze
zi-se Berzele
spu-se Cezara ie=i ]n curte.
zgo-mo-tos — Bunicule, au sosit berzele! zise ea bucuroas[.
g[-l[-gi-os — Aceste p[s[ri, Cezara, sunt fidele locului unde
]=i fac cuibul.
Berzele p[=eau agale pe picioa rele lungi. Ele
cl[mp[neau zgomotos din cioc. A=a ]i salutau pe
st[p`nii casei.
Berzelor, de Dup[ ce au ref[cut cuibul, berzele s-au ridicat
unde vine
prim[vara? ] n zbor. Ele pluteau lin pe cerul limpede.
sare
bucurie ... zare
2. 3. sac
bucuros zgomotos sar
zar s/z
zac
Za-ha-ri-a
Zam-fir
Z`-nel
zmeu
v[z-duh
n[z-dr[-van
Zmeul n[zdr[van zbur-dal-nic
Zaharia a f[cut un zmeu din h`rtie colorat[.
I-a pus =i coad[ din panglici verzi. Ar[ta grozav.
Apoi i-a invitat pe Z`nel =i Zamfir ca s[ ] nal\e
zmeul ]mpreun[.
— Locul cel mai potrivit e ima=ul de l`ng[
sat, zise Z`nel.
— Ai dreptate, c[zu de acord Zamfir.
V`ntul zburdalnic smulse juc[ria din m`inile lui
Zaharia. Zmeul n[zdr[van plana u=or ]n v[zduh.
2.
pe-re-che
or-ches-tr[
bu-chet
bu-che-\el
Orchestra din p[dure
E diminea\[. Lini=tea codrului a fost ]ntrerupt[
de un pi\igoi:
— Am o veste bun[! Azi, orchestra din p[dure
ne prezint[ un concert. V[ chem pe mic =i mare la
serbare!
p[durice
ura
p[d
.
1. Mierla c`nta ]n pereche cu
.
che-ie
che-i-\[
che-mat
pe-re-che
Chei\a fermecat[
Era odat[ o fat[ de ]mp[rat frumoas[ f[r[ de
pereche. Ea a g[sit un sipe\el de aur. Ursitoarele au
spus c[ acel care ]l va descuia, o va lua de mireas[.
}ntr-o sear[, la poarta palatului a b[tut un str[in.
— Chei\a ce o am e fermecat[! a spus el.
— Chema\i str[inul imediat! a poruncit ] mp[ratul. Cine
a g[sit cheia
Voinicul a descuiat sipe\elul. }n el se afla un inel de la inima
cu pietre scumpe. prin\esei?
T`n[rul a pus inelul pe degetul prin\esei. Fata a
z`mbit fericit[.
chip
Voi-chi-\a
vechi
chi-pe=i
Orheiul Vechi
C`ndva, Orheiul Vechi a fost o cetate de
ne] nvins. Domnitorul avea acolo o=teni chipe=i
=i voinici.
Odat[ au n[v[lit du=manii. Conduc[torul ce-
t[\ ii le vorbi o=tenilor:
— Voinicii mei, aici vom sta ca =oimii! Nici
moartea nu ne va clinti din loc!
Voichi\a, fata conduc[torului, era frumoas[
la chip =i la suflet. Ziua ea lupta ]n r`nd cu to\i
voinicii. Noaptea se strecura ]n bisericu\[. Se
ruga pentru via\a o=tenilor =i victoria neamului.
1. Momentele textului:
N[v[lirea du=manilor
Ruga pentru victoria neamului
1 Cetatea de ne]nvins
84
Chi
Mor de
foame!
Chi-ri-ac
chi-ta-r[
chi-\[-ie
Chi\-Chi\
3. chitarechinelantichitatenorecrea\iechipa
85
ghe
ba-ghe-t[
ba-ghe-te
ve-ghe
ve-ghea-z[
An-ghel
An-ghe-li-na
O zi de odihn[
Soarele str[lucitor vegheaz[ ca ziua s[ fie fru-
moas[.
Sub bagheta nev[zut[ a unui dirijor iscusit, c`nt[
p[s[rile.
Gelu, Anghel =i Eugen se joac[ ]n curte.
gher-ghef Obosit de at`ta zbenguial[, Mot[nache s-a culcat.
+i bunica, =i ghemul ei, =i ghergheful Angheli nei —
toate se odihnesc duminica.
ghe-me
1. pisic[ privighetoare soare ghem
mamifer ... raze ...
2. soare frumoas[
baghet[ str[lucitor
dirijor nev[zut[
zi iscusit
86
Ghe
Un
iepura=!
Ghe-ra-sim
Gheor-ghe
ghem
ghe-mo-toc
ve-ghea
su-pra-ve-ghea
Ghemotocul
Gheorghe =i Gherasim se ]ntorceau din cr`ng.
Deodat[, ei au z[rit un ghemotoc de bl[ni\[ alb[.
— Un iepura=! zise Gheorghe. Are o l[bu\[ r[nit[!
— S[ lu[m iepura=ul cu noi! }l vom supraveghea p`n[ se
va face bine.
Acas[, b[ie\ii au f[cut pentru el un culcu= c[ldu\. }l
hr[neau cu morcovi, varz[ =i frunze de salat[.
