Detectarea Defectelor

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.
01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XII -a
DETECTAREA DEFECTELOR
NIVEL: 3
DOMENIU: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI
CALIFICARE:
Tehnician operator tehnică de calcul

Tehnician de telecomunicaţii
Tehnician în instalaţii electrice
Tehnician operator telematică
Tehnician în automatizări
DOMENIU: MECANICĂ
Tehnician mecatronist
Tehnician proiectant CAD
DOMENIU: ELECTRIC
Tehnician în instalaţii electrice

Tehnician electrician electronist auto
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
AUTOR: PROF. ING. ELENA CARMEN ARDELEANU, GRD.I,
Colegiul Tehnic de Comunicații” N.V.Karpen" BACĂU
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

CUPRINS
1. Introducere…………………………………………………………….…….…....... 3
2. Modulul VII: Detectarea defectelor - Unităţi de competenţă …………............. 4
3. Obiective……………………………………………………………………………. 5
4. Fișă de descriere a 6
activităților........................................................................................................
5. Instrumente de lucru........................................................................................
7
6. Convenție cadru...............................................................................................
8
7. Informații despre agenții economici................................................................. 13
8. Jurnal de practică............................................................................................. 14
9. Fișe de lucru, fișe tehnologice, fișe de observație, fișe de documentare......... 15
10. Proiect.............................................................................................................. 55
11. Norme de tehnica securităţii muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor
în laboratorul de tehnologie............................................................................. 59
12. Folii.................................................................................................................. 62
13. Bibliografie……………………………………………………….……………......... 65
MODULUL VII: DETECTAREA DEFECTELOR
Prezentul auxiliar se constitue întru-un material de lucru pentru elevii și profesorii

care studiază modulul VII, „Detectarea defectelor”.
Materialul este clar enunțat într-o manieră ce presupune acumularea și
consolidarea treptată de cunoștiințe.
Auxiliarul nu acoperă în totalitate cerinţele din Standardele de Pregătire
Profesională. Pentru obţinerea Certificatului de atestare profesională, este necesară
validarea tuturor competenţelor conform criteriilor de performanţă şi a probelor de
evaluare cuprinse în SPP.
Această lucrare nu conţine exemple și soluţii pentru diversele probleme apărute în
procesul instructiv educativ, ci reprezintă o variantă care să-l conducă pe instructor la o
evaluare cât mai exactă a deprinderilor şi priceperilor formate la elevi .
Activităţile propuse spre rezolvare urmăresc atingerea criteriilor de performanţă în
condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de pregătire profesională şi în
curriculum. Activităţile din ghid pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din
unităţile de competenţă prin probele de evaluare ce sunt prevăzute în standarde.
Acest ghid are la bază curriculumul pentru nivelul 3 de calificare, clasa a XII-a,
domeniul de pregătire:
o Tehnician operator tehnică de calcul

o Tehnician de telecomunicaţii
o Tehnician în instalaţii electrice
o Tehnician operator telematică
o Tehnician în automatizări
o Tehnician mecatronist
o Tehnician proiectant CAD
o Tehnician în instalaţii electrice
o Tehnician electrician electronist auto
FOARTE IMPORTANT !
VĂ RUGĂM SĂ CITIŢI CU FOARTE MULTĂ ATENŢIE ATÂT GHIDUL CÂT ŞI

MATERIALELE DE REFERINŢĂ ÎNAINTE DE A COMPLETA SECŢIUNILE.
MODULUL VII:
Competenţa 23.1– Selectează metode de control al semifabricatelor, pieselor,

sistemelor tehnice.
Competenţa 23.2 – Depistează defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor
tehnice.
Competenţa 23.3 - Efectuează controlul