.

:r-':

:. :

..
:
.:

:
l

.
.:

i!
 11NUfiUIELITC
CrtLUGfrfiIEI
$LUJBfi Il.lTRORfNNHTNN II
CfrLUCT{HILOB
11 CGULfirflEl'lTUt ffI OI.I fit{ frL

TIPARTTA cu tsINECUvAxrA,nEa
PREA SFI].'TTITULUI

..,, i-' - ..--; -l- I ' .: -

EPISCOP
AL ARGE$ULI.JI $I MUSCELULUI

CURTEA DE ARGE$
2002
 ARGUMENT
arfi potrivit sd se retipdreascd intr-un
I{e-am gdndit ca
triptic: Regulamentul monahal, Rdnduiala cdlugdriei
qi Slujba futmormdntdrii cdlagdrilor gi a arhiereilor, texte,
aprobate de Sfdntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romdne,
tn anii l95l Si 2000.
Toamna vielii mele, ardtandu-se, m-am uitat mai
cu atenlie pe textele de mai sus Si mi-am zis cit ar ./i o
bucurie, ca la trecerea mea in lara de peste veac, cei care
r,or binevoi sit .fie la slujba ordnduitd, sd poatd avea tn
n'tand o carte nou retipdritd.
triptic, cu randttielile
Cred nestrdmtttat cd acest
inspirat intocrnite, este unicat tn tezaurttl de aur al
sp iri tualit itlii o rt o dox e.

A;a a rdnduit Duhul $fdnt pe inspirayii alcatuitori

de sltjbe, ca semn al iubirii lui Durnnezeu, prin intruparea
Versnic'ultti Arhierett, Iisus Hristos, Mdntuitorul sufletelor
t10q,stre.

f Calinic .fi

i
,.
t t.l
!!i'-,
- : ,jf- {. ,,.t..-, *t ,t*., t, l"
,t!
i
i :..i

Episcop al Argegului qi Muscelului

HffI'|flUIELILE
CrtLUGfiBIEI
 nAxnurALA
LA FACEREA RASOFORULUI

Sfenind la mdndstire qi cdzAnd inaintea igumenului gi a toatd

V fra1i*.a, cel ce voiegte a primi inceputul chipului monahicesc,
il cerceteazd igumenul dacd ?n adevlr voiegte aceasta, apoi il inva{d
cum i se cuvine sd urmeze o viafd ca aceasta. in urmd il
incredinleazd unuia din bAtrenii cei mai incerca{i, ca sa-l
povdfuiascl la toatd fapta bund qi sa-l fereascd de toatd rdutatea,
spun6nd gi celui nou venit caaqla sd asculte pe batr6nul siu ca gi pe
Hristos, cercet0ndu-qi pururea cugetul sdu gi toate gdndurile gi
cuvintele gi faptele sale sI le spund prin adevdrata gi nefbfarnicd
mlrfurisire, p6rintelui sf,u duhovnicesc, in fiecare searf,, sau mai
adeseori. $i nimic de la sine si nu facf, dupd pirerea sa, mdcar de ar
fi gi bunf,, ci ?n toate sd se supuna qi sa asculte pe povafuitorul s5u,
qtiind cd voia gi p6rerea sa este cu desdvdrqire tdiat6. Apoi cu
umilinfa qi cu lacrimi se impdrtdgeqte cu Sfintele Taine (de are voie
spre aceasta).
Deci, dupd oarecare tirnp, cel nou venit fiind deprins la
ascultare, umilin{6, cugetare, r6bdare, infrAnare qi celelalte fapte
bune, igumenul porunceqte batrdnului s6-gi aducS ucenicul. Acela,
venind la biserica cu ucenicul inainte de citirea Ceasurilor, fac
igumenului cuvenita metanie; qi binecuvAnt6ndu-se de dAnsul, ia
batrdnul pe ucenicul sau qi se inchind la sfintele icoane cu datorita
evlavie (citindu-se acum Ceasurile); asemenea face cuvenitele
metanii la strane qi la frali; apoi il duce la locul sdu.
 nANnunLA LA FACEREA RASoFoRULUT

Sfirgindu-se Ceasurile, igumenul ia epitrahilul qi felonul qi

st6nd ?naintea sfintelor ugi, se duce acolo cu cel ce vrea sd
primeascd inceputul sfrntului chip, insolit fiind de bdtr0nul s6u.

$i igurnenul face inceputul

llD Cintlrefii:Amin. Apoi:

irre este cuv0ntatDumnezeul nostru...
llLOUari.e (slava) Jie Dumnezeul nostru, mdrire (slava) !ie;
Sfinte Dumnezeule... Prea Sfhnta Treime... qi dup6:Tatdl nostru...
Cd a Ta este impdrdfia... Doamne, miluiegte de 12 ori: Mdrire
(slava)... $i acum... Venifi sf, ne inchinf,m... de trei ori. $i psalmul
26: Domnul este luminarea mea gi M0ntuitorui meu de cine m5 voi
teme? Apoi qi psalnrul 50: Miluieqte-md Dumnezeule, dup6 ruare
mila Ta.". $i sfhrqindu-se psahnii, iar[6i zice: Sfinte Dumnezeule...
$i dupa: fatdl nostru...

Tropar, glasul al 4-lea:

ffiumnezeul pdrinlilor no$tri, carele faci pururea

l[LJcu noi dupi bldnde]ile Tale, nu deperta mila de
la noi, ci pentru rugeciunile lor, in pace indrepteazd
viala noastre.

Marire (slavA)... gi acum...

4-) dtre Niscdtoarea de Dumnezeu, acum cu

\L-ros6rdie sd alergim noi pdcdtogii gi smerilii gi si
cddem cu pociin!5, strigAnd dintru adAncul
sufletului: Stdpdnd, ajutS-ne, milostivindu-te spre
noi; sdrguiegte cd pierim de mullimea pecatelor; nu
?ntoarce pe robii tAi degerli, ci pe tine singuri
nddejde te-am cdgtigat.
 nANnumLA LA FACEREA RASoFoRULUI

:, :, : Donlnului sirne rugam.

r,l::tr':,'.r Doamnc. milLiieStc.

. : ' l. : ;,:

'; ,1 ullumim Jie, Doamne Dumnezeul nostru, carele

1 I dupi multe mila Ta ai izbivit pe robul Tdu (3.;)
de degarta viald lumeascd gi l-ai chemat pe d6nsul la
aceastd cinstitd fdgdduint6. Pentru aceea invredni-
cegte-l sd vieluiascd cu vrednicie intru aceastd viald
ingereascd gi-l apdrd pe ddnsul de cursele
diavolului. Pdzegte sufletul gi trupul lui curat pAni Ia
moarte gi-l lnvrednicegte sd fie casd sfAntd a Ta.
lnleleplegte-l sd-gi aducd aminte pururea de Tine gi
de poruncile Tale. Ddruiegte-i lui smeritd cugetare gi
dragoste gi blfindele; pentru rugdciunile Prea Sfintei
Stdp6nei noastre, Ndscdtoarei de Dumnezeu gi
pururea Fecioarei Maria, 9i ale tuturor sfinlilor Tdi.

i. ,' Arnirt.
i;iail;::;";'i. Domitului sd ne rugdnt.

! :.t,I1:t,.1,,,I . :i..',i; riiii,i, i:i1ir.i;l :,r-.-:.i-,iit

-iEi-ntru
jugul Tiu, StdpAne, primegte pe robul Tiu (ru)
riLgi-l invredniceqte pe dinsul sd se uneascd cu
turma alegilor Tii. Imbracd-l in vegmdntul sfinleniei.
lncinge mijlocul lui cu inlelepciune. Aratd-l pe
dAnsul nevoitor la toatd infrdnarea gi ne invredni-
cegte si rdm6nd intru d6nsul gi intru noi darul cel
desdvdrgit al harurilor Tale celor duhovnicegti;
pentru rugdciunile Prea Sfintei Stdpdnei noastre,
Ndscdtoarei de Dumnezeu gi pururea Fecioarei
Maria, gi ale tuturor sfinlilor Tdi.
10 nANpunLA LA FACEREA RASoFoRULUT

Cdntdre{ii: Amin.

Apoi igumenul, ludnd foarfecile, ?l tunde pe ddnsul

crucig, zicdnd:
(fl1-unde-se robul lui Dumnezeu (N), in numele
lll tatelui, Amin, gi al Fiului, Amin, 9i al Sfintului
Duh, Amin. SA zicem pentru dinsul: Doamne,
miluegte.

$i c6nta frafii: Doamne milueqte, (de trei ori).

Apoi ilimbrac6 pe d6nsul cu rasa, punOndu-i qi potcapul gi

camilafca, nezic dnd nimic.
Deci irnbrdcat fiind, zice igumenul' Pace futuror.
C6nt[re]ii: $i Duhului tau.
Diaconul: Capetele voastre Domnului sd le plecali.
CAntarefii: Amin.

Igumenul citegte rugdciunea aceasta in tain6 :

rea Sfinte Bunule, Fiute at Prea Bunului Pirinte,

cela ce lepezi mdndria gi degartd faci lupta
potrivnicului, gi ver$i slavi pe capetele smerililor
cugetdtori, gi-i [ncununezi pe d6ngii cu cununa cea
nevegtejitd gi nestricicioasd a vielii celei fdrd de
moarte; gi-i poviluegti pe ei, ?n calea pe care au
cildtorit Sfinlii Pdrinli gi au primit locul odihnei. Tu,
Stdpdne, Doamne, Dumnezeul nostru, sddegte
puterea cea de la Tine 9i Darul Tdu cei dumnezeiesc
in duhul 9i in sufletul gi in trupul robului Tdu ( .),
carele a venit cdtre Tine, cela ce sfinlegti toate, gi a
primit lnceputul sfdntului chip intru numele Tdu, ca
 nANoumLA LA FACEREA RASoFoRULUI 11

gi pe acesta insuli sd-l sfintegti cu numele Tdu cel

atotputernic ai prea bun.

Ecfonis:

a sff,nt egti Dumnezeul nostru 9i Tie mdrire

(slavd) iniltdm, Tatdlui gi Fiului 9i Sfdntului Duh,
acum 9i pururea gi in vecii vecilor.

atd inaintea lui Dumnezeu, lie ili incredinlez pe

acest nou incepdtor, pe carele intru frica lui
Dumnezeu gi intru toate faptele bune invald-l a
vietui. $i te pdzegte cu deadinsul, ca nu pentru
nebdgarea de seamd 9i lenevirea ta sd piari sufletul
lui; pentruci ai si rdspunzi lui Dumnezeu pentru
ddnsul in ziua Judecilii.

ard tu, ca lui Hristos, intru toate te supune

povdluitorului tau. $i intru toate sd fii rdbditor gi
smerit gi ascultitor, bl6nd gi ticut. $i vei afla dar
inaintea lui Dumnezeu gi te vei mdntui.
 itrvAlArunn
pentru cel ce vrea si prirneascd shima sau chipu!
monahicesc, adicd sd se imbrace in sfdntul gi
$ngerescul chip al mantiei. Cum se cade a se pregdti de
cu seard, spre a se invrednici a doua zi de sfAntul chip
ingeresc.
4

lffngtiinland igumenul inainte cu cdteva zile, prin

lllduhovnic sau prin altcineva din parin[i, pe cel ce vrea
sa=l tundd., ca sa pazeasca mai cu deadinsul r6nduiala
Bisericii, face pregdtire pentru veqmintele qi cele
trebuincioase care sunt: clmaqd de ldnd, dulaml, cruce,
paraman, brdu de curea, rasd, cdlfuni noi, papuci sau
bocanci, potcap, mantie, camilavcl qi metanii. Acestea,
toate fiind pregdtite in seara cea inainte de tundere, prin
unul din duhovnici sau parinli, dupa rugaciunea
Pavecernilei, trimite hainele ardtate de le punJinaintea
icoanei M6ntuitorului, afard de cdmaqa qi de cd"lfrini, cu
care cel ce vrea a se tunde' trebue sa se imbrace dupa
IJtrenie. Iard de vor fi mai mulli frafi spre tundere, pun
veqmintele pe la toate icoanele cele mari, la r6nd. $i dupA
un ceas sau doua din noapte, porunceqte igumenul unuia
dintre duhovnici sE aducd inaintea sa pe cel pregatit spr-e
tundere. $i venind acesta, il inva!6 igumenul din Sfintele
Scripturi: ce este cSlug5ria, cum se,cade a petrece vra\a
monahiceasca in infrd.nare, supunere $, ad,evdrata
 iNvAIeTURA LA PRIMIREA SCHIMEI 13

ascultare; gi c6te il va lumina Dumnezeu il invala gi-i

descopere. $i dAndu-i voie sa plece de la el, ii zice a ti cu
priveghere in acea noapte, indeletnicindu-se cu citirea gi
rugdciunea; qi sa-qi spele capu1, spre a fi curat gi cu
sufletul qi cu trupul.
In acest chip petrecAnd acea noapte pAnd la Utrenie,
indati ce vor lovi in toaca, sa se afle in biserica, qi sa
asculte rAnduiala p6na 1a sfbrqit cu mare luare arninte. Iar6
dupa sthrqitul Utreniei, ieEind din bisericd sa se imbrace
cu carnaqa cea de 16.na gi cr-r c6lpnii, mai lu6nd gi vreo
haina pe deasupra, vreo blanitra sau rasa mai uEoara. lar
cdnd vor toca de ceasuri, indatd mergAr-rcl in bisericA, se
aqeazd in tinda bisencii, unde gi Ceasurile se citesc. $i in
vremea Ce asului al treilea, merge, impreuna cu
duhovnicr,rl cel rAnduit de igumen, iniduntrul bisericii qr
iudnd binecr,rvAntare de la igumen sau in iipsrl de la strana
igumeneascd, merg inaintea Uqiior lrnpdrf,teEti, gi fac
acotc o metanie nlare: apoi saruta toate icoanele cele mari
qi ia iconr)stas, fac6nd la fiecare icoana, mai inainte de a o
sdruta, doi.ra mctanii, $i pe urmd una; apoi venind in
rnrjlocul bisencir, tac iarAgi trei metanii, gi spr:e strani cAte
una. cerand iertnciune; tot a;;a q;i la stranele cele mai de
jor.
Apoi mei'eAnd iaragl in tinda bisericii. se aqeazzr intr--
o stranii pina Cupa intrarea cr:a mica (vohod) a Sfintei
Lilurghii. Iar ciupa intrare, impa4ind eclisiarhul lumAnari
1a fra1i, merge duhovnicul cel rAndr,rit (luAnd
binecuv6ntare de la igumen, sau de la stranai sa in lipsa) in
trnda; dezbraca de haine pe cel ce are a tl tuns, lasAndu-l
numaj in cama;A ;i in calfuni, cli capui go1, cAnd incep
crir-rtare{ii, dupa troparele de rAnd ale ziler, a cdnta: Brafele
parinte5ti... Apoi il ia pe sr"rb mantie, invelindu-l ca sa uu
se vad6, lasandu-i afard numai capul ;i sta cu dAnsul in
L4 iNvAIaTURA LA PRIMIREA SCHIMEI

mijlocul tindei bisericii. $i in vreme ce se cAntS: Brafele

parintegti... vin cAntdrefii impreund cu tofi fralii, cu
lumAn6ri aprinse, in tinda bisericii. Deci ispravind
cAntarelii intdi troparul, incepe a doua strana tot acelagi
tropar $i, c6ntAndu-l jumitate, incepe a merge incet
intrAnd in bisericd, gi mai intArziind cu intrarea p6n6 vor
incepe iaragi cAntire{ii cei dintdi, acelagi tropar a cAnta. $i
a$a intr6nd in biserica incet, duhovnicul urmeaza pe
cdntireli, av6nd pe sub mantie pe cel ce are a se tnnde; qi
mergAnd pufin rnai inainte de uga bisericii, face ce1 rAnduit
spre tundere o inchinf,ciune Ei o metanie. AjungAnd la
mijlocul bisericii f-ace de asemenea o inchin6ciune gi o
metanie, apoi dinaintea Uqilor imparategti, unde se cade a
fl un covor agternut spre aceasta, fhcAnd o inchinictune gi
o metanie l6nga marginea covoruiui, cade cu fafa la
pdmAnt pe covor, intinzAnd qi mAinile pe lAnga cap inainte.
Iar igr,rrnenui sau duhovnicul cel rAnduit sA-l tund6, ii face
semn sA se scoale, atingAnd mai inainte rn6na sau capul
lui. Apoi urmeazd intrebdrile qi rdspunsurile ce se vdd mai
departe .

Binc este cuvAntat Dutlnezeui nostru...

Amin. Sllnte Dumnezeulc... Prea Sthnti Treime...
f'atal nostru... Cd a Ta cste imparalia...

$i troparul acesta, glasul al 6-lea:

iluegte-ne pe noi, Doamne, milueqte-ne... Mdrire (slavd)... Doamne,

rniltteqte-ne pe noi... $i acum: Uqa milostivirii deschicle-o nou6...

Dupa aceasta cdltdm troparul acesta, glasul I-iu de trei ori...

Br:aleie parintegti... gi cele urmdtoare.
 nAxnurALA
shimei sau a chipului celui mic,
adici al mantiei
Dupd lntrarea cea mic6 (vohod), gi dup6 troparele cele r.6nduite ale
zilei, iegind in tinda bisericii, cdltlm acest tropar, glasul l,
podobie: Mormflntul TIu...

lff\ratele pdrintegti grdbegte a le deschide mie, cd

lllcicurvegte am cheltuit viala mea. Spre bogllia cea
necheltuiti a indurdrilor Tale ciutf,nd acurn,
Mdntuitorule, inima mea cea sdriciti nu o trece cu
vederea. Cd Jie, Doamne, lntru umilinli strig: gre-
git-am, Pirinte, la cer gi lnaintea Ta. 1De trei ori.;

Aceasta c0nt0ndu-se de trei ori, urmdm cutn am zis mai sus. Iarf,
dupi ce se va scula de la pimAnt fratele cel pregitit spre tundere,

Cel ce voeqte a-l tunde, irzice acestea:

eschide-li urechile inimii tale, frate, gi auzi

glasul Domnului care zice: venili la Mine toli cei
ostenili 9i insircinali cu pdcatele gi Eu vi voi odihni
pe voi; ridicali jugul Meu asupra voastrd gi vd
l6 RANDUIA"LA CHIPULUI CELUI MIC

invSlali de la Mine, cd sunt bl6nd 9i smerit cu inima,

gi ve{i afla odihnd sufletelor voastre. Deci acum, cu
fricd gi cu bucurie dd lui Dumnezeu rdspunsul cel
cuviincios la fiecare din intrebdri. $i cu adeverire
cunoagte, cd insugi Mdntuitorul nostru, impreund cu
intru tot ldudata Sa Maicd, gi cu Sfinlii ingeri, gi cu
toli Sfin{ii Lui, stau aici de fa!d, lu6nd ?n urechi
cuvintele cele ce vor iegi de la tine; ca si-!i
rdspldteascS !ie, c6nd va venl sd judece vii qi morlii,
nu dupd curn vei fagddul gi mdrturisi, ci dupd cum
vei pdzi cele ce vei figidui. Deci acum, dacd te
apropii intru adevdr cdtre Dumnezeu, cu luare aminte
rdspunde-ne noud la cele ce te vom intreba.

, . I ., De ce ai venit frate (sau soro), cizAnd la

sfintul altar gi la aceasti sf6nti insolire ?
'..,:,,iii:;r- vialdDorind pustniceascd,
cinstite pdrinte.
i,ri:.',,,:,;r' Doregti si
te invrednicegti de ingerescul
chip gi si fii rAnduit in ceata cilugirilor ?
rl.:::r;i:,:.Aga, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite
pirinte.

adevdrat bun gi fericit lucru ai ales, numai de il

,;., .iu
,:,
vei implini. Pentruci lucrurile cele bune cu
osteneald se eAgtigd gi cu suferin{d se implinesc.

i:,:r
De buni voie gi dupd cugetui
, ,:r.,-. tiu te apropii
c6tre Dumnezeu ?
:r.. :.1;r::r:. Aga, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite
pdrinte.
 NANOUIELA CHIPULUI CELUI MIC t7

ir:trebare: Nu de vreo nevoie ori silS ?

Rdspun-s: Nu, cinstite pdrinte.
intrebare: Vei r6m0nea in mdndstire 9i in pustnicie
pdnd la cea din urmd a ta suflare ?
Rdspuns: Aga, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite
pdrinte.
intrebare: Te vei pdzi pe tine insuli in feciorie, in
intreaga inlelepciune gi in cucernicie ?
Rispuns: A$a, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite
pirinte.
intrebare: Pizi-vel pdnd la moartea ta ascultarea
citre rnal marele tdu gi cdtre fratii cei intru Hristos ?
Rf,spuns: A9a, cu aiutorul Iui Dumnezeu, cinstite
pdrinte.
intrebarc: Rdbda:vei toate supdrdrile gi str6mtoririle
vietii celei cdlugdregti pentru impdritia cerurilor?
Rlspuns: A$a, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite
pdrinte.

Apoi zice preotul inva{6tura aceasta:

ezi fiule (sau fiici), ce fel de fdgdduinle dai

StdpAnului Hristos: pentru ci ingerii sunt de
fatd nevizut, scriind mirturisirea ta aceasta, de care
vei fi ?ntrebat la a doua venire a Domnului nostru
lisus Hristos. Deci, eu te pov5[uiesc pe tine la viata
cea mai desivdrgiti, dupd cum s-a ardtat a fi viala
Domnului, gi te inv6! cele ce se cuvine lie sd le
primegti gi cele de care se cade si fugi, tiindci iatd
ai ales, fiule, sd te apropii gi sd slujegti Domnului.
Deci de voiegti a te face nnonah, mai inainte de toate:
 18 RANuUTaLA CHIPULUI CELUI MIC

curetegte-te pe tine de toatd ?ntindciunea trupului gi

a duhului, vietuind cu sfinlenie intru frica lui
Dumnezeu. Cagtigd-li smeritd cugetare, prin care
mogtean te vei face vegnicelor bundtili. Leapidd
semelia obiceiului celui lumesc. Ascultare sd ai cdtre
to!i. Fdri cdrtire fii in-slujbele cele rdnduite !ie. intru
rugiciune stdruitor. intru privegheri nu pregeta. ln
ispite nu te m6hni. ln postire nu sldbi. $i cunoagte cd
prin rugdciune gi prin postire se cade a imbl6nzi tu
pe Dumnezeu. lntru neputinle gi boale nu
deznlddjdui. Pdzegte-te dar gi de viclenele gdnduri;
pentru cd vrdjmagul nu va inceta s5-!i aducd aminte
de viala cea lumeascd gi si-!i facd uritd viala cea
($ imbundtdlitd. Deci se cuvine, daci ai inceput a
rS$
cdlitori pe calea ce duce la tmpdrdlia cerurilor, sI nu
te intorci inapoi; pentru cd altfel nu vei fi indreptat
intru impdr5lia cerurilor.
eci, si nu cinstegti altceva mai intii dec6t pe
Ti .iDumnezeu.
Sd nu iubegti nici pe tatd, nici pe
mumd, nici pe frate, nici pe cineva dintre ai tdi, nici
pe tine sI nu te iubegti mai mult decAt pe Dumnezeu;
nici impdrdliile lumii, sau odihna gi cinstea ori de ce
fel va fi. De sdricie sd nu te feregti, nici de reaua
pitimire, nici de defiimarea oamenilor, sau de
altceva care socotegti a fi cu anevoie; cd altfel vei fi
oprit de a alerga pe urma lui Hristos. Ci totdeauna sd
cau!. spre bundtSlile celor ce au vieluit cu nldejde
dupd voia lui Dumnezeu. $i adu-li aminte de
mucenicii gi cuviogii toli cei din veac care, cu multe
sudori gi dureri 9i cu nenumdrate sdngerdri gi morli,
au cAgtigat acestea. Fii treazintru toate; indurd tot ca
un bun ostag pentru Hristos, carele bogat fiind intru
mild, pentru noi a sdrdcit, fdcdndu-se ca noi, ca pe
 RANuUTRLA CHIPULUI CELUI MIC 19

noi sd ne lmbogdleasci cu impdrdlia Lui. Si apoi se

cuvine gi noud si-i urmdm Lui, gi pentru EI toate si
le ribddm, sporind intru poruncile Lui ziua gi
noaptea. CI insugi Domnul a zis: De voiegte cineva
sd vind dupd Mine, sE se lepede de sine, gi sd-gi ia
crucea sa gi sd-Mi urmeze Mie; adicd sd fie gata
de-a pururea, pdnd la moarte, cdtre toatd implinirea
poruncilor Lui. Cd vei fldmdnzi, gi vei inseta, gi vei fi
gol gi asuprit gi batjocorit, gi ocdrAt, gi prigonit, gi de
multe alte fntristdri inconjurat, prin care se aratd
viata cea dupd Dumnezeu, gi cflnd acestea toate le
vei pitimi bucurS-te, zice Domnul, cd plata ta
multd este in ceruri, intru lisus Hristos bomnut
nostru, cdruia se cuvine mirire (slavd) in veci. Amin.

intrebare: Toate acestea le mdrturisegti a$a in

nddejdea puterii tui Dumnezeu, gi te indatorezi a stdrui in
aceste fdgiduinle pdnd la sfdrgitul vielii, cu darul lui
Hristos?
Rdspuns: Aga, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite
pirinte. '

$i indat6 se roagd preohrl:

4

1; ntru tot [nduratul gi mult milostivul Dumnezeu, cel

lllce prea curatele indurdri ale neurmatei Sale
bundtSli Ie deschide celuia ce se apropie de ddnsul
cu dorire gi cu dragoste firbinte; Cela ce a zis: cd mai
degrabd va uita muma pe fiii sii, dec6t te voi uita Eu
pe tine; Cela ce gtie al tdu dor gi adaugd la acest
gAnd al tiu gi puterea Sa spre implinirea poruncitor
Lui, - sd te primeascd, sd te imbrdligeze, sd te apere
 nANuuTaLA CHIPULUI CELUI MIC

9i sd !i se faci lie zid tare in tala vriimagului, piatrd

de rdbdare, pricind de mdngAere, ddtdtor de tdrie,
ddruitor de suflet bun gi ajutdtor gi imbdrbdtare intru
nevoin!e, impreund culcf,ndu-se gi impreund
sculdndu-se cu tine, indulcind gi veselind inima ta
cu rningdierea Sfdntului Sdu Duh; invrednicindu-te
pe tine a fi pdrtag cu sfinlii gi cuviogii pdrinlii nogtri,
Antonie, Eftimie, Sava 9i cu eei ?mpreuni cu dAngii.
(lar la femei zi aga: cu sfdnta mueenild Tecla,
Evpraxia, Olirnpiada gi cu cele impreund cu ddnsele).
Cu care sd mogtenegti impirilia cerurilor, ?ntru
Hristos lisus Domnul nostru, a cdruia este mdrirea
(slava), stdpdnirea, impdrdlia gi puterea, impreuni
cu Tat6l gi cu Sfdntul Duh, acum gi pururea gi in vecii
vecilor. Arnin.
Apoi plecdnd el capul, diaconul zice:
Domnului si ne rugf,m.

$i pune preotul deasupra capului aceluia cartea aceasta

a randuie I i"H?..l' t une a ac ea sta
;il;i'&#fl?:
ffioamne Dumnezeul nostru, Cela ce ai legiuit a fi
lll/vrednici de Tine cei care au pirdsit toate eele
lumegti, gi rudenii gi prieteni qi au urmat Tie,
prirnegte gi pe robul Tdu (N), care s-a lepddat de
toate acestea dupd sfintele Tale porunci, gi-l
povdluiegte fntru adevdrul Tiu pe ddnsul care cade
ia Tihe iu negovdire. fngridegte-l pe ddnsul cu
puterea Sfdntului Tdu Durh, ea sd nu poatd lucra
fmpotriva lul toatd megtegugirea cea potrivnicd,
ddruindu-i rdbdare ca totdeauna bine si-Ji placd
tie, cu rugdciunile Frea Sfintei Stdp6nei noastre de
Dumnezeu Niscdtoarei, gi ale tuturor sfin{ilor care
din veac bine fi-au pldcut Jie. Cd s-a bineeuvdntat
 nANpumLA CHIPULUI CELUI MIC 2l
1,

gi s-a preamlrit (proslivit) intru tot cinstitul 9i de

mare cuviinld numele Tdu, al Tatdlui gi al Fiului gi al
Sfdntului Duh, acum gi pururea 9i in vecii vecilor.
Amin.
Preotul: Pace tuturor.
Diaconul: Capetele voaske Domnului sd le plecafi.

Preotul:

TI\oamne Dumnezeul nostru, nddejdea gi scdparea

JllJtuturor celor care niddjduiesc intru Tine; pe Cela
ce felurite cii de m6ntuire ne-ai ardtat noud prin
intruparea Hristosului Tdu, primegte pe robul Tiu (N)
care a ldsat poftele cele lumegti gi pe sine s-a adus
fie, Stdpfrnului, jertfi vie bine primit5, ridicd de la
dAnsul toatd pofta trupeascd gi gindurile cele
nesocotite, ca prin lepddarea pirului celui nesimlitor
sd lepede gi cugetele gi faptele cele dobitocegti gi sd
se invredniceascd a lua asupri-gi jugul Tdu cel bun
gi sarcina Ta cea u$oar5 gi a-gi lua crucea sa gi a
urma fie, Stipdnului. Pdzegte-l pe dinsul intru sfin-
lenia Ta gi-i ddruiegte lui gdnd bun gi nestrimutati
hotdrAre spre paza sfintelor Tale porunci, impreund
numdrAdu-l pe ddnsu! la vremea cuvenitd cu ceata
alegilor Tii. Cu darul 9i cu iubirea de oameni a unuia
ndscut Fiului Tdu, cu carele bine egti cuvdntat,
impreund cu intru tot Sffrntul 9i Bunul gi de viald
Ficdtorul Tdu Duh, acum 9i pururea gi in vecii
vecilor. Amin.
Apoi preohrlintindp ry0na s_a spre S.fa"? Evanghelie,
care mal inamte trebuie pusd pe analog in fala icoanei
M0ntuitorului, qi zice:

atd Hristos nevdzut aicea std de fa!d. Vezi ci

nimenea pe tine nu te silegte a veni Ia acest chip.
22 nANounLA CHIPULUI CELUI MIC

Vezi cd tu de bund voie voiegti logodna marelui gi

ingerescului chip.
Rdspuns: Aga, cinstite pdrinte, de bund voie.

$i dupA {bgdduinf[, ztce cdtre ddnsul preotul:

la foarfecile gi mi le dd.

Iard el,luOndule de pe Evanghelie, le da in mdna preotului,

s6rutdndu-i m0na qi foarfecile. Iar6 de sunt mai mulli cei spre
tundere, impreunf, tofi le dau preotului; pe care pundndu-le pieotul
din nou pe Evanghelie, iardgi le iau ei gi i le dau, p6n6 de trei ori.

atd din mdna lui Hristos le iei pe ddnsele. Vezi

dard Cui te fdgdduegti, de Cine te apropii, de cine
te lepezi.

Apoi fin0nd foarfecile zice:

ine este cuvAntat Dumnezeu, carele voiegte ca

oli oamenii si se mdntuiasci 9i la cunogtinla
adevirului sd vie, Cela ce este binecuvAntat in vecii
vecilor.

Apoi prer:hrl il hurde pe ddnsui cruciE, zicdnd:

ffiratele nostru (sau sora noastri) (N) igi tunde

JIL pdrul capului siu, in numele Tatilui gi al Fiului gi
al Sfdntului Duh. Si zicem pentru ddnsut: Doamne,
miluegte.
 RANDUIALA CHIPULUI CELUI MIC 23

$i se cililii cic fi'afi: Doamne, milueqte, (de rrei ori).

cAh4A$A

Apoi inrbrlicat f'rind cu cdniaga, apucArid pleotnl clc mdnecile

cilindgir 5i binecuv0nt0nrl, zice:

-i{['ratele nostru (H) se Imbracd [n haina veseliei, in

iEL numele Tatdlui gi al Fiului gi al Sf6ntului Duh. Sd
zicem pentru ddnsul: Doamne, miluegte.

$i la i=recare stiit, cclii ce se imbraci. sirutlr nt0na prectuhti gi a

stiiieliilui (dc ,,,a fi de fn![) gi haina ce se binecuviutca.zd.

PAT:L{I\,IANUI,

z\poi ia lll'c(Itr.rl plrrainanrrl (analavul) in nrini'r yi zice:

lJnratele nostru (f'f) primegte paramanul spre

jil logodirea marelui gi ingerescului chip, in numele
Tatilui gi al Fiului gi al Sfdntului Duh. Sd zicem
pentru ddnsul: Doamne, miluegte.

$i p6nil ce sc c0ntf, Doarnne, milue;te dc trei or-i,

ii pune paramanul, asemenea gi la ccielalte.

CRUCEA

Prcotul iti ct'r"rcea zicc:

"ri

Tf\ratele nostru (ru) ia semnul Crucii Domnului pe

Jij- pieptul s5u, ca se se nevoiasce pe cat va fi cu
putintd a urma pe Domnul, gi in tot ceasul a-gi aduce
aminte de patimile, de scuipirile, de defiimdrile, de
rdnile, de loviturile peste obraz, de rdstignirea gi de
moartea Domnului Dumnezeului gi Mintuitorului
24 nAwoumlA cHIpULUI cELUI Mrc

nostru lisus Hristos, carele de buni voie le-a rdbdat

pentru noi; in numele Tatdlui gi al Fiului gi al
Sfdntului Duh, Sd zicem pentru dAnsul: Doamne,
miluegte
DULAMA (tunica lunga)
$i pun0ndu-i crucea la piept, ia preotul dulama
gi binecuvAnt0nd-o zice:

Sf, zicern tofi pentru d6nsul:

BRAUL
Lu6nd preotul brAul, zice:

ffiratele nostru (N) igi incinge mijlocul sdu cu

JIL puterea adevdrului, spre omordrea trupului gi
innoirea duhului, in numele Tatdlui gi al Fiului gi al
Sfdntului Duh. Sd zicem pentru d6nsul: Doamne,
miluegte.