Iepura=ul a fost numit .
ghi-o-cel
poj-ghi-\[
ghi-du=i
ghim-po=i Ghiocelul
Un ghiocel firav str[punse pojghi\a de z[pad[. Suna din
clopo\elul s[u ginga= de r[sunau v[ile:
— Fra\ilor, a sosit prim[vara!
Ghimpi=or =i Ghimpici sunt doi arici ghidu=i. Ei au ie=it
somnoro=i din culcu=ul lor.
— Nu te gr[bi, ghiocelule! au strigat aricii. Ar putea
s[ te ]nghit[ Mo= Criv[\!
— Nu v[ teme\i, ghimpo=ilor! Soarele darnic a rugat
s[ vestesc sosirea prim[verii.
}ntreaga natur[ s-a trezit la via\[.
88
V[ plac
ghicitorile,
copii?
ghi-ci-toa-re
ghi-ci-tori
ghioz-dan
ghioz-da-ne
Ghicitoare
Ghicitoarea-i din bunici –
Cine-o =tie-i bun de ghici.
Diminea\a din cocioab[
Iese mo=ul =i ]ntreab[:
– Ciugur, mugur, mugurei
Merg pe drum ]n=ir[\ei
Cu ghiozdane ]n spinare.
Cine =tie: cine-s oare?
Glum[
1. — Care cuvinte sunt rostite cel mai des de elevi
. ! ? — Nu =tiu, doamn[ ]nv[\[toare
— Ai dreptate, +treng[rel
Xe-ni-a
Xe-no-fon
xi-lo-fon
sa-xo-fon
e-xi-gent
ex-ce-lent
Extraordinar!
Xenia =i Xenofon Rex, c[\elul cel dresat,
C`nt[ azi la unison: C`nd se pune pe l[trat,
Xenia — la xilofon, Sare speriat Anton,
Xenofon — la saxofon. Brusc apas[ pe claxon! xo
Poli\istul exigent
Are fluier excelent.
Muzican\i ca ei — mai rar;
C`nt[ extraordinar!
xer
1. +oferul sare speriat =i claxoneaz[.
Alexandra pune sare ]n zeam[.
2. un ni=te toate
xilofon ................. xilofoanele
saxofon saxofoane .................
claxon ................. claxoanele
91
Recapitulare
1. Cite=te textul.
O ]nt`mplare ]n codru
E diminea\[. }n codru e lini=te. P[rin\ii au plecat
dup[ m`ncare. Puii sunt singuri ]n cuib. Ghidu=ul
Cip ]ntreab[ speriat de Cirip:
— Cine se aude dintre fragi?
— Aoleu! E Ciripica, surioara noastr[!
Alarma\i, puii ]=i cheam[ p[rin\ii.
Codrul se umple de ciripitul p[s[rilor.
92
Evaluare
1. Completeaz[ cu grupurile de litere potrivite.
re tar[ pa n[
min raf[ re n[
5. Continu[ propozi\iile:
93
k Ce ]nalt[
e =coala micu-
\ului koala!
ki-lo-me-tru
ki-lo-me-tri
Ni-ki-ta
ko-a-la
Micu\ul koala
Elevii privesc plan=a de la tabl[.
— Vai, ce ursule\ dr[gu\! se mir[ Nikita.
— Acesta nu e urs! ]l contrazice Doina.
— Copii, acesta e un mamifer cu pung[, le explic[
doamna ]nv[\[toare. El se nume=te koala. Patria sa,
1 kg
Australia, se afl[ la mii de kilometri. Arborele pe care
se ca\[r[ el se nume=te eucalipt. Frunzele lui sunt
hrana preferat[ a micu\ului koala.
94
K
Am o veste
bun[!
Invita\
ie
Ki-ev
Ka-ri-na
To-ki-o
A-ki-ro
Prietenie
}n vacan\[, Liceul „Mihail Kog[lniceanu“ a g[zduit elevi din
mai multe \[ri. Copiii s-au ]mprietenit. Drago= i-a fotografiat cu
aparatul s[u „Kodak“.
}ntr-o zi a adus la =coal[ fotografiile f[cute. Copiii ]=i aminteau
cu drag de noii prieteni.
— Acesta e Mark din ora=ul Kiev, zise Mirela. B[iatul ] n c[ma=[
kaki e Akiro din Tokio.
— Cei doi sunt nem\ii Karl =i Karina.
— Dragi elevi, spuse doamna ]nv[\[toare. Vara aceasta =i noi
vom pleca ]n Lituania, la un liceu din ora=ul Kaunas.
— Ura-a-a! S[ vin[ c`t mai repede vacan\a mare!
95
yY
qQ
wW
Disneyland
Disneyland e un or[=el minunat. Aici te po\i distra al[
turi de Mickey Mouse1, Tom =i Jerry2, Yoggi Bear3, Woody4,
Donald Duck5 =i alte personaje din pove=ti.
Alb[-ca-Z[pada =i cei =apte pitici te a=teapt[ ]n c[su\a lor.
Sold[\eii de plumb te studiaz[ curio=i la lumina licuricilor.
