Cunoscută sub numele de 

mecanică cuantică, această ramură a fizicii moderne încearcă să desluşească legile

lumii subatomice, construind teorii care să explice comportamentul electronilor şi al celorlalte constituente
fundamentale ale materiei. Mecanica cuantică reprezintă mai mult decât un set de formule matematice
foarte complexe cu care am putea calcula, de exemplu, poziţia electronilor.
Teoria cuantică a avut un impact major asupra modului în care înţelegem realitatea. Universul subatomic
are mecanisme care scapă în parte înţelegerii umane, iar când se supune totuşi teoriilor fizicienilor, o face
într-un mod contraintuitiv, paradoxal, ce îi lasă perplecşi pe filozofii moderni ai ştiinţei.

Tranzistorii sunt componentele fundamentale ale microprocesoarelor şi aceştia generează biţii de informaţii
prin modul în care conduc curentul electric (1=conduc electricitatea, 0=nu conduc electricitatea).
Tranzistorii sunt fabricaţi din materiale cunoscute sub numele de semiconductori, în care electronii purtători
de electricitate pot ocupa doar anumite nivele discrete de energie, determinate de fizica cuantică. Pe
măsură ce se adună mai mulţi electroni, aceştia formează benzi permise de energie care sunt descrise tot de
fizica cuantică. Structura de benzi a energiei electronilor poate fi modificată prin aplicarea unei tensiuni la
firele conectate la tranzistor, ceea ce modifică modul în care acesta conduce electricitatea. Pe baza acestei
proprietăţi de comutare se pot construi aceste componente electrice fundamentale. Fără mecanica cuantică
nu am fi înţeles semiconductorii, nu am fi putut proiecta tranzistorul şi astfel nu am fi avut microprocesoare.
Acelaşi lucru se poate spune şi despre alte dispozitive IT. Telefoanele mobile, de exemplu, folosesc circuite
de înaltă frecvență care funcționează pe baza aceloraşi principii. Pe Internet, ceasul computerului se poate
sincroniza cu un server de timp care foloseşte ceasuri atomice. Acestea se bazează pe descrierea cuantică a
atomilor și pe interacțiunea dintre lumină şi materie pentru a produce un „tic” extrem de stabil în timp.
Aproape fiecare componentă aferentă tehnologiei informaţiei, de la microprocesoarele din calculatoare şi
servere până la modulatoarele optoelectronice şi diodele laser utilizate în comunicaţiile pe distanţă mare
din cadrul Internetului, îşi datorează existenţa înţelegerii fizicii cuantice. Acasă, în propria locuinţă,
televizorul cu ecran plat pe care îl aveţi utilizează un panel cu iluminare de fundal cu LED-uri. Acesta
foloseşte o sursă de lumină foarte eficientă din punct de vedere energetic cunoscută sub numele de diodă
emiţătoare de lumină.

LASERUL – ”Laser” este un acronim pentru Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation
(Amplificarea luminii prin emisia stimulată de radiații). Aplicațiile laserului sunt foarte multiple și variate și
nu mi-am propus să le trec în revistă.

TRANZISTORUL – cea mai importantă invenție a secolului 20. Fără el, nimic din ceea ce depinde de
electronica modernă nu ar fi posibil. Tranzistorul poate acționa ca întrerupător sau amplificator al unui flux
de curent electric. Viața modernă depinde de tranzistor; numai în anul 2005 s-au fabricat peste o sută de
miliarde de tranzistori pe secundă.

MRI – aparatul de imagine cu rezonanță magnetică. MRI produce imagine extrem de clare și detaliate ale
oricărui țesut din corp, fiind cel mai important instrument de diagnosticare al medicinei. Ideea elementară a
funcționării MRI este rezonanța magnetică a nucleelor care sunt mici magneși care au un pol nord și un pol
sud. Într-un câmp magnetic, nucleul de hodrogen, care este un proton, este ”cuantificat spațial”.

PUNCTELE CUANTICE – În anul 2003, jurnalul Science definea cercetarea în domeniul ”punctelor cuantice”
ca fiind una din cele mai mari descoperiri științifice ale anului. Punctele cuantice, fiecare formate din câteva
sute de atomi, sunt structuri artificiale care au toate proprietățile cuantice ale unui singur atom. Unele au
fost proiectate pentru a dezvălui mecanismele sistemului nervos, pentru a fi detectori ultrasensibili ai
cancerului la sân, etc.
CALCULATOARELE CUANTICE- În timp ce, într-un calculator clasic fiecare element poate să se ocupe de un
singur calcul la un moment dat, suprapunerea, adică spre deosebire de cazul clasic ăn care sunt două stări:
”0” sau ”1”, la calculatorul cuantic sunt simultan ”0” și ”1”, permite fiecărui element să se ocupe simultan
de mai multe calcule. Această proprietate de suprapunere permite calculatorului cuantic să rezolve ăn
decurs de câteva minute anumite probleme pentru care unui calculator clasic i-ar trebui miliarde de ani.