POTCAPUL

Lu6nd preotul potcapul, zice:

ffiratele nostru (N) se acoperi cu coiful, nidejdea

IIL mdntuirii, in numele Tatdlui 9i al Fiului gi al
Sffrntului Duh. Si zicem pentru dAnsul: Doamne,
miluegte.

RASA

Ludnd preotul rasa. zice:

ffiratele nostru (N) se imbracd [n haina mdntuirii 9i

lll in zaua dreptdlii, spre a se feri de toatd
nedreptatea, de toate gdndurile cele rele gi de
 RANoUTaLA CHIPULUI CELUI MIC 25

indemnul voiei sale, iar gdndul morlii totdeauna

sd-l aibd in mintea lui; in numele Tatdlui gi al Fiului
gi al Sfdntului Duh. Si zicem pentru dfinsul: Doamne,
miluegte.

SANDALE

Binecuvdnt6nd sandalele, preotul zice:

ffiratele nostru (N) se Tncalld cu sandale spre

JIL gdtirea Evangheliei pdcii, in numele Tatilui gi al
Fiului gi al SfAntului Duh. Si zicem pentru dAnsul:
Doamne, miluegte.

MANTIA

Apoi lu6nd mantia, preotul zice:

ffiratele nostru (N) primegte mantia, logodirea

lll marelui gi ingerescului chip, spre imbrd*irninte
de nestricdciune gi de curdlie, in numele Tatdlui gi al
Fiului gi al Sf6ntului Duh. Sd zicem pentru d8nsul:
Doamne, miluegte.

CAMILAVCA

Ludnd qi camilavca, preotul zice:

ratele nostru (N) a luat logodirea marelui gi inge-

rescului chip, in numele Tatdlui gi al Fiului gi al
SfAntului Duh. Si zicem pentru ddnsul: Doanrne.
miluegte.
 RANDUIALA CHIPULUI CELUI MIC

},IETANIIT-E

Ap<li lu6nd metaniile, preotui zice :

lff,.ratele nostru ([rl) primegte sabia Duhului, care
IIL este cuvdntul lui Dumnezeu, spre rugdciunea cea
din tot ceasul citre Hristos. Ci egti dator in toatd
vremea a avea in minte in inimd, in cuget gi in gura,
ta numele Domnului lisus, gi a zice: Doamne lisuse
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluegte-md pe mine
pdcdtosul. Se zicem pentru d6nsul: Doamne,
miluegte.

CRUCEA

Lu6nd apoi preotill crucea qi ddndu-i-o in m6.n6, zice:

,{' zis Domnul: De voiegte cineva sd vind dupi

fNMine, sd se lepede de sine, sd-gi ia crucea gi
sd-Mi urmeze Mie.

FACLIA

Apoi ia preotul o lumdnare aprinsd qi zice:

zis Domnul: Aga sd lumineze lumina voastrd

inaintea oamenllor, ca si vadi faptele voastre
cele bune gi si mdreascd (sldveascd) pe Tatdl vostru
cel din ceruri.

Dupa acostea toate, binecuvint6nclu-i, preotul zice:

ffiratele nostru (N) a luat logodna marelui gi

Jll^ilSerescului chip, ?n numele Tatdlui gi al Fiului gi
al Sfdntului Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilof.
 RANoUnLA CHIPULUI CELUI MIC :,t

Dorrrnrrlui sd ne ruqam.

oamne Dumnezeul nostru, du pe robul Tdu ( ), in

curtea Ta cea duhovniceascd, gi-l numird pe
ddnsul cu turma Ta cea cuvdntdtoare. Curdlegte-i
cugetul lui de poftele trupegti gi de amigirea degartd
a vielii acesteia; gi-i dd lui neincetat sd-gi aducl
aminte de bundtitile gltite celor ce Te iubesc pe Tine
gi care pentru impdrdlia Ta s-au ristignit pe ei ingigi
ln aceastd via!5. Ci Tu egti pdstorul gi cercetdtorul
sufletelor noastre 9i !ie mdrire (slavd) inll!im,
Tatdlui gi Fiului gi Sfdntului Duh, acum gi pururea 9i
in vecii vecilor. Amin.

i sfdnt egti Dumnezeul nostru...

u pace Domnului sd ne rugdm.

entru pacea de sus gi pentru mAntuirea...
entru pacea a toati lumea gi pentru
bundstarea... Pentru fratele nostru ( ), gi pentru
acoperirea gi ajutorul lui de la Dumnezeu, Domnului
sa ne rugam.
,entru ca neprihdnit, neosdndit gi neimpiedicat
sd plineascd rostul chipului monahicesc, Domnului
sd ne rugdm.
' entru ca sd petreacd el in toatd cucernicia,
buna credinld gi curd{ia, Domnului sd ne rugdm.
''entru ca si se lepede el de omul cel vechi gi sd
se imbrace in cel nou, cel zidit dupd Dumnezeu,
Domnului sd ne rugdm.
)a RANDUIALA CHIPULUI CELUI MIC

Fentru l5sarea 9i iertarea pdcatelor lui,

Domnului si ne rugdrn.
Fentru ca sd ne izbdvim noi de tot necazul,
m6nia, primejdia gi nevoia, Domnului si ne rugdm.
Apdrd, mdntuegte, miluegte gi ne pdzegte...
Pe Prea Sfdnta, Curata, Prea Binecuvdntata...

Ecfonis:

Cd sf6nt egti Dumnezeul nostru...

$i indatd: C6!i in Hristos v-a{i botezat, in Hristos
v-a!i gi imbrlcat, Aliluia.
Pi"ochimet, glasul al 3-lea:

Domnul este luminarea rnea gi m0nfuitorul meu, de cine md

voi teme?

Dournul este scutitorul vietii mele" de cine rnd voi infricoga?

IJim cartea cea citre Efeseni a Sfffntului Apostol Pavel, citire

{cap.6, vers, 10),

ffira!:tor, intdrili-vd intru Domnul gi intru puterea

lll tSriei Lui. lmbricali-vd cu toate armele !ui
Dumnezeu, ca sd puteli sta irnpotriva rnegtegugirilor
diavolului. Cdci lupta noastrl nu este impotriva
trupului gl a sAngelui, ci lrnpotriva incepitoriilor gi a
domniilor gi a stdpfrnitorilor intunereculr..ll veacului
acestuia; [mpotriva duhurilor rdut6lii intru cele
ceregti. Pentru aceea, luali toate armele lui
Dumnezeu, ca sd puteli sta ?mpotrivi in ziua cea rea
gi toate biruindu-le, sil rdmdneli in picloare. Stali,
 nANpuIaLA CHIPULUI CELUI MIC 29

drept aceea, incingdndu-vd mijlocul vostru cu

adevdrul, gi imbrdcdndu-vd cu zaua dreptSlii, gi
incdl!6ndu-vd picioarele intnu gdtirea Evangheliei
picii; peste toate luAnd pavdza credinlei, cu care veli
putea stinge toate slge{ile vicleanulul cele aprinse;
gi coiful mdntuirii luali gi sabia Duhului, care este
cuvdntul lui Dumnezeu.
Aliluia, glasul al 4-lea.

Sf,racul acesta a strigat qi Domnul l-a avzrt pe dAnsul, qi din

toate necazurile trui L-a tzb'avrt:

T}TI{ SFANTA EVAF{GHELIE DE LA MATEI,

CITIRE
(cap. 10, v. 37*38 qi cap. i1, v. 28-30).

isa Domnul: cela ce iubegte pe tati sau pe

rnarne mai mult decdt pe Mine, nu este Mie
vrednic; gi cela ce iubegte pe fiu sau pe fiici mai
mult dec6t pe Mine, nu este Mie vrednic. $l cel ce
nu va lua crucea sa gi sd vie dupi Mlne, nu este
Mie vrednic" Venili la Mine toli cei ostenili gi
Tnsdrcinati, gi Eu vi voi odihni pe voi. Lua[i iugul
Meu asupra voastr5, gi ?nvi!a[i de Ia lVline cd sunt
bl6nd gi smerit cu inima, gi veli afla odihnd
sufletelor voastre" Ce jugul Meu este bun gi
sarcina Mea ugoari este,
Diaconul:

IVliluegte-ne pe noi Dumnezeule...

[nci ne rugdm pentru Iisarea gi iertarea picatelor
robului lui Dumnezeu (N)...
 30 RANoUnLA CHIPULUI CELIII MIC

Preotul:

,flDd milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeu egti, gi

Vtl" mdrire (slavd) indt!5m, Tatitui gi Fiuiui'$i
SfAntului Duh, acum gi pururea gi fn vecii vecilor.
Amin.

$e crivinc a gri ca dc va fi Liturghie" dupd ectenia:

lncd ne rugim pentru mila,-via!a... qi cclclalre, sd sc zicd
ecteniile ce s-au prfs qai sus pentru cel calugarit, adaugAnd la
i'nceputul fi.ccf,reia: lnci ne rugdm, qi 1as6nd afaia: Domnului
sd ne rugdm, de la urmi.
trn vremca dun-rnezeiegtii impartagiri, merge monahul cei nou
de se irnpSr'tdge;te, dacd est6 slobcid la accasta.
Iard ternrin6ndu-se .Sfdnta Liturgliic. in vremea rugdciunii
arnvonului, se punc in m0inilc celui cal-ugdrit o Evanghelie]la care
venind fralii Re r0nd. dupi luarea anaforeil sdrutd Sfrinia Evinghelie
;i cinsiita Crucc, si-l intreaba:
Cum te cheamd,lrate ?
Iar cl spunindu-le numele. fraiii rdspund:

Sd te mdntuegti in Domnut, frate, gi te roagd pentru

noi.

$i aqa se face sf,rutare gi apolis.

Apoi sc c6nt6 accasta stihira, glasul l.

qi cunoagtem, fralilor, puterea tainei, ci pe fiul cel

QNdesfrdnat care dela picat a venit din nou la casa
pirinteasci, prea bunul pdrinte imbrdligAndu-l il
sdrutd gi iardgi ii ddruegte semnele mdi'iiii sale, gi
sivArgegte tainicd veselie cu cei de sus, jertfind
vi{elul cel ingrdgat, - ca noi sd ne purtdm intiu totul
vrednici de lubitorulde oameni Tatd, carele a jertfit gi
de preamdritd jertfi a Mdntuitorului sufletelor
noastre.
 11
NANuUIeLA CHIPULUI CELUI MIC JI

atd, frate, cd prin darul Iui Dumnezeu te-ai

?nvrednicit a te imbrdca [n sf6ntul gl ingerescul
chip, prin lepddarea cea desdvdrgitd a lumii gi a
tuturor poftelor ei; gi ai venit a sluji Domnului nostrr"r
lisus Hristos, prin fdgdduinlele ce ai dat ?naintea
Sfdntului Jertfelnic Ai inaintea sfinlilor lui ingeri gi a
tuturor Sfinlilor. Pentru aceasta, frate, se cuvine lie
de-a pururea sd ai inaintea ta ziua gi noaptea
figiduinlele acestea; cdci nepdzindu-le curate gi
neprihdnite, (care si nu fie!) intrebat vei fi in ziua
infricogatei judecdli a Iui Hristos. gtiind gi aceasta,
de cine te-ai Iepddat gi de Cine te-ai lipit, - cdci
te-ai lepddat de intunerec Ai te-ai lipit de Lumin6, -
deci dar, ca fiu al Iuminii sd umbli s!ujind lui
Dumnezeu, credincios in toatd curdlia gi adev6ru!;
slujind gi pdrlnlilor ca insugi lui Hristos, iar nu ca
oamenilor; ca sd fil tuturor ca o fdclie aprinsd, dupd
cuvdntul Domnului: Aga sd lumineze lurnina voastri
inaintea oamenilorl ca sd vadi faptele voastre cele
bune gi sd preamdreascd pe Tatil vostru carele este
in ceruri. Fii urmdtor in faptele cele bune Dornnului
nostru lisus Hristos gi tuturor sfinlilor Lui" petreeAnd
intru adevirati ascultare 9i in cea mai desdvargitd
tliere a voiei tale, pdnd Ia rnoartea ta, dupd cum
te*ai fdgiduit, slujind lui Dumnezeu ziua gi noaptea
cu toatd rdbdarea, umilinla gi blAndelea. Ca g! pentru
tine sd se plineascd fdgdduinla cea adevdratd a
JL RANDUIALA CHIPULUI CELUI MIC

Domnului nostru lisus Hristos, carele insugi a

fdgiduit-o fntru Sfdnta Sa Evanghelie, zicdnd: Unde
sunt Eu, acolo gi sluga Mea va fi. Pe care fdgdduinld,
pdrinte, sd te invredniceascd p!'ea milostivul
Dumnezeu a o cAgtiga intru Domnul nostru lisus
Hristos, cdruia se cuvine mdrire (slavI), impreuni gi
Tatilui gi Sffrntului Duh, ?n veci. Amin.
Apoi binecuv0ntflndu-lii dA voie sd plece.

\tenind vremea mesei, merge gi monahul cel nou in trapezd gi st6

\X cu lum6narea aprinsi in m6ini, ascult0nd citirea. Iara dupa
sf0rqitul mesei i se da de la chelar intr-un vas vin cu care cinsteqte
pe frafi, ca gi cum s-ar impdca cu d6ngii, d6nd fiecf,ruia c6te
cincizeci dramuri. Apoi iegind frafii din trapezd. mdndncl gi el. inca
se cuvine ca monahul cel nou sf, pdzeascd cu deadinsul toatd pravila
Bisericii, depdrtAndu-se in cinci zile (intru care nici de haine nu se
dezbracd) de orice alt lucru, afari de citire, dacd gtie.
 RANDUIALA
shimei celei mari sau a marelui qi
ingerescului chip (schimnicia).
De cu seara se aduc inlduntrul bisericii veqmintele celui ce voiegte
aprimi sf0ntul chip gi se pun in altar la poalele Sfintei Mese. Iar la
Utrenie se cAntd canonul urmitor, {bcdndu-se inceputul.
Binecuvdnt6nd preotul, noi zicem:

Mdrire (slava) Jie, Durnnezeul nostru, mf,rire (slava) Jie. imparate

ceresc... Sfinte Dumnezeu1e... Prea Sfbnta Treime... $i dupa Tatal
nostru... C[ a Ta este impdr6fia... Doamne milueqte, de 12 ori.
M6rire (slava)... $i acum... Venili sI ne inchindm... (de trei ori).
Psalmul 50: Milueqte-md Dumnezeu1e... $i indatd incepem
CANONUL
al cf,rui acrostih la Greci este acesta:
Dd-mi, Hristoase, bun sfArgit, mie celui incercat...
Peasna 1-a, glasul al2Jea.Irmos:

Venili popoare sd cAntdm cAntare lui Hristos Dumnezeu...

Stih: Miluegte-mi, Dumnezeule, milueqte-m6.

lf[\rimegte. Hristoase Mdntuitorule; pe cela ce a

illUalergat la a Ta iubire de oameni, care acum vine
cdtre sfAntul chip intru dragostea sufletului gi cu
cuget iubitor de faptd bund:
n
Y

l
()
 NANnuiaLA SCHIMEI CELEI MARI

nvrednicegte-mi pe mine, Bunule Stdpdne, a

, ridica sarcina gi a veni sub jugul Tdu cel bun,
pierzdnd sarcina gregalelor mele celor multe; mult
Milostive.
r, inevoiegte, sd scap de acum de alunecarea
pdcatului, gtergdnd cu roua darului intindciunea
gregalelor celor fdrd de numdr, sdvdrgite de mine.

Marire (slava)...

: ela ce pentru noi cu trup Te-ai imbricat gi

moarteg pentru noi ca un milostiv ai primit,
curdlegte, lndurate, de spurcdciunile cele trupegti,
pe cela ce se apropie de Tine.

$i acum...

cdpare 9i inainte stdtdtoare gi acoperimdnt

luminos te-am cdgtigat pe tine, noi care
mirturisindu-te pe tine Ndscdtoare de Dumnezeu,
Prea Sf6ntd, ne invrednicim dumnezeiegtii priviri.

intaregte-ne pe noi intru Tine, Doamne, Cela ce prin lemn ai

omorit pdcatul.
urdlegte, Hristoase, pe robul Tiu care aleargi Ia
' Tine gi-l invrednicegte pe acesta de vie{uirea
cuviogiloi, ca sd petreaca iu bund credinld gi
dreptate. ",
 NANoUnLA SCHIMEI CELEI MARI 35

chimbare vielii gi prefacere gi curilire de gregale,

acest chip dumnezeiesc de-l credineiosului
robului Tdu, care vine la Tine.

Tnule bun, Milostive, cela ce nu voiegti moartea

lli(L-,Loamenilor,
pe robul Tdu care vine la Tine,
numird-l in ceata Sfinlilor.
Mdrire (slav[)...

e mine care voiesc a cilitori pe a Ta cale gi a

alege viald purtdtoare de cruce, primegte-mi gi
md curdlegte de gregalele cele mai dinainte,
lubitorule de oameni.

$i acum...

l-ai dezlegat, Curatd, ndsc6nd

lestemul Evei
tuturor, pe Cel ce a izvordt binecuv6ntare
necheltuitd, pe Mdntuitorul lumii, Maici Fecioard.

Degrab ne intdmpina...

ei ce voili sd venili dupi Mine cu osArdie; zice

Domnul, Iepidali-vd de legiturile cele lumegti,
de pdrinlii care v-au niscut 9i de fii 9i de femei gi de
frali gi de prieteni, de averi gi de case, de rudenii gi
de robi, gi primili vrednicia Apostolilor Mei.
36 nANoumLA scHrMEI cELEr MARr

Peasna 4,-a. {rmos:

Au zit-am, Doamne, auzul rdnduielii Tale...

llll;emine, care md intorc, primegte-md Cuvinte al

ILU'lui Dumnezeu, ca pe desfrdnatul de demult gi ca
pe vamegul, Unule lubitorule de oameni.

rin Cruce lumea rdscumpirAnd, izbdvitor al

nostru Te-ai fdcut; pentru aceasta cad la Tine,
izblvegte-ffi 5, Stipdne.

, e mine cel insemnat cu darul 9i cu lumina

dumnezeiegtei Tale cunogtinle, aratd-mi oaie a
turmei Tale celei cuvdntdtoare.
Mirire (slava)...

ela ce ai ridicat pe Lazdr din morti, pe mine cel

omorit cu boldul pdcatului; lnviazd-ffid, Stdpdne.

$i acum...

JfI inecuvintatd,Prea Curatd Maica lui Dumnezeu,

jlldcu a Ta folosinli gi cu dumnezelescut acopere-
m6nt pdzegte-md pe mine, Stdpdni.

Feasna a 5-a. Irmos:

Ddtatorule de lumin[ qi Facatomle al veacurilor...

flilrin ascultarea Td, Hristoase, ai stricat

_illuneascultarea noastrd ca un Dumnezeu, gi
intrarea intru impirdlie prin pocdinld 9i prin credinld
ne-ai ardtat noud.
 nAwouret-A ScHIMEI cELEI MARI 37

dzdndu-md pe mine cel ce mi-am petrecut viala

intru lenevie, fi-md si iau aminte la sdrguinld,
Hristoase, cu zaua dreptilii imbrdcdndu-m5.

ela ce prin credinld 9i prin baia nagterii de a

doua, m-ai spdlat pe mine de strimogescul
blestem, spald-md cu izvoarele lacrimilor pe mine
cel intinat cu cumplite gregeli.

Vlarire (slava)...

e mine cel incovoiat gi cina cea pdtimagd gi

purtdtoare de moarte a gregalelor, Stipdne, cu
mdna Ta cea purtdtoare de viali lndrepteazd-md.

$i acum...

ntocmai fiind dupi chip cu Tatil cel tdrd de

inceput, Te-ai fdcut cu noi intocmai, ndscdn-
du-Te din Maica cea neispititd de nuntd, cu ale cdrei
rugiciuni, Dumnezeule-omule, mAntuegte-md pe
mine.

intru atlincul pacatelo, hirrd inconjurat...

d nu treci cu vederea zidirea Ta, Stdp6ne, c! cu

darul Crucii Tale gi cu cinstitul sAnge, pe care
L-a! izvorit din dumnezeeasci coasta T?,
mdntuegte-m6.
38 NANoUTaLA SCHIMEI CELEI MARI

llll)recum la inceput dintru nefiinli m-ai zidit, aga gi

-lflLuacum pe mine, cel pierdut de pdcatele mele,
iardgi ciutindu-ffid, mi mdntuegte ca un pdstor bun
gi indurat.
Mdrire (slav[)...
^
TlmpdrtSgegte-md pe mine fericitelor nddejdi care
lllsunt gdtite tuturor alegilor Tdi, a cdror viald sd o
urmez [nvrednicegte-md, Unule lubitorule de
oameni.
$i acum...

61-)ela ce la inceput cu nemuritoare m6ini m-a

{l--rpldsmuit pe mine, iardgi mi-a dat, chip mie celui
foarte netrebnic, Stdpdnd, Tnnoindu-md desdvdrgit,
in pdntecele tiu, ca un fndurat.
Condac, glasul 1.
ralele pdrintegti s6rguegte a le deschide mie, cd

cea necheltuiti a indurdrilor Tale cdut6nd acum,

Mdntuitorule, nu trece cu vederea inima mea cea
sdrdcitd. Pentru ci !ie, Doamne, cu umilinld strig:
gregit-arn, Pirinte, la cer gi inaintea Ta.

Chipul cel de aur in cAn"rpul Deira cinstindu-se...

ndreptdnd cdtre Tine cdr6ri[e mele, Bunule, gi

inima mea cu innoirea dumnezeiescului Duh, pe
cel invechit din nou zidegte-l; cu podoaba sfinleniei
impodobind pe cela ce-]i strigi fie: Bine egti
cuvdntat Dumnezeul pdrinlilor nogtri.
 RANDUIALA SCHIMEI CELEI MARI 39

e mana mea cea dreaptd ca un bun ludndu-md,

cdtre vieluirea cea bine plicutd lie pov5luieg-
te-md gi md inalti citre desivdrgirea vielii, strigdnd
!ie: Bine egti cuvdntat Dumnezeul pdrintilor nogtri.

1g1- n trdnddvie petrecAndu-mi mai inainte viala

eu
llticdlosul, vin acum la Tine Stdpdnul meu, spre a
Ta bunitate gi
spre singurd milostivirea Ta
ndddjduind, 9i cad strigindu-li: Bine egti cuvintat
Dumnezeul pdrinlilor nogtri.

Mdrire (slava)...

u
puterea Crucii gi cu suflarea cinstitului gi
dumnezeiescului Duh, povdluegte-mi cdtre
limanul voiei Tale sldvite gi cdtre mogtenirea celor
ceregti; gi md invrednicegte a-!i cdnta !ie: Bine egti
euvdntat Dumnezeul pdrinlilor nogtri.

$i acum...

TT\e Dumnezeu Mdntuitorul gi lzbdvitorul lumii

lllc/ L-ai ndscut Prea Curatd, pe Acela roagd-L
acum sd imbrace cu buna cuviinld a faptelor bune
gi cu strdlucire gi cu darul pustniciei pe cei ce
cdnti: Bine egti cuvdntatd ceea ce ai ndscut pe
Dumnezeu cu trup.
 RANDUIALA SCHIMEI CELEI MARI

Peasna a 8-a. Irrnos:

Cuptorul cel cu foc oarec6nd in Vavilon.

iruinli ai dat noue asupra diavolului chipul

Crucii Tale, cu care surpem megtegugirile
aceluia gi viclenele intiritiri, strigAnd: Bine
cuvantali, toate lucrurile Domnului, pre Domnul.

, at-ai noue sd putem innoi darul botezului prin

marturisire, prin via!6 curatd, prin virsarea
licrimilor gl prin'pocdinld adevdrai5, tunitorule de
oameni.

atimile trupului a le supune minlii prin infrAnare

gi prin postire, dI robului Tdu prin pildele vielil
celei mai bune, cu depirtarea celei mai rele, gi prin
nefncetata pizire a poruncilor Tale.

Marire (slava)...

e sus lnnoiegte noud incd odatd chipul primirii

Tale de fii cu lucrarea gi cu darul dumneze-
iescului Tiu Duh, ca unul ce egti lesne iertdtor, prin
megtegugirea iubirii de oameni gl a neasemdnatei
E
bundt6i!"
K
I
$i acum...

Ianlurlle gregalelor gi zapisul pdcatelor

uia ce vine citre dumnezeiescul chEp cr.t
smerenie gi cu cucernicie, Prea Curat6, lntnu
credinla cea ortodoxd lntdrit pdzindu-I.
 N,q.NOUTELA SCHIMEI CELEI MARI 4t

Peasna a 9-a Irrnos:

Fiul Parintelui Celui firf, de tnceput...

61d-mi mie, Cuvinte al lui Dumnezeu, cu vrednicie

llUa vielui dupd rAnduiala sfAntului chip; gi
fntindciunea picatului meu gi bubele gregalelor, cu
dumnezeiescul Tdu dar, le curdlegte mult Milostive.

11\ Tgantuitorule, ca pe un chemat mdntuegte-md,

lll'lllrogu-md fie, pe mine care vin cdtre Tine cu
inimd curatd, 9i greutatea rdutdlii mele ludndu-o ca
un singur lndurat, cu milostivire mi linigtegte
precum ai fdgdduit, Atotputernice.

l[ffiristos fiind bun gi milostiv, acum ddruiegte

lllllldumnezeiegti daruri celor ce vin citre Ddnsul 9i
se apropie cu bund cucernicie citre dumnezeiescul
scaun al darului, ddndu-le dar de bunitdli negrdite.

Mdrirc (slava)...

uvinte, cela ce cu putere lucrezi impreuni cu noi,

cu voia Ta, aratd-ne pe noi slujitori vrednicl ai
Evanghelier Tale; gi figdduintele cele cdtre Tine
invrednicegte-ne a le implinl, cu rugdciunile sfinlilon
Tei, Detetorule de via{&.
42 nANnunLA SCHIMEI CELEI MARI

sfdrgitul pustniciei cel mult dorit; cd pe tine, Curatd,

apdrdtoare te-am cAgtigat.

Apoi stihirile, glasul al2-lea. Fodobie:

Cdnd de pe lemn...

lllfe mine cel ce vin cdtre Tine cu credinld,

JILUStap6ne, pundndu-md pe cdrdrile dreptilii Tate
povdluegte-md, ca un singur milostiv, gi md
indrepteazd, Mdntuitorule, pe mine cel cdzut gi
dobordt de mullimea gregelilor; pentru cd ndddj-
duind spre ajutorul Tdu, vin cdtre viala aceasta
ingereasci, lubitorule de oameni.

,N vdnd izvorul bundtd!ilor, Hristoase, cela ce

f\pentru negriita mild nu voiegti moartea
pdcdtogilor, ci ddruegti pociinld credinciogilor celor
ce cunosc neajunsa Ta rdnduiald, primegte pe cela
ce vine cu osirdie cdtre dumnezeiescul chip gi
mdntuegte pe cela ce cade la iubirea Ta de oameni.

Marire (slava)...

idul picatului meu il voi trece prin Tine,

M6ntuitorule, gi md voi izbdvi; ci Tu ai pldtit
datoria mea gi cu pre! m-ai rdscumpirat pe mine cel
robit, ardtdnd bogdlia bundtdtii Tale gi vrind a izvori
adAncul milostivirii pentru toli care Te laudd pe Tine,
lubitorule de oameni.
 NANOUNLA SCHIMEI CELEI MARI 43

$i acum...

lplentru toli care scapi cu credinld Ia acoperl-

lllumdntul tdu cel puternic te rogi, ceea ce egti
bund; cd alt mijlocitor nu avem, noi picltogii, cdtre
Dumnezeu si ne izbdveascd pururea de nevoi gi de
sc6rbe, fiind noi insdrcinali cu nnulte picate, Maica
Dumnezeului celui de sus. Pentru aceea cdtre tine
cddern, izbdvegte de toati primejdia pe robii tdi.

Spre gtiinfd. in vremea Ceasului al treilea, cela ce va sd primeascd

marele chip (schimnicia), afldndu-se dela inceput in bisericd, merge
impreuni cu cela ce are s[-1 ducd pe sub mantie, qi ia binecuvtntare
dela igumen, sau, in lipsd, dela stran6; sf,rutd sfintele icoane,
precum s-a spus mai pe larglarAnduiala chipului celui mic. Apoi stl
in tinda bisericii pdna la vohodul cel mic. iar dupd vohod, se zic
troparele zllei, apor aceste antifoane:

Antifonul I, glasul al4-lea.

N qrut-am cu lacrimi a gterge zapisul gregelilor

\y' mele, Doamne, gi in cealalti vreme a vielii mele
prin pociin{d bine a-}i pl5cea !ie; ci vrijmagul md
amdgegte, gi se lupti cu sufletul meu, Doamne, rnai
nainte de sfdrgit, pind ce nu pier, mdntuegte-mi.

ine ?nviforindu-se gi alergdnd la limanul acesta,

nu se mdntuegte? Sau cine chinuindu-se 9i
cdzfrnd la doctorul acesta nu se vindecd? Ziditorule
al tuturor gi doctore al celor ce bolesc, Doamne, mai
nainte de sfdrgit, pdnd ce nu pier, mdntuegte-md.

6-1aie sunt din turma Ta cuvdntitoare gi citre Tine

[_-lndzuesc, Pdstorule cel bun; cautd-md pe mine
cel rdticit, Dumnezeule, gi md miluegte.
 nANoulq.LA ScHIMEI cELEI MARI

Mdrire (slavA)... $i acum...

in toate primejdiile izbdvegte-ne pe noi,

binecuvdntatd de Dumnezeu Niscdtoare, ca toli
sd strigdm !ie: Bucur5-te, apirdtoarea sufletelor
noastre.

ntru izvorul cel tainic al nagterii de a doua, ludnd

infiere gi izbdvire, prin neb6gare de seamd gi prin
cdderi viala cheltuindu-mi, Bunule, acum strig fie:
izvor de lacrimi de pociinld diruegte-mi mie, gi
spald intindciunea gregelilor mele, Atotputernice
Mdntuitorule gi mult Milostive"

ifor de pdcate md cuprinde pe mine,

Mdntuitorule, gi ne mai putdnd suferi invdluirea,
la Tine cad singurul c6rmuitor; ca lui Petru Intinde-mi
mie m6na iubirii Tale de oameni gi md m6ntuegte.

Mdrire (slava)... $i acum...

zbdvegte-ne pe noi din nevoile noastre, Maica lul

Hristos Dumnezeu, ceea ce ai ndscut pe Fdcdtoru!
tuturor, ca toti sd strigdm !ie: Bucurd-te, singura
apdrdtoare a sufletelor noastre.

nde este dezmierdarea Iumii? Unde este

ndlucirea celor vremelnice? Au nu pe acestea Ie
vedem pimAnt gi cenugi? Deci, ce ne ostenim in
degert? De ce nu ne lepiddm de lume gi sd urmdrn
 nANounLA ScHIMEI cELEI MARI 45

Celui ce strigd: Cela ce voiegte sd vind dupd Mine,

sd-gi ia crucea sa 9i va mogteni viala vegnicd.
Venili, fiilor, ascultali-ma pe mine, frica Domnului va voi
invala pe voi.

enili toli cei ostenili 9i insircinali, gi Eu vd voi

odihni pe voi. Ridicali jugul Meu asupra voastri
gi invdlali de la Mine cd bldnd sunt gi smerit cu
inima, gi veli afla odihni sufletelor voastre.

Ratacit-arn ca o oaie pierdutd, caut6 pe lobul Tdu, cd

poruucilc Tale n-arn uitat.

aie sunt din turma Ta cea cuvantdtoare, gi cdtre

Tine ndzuesc, Pdstorule cel bun: cautd-md pe mine
cel rdtdcit, Dumnezeule, gi md miluegte.

Apoi: Veni{i sd ne inchindm qi s[ c[dem gi sd pl0ngem

inaintea Domnului, Celui ce ne-a fbcut pre noi.

]lDou**" Doamne, cautd din cer

veza, 9i gi
cerceteazdvia aceasta, pe care a sddit-o dreapta Ta
gi o desivdrgegte pe ea.

Mdrire (slava)... $i acum... a N[scf,toarei de Durnnezeu...

TI- Tna curatd gi prea nevinovatd Fecioard, ceea ce

[L,Lfdra de sdmdnli pe Dumnezeu L-ai ndscut cu
trup, pe Acela roagl-L pentru mAntuirea sufletelor
noastre.

Spre qtiint6. in vrerne ce se odutd acestea; se dezbraci de

haine cel ce are a prirni mareie chip, qi r[m0nAnd numai ?n cdmaqa
46 NANoUULA SCHIMEI CELEI MARI

c6{uni, std in mijlocul tindei bisericii impreuni cu

cea de l6n5 9i in
cel ce are s5-1 ducd pe sub mantie; gi isprdvindu-se antifoanele,
mergem in tinda c6nt6nd acest tropar, glasul l-iu, podobie:
Mormdntul Tau...

ralele pdrintegti sdrguegte a le deschide mie, cd

curvegte a mea viald o arn cheltuit. Spre bogdlia
cea necheltuiti a fndurdrilor Tale ciutind acum,
Mdntuitorule, inima mea cea sirdciti nu o trece cu
vederea; cI fie, Doamne, intru umilinli strig: gre-
git-am, Pdrinte, la cer 9i fnaintea Ta.
(Numai odatd sd c6ntam).