Chip6, Dale7 =i Roquet8 te invit[ la o plimbare cu tre
nule\ ul. Dac[ dore=ti, po\i naviga printre pira\i pe un r`u
p`n[ la Insula Aventurilor.
Vino ]n lumea copil[riei de vis!
1
Mickey Mouse – /'miki maMs/ 5
Donald Duck – /'dOnBld dDk/
2
Jerry – /’dGerP/ 6
Chip – /tEPp/
3
Yoggi Bear – /’jRgP beB/ 7
Dale – /dNl/
4
Woody – /’wMdP/ 8
Roquet – /’rRkP/
96
Pomul ]n\elepciunii
C[l[toria ]n lumea literelor fermecate
a luat sf`r=it. Copiii s‑au a=ezat sub un
pom. Privind ]n sus, au ]nm[rmurit. Pe
ramuri at`rnau literele din Abecedar.
Deodat[ frunzele pomului se leg[nar[.
P[s[rile ]ncepur[ s[ c`nte. Literele se
luar[ de m`ini =i intrar[ ]n hor[. Pomul
]n\elepciunii vorbi cu glas omenesc:
— Dragi copii, ]nv[\[tura e o lumin[
ce face via\a mai senin[!
97
Alfabetul limbii romȃne
Aa
[a]
{[ [ă]
~`
[î din a]
Bb
[be]
Cc
[ce]
Dd
[de]
Ee [e]
Ff
[fe]
Gg Hh
[haș]
[ge]
Ii[i]
}]
[î]
Jj Kk
[ca/capa]
Ll
[le]
[ je ]
Mm [me]
Nn Oo Pp[o] [pe]
Qq
[ ne ] [kü]
Rr
[re]
Ss += Tt[te]
|\
[ se ] [ șe] [țe]
Uu
[u]
Vv Ww Xx Yy [dublu v] [ics] [igrec]
Zz
[ze]
[ ve ]
f d e a i s v l b c
4. Să lucrăm ȋn perechi I.
Scrie\i prenumele colegilor de clas[ care stau ]n r`ndul vostru.
c g p
99
Grupurile de litere
ce ci ge gi
o che ro mo re ce
lari e toc n[ che
ci gi
ghe chi
un ri m[r e li
ge ghi
e pit le
Bravo,
S[ndel!
Expeditor:
101
Limba noastr[
de Alexe Mateevici
– fragment –
Limba noastr[-i o comoar[
}n ad`ncuri ]nfundat[,
Un =irag de piatr[ rar[
Pe mo=ie rev[rsat[.
102
1 Vocabular:
6 Descoper[ proverbul:
mult Vorba aduce. dulce
104
1 Vocabular:
3 Re\ine!
Stema =i drapelul sunt simbolurile statului.
6 Memoreaz[ versurile:
Cine a v[zut vreodat[,
Cine a v[zut
Pui s[ nu-=i iubeasc[ mama
Care l-a crescut?
Mai frumos dec`t p[m`ntul
Din str[mo=i ce-l ai —
Este vreun alt plai pe lume,
Este vreun alt plai?
(Vasile Romanciuc, Patria)
105
Prim[vara
dup[ Spiridon Vangheli
106
1 R[spunde la ]ntreb[ri:
De ce erau sup[rate vr[biile?
Cine a pornit ]n c[utarea Prim[verii?
Unde a ]nt`lnit porumbelul Prim[vara?
2 G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:
zise sosesc
larm[ spulber[
viscole=te g`lceav[
vin spuse
Mingea a Un ochi al
nimerit ]ntr-un ma=inii de g[tit
ochi de geam. s-a defectat.
107
O carte
de Constantin Dragomir
O carte aleas[
E ca o cas[
Cu multe neamuri,
P[s[ri pe ramuri.
O carte rar[
E o comoar[.
Cine-o g[se=te,
Se-mbog[\e=te.
O carte este
Ca o poveste,
Cine-o cite=te,
Acela cre=te.
Cine-o cinste=te,
Se-nnemure=te
Cu omenia,
Cu ve=nicia.
108
1 Vocabular:
2 Completeaz[ propozi\iile:
O carte aleas[ e ca o .
O carte rar[ e o .
O carte este ca o .
3 Completeaz[ urm`nd modelul de mai jos:
comoar[ — comori; neamuri — neam;
carte — ; ramuri — ;
cas[ — ; p[s[ri — .
4
Ce ne ]nva\[ o carte?
Ghici!
Cartea ne ]nva\[: Are foi =i nu e pom,
s[ facem fapte bune; }\i vorbe=te ca un om.
s[ iubim adev[rul =i frumosul; +i cu c`t o ]ndr[ge=ti
s[ ne purt[m cuviincios; Tot mai mult o folose=ti.
s[ ne cinstim neamul; ( )
.
Folose=te c[r\ile,
dar p[streaz[-le =i
5 Ce reprezint[ cartea pentru tine? pentru al\ii!
Pentru mine, cartea reprezint[:
o comoar[ de ]n\elepciune;
un prieten devotat;
un bun sf[tuitor;
.
109
Unirea face puterea
– folclor –
Un tat[ avea mai mul\i feciori. }ntre ei intrase o mare ne-
]n\elegere. Ca s[-i ]mpace, tat[l a luat c`teva nuiele. Le-a legat
]ntr-un m[nunchi, pe care l-a dat fiec[rui fiu pe r`nd:
— S[ vedem cine ]l fr`nge!
Feciorii nu au putut rupe m[nunchiul.
Atunci, tat[l l-a dezlegat. El a dat fiec[ruia c`te o nuia.
F[r[ nicio greutate, feciorii au rupt nuielele.
— S[ v[ fie de ]nv[\[tur[, dragii mei! a zis tata. C`t timp
sunte\i ]mpreun[, nimeni nu v[ poate face niciun r[u. Dac[
nu ve\i fi uni\i, ve\i c[dea prad[ du=manilor.
110
1 Vocabular:
2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Ce voia s[-i ]nve\e tat[l pe feciorii s[i?
La ce ]ncerc[ri au fost supu=i ei?
Ce pova\[ ai aflat?
6 Descoper[ proverbul:
111
Ciubo\elele ogarului
dup[ C[lin Gruia
Odat[, iepurele pornise la iarmaroc s[‑=i
cumpere ceva de ]nc[l\at. Pe o potec[ se ] nt` lni
cu ogarul. El purta ciubo\ele noi‑nou\ e.
— C`t ai dat pe ]nc[l\[ri?
— Doi galbeni.
— M[ duc s[‑mi iau =i eu ciubo\ele de la
iarmaroc.
— Merg =i eu ]ncolo. Ciubo\ele sunt, numai
bani s[ ai!
— Am exact doi galbeni.
Au mers ei, au mers, p`n[ a ]nnoptat.
— Hai s[ tragem la Hanul Ursului, cum[
tre! propuse ogarul.
Mo= Martin ]i osp[t[ cu tot ce avu mai bun.
Iepurele gust[ o buc[\ic[ de pl[cint[. Ogarul
]ns[ m`nca de‑i trosneau f[lcile.
112
1
Vocabular:
potec[ — c[rare;
ogar — c`ine de v`n[toare;
galben — aici: moned[ de aur;
han — local unde se pot ad[posti peste noapte drume\ii.
2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Unde mergea iepura=ul?
Ce dorea el s[-=i cumpere?
Cu cine s-a ]nt`lnit iepurele?
Unde au tras drume\ii peste noapte?
3 Alege explica\ia potrivit[:
m`nca f[r[ poft[
„m`nca de-i trosneau f[lcile“
m`nca lacom
4
Adev[rat (A) sau fals (F):
Iepurele pornise la iarmaroc.
Pe potec[ se ]nt`lni cu un urs.
Ogarul m`nca f[r[ poft[.
Iepurele avea exact doi galbeni.
113
Ciubo\elele ogarului
– continuare –
Hangiul se apropie de cei doi drume\i =i le zise:
— A\i m`ncat de doi galbeni.
Ogarul c[ut[ prin buzunare, dar nu g[si niciun ban.
— Am uitat punga acas[. Pl[te=te dumneata, cum[tre!
— Cum? Eu n-am m`ncat mai nimic! Dac[ pl[tesc, r[m`n descul\.
Ursul ]=i ie=i din fire:
— Pl[ti\i, c[ altfel am eu ac de cojocul vostru!...
De fric[, iepurele pl[ti.
Ogarul se culc[ =i adormi f[r[ grij[. Iepurele ]ncepu s[ pl`ng[.
Cum de se l[sase p[c[lit? Deodat[, mintea i se lumin[. }nc[l\[
ciubo\elele ogarului =i ie=i tiptil afar[.
Spre ziu[, ogarul se trezi. Pricepu imediat ce s-a ]nt`mplat. Porni
iute pe urmele iepura=ului s[‑=i
caute ciubo\elele.
Pe urecheatul din poveste nu
l-a putut prinde. Dar de atunci,
cum vede un iepure, ogarul se
ia dup[ el.
114
1 R[spunde la ]ntreb[ri:
Cine trebuia s[ pl[teasc[ pentru m`ncare?
De ce a pl[tit iepura=ul?
Cum =i-a f[cut iepura=ul dreptate?
2 Alege explica\ia potrivit[:
„am eu ac se m`nie
de cojocul vostru“
g[sesc mijloace
„mintea i se lumin[“ de a v[ pedepsi
C`nt[ cioc`rliile
Imn de veselie,
Fluturii cu miile
Joac[ pe c`mpie.
116
1 Vocabular:
4 Cine vorbe=te?
— Ce gustos
e nectarul
Ghici!
florilor! Din flori picuri de dulcea\[
Str`nge dis-de-diminea\[.
— Vreau
s[ zbor p`n[ ( )
la soare!
118
1 Vocabular:
2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Ce a observat b[ie\a=ul?
Cui i-a spus el bucuria?
Ce anotimp a sosit ]n \ar[?
5 Formeaz[ propozi\ii:
Cioc`rlia au ]mp`nzit duios.
Florile c`nt[ c`mpul.
Caisul ar[ gr[dinile.
Oile se ]mpodobise pe ima=.
Tractoarele pasc cu flori.
6 Să lucrăm ȋn perechi I.
Improviza\i un mic dialog dintre cioc`rlie
=i b[ie\a=.