$i mcrg6.nd cluhovnicul ou cel ce va sd se tunda intru

schimr:icic. facc r6nduitele ?nchinlciuni ;i mctanii, precurn mai
inainte s-a ar6tzrt; ial ajung6ncl in fata sfintelor ngi, cacle 1a pdmAnt.
Dupa aceasta prcotul, ating6nciu-i capul zice:

TT\
lllJumnezeu cel prea milostiv gi iubitor de oameni,
vdz6nd a ta smerenie, fiule, si te ridice gi si te
imbriligeze pe tine, cel ce cu inimi curati te arunci
Inaintea Lui gi cu tot sufletul de Ddnsul te apropii
acum.

Apoi. ridic0niluase in picioarc. il intreab[ preotul. zic6nd:

intrebare: De ce ai venit, frate, ciz6nd la sfintul

jertfelnic Ai la aceasti sfdntd insolire?
Rdspuns: Dorind viali schimniceascS, cinstite
pirinte.
Intrebare: Doregti a te invrednici de ingereseul chip gi
a fi rdnduit in ceata schimnicilor?
Rlspuns: Aga, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite
pErinte.
 nANnunLA SCHIMEI CELEI MARI 47

u adevdrat bun gi fericit lucru ai ales, numai de-l

vei gi implini. Pentrucd Iucrurile cele bune cu
osteneald se cdgtigd gi cu suferinli se sdvArgesc.

De bund voia ta te apropii de Domnul?

Aga, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite
pirinte.
Nu de vreo nevoie ori sild?
Nu, cinstite pirinte.
Vei petrece in mdndstire gi tn schimnicie
pAnd Ia cea din urmd a ta rdsuflare ?
Aga, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite
pdrinte.
Te vei pdzi pe tine insuli in feciorie, in
intreaga inlelepciune gi in cucernicie?
Aga, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite
pdrinte.
Pizi-vei pdni la moarte ascultarea cdtre
cel mai mare 9i cdtre toati frd[imea cea intru Hristos?
Aga, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite
pirinte.
Rdbda-vei toate supiririle gi strdmtorlrile
vielii celei singuratice, pentru impirdlia cerurilor?
Aga, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite
pdrinte.

Apoi preotul citeqte aceastd chomare:

'eza,fiule, ce fel dS figdduinle dai StipAnului

Hristos: pentrucd lngerii sunt de fald nevezut,
48 R,q.NOUIELA SCHIMEI CELEI MARI

scriind mdrturisirea ta aceasta, de care vei fi intrebat

la a doua venire a Domnului nostru lisus Hristos.
Deci te poviluiesc pe tine la viala cea mai
desdvdrgiti, dupi cum s-a ardtat a fi viala Domnului,
invd!6ndu-te ce se cuvine lie a primi gi de ce se cade
a fugi. Cdci lepddarea de sine, nimic altceva este,
dupd spusa Domnului, decAt fdgdduinla crucii gi a
morlii. Deci, cunoagte cd din ziua de astdzi vei fi
ristignit gi omordt Iumii prin lepddarea cea
desdvdrgitd. Pentruci te lepezi de pdrinli, de frali, de
femeie, de copii, de rudenii, de prieteni, de cei iubili,
de cei obignuili, de gdlcevile cele din lume, de griji,
de agoniseli, de averi, de degartd gi zddarnicd
dezmierdare gi slavd; gi ai a te lepdda nu numai de
cele inainte zise, ci inci gi de al tdu suflet, dupd
glasul Domnului ce zice: Cel ce voiegte sd vind dupd
Mine, sd se Iepede de sine, gi sd-gi ia crucea sa gi
sd-Mi urmeze Mie. Deci de ai ales cu adevirat a-i
urma Lui, gi doregti fdrd minciuni a te chema al lui
ucenic, gdtegte-te dintru aceastd vreme de acum, nu
cdtre odihnd, nu citre negrijd, nu cdtre desfitdri, nu
citre altceva din cele de pe pdm6nt veselitoare gi
?ndulcitoare; ci cdtre nevoinlele duhovnicegti, cdtre
infrdnarea trupului, cdtre curdlirea sufletului, cdtre
sdrlcie desdvArgitd, citre pl6ns bun, citre toate cele
intristitoare gi dureroase ale vielii celei ficdtoare de
bucurie, dupi Dumnezeu. Pentrucd ai gi a ftdmdnzi,
gi a ?nseta, gi a fi gol 9i asuprit 9i batjocorit gi ocdrit
gi gonit, gi de multe alte intristiri inconjurat, prin
care viala cea dupd Dumnezeu se aratd. $i cdnd
acestea toate Ie vei pdtimi, bucurd-te, zice Domnul,
cd plata ta multd este Tn ceruri. Deci, cu bucurie
bucurd-te, gi cu veselie veselegte-te, cd astdzi te-a
ales pe tine gi te-a despdrlit de viala cea lumeascd
 NANPUNLA SCHIMEI CELEI MARI 49

Domnul Dumnezeu, 9i te-a pus inaintea fetei Sale,

intru rinduiala monahiceascd, intru ostdqirea vielii
celei cu chip ingeresc, intru ?ndl[imea petrecerii celei
urmitoare belor ceregti; ca Lui ingeregte a-l sluii;
Lui cu toatd intregimea a-l lucra, cele de sus a
cugeta, cele de sus a cduta, pentruci petrecerea
noastri, dupd Apostol, in ceruri este.
O, chemare noud! O, dar al Tainei! Al doilea
botez iei astdzi, frate, prin bogdtia darurilor
iubitorului de oarneni Dumnezeu, 9i de pdcatele tale
te curdlegti, gi fiu al luminii te faci, 9i insugi.Hristos
Dumneieu se bucurd impreund cu sfinlii Sdi ingeri
de a ta pocdinld, iunghiind pentru tine vilelul cel
gras.
De aceea cu vrednicie umbld potrivit chemdrii;
depdrteazd-te de patimile cele degarte; urigte po{}a
caie te trage pe tine cdtre cele de ios; tot dorul tiu
mutd-l citre cele ceregti; nicidecum sd te intorei la
cele dinapoi, ca si nu te faci stAlp de sare, ca femeia
lui Lot, sau ca un cdine ce se intoarce spre a lui
vdrsiturd; 9i se va implini cu tine cuvintul
sa pe plug se
Domnului: ed tot cel ce pun6nd mdna
uiti inapoi, nu este vrednic de impird[ia cerurilor.
Pentrucd nu este micd primeidia pentru tine,
fdgdduind acum sd pizegti toate cele mai inainte zise
9i1poi si nu te ingriiegti de fdgiduinld; sau cdtre
vieluirea cea de mai nainte din nou sd alergi, sau sd
te desparli de pdrintele cel duhovnicesc Ai de fralii
cei ce impreund se pustnicesc; sau rdmindnd cu ei,
si petreci intru lenevire zilele tale; de vreme ce vei
avea osdndd cu atdt mai grea, decit cea de mai
nainte, la infricogata Judecatd al lui Hristos, cu cdt
de mai mult har te ?ndulcegti acum. $i mai bine era
!ie, precum zice cuvdntul, a nu fdgldui, decdt a
 50 nANnunLA SCHIMEI CELEI MARI

fdgidui gi a nu implini. gi iarigi sd nu socotegti, cum

cd in vremea cea trecutd a vieluirii tale aicea, destu!
te-ai nevoit impotriva nevdzutelor puteri ale
vrdjmagului, ci cunoagte cd mai ales de acum ?nainte
te vor intAmpina pe tine nevoinle gi mai mari in lupta
cea impotriva lui; dar nu va avea tirie asupra ta
nicidecum, afldndu-te pe tine ingrddit cu credinld
tare gi cu dragoste cdtre povdluitorul tdu gi cu
hotdrirea ta citre toatd ascultarea gi smerenia.
Pentru aceasta, izgonegte dela tine neascuttarea,
[mpotrivS-cuvdntarea, mdndria, pricirea, pofta,
zavistia, mdnia, strigarea, hula, mAncarea pe ascuns,
[ndrdzneala, prietegugul cel deosebit, mdgulirea,
sfada, cdrtirea, goptirea, cdgtigarea cea osebitd a
vreunui tieilos Iucru, gi pe toate celelalte feluri ale
riutilii, pentru care vine pedeapsa lui Dumnezeu
peste cei ce fac unele ca acestea, gi incepe a se
inrdddcina intru ddngii stricdtorul sufletelor. Mai
vdrtos dar in locul acestora, cdgtigd cele de cuviinld
ale sf inlilor: iubire de f rdlie, linigte, bldndele,
cucernicie, cugetarea dumnezeiegtilor cuvinte, citire,
pdzire a inimii despre spurcatele gdnduri, lucrare
dupi putere, infrdnare, ribdare pdnd la moarte,
pentru care, pirinte, de Ia inceput figlduinlele gi
tocmelile tale le-ai dat, gi tA pdnd la sfdrgit
mdrturisirea celor ascunse ale inimii tale, dupd cum
dumnezeiegtile invd[dturi hotdrisc. Cdci zice: se
botezau mdrturisindu-gi pdcatele lor.
, ;..i' ,r.,." Acestea toate aga le mdrturisegti, in v,
nddejdea puterii lui Dumnezeu, gi intru aceste figdbuinle
-darul
te fdgiduegti a rdbda pdnd la sfdrgitul vielii, cu
'.'
lui
Hristos ?
i,,:1,,:,r,.. Aga, cu ajutorul lui Dumnezeu, cinstite
pirinte.
 nANounLA SCHIMEI CELEI MARI 51

Apoi zice preotui rugdciunea aoeasta:

T\eci intru tot induratu! gi mult milostivul

ilUDumnezeu. Carele deschide prea curatele
lndurdri ale neajunsei Sale bundtdli fieciruia ce vine
cdtre D6nsul cu dorire gi cu fierbinte dragoste.
Garele a zis: de va gi uita mama pe fiii sii, iar Eu nu
te voi uita pe tine, Acela gtiind de dorinla ta, gi citre
acest gdnd al tiu addugdnd puterea Sa spre
implinirea poruncilor Lui, sd te primeasci gi sd te
imbrdligeze, gi sd te apere, 9i sd !i se faci lie zid tare
in fala vrdjmagului, piatri de rdbdare, pricind de
mdngdiere, ddtltor de tirie, dlruitor de bun suflet,
ajut6tor gi imbdrbdtare fntru nevoinle; si fie cu tine
impreund culcdndu-se 9i impreund sculdndu-s€ cu
tine, indulcind gi veselind inima ta cu mdngdierea
Sffintului Sdu Duh; invrednicindu-te pe tine a fi
pdrtag cu Sfin{ii gi Cuviogii Pir.inlli nogtri, Antonie,
Evtimie, Sava gi cu cei impreund cu dAngii; cu care
sd mogtenegti impir5lia cerurilor, intru Hristos tisus
Domnul nostru. Gdruia se cuvine mirirea (slava), gi
stdpOnirea gi impdritia gi puterea, impreund 9i
Tatilui gi Sfdntului Duh, acum gi pururea $i in vecii
vecilor. Amin.

Apoi insemnincl preohrl cmcig capul celui ce se tunde, de trei ori,

zice: Domnului sa ne rugdm. $i ?ntorc6ndu-se spre Rdsirit, zice:

r!,fD^elace egti atotliitor, Stdpdne, Prea inalte

\--,lmpdrate al slavei, Cela ce impreunl cu viul gi
ipostatnicul Cuvdntul Tdu gi cu Duhul Adevdrului,
Garele din Tine purcede, stdpdncAti toatd zidirea cea
vlzutd gi nevdzutd; Dumnezeule, Cela ce gezi pe
Heruvimi 9i cu glas intreit sf6nt egti ldudat neincetat
52 nANoumLA SCHIMEI CELEI MARI 52

de Serafimi, Cdruia iti stau inainte mii de mii 9i

nenumdrate mullimi de Sfinli ingeri 9i ogti d-e
Arhangheli; Tu egti lumina, care lumineazd pe tot
omul ce vine in Iume; rugat fiind de Prea Sfdnta
Niscitoare de Dumnezeu gi pururea Fecioara Maria
gi de toati cereasca adunare a celor intdi nisculi in
lerusalimul cel de sus, cautd cu ochi milostiv spre
smerenia robului Tiu (,), carele s-a fdgdduit gi a
mdrturisit astdzi lnaintea a multor martori; cu darul
?nfierii cel ddruit lui dela pdrinti gi cu cel al impdrdliei
Tale prin sfdntul botez, unegte 9i aceasti
monahiceascd figiduinli a chipului ingeresc.
AgazS-l desivArgit pe piatra cea tare 9i duhovni-
ceasci a credinlei celei intru Tine; intdregte-l pe
ddnsul intru tdria puterii Tale gi-l imbracd pe ddnsul
cu toatd intrarmarea Sf6ntului Tdu Duh. Ci lupta lui
nu este irnpotriva sdngelui gi a trupului, ci impotriva
incepitoriilor, a stipdniilor, a domniilor intu-
nerecului veacului acestuia, impotriva duhurilor
vicleniei.
ncinge mijlocul lui cu puterea adevirului, gi-l
imbracd pe ddnsul in zaua dreptdlii gi a bucuiiei,
9i-i inc3lt6 picioarele lui lntru vestirea Evangheliei
pacii. lnleleplegte*l pe dinsul a tua asuprd-g!
pavdza credinlei, intru care va putea stinge toate
sdgelile vicleanului cele infocate; gi coiful mdntuirii
a-l primi gi sabia duhului, care este graiul Tdu,
spriiinind negriitele suspinuri ale inimii lui. Numd-
16-l pe ddnsul lmpreuni cu alegii Tdi, ca si se facd
vas de cinste al Tdu, fiu gi mogtean al impdrSliei
Tale, fiu al luminii gi al zilei, al inlelepciunii, al
dreptElii, al sfintirii gi a! izbdvirii. Fe-t pe ddnsut
crgan bine gldsuitor, psaltire inveselitoare a
 nANoUiNLA SCHIMEI CELEI MARI

Sfdntului Duh ; ca de aicea cu sporire dezbricin-

du-se de omul cel vechi care se strici dupi
amigirea cea iubitoare de dezmierdare a garpelui
celui cu multe chipuri, sd se imbrace [ntru cuviogie
gi dreptate cu noul Adam, cel dupi Dumnezeu zidit.
[ntdregte-l pe dfrnsul ca totdeauna sd poarte rdnile 9i
Crucea lui lisus pe trupul siu, prin care lumea s-a
rlstignit pentru el 9i el pentru lume. Diruegte-i lui:
faptd buni adeviratd a sdvirgi, gi nu spre plicerea
oamenilor sau a luigi pldcere; avdnd intru ribdare
buna credinld, iari in buna credinld iubirea de frali 9i
ascultarea. Diruegte-i lui ca priveghind, lucrind,
dormind, trezindu-se din somn, ?n psalmi 9i in
cdntiri duhovnicegti, ingeregte si Te vadd pe Tine
intru curatd iniml gi sd se inchine fie Dumnezeului
celui singur viu gi adevdrat, spre bucuria lui cea
negrditi. Cd a Ta este impirdlia gi stdpdnirea gi
puterea, 9i lie se cuvine toati mdrirea (slava), cinstea
9i inchindciunea, Tatdlui gi Fiului gi Sfdntului Duh,
acum gi pururea gi in vecii vecilor. Amin.

Altd rug6ciune

Domnului sf, ne rugdm.

finte Doamne al Puterilor, Tatdl Domnului nostru

lisus Hristos, binecuvinteazd pe robul Tdu (N), pe
care l-ai chemat in duhovniceasca Ta clrnari de
nuntd gi-l invrednicegte pe d6nsul a fi al Tdu cuvios
rob. lnleleplegte-l pe ddnsul; toarnd peste dAnsul
darul gi priceperea cea dela stdp6nitorul Tdu Duh.
[ntdregte-l pe d6nsul in rdzboiul cel impotriva
nevizutului vrdimag. Zburdlrile trupegti cu puternicl
ffi stinqe-le. Oe-i lui bine a-fi
tiria Ta stinge-le. a-Ti pldcea Tie
fie fntru
ffi
,
 54 NANoUnLA SCHIMEI CELEI MARI

laudi gi preamdrire necontenitfi, intru cdntdri la bund

vreme, intru rugdciuni bine primite, intru sfat drept,
intru inimd smeritd, intru fapte de viali gi de blandele
gi de adevir. invrednicegtb-t pe d6irsll sd se facd
!in"- pldcut Tie in bl6nde!e, in dragoste, in
desdvdr$ire, lntru cunogtin!i, intru bdrbdlie, gi a-Ji
aduce Tie laude gi preamdrire 9i rugdciuni intru
miros de bund mireasmi. Sivdrgegte viala tui intru
cuviogie gi dreptate, ca prin necontenita gi neintinata
unire cu Tine, sd se invredniceascd ceregtei Tale
impdrdtii. Cu darul gi cu induririle gi cu iubirea de
oameni a unuia niscut Fiului Tdu, cu Carete
binecuv6ntat egJi, impreund gi cu intru tot Sfdntul gi
B.u1ul 9i de viald Fdcdtorul Tiu Duh, acum gi pururea
9i in vecii vecilor. Amin.

''' atd Hristos nevdzut aicea std

de fa!d. Vezi ci
.- nlmglea pe.tine.nu te silegte a veni !a acest chip.
Vezi ci tu de bund voie voiegti logodirea marelui gi
ingerescului chip.
Aga, cinstite pdrinte, de buni voie.

la foarfecile 9i mi le dd,

lati din m6na lui Hristos le iei pe d6nsele. Vezi dard

Cui te figiduiegti, de Cine te apropii 9i de cine te lepezi.
:'.:
ine este cuvdntat Dumnezeu, Carele voiegte ca toli
oamenii si se mdntuiasci gi la cunogtinla iOevdrului
sd vind, acela este binecuvdntat in vecii vecilor.
 nANnuTaLA SCHIMEI CELEI MARI 55

Deci preotul il tunde cntciq, zicind:

ratele nostru (hd) igi tunde pdrul capului sdu, ?n

numele Tatdlui gi al Fiului gi al Sfintului Duh. Si
zicem pentru ddnsul: Doamne, miluegte.

$i se c6nt[ de fra]i: Doamne, miluegte, (de trei ori), '

CAMA$A

Apoi, imbrdcat fiind cu cdmaga, apucAnd preotul de mAnecile

c[m6gii qi binecuv0ntAnd, zice:

ratele nostru (tt) se imbracd cu haina drept5lii gi

a veseliei intru marele gi ingerescul chip, in
numele Tatdlui 9i al Fiului gi al Sfdntului Duh. Si
zicem pentru dAnsul: Doamne, miluegte.

$i la fiecare stih, cel ce se imbracd sdrutf, mdna preotului qi a

igumenului, de estc de f,ald, gi vcgmAntul ce se binecuvinteazd.

Iar fralii cinta: Doamne, miluegte, (de trei ori),

DULAMA

Apoi ia preotul dulama gi binecuvint6nd-o zice:

Sd zicem pentru ddnsul: Doamne, miluegte.

SHINIA

LuAnd preotul Shima, zice:

ffiratele nostru (U) se lmbracd in shima neriutd]ii,

lll coiful nddejdii de mAntuire, in numele Tatdlui gi al
Fiului 9i al Sfdntului Duh. Sd zicem pentru ddnsul:
Doamne, miluegte.
s6 NANnUmLA SCHIMEI CELEI MARI

ANATAVUL

LuAnd preotul analavul, zice:

ratele nostru (N) ia analavul, in numele Tatilui gi

al Fiului gi al Sfdntului Duh, luind crucea sa pe
umeri 9i urmind Stip6nului Hristos. Si zicem pentru
d6nsul: Doamne, miluegte.

BR.AUL

Apoi luAnd preotul br6ui, zice:

ratele nostru (N) igi incinge mijlocul sdu cu

puterea adevirului, ln numele Tatdlui gi al Fiului
gi al Sfintului Duh. Sd zicem pentru ddnsul: Doamne,
miluegte.

RASA

Apoi lu6nd preotul rasa qi binecuv6ntdnd-o, zice:

Si zicem pentru dinsul: Doamne, miluegte.

SANDALELE

Apoi binecuv0ni6nd sandalele, zice:

ratele nostru ( ) se incalld cu sandale spre

vestirea Evangheliei picii, in numele Tatdlui gi al
Fiului gi al Sfintului Duh. Sd zicem pentru d6nsul:
Doamne, miluegte.
 nANpunLA SCHIMEI CELEI MARI 57

MANTI.&
Apoi ludnd preotui mantia, zice

llF ratele nostru (l\d) ia mantia marelui 9i ingerescului

JIJ- chip, spre podoabd de nestriciciune gi de
curdlie, in numele Tatilui gi al Fiului gi al Sfdntului
Duh. Si zicem pentru dinsul: Doamne, miluegte.
I'OTCAPICUL
Binecuv6ntf,nd potcapicul, zice:
Sd zicem pentru ddnsul: Doamne, miluegte.
CAMIg,AVC,q
Prcotul ludn<i camilavca, zice:

ffiratele nostru (N) a luat marele gi ingerescul chip,

lL in numele Tatdlui gi al Fiului gi al Sf6ntului Duh.
Si zicem pentru ddnsul: Doamne, miluegte.
METANIII,E
Apoi iuind rnetaniile gi binecuv3irtdndu-ie, zioe :

Sd zicem pentru d6nsul: Doamne, miluegte.

Deci, imbracat fiinri. fratii cdnta trcparele acestea"
giasul h! 4-iea:
i

lgmbricali-vi in vegmdntul mintuirii, incingeli-vi

lllcu cingdtoarea intregii lnlelepciuni, primili semnul
Crucii, picioarele cele inlelegdtoare fntrarmali-le cu
armele infrdnirii, gi ve!i afla odihnd sufletelor
voastre.
Bucura-se-va sufletul meu de Domnul, cd m-a
imbricat pe mine cu haina m6ntuirii gi cu vegmdntul
veseliei m-a infdgurat; ea unui mire mi-a pus mie
cunund, gi ca pe o mireasd m-a impodobit cu
podoabi.
58 nANpUNLA SCHIMEI CELEI MARI

farri preotul zice aceste mgllclunr:

Domnului si ne rugdm.
-[ET\oamne, Dumnezeul nostru, Cela ce egti
lll-lcredincios intru figdduinlele Tale gi negrdit ?ntlu
iubirea Ta de oameni gi nu-Ji pare riu de darurile
Tale; Cela ce ai chemat zidirea Ta cu chemare sfdntd
9i ai adus pe robul Tdu (N) la duhovniceasca Ta
viali, dd-i lui viala cea cu bun chip, petrecere
imbundtdtite gi fdrd prihand, ca intru sfinlenie
petrecdnd, ne?ntinat sd pizeascd chipul intru care cu
puterea Ta s-a imbrdcat. Prin haind, adicd, intru
dreptate imbricAndu-se; iari prin brAu omordrea
trupului gi intreaga inlelepciune intru sinegi purtind;
iard prin cuculiu coiful mdntuirii pundndu-gi; iard
prin analav cu Crucea gi cu credinla impodobin-
du-se; iari prin acoperemdntul cel pe deasupra cu
podoabi de nestriciciune ?ntrarmdndu-se; iard prin
sandale, ca sd pdgeascd pe calea picii gi a m6ntuirii,
ca sd se facd infricogat protivnicilor, nebiruit de
ispite, striin de toatd dezmierdarea gi pofta de
rugine. Ascultare invdlindu-se, infrinare agonisind,
cu canonul pustniciei umbl6nd, in psalmi 9i laude gi
cdntiri duhovnicegti sd preamdreascd intru tot
cinstitul gi de mare cuviinld numele Tdu, JrrmAnd
pilda marelui prooroc llie gi a Sfdntului loan lnainte-
Mergdtorului gi Botezdtorului; ca ajungAnd mdsura
desivirgirii, alergarea sd o plineascd, credinla si o
pizeascd, gi si se imbrace eu nestricdciunea
lngerilor gi si se numere impreuni cu sfdnta Ta
turmd, 9i si dobdndeascd starea cea de a dreapta Ta,
gi si audd fericitul glas: venili binecuvdntalii
Pdrintelui Meu, mogtenili impirdtia cea gdtitd voud
dela intemeierea lumii, cdreia gi pe noi mogteni a ne
 nANounLA SCHIMEI CELEI MARI 59

face invrednicegte-ne, Dumnezeule, cu a Ta

bundtate. Ce Dumnezeu al milei gi al iubirii de
oameni egti, gi lie mirire (slavd) indlldm, Tatdlui gi
Fiului gi Sfdntului Duh, acum gi pururea gi in vecli
vecilor. Arnin.
Face tuturor.
Capetclc voastre Domnului sa le plecali.

oamne, Dumnezeul nostru, du pe robul Tau ( ),

in curtea Ta duhovniceascd, gi-! numdrd pe
dAnsul impreuni cu turma Ta cea cuvdntdtoare.
Curdlegte-i cugetul lui de poftele trupegti 9i de
arnigirea degarti a vielii acesteia; gi-i dA lui
ne?ncetat sd*gi aducd aminte de bunitdlile cele
gdtite celor ce Te iubesc pe Tine, gi care pentru
impdrSlia Ta s-au rdstignit pe ei ?ngigl ?n aceastd
viald. Ci Tu egti pistorul gi cercetdtorul sufletelor
noastre, gi lie rn6rire (slavd) TnIIldm, TatIIui gi Fiului
gi Sfdntului Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor.
Amin.

zEs Domnul: De voiegte cineva sd vind dupd

Mine, sd se lepede de sine, s5-gi ia crucea gi
sd-Mi urmeze Mie.

rAcua
Lu0nd preotul fbclia aprinsd.

zis Domnul: Aga sd lumineze lumina voastrd

f\inaintea oamenilor, ca si vadd faptele voastre
cele bune gi sI mireascl (sldveasci) pe Tatil vostru
cel din ceruri.
60 RANDUIALA SCHIMEI CELEI MARI

5 sf6nt egti Dumnezeul nostru...

u pace Domnului sd ne rugim.

entru pacea de sus gi pentru mdntuirea...
entru pacea a toatd lumea gi pentru...
entru sfdntd biserica aceasta...
entru inalt Prea Sfinlitul Mitropolitul nostru...
entru fratele nostru ( ), Si pentru acoperirea gi
ajutorul lui dela Dumnezeu, Domnului sd ne rugdm.
entru ca neprihinit, neos6ndit gi neimpiedecat
sd plineasci rostul chipului monahicesc, Domnului
sd ne rugdm.
entru ca sd lumineze sufletul Iui intru Infr6nare
gi pustnicie, Domnului sd ne rugdrn.
entru ca el s5 fie scdpat de toati pofta
lumeascd gi de legdturile cdtre rudeniile cele dupd
trup, Domnului sd ne rugdm.
entru ldsarea pdcatelor gi iertarea gregalelor
lui, gi sI fie el mai pre sus de cugetele lumii,
Domnului sd ne rugim.
entru ca sd petreacd el in toatd cucernicia,
buna credinli gi curdlia, Dornnului sd ne rugdm.
entru ca sI se lepede el de omul cel vechi gi sd
se ?mbrace intru cel nou, care este zidit dupd
Dumnezeu, Domnului sd ne rugfrm.
entru ldsarea 9i iertarea pdcatelor lui,
Domnului sd ne rugim.
 NANOUnLA SCHIMEI CELEI MARI 6l

entru ca si ne izbdvim noi de tot necazul,

mdnia, primejdia gi nevoia, Domnului si ne rugdm.
pdrd, mdntuegte, miluegte 9i ne pizegte...
e Prea Sfdnta, Curata, Prea Binecuvdntata...

A sfdnt egti Durnnezeul nostru, 9i tie mlrlre

(slavi) inilldm, Tatilui 9i Fiului gi Sfdntului Duh,
acum gi pururea gi in vecii vecilor. Amin.

Cali in Hristos v-a1i botezat. in l-lristos v-a!i

imbrlcat, Aliluia.

Domnul este luminarea tnea ;i MAntuitorul meu de cine m6 r,oi

teme?

Domnul este scutitorul viefii mele de cine mI voi infricoga?

(cap. 6, v. 10)

ralilor, intirill-vi intru Dornnul 9i ?ntru putere

tdriei Lui. lmbrdcali-vd cu toate arrnele lui
Durnnezeu, ca s5 puteti sta ?mpotriva megtegugirilor
diavolului. eici lupta noastrd nu este innpotriva
trupului gi a s6ngelui, ci ?mpotriva ?ncepitoriilor gi a
domniilor gi a stdpdnitorilor inturrericului veacului
acestuia; impotriva duhurilor riutdlii rdspdndite Tn
vdzduhurl. Pentru aceea lua!i toate armele lui
Dumnezeu, ca sd pute{i sta ?mpctrivi in ziua cea rea,
gi toate biruindu-le, sd rirnAneli in picioare. ]ineli-vd
67 RANDUIALA SCHIMEI CELEI MARI

bine, incingdndu-vi mijlocul vostru cu adevdrul gi

lmbrlcdndu-vd cu zaua drepti{ii gi incdl!6ndu-vd
picioarele intru gdtirea Evangheliei picii; peste toate
lu6nd pavdza credinlei, cu care veli putea stinge
toate sdge!ile vicleanului cele aprlnse. $i colful
mdntuirii luali, gi sabla Duhului, care este cuvdntul
lui Dumnezeu.

Saracul acestil a strigat Ei Don'rnul l-a auz,tt pe dlinsul. gi din toatc

nccazuriie lui 1-a izbdvit:

..:
(t-ap. 10 r,. 37-38 9i cap. II r'. 28 -10.

isa Domnul; cel ce iubegte pe tatd sau pe

mame mai mult dec6t pe Mine, nu este Mie
vrednic; gi cel ce iubegte pe fiu sau pe fiici mai
mult decdt pe Mine nu este Mie vrednic. $i cel ce
nu va lua crucea sa gi sd vind dupd Mine, nu este
Mie vrednic, Veni[i Ia Mine toli cei ostenili $i
insdrcinati gi Eu vI voi odihni pe voi. Luali jugul
Meu asupra voastrd gi vd invdlali de Ia Mine ci
sunt bldnd gi smerit cu inima gi ve[i afla odihnl
sufletelor voastre. Ce jugul Meu este bun gi
sarcina Mea ugoard este.
Diaconui:

{Vliluegte-ne pe noi, Dumnezeule, dupd mare...

Inci ne rugdm pentru ldsarea gi iertarea
pdcatelor robuluilui Dtimnezeu (N).
 RANDUIALA SCHIMEI CELEI MARI 63

Preotul:

a milostiv gi iubitor de oameni Dumnezeu

egti, 9i lie mirire (slavd) lnllldm, Tatdlui gi Fiului 9i
Sfintului Duh, acum gi pururea 9i in vecii vecilor.
Amin.

:: ult indurate Doamne, cela ce ai ddruit robulu!

.i . ', Tiu ( '), prin luarea ingerescului chip, cuculiut
spre coif de nddejdea mAntuirii, pdzegte neluat din
capul lui acest dar al Tdu, cuprinzind gi incdlzind
partea cea stdpAnitoare a minlii lui ca sd fie neclintiti
de asupririle protivnicilor. $i cilcdnd capr.rl prea
vicleanului garpe, clruia s-a ingdduit a pizi edlcdiul
lui, sd-gi ridice ochii sii cei intelegitori cdtre Tine,
lnfricogatul gi singurul cap al tuturor. Cd Tr,r egti
lurninarea gi sfinlirea sufletelor noastre, gi tie mirire
(slavd) indllim Tatfrlui 9i Fiutui 9i Sfdntutui Dnh,
acum gi pururea gi in vecii vecilor. Amin.
Pacc. tuturor.
Capetclc voaslre Domnului sa lc picca{i.

, e c€l ce gi-a plecat capul sdu {ie, Capului

celui de foc, nevdzutului gi singurului inleleptului
Dumnezeu, StdpAne binecuvinteazS-1, sfinlegte-l,
pdzegte-l de toati vitimarea vdzutd gi nevdzi.lt6.

'' 6 a Ta este impirdlia gi stdp&nirea puterea,

gi lie se cuvine toati mirirea (slava), 9i
cinstea gi
lnchindciunea Tatdlui gi Fiului gi Sf6ntului Duh,
acum gi pururea gi Tn vecii vecilor" Amin"
64 nANounLA SCHIMEI CELEI MARI

Apoi sfhrqindu'se dumnezeiasca Liturghie i se da in m0ini

shimonahului celui nou Evanghelia, gi mergdnd tofi frafii, pe r6nd,
sarutf, Crucea gi Evanghelia, inh'ebAndu-l cum ?i este numele; iar
el spundndu-qi numele, fi'afii zic: Sa te mdntueqti intru Domnul,
f,rate, rug0ndu-te gi pentru noi"

$i p6na se f,ace sdrutarea, se cdntd aceastf, stihird, glasul I,

idiomeia.

grd cunoagtem, fralilor, puterea tainei, - ci pe fiul

Qlcel desfr6nat, cel ce dela pdcat citre casa cea
pirinteasci a alergat, intru tot bunul tati inainte
intimpinindu-l il sdrutd gi iardgi ii diruegte semnele
mdririi (slavei) sale, gi tainicd veselie cu cei de sus
sivdrgegte, jertfind vilelul cel gras -, cd noi sd ne
purtem intru totul vrednici de iubitorul de oameni
Tatd, Carele a iertfit, gi de preamdrita jertfi a
Mdntuitorului sufletelor noastre

$i apolisul.