119
Tu, iarb[, tot ai mam[?
de Grigore Vieru
120
1 Alege variantele potrivite.
Poezia este dedicat[:
florii; ierbii; mamei; copiilor; stelei.
Dragostea reciproc[ dintre mam[ =i copil este
]nf[\i=at[ ]n lumea:
vie\uitoarelor; oamenilor; plantelor;
corpurilor cere=ti.
„de bun[ seam[“ ]nseamn[:
desigur; f[r[ ]ndoial[; important; mai ales.
2 Ce sentimente exprim[ poetul fa\[ de mam[?
dragoste dispre\ admira\ie
simpatie stim[ ur[
3 Ordoneaz[ cuvintele ]n propozi\ie:
mamei zidesc fericirea M`inile noastr[.
4 Alc[tuie=te oral
propozi\ii cu fiecare
]nflorit
ori
ie [r
cuv`nt.
nfl
lor
flor
a]
[
cic
f
[re ri
as[ floare flo
5 Descoper[ proverbul:
mamei nu
Ascult[
tale. tat[lui
uita pove\ele
]nv[\[tura
t[u =i
122
1 Vocabular:
2 R[spunde la ]ntreb[ri:
}n ce moment al zilei are loc ]nt`mplarea?
Ce a z[rit cocost`rcul pe frunza unui nuf[r?
De ce cocost`rcul n-a m`ncat broscu\a?
3 Ordoneaz[ momentele textului:
Bucuria broscu\ei Cocost`rcul la balt[
}nt`lnirea cu broscu\a M[rinimia cocost`rcului
Cu penetul ca sideful
Str[luce=te-o porumbi\[,
Cu c[p=orul sub arip[
Adormit[ sub o vi\[.
+i t[cere e afar[,
Lumineaz[ aer, stele.
Mut[-i noaptea, numai r`ul
Se fr[m`nt[-n pietricele.
124
1 Vocabular:
4 „Dezmiard[“ cuvintele:
arip[ — aripioar[; r`u — ;
stea — ; cap — .
5 Să lucrăm ȋn echipă I.
Alc[tui\i oral propozi\ii cu fiecare cuv`nt.
125
Vr[biu\a uituc[
dup[ Leo Butnaru
La ziua de na=tere a ariciului, au venit
mai mul\i oaspe\i dec`t la cea a vulpii,
deoarece el e cuminte =i prietenos. Fiecare
invitat i‑a adus c`te un dar.
C`nd veni r`ndul vr[biu\ei s[ ]nm`neze
cadoul, ea zise:
— Drag[ Aricic[, ghici ce am aici? Nu
=tii! O pereche de cipici!
Desf[c`nd o frunz[ de brusture, vr[biu\a
scoase cipicii ]mpleti\i din paie. E‑he‑he!
Oaspe\ii au prins a r`de, iar ari ciul a ro=it
p`n[ ]n v`rfule\ele ghimpilor s[i. Vr[biu\a
]ns[ nu pricepea nimic. Se mai suce=te, se
mai ]nv`rte=te =i, deodat[, se love=te cu
aripioara peste frunte.
— Cum de‑am uitat? se ]ntreb[
ea. Ariciul are patru picioru=e, nu
dou[, ca noi, vr[biu\ele. Trebuia s[
]mpletesc ]nc[ o pereche de cipici!
Drag[ Aricic[,
Te felicit cu ocazia
zilei de na=tere. }\i
urez mult[ s[n[tate,
via\[ lung[ =i plin[
de bucurii!
126
1 Vocabular:
2 R[spunde la ]ntreb[ri:
De ce la ziua de na=tere a ariciului au venit foarte mul\i
oaspe\i?
Ce i-a d[ruit vr[biu\a s[rb[toritului?
Ce uitase p[s[rica?
3 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
cuminte totul a r`de a r[spunde
mul\i obraznic a uita a-=i aminti
nimic pu\ini a ]ntreba a pl`nge
4 „Dezmiard[“ cuvintele:
v`rf — v`rfule\; picior — ;
vulpe — ; arip[ — ;
frunz[ — ; zi — .
5 Ce cadouri i-au adus ceilal\i invita\i lui Aricic[?
128
1 Vocabular:
2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Cum era fiul?
Cum a reu=it tat[l s[ schimbe comportarea fiului?
Ce a ]n\eles b[iatul?
3 G[se=te cuvinte cu ]n\eles opus:
necuviincios — cuviincios
lene= —
neascult[tor —
r[ut[cios —
Copii,
numai fiind harnici =i
ascult[tori, ve\i deveni
m`ndria p[rin\ilor!
129
Greierul =i furnica
de Alexandru Donici
Greierul ]n desf[tare,
Trec`nd vara cu c`ntare,
Deodat[ se treze=te
C[ afar[ viscole=te,
Iar el de m`ncat nu are.
La vecina sa furnic[
Alerg`nd, cu lacrimi pic[
+i se roag[ s[-i ajute,
Cu hran[ s[-l ]mprumute,
Ca de foame s[ nu moar[,
Numai p`n’ la prim[var[.
Furnica l-a ascultat,
Dar a=a l-a ]ntrebat:
— Vara, c`nd eu adunam,
Tu ce f[ceai?
— Eu c`ntam
}n petrecere cu to\i.
— Ai c`ntat? }mi pare bine.
Acum joac[, dac[ po\i,
Iar la var[ f[ ca mine.
130
1 Vocabular:
2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Ce a f[cut greierul toat[ vara? Dar furnica?
Ce s-a ]nt`mplat cu veselul greiera= ]n timpul iernii?
Ce a ]nv[\at el din aceast[ ]nt`mplare?
trist neobosit[
str`ng[toare lene=
fl[m`nd nec[jit
mic[ harnic[
nep[s[tor grijulie
5 Descoper[ proverbul:
6 Să lucrăm ȋn perechi I.
Joc: Tu e=ti furnica,
iar colegul t[u este
greiera=ul.
Ce sfaturi ]i po\i da?
131
Evaluare sumativă orală
Limba noastr[, de Al. Mateevici
Cite=te fragmentul
care con\ine pova\a
tat[lui.
2 5 3
Spune un proverb
care se potrive=te 1 6
textului.
2
4 2
}l apreciez pe tat[l
b[ie\ilor, deoarece...
2
Ciubo\elele ogarului, de C. Gruia
Consider c[
Poveste=te
Care este iepura=ul
un fragment din
]nv[\[tura textului? a procedat corect/
text.
gre=it, deoarece...
3 3 3
Vr[biu\a uituc[,
de L. Butnaru
Cite=te ultimul
fragment.
5
Alege o bil[ =i
realizeaz[ sarcinile
propuse. Nume=te
personajele.
5
G[se=te cuvintele
cu ]n\eles opus:
a r`de, a-=i aminti,
cuminte.
5
Prim[vara, de S. Vangheli
Am ]nv[\at c[ ...
A= vrea s[ aflu mai multe despre ...
Sunt m`ndru/m`ndr[ c[ ...
133
Ho\ul
dup[ Tudor Arghezi
}n cutia cu p[l[rii vechi sta un urs de cati
fea. Ursul fura bomboane, ciocolat[, dulcea\ [,
fructe. C`nd t[tu\u aducea o cutie cu lucruri
dulci, ursul golea numaidec`t cutia.
— Cine a m`ncat ciocolata, copii?
— Ursul! r[spundea b[iatul.
— Dar bomboanele?
— Ursul! r[spundeau fata =i b[iatul.
}l v[zuser[ am`ndoi. L-au prins de c`teva ori cu dul
ciurile ]n bra\e, fugind sub canapea.
A=a s-a f[cut c[ t[tu\u a trimis ursul ]n pod. }ns[ el
fura =i de acolo. Venea din pod. De copii, ursul nu voia
s[ se fereasc[. }n pod, ]nv[\ase de la urs s[ m[n`nce
zah[r =i mielul cu p[rul cre\.
}ntr-o zi, t[tu\u se va pune la p`nd[, chiar ]n dulap.
C`nd ursul =i mielul vor veni s[ se ]nfrupte, ]l vor g[si
pe t[tu\u ]ntre borcane. +i atunci nu =tiu cine va fugi
mai repede speriat: mielul, ursul sau t[tu\u.
134
1 Vocabular:
2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Unde locuia ursul de catifea?
Cine m`nca dulciurile?
Cum a fost pedepsit ursul?
De ce t[tu\u se pref[cea c[ nu =tia cine e „ho\ul“?
bl`nd
greoi
fl[m`nd
fricos
135
P[\ania ursului cafeniu
dup[ Vladimir Colin
Un urs cafeniu s-a r[t[cit odat[ printre ur=ii-albi de la Polul
Nord.
— Un urs murdar! chicoteau focile.
— M-am sp[lat chiar azi-diminea\[! le spuse Martin.
Dar focile nu-l crezur[. Sup[rat, Martin plec[. El se ] nt`lni cu
ni=te ur=i-albi.
— Cine-i ur`tul [sta? ]ntreb[ cu dispre\ unul dintre ei.
Martin ]ncepu s[ pl`ng[.
— De ce pl`ngi? se interes[ o mors[.
— Cum s[ nu pl`ng? To\i r`d de mine!
Morsa ]i spuse:
— Nu mai pl`nge! S[pune=te-te bine din cap p`n[ ]n picioare!
Cur`nd, blana lui Martin era plin[ de cl[buci str[lucitori.
136
1 Vocabular:
2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Cine s-a r[t[cit printre ur=ii de la Polul Nord?
De ce r`deau animalele de Martin?
Ce l-a ]ndemnat morsa s[ fac[?
4 „Dezmiard[“ cuvintele:
ap[ — ap=oar[; blan[ — ;
glas — ; urs — ;
s[pun — ; pui — .
5
Cum se nume=te
ad[postul
ursului?
137
P[\ania ursului cafeniu
– continuare –
— Vai! Ce urs frumos! strig[ un urs-alb.
— Ce blan[ alb[ are! se minunar[ =i ceilal\i.
Fericit, Martin ]ncepu s[ se joace cu ur=ii cei albi.
Deodat[, un munte de ghea\[ se apropie de sloiul pe care se jucau
ei. Ur=ii cei albi s[rir[ ]n ap[. Neobi=nuit cu via\a de la Polul Nord,
Martin r[mase pe sloi. C`nd ]n\elese ce primejdie ]l p`nde=te, auzi
glasul speriat al unei ursoaice:
— Puiul meu a r[mas pe sloi!
De=i era r[nit de suli\ele de ghea\[, Martin lu[ puiul ]n bra\e
=i s[ri cu el ]n ap[. Cl[bucii de s[pun se topir[. Ursul deveni din
nou cafeniu.
— E=ti un urs bun =i viteaz! spuse ursoaica.
}\i mul\umesc, Martin. Nu blana ]l face
pe urs, ci fapta lui.
138
1 Vocabular:
2 R[spunde la ]ntreb[ri:
Unde se jucau ur=ii?
Ce primejdie ]i p`ndea?
De ce r[mase Martin pe sloi?
Ce fapt[ a s[v`r=it Martin?
Ce i-a spus ursoaica?
u — unire, umbr[, , ;
r — rodie, roi, , ;
s — sloi, soare, , .
139
Evaluare finalǎ
1. Cite=te textul.
Greierul =i furnica
Un greier fl[m`nd a cerut c`teva boabe de la furnic[.
— De ce nu ai adunat din var[, frate? a ]ntrebat ea.
— Nu am avut timp, a r[spuns greiera=ul. Am c`ntat
la chitar[.
Furnica a vorbit a=a:
— Toat[ vara ai c`ntat? Acum joac[, dac[ po\i!
2. R[spunde la ]ntreb[ri:
” Cine a cerut c`teva boabe de la furnic[?
” Ce a f[cut greiera=ul toat[ vara?
5. Continu[ ideile.
Furnica este . Greierul este .
6. Descoper[ proverbul.
de Munca aur. br[\ar[ e
1
140
Adio, drag Abecedar!
de Ion Had`rc[
Tremur[-n vreme, parc[ s-ar teme
Ultima fil[ din calendar,
C[ m-a= gr[bi s-o rup mai devreme:
— Adio, drag Abecedar!
Dincolo-n noul an m[ a=teapt[
C[r\i minunate, harnice, dar
Pa=ii spre ele cine-mi ]ndreapt[?
— Adio, drag Abecedar!
Tot mai retras departe-n unghere,
Bunul meu, scump prieten =colar
Parc[ mi-ar cere o revedere…
— Adio, drag Abecedar!
R[m`i cu bine,
clasa ]nt`i!
141
Mic dicționar
A
alarmat – nelini=tit, ]ngrijorat, alertat g`rl[ – ap[ curg[toare mic[
aventur[ – ac\iune ]ndr[znea\[ =i riscant[ ghemotoc – cocolo=, bo\, mototol, ghem
gherghef – cadru de lemn sau de metal
B pe care se ]ntinde o \es[tur[ pentru a fi
baghet[ – be\i=or, nuielu=[, v[rgu\[ brodat[; \es[tura de pe acest cadru
basm – poveste ghidu= – pozna=, =trengar, glume\, comic
brusc – pe nea=teptate, dintr-odat[ ginga= – firav, pl[p`nd
buzdugan – m[ciuc[ sau ghioag[ de fier,
folosit[ ]n vechime ca unealt[ de lupt[ H
hain – r[u la inim[, f[r[ mil[, crud,
C haps`n
cariat – g[urit de o carie; stricat hamac – p`nz[ sau plas[ care se ]ntinde
c[runt – care are fire de p[r alb orizontal ]ntre doi st`lpi =i serve=te ca pat
chipe= – ar[tos, frumos, m`ndru mobil sau ca leag[n
clarinet – instrument muzical de suflat, hangiu – st[p`nul unui han
f[cut din lemn ]n form[ de tub cu g[uri hoinar – persoan[ care umbl[ mult =i f[r[
a claxona – a semnaliza sonor (cu claxonul) adres[
a cl[mp[ni – a produce un zgomot cu aripile ho\oman – =trengar, pozna=
cle=tar – cristal
coal[ – foaie de h`rtie (alb[ sau colorat[) I
cocioab[ – bojdeuc[, colib[ iesle – jgheab ]n care se d[ m`ncare vitelor
colier – =irag, salb[ din pietre scumpe ima= – p[=une
criv[\ – v`nt puternic =i rece inamic – du=man, vr[jma=
cros – curs[ sportiv[ de alergare a interveni – a intra ]n vorb[
crudit[\i – fructe, legume, verde\ uri proaspete iscusit – ]ndem`natic, abil, priceput,
ingenios
D
doin[ – poezie popular[, care exprim[ un }
sentiment de dor, de revolt[, de dragoste, ]naripat – plin de elan, av`ntat, ]nsufle\it
fiind ]nso\it[, de obicei, de o melodie adec- a ]ndemna – a stimula, a ]ncuraja, a sus\ine
vat[ a ]ndruma – a c[l[uzi, a ghida, a dirija
dragon – monstru fabulos a ]nfrunta – a \ine piept, a rezista
duios – m`ng`ietor, bl`nd, ginga= a ]nm[rmuri – a ]ncremeni, a ]nlemni,
duio=ie – sim\ire ginga=[, delicat[ a ]mpietri de fric[, de groaz[, de uimire
dumbrav[ – p[dure t`n[r[ =i nu prea deas[
K
E kaki – culoare galben[-cafenie cu nuan\e
eucalipt – arbore gigant, din frunzele =i verzui
scoar\ a c[ruia se extrage ulei, folosit ]n Kiev – capitala Ucrainei
farmacie =i ]n parfumerie
excelent – admirabil, minunat, ]nc`nt[tor, L