Dup[ aceea, iegind din biserici, merge shimonahul cel nou

igumen pentru binecuvdntare, c0nd se fac Ai celelalte ce s-au i

la chlpul cel fluc.

Se cuvine ca shimonahul cel nou s6-gi schirnbe cu totul viefuirea,

sporind din putere in putere gi fbcf;ndu-se dupfl Apostol ca un mort
pentru lume pAnI la moartea sa qi silindu-se a ajunge bLrbat
des6vdrqit dupd misura vflrstei plinirii lui Hristos. Iar mai ales
acum, in qapte zile si se lase de tot lucrul, afafi de citire,
indeletnicindu-se numai cu rdnduiala bisericii gi a chiliei sale. In
aceste qapte zile *ri,lJ."1?.T*1':#; *u*'"tele r'narelui si
ir
t

I
SLUJBI txvronnnAxrAnu
t CALUGARILOR
tUrU cineva dintre cdlugdri se va muta citre Domnul - fiindcd nu
se cade a se spf,la trupul lui, nici a se vedea gol - c6lug6rul cel
pentru aceasta r0nduit gterge trupul lui intins pe o rogojind cu un
burete muiat in apa caldl., ficind mai intAi cu buretele cruce pe
fiuntea mortului, la piept, la mdini, la picioare qi la genunchi, qi
nimic mai mult. Dupd aceea aduce cf,maqd curatd gi-l imbracl,
scolAnd mai intdi pe cea veche fbrd a-i vcdea goliciunea lui. Iar dup[
imbrdcare ii pune culionul - gi de va fi schimnie il infigoard cu
camilavca pe deasupra capului p0n5 la barba, ?nc6t s6 nu i se vada
fafa. Apoi ii pune analavul, adicd pleterile, dupd rdnduiala lui, qi
rasa; il incinge cu cllreaua qi-l incalfa cu cdlluni noi; apoi tinde
mantia lui in lat, qi ridicdnd trupul de pe rogojind, ii aqteme mantia
sub trup dela cap pdn6 la picioare. $i aqa calug[ru] cel r0nduit
pentru ingrijirea morhrlui, tdind cu culitul marginile mantiei gi de o
parte gi de alta,le sfhqie pAnE sus, qi invelind trupul cu mantia, il
infhqoard cu fAqiile impletindu-le in jurul lui. Deci incepAnd de la
cap, face trei cruci: una la cap, alta la piept gi a treia la genunchi;
iarf, cu partea ce mai rdm6ne din acele doud f0qii, ii leaga picioarele:
Dupd aceea cheamd preotul dc rdnd, care punAndu-qi
epitrahilul qi tamdie in cidelnila, face inceputul gtiut; iar noi zicern:
Sfinte Dumnezeule... Prea Sfhnta Treime... gi dupa Tatal
nostru... troparele acestea:

t, duhurile dreplilor, celor ce s-au sdvdrgit,

odihnegte Mdntuitorule, sufletul robului Tdu,
pdzindu-l pe ddnsul intru viata cea fericitd, care este
la Tine; lubitorule de oameni.
 INUoTaANTAREA carucAnrloR

: ntru odihna Ta, Doamne, unde toli sfinlii Tdi se

I odihnesc, odihnegte
9i sufletul robului Tdu, ci
?nsu{i egti iubitor de oameni.
N4arire (slava)...

u egti Dumnezeu carele Te-ai pogorit la iad gi ai

dezlegat durerile celor ferecali; insu!i gi sufletul
robului Tdu odihnegte-|.
$i acum,
t na curatd 9i prea nevinovatS, Fecioar5, care ai
ndscut pe Dumnezeu fdrd de simAnld, roagd-L sd
mdntuiasci sufletul robului tdu"

.iluegte-ne pe noi, Dumnezeule, dupi mare

mila Ta, rugimu-ne !ie, auzi-ne gi !9 rniluegte.
nca ne ruE5m pentru odihna suf letului
riposatului robului lui Dumnezeu (' ), gi pentru ca sd
se ierte lui toati gregeala cea de voie gi cea fdrd de
voie.
a Dornnul Dumnezeu si ageze sufletul lui unde
dreptii se odihnesc.
, ila lui Dumnezeu 9i impdr5lia cerurilor gi
iertarea pdcatelor lui, la Hristos [mpdratul cel fdrd de
moarte gi Dumnezeul nostru sd-l cerem.
omnului sI ne rugim.

li umnezeul duhurilor gi a tot trupul, carele ai

ri ,cfrlcat moartea gi pe diavolul ai surpat, gi ai
diruit via{6 lumii Tale, insuli Doamne, odihnegte
 INUonUANTAREA cArucAnrloR 67

sufletul rdposatului robului Tiu (,,) in loc luminat, in

loc cu verdeald, in loc de odihnd, de unde a fugit
dui"erea, intristarea 9i suspinarea; gi toati gregala 6e
a gregit el, cu cuvdntul, sau cu lucru!, sau Cu gendul,
ca un bun gi iubitor de oameni, Dumnezeu, iart6_l; cd
nu este om carele sd fie viu qi si nu gregeascl; cd
numai Tu insuli egti fird de picat, dreptatea Ta este
dreptate in veac, gi cuvAntul Tiu adevdrui.

Domnului sd ne rugim...

., ., .' :

robului Tiu { ,,), l-lristoase Dumnezeul nostru gi

{ie slavd indl!5m, cu cel fdrd de inceput al Te;
Pirinte, +i cu Prea Sfdntul, 9i Bunul, gi de via{i
Ficdtorul Tiu Duh, acum gi- pururea b; in vecii
vecilor. Amin.

\,tirrile (slar,[)... $i acg11.r...

l)oa lirrr;. rr rr I rru;tu-

: ela ce a inviat din morli,

Hristos adevdratti!
Dumnezeul nostru, pentru rugdciunite prea ourate!
Maicii Sale, ale sfintilor. sldvi!ilor gi intru tot
lSuda{ilor apostoli, ale preacuviogilor gi de
D_umnezeu purtdtorilor pdrinli ai nogtr! gi ate tuturor
sfinlilor, sufletul acestui mutat de tanoi robului sdu,
in corturile dreplilor si-l ageze, in s6nurile lui
Avraam sd-l odihneasc5, cu dreplii s6-l numere; g!
pe noi s5 ne rniluiascd, ca un bun gi iubitor d-e
oameni.
68 INUonUANTAREA cArucAruroR

Binecnvinteaz6, StapAne.
Binecuvintat este Dumnezeul nostru...

el ce locuiegti sub acoperemdntul Celui Prea

inalt gi locuiegti sub umbra celui Atotputernic, zi
cdtre Domnul: ,,Tu egti scdparea mea, Tu egti
apdrdtorul gi Dumnezeul meu, in care ndddjduesc
eu". Cd El te izbdvegte de lalul vdndtorului gi de
molima cea ucigdtoare; cu penele Sale te umbregte
gi sub aripile Lui egti scutit de prirnejdie; ed adevdrul
Lui e scut gi pavdzd. Nu te vei teme de ndlucd
noaptea, de sdgeata ce zboard ziua; de ciuma ce se
incuibeazd in neguri 9i de molima ce bdntuie spre
miazdzi. Cddea-vor mii la stdnga ta 9i la dreapta ta
zeci de mii, iar de tine moartea nu se va apropia. Ci
vei cduta cu ochii tdi gi pedepsirea pdcdtogilor vei
vedea; pentrucd ai zis: ,,Doamne, Tu egti scdparea
mea", gi !i-ai ales de liman pe Cel Prea lnalt. De
aceea niciun riu nu te va ajunge gi boala nu se va
apropia de casa ta. Cd a poruneit El ingerilor Sdi, sd
te pdzeascd in toate cdile tale. $i pe mdini te vor
ridica ca sd nu se Ioveasci de piatri piciorul tdu.
Peste apsidd 9i vasilisc vei pigi 9i vei cdlca peste lei
gi peste balauri. ,,Pentruci M-a iubit, il voi izbdvi",
zice Domnul despre tine. ,,Apdra-l-voi cd a cunoscut
 INUonUANTAREA cArucARrLoR 69

numele Meu. Cdnd va striga cdtre Mine, il voi auzi gi

la vreme de necaz voi fi cu dinsul; mdntui-l-voi
gi-l voi preamdri. il voi incdrca de zile multe gi-i voi
arita lui mdntuirea lui".
Aliluia, glasul al 8-lea. Stih: Fericit este pe carele l-ai ales qi l-ai
primit, Doamne. Stih: $i pomenirea lui in neam qi in neam.

Tropar, glas acelagi:

dDel ce prin ad6ncul inlelepciunii cu iubirea de

\-roameni toate le chivernisegti gi ceea ce este de
folos tuturor le diruegti, unule Ziditorule, odihnegte,
Dodmne, gi sufletu! adormitului robului Tdu, cd spre
Tine, nddejdea gi-a pus, spre Fdcdtorul gi Ziditorul gi
Dumnezeul nostru.
Mf,rire (slavA)... (tot acesta). $i acum... a Ndsc[toarei:

lll)e tine zid gi liman te avem, gi rugdtoare bine

-lllvprimitd cdtre Dumnezeu, carele s-a niscut din
tine, Niscdtoare de Dumnezeu nenuntiti, ceea ce
egti mdntuirea credinciogilor.

$i indata... Psalmul 18

Bine eqti cuv6ntat, Doamne, invafa-md indreptirile Tale.

Apoi: Fericili cei fbra prihana in cale... $i c0ntam starea intaia a

psalmului pAn6 la: A1 Tau sunt eu, mintuegte-mA..; pentru c6 aici
cdntdm psalmul ?ntreg numai in doui st[ri. $i c6nd ajungem ia stihul
din urmS: In veac nu voi uita indreptf,rile Tale..., al st6rii intdia, il
repetlm de trei ori. Trebuie a qti c[ dup6 fiece stih al psalmului
cflntdm: Bine egti cuv6ntat, Doamne... Apoi ectenia de diacon, qi de
preot rugdciunea in tain[. $i ecfonis. Apoi incepem a doua stare:Al
Tlu sunt eu, m6ntueqte-md... $i dupA fiece stih al psalmului mai
 7A INUonUANTAREA cerucARrloR

departe, c6ntlrrt: Al Tau sunt eu m0nfueqte-ffid..., p0na ce aj'ungem

la: Cautd, spre mine gi ma mAntuegte... de unde cintdm psalmul mai
departe, pe glasul al treilea, cdntAnd dupd fiece stiir: tntru imparafia
Ta, Doamne, pomene$te pe robul Tdu... $i la sf6rgitul stlrii repetdm
de trei ori stihutr din urmf,: Viu va fi sufletulmeu... Apoi ?ndat[:

Bine eqti cuv&ntat Doamne, inva!5-ue pe noi indrept[rile Tale.

^d-\
fit t)
\L-,eata Sfinlilor a aflat izvorul vielii gi u$a raiukli. Sd
aflu gi eu calea pnin pcc5in!6; eu sunt oaia cea
pierdutd; chiamd-rnil, IVl6ntuitorule, $i mA
mdntuegte"
Bine eryti cuvflntat Daamne...
/1-J
ttl-.,ei ce pe Mielul
lui Dumnezeu ali mdrturisit gi ali
fost junghiali ca nigte rnre!, fiind mutati la viala cea
nelmbdtrAnitoare $i pururea vegnicd, Sfinlilor;
Aoe!uia cu deadinsul, Mucenicilor, vd rugati, sd ne
ddruiasci noud iertarea gre$alelor.
Bine eqti cuvAntat Doamne...

' ei ce ati umblat pe calea cea stremtd gi cu chinurl,

toli care in viali crucea ca jugul ali lr"lat, gi lt/lie M!-a!i
urmat *il sredin!6, venili de luati danurile, eare am
gEtit vcu6, gi cununine eeregti.
Bine egti cuvAniat Doanine...

hfipu* slavei Tale celei negr&ite $ilnt, rniear degi

port rdniie pdcatelor. fu{iluegte zicldnea Ta, Stipdne, gi
o curd{egte cu indurarea ?a; gi megtenErea cea dorita
d6ruegte-mi, fdcdndu*md pe mine iardg! cetdlean
r"alufiui.
Binc eqti cuvAntat Doamle...
'1 ela ce cu n'l6na dintru nefiin{6 rn*ai zidit g! cu
ctrfrpr"r! T5.u cei elumnezeiesc m-ai cinstit; lar pentru
 iNMoRMANTAREA CALUGARILoR 7T

cdlcarea poruncii iarSgl m-ai intors in pdmdnt, din

carele am fost luat; la cel dupd asemdnare md ridic6,
cu frumuselea cea dintdi iardgi impodobindu-md.
Bine eqti cuvdntat Doamne...

dihnegte, Dumnezeule, pe robul Tdu gi-l ageazd

in rai, unde cetele stinlilor,Doarnne, gi dreptii ca
Iuminitorii strdlucesc; pe adorrnitul robul Tdu Il
odihnegte, trecdndu*i lui toate gregelile.
h,iarire (slava)"..
:
. e o Dunnnezeire in trei strdluciri cu buni credin!5
sE o l5uddm, strigdnd: Sfdnt egti, P5rinte, fdrd de
inceput, Fiule cel impreuni fdrd de inceput gi Duhul
cel dumnezeiesc; lumineazd-ne pe nci, care cu
credin!5 slujim !ie, gi ne scoate pe noi din focul cel
de veci.
$i acum...
ucur5*te, Curat5, ceea ce ai ndscut pe Dumnezeu
cu trup spre mdntuirea tuturor. Cd neamul omenesc
a aflat mdntuire prin tine gi noi sd afldm raiul,
Ndscdtoare de Dumnezeu, curatS gi binecuvAntatd.
Aliluria, Aliluia, Aliluia. kl6rire (slavd) tie,
Dumnezeule. ( )

ard gi iard cu pace Domnului sd ne rugdm...

nci ne rugim pentru odihna...

dihnegte, Mdntuitorul nostru, cu dreptii pe robul

Tdu gi-l sildgluegte pe dAnsul in curlile Tale, precum
este scris; trecind ca un bun gregelile lui cele cu
72 iNuonnaANTAREA cALUGARTLoR

voie gi cele fird de voie, 9i toate cele intru gtiinld 9i

cele intru negtiin!d, lubitorule de oameni.
Mdrire (slava)...
N
$i toate cele ?ntru gtiinld 9i cele lntru negtiinli,
lubitorule de oameni.
$i acum...
rtlJ
t--.ela ce ai risirit lumii din Fecioard,
Hristoase
Durnnezeule, 9i fii Iuminii printr-insa ne-ai ardtat,
miluiegte-ne pe noi.
A po i F s a':iY, tl",,fft ul e'
I 1,Y,l,l:fr uDumneze

Antifonul intfli, glasul 1-iu.

And mi
necdjesc auzi durerile mele, Doamne
cdtre Tine strig.
]lDustnicilor neincetatd dorire dumnezeiascd se
face, celor ce sunt atard de lumea cea degartd.

fAntul Duh cinste 9i mdrire (slavd) se cuvine,

impreund ca gi Tatdlui gi Fiului; pentru aceasta sd
cdntdm o stdpAnire a Treimii.

Prea liudatilor muccnici...

' ie Mdntuitr
'r . rrule ne ,yg3r, invrednicegte de
impartagirea Ta cea dulce pe acesta ce s-a
rnutat gi-l sdlSgluegte ?n corturile drep!ilor, in
 iNiuonuANTAREA cArucarutoR 73

sdlagurile sfinlilor Tei gi [n eimirile ceregti,

trecdndu-i cu lndurarea Ta gregelile gi ddndu-i lui
odihni.

N,r"nea din oameni n-a fost fdrd de pdcate, fdrd

numai Tu, cel singur firi de moarte. Pentru aceasta
pe robul Tdu, ca un Dumnezeu indurat, agazi-l intru
lumind, impreund cu cetele ingerilor TIi, trecdndu-i
cu milostivirea Ta fdrddelegile gi dindu-i lui odihnd.
Trn
lll agaurinlele Tale, Mdntuitorule, cele mai presus
de cele vizute, pe care ochiul nu le-a vdzut, urechea
nu le-a auzit, 9i la inimi nu s-au suit Stdpdne, -
binevoiegte ca cela ce s-a mutat Ia Tine sd
dobdndeasci impdrtigirea lor cea prea dulce, dupd
multl indurarea Ta.
Marire (slava)... $i acum... a Nascdtoarei:

111 oagd pe Hristos Fiul tdu, Maici Fecioard, sd dea

-.lll\iertare de gregeli robului tdu cetuia ce te-a
mirturisit cu bund credinti, $i cu cuvdnt adevdrat
te-a propovdduit pe tine, de Dumnezeu Ndscdtoare,
ca sd-l invredniceascd de strdlucirea gi de veselia
sfinlilor intru impdr5lia Sa.
. Antifonul al?-lea,, glasul al 2-lea:

NOr" cer ridic ochii inimii mele la Tine,

MAntuitorule; mdntuegte-md cu strdlucirea Ta.

1lMll,'r"rte-ne pe noi cei ce gregim Jie mult in tot

ceasul, o Hristoase al meu, 9i ne di chip, mai inainte
de sfirgit, sd ne pocdim.
74 iNrraonuANTAREA cALUGARILoR

Nlarire (slava)... gi acum...

Nrar,r,r, Duh se cuvine a fmpdrdli, a sfinli gi a

migca fdptura: ci Dumnezeu este, de o fiinla cu faffit
gi cu Cuv6ntul.
Stihirile, glasul al2-lea. Podobie: Cdnd de pe lemn...
6fl[-dria morlii gi striclciunea cu moartea Ta cea
lll ddtetoare de viald ai surpat-o, Stdpfine, gi
tuturor ai izvorit vlald vegnicd, gi celor muritori
invierea din morli le-ai ddruit. Pentru aceasta Jie ne
rug6m: M&ntuitorule odihnegte pe acesta ce cu
credintfr s-a mutat la Tine, gi miririi Tale celei
nestricdcioase invrednicegte-1, !ubltoruie de
oameni.

6D a sd faci pe oameni pdrtagi impdriliei celei

\_ydumnezeiegti, cruce ai rdbdat 9i moarte de buni
voie ai primit. Fentru aceasta ne rugdm milostivirei
Tale: arati mogtean inrplrdliei Tale pe acesta ce cu
credinld s-a mutat la Tine, gi-l ?nvrednicegte de
frumuselea Ta cea prea dulce, lubitorule de oimeni.
Marire (slava)...

llh/trlotii cei din veac, cu cutremur st6nd fnaintea

JIL'JlLluOecSlii Tale celei infricogate gi groaznice,
agteapti rispunsu! Tdu cel drept, Mdntuitorule, gi
primesc dumnezeiasca judecatd cea dreapd. Atunii
iartd, Stdpdne Hristoase, pe robu! Tiu, carele intru
credin!5 s-a mutat la Tine, $i-l ?nvrednicegte
desf5tdnii gi fericirii Tale celei dea pururea.
$i acurn... a Ndscatoarei:

u Curatd, Iudnd asuprd-li datoria strdmoagei

Eva, ai zSmislit pe Dumnezeu carete ddrue$te
nestriciciune gi inviere credinciogilor gi incunu-
 iNiuonuANTAREA cAruceRILoR 75

neaz6 cu s!av# nemuritoare pe cei ce te rndresc

(slivesc) pe tine" Pe carele acunn nu inceta rugfrn*
du-L s5 aqeze pe acesta ?ntru Iumina strdlucirii Sale,
dumnezeiascd Mireas6.

r, .obis Sionului "['u o ai scos din Vavilon; gi pe mine

din patimi Ia viald mi sceate, Cuv6ntule.
a.
' ei ce searnand ?r': austru eu lacrimi dumnezeegti,
secera-vor ou bu*urie splce de viald vegnicd.
\,{ririre (stava)... $i acLrm...
i
i, rln Sf&ntul Duh toatd buna ddruire Tmpreund
strdIuceqte, precLtm prin TatEl gi prin Fiul, ?ntn"r
carele toate viraz6 gi se rnigcd"

Lu cliipul crucri Talc...

,," u Sresc crucea Ta cea cEnstit5, prin canea s-a

' i dAnuit vEa!6 gi nnogtenirea desfd{5ri! celor ce cu
credinld gr eu dragcste Te laudi pe Tine, Unule mult
fi'lilostive. Pentru aeeasta strig6r'n tie, Hristoase
Dumnezeule: pe acesta ce s*a mutat dela noi
odihnegte-!, unde este ldcagul tutunor ce[or ce se
veselesc ?ntru TEne, ca sd mdreased (sldveasc6)
Dumnezeirea Ta.

ur eEace egti slngur milostiv qi ?ndurat, carele ai

noian: n*euprfir'ls de bunState gi cunogti firea
o$neffieased pe eare ai xidit-e, pe Tine Te rugdm,
l'{ristcase Burn*ezeule: pe aceste ce s*a mutat dela
noi odihnegte-!, unde este !6sagul tuturor celor ce se
s/eselese intru Tine" ca s6 rn5reased (slSveasc6)
Dumnezeirea Ta.
76 iNuonnaANTAREA car-ucARrloR

Mdrire (slava)...

A\ dormind in mormint ca un om, cu puterea Ta

Ncea nebiruitd, ca un Dumnezeu ai lnviat pe cei
ce dormeau in mormdnturi, cari firl ticere aduc lie
cdntare. Pentru aceasta strigim tie, Hristoase
Dumnezeule: pe acesta ce s-a mutat dela noi
odihnegte-|, unde este ldcagul tuturor celor ce se
veselesc intru Tine, ca sd mireascd (sl6veascl)
Dumnezeirea Ta.
$i acum... a N6scltoarei:

lfie tine Ndscdtoare de Dumnezeu, toli te gtim

lllUfectie Inlelegitoare gi purtitoare d; tumina
Dumnezeirii ce s-a [mpreunat cu lutul fiinlei
omenegti. Pentru aceasta roagd pe Fiul tiu gi
Dumnezeu: pe acesta ce s-a mutat dela noi sd-l
odihneascd intru desfdtare, unde este licagul tuturor
celor ce se veselesc, Curatd, ca sd te mireascd
(sldveascd) pe tine, cea cu totul fdrd prihani.

Antifonul al4-lea, glasul al 4-lea.

Ti\
lll)ln tinerelele mele multe patimi se lupti cu mine;
ci lnsuli md sprijinegte gi md mintuiegte, Mdntuitorul
meu.
/f:\
Wei ce urdli Sionul, ruginali veli fi de Domnul; ci
precum iarba de foc, aga vd veli usca.
Mdrire (slava)... $i acum...

]lDrin Sfdntul Duh tot sufletut viazdgi prin curdlie se

lnalld, lumineazd-se intru unimea Treimii cu
sfinlenie de taind.
 INUonUANTAREA cALUGARILoR 1l

Stihirile, glasul al4-lea. Podobie: Dat-ai seflm...

dlD u adevdrat prea infricogatd este taina morlii.

\---,Cum sufletul cu anevoie se desparte de trup!
Cum, cu voinld dumnezeiascd, legitura cea fireasci
se desface din lncheieturi gi din alcdtuire! Pentru
aceasta lie ne rugdm: pe acesta ce s-a mutat
odihnegte-l in corturile dreplilor Tei, Datetorule de
viald, lubitorule de oameni.
omn s-a ardtat moartea celor ce cred in Tine cel
pus Tn mormdnt, Stdpdnitorule a toate, cel ce ai
stricat stdpinirea morlii gi ai surpat puterea ei cea de
mulli ani. Pentru aceasta ne rugdm !ie: pe acesta ce
s-a mutat ageazd-l in corturile sfinlilor Tdi, intru
licagurile Tale cele nestricdcioase.
6lli-u Te-ai fdcut noud dreptate gi sfinlire gi izbdvire
lll sufletelor, ci ne-ai adus la Tatdl Tndreptali gi
izbdvili, ludnd asupri-1i pedeapsa cu care eram
datori. $i acum Te rug6m: pe acesta ce s-a mutat
odihnegte-l intru bucurie gi lumind, fdcdtorule de
bine, Mintuitorul nostru.
Mdrire (slavd)... $i acum.... a Ndsc[toarei:

Trmdnd noi cuvintele grditorilor de Dumnezeu,

llltl]-rLceea
ce egti cu totul fdrd prihand, te cunoagtem
cd egti Ndscdtoare de Dumnezeu, cd ai ndscut pe
Dumnezeu, carele s-a intrupat necuprins cu mintea
gi ne-a izbdvit pe noi cei robili de pdcate, p€ carele
gi acum roagd-L: pe robul tdu acesta ce s-a mutat,
cu strilucirile Sale sd-l lumineze, Prea Curat6.
Antifonul al S-lea, glasul al S-lea.
6nd md necdjesc, ca David cdnt !ie, Mdntuitorul
meu: izbdvegte sufletul meu de limba vicleand.
 /5 iNrraonuANTAREA cALUGARILoR

', iala pustnicilor fericiti este_ a celor ce se

intraripeazd cu dumnezeiescul dor.
Marirc (slava)."" $i acur:r.^.

]lDnn Sfdntut Duh se lin toate cele vdzute impreuni

cu cele nevdzutei cA insugi stlp6nitor fiind, din
Treime unul este cu adevirat.
. ,: . i ,:,1 Bilc.,,ttd_to c6mala...

, u raza felei Tale, Hristoase, lumineazd ca ur.!

.
?ndurat pe acesta ce s-a rnutat, s5ligluindu-l ?n
Ioc cu verdeali, la apele odlhnei Tale ceiei curate gE
dumnezeiegtl, intru doritele sAnu;.i ale strdmogului
Avraarn, unde curat se vede lumina Ta gi se revars*
izvoarele bundtfrlii Tale, unde s6!teazi cetele
dreplilor, aritat veselindu*se de bunitatea Ta; cu
care agezdnd pe robul tiu, ddruegte*i gi rnare mili"
inevoiegte, lndurate, sd-!i ceinte cu glas bine
?ntocmit, slEvind a Ta putere, aeesti ce s-a
rnutat dintru cele trecdtoare" la T!rte, $tdp6nul tuturor
gi lubitorul de oameni, dindu-i *5 se lumineze cu
frumusetea podoabei Tale gi sd se indu:lceasc# cu
impreunarea Ta cea dulce gl vesel5 gi s* se
desfdteze prea curat, unde ingerii ddnluiesc
imprejurul scaunu!ui Tdu gi *etele sfintilbr cu
hucurie stau imprejur; cu care irnpreund dI nobului
Tdu odihnd gi rnare mild.
htiiiire isiaviij.,.

nde este aduncrea Prooroei!or gi cetele

' '' Apostolilor gi ale !V!ucenicilor 6i ale tuiuror carl
din veac s-au indreptat prin rndntuitoarea Ta patimd
I
INUonUANTAREA cArucAnrloR 79

gi prin sdngele cu care ai rdscumpdrat pe omul cel

robit, - acolo odihnegte pe acesta ce a adormit intru
credintd, cd r.ril iubitor de oameni, iert&ndu-i
gregellle: cI Tu singur fdri de pdcate ai vielult pe
pdmdnt, sinEur sf*nt, qi singur slobod intre morli"
Pentru aceasta robului TIU dfr-i odihni gi rnare rnild.

$i acunr...

e noi cei robili de legea pdcatului ne-ai slobozit,

: 'Stdpdn5, zimislind in pdntece pe Ddtdtorul de
lege gi lmpdratul Hristos, ceea ce egti singura lVlaicd
Fecioard, prin carele ne indreptdm prin dar gi prin
har. Pe Acesta acum roagi-L sd ageze in *artea
Vietii sufletele eelor ce te laudd pe tine, Maica lui
Dumnezeu. Ca prin mijlocirea ta mdntuindu-ne, ceea
ce egti cu totul fdrd prihan6, sd dobfrndim izbdvirea
cea doritd a Fiului tdu, Tnchindndu-ne celuia ce di
lumii mare mil5.

'' pr€ cer ridic ochii mei, citre Tine, CuvAntule,

miluegte-md ca sd viez ]ie.
I ,, iluegte-ne pe noi urgisilii, fdc6ndu-ne vase de
buni treabd ]ie, Cuvdntule.
it4irirc islava)... $i acum...

n Sfdntul Duh este pricina a toatd mfrntuirea; de

sufld acesta spre ciareva dupi vrednicie, cur6nd ?!
ridicd din cele de pe p5mdnt, il intraripeazd, il cregte
gi sus il ageazd.
80 INUonUANTAREA cAr-uceRrr-oR

Stihirile, glasul al6-lea, Podobie: Toatf, nddejdea...

dD ela ce ai nemdrginiti' milostivire spre noi gi izvor

\lTnedegertat egti al bundtdlii celei dumnezeiegti,
mult Milostive, pB acesta ce s-a mutat la Tine,
Stdpdne, sdldgluegte-l in pdmAntul celor vii, in
ldcagurile cele iubite 9i dorite, diruindu-i
mogtenirea cea pururea stdtitoare. Cd Tu pentru toli
!i-ai vdrsat sdngele Tdu, Hristoase, gi cu prelul cel
purtdtor de via!5 lumea ai rdscumpdrat.

lf\ffoarte de viati fdcdtoare ai rdbdat de buni voie,

l["]llvia!d ai izvordt gi desfdtare vegnicd ai ddruii
credinciogilor; intru care ageazd pe acesta ce a
adormit intru nddejdea lnvierii, iertdndu-i toate
pic.atele lui cu bundtatea Ta, ca cel ce egti singur
flrd de pdcat, singur bun gi iubitor de oimeni; ca
prin toate sd se laude numele Tdu, Hristoase, gi fiind
mdntuili sd mirim (slSvim) iubirea Ta de oameni.
Marire (slava)...

llT)" Tine, Hristoase, gtiindu-Te cd stdpdnegti pe

lIL"cei vii cu puterea Ta cea dumnezeiegte
stdp6nitoare, gi pe cei morli ocrotegti, Te rugitn, pe
credinciosul robul Tdu carele a venit la Tine, Untile
ddtdtorule de bine, odihnegte-l cu alegii Tei,
lubitorule de oameni, in Ioc de odihnd intru fuminile
sfinlilor. Cd voitor de mild egti gi mdntuegti ca un
Dumnezeu pe cei ce i-ai zidit dupd chipul Tiu, Unule
mult Milostive.
$i acum... a N6sc6toarei:

rdtatu-te-ai ldcag cuvios lui Dumnezeu, prea

Nsfante, ci pe Dumnezeu L-ai incdput 9i pe
Dumnezeu ai ndscut, neispititd de nuntd, om vdiut-fn
 lul,aonuAurAnpA cAlucAarroa 8l

dou6 firi, dar intr-un ipostas. pe acesta roagi-L, pe

cel Unul niscut gi intdiul niscut, carele te-a pizii be
tilg 9i dupi nagtere fecioard fdrd prihdnd, ba
odihneascd sufletul celui adormit intiu credinld,
intru. lumina 9i strdlucirea cea nestricatd 9i intru
fericire.
Antifonul 7, glasul al7-lea.

]fliory^sionului dintru ingetdciune o ai intors; Si pe

mine, Mdntuitorule, md viazi, scolAndu-md Ain roliia
patimii"
t"lu ce seamind cu lacrimi [n austru mihnire cu
post, acesta va secera minunchi de bucurie, spre
hrana vietii celei dea pururea.
A Marire (slava)... $i acum...
TT
lll n Sfdntul Duh este izvorul visteriilor cetor
dumnezeiegti, din carele este inlelepciunea,
inlelegerea, frica; aceluia se cuvine lauUa, mirirea
(slava), cinstea gi stdpdnirea.
Stihirile, glasul al7-lea. Podobie: Toate urdnd...

fost v6zut pe cruce,

ll1ll[o.rlai groapd Unute fird de moarte,
*'gLgi in ca un mort ai fost pus, izbivind pe
oameni dela pieire gi din stricdciune gi din moarte. Ci
ca cela.ce eSU addncul cel nedegertat al indurdrii gi
izvorul bundtdlii, sufletul robului Tdu, ce s-a mutat
dela noi, odihnegte-!.

df} y podoaba Ta eea nestricatd gi c{r dulceala

tl--rfrurmuselii Tale, gi cul razele lusminll Tale celei
dumnezeiegti, fnvrednicegte, Bunule, pe aeesta ce
s-a rnutat la Tine sd se lumrlmeze intru vdrsarea de
82 INUonUANTAREA cLrucAnlt"oR

Iumini cea fdrd de materie a ardtirii luminii Tale,

sdltAnd cu ingerii [mprejurul Tdu, StdpAnul 9i
lmpdratul slavei 9i Domnul.

M[rire (slava)...

a cela ce ai necheltuiti strdlueire a darurilor, ca

'o vistierie nelmpulinatd a bogiliei bundtdlii, pe
acesta ce s-a mutat Ia Tine, ca un Dumnezeu
sdligluegte-l in latura alegilor Tii, in locul ugurdrii,
in casa mlririi (slavei) Tale, intru desfdtarea raiului,
intru cimara fecioarelor, ca un Milostiv.

$i acurn.,.

: ,,linirea legii ai ndscut, pe lzbdvitorul carele trup

.'s-a
*' fdcut; cd n-a fost mai inainte pentru cei de
sub lege indreptare, ci acum Hristos ristignindu-se,
pe noi ne-a indreptat. Deci, ca ceea ce ai indrdznire
ca o Maic5, cere dela Fiul tdu cel prea milostiv sd
odihneascd sufletul acestuia ce s-a mutat dela noi,
rugimu-te.
! l:i:jr:it;ti ".. l":i:iilii ;il 5-i:.,:i..

,*' rin tinerelele rnele, vrdjmagul md ispitegte gi cu

desfdtdri mI aprinde; iard eu ndddjduindu-mi spre
Doarnne, Il biruesc pe e!.
],ine,
'{, .ei ce urdsc Sionul sd se facd ca iarba, mai inainte
de a se smulge; cd va tdia Hristos grumajii lor cu
tdiere de munci.
 iNUonvANTAREA cArucanrloR 83

Mdrirc (siar.A !.....$i acum...

' rin Sfdntul Dui"l viaz5 toate; lunlini din lurnini,

Dumnezeu mare, impreund cu Tatfrl il ldud5m pe
Dfrnsul, gi cu Guqydntul.

I: a un impSrat rni*ai scris mie slobozirea, tn

. vopsele rogii ntuindu-!i degetele Tale, St6pine,
rogindu*le cu s6ngele Tdu. $i acum cu credinld Te
rugdm: clr cei $ntdi ndscr-rli ai T;i nurndifr gi
invrerlnicegte si dobfrndeascd bucuria dreplilor pe
acesta ce s*a ralutat la Tine, Milostive.
,., finlitor ai fost ca un om, junghiindu-Te pe Tine;
jertfi Te-ai adus Tatilul, slol6nd pe om din
striciciune. Deci pe acesta ce s-a rnutat, #a un
iubitor de oanreni, ?n latura celor vii il ageazi, uRde
rAurile desfitirii se varsd, unde izvoarele petrecerii
celei ve$niee izvordsc.
;; .,y ad6ncul Tntelepciunii Tale celei negriite pui
,hotar vie{ii, gi mai nainte vezi moae.tea, gl la dtti
via{il muli pe onr. Deci pe acesta ce !-ai tuat, igeazi-i
la ape d* od!hn5, ?ntru strdlucirea stinlilor, Doamne,
unde este glasul bucuriei qi al laudei"
N{aLrrc islarra)... $i acum... .i\1-..r; .;:..,1

s,,'ra ceea ce ai zimislit pe Cuvdntul lui Dumnezeu

4"-,ce! fdrd de fnceput gi Sunnnezeu, cu indrdznirea
ta cea de maicd, cu deadinsul roag6-L sd ageze pe
rohul tiu, unde este ddn{uirea cea fdrd 6ncetare a
celor ce se veselesc Ai te laudd pe fine, unde sunt
luminile cele veqnice gi dulcele glas al celor ce
prdznuesc, Ndscdtoare de Dumnezeu.
 iNruonrraANTAREA cAr. ucAnILoR

,,r', Iard gi iard cu pace Domnului sa ne rugdrn...

:i, ,u sfinlii odihnegte, Hristoase, sufletul

,
'!, adormitului robului Tiu, unde nu este durere,
nici Tntristare, nici suspln, ci viatd f6rd de sfirgit"
I

,-,,, 'u singur egti fdrd de moarte, cela ce ai fdcut gi ai

-1. zidit pe om; iard pim6ntenii din pdmdnt suntem
zidi{i, gi intru acelag pimdnt vom merge, precum ar
poruneit cela ce m-ai zidit gi mi-ai zis: ci pdmdnt
egti, 9i iardgi in
pdmfint vei merge, unde toti
pdmAntenii mergem, flcdnd tfinguire de ?ngropare.
cdntarea: Aliluia.
:

Cu sfinlii odihgeqtq, Hriltoasl, sufjetul robului Tau...

rntru impdrdlia Ta cdnd vei veni, pomene$te-ne

pe noi, Boamne.
,:rericili cei sdraci cu duhul, cd acelora este
^lnrpdrdtia cerurilerr.
r"ericili cei ce pl6ng, cd aceia se vor mdngdia.
liericili cei blfrnzi, c{ acela vor mogteni
pdrnAntul.
'',erieiti eei fldnldnzi gi lnsetati de dreptate, cI
aceia se vorsdtura.
F*ricit[ eei milostivi, c{ aceia so vor milui.
i:omene6te-ne g! pe- noi, Tndurate, precum ai
pornenit pe t6lharul, ?ntru lmpflrd{ia Cen'urilor.
r,ericill cei cura{i cu inima, cE aeeia vor vedea pe
ilumnezeu.
r*ti *ei ce se tern de Dumnezeu, acolc se vor
weseri efe D&nsul, Tntru ?mpdr5{[a Oeruri!or.
 iNuonrurANTAREA cArucAruron 85

Fericili ficdtorii de pace, ci aceia fiii lui

Dumnezeu se vor chema.
Pe cel ce intru pustnicie gi intru dreapta credinli
!i-a slujit !ie, Hristoase, pe pdmdnt, proslivegte-t,
Mintuitorule, in ceruri.
Fericili cei prigonili pentru dreptate, ci acelora
este lmpdrilia Cerurilor
Fe acesta ce intru credinld gi intru nddejde cu
cuviinld dumnezeiasc6 gi cu dragoste a vieluit pe
pimint, proslSvegte-!, MAntuitoruie, in ceruri.
Fericili veli fi cdnd vd vor ocdri pe voi, gi vi vor
prigoni, gi vor zice tot cuvdntul riu lmpotriva
voastri, minlind, pentru Mine.
6dihnegte p^e robul Tdu, Dumnezeule, cu sfinlii,
ca un bun, lntru lmpdrilia Cerurilor.
g ucurali-vd 9i vd veselili, ci plata voastri multd
este in ceruri.
pe cela ce a list lumea gi intru viald cinstiti a
vieluit cu bund credin!d, proslSvegte-|, Mdntuitorule,
[n ceruri.
VISrire (slava)...

Q rqAinciogii mdrturisind cu credinl# o singuri

stdpinire dumnezelasci in trei fe!e, - si o mErim
(sldvim) eu buni cuviin!d.

$i acum... a N6scdtoarei:

{Ifgt, te fericim pe tine, Curatd,^cd fdri de sdmf,nli

ai ndscut cu trup pe Durnnezeu, lmpiratul eeruriloi.

Apoi prochimen, glasul al 6-lea:

i ericiti este calea intru care mergi astdzi, frate, cd

s-a gdtit lie loc de odihnd.
86 INvTonUANTAREA cArucAnILoR

Stih:

intoarce-te, suflete al rneu, intru odihna ta, cd

Domnul bine !i-a ficut !ie.
APOSTOL
Din cartea cea cEtre Tesaloniceni a Sff,ntului Anostol Pavel
citlre; (Cap. IV Vers. I3)
ralilor, nu voiesc sd nu gtili voi despre cei ce au
lll adormit, ca sd nu vi intristali ca gi ceilalli ce
n-au nddejde. Fentru ci de credem cd lisus a murit
gl a ?nviat, aga credem ci Dumnezeu, pe cei adormili
intru lisus ii va aduce impreun6 cu El. Cd aceasta
grdim voud cu cuvdntul Bomnului, cd noi cei vii, care
vom fi rimas la venirea Domnului, nu vom intrece pe
cei adormili; cd insugi Domnul intru poruncd, cu
glasul Arhanghelului gi intru trAmbita Iui Dumnezeu,
se va pogori din Cer, gi cei morli intru Hristos vor
invia int6i. Dupd aceea noi cei vii care vom fi rdmas,
impreuna cu ddngii ne vom ripi in nori, intru
lntdmpinarea Domnului in vizdulr gi aga pururea cu
Domnul vom fi.
Aliluia, glasul al 6-lea.
Fericit pe care l-ai ales qi l-ai primit, Doamne.

EVANGHELIA DE LA IOAN
(Cap. V; v.24)

is-a Domnul cdtre iudeii care venisere la

Ddnsul: Amin, amin grdiesc voue ci cel ce
aude cuvintele mele gi crede Celui ce M-a trimis
pe Mine, are viald vegnicd, gi la judecatd nu va
veni, ci s-a mutat din moarte in via[d. Amin, amin
zic voud cd vine ceasul gi acum este, cdnd mortii
 INUonUANTAREA cArueemroR 87

vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu gi care vor

auzi vor invia, Cd precum Tatdl are via[6 intru
Sine aga i--a dat gi Fiului viald sd aibi intru Sine,
gi stdpdnire i-a dat Lui gi judecati si tacd, ci Fiu
al Omnului este, nu vd mirati de aceasta; cd vine
ceasul, intru care toli cei ce sunt in morrn6nturi
vor auzi glasul Lui; gi vor iegi cei ce au fdcut cele
bune intru lnvierea vielii, iar cei ce au fdcut cele
rele intru invierea judecd[ii. Nu pot Eu sd fac dela
Mine nimic; precum aud iudec, $i judecata mea
este dreaptS; pentruci nu caut voia Mea, ci voia
Tatdlui Meu celui ce M-a trimis.
$i dup[ aceasta, ?ndati diaconul zice ectenia: Milueqte-ne pe
noi Dumnezeule, dupi mare mila Ta... gi celelalte dupd obicei.
Apoi mgaciunile acestea cal'e se citesc de Arhier:eu; iar nefiind
Arhiereu, se zic qi de preot.

Diaconul: Domnului sd ne rugdm.

Ti\ oamne Dumnezeul nostru, cela cu ce

JlUinlelepciunea Ta cea negriitd ai fdcut pe om din
ldrdnd, gi l-ai inehipuit intru podoabd gi frumusele.
$i l-ai ?nfrumuselat ca pe o cinstiti gi cereascd
agonisitd, spre cuvdntare de mdrire, 9i buna cuviinld
a slavei 9i lmpdrdliei Tale, ca sd-l aduci pe el dupd
chip 9i aseminare; iard cilc6nd porunca invdldturii
Tale, 9i impdrtigit fiind chipului Tiu gi nepdzindu-I,
gi pentru aceasta ca sd nu fie ldrd de moarte
riutatea, cu iubire de oameni ai poruncit ?mpreundrii
gi amestecdrii acesteia, gi negrditei Tale legdturii
acesteia, ca un Dumnezeu al pirinlilor nogtri, prin
vrerea Ta cea dumnezeiascd sd se taie gi sd se
risipeascd; iard sufletul sd se mute acolo, de unde 9i
pe a fi a luat pdnd la obgteasca inviere, gi trupul si
88 iNrironnnANTAREA cALUGARTLoR

se risipeasci intru acelea dintru care este gi alcituit.

Pentru aceasta ne rugdm !ie, Pirintelui celui fird de
inceput, gi unuia ndscut Fiului Tdu gi Prea Sfdntului,
gi celui de o fiinld, gi Fdcdtorului de viali Duhului
Tdu, si nu treci zidirea Ta si
fie inghilitd de
piericiune. Ci trupul adicd sI se risipeasci in pimAnt
dintru carele este 9i alcdtuit, iari sufletul sd se ageze
?n ceata dreplilor. Aga, Doamne Dumnezeul nostru,
si biruiasci mila Ta cea nemdsurati, 9i iubirea de
oameni cea neaseminatd; gi de a cdzut robul Tdu
acesta sub blestemul tatdlui sdu, sau al maicii sale,
sau sub blestemul sdu, sau pe vreunul din preoli i-a
amdrdt, gi dela ddnsul a luat Iegdturd nedezlegatd;
sau in grea afurisenie dela Arhiereu a cdzut, gi din
nebigarea de seamd gi din lene n-a dobdndit
ierticiune, iartd-l pe acesta prin mine pdcdtosul gi
nevrednicul robul Tdu. gi trupul lui adic6 ?l dezleagd
[n pdrndnt dintru carele a fost alcdtuit; iard sufletul
ltri il ageazd in eorturile sfin{ilor. Aga, Doamne
Dumnezeul nostru, cela ce ai dat aceasti putere
Sfinlilor 9i dumnezeiegtilor Apostoli ai Tdi, ca si dea
iertare picatelor, gi ai zis: ,,Ori cdte veli lega gi veli
dezlega, sd fie legate gi dezlegate". $i printr-ingii gi
noud pdcitogilor ne-ai ddruit aceastd putere;
dezleagd pe adormitul robul Tdu (N) de pdcatul cel
sufletesc Ai trupesc; gi sd fie iertat gi in veacul cel de
acum, gi in cel ce va sd fie; pentru rugdciunile Prea
Curatei 9i Pururea Fecioarei Maicii Tale, gi ale tuturor
sfinlilor Tdi. Amin.
{Alta rugiiciune asr:mcnea)
Diaconul: Domnului sd ne rug6m.

QtdpAne mult milostive, Doamne lisuse Hristoase

CNDumnezeul nostru, carele dupd Sfdntd invierea
Ta cea de a treia zi, ai dat'Sfinlilor Tii Ucenici gi
 iNuonnaANTAREA cAT.ucAnILoR 89

Apostoli cheile tmpiriliei cerurilor; gi cu Harul TIU

Ie-ai diruit puterea de a lega gi dezlega picatele
oamenilor ca sd fie legate 9i in cer, cdte de dAngii
s-au legat, agiiderea sd fie gi dezlegate in cer, cdte
de dingii pe pdmdnt s-au dezlegat. Cela ce ne-ai
invrednicit gi pe noi smerilii gi nevrednicii, prin
iubirea Ta de oameni cea negrditS, a fi urmdtori
puterii celei date lor, ca gi noi agijderea sd legdm, gi
sd dezlegdrn cele ce se intdmpld intru poporul Tdu;
insuli Prea Bunule lmpdrate, prin mine smeritul gi
nevrednicul robul Tdu, iartd robului Tdu (N) orice a
gregit intru aceastd viald ca un om; gi-i lasd lui cdte
cu cuvdntul, sau cu Iucrul, sau cu gfindul a gregit,
deslegdndu-i gi legitura care e pusl asupra lui, ori
in ce chip arfi, cu care fnsugi de sine din rdpire, sau
din altd pricini oarecare s-a legat pe sine; sau dela
Arhiereu, sau dela altcineva, prin pizma gi prin
impreuni lucrarea vicleanului a suferit o alunecare
ca aceasta; binevoiegte ca un singur bun gi mult
milostiv, sufletul lui adicl sd se ageze cu sfinlii cari
din veac bine !i-au pldcut Jie, iard trupul si se dea
firii celei zidite de Tin-e; cd bine egti cuvAntat gi
preaslivit [n veci. Amin.
Diaconul: Domnului sd ne rugdm.

Preotul: Dumnezeul Duhurilor... yczi pag. 65.

$i dupa ecfonis se face sii'utarca Ei sc cdntii aoeste podobii,

glasrrl al2-lea, aselncrea cu: CAnd de pe lemn...

lqqenili, fralilor, sd ddm mortului sdrutarea cea mai

V Ue pe urmd, mullumind lui Dumnezeu; ci acesta
a iegit dela fratii sdi 9i de mormint se apropie, ne mai
ingrijindu-se de cele degarte gi de trupul cel mult
 INUonvANTAREA ceIucAnILoR

pdtimitor. Unde sunt acum rudele gi prietenii, ci iatd

ne despirlim? Sd ne rugdm ca Domnul sd-i facd
odihnd.
ffi'oate mddutarele trupului se vdd acum
IIL netrebnice; cele pulin
ce mai nainte erau
migcdtoare, toate sunt nelucrdtoare, moarte,
nesimlitoare; cd ochii au apus, picioarele s-au legat,
mAinile gi auzul au fncetat, limba cu ticere s-a
ingridit gi gropii se dd. Gu adevdrat deglrtdciune
sunt toate cele omenegti.
6'[-le despdrlire este, o fralilor! Ce tinguire, ce
\jTplAngere [n ceasul de acum! Venili deei si
sdrutdm pe cel ce pulin mai nainte a fost cu noi. Cd
se dd gropii, cu piatrd se acoperd, intru intuneric se
sdl5gluegte, cu morlii se Tngroapi. Toate rudeniile gi
prietenii acum cdnd ne despdrlim, sd ne rugdm cu
Domnul sd-i faci odihnd.
fl)e este viala noastri? Cu adevdrat ftoare gi fum gi
\---,roud de dimineali. Deci venili si ne uitarir cu jaie
in morm6nturi. Unde este frumuselea trupului? Unde
sunt tinerelele? Unde sunt ochii gi chipul trupului?
Toate s-au vegtejit ca iarba, toate au pierit. Venili s5
cddem Ia Hristos cu lacrimi.

-( cum toatd mdrirea cea victeanl gi degarti a

Nvielii se stricd: sufletul a pdrisit Lortul, lutul
s-a innegrit, vasul s-a spart; tdrd glas, fdrd de
simlire; mort, nemigcat este; pe carele petrecindu-l
la groapd, sd ne rugim Domnului ca s6-i dea odihnd
in veci.
Mdrire (slava)... $i acum... glasul al 5-1ea al Nxsc6toarei:

llN/flantuegte pe cei ce ndddjduesc intru tine, Maica

[']lLSoarelui celui neapus, Ndscdtoare de
Dumnezeu, gi fd milostiv pe Prea Bunul Dumnezeu
 iNruonvANTAREA cAr,ucAmron 91

cu nugdciunile tale, rugdmu-ne, ca sI dea odihnd

eelui ce a rdposat acuru!, unde odihnesc sufletele
dreplilor; arald-l mogtean bundtdlilor celor
dumnezeieqti in l5cagurile dreplilor, intru pomenire
vegnicd, ceea ce egti cu totul fdr6 prihanfr.

,."" c5p*nd din ma!'ea cea pururea tulburatd a !umii,

':
a alergat la Nimanutr Tiu, acesta ce s-a mutat fntru
credintS. Ci intru lir"rigtea Ta gi intru desfdtarea cea
pururea vie!ultoare cu sf in!ii indrept6ndu-1,
l-lristoase, f5 odihnd sufletului robului Tdu"

' .'', stdzi s-a plir:it glasul cel de-a pururea !5udat al
durnnezereseullui David, earele zice: Omul, ca
iarba zile$e Iui. ca floaa"ea cdrnpului aga va ?nftrori; ca
pe carele cu putin mai nainte i-arn vizut viu gi
griind, iatd zace rnort, nemigcat, fdrd de suflare; a
iegit pi s-a dt"rs din acestea de aicea, acolo unde este
plata pentru fapte" acolo unde este bucuria tuturor
sfinlilar; cu eare edihne$te pe acesta ce a adormit,
Dumnezeule, ca un milostiv gi iubitor de oameni.

'.,
-"*.,
totliitorule, Doamne, sufletul robului Tiu
odlhneqte*n ?n ldcagurile dreplitrar. unde
strdluceqte lumina Ta tuturor celor vrednici, LJnule
mult Milostive.
92 INUonUANTAREA cALUGARTLoR

Acelag glas:

]lDara.,t-am neamut meu gi am tdsat ceatatti viald a

mea, 9i Ia Tine am scdpat; Doamne, mAntuiegte-mi.
:: ''t_, r" llt t':":'
'

entru rugaciunile Niscdtoarei de Dumnezeu,

impgcfi viala noastre, a celor ce strigim fie:
Ddtdtorule de viati Doamne, mdrire (slavd) fie.

Cu duhurile drep1ilor... intm odihna Ta Doamne... N4arire

(slava)... Tu cqti Dumnezeu carele te-ai pogorAt ?n iad...
$i acr.rm...
Una curatd qi prea neviriovatd Fecioard... r ,, ,j, ;i. :,r, Miiuie$te-ne
pe
.noi, Dumnezeule, 'Iupd rnare miia Ta.." incd ne nrgdrn pentnr
odihna... .', , I)umnezeul Duhurilor... Ca Tu eqti
invierea, r,iafa qi odihna... ' ',, .. , , ,

::
,rt, .

,ir :are desfdtare lumeascd rdmAne nefmpreunate cu

ra
-,gri!a? Care mdrire std pe pdrn6nt neschirnbatfr?
Toate sunt decAt umbra mai neput;ncioase, toate
dec6t visurile lnai ingeldtoare; intr-o clipeald, pe
toate acestea moartea le apuci. Gi intru lumina felii
Tale Hristoase, gi intru indulcirea frunnuse{ii Tale, pe
cel ce ai ales odihnegte-1, ca un lubitor de oameni.

.1 'ai, cdtS nevoie are sufletul despdrlindu-se de

' trup! Vai, cdt llcrimeazd atuncea, gi nu este cine
sd-l miluiascd pe d6nsul! Cdtre Tngerl ridicdndu-gi
ochii, in degert se roagS; cdtre oameni mf,inile
intinz6ndu*$i, nu are cine sd-i ajr,lte. Pentru aceasta,
 iNrrronuANTAREA cArucanltoR 93

lubilii mei frali, cunoscdnd scurtarea vielii noastre,

adormitului sd-i cerem odihni dela Hristos, 9i
sufletelor noastre mare mild.
Glasul al III-lea

fllfoate sunt degertdciuni cele omenegti, care

lll rimin dupd moarte; nu merge cu noi bogdlia,
nu ne fnsolegte mdrirea; cd venind moartea, toate
acestea pier. Pentru aceasta lui Hristos celui firi de
moarte si-i
strigdm: Pe acesta ce s-a rnutat dela noi
odihnegte-I, unde este locagul tuturor celor ce se
veselesc.

Glasul al IV-lea

Tnde este dezmierdarea cea lumeasci? Unde

ItrI
'(Lleste nilucirea cetor trecdtoare? Unde este aurul
gi argintul? Unde este multimea slugilor gi strigarea?
Toate sunt !6rdnd, toate cenugd, toate umbri. Ci
venili si
strigdm implratului celui fdrS de moarte:
Doamne, vegnicelor Tale bundtdli invrednicegte pe
acesta ce s-a mutat dela noi, odihnindu-l lntru
ferlcirea cea neTmbdtrinitoare.

dusu-mi-am aminte de prorocul ce strig6: Eu

St,,
l'€ sunt pdmdnt gi cenugd; *i iarigi m-am uitat in
a:roc'rnAnturi, gi am vdzut o*ss goale gi arm zis: Oare
cine este ?mpdratul saul ostagul, bogatul sau sdracul;
dreptul sau p6edtosul? Gi odihneqte, *oaaxne, cu
drep'{ri pe robu! T#u"
 94 iNUonUANTAREA cALUGARILoR

Glasul al Vl-lea

frnc"paturi gi sfat mi-a fost mie porunca Ta cea

lll ziditoare; cd voind din cea nev6zutd gi din cea
vdzutd si-mi alcdtuiegti fire vie, din pdmdnt truput
mi-ai zidit gi mi-ai dat suflet cu insuflarea Ta cea
dumnezeiasci gi ficitoare de viald. pentru aceasta,
Hristoase, pe robul Tiu in latura celor vli gi in
corturi!e dreplilor odihnegte-|.
I
upd chipul gi dupd asem5narea Ta zidind din
inceput pe sm, l-ai pus in Hai si stipdneascd
peste flpturile Tale; iard din pizma diavolului fiind
amdgit s-a impfrrtdgit mdncdrii, ciledtor poruncilor
Tale ficdndu-se. Pentru aceasta iarSgi in plrnint
dintru carele s-a luat, l-ai osf,ndit sd se intoarci,
Doarnne, gi sd-gi cear6 oditrni.

Glasul al VIII-lea

la_ng Si mi tfrnguiesc cAnd gdndesc la moarte, 9i

vdd in morm6nturi zdcdnd frumuselea noastri
cea ziditd dupd chipul lui Dumnezeu, grozav6,
nesl5viti gi fird chip. O minune! Ce taini este
aceasta, ce s-a ficut pentru noi? Cum ne-am dat
stricficiunii? Cum ne-arn iniugat cu moartea? Cu
adevdrat, dupd porunca lui Dumnezeu, precum este
scris, a celui ce dd adormitului odihnd.

^ - $i puJlem trupul jos de trei ori, p$n[ ce ajungem Ia rnormAnt,

c$nd se qi face ectenia gi rugf,eiunea; iar6 sosind groapn.
la se pune
trupul in.greraps. Apoi preotul, luand firind cu lopata aruncE pekup
cruciE, zicAnd:
 1NUonUANTAREA cALUGARILoR 95

Al Domnului este pimf,ntul gi plinirea lui...

$i toarn6 untdelemnul din candellL, zicand troparul acesta:

u semnul Crucii Tale, Iubitorule de oarneni,

moartea s-a omordt, iadul s-a prddat, gi cei
morli de demult sculdndu-se au adus lie laudd.
Pentru aceasta strigim Tie, Hristoase Dumnezeule:
pe acesta ce s-a mutat dela noi odihnegte-|, unde
este ldcagul tuturor celor ce se veselesc intru Tine;
ca sd mdreasci (sl5veasci) Dumnezeirea Ta.

' I lr

- dmdntule deschide-te gi primegte pe cel zidlt din

' tine mai nainte cu mfrna lui Dumnezeu, carele
acum iardgi se intoarce la tine, cel ce l-ai n5scut.
Cdci ceea ce a fost dupi cltlp, Ziditorul a luat; iard tu
primegte trupul lui ca pe al tiu.

recum ai zis, Doamne, Martei: Eu sunt invierea,

cu fapta ai plinit cuvdntul chemAnd din iad pe
Lazdra aga gi pe robul Tdu din iad il scoate, lubitorule
de oameni.

=;'"ralii mei cei sufletegti 9i impreund nevoitorl, nu

i, mI uitali pe mine cind vi rugali cdtre Domnul; ci
vdzAnd groapa mea, aduceti-vd aminte de dragostea
mea, 9i rugali pe Hristos ca sd ageze sufletul meu cu
dreplii"
' . i, , ,Miiuegte-nc pc noi Dtinuezcuie. dttpi tnarc
irrila 1a... t Ditmnezcui duliurilor'... , '
Marirc {slav[)... $i acr.rrn... ., .i ] r, ,
 96 It'nuonuAuranpe cAt ucARILoR

ir'ac*m gi l2 mel:lnii pelitru frarele nostru eelil,.iormi1., toii crifi

rrc afl;i*r Ia inrnoln:;fultarc, zictntl: Odihnegte, Doamne, sufletul
robului Tau (l,i)... $i arya mcxgenl la cliiiiils neiastre.

iuvE{fiturfi cuxu s* s* lntm<.,rr"ref;ateze Arhiereii"

Pe Arhiereul rdposat, ca pe cel ce este cu totul sfinfit, il

imbracd cu haine curate ale shimei sale cdlugdreqti; - qi mai intdi il
spald numai cu apd cu buretele crucig, ca la Sf. Botez: la frunte, la
ochi, la buze. la piept, la m6ini qi la genunchi; - gi aga incingAn-
du-1, pe deasupra il ?mbracd in vegmintele arhieregti; apoi ii vArd
incdlldminte noud ?n picioare, iar in mdni ii pun Sf?nta Evanghelie,
ca unul ce a viefuit dupr Evanghelie qi qi-a dat lui Dumnezeu
sufletul; iard trupul cel sfinlit cu sfinlire se d6 pam0ntului. Se aduce
apoi tamiie lui Dumnezeu, spre ardtarea cucerniciei gi a dreptei lui
credinle, care este ca o mireasmI curatf, qi placuta. Deci ridicdn-
du-l il duc cu {bclii in biserica spre inchipnirea luminii celei
dumnezeiegti. Dupa aceeal canta slujba inrnormdntdrii c[1ug6rilor.
SFANTUL SINOD AL BISERICII oRToDOxE ROMANE

REGTILAME,NTUL
pentru organizarea vie{ii monahale
qi func{ionarea administrativi
qi disciplinari a ministirilor
 99

REGULAMENTUL
pentru organizarea vietii m*nahale.
tr''unc{iouarea administrativi qi cliscipiinar[ a minSstirilor

Capitolul tr
Aqezimintele monahale qi menirea lor

Art. 1 - in cadrul Bisericii Ortodoxe Romdne fiinleazd ca

agezdminte monahale: mdndstirea, schitul gi metocul.
Art" 2 - Mdndstirea este un aqezdmAnt de rugdciune in care
viefuieqte o obgte de calugdri sau c[iugdrife care au fbgaduit
inaintea lui Dumnezer\ in cadrul slujbei solernne de intrare in
monahism, s6-gi petreacd viala in infi'Anare, in sdrdcie de bundvoie
gi ascultare.
Art. 3 - Man[stirile sunt de doud feluri: eparhiale, care tin de
chiriarhul locului, qi stavropighii, care se aflb permanent gi direct
sub jurisdiclie patriarhald.
Art. 4 - Mandstirea, cu excepfia stavropighiei, este incadratd
in organizarea eparhiei ?n cuprinsul cdreia se g6segte.
Art. 5 Mdndstirea este persoand juridicd de drept public
-
(art. 86 din Statut).
Art. 6 Schitul este un agezirnAnt monahal in care
viefuiegte, dupd aceeagi rAnduiald, ca qi in mdn6stire, o obgte mai
mic6 de cilugdri sau cdlug6rile, cu personalitate juridic6, aflAndu-
se sub administrarea unei m6ndstiri sau direct a Centrului Eparfiial.
hrt. 7 Metocul este un aqezdmAnt monahal, alcdtuit din
-
case (chilii), locag de cult, terenuri qi alte bunuri, sau numai din
case gi curtea imprejmuitoare, in care se orAnduiesc de cdtre
Centrul Eparhial sau, cu aprobarea Chiriarhului, qi de c6tre unele
mdndstiri, cAfiva viefuitori (vietuitoare), avAnd ?ndatorirea
chivernisirii bunurilor incredintate.
Art. I Schitul gi rnetocul depind, de reguld, de mdndstirea
-
rAnduiti de Chiriarh sau direct de Centrul Eparhial.
 100 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

:s,;'f. 1i * Chiriarhul este conducdtorul suprem ai manastirilor,

schiturilor gi metocurilor care aparfin canonic de jurisdiclia sa (art.
75 din statut). catedrala eparhiala are statut canonic de mdnastirc.
Arf. i{} - infiinprea, desfiin}area, precum gi schimbarea
unor astfel de aqezaminte, din mdrr[stire de calugiiri in manastire
de maici gi invers, se pot face numai cu aprobarea Sfhntulul Sinod.
la propunerea chiriarhului (art. 76 din Statut). infiinlarea sau
desfiinlarea schiturilor gi rnetocurilor, precum gi schirnbarea loi
din agezarninte monahale de cElugiri in aqezaminte rnonaliale de
cdlugarile sau invers se pot face de chiriarhul locului, aducAndu-
se gi la cunogtinfa Consiliului Eparhial.
A;'r' t.i - Nimeni dintre ctitori qi dintre cei care doneaza
bani" materiale. tercnuri sau alte bunuri pentru ?nfiin{area unui
agezan-tAnt monahai - dupa intrarea acesfuia in circuitr-rl nonnal de
func{ionare - ori peutru bunul mers al acestuia, nll are nici un drcpt
de proprietate sau amcstec in adrninistrarea gi viala spirituala ale
aqezf,rndntului respectiv (Can, 7 gi 8, Gangra; Can. 26, IV
Ilcumenic; Can. 1i, VII Ecumenic; art. 175-180 din Statut).
Persoaneie ftzice qi juridice care au fbcut donafii, inclusiv
terenuri, obiecte san alte bunuri, nu mai pot pretinde retumar-c-a
acestora.
De asemeirea, celor carc ajuta mdnastirile intr.-un lcl sau
altul, nu li se poate asigura spaliu de cazare (gdzdr-rire). speciai
repartizat, pentru o perioada mai lunga sau mai scurth de timp.
'tc"{"li __ Potrivit menirii
sale, fiecare mandstire sau scrrit,
prin organele de raspundere, este datoare:
a) Sa-gi rAnduiascd astfel viala,incAt sd dea dovadd dc aleasa
viatra duhovniceascd, de practicarea virtufilor cregtineqti, de
evlavioasa traire la slujbele reiigioase, de bogatd mAngAiere
sufleteascd gi pitda de via{a cregtineascd,, atdt pentru rriefuitorii ei
cAt gi pentru ?nchinatori;
b) Sd practice indeletniciri potrivite cu sfinlenia locului, at6t
spre folosul vicfuitorilor: cdt qi al credinciogilor-, dovedind
dragoste prin fapte bune fa{d de }ara qi neam (art.77 din Statut).
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE 101

'!.-a
.ltii. - in acest scop, in mdndstiri. cu aprobarea autoritafii
bisericeqti, se vor infiinla:
a) Cursuri religioase pentru indrumare monahald gi rnisionara
ce se vor {ine in fiecare duminicE qi sdrbitoare sau, la propunerea
starefului (starelei), cu aprobarea chiriarhuiui, qi in alte zile din
cursul s,lptamdnii, irnediat dupi Vecernie.
Temele vor ti suslinute de stare!(a), monahi cu shrdii
superioare sau, in cazuri exceplionaie, de unii profesori de la
gcolile teologice din Eparhie, 1a propunerea starefului(ei), cu
aprobarea Chiriarhului locr.rlui;
b) Ateiierc pentru picturl, sculptura, strungarie, argintarie
bisericeasca, cruciulile, ceramicd, croitorie, covoaro. bioderie
artistica etc.;
e) $coii de cAntare{i bisericeqti gi Seminarii Teoiogice
Monahale, cu aprobarea Sf6ntului Sinod.
,{rt. 14 - in cazLrct cu totul speciale, cu aprobarea
Chiriarhului, manastirea (schitul) poate sa ajute parohiile
invecinate.

Capitolul II
Primirea in viafa monahal5

A. Acte necesare

Art. 15 - Primirea ?n mdnistire, sehit sau metoc al celor care

dorese sd intre in monahism se face numai cu aprobarea
Chiriarhului.
Art. 16 - cel care doreqte sa irrtre in viafa monaharb este
dator sd inainteze Chiriarhului trocuiui o cerere scrisd, inso{it6 de
urmatoarele acte:
a) certificatul de naqtere;
b) certificatul de botez;
c) actul de studii (solicitantul, dacd este minor, sa fie
absoivent al qcolii generale, cel pufin, gi s6 aibd consimldmAntui
scris al ambllor pdrinli sau al tutorilor);
 ta2 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

d) cazier judiciar;
e) certificat de stare civilS, din care sd se constate cd nu are
nici una din obligaliile familiale prevdzute de Codul familiei;
f) recomandarea preotului paroh;
g) act privind stagiul militar Ei declarafia cd renunld la averea
sa, donAnd-o rudelor sau mdndstirii;
h) figa rnedicald privind starea sanatatrii ftzice gi psihice.
VArsta minirna peritru primirea in mAndstire. ca novice, este
de 16 ani (cu acordul scris al parinfilor sau f"rtorilor).
-.La primirea in mdndstire, stareful (starefa) va avea
in vedere cercetarea amdnunlit6 a noului venit: scopul venirii
(vocalie, decepfie, interese personale), starea ftzrca gi psiirica,
caracter, temperament, aptitudini, cunogtinte religioase, formare
spirituald, hotarAre, irnpedimente.
- Dupa cercetarea actelor de mai sus, starelul
(starefa) mdndstirii (schitului) incredinteazd pe noul venit unui
(unei) monah sau membru al Consiliului Duhovnicesc Ai-i aqeazd
in ascultarile rndnastirii pentru incepdtori, iar in caznl cirrd
candidatul (candidata) dovedegte o purtare buna gi este folositor
obgtii rn6ndstireqti, dupd o probare de trei luni, starelul (starefa) il
(o) recornanda Chiriarhului pentru admiterea irr rAndul frafilor,
inaint6ndu-i cererea cu toate actele, urmAnd ca, dupd aprobare" sd
fie rAndujt pentru ispitirea canonica.

., . *Ispitirea canonicb sau noviciatul dureazd de la

primirea in rndndstire (schit) qi pAna la tunderea in monahism a
celui adrnis. Tirnpul ispitirii canonice cuprinde trei stadii:
Primr-rl stadiu este de la prirnirea in rndnastire plnd la
admiterea noului venit in r:Andul fralilcr (adica trei luni).
in acest tirnp, fratele (sora) este considerat incepdtor qi este
povaluit(a) de indrurndtorul duhovnicesc Ai de duhovnicul sau spre
toat6 fapta oe& bund Ei ferirea de tot rdul gi spre a-gi cerceta
congtiinfa sa: toate gdndurile, cuvintele gi fapteie sale
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE 103

descoperindu-le, nef6larnic, pdrintelui (rnaicii) sdu (sale)

duhovnicesc, in fiecare seard, gi nimic nefEc6nd dupa voia sa, chiar
dacd i s-ar pdrea cd este bine, ci in toate sd asculte de povdfuitorul
sdu, gtiind ca voia sa este tdiatd.
Acurn el (ea) este trecut(A) prin diferite ascultAri, pentru a i
se vidi rdbdarea qi inclinaliile practice.
Totodata, va participa cu regularitate la sfintele slujbe, pentru
a se deprinde cu rAnduielile bisericegti.
Pe baza referinlelor ?ndrumdtomlui duhovnicesc, stareJul
il
(starela) va respinge pe novice sau va propune Chiriarhului
pentru adrniterea in randul frafilor care primesc binecuvintarea de
a purta dulama.
Al doilea stadiu este de la adrniterea in rdndul
fi'alilor pAna la irnbracarea in haina monahald (dulama). in aceasta
perioada, fiatele (sora) std sub aceeagi indrumare gi face aceleagi
ascultdri cala art, i7, stlmind sI se deprinda qi mai temeinic in
agteptare, in rabdare, in infiAnare qi in tdierea voii.
indmurdtorul duhovnicesc este dator a supraveghea cu toatd
grija pe incepdtor, daca intr-adevdr cautd pe Dumnezeu, dacd are
rAvnd pentru lucrul Dornnului (rugdciune), daca este grabnic la
ascultare, dacd rabda dojana; trebuie sa i se spun6 toate greutAlile
gi ispiteie ce se intdlnesc in calea spre Dumnezeu.
Cei nepotrivifi pentru rnandstire vor fi indmrnafi spre alt mod
de viafa.
Al doilea stadiu dureazd cel puJin qase luni gi cel mult trei
ani. Dupd trecerea termenului de cercetare, cei gasili
corespunzdtori qi cu vocalie monahalf,, pe temeiul referinlelor
indruindtorului duliovnicesc, sunt recomandali Chiriarhului sd
aprobe trecerea lor in r6ndul rasoforilor.
. I - j - Al treiiea stadiu este de la irnbrlcarea hainei
rnonahale (rasofor) qi p6.na la tunderea in monahism.
La trecerea in r6ndul rasoforilor se va oficia slujba din
Molitfelnic, potrivit randuielilor. candidatul este tuns ca rasofor, i
se schimb6 numele, i se dd ras6, culion, camilafcd, centurd qi
 104 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

metanie. Acum, rasoforul (rasofora) trebnie sa aiba o sporita

indrumare gi supraveghere in viala rnonahalS gi anume:
Sa irnplincasca pravila Bisericii qi cele gapte Laude, via{a de
obEte; smercnia, tScerea, purtarea modestd gi cuviincioasa qi, rnai
ales, sd aiba in tot tirnpul rugaciunea lui Iisus in gurd, in minte gi
in inimd, nevoindu-se a-qi irnpreuna lucrul cu rugdciunea.
Rasoforului (rasoforei) i se pot incredinfa, daca este
destoinic(a), gi ascult[ri deosebite.
Starea de rasofor dureaza cel pulin qase luni gi cel mult trt:i
ani. Potrivit canoanelor 19 Ancira gi 18 al SfAntului Vasile cel
Mare, rasoforul care parasegte mandstirea, in caztl ca se
casatoreqte. i se oficraza numai cununia a doua ;;i nu poate fi
hirotonit preot.
' - Absolvenlii qcoliior de cAntareli biscricegti gi
Serninariilor Teologice, licenfiafii gi doctorii in teologie pc-rt prirni
haina monahaii qi pot fi rasofori intr-un tirnp mai scurt, cu
aprobarea Chir iarhtihii.

r-. -
'Ir;ltd*a'** t;r :;:*;iilFi;snt;

,uni"t. ]-1- Dac5, in timpui ispitirii canonice, candidatul(a) da

dovezi de suficienta pregatire gi de chcrnare pentru monahism gi
daca qi-a insugit tcmeinic cunogtinfeie pravilelor cah,rgareqti qi, mai
ales, Regulile SfAntr-riui Vasile cel Mare, dacd dovedegte ca-qi da
scama de rostul cdlugariei gi nurnai dacl, a implinit vArsta de 21 de
ani, avAnd consirn{Sm6ntul scris al duhovnicului gi la
recomandarea Consiliului Duhovnicesc qi al starelului ("i),
Chiriariiul aprobd tunderea in monairisrn.
i\ * {, i4 - Dacf,, in timpul ispitirii canonice, fratele (sora) ar
fi in prirnejdie de nroarte gi ar cere caiugaria ca pe cea rnai de pe
ttrrnd dorinla pentru m6ntuirea sufletului, atunci, cri
binecuv6ntarea Chiriarhului eparhiot, sd fie tuns(a) in monahism,
conform hotar6rii canoanelor pentru asemenea caz (Can.26 al Sf.
Nichifcrr Marturisitorul).
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE I05

l$-'funderea in monahism nu este ingaduit a se face

.&r"1.
decAt numai in rn6nastire (schit), dc catre Chiriarh sar-r delegatlrl
sau din ciuul tnonahul, adica in rnlnastiri de calugiirile, daca cste
sora, gi dupa regulile stabilite mai sus.
.L;.:. .l{r- Pr:in voturile monahale, calugantl s-a fbcr.rt pe sinc,
pentru intreaga-i viafa. dar lui Drtrnnezelt.
\;'9. ::i Ciradele monahalc sunt: ntoilah, ierodiacon,
-
arhidiacon, ietotnonah. singhel, protosinghel ;i arhimandrit.
La maici se disting: starefe lira crucc Ei stare]e cu cruce
(stavrofore)"
Gradcie mouahalc se dau de Chiriarh la recomaudarea
starelului (starefci) pe baza unci recomauddri a Consiliuh-ri
l)uhovnicesc al manastirii rcspective" nttmai celor ctl preg5tire qi
merite dcosebite. Gradul de arliimandrit se \izl conl'eri de
ChiriarhLri locului" crt iiprobarea SfArttulr;i Sinod (alt. 82 din
Statut).
: i Conform hotdrArilor Sflntelor Sinoade Ecumenice
.l '. -
(Can. 4, Sin. IV; Can. 2-I, Sin.VII), cllugdrii sunt datori a ramAne
in ascultare pind la sfirgitul vie{ii lor: in ntanastirile lor de metauie
sau unde au fost rdndui{i de Chiriarh, pazind intru toful disciplina
canoanelor qi rAnduielilor monah;rlc qi ascultarii necondilionatc,
fiindu-le interzisa tnntarea cu de la sine putere dintr-o mlnastire in
alta.
in intercsul Bisericii, la rccotnaudarea stareluhii(ci) $i a
Consiliului Duhovnicesc, C'hiriarhui iocuh,ri poate tnltta, din
manastirile ior de tnetanie, in alt aqezarnint monahal, ori trumi in
posttrri administrative superioare, pe oricare dintre vie]uitori
(vieluitoare), acegtia trcbuind si dea dovada de deplinri ascnltare.
,,L1'1" ::' - To{i monahii, chial daca sunt peusionari, indifer:ent
de rangul qi funcfiiie avlltc, se vor supune aceiolagi randuieli
rnanastireqti ca tofi ceilal{i vic{uitori, participind la toate sfintcie
slujbe gi contribLiind. dr,rpa priceperc qi putere. ia ascultarile clin
m6nastirc.
Aceqtia nu au voie sa paraseasca mauastirca (schitLrl) tara
invoirea starelului (starelei), care poate elibera bilet de voie pentrLi
 106 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

o perioada de tirnp de cel rnult 8 (opt) zile pe an; pentru o dtu-at6

mai mare cle 8 (opt) zile, aprobarea de invoire o dd, pe baza cererii
scrise, Chiriarhul locului.

I :.r'):,iii, ti;

, Conducdtorul suprem al oricdrui agezamAnt

monahal este Chiriarhul.
,, ', . a Persoanele prin care se exercitd cArmuirea
clririarhald la fa[a locului sunt urmdtoarele: stare]ul, egr.rmenul gi
conducatorul metoculni.

duhovnicesc al obgtii rnandstirii, starelul(a). ajutat de egurnen,

conduce mdnastirea potrivit cu sfintelc canoane, praviia monahald,
hot[rarile Sf0ntului Sinod qi indrumarile Chiriarhului loci"rlui.
El este ajutat de: Soborui rndndstiresc, consilii,rl duhovnicesc
qi de invd{dturd, consiliul economic qi consiliul de disciplina
(judecata).
Soborul trandstiresc este alcatuit din toli monahii
(monahiile) din rndnastirile, din schiturile sau metocurile
apar{inand acestcia, impreund cu rasoforii gi fi-atii (surorile).
absolvenli ai gcolii rnonahale ori ai qcoiii dc cdntarefi bisericegti,
ai Seminaruh:i teologic sau licenfia{i in teologie, ori cu alte sturcri
superioarc sau medii. avand o vechirne de cel pulin 3 (trei) ani ir-r
agezbm0ntul rnonahal respectiv; sobor-ul hcreaza sub preqedinlia
starelului (stare!ei).consiliile se aleg de sobor, prin ridicare de
rl6ini, 1a propllrlerea starefului(ei), in prezenfa delegatului
chiriarhal, gi se aproba de chiriarh cu posibilitatea de realegerc.
: . i r. ' ' - Staretul se numegte direct de Chiriarh dintre
cahigarii cei mai vrednici sau, ?n rndndstirile cu obgte rnai mare,
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE 107

dintre primii trei candidafi alegi de sobor, in cazttl c6nd Chiriarhul

a dispus sd se facd alegere.
Starelul(a) va fi nurnit(a) pe o perioada nedeterminata'
incetarea rnandatului sau se face:
a) la cererea sa, motivata qi aprobati de Chiriarh;
b) in cazul uuor abateri de la normele vielii monahale sau
grave deficienle de ordin adrninistrativ-financiar;
c) pentru interese bisericeqti supet'ioare.
, - Daca Chiriarhul dispune alegere, se va avea iu
vedere urmEtoarea procedurS:
a) Spre ziua alegcrii, se face in bisericd Priveghere;
b) A doua zi, dupa SfAnta Liturghie, dAndu-se veste prin
clopot, se adund toli parinlii in trapeza manastirii unde, de
timpuriu, este agezatd o masd pe care suut puse SfAnta Evanghelie,
Sfdnta Cruce, urnele qi cele trebuitoare pentru scris;Mai intAi se
face Te-Deum de mulfumire cu polilironiu;
c) Delegatul Chiriarhului citeqte ordinul de alegere de nou
stare!, apoi lista de candidali propuqi, listd alcatuita dupa ascultari
prealabile cu consiliile dc conducere qi monahii cei mai
duhovniceqti gi dcstoinici din manastire;
d) Se face apelul nominal al membrilor votanli: rnonahi 9i
rasofori cu o vechime de cel pulin 3 (trei) ani in acea mdndstire;
e) Alegerca se face prin vot sccret gi numai dintre candida{ii
propuqi;
I Pentru ordine la alegere, se formeazd biroul: dclegatul
Chiriarhului eparhiot, ca pregedinte, 9i doi secretari desemnati de
sobor prin aclarnalie;
g) Dupa accasta, biroul imparte bilete tuturor votantrilor, spre
a scrie pe ele nttmele pcrsoattei ce conqtiin{a le-ar Spune ca rnelitd
a fi povaluitorul chinoviei;
ir) Bilctele irnparlite s5 fie toate din aceeaqi hArtie qi de
mdrime gniformd qi qtampilate. Dupd ce to{i au scris biletele"
biroui cheamd pe rand pe toti votanlii sa-qi depuna biletul in uma.
La sfdrgitul votarii, pregedintele numdra voturile, trecAndu-le ?n a
 108 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

doua umd, apoi unul din secrctari citeqte biietele, iar celalalt scrie
voturile sub numele fiecdruia dintre candidali;
. . Biroul se pronunfa asupra biletelor nedescifrabile, daca pot fi
admise sau nu.
i) Primii trei candidafi, care intrunesc cele mai multe voturi.
sunt considerafi aleqi de sobor. Lucrarea alegerii se va constata
prin procesul-vcrbal, subscris de birou, qi se ya inainta
chiriarhului locului, care va numi pe noul stare!, dintre cei trei
alegi.
+i':. t5 - Dacd s-ar dovedi cd vreunul dint,e rnonahi
intrebninleazd mijloace necinstite spre a deveni staref pe alte cai
decat cele ardtate aici sau daca are pultari indoieinice, r,a piercle
pentru totdeauna dreptul de a fi numit stare!
;i, dupa gruuitut.o
cazului, se va canonisi la alta mdnastire ca Lln tulburator de
r0ndriialS"
' -
':i: Daca in vreo rn6,asti'e s-ar afla vreun arhiererr
retras^sau pensionar, el poate fi nLrmit staret direct de chiriarh.
rn cazul ca arhiereui respectiv nu estc staref, conclucdtorul
n-rdnastirii qi sobonrl trebuie sa-i dea toata cinstea cuvenita
demnitalii arhiereEti gi sa-i asigr-rre toatc ?nlesnirile traiului.
t, _. Dupa numire, stareful (starefa) instalat(a)
ds
chinarhul locLrlui sau delegatul snu devine conducdto*rl acelui
agezdrndnt gi trebuie sa i se suprmd tofi viefuitorii, stareful fiind
irrdatorat a lua ?n primirc, pe baza cle proces-verbai intreg
patriinonir"il manastirii (schitului) de care va rrspunde personal.

a) A randui liccaruia ascultarea currenitr. potrivit c,

trebuinfele rn5ndstirii Ei cu puterile fiecarriia. cine nil asculta gi nu
se srrpune dispoziliilor lui, cade sub osinda canoanelo. *onu.ii.";
b) A privegirea ca sfi,tele slujbe bisericegti sa se oficieze
intru _totnl clup[ tipicul manastiresc. De asemenoa, qi pravila
monahiceascd de la chilii;
c) A da, prin r-,'dul de viald personala qi pr.i, toata conduita
.?, 9.1 dintai, pilda de viafa duhovniceasca, confor-m crl regulile
disciplinei rnonahaic, statornicita de Sfinfii gi cuviogii parinli ai
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE 109

tin[ obqtei crivdnt de povatuire cdh-rgf,reascd

nlclnahismului, qi sa
cel pufin o dati pe lund, in afara dc cursurile misionare qi
duhovnicegti din sarbatori ori din alte zile din cursul saptamAnii:
d) SA nu se deosebeascd de ccilalli prin imbracdrninte. prin
ras5 deosebita sau alte distinclii exterioare, ci sa poarte haina de
acelaqi fel ca qi ceilalli monahi, dupa vecliile tradilii monastice, gi
sa stea la aceeagi masd cu tofi, afard de caz d.e boald sau de
oaiecare ocupafii insemnate.
e) Pcntru orice abslere a vreunui monah de 1a canoanele
monastice, staretul. mai intAi, dupa inv[fatura Sfintei Evanghelii,
il va sfbtr.ri parintegtc Ai-1 va pov[{Lri la indreptare.Dacs vinovatul
uu va asci"rlta Ei va continua neor6nduiala sa, starelul supune cazul
Cons iliulu i I)uhoi n ic,-'sc.
Daca vincvatul nu s-ar indrepta nici prin sfaturile ;i
pova;urriic di,ihovniciior, atnnci starclul convoacd Consiliul de
Judecata pentru a se pronun]a conform art. 245"-248 diu
Reguialncntul instanlclor dc jr-rdecata ale Bisericii Ortodoxc
R-omAnc, prccum gi conf'orm art. I17 gi urm. din accst Regulament.
f) V* obliga. pe cAntarefii qi monahii cu pregatire din
rndndstire, sii prodea muzica, tipicul, rAndr-rielile vielii monahalc,
tr-ttLrroi n:orrethilor"gl fralilor capabili sI le invctrc;
gi E dator a r,izita schiturile carc lin de m[nastirea sa, pentru
cuvAnt c1e ziciire duhovniceasca, qi are drcptul si fie prinrit cu
cinste qi consriltat de acestea ?n chestiunile lor mai importante, fie
d"uhovnicegti" fie disciplinarc qi gospodaregti;
h) Ca prescdintc al Soborurlui rnindstiresc, stare{ul este dator
a consulta in probleme irnportante Soborul qi a-i aduce la
cunlrqtinfa dispoziliile autoritafii bisericegti, Statutul gi
Rcgularncntul pentru disciplina morahala, etc.;
i) Sd gestioneze corect averea mlnastirii (mobilA qi irnobila),
atAi dircct cit Ei plin deiega{ii sai, purtAnd de grija deosebitA peutru
toate bununie gi mai ales pentru cele care fac partc din patrirnoniul
cuitnral-nalional.
i; i i
. i l'. Starelul(starefa) reprezinta manastir ea gi
r"

aqczamintclc monahale care fin de acestea inaintea instanlcior

judeciitoreqti" a tuturor unitalilor adrninistrativc q;i tal1 de terii.
 110 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

: . - Potrivit rdnduielilor monahale, stareful(starefa) este

doar adrninistratorul bunurilor rndndstireEti; altfel, este tot atAt de
sdrac ca tofi ceilalfi care au depus voturile monahale, ftrl, a dori sd
i se creeze sau a-gi crea singur privilegii.
i ; - Nu este ingaduit starefului gi nici unui monah sd
posede bunuri personale ca: maqini, case, apartamente, garsoniere,
terenuri $.a. Aceastd stare contravine rinduielilor vietii
rn6nastireEti autentice gi voturilor monahale.
, CAnd interesele mlnEstirii sau problemele
personale impun, stareful(starela) poate pleca din mdndstire cu
aprobarea verbald a Chiriarhului pentru cel rrult 3 (trei) zile, iar
pentru o perioada mai mare de tirnp numai pe bazd, de celere
rnotivata, aprobal6, in prealabil, de Chiriarh.
- In caz c6nd stareful nu gi-ar indepiini pe cAt se
poate cu sfinfenie qi strictele indatoririle sale fa{5 de obqte qi
mdndstire, ci ar ducc o viafd strdind de rdnduielilc stabilite, atunci
cel rnai in vArstd dintre duhovnicii rlanastirii va convoca Consiliul
Duhovnicesc care, constat6nd acestea, va sfhtui pe stare! a se
indrepta, iar dacd stdruie in neorAnduiald, Consiliul Duhovnicesc
va convoca Soborul care, cu doud treimi de voturi, va hotdri gi va
adnce la cunoqtinfa Chiriarhului, spre cele de cuviinfa.
La mdnastirile de rnaici, preotul duhovnic este indatorat a
atrage starefei atenfia pentru eventualele abateri ale unor rnaici gi
surori de la viafa monahal5 qi, in cazuri excepfionale, chiar gi
aslrpra propriilor abateri.
In cazul repetarii unor astfel de abateri, preotul-duhovnic
estc indatorat a aduce toate acestea la cunostinla Chiriarhului
locului. Starefa, daca constata unele abateri in lucrare a
duhovniceascd a preotului-duhovnic, va aduce la cunoqtinta
ierarhului titular.

B. Soborul

Art.44 - Toti monahii sau monahiile dintr-o mSn6stire satr

dintr-un schit, impreund cu rasoforii gi fralii (surorile, absolvenfii
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE 111

$colii Monahale, ai $colii de cinthrefi, ai Serninarului sau

liceniia{i in teologie) forrneazd Soborul mdndstires c, car e l:ucr eazd
sub pregedinlia starefului (staretei).

viefii religioase, culturale qi economice din mdnastire.

Atribufiile Soboruh-ii sunt:
a) Alegerea candidafilor pentru stare! potrivit hotardrii
Chiriarhului, a rrernbrilor Consiliilor Duhovnicesc, Economic qi
de Judecata;
b) Votarea bugetului manastirii, care ya fi trimis spre
aprobare Chiriarhului, inainte de inceperea anului;
c) Stabilirea eventualelor chcltuieli extraordinare gi
inaintarea documentelor respective spre aprobarea Chiriarhului;
d) Examinarea gestiunii financiare prezentatdin flecare an de
Consiliul Economic qi trimiterea ei la Centrul Eparhial;
e) in-erijirea de buna stare religioasd, moiald gi didacticd a
$colii Monairale saLr a altor gcoii din mdndstire;
0 Purtarea de grijd, pe sectoare de activitate, de toate
bunurile inscrise in inventarul mAndstirii.
Hotdririie Soborului se iau cu rnajoritate de voturi.
Eventualele contestafii se pot adresa Chiriarhului iocului, in
termen de 8 zile.

,' ' - Consiliul Duhovnicesc este compus din duhovnicii

manastirii qi din 3-6 ieromonahi sau rnonahi cu autoritate morali,
care au credibilitate deosebita $i tuaiesc viata pilduitoare, aleqi dc
Sobor qi aprobali de Chiriarh. Ei lucreaza sub preqedinfia
Starelului (starelei). in mandstirile de maici, Consiliul
Duhovnicesc este format din: duhovnic, staref6, 3-4 maici rnai in
v6rst6, cu viafd pilduitoare.
Preotul-duhovnic, rnonah, in consens cu starela mdndstirii, se
va ingriji, cu prec6dere, de viala duhovniceasca a agezdmdntului
monahal respectiv, avAnd intreaga responsabilitate pentru
 1t2 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

respectarea tipicului gi canoanelor bisericegti, fEra a area drept de

decizie in probiemele gospodareqti, putdnd insa sa ajute la buna
desfhgurare a acestora, dar numai la solicitarea starelci gi a
Consiliuh-ri Economic.
.,r.; $, '"i"i' - Atribuliile Consiliului Duhovnicesc sunt:
a) Exarnineazape candidalii la admitere in mlndstirc ca frali,
pe fraii (surori) pentru a fi rasofori qi pe candidafii pentru tunderea
in c 2ilugarie, recomandAndu- i Chiri arhului locului ;
b) Indrurireaza via[a duhovniceascl din rndnastire gi face
propuneri in fala Soborului pentru bunul ei mers, recomandAnd pe
cei vrednici la grade monahale superioare;
c) Analizeaza qi aduce la indeplinire chestiunile de disciplina
ce i s-ar pune de stare! sau de autoritatea eparhiala:
Opinia ernisa de Consilir-ri Duhovnicesc, cu unanimitate sau
in majoritate, devine hotar6toare qi se trecc intr-un proces-verbal,
cu ardta.rea rnotirrelor Ei a temeir.irilor legale pe care s-a bazat;
d) Jine o condica de evidenla privind conduita turor
traitorilor in minastirc, dupa un anumit formular ce se va da de
autoritatca eparhiala. in acea condica se trec, la finele anului,
calitafile moralc ale rnonahilor. cu aratarea tuturor cazul'ilor in bine
sau in rdu ce s-ari petrecut in viala ficcarui monah. in curgerea
anuh.ri;
e) Pentru cunoagterea Ei supravegirerea tuturor vicfitorilor din
rndndstire sau schit, membrii Consiiir-rh-ri Duhovnicesc i;i irnpart
raspundelea, iuAnd fiecare un nurndr de viefuitori sub indrurnare Ei
supraveghere timp de un an.
ln anul urmator igi schirnbi sectoarelc intre ddnqii, gi aga in
fiecare an. pentru ca ficcare sa poata ajuta pe staref (stareid) in
conducerea duhclvniccascd a nranastirii, aducAnd la cunogtinla
starefuhri (starelei) virtutile sau abateritre celor supravegheafi,
pentru a fi notate in condica de conduitd sau pentru masuri
disciplinare.
f) Notarea in condicS se face personal de catre stare{(a), pe
baza proccsultii-verbal irrcheiat de Consiliul Duhovnicesc sau a
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE 113

altor documente venite de la Centrui Eparhial, in prezenla a cel

pulin 2-3 rnembri ai Consiliului Duhovnicesc.
' .!. 1.. :'l ;.
-.

,i,, r "i
! i -
Consiliul Economic este compus din: staref, ca
preqedinte, casierul, eclesiarhul, secretarul, arhondarul qi chelarul
mdnastirii, toli aleqi de sobor dintre rnonahii mdndstirii, oameni
onegti, cu pregdtire corespuuzdtoare, capabili de a administra
bunurile mdnastirii gi a ]ine contabilitatea, dupa normele stabilite
de legile in vigoare ale {arii Ei dispoziliile Sf. Sinod. El se confirmd
de cdtre Chiriarh, la propunerea starefului.
La mdnastirile care au peste 20 de calugdri, Soboml poate
alege in Consiliul Economic, la propunerea starelului gi cll
aprobarea Chiriarhului, pe egumenul rnanistirii , care are?n grija sa
ordinea gi disciplina intre vietuitorii rnandstirii $i pe trapezarul
care se ingrijegte de masa de obgte, curdlenia intrapezd, etc.
La schituri sau la metocuri, conducatorii acestor aqezlminte
se vor numi egurneni; ei fac parte, de drept, din Consiiiile
Duhovnicesc, Economic qi de Judecati ale mdnastirii de care
depind.
. ' - Stareful incredinfeazd, membrilor Consiliului, pe
..,
baza de inventare speciale, parte din bunurile mobile gi imobile
inscrise in inventarul general al mdnastirii, astfel: economului *
obiectele din gospodaria mdndstirii; casierului - casa de bani cu
toate cele ce jin de ea; eclesiarhului - biserica cu tot ce are qi lino
de dumnezeieqtile slujbe; qi arhondarului - arhondaricul cu toate
cele ce lin de primirea oaspefilor; trapezarr-rlui - inventarul ce line
de trapeza^ iar egunienului atribulir de ordin gospodaresc qi
disciplinar.
1,.i'i . : Consiliul
- Economic decide in toate cele ce privesc
buna intrelinere materiald a mf,nastirii, in iirnita prevederilor
bugetului, pe care il intocmeqte anual.
Atribu{iile lui sunt:
a) A se ingriji de aprovizionarca necesard cu alimente,
irnbracdrninte gi cornbustibil;
 tt4 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

b) A cumpdra toate la timp, de calitate buna gi cu prefuri pe

cAt posibil mai moderate;
c) A purta de grija de masa comunS, ca hrana sd fie bund,
sanatoasa, indestulatoare; de asemenea, qi de intrelinerea
bolnavilor $i batranilor din mdndstire'
d) A hotari executarea micilor reparatrlinecesare manastirii.
Pentru reparalii mai mari sau construcfii noi, precum gi pentru
cumpdrdri-v?rnzdn sau imprumuturi mai insemnate, Consiliul va
trebui sa ceara consim{SmAntul Soborului qi aprobarea
Chiriarhului;
e) A primi gi irnparfi, dupa nevoi, ofrandele fEcute in folosul
obqtesc sau pentru saraci. Numele donatorilor vor fi trecute intr-o
condica. Aceasta va fi incredtnlatd eclesiarhului spre pomenirea
binefEcdtorilor.
0 A administra fondul creat din munca obgteasca a
cdlugdrilor, pentru ajutorarea sdracilor;
g) Nici un membru al Consiliului, nici insugi stareful nu
poate face cumpdrari-vdnzdrt fhra consirnlamAntul Consiliului
Economic ai referat social in acest scop;
',. : i iri
- Fiecare din membrii Consiliului Economic are
indatoriri iegate de slujba sa gi anume:
a) Economul poartd grija de aprovizionarea manastirii cr-r
alimentc, imbracaminte, caman,magazli qi pivnife. Cumpdrarile le
face, prin ofertd, cu aprobarea Consiliului Economic Ai sumele i se
ehbereaza de casier, in baza aprobarilor date de Consiliu. Pentru
toate ia acte legale prin licitalie, cu aprobare prealabila. Este
raspunzator gi de executarea la vreme a ascultdrilor manastiregti
unde nu este egurnen.
Egumenul ?gi va indeplini obligaliile sale fbra sa produca
nernulfumiri in rAndul fralilor, urmarind gi mAntuirea sufletului
sau, aduc0ndu-gi pururea aminte de cuvAntul Apostoiului care ne
invafd: ,,Cei ce slujesc bine, rang bun dobindesc Ai rnult curaj in
credinta cea intru Hristos Iisus"(tr Tim. 3, 13).
Sa se ingrijeasca mai ales, cu toatd osArdia, de bolnavii qi
batrAnii din rnanastire, gtiind cd,in ziuajudecAfii va da seama dacd
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE 11s

s-a purtat cll nedreptate gi fird rnil6 fa{5 de acegtia. Toate lucrurile
mindstirii gi tot avutul ei sa le socoteasc6 bunuri de ob"ste. Nirnic
sa nu faca cu nebagare de seami; sa nu fie zgdrcit nici risipitor,
nici neinfelept cu avutul mdnastirii, ci toate sd le faca cu
infelepciune, dAnd fiecaruia dupd trebuinfa.
Dacd obqtea e mare, sI i se dea ajutoare ca, impreund, mai cu
spor qi cu stdruinla sa indeplineascd ascultarea ce i s-a incredinfat.
b) Casierul face incasari gi plafi in numele manastirii,
respectAnd normele legaie. Nu elibereazd mcr o suma decat cu
aprobarea Consiliului Economic ai a starefului, trecAnd toate
sumele in actele contabile. El este raspunzator in fala consiliului
gi a autoritdtiior superioare bisericegti de orice nereguli in
mtnuirca sulnelor ce i s-au incredinfat. El se alege dintre membrii
cu sfudii corespunzatoare ai Soborului.
c) Eclesiarhul are in grija sa slujbele dumnezeiegti ce se
sf,r,ir$esc in manastire qi vegheazd ca ele sa se faad, zllnic;
ingrijegtc de cele necesare cultului, de buna intrefinere a bisericilor
mdndstirii gi de invcntarul 1or, primind de la casier sumele de bani
necesare. Este dator si vegheze ca sfintele slujbe sa se savdrgeasca
dupA Tipicul mandstircsc, cu toata evlavia gi buna cuviinfa, qi
raspunde de fclul cum personalul bisericesc iqi ?ndeplinegte
datoria" El finc un re-eistru cu sumele incasate pentru pomeniri pe
care Ie depune saptam6nal la casieria mf,nastirii, slujitorii neavancl
in_eaduinfa de a-gi opri ceva. El se alege dintre ieromonahi.
d) Arirondarul ingrijeqte casa de oaspefi gi se ocupa de
primirea inchinatorilor. El fine registre de vizitatori gi raspunde de
conduita personalr-rlui ajutator gi de buna ordine in arhondarie,
precum gi de respectarea prevederilor art. 91-98 din acest
regulament gi de dispoziliile chiriarhului privitoare la primirea qi
gdzduirea oaspelilor.
e) chelarLrl se inglijeqte de pdstrarea produselor alimentare,
depozitate in magazii, camari qi pivnitre, de distribuirea lor, avand
rdspundcrea directS, impreuna cu bucdtarul, de calitatea mesei de
obqte.
 116 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

ri... '..; - La sfArqitul fiec5rei luni, casierul, eclesiarhul,

arhondarul chelarul sunt datori a
qi prezenta starelului justificarea
bunurilor gi a sumelor din afard qi din casieria manastirii. Stareful
convoacd Consiliul Economic qi constatd felul de intrebuinlare a
bunurilor gi a sumelor primite. Constatarea se consemneazd intr-un
proces-verbal semnat de toli cei prezenfi. Aceste constatari vor
servi ca piese justificative la incheierea contabilitatii anuale.
i
,',:, ,.,.:, - CAnd s-ar constata cd vreuna din aceste persoane ar
fi intrebuinfat incorect bunurile gi banii ce i s-au incredinfat, atunci
respectivul este obligat sa despagubeasca manastirea, altfel cazul
se va aduce la cunogtinla Chiriarhului, care va dispune conform
legilor in vigoare.
,,.-,r, '.:. Lucrarile de cancelarie le indeplinegte un secretaL,
-
care intocmeqte $i pastreazd toate scriptele Consrliilor
I)uhovnicesc, Economic Ai de Judecata. El se alege de Sobor dintre
rnonahii cu studii corespunzdtoarc, mai pricepufi, gi se aprobd de
Chiriarh. Secretarul este dator a {ine in ordine arhiva rnanastirii,
ingrijind sA treacd la tirnp schimbarile provenite in regristrul
inventar general gi de personal, precum gi sd iina la zi
corespondenla ofi cial5.

,0,''i ',i Consiliul de Disciplind este alcahtit din stare!, ca

-
preqedinte, gi din doi cdluglri cu deosebite cunoqtinle de pravilS
manastireasca, aleqi de Sobor qi aprobali de Chiriarh.
.1:'i, .r ": Atribuliile Consiliului de Disciplina sunt
rirmdtoarele:
a) Cerceteaza toate abaterile vie{uitorilor manastirii de la
rdnduielile vielii monahale;
b) Pentru abaterile de la disciplina rndnistireascd
(neascultarea de staref, lipsa repetat'a de la slujbcie religioase, de la
consfbtuirile de invafatura gi de la ascultarea rAnduita, plecum gi
orice aite fapte sdv6rqite irnpotriva ordinei din manSstire gi a bunei
cuviinle monahale), Consiliul de Disciplina este indreptalit sa
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE 117

aplice urmatoarele pedepse: rAnduirea la ascultari inferioare,

luarea culionului (scufiei) pe timp limitat gi trimiterea la canon pe
un anumit timp la unul din schiturile mandstirii.
c) Pentru abateri de la rinduielile canonice (incalcarea
f6gdduinlelor monahale, pdrdsirea mandstirii fdra invoirea
starefului, administrarea necinstita gi instrdinarea bunurilor de
obgte, rdzvratireairnpotriva autoritalii bisericeqti de stat, precum gi
orice alte delicte discipiinare, prevdzute in sfintele canoane qi in
legiuirile bisericeqti) dupa cercetarea 1or Consiiiul de
- -
Disciplina incheie cuvenitul proces-verbal de constatari qi
propuneri, pe care stareful il inainteazd, ctJ raport, Chiriarhului
pcntru a lua rndsurile cuvenite.
hnpotriva propunerii de sancfionare fbcutd de Consiliul de
Disciplind, invinuitui se poate adresa in scris Chiriarhului care,
dupd ca:2, dispune cercetarea.
1, , ", . * Consiliul de Disciplina fine gedinle ori de
cite ori
este nevoie, consemnAndu-se hotaririle sale intr-un registru
propriu de procese-verbale, de catre secretar.
.e"rt. 58 - Impotriva hotdrArii de excludere din monahism qi
de caterisire, se poate face cerere de recurs numai la Sfdnhrl Sinod.
Pe temeiul avizului Chiriarhului eparhiot qi al propunerii Comisiei
canonico-juridice, SfAntul Sinod va hotdri asupra mentinerii sau
iertdrii pedepsei.

F:" Egurmemul

Arf. 59 - Esumenul
-D
conduce un schit sub directa indrumare
a Centrului eparhial sau a starelului mdndstirii de care depinde
schitul.
Art" 6i3 tn schit are aceleaEi indatoriri ca gi stareful in
-
manastire.
Art" 6n - La conducerea schitului, egumenul este ajutat de
un consiliu alcdtuit din: econom, eclesiarh, arhondar gi de secretar,
numili de Chiriarh, la propunerea starefului mandstirii de care
acesta depinde.
 118 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

,{r{. 5? -Egumenul este numit de Chiriarh, la propunerea

starefului. In lipsa egumenului de la schit, economul ii {ine locul.

G. Comdrx*EtEirrui mrctccerlui

Art" S3 - Conducdtorul metocului administreazd, un metoc

aflat sub directa indrumare a centrului Eparhial sau a manastirii de
care depinde.
An"t. 64 - conduc6torul rnetocului este numit de chiriarh ra
propunerea exarhului sau a starefului respectiv.

C:epir0lul I\,'
Vi*1a mdn6stiresefr

"Ant" 65 - in mdndstiri gi schituri se duce, de regula, viald de

obgte. Yia\a de sine se ing6duie numai in mandstirile gi schitur-ile
lipsite de condifii pentru organizarea vielii de obgte.
art' 56 - cei care s-au frgaduit lui Dumnezeu s6 traiasca in
castitate, sdracie gi ascultare deplina, in mandstire sunt datori sa-gi
petreaca viala in rugdciune, invajdturd gi muncd. Toli viefuitorii
(viefuitoarele), inclusiv monahii (monahiile), chiar daci sunt
pensionari(e), trebuie sa participe 1a treburile obgteqti ale
mdnastirii, atunci c6nd hotdrdgte starelul (starela).

"4. R.ugiciumea

Art" tr7 Toli viefuitorii m6ndstirii (incep6tori, fi-afi, rasofori

-
gi monahi), in frunte cu stareful, sunt indatorali sd ia parte, cu toatd
evlavia, la slujbele religioase randuite dupa Tipicui mandstiresc,
numai in bisericile mdndstirii, in afar6" de cei bolnavi ori aflali in
cf,l6torie, 1a bucdtarie sau ingrijirea animalelor.
Art. 6E - in chilie, fiecare este dator sd-gi indeplineasca
pravila personalS.
In aceastd privinjS, impreunl cu rugaciunea personald, cea
din toatd vremea qi cu pravila de chilie, el este dator s6 ia parte cu
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE 119

tot srifletul sf,u, in prirnul rAnd, la cele gapte Laude ale nrgaciunii
gi cantarii de obqte.
,,Nirnic rnai inallator, spune SfAntul Vasile, cit sa irnili pe
pamAnt cr:rurils ingerilor ciin ceruri qi sd c6nli impreuna cu ei imn
,\totfbcdtorulni".
. i ,"'* Precum a spus psalmistul: ,,Dc Aapte ori pe zi
Tc-am lar-rdat, Doamne" (Psalmul 118, 164), cele gapte Laude din
zi snnt datori gi cahigarii a ie adnce inaintea lui Dumnezeu, prin
rugdciunilc Ai cantarile 1or de obqte. de la care nu pot lipsi decAt
ciin cauza dc boala sau din alte motive binecuvAntatc;
1) La ceasul a1 IX-lea, adica ceasul in care Dornnul gi-a dat
dr-ihr"rl pe Cruce, in graiul plofetic al Psalmilor sd preamdrim pe
Stapinul. pentru zidirea cea din norr a lr,rrnii qi marea binefacere a
Jertfei Sale.
2) La ccasul ',/cccrniei, ca, odata cu apusrtl soarelui, ,.sd
mullurncasca lui Dumnczeu, prin ridicarea rnAinilor, pentru toate
cAte an primit de ia El in cltrgerea zilei care se sfArgeqte", dupA
criln zice dumnczeicscrrl nostru Parinte Vasile.
3) La Parvecernil6, czr sa rugdm pe Dumnezcu de toate cAte
anr greqit, gi odihna cri inirna treazd sd ne dlruiasca impotriva
tullror ispiteior qi uneitirilor diavolului.
4) La Miezonoptica- vegherea noastrf, aducAnd-o jeltla
curatf, intru intArnpinarea Mirelui, care gi in miez de noapte va veni
sa faca judecatir lurnii acesteia.
5) La Utlenic ai Ceasul I, adtcd. la rugaciunea pentru
int6rnpinarea diminelii, cd, pomenind ,,mAnecarea adAncd" a
ceasului Invierii, inainte de orice lucLu, cele ,,dintAi migcdri ale
suflctuh"ri gi ale min{ii sa le ?nchindrn lui Dumnczeu", ca o naqtere
din nou de fiecare zi gi ca o inviere. Se incheie serviciul de seara.
6) La Ceasul al III-lea, ,,ca sd primirn gi noi de la Dul-rul Sfhnt
irrdrtrmale Ei povafuire spre cele de fblos", ludnd aratarea cea in
lirnbi ca dc foc a Duhului, Care a venit peste Apostoli ?ntrtr al
tleilea ceas din zi. Se incepe scrvicir"rl de dirninea{a;
7) I-a Ceasr"il al Vl-lea, pentru ca, dupl pilda Sfinfilor, sd ne
apardm cu psalinul al nouazecelea de primejdie, ,,de demonul cei
 120 REGT]LAMENTUL VIETII MONAHALE

de amiazd-2l", qt sd ne hranim sufletul cu hrana dragostei,

cugetAnd la cov6rqitoarea bundtate a Domnului fala de noi, in
ceasul acesta al Rastignirii Sale;
8) Se cade a qti ca a$a cum este o SfAnta a Sfintelor, o cAntare
a cantdrilor, aga cum este in iconomia darului gi o laud6 a laudelor,
aceasta cunund a tuturor laudelor Bisericii este Sfanta qi
Dumnezeiasca Liturghie.
La tainica ei lucrare de prefacere a firii gi de indumnezeire,
calugarii sunt cu deosebire datori sd ia parte toli la cdntarea in
comun, jertfind pe omul cel vechi gi poftele lui odata cu
injunghicrea cea fhra de sange a Mielului qi intdrind pe omul cel
nou clr dumnczeiasca rnerindd, despre care insuEi Domnul a zis:
,,Dacd nu vefi m6nca trupul Fiului Ornului qi nu veli bea s0ngele
Lni, nu vefi avea viala in voi" (Ioan 6, 53).
Cdnd nu se sdvArgegte Sfhnta Liturghie, se citesc Obednila gi
celelalte, dupd rAnduiala Tipicului zilnic.
". : ' r,- Scopul acestei intregi rAnduieli de laud6 este sa fina
aprins in rnf,nastire Lln duh de evlavie din ce in ce mai fierbinte gi
sa atraga pe monahi spre o unire cu Dumnezeu din ce in ce mai
str6nsa gi roditoare in fapte de dragoste.
Pentru atingerea acestui scop se cere:
a) AtAt psalmodierea, cAntarea, cdt gi rostirea rugaciunilor sd
se faca cu infelegere.
,,Ceca ce este sirnful gustului in cunoaEterea mAncdrurilor,
acelaEi lucru este priceperea cand este vorba de cuvintele Sfintei
Scripturi", zice SfAntul Vasile. De aceea, de are cineva sufletul tot
aga de sirnfitor la puterea fiecdrui cuvAnt, preculn are gusfui
sirnfurilor la felul rnincarurilor, atunci irnplinegte cuvintul care
zice: ,,cdntali cu inlelcgere" (Pravila Micd 279).
b) Sa implineascd lAnduiala de rugaciune pAna la sfArgit cu
toatd ingaduinla gi rabdarea, fhrd a intinde cdntarea, ca sf, nu fie
obositoare, Ei {bra a o grdbi, ca sd nu se stinga focul rugaciunii.
c) SA se pastreze, pe cAt se poate, tdcerea qi luarea-aminte
neimpartaqita, in tot timpul rugdcirinilor.
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE t2t

Unor frali care nu-gi puteau stapAni mintea qi intrebau: ,,CLlm

sd avem mintea neirnpragtiatd la mgdciune?", SfAnhll Vasile le
rispundea: ,,Numai dacd vd veli incredrnla cd Dumnezeu std cn
adevarat inaintea voastrd".
,,Iar dacd stafi la rugdciune cu minte impr6gtiat6, deqi afi
putea sa stali cu toatd luarea-aminte, afunci sa nu cuteza[i a sta
inaintea lui DumnezeLL, ca sd nu se schimbe rug6ciunea voastrd in
pacat. Iar daca, fiind copleqili dc pacate, nu ve{i putea sd vd ruga}i
cu minte neirnprdgtiata, atunci indemnafi-vd pe voi ingivd pe cAt va
vor ajunge puterile, r6mAn6nd locr"rlui. gi stafi inaintea lui
Dumnezeu, indreptindu-vi catre Ddnsul qi str6ngAnd-o iniuntrul
vostru qi Dumnezeu vd va ierta, fiindca nu din lenevie, ci din
slSbiciune n-a!i avut puteri sa stafi inaintea Lui, aga precum se
cade".
d) Sa insolirn citirile intr-un duh de rugdciune, in taina.
cautAnd, pe cAt se poate, cu necontenita indemnare a inimii ;i
asctrlita trezire a rnin{ii, sa inh'arn in duhul de rugaciune al
Bisericii, adrcd in lucrarea duhovniceascd a slujbelor ei cdt gi in
marile lor simlaminte vii qi adAnci: de adoralie qi de smerenie, de
mulJumire gi de cerers, de dor dupd Dumnezeu qi de fricd, de
cainfd qi de ispagire, de supunere gi de incredere, de luptd Ei de
jertfb, de daruire qi dc dragoste, in aqa fel incAt sa pntem face din
rugaciunea Bisericii propria noastrd rugaciune.
e) Cu dragostea pentru ajutorul, mdntr-rirea gi imbunatalirea
vie{ii sale proprii, rnonahul s5 impreLtrleze, pe cAt il vor ajuta
puterile, totdeauna, dupa pilda Sfin{ilor, indemnul gi dragostea dc
rugaciune spre folosul gi mintuirea futnror oarnenilor.
Trcbuie sa se qtie ca monahul sta tot tirnpul mai aproape de
Durnnezcu ca sa poata irnplini datoria nrgaciunii gi pentru oamenii
care nu au atdta timp ca el catre aceasta, precltm pentru cei ce nu
gtiu, nu vor sau nu pot sa se roage gi mai ales pentru cei carc nu s-
au rugat niciodata. Aga cum chemarea lui e sd fie un om dc
rugaciune, ;i apostolatul lui, in prirnul rAnd, e un apostolat al
rugaciunii. Monahul este ca o candelf, de rugaciune vegnic aprinsd,
in rnijlocul poporului, iar rugdciunea e cea dintAi faptd buna pe
 t22 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

care ei e dator sa o irnplineascd din dragoste pentru oamenii din

lume.
- Odata cu venirea statornica la adundrile c6ntdrii gi
rugaciunii de obgtc, rnonahul e dator sa fie cu cea rnai mare grija
fald de tot ce poate sa dea o aqezare temeinica vie{ii lui
duhovniccqti.
Cn deosebire, trei lucruri hotardsc cdlugarilor vechile
r6.nduieli in aceasta privinla:
a) Datoria de a se curdli de patimi prin lupta de fiecare clip6
cn sine insuqi, pentru omorArea omului vechi cu pdcatele,
ganduriie gi poftelc lui qi pentru bin-rinfa omului nou, zidit ciupa
chipul lni Hristos, spre cura{ire de patimi, spre cagtigarea Duhr-rlui
SfAnt qi spre toatd roada cea de bucurie a dragostci de oarneni;
b) Datoria de a-qi hrani sufletul in fiecare zi, invaldnd
cuvantul lui Durnnezeu din Scripturi qi aducandu-qi cat mai dcs
-randul in tainelc q;i rnarile adevdruri ale credin{ci, intre care mai
ales rnoartea, judecata $i taina viefii in harul h-li Hristos, acostea
fiind tcmeiuri de hotarari puternice gi imbold pentru sirnlul
rispunderii in viala calugareasca.
Cu acelagi scop de hrana a sufletului qi de indemn la via{a
sfanta, pe langa in-rpart[girea cat rnai deasa cu dumnezeiasca hrana
a tainelor lui I{ristos, se va }ine in fiecare mandstire cuvant
dr:hovniccsc, cel pulin in fiecare durninica, la toatd obgtea, gi se va
r6ridui cuvant de folos totdcauna, atdtlatrapeza cat gi la biserica;
c) in sfirgit, datoria de a-qi controla qi de a-gi primeni viafa
lui de evlavie dupd in{elepcinnea din scrierile Sfinlilor pdrin}i sau
luand povafa din cuvanhrl viu al barbafilor incercali, dar mai cn
seamd trczindu-se neincetat cu chemarea lui Iisus gi mdrturisinclu-
se cAt rnai des la duhovnicul sdu, ca nu culnva neispitiridu-Ei in nici
ur-r fel cugetul gi increzffndu-se peste mdsurd in socotinfa lui, s6
cada treapta evlaviei, sa se irnpietreascd qi si se usuce in
netrebnicie ca smochinr:1 cel blesternat.
- in privinla Spovedaniei trebuic sa se gtie ca
mandstirile urmeazd aceastd lAnduiald: parinlii care all hirotonie gi
slujesc la SfantLrl Altar, cat qi cei care au luat parte activa la toate
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE t23

serviciile religioase din toata sdpt6rnAna, fara nici o lipsA gi fbra sd

refuze vreo ascultare, qi doresc sa se impartaqeasca durninica, sunt
datori sd se spovedeascd o datl in fiecarc saptdmAna; ceilalli
parinfi gi frali din obqtea rnanastirii trebnie sa se spovcdeascl cel
pulin o data pe luna qi sa se impartaqeasca. daca sunt vrednici, iar
cine nesocotegte, pravila marturisirii pdcatelor mdcar o data pe
h-ur6, orinduiala sfintelor slujbe gi ascultarile este canonisit.
* Calugarii sunt datori. dupd porunca Sfinfilor
Pdrinfi, sd-gi innoiasca in fiecare zi dragostea gi rAvna lor spre
mAntuirc, citind cu luarc-aminte din dumnezeiegtile Scripturi, din
Patcric qi din aite cai'{i dc zidire sufleteasca.
Adr-rnArile pe la chilii, vorba degarta qi toate felurile
de purtdri nefolositoarc sau r, Atdtndtoare de suflet sunt cu totul
oprite. Petrecelea cea mai placutd a cilug6rtrlr-ri trebuie sa fie
mgaciunea, slujba dumnezeiascd qi ascultarea. Cine nu-Ei afla
mnllumirea sufleteasca intru acestea gi cauta desfhtdri lumc;ti,
acela riu este monah.

tipic, muzicA bisericeasca qi de culturi generalS, toli viefuitorii

rnanlstirii sunt datori sri ia partc la:
a) cuvdntLil de invaldturd, care se va fine zllnic - dupa slujba
religioasa dc dirnincatl - in biserica, trapeza san intr-o sald a
manastirii sau a schituiui;
b) consfbtuirile ce vor avea loc dupS Vecernie, o data pe
saptdn"rAnd in iunile dc vara qi de doua ori pe saptamAna ?n lurile
de iama;
c) cuvAntui de zidire duhovniceasca de duminica, dupa
SfAnta Liturghie.
.: ). -
i, Sub indrumarea Consiliului Duhovnicesc, fiecare
vieluitor iqi va spori cunoqtinleie prin citirea de carfi religioase qi
dc culrura generald.
 r24 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

. i, r , - A$a cum mdndstirea este un agezamAnt organizat de

rugdciune qi evlavie, tot la fel este gi un agezdmAnt de munca
organtzatl, in duhul M6ntuitorului, fiindcd, viala de evlavie nu
ingaduie sd fie prilej de lenevire.
a) ,,Mai este oare nevoie sa ardtdm ce mare rdu e
nelucrarea'/" - spune Sf. Vasile cel Mare - c6nd Apostolul ne
invald ldmurit ,,...dacd. cineva nu vrea sE lucreze, acela nici sa nu
mdn0nce" (II Tesaloniceni 3, 10).
b),,in aceeaqi mdsura in care avem trebuinfd de hrana zllmca,
la fel suntem datori sd qi muncim, dupa puterile noastre". ,,E vadit
- spune iaragi Sf. Vasile - ca oricare ar fi lucr-ul intm care ne
ostenirn, suntern datori sa implinim cu toatha rAvna munca noastra
qi trebuie sa muncim nu numai pentru infrAnarea trupului gi pentru
hrana lui, ci gi pentru aproapele, urmatori fic6ndu-ne prin aceasta
Apostolului, care indeamnd: <Sa se osteneasci lucrAnd cu rndinile
sale, lucrul cel bun, ca sd aiba sa dea celui ce are nevoie,> (Efeseni
4,28)".
c) Munca in manastire - dupa infelegerea Sf. Vasile cel Mare
trebuie sz1 fie organizata in aqa fel incAt ,,sd nu fulbure pacea qi
linigtea viefii din manastire; sa nu ceard alergaturd prea mare
pentru irnplinirea ei gi sa nr-r prilejuiasci int0lniri necr-rviincioase qi
ddnnatoare intre barbafi qi femei, fiindcd linta anume pe care
trebuie sd o avem in toatc este simplitatea, curalia qi smerenia.
'':'i Potrivit cu porllnca Sfin{ilor Parin}i, care
statorniceqte ch ,,in nici o vrefile mr se cuvine c*lugarilor sa stea
fbra de lucru", precum gi dupd toata tradifia de organizare a
nevoinlei mandstiregti, ,,cblugdrii sunt datori s6 lucreze in tot
tirnpr.rl atAt in cuprinsul vieJii de obqte c6t qi in viala lor de chilie".
In mtinca de obgtc se cuprind toate ascultarile care raspund la
trebuinfcle qi indatoririle de obgte ale rnanastirii, precllm:
povafuirea sufletelor, administrafia rnanastirii, invE!am6ntul,
prirnirea strainilor, ingrijirea bolnavilor, rlllnca in atelierele
rnandstirii (tArnplaria, croitoria, {esltoria, covoare, ceralnica,
cizmdria, sculptura, pictura, cusdturile nationale, brodelia,
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE t25

tipogratia, gradin[ritui, pomicultura, stuparitul, cultura plantelor

rnedicinale, curdtenia, pregatirea hranei, etc.).
De munca de chilie se leagh: curdfenia, scrierea gi studiul.
Stareful qi duhovnicii sunt datori sil privegheze ca fiecare
monah, in timpul l6sat liber de slujba dumnezeiascd qi de
ascultarea de obqte, sa nu-gi iroseascd vremea zadarr.uc, ci sa se
indeletniceascd cu lucrul, facAndu-gi din toate acestea o adevdrata
pavdzd duhovniceasca, dupa cuvdntul fericifului Ieronim care zice
,,diavolul sa te afle prirurea lucrind".
; r',. , '' * CAnd, dtrpa porunca starcfului, se va face chemarea
pentru vreo lucrare de obgte, tofi monahn, afard de bolnavi gi de
cei ce vor fi rAnduili la alte ascultari, sunt datori a merge la locul
gi la lucrul afitat gi a petrece acolo timpul hotardt de staref. Cine
ar voi, fara cuvdnt de indreptafire, a se sustrage de la asemenea
ascultare, va cadea sub canonisire.
. r'r , ln rnandstire s6 se menlina
- - gi acolo unde nu se
afla, sa se ?nfiinleze - ateliere pentru fabricarea diferitelor oi:iecte
necesare viefii rnanastireqti, precum: fesatorii pentru fabrrcarea
stofelor, croitorie pentru hainele trebuitoare monahilor, ateliere
pentru fabricarea potcapurilor, cuiioanelor gi incallamintei,
sfuparie, ateliere pcntru lemndrie qi fierarie etc.
La toate aceste ascultari, starelul va rAndui c6te un
indrr-rmator dintre mcnahii cunoscdtori ai megtequgului precum gi
personalul trebuitor pentru fiecare indeletnicire.
':i Consiiiul Economic va rindui ca veniful din
-
asemenea indeletniciri sa se intrebuinleze pentru imbundta{irea
viefii de obqte, pentru dezvoltarea diferitelor meEtequguri din
rnanastire, precum gi pentru fapte de milostenie. El va finc
contabilitatea in ordine, in fLnclie de toate aceste venituri gi va da
seama ?n fata obgtei la incheierca fiecSrui an"
',:;. ,..1-
- Starepl gi duhovnicii
rnanastirii vor avea grija ca
chilie sa slujeasca la desavArqirea
atAt munca de obgtc, cAt qi cea de
duhovniceasci a monahilor, organtzdnd rnunca in aqa fel, incAt
lucrui sd poata fi impreunat cu rugdciunea. Trebuie sd se qtie cd
toata osteneala cea din afard, nepdtrunsd dc rugdciune, ajunge o
 126 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

adevaratd primejdie gi chiar o cadere de la mdnfuire. Se va veghea,

dar, ca munca sd nu ajungd cu nici un chip o piedica in calea
lucrdrii de capetenie, care este sfinlirea cdlugarului.
Toatd munca trcbuie sfinfitd prin duhul rugdciunii, dupa
cuvdntul Sf0ntului Teodor Studitul: ,,Sfinfifi-va mAinile voastre cu
slujba ce vi s-a dat, ca sd aducefi lui Dumnezeu jertfE binerneritata.
caci cu adevdrat jertfr este". Un calugar nu implinegte, agadar, cu
adevarat rlurca cerutd lui de votul ascultarii, dec6t atunci c6nd o
irnplineqte ca pentru Dumnezeu, orice alte motive ornenesti sunt
straine gi in afara de adevarata ascultare. De aici qi numirea d,e
,,sfAnta assultare" data muncii in vorbirea cdlugarilor.
Nu trebuic sa se creada cd din aceastd alcatuire
duhovniceascd a rluncii in mrnastire se folosegte numai cEiugarr_rl;
dimpotrivS, din ea cagtiga Ei munca insaqi. Ne incredin\eazad-espre
accasta qi Sfantul vasile cel Mare cand zice: ,,G6ndu1 ca aveirpe
Dumnezeu privind la munca noastra trebuie sd ne insufle o
neobositd infldcararc qi o nespus de mare grijd ca sa lucrdm bine
in tot ceea ce facem".
\: : ' :
in ceea ce prive;te imbinarea rnuncii cu
rugaciunea, tradifia monahismului r6saritean ne descopera
urmdtoarele rAnduieli :
a) Agezamdntul unei pravile de rugaciune in comun, inainte
de inceperea lucrului zrTnic, aga culn ne indearnna gi Sf. vasile:
,,Sa
ne trezim in revdrsatul zorilor la rugdciune, ca sa cAntdm imnuri
Ziditorului, plec6rrd apoi cand soarele strilucegte, la locul nostru.
rlerell in prczenla rugdciunii".
b) Meqtegugul duhovnicesc de a fine treaz duhui de
rugaciune in tot timpul muncii, fie prin citiri sfinte, in timpul
lucrului - fEcute de preo{i duhovnici -, fie cugetand la cupriniul
parfilor din Sffinta scriptura invalate pe de rost, cum faceau
Parinfii din Egipt, fic executand in comun diferite c6nt6ri, imne,
tropare etc., fie innoind mcreu inauntml nostru gandul c6 osteneala
9 fagem pentru Dumnezeu - cllm statornicegte Sfantul vasile - fie,
in sfarqit, avand tot timpul in minte, in gura gi in inimd rugdciunea
,,Doamno, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, rniluiegte-ma pe
mine pdcatosul".
 REGULAMENTUL ViETII MONAHALE 121

1 .. : , - Ceea ce este insa chipul viefii ingereqti pe pdm6nt,

ceea ce este socotit de Sfinlii Parinli drept darul cel mai aies al
Fiului lui Dumnezeu gi al Prea Curatei Sale Maici ceea ce ne-a
invatat insdgi pilda vietruirii Domnului cu Apostolii qi ceea ce dd un
ternei de buna rodnicie, atAt rugdciunii c6t gi muncii in mandstire
este viala de obqte (chinovie). latd de ce. mai presus de toate
cdlugarii sunt daton a pdzi in agezdmintele lor o desavArqita viatra
de obqte, adrca: unirea in duh gi legdtura dragostei dintre frafi
pentru numele Domnului nostru iisus Hristos, fiindca, dupd cum
spunea Sfanful Vasile, acesta este lucrul cel mai de seama dir-r toatl
iconomia intruparii MAntuitorului, ca sa faca pace intre oameni,
sa-i invefe a se iubi unul pe aitul.
.. ,:".i - Monahii traitori in manastire sunt datori sa-gi arate
dragostea lor fala de obEte ,,nu nulrrai cu cuvAnfirl - cum spune
Apostoh-rl dragostei - ci gi cu fapta gi cu adev[rul", arlttdnd adica
o iubire fi'd{easc6, sincerd qi egala fafa de to}i, indrept6ndu-se
fidlegte unui pe altul, pentru desavArgirea intregii obqti, ingnjindu-
se sd nu aducd sminteala intre fralii impreund-viefuitori. precum gi
ferindu-se de neinfelegeri, infruntdri gi jigniri, necdutdnd cinstea,
intAietatea gi stdpAnirea, ci intrebuinfAnd tot cuvAntul de folos spre
zrdire in scurt, pastrAnd, fdrd abatere, smerenia, frd\ia
duhovniceasca gi rAvna cea buna, care indepafieazd de la patimi gi
ridic[ la Dumnezcu.
,,Pe aceasta rdvna, mai ales, cu cea mai mare dragoste cnrata
unul altuia, fi'ica avtnd de Dumnezeli, po starelul 1or iubindu-l
nefblarnic qi curat gi nimic socotind a fi rnai scump decit Hristos,
Care pe noi toli ne va aduce la viafa de veci".
'.,'i t",' Pe temeiul sfintelor canoane, care ne inva!6:
-
,,Monahii nu trebuie si aiba nirnic al lor propriu, ci toate ale lor se
inchina manastirii de care {in", cSlughrii sunt datori sd aibd toate
lucrurile gi masa de obgte, iar acolo unde o astfel de r6nduiala
 128 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

lipseqte. conducatorii rnandstirilor trebuie sa o introduca, intrucdt

fbra ea calugarii nu-gi pot trdi votul neagoniselii.
' :, - In monahism, vrala de obgte obliga pe cdlugari sd
socoteascd drept bun al obqtei (chinoviei) din care fac parte frr-rctul
muncii lor qi sE primeasca in schimb - gi la sdndtate gi la boala
locr:in!6, hrand, imbracarninte gi tot ce este de trebuin|d vielii lor
de calugari. Din pricina aceasta, lenea qi pierclerea de timp din
partea calugirilor, ca unele cale aduc pagubd chinoviei, sunt
pacatc contra vielii de obqte.
., :: :."" Bunurile rnateliale ale obqtei trebuie sa fie
intrebuinfate dr,rp6 r'egula viclii obgtcati, adic6 sa sc dea fiecdnri
cSlugar dupa trctruin{a lui, fiindcd Sftntr.rl vasile cei Mare zice in
Regi"rla sa: ,,Masura intrebuinldrii bunurilor estc insdgi trebuin!a",
gi ce1 ce nlr {ine sean-ia de adevarata trebu,inla se face vinovat fie de
lacomie, fic de poftA, fie de trufie.
cu toate accstea, trebriie inldturata zgdrcema ncchibzuitd, ca
nu cliurva calugairii mai pufin irnbun6ta{i{i sa caute ajutor in afar6
de obgte.
, .t : '
- Monahii salariali sau pensionari sunt indatorali sa
depuna la casieria nranastilii jurnatate din salariu ori pensie in
folosul obgtii, iar acolo unde se hotdragte donarea intregii slune,
conducerea manastirii se va ingriji de procurarca tuturor celor
necesare pentru to!i viefuitorii acelui agezamant monahal.
t:":: ,,,,- Din tot venitul rnandstirii * atdt cel provenit clin
afara, cit qi ccl din veniturile bisericii gi al rnuncii calugarilor- se
va intocrni un singlrr fond, adic6 toli brrnii sc vor var.sila casieria
rnanastirii. Din ci, casierul va elibera sumelc de trebuinfa pentr.u
cheltuieii. ori de cAte ori va fi nevoie, cil incuviinlarea de la
corrduccrea rnanastilii.
, . i .-;, - Mo,ahii nu pot sd ?mprumute pe cineva cu bunurile
nranastirii qi nici sa impmmute de la cineva faa invoirea
stare{ului. Nici milostenie nu pot face monahii clin bunurile obEtii
1ir5 aprobarea directa a starefului, fiindcd bunurilc date lor spre
folosinla sunt a1e comunitalii gi ei nu se pot folosi de ele decat in
hotarele trebuinfei personale.
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE t29

Manastirile, cu acordul Consiliului Economic, in frunte cu

starelul, pot da ajutoare (bani, materiale, alimente) unor mdndstiri
sf,race sau unor parohii (pentru construc{ii ori reparalii de biserici,
lucrdri de picturd, construclii de case parohiale), precum qi unor
credinciogi bolnavi sau aflafi in alte nevoi, avAnd, in prealabil,
aprobarea Chiriarhului locului.
., 1ii :r
j - Cheltuielile pentru caldtoriile necesare pot fi fEcute
gi din bunuriie de obqte, fiindca, potrivit vohrlui neagoniselii,
monahii, fbrS aprobarea starefului, nu pot intrebuinla pentru
nevoiie lor bunr-ri provenite de la rude sau de la. la prieteni, caci
atunci gre$esc contra vielii de obgte.
,\a'i. :ij, - Calugarii care, din nepurtare de grljd,, din lenevie.
din iubire de trai bun sau din aita pricina vrednicd de osAnda, fie
ca fclosesc ?n cliip neingaduit bunurilc chinoviei, fie ca iasa sa se
strice lucri;riie date lor spre folosinta de cbtre starel se fac vinovali
fala de obqtea rnSnSstirii.
i:.,'!" r,r * Masa sa f;c de obqte, pentru tofi fara deosebire, qi
nimeni nu are voie sa facd mAncare ?n afara de bucataria obgtei.
Exceplie de la aceastafac bolnavii cdrora li se gdteqte aparte,
precum qi cei trimigi in ascnltari departe, care din aceastd pricina
nu pot fi de fatra la timpul obignuit al mesei. Nu este iertat nimanr-ri
a lua bucate de ia rtasa de obgte gi a le aduce in chilia sa. in mod
cn totul exceplional, in unele manastiri, la propunerea stare{ului qi
a Consiliului Duhovnicesc Ai cu acordul Soborului, avdnd gi
aprobarea Chiriarhului locului, se poate consuma qi carne.
i.':: '.: - Posturile ceie aEezate de Biseric6 qi orAnduite de
Sfinlii Pirinfi s6 se pazeascd cu mare scumpatate. iar hrana sa t-ie
sdndtoasd, ctrata gi pregatita dupa regulile agezate de Sfinlii
Parinli qi Tipicul bisericesc.
irt. rj!-1 - N,{asa calugarilor sa fie totdeauna insolita de
rAnduieliie puse de Sfin{ii Parin{i, atAt in privin}a timpului, cAt qi a
lugiciunilor, cAntarilor statomicite de Tipicul mandstiresc.
Cel rAnduit la cuvAntul ce se citegte la trapeza va avea grijA
sa aleagd din tirnp. dupa indrumarea starelului sau a duhovnicuir-ri,
cuvAntul de folos pentru citire.
 130 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

,; i'i '' - Nu este ingSduit nici unui monah sau monahii sd

iasd din mdndstire fara bilet de voie, eliberat de starej sau starefa,
cu qtampila rndndstirii gi in care s6 se arate motivul invoirii sau
insdrcinarea datd., locul unde merge qi timpul pe c6t este invoit.
Cine incalcd aceasta dispozifie va fi socotit vagabond.
Starelii qi stare{ele mdnlstirilor vor observa cu toata luarea-
aminte sd nu elibereze invoiri monahilor sau monahiilor a c6ror
purtare este supusa indoielir. in caz de nerespectare a acestei
dispozilii, direct rdspunzdtor este cel care a semnat invoirea.
:.:', 'r:. - Monahii sau monahiile iegind din mandstire cu
incuviinlarea lor, dupd curn s-a ardtat mai sus, sunt datori sa se
poarte cu toatS bun6voinfa cerutd de disciplina monahald., atdt in
vorbire, la servirea mesei, cAt gi la folosirea timpului gi in
imbracaminte. Ei sunt datori:
a) Sa se prezinte cu biletele de voie spre vizare la autorit6file
bisericegti locale, aratdnd scopul venirii 1or, precum gi locul unde
gizduiesc;
b) Sa nu gazduiascd dec6t in case de cregtini evlaviogi,
ferindu-se de a poposi in cdrciumi sau pe la gazde care ar da loc la
srninteal6;
c) Cerqetoria este interzisa cu des6v6rqire clericilor monahi,
monahiilor (rnonahilor), fralilor sau surorilor din mandstire sub
orice formd. Celor care s-ar afla cerqind prin ora$e gi sate, sa li se
faca cunoscut sa se intoarca in cel mai scurt timp la metania 1or, iar
de nu se vor supune, atunci sa fie deferili judecafii Consistoriului
rnonahal;
d) Eventualele colecte pentru nevoile unor manastiri se pot
face numai cu aprobarea Chiriarhilor eparhiilor respective gi
acordul preofilor din parohii. Acegtia vor anunfa ?n bisericd
rezultaful colectei, care va fi trecut intr-un proces verbal semnat de
preoful paroh, epitropul-casier qi delegatul mdnastirii respective.
urm6nd ca aEezdmAntul monahal care a fost ajutat sa adreseze, in
scris, mullumiri credinciogilor, prin preotul paroh.
e) Nimeni nu are voie sa poarte costumul monahal, dacd nu
este indreptdlitla aceasta. Cei excluqi din monahism, care refuzd a
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE 131

dezbrdca haina monahalS, gi cei care poarta ilegal acest costum,

vor fi identificali de catre organele bisericegti gi semnalafi
autoritatilor statului, cu cererea de a li se aplica dispoziliile legilor
penale in vigoare.

o c6l6torie, din invoire sau dintr-o ascultare in care a fost trimis

afard din cuprinsul mSnastirii, e dator sd se mdrturiseasc6 la
duhovnic.

: , - Orice viefuitor sau oaspete ar veni la mdnastire, va

fi primit in orice timp al anului cu toat6 buna-cuviin{5, gi
arhondarul il va gdzdui cel mult trei zile in chiliile anume rdnduite
pentru oaspeti, cu aprobarea starefului. Se va avea grtjd ca
arhondaricul sd fie intr-o clSdire sau arip6 separat de locuinlele
monahilor gi sd nu se transforme in casd de odihna cu regim de
hotel.
Vizitatorii gazduili in arhondaric sau in chiliile rAnduite de
starelie pentru gdzduire vor fi inscriqi intr-un registru in care se vor
trece: numarul gi data actului de identitate, precum qi autoritatea
care l-a eliberat qi localitatea.
- Fiecare mandstire este indatoratd sd rdnduiascd cu
toatd grlja casa qi toate cele de trebuinfd pentru odihna gi
rnAngAierea inchindtorilor pe care se cade a-i primi ca pe insugi
Hristos, fiindca el va zice oarecdnd: ,,Strain am fost gi M-ali
primit..."
La casa de oaspeli sd se numeascd arhondar un monah plin
de frica lui Dumnezen, care sa supravegheze acoio toate, c6utAnd
ca totui sd fie curat gi in buni rdnduiali, gi toatd casa, ca o casd a
lui Dumnezeu sa fie linutd.
Arhondarul qi cei impreunS slujitori cu d6nsul la
casa de oaspeti vor purta grija ca strlinii sa fie primili tofi cu
 t32 REGULAMENTI-IL VIETII MONAHALE

aceea$i dragoste gi sarguinf a, fard deosebire, aducandu-gi aminte

de Avraam, cel ce a primit SfAnta Treime in loc de strdini.
De indata ce un strain a sosit la mandstire, fi'afii rAndui{i la
aceasta se cade sa-l intAmpine ou toatd bucuria gi, pe cdt e cu
putinfd, strdinii sa fie condugi mai int0i in biseiica, pent*r
n.rgdciunc, apoi sd li se poarte de grija cu toate cele de trebuinfa.
Masa qi toatd ingrijirea s6 se dea in aga chip, incAt si nu iasa
mahnit sau nefolosit intru ceva, nefhcandu-se nici econornie peste
mdsurd, nici risip5 fErh de r6nduialii, ci, cu dreaptd socotinla, pe
toii mullurnindu-i.
',.: , :ri.:
- Cei rdnduitri la aceastd slujba sunt datori - mai ales
fap de femei, in mlnastrrile de bdrbafi, gi fala de barbali. ?n
manastirile de femei - sa se poarte cu toata paza $tchibzuinla gi cu
toata fi'ica de DumnezeLt, ca sa nu fie prilej de sminteala. tar
viefuitorii din manastire nu au voie sa se intaineascd qi sa stea de
vorbd cu oaspelii {drd blagoslovenia stare}ului.
.i;:'r'" ii'a
- in caz cdnu ar fi incaperi in arhondaric, oaspefilor
nu 1e este ingaduit a-gi alege singuri altd, gazdain manistire, decat
aceaa care li se va hotdri de stare{ sau de stare{a.
De asernenea, nici calugarilor, nici calugdrilelor nu le esie
ingaduit in nici un chip sa inchirieze chilii oaspelilor, oricine ar fi
acegtia, decat cu aprobarea chiriarhuh.ri, la propunerea starefului.
'". ,' r,1' - Oaspelii care ar dori s6. viziteze mdnastirea sau
chiliile cdlugiirilor vor fi intotdeauna insolili fie de arhondar, fie de
un alt monah cu nume bun ?n mandstire, rAnduit de staref. cu
aceeaqi randuialS, vor vizita gi monahii sau monahiile pe oaspefi la
locurile lor de gazduire.
: , ',;'', - Intrarea femeilor ?n chiliile calugarilor qi ale
fralilor de rnandstire este cu desdvargire oprita. Nu este ingaduit
nici unui duhovnic, ieromonah sau frate a primi in chilii rudenii,
frafi 1au surori frra blagosiovenia starelului.
inchinatorii care vor avea de vorbit cu viefuitorii din
minastire se vor intalni cu aceqtia numai la arhondaric sau la
vorbitorul manastirii.
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE i33

Bolnavilor gi celor care au nevoie de citit sfintele rugdciuni,

Sf6ntul N{aslu. etc., li se vor face aceste slujbe in bisericd sau in
paraclise, numai cu blagoslovenia starefului.
.4rt. l{}? * Este oprit cu desav6rgire vizitatorilor de a intra in
manastire cu iinutd vestimentar6 indecenta, instrumente muzicaie,
ori de ce fel ar fi, sau a se deda la jocuri, precum qi a tulbura
liniqtea manastirii prin conversalii zgomotoase, ci, dimpotriva,
vizitatorn sunt datori ca in timpul gederii 1or in mdnastire sa se
poarte cuviincios gi sd ia parte cu toata evlavia la dumnezeiegtile
slujbe gi mai ales la Sfhnta Liturghie.
Primirea, fotografierea, inregistrarea video qi audio, precum
qi organizarea unor manifestari cultural-ar:tistice sunt interzise in
manastiri, in bisericile gi muzeeie acestora, cu excepfia celor
pentru care exista aprobarea chiriahului ca urmare a propunerii
conducerii agezamfintului rnonahal respectir,.
De asemenea, sub nici un cuvint, nu este iertat cdlugarilor
sau calugarilelor sa insoleasca pe vizitatori in excursiile ior ?n
imprej urimi le manastiri i.
rn caz cd vrerm vtzitator s-ar abate de la acestea, arhondarul
este dator sri-i atragd" luarea-aminte. Dacd oaspetele nu se
indreapta, arhondarul va supune cazul starelului care, la r6ndu1 1ui.
va cherna pe vizitator la ordrne.

{-l*pitr;l*l \i'{[
$3ihii*:fa:cm si foluz*u! ru**:isfirii

Art" l{l$ - Fiecare manastire va avea o bibliotecd in care, pe

lAnga caltile de slirjba, se vor p[stra gi alte car]i de suflet
folositoare: Sfinta Scriptura, scrierile Sfinlilor parinli qi alte erirli
religioase. moraie qi de cultura generald, precum qi revistele
patriarhale. mitropolitane qi eparhiale.
4 * t {t}r* in fiecare mandstire va fi un muzeu in care se vor
-
pastra cdrfile vechi, tranuscrisele, obiectele de art5 religioasa ce
aparlin m6ndstirii (candele, icoane, odajdii etc.), diferite
documente ?n legdtura cu trecutr-rl acesteia.
 t34 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

' ,
- Unuldin monahii cu pregdtire corespunzdtoare va
fi rAnduit de stareJ cu ascultarea de bibliotecar, cdruia se vor
incredinJa, dupd catagrafre (inventar), biblioteca qi toate cele
aparJindtoare ei gi muzeul, de a clror gestiune va raspunde
personal.
Biblroteca va fr aqezatd intr-un spaliu adecvat din incdperile
mdnastirii, la un loc cu muzeul sau aparte.
- Bibliotecarul va avea o condicS legahzatd de
conducerea manastirii, in care va subscrie persoana ce a primit de
la bibliotecd vreo carte, gi va ingriji ca toate cdr{ile, eliberate de la
biblioteca, sd fie inapoiate la timp de primitori in starea in care au
fost primite.
. - Din biblioteca manastirii sau din muzeu nu este
ingdduit a sc da vrco carte sau obiect in afara de cuprinsul acesteia,
fEra aprobare speciala din partea Chiriarhului.
': ' - Fiecare manastire ya ayea o condicd legaltzatd de
autoritatea eparhiala, sub numele de ,,Sinodic al m5nastirii" sau
,,Carte de aur" a mandstirii. in ,,Sinodic" se vor trece numele
ctitorilor gi ale tuturor binefEcatorilor mdn6stirii, cu precizarea
anuiui cAnd s-a infiin{at m6n6stirea, cu numele persoanelor ce au
contribuit gi anume cu ce au contribuit, precum gi anul cdnd s-a
fbcut vreo binefacere mdndstirii gi de cine anume. Se va pdstra la
starelie.
- ,,Sinodicul" sau ,,Cartea de aur", dupa ce s-a
terminat, se va pdstra cu cea mai mare grija in biblioteca
manastirii, atlfi pentru vegnica pomenire a binefbcdtorilor la
sfintele slujbe, cAt qi pentru a servi de material la istoria rnanastirii,
in special, gi a Bisericii na{ionale, in general.
: - Pomelnicul cu numele ctitorilor gi ale
binefrcdtorilor se va pastra la SfAntui Jertfelnic pentru a se pomeni
in toate zllele, dupd rdnduiala Bisericii Ortodoxe.
. :. - Forma ,,Sinodicului" se va da de catre autoritatca
eparhiaiS. StareJul va priveghea a se trece in el, fbrd amAnare, toate
cazurile de binefacere, raportdnd, totodatd, gi Chiriarhului eparhiot
pe cele mai importante.
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE 135

:, - Stareful gi Soborul mdndstirii sunt indatorali sa

poarte deosebita grija pentru conservarea in cele mai bune condilii
- conform legilor in vigoare - a bisericilor, cladirilor gi obiectelor
de valoare istorica gi artistica.
: ': : , - Pentru fiecare mdndstire, schit qi metoc, care sunt
monumente istorice, se va alcatui gi tipari un scurt ghid la
indemAna vizitatorilor sau cel pu{in se va afiqa un scurt istoric in
lirnba romind gi alte limbi de circulalie intemafionald.

- Pentru controlulmindstirilor, fiecare Eparhie va

avea un exarh, nurnit de Chiriarh dintre arhimandrili, av1nd
atribuliuni generale de inspeclie gi control a mandstirilor Ei de
referent pcntru problemele manastiregti (art.l}9, lit. ,,b" din
Stanrt).
In caz de nevoie, Chiriarhul poate delega pe protopopul
locului, inspectorul sau unul dintre consilierii eparhiali, vicarul
administrativ ori Arhiereui-vicar sau episcopul vicar, sh facd
anchete in rnandstiri, schituri sau metocuri.

Chiriarhului pentru trcbuinlele monahale. El este insdrcinat de

Chiriarh cll supraveghcrea, controlul qi indrumarea. vielii
manastiregti din Eparhie; intocmegte referatele cerute de Chiriarh
sau de vicar la chestiunile de ordin administrativ, disciplinar qi
duhovnicesc cu privire la manastiri; inspecteazd mandstirile qi
schiturile din Eparhie, raport0nd Chiriarhului; primeqte delega{ii
de a face anchete in legatura cu abaterile de la viala duhovniceasca
sau cu nercguli de ordin gospoddresc din manastire.
.,', ,. , - Exarhul mai este obligat:
a) A line o evidenld a personalului din manastiri;
b) A vizita manastirile cAt mai des;
c) A se interesa de mersul viefii cdlugdregti, de qcolile qi
atelierele lor;
 136 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

d) A controla, cu binecuvAntarea Chiriarhului, administrarea

averii m6ndstiregti qi veniturile;
e) A se convinge despre executarea ordinelor Chiriarhului;
f) A face chiriarhului propuneri motivate pentru indreptarea
neregulilor qi introducerea imbunatalirilor in toate privintele.
chiriarhul poate delega qi alte organe bisericegti pentru
controlul periodic necesar asupra gestiunii gi intregului patrimoniu
(r evizor, contabil E. a. ).

{nstan{ere r-:l$,J:lH 11,,,.* mo*arri

A. Disciplina

Art.l22- in mdnastire gi in afara de mandstire, incepatorii,

fraiii, rasoforii qi monahii sunt obligali sa respecte disciplina care
a fost hotdrdtd de Sfintele sinoade qi de Sfinlii pdrinfi, la care se
adaugd, prevederile Statutului Bisericii Ortodoxe Rom6ne,
Regulamentul pentru orgaflrzarca vie{ii monahaie, hotrrarile
sinodale gi deciziile chiriarhale.
Art. 123 - invoirile p|tndt la 8 zlle se acordl de stare! sau de
egumen, iar invoiriie mai mari de opt zile se aprobI de chiriarh.

B. Stareful qi Consiliul Dutrrovnicesc

Art.. \24 - Pentru micile abateri de la regulile monahicegti qi

de la randuielile Tipicului, stareful(a), in datoria qi dorin{a de a
indrepta pe cel abdtut, intrebuinf e azd" urmdtoarele mij loace :
1) La int6ia gi a doua abatere, sfatuiri duhovnicegti gi dojana
in particular, dacd abatercanu a fost urmat6 de scandal public;
2) In caz de repetare, dojana publica in trapeza manastirii
(art.245 din Regulamentul de procedurd al instantelor disciplinare
qi de judecata);
3) Daca nu a urmat indreptarea doritd, cazll se supune de
starei(a) consiliului Duhovnicesc care poate aplica urmitoarele
canonisiri:
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE 131

a) Punerea la metanii in biserica, in timpul serviciului divin;

b) Oprirea por{iei de mAncare, afard, de apa qi pAine, pe Lrna
sau mai multe zile'
c) Oprirea sutvenliei de bani pentru imbracaminte gi ldsarea
ei ?n economia casei;
d) RAnduiala la ascultlri inferioare pAna la o luna;
e) Trimiterea pentru un timp ia unui din schiturile sau
rnetoacelc din subordine (acolo unde existd,), dacd sunt asemenea
schituri, pAnd la o luna;
t) Luarea culionului pentrn rasofori qi calugari, purt6nd
numai fesul, sau scufiei pentru calugdrile pentru un tirnp iimitat -
pAna la o luna.
Aceste pedepse nu sunt apelabile qi nu se comunica Eparhiel.
,{rf" E35 De cdte ori se aplica vreuna din canonisirile de
-
mai sus, se va incheia proces-verbal, semnat de stare{(I) gi de
Consiliul Duhovnicesc, prin care se vor arata vinov[fia qi
canonisirea datd cehii vinovat.
Cazul se va trece qi in Cazierul de conduitd pentru vieluitorii
mindstirii.

C. Consiiiul de.Iudeeati al rnin6stirii

Art. i26 - Daca dupa toate ?ncercarile qi canonisirile aratate

mai sus nu rezultd ?ndreptare pentru cel vinovat, atunci stareful(a)
convoacd Consiliul Duhovnicesc, care ya constata printr-un
proces-verbal toate abaterile vinovatului qi canonisirile date fbr6
putinla de indreptare precum gi noiie abateri savarqite de invinuitul
frate, singhel, protosinghel, arhimandrit qi va trimite cazul in
judecata Consiliului dc Disciplina, care ya avea in vedere
dispoziiiiie arlr. 1 qi 245 din Regulamentui de procedura al
instanteior de disciplinare qi de judecata al B.o.R. Acest consiliu
va analiza cazul gi va aplica invinuitului fie una din sancliunile
prevazute de art. 115, lit. ,,g" , ,,h" $i ,,i", cu majorarea perioadei de
pedeapsf, de la o luna pdndla trei luni, fie pedeapsa opririi totale
de la savArqirea celor sfinte, pe timp lirnitat (de la una pAnd la trei
 138 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

iuni), sau de la primirea Sfintei impdrtaqanii pe aceeagi perioadd,

cum gi trimiterea la afta manistire sau schit din Eparhie. Hotdrdrile
de judecata se trimit Chiriarhului pentru aprobare.
Chiriarhul locului poate aplica aceste pedepse direct, fbrd
hotdrArile celor doud consilii mdn6stiregti.
- Vinovaliile se impart in abateri de gradul intAi (I)
qi abateri de gradul II.
Sunt considerate abateri de gradul I qi pedepsite ca atarc:
a) Neluarea in seamd gi nesupunerea la implinirea datoriilor
cdlugareqti;
b) Neregulile sdv0rqite in treburile oficiale ale mdnastirii;
c) Faptele sdvArgite impotriva ordinii gi a bunei cuviinle
rnonahale ca: neparticiparea la slujbele de zi gi de noapte, adunari
neingdduite pentru mAncare, baufura sau vorbd deqarta, cArtirea
pentru orice, defrimarea, sudalma, pov6juirea de rdu a celor slabi,
fuga de ascultare, ndpdstuirea, vra, lovirea, neingrijirea
imbrdcdmintei, neprimirea mustrdrii in duh de dragoste, etc.;
d) Provocarea de neinlelegeri, de cefiuri, de vrajba, uneltire
impotriva autoritdfilor;
e) Implinirea fard. blagoslovenie a faptelor ce trebuiau mai
?ntAi aprobate de stare!(a).

.:

:'1 - Pentru delictele (abateri de gradul II) gi abaterile

disciplinare prevazute la art. III gi urm. din Regulamentul de
procedurd al instanlelor disciplinare si de judecatd,, cdt gi abaterile
monahilor', ierodiaconilor, ieromonahilor, singhelilor,
protosinghelilor, arhimandrililor, starelilor, starefelor, pe baza
procesului-verbal al Consiliului Duhovnicesc qi a probelor
rezultate din cercetarile fbcute, Consiliul de Judecat6 al mdnastirii
incheie un proces-verbal prin care se arata abaterile qi delictele
vinovatului(ei) qi trimite cazul, cu aprobarea Chiriarhului locului,
in judecata Consistoriului Monahal Eparhial, conform art. 84, ht.
,,b" din Regulamentul de procedura al instanlelor disciplinare gi de
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE 139

judecata. Daca Chiriarhul gaseqte de cuviinfa, dispune efectuarea

unei anchete de catre exarhul minastirilor sau un alt delegat al sau
inainte de a trimrte cazul judecalii (art. 245, alin. ultim din
Regulamentul de procedurS al instanlelor disciplinare 9i de
judecata).
- Sunt considerate abateri de gr II gi pedepsite conf.
art. 452 din Regulamentul de procedrwd al instanJelor discipiinare
gi de judecatd ale Bisericii Ortodoxe Rorn6nc:
a) Neascuitarea fala de dispoziliile Chiriarhului locului;
b) SavArgirea celor sfinte in afar6 de manastire, fara invoirea
stare{ului gi fdrd consim}amAntul preo}ilor locali, precutn qi
sdvArgirea cununiilor reli-eioase in manSstire, frrd aprobarea
Chiriarhului locului;
c) P6rasirea manastirii gi qederea afard din manastire, f,6ra
voia qi qtirea starelului (starefei);
d) Condarnnarea de catrc instanlele penale, pentru delicte
prin sentinla rarnasa definitivS;
e) Administrarea necinstita a averii mAnastirii;
fl Furtr-rl gi instrdinarea bunurilor de obgte;
g) Caiomnia gi acuzarea neintemeiata de fapte necinstite a
capeteni ilor gi conducatorilor bisericegti, precum gi particip area la
adunari, unde Biserica, autoritalile ei gi felele bisericeqti sunt
atacate Si demnitatea 1or gtirbita.
h) Indeletnicirea cu treburi potrivnice chemarii calugSreqti
(negoful, particioarea la intruniri neingaduite, detrinerea de ftinc{ii
straine de viala monahala, implicarea in probleme politice);
i) Neglijarea, neimplinirea sau implinirea cu rea credinld a
indatorililor iinpuse de Legea qi Statutril de organlzare gi
fanclionare a B.O.R., de regularnentele acesteia, precurn gi a
tuturor ordinelor qi dispoziliile bisericegti;
j) Belia;
k) Bataia;
l) Jocui de noroc;
m) Savirqirea de ia sine putere a lucrdrilor sfinte de un
ieromonah sau ierodiacon oprit sau depus din treapta pentru vreun
delict;
 t40 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

n) Negiijarea celor sfinte;

o) Batjocorirea celor sfinte sau ierosilia;
p) Desfr0narea, homosexualitatea ori alte pacate impotriva
firii;
q) Omorul;
r) Sirnonia;
s) Schisma;
q) Erezia;
t) Apostazia;
f) Cdicarea secretului mdrturrisirii;
u) Nesocotirea ritualului prescris la sdvargirea rucrarilor
sfinte;
v) tnsugirea, practicarea qi propovdduirea unor invdlaturi
gregite, straine de duhul Ortodoxiei (fenomenul ,,pucioasa",
,,ucenicii ierodiacomrlui Visarion", ,,turma Sf. Iiie" q.a,), precum gi
a practicilor orientale, etc.
Ari" i"1{} Fentru judecarea frafilor gi surorilor
(inchinoviafi), rasoforilor, monahilor qi rnonahiilor, va funcfiona in
fiecare rnhndstire qi schit cu obgti de ia i2 membri in sus un
consiliu de judecatd format din 2l monahi (sau monahii) locali,
ales pe termen de 4 ani, prezidat de stareful ior, la care vor veni
spre juclec atd fralli inchinoviafi, surorile, rasoforii, monahii qi
monahiile din mandstirile cele n-rai apropiate, care nu-gi au obqtea
iegald pentru a putea fi judecali ia vatra lor.
Pentru excluderea din monahism, cazurile vor fi inaintate
chiriarhului locului pentru a aproba anchetarea gi trirniterea in
judecata Consistoriului Monahal Eparhial,
A rt. I3l Pentru judecarea recursurilor impotriva
hotarariior date de consistoriul Monahal Eparhial, va funcliona Lln
consistoriu Monahai central compus din 5 mernbri (arhimandrili
sau protosingheli) cu studii teoiogice superioare, cdte unul din
fiecare Mitropolie, sub preqedinlia unuia dintre ei, desemnat de
Fatriarh, care va judeca dup6 normele prevazute de Regulamentul
de procedurd ai instan{elor disciplinare qi de jurtecata pentru
Consistoriul Central.
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE 141

?u caz de condamnare la caterisire sau excludere din

monahism, recursui se indreapta catre SfAntul Sinod care va
proceda ca gi ctr recursririle clerului de mir, trimi{6nd, in caz de
adinitcre a recursului, spre judecare, in fond, hotardrea recuratd, la
Consistoriul Centrai Monahal.
i ' - Chiriarhul respectiv, pentm Consiliul de Judecata
gi Consistoriul Monahal Eparhial, sau Patriarhul, pentru
consistoriul Monahal central, aprobd sau respinge motivat
sentinfele pronunfate de aceste instante gi, cand e cazul,le trirnite
spre rejuclecaro potrivit nonnelor ltegulamentului de procedurd al
instanlelor disciqlinare gi dc judecatd ale clenuiui de mir.
,1"':. i , ', -- In Eparhiile oarc nu au un numdr de vicluitori care
sa irnpuna infiinfarca instanfelor de judecata pentru monahi, aceste
instan{c vor f,uncliona 1a nivelul Mitropoliei.

i i:ii-:il j,ti:,: : .'i!

' !. ,"i I r '..

',"i r
. ;.i - Pentru rnonahii neputi;rcioqi sau bolnavi, care nu
vor avea rnijloace pentru a se ingriji ei ingigi, se vor amenaja spalii
specialc in incaperiic indnastirii, ce se vor numi infirrnerii san
bolnile, undc se vor ingriji cu cele trebuitoare de consiriul
Economic al manastirii in modul ce1 mai uman qi mai potr:ivit cLr
stalea sr-ifbrinfei 1or.
viinastirile vol' pLirea infiinfa, acalo unde exista posibiiitali,
carninc de batr'Ani in lincle localitafi, nurnai cu aprobarea
chiriarhului, in care, pentru ingrijire, vor putea fi folosili monahi
(rnonahii) devotali ajutorarii semenilor.
.j'rIi. i * t. - O casi curatA, bine aerisita" incalzita gi h_rminata,
paturi curatc, rufc des schimbate, hrand sandtoasd Ei l_-,ine
preparata, vase curate qi bine intrefinute, medicarnente aduse gi
iiate la timp de rnedicul lor sunt necesitali de prim ordin la
infirmeria sau bolnila din manastire.
.:r,:, i" i': - Starelul va orAndtii un ingrijitor infirmier pentru
bolnavi qi neputiiiciogi care va cerc de la consiiiul Economic tot
ce ar fi de trebuinfa pentm br-rna ior ingrijire.
 t42 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

- Membrii Consiliului Economic gi duhovnicii, pe

r6nd, vor vizita in fiecare zi infirmeria sau bolnila qi pe cei bolnavi
gi vor raporta starefului despre starea in care i-au gdsit.
- Hrana bolnavilor sd fie preparatd deosebit de cea
comun6, conform cu prescripliile medicului sau dupd cererea
bolnavului.
- Dupi recomanddrile rnedicului locului, se va
organiza in fiecare mandstire o mica farmacie cu medicamente de
prim6 necesitate.

Capitolul XI
Dispozi(ii finale

- Dispozitriunile
venite de la alte autoritafi pentru
manastiri, schituri gi metoace se rezolva numai de Chiriarhul
locului in calitate de conducdtor suprem al agezamintelor
monahale.
in cons".infa, stareJii sunt obligali sE aduca la cunoqtin{a
Chiriarhului, fErd intArziere, asemenea dispozilii.
- Persoanele care vin pentru cercetari istorice gi
paleografice ori pentru a scoate copii de pe pictur6, fie din biserici,
fie din muzee, vor fi primite numai cu speciala autorizare din
partea Chiriarhulrui.
- IntrucAt mdndstirile sunt ?nfiinfate de piogii nogtri
strdmoqi, iar noi, urmaqii 1or, avem datoria cregtincasca de a le fine
ca pe niqte monumente de pietate stramoqeascS, suntern datori cu
tolii sa contribuim fiecare dupa puterea noastra pentru menlinerea
lor in buna stare.
De aceea, stareful sau starefa fiecdrei mdnastiri va infiinfa un
registru in care f,recare credincios sa treac6, cu mAna sa, suma ce
va binevoi sa o ofere rnanastirii pentru diferitele ei intrebuinlari,
iar la fiecare trimestru stareful, impreund cu Consiliul Economic,
sa faca o incheiere de sumele adunate qi sd raporteze Chtiarhului.
Acest registru s6 nu fie confundat cu ,,Sinodicul". Fiecirui
 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE 143

registru, cAnd se termina, i se dd un numdr de volum, se parafeazd

cu proces-verbal qi se depune la actele de gestiune ale mandstirii.
Bunurile monahilor qi monahiilor aduse de dAnqii
in manastire, ca gi cele dobAndite in orice mod in timpul
monahismului, rdmdn dupd deces mandstirii de care au Jinut in
ultimul timp al vielii ior (art.196 din Statut).
Nici unui vieluitor de mdndstire nu-i este ingaduit
sd-gi construiasca locuinfa personalS in incinta m6ndstirii ori in
afara acesteia. Nu este ?ngdduit nici unui frate (sora) sau monah
(monahie) sd iasd din mandstire fara bilet de voie tiparit-model,
eliberat de staref sau starela, prevdztrt cu qtampila rndnSstirii, in
care sd se arate: rnotivul invoirii sau misiunii date, locul unde
merge in timpul cAt este invoit.
Cine va calca aceste dispozili va fi socotit vagabond gi
pedepsit potrivit prevederilor canoanelor gi Regulamentr.rlui de
procedurd al instantelor disciplinare qi de judecata, semnalAndu-se
cazrl Ei autoritdjilor Statului cu cererea de a se aplica dispozifiile
legale in vigoare.
- Stareful (stare{a) vor putea acorda invoiri pentru
motive intemeiate numai pe timp de 8 zile intr-un an. invoirile mai
mari sa acordd numai de Chiriarh, la propunerea starefului.
Fiind in permanenta ascutrtare, personalul rnonahal incadrat
nu beneficiazd, de conccdiu de odihna, intnicAt in manastiri se
acordd aqa-numitele invoiri pentru cazuri deosebite (a se vedea
art.l23).
- Cdlugarii (calugarilele) exclugi din monahism,
care refuza a dezbraca haina monahaia, gi pretingii calugari (aga-
ziqii fi'afi, ipodiaconi, misionari etc.), care poarta ilegal uniforma
clericd sau care oftcraza servicii religioase fbrd sa aiba calitate, \,or
fi identificafi de organele bisericeqti gi semnalali autorit[]ii
Statului cu cererea de a li se aplica dispoziliile legilor penale in
vigoare.
- Cei care se abat de la dispoziJiile Regularnentului
de fafd, daca vor fi clerici, vor fi raportali de stareJ (starefa)
Chiriarhului respcctiv pentru pedepsirea ior, iar de vor fi simpli
 141 REGULAMENTUL VIETII MONAHALE

viefuitori in mhnastire ii se va interzice; cu desavargire, pe viitor.

replinrirea in manastirea respectiva sau in orice alt aqezamdnt
monahal.
Art. 148 - Regulamentul acesta se va citi la ttapez6" la
irrceputui fiecdrei luni ca sa poata fi cunoscut de toli in toate
arnanuntele lui.
Pentm toate cazurile neprevaztite prin acest Reguiament.
stareful(a) va ccre dezlegare sau lamurili chiriarhului eparhiot"
Art. 149 _' Toate dispoziliile prezentuiui Regulament sunt
aplicabile in cadrul qi in conformitate cu Statutul pentru
otganrzarea qi func{ionat:ea Bisericii Ortodoxe RomAne.
.{rt. 150 - Acest Regulament a fost alcatuit in tirnpul. din
iniliativa gi sub ?ndnrmarea patriarhului Justinian qi votat de
SlAntnl Sinoci in qedinfa din25 februarie 1950, dupa care a fosr
revizuit qi cornpletat in vrelnea arhiprstoririi prea Fericitr_rlui
Parinte Patriarh TEocrisr, potrivit cerinfeior actuaie ale
n-ronahisrnului rom6nesc gi aprobat in gedinla Sff,ntului Sinod din
4 iunic 1998.
Art. i.51 Cu aceeaqi datd, se abroga dispoziliiie
Regulamentuir-ii pentlu organizarea vielii monahile. intocmit de
sinodul Perinanent qi votat de Sf. Sinod in gedinla din 3 iulie 1g5g.

Trparul excclltat sub c-da nr" 39i2002,

la Imprimeria dc Vest, Oradea,
str" Marcgal lon Antonescr-r nr. 105.
ROMANIA