superb lan – suprafa\[ de teren agricol sem[nat[
exigent – sever, preten\ios, riguros cu acela=i fel de plante
l[icer – covor \[r[nesc de l`n[
F l[utar – muzicant popular care c`nt[ la un
fidel – statornic, devotat, credincios instrument cu coarde; scripcar
a fr`na – a ]ncetini sau a opri mersul unui legend[ – povestire ]n proz[ sau ]n versuri
vehicul cu ajutorul fr`nei care con\ine elemente fantastice sau mira
culoase, prin care se explic[ un fapt real
G lin – 1. domol, lini=tit, potolit; 2. pe=te cu solzi
a g[zdui – a primi pe cineva ]n cas[ pentru m[run\i care tr[ie=te ]n b[l\i cu apa limpede
o anumit[ vreme lunc[ – z[voi, vale
142
M
mamifer – animal care are corpul acoperit str[bun – str[mo=esc, str[vechi
cu p[r, na=te pui =i ]i hr[ne=te cu laptele a supraveghea – a observa, a p[zi,
s[u a urm[ri
mantie – hain[ ca o pelerin[ lung[ =i larg[ a susura – a produce un zgomot lin, u=or,
care se ]mbrac[ peste celelalte haine monoton =i continuu
meci – ]ntrecere sportiv[ ]ntre dou[ echipe
mierl[ – pas[re c`nt[toare de p[dure +
miraculos – supranatural, uimitor, =aten – castaniu
extraordinar =oim – pas[re r[pitoare; figurat: om viteaz,
mister – tain[, secret, enigm[ curajos, seme\
mo=ie – p[m`nt str[mo=esc, patrie =ur[ – construc\ie pe l`ng[ o gospod[rie,
]n care se ad[postesc vitele
N T
a naviga – 1. (despre nave) a pluti, (despre
aeronave) a zbura; 2. (despre oameni) a t`ngui – a scoate sunete jalnice,
a c[l[tori cu o nav[ sau cu o aeronav[ a depl`nge
n[stru=nic – care iese din comun, Tokio – capitala Japoniei
neobi=nuit
a n[v[li – a se n[pusti, a ataca, a cotropi |
negur[ – cea\[ dens[ \an\o= – seme\, m`ndru, fudul
nostim – plin de haz, amuzant, simpatic U
O unison – executare a unei melodii la aceea=i
]n[l\ ime de un grup vocal sau instrumental
oaste – armat[
ocarin[ – instrument muzical popular de ursitoare – fiin\[ imaginar[ despre care
suflat, din argil[ ars[, ]n form[ oval[ =i se crede c[ are darul de a hot[r] soarta
cu mai multe g[uri omului la na=tere
o=tean – soldat, militar V
P vag – neclar, nel[murit, confuz
v[zduh – aer
patinoar – teren amenajat pentru patinaj
p[\anie – ]nt`mplare, aventur[ victorie – reu=it[, biruin\[, izb`nd[
p`rtie – c[rare sau drum f[cut prin z[pad[ viscol – v`nt puternic ]nso\it de ninsoare
pirat – ho\ de mare; persoan[ care se vreasc – creang[, ramur[ uscat[ =i
]mbog[\ e=te prin jaf, t`lh[rie etc. desprins[ de pe copac
plan=[ – foaie de h`rtie (mai groas[) pe
care sunt reproduse desene, fotografii sau
X
xilofon – instrument muzical de percu\ie
picturi
plumb – metal de culoare cenu=ie-alb[struie Z
pojghi\[ – coaj[, pieli\[, scoar\[ zar – cub mic care are pe fiecare dintre
pomet – livad[ fe\e imprimate puncte de la unu la =ase
povar[ – greutate, sarcin[, ]nc[rc[tur[
R
renume – nume bun, faim[, prestigiu
S
saxofon – instrument muzical de suflat
scut – obiect de ap[rare, ocrotire
secular – care dureaz[ mai multe secole
sipe\el – l[di\[ din lemn cu capac ]n care
se p[streaz[ obiecte de valoare
143
CZU 373.3.016:[811.135.1+821.135.1](075.2)
A 12
Comisia de evaluare:
Inga Apolischi, învățător, gr. did. unu, IPLT „Vasile Vasilache”, Chișinău;
Elena Savin, învățător, gr. did. unu, IPLT „Onisifor Ghibu”, Chișinău;
Natalia Bernaz, învățător, gr. did. superior, LP „Da Vinci”, Chișinău;
Alina-Mihaela Stratulat, învățător, gr. did. unu, IPLT „Mihai Viteazul”, Chișinău;
Virginia Vangheli, învățător, gr. did. superior, IPLT „Ștefan cel Mare”, Chișinău
© Maria Buruiană, Aurelia Ermicioi, Silvia Cotelea, Constantin Dragomir, Ion Hadârcă. 2016, 2019, 2020
© Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. 2016, 2019, 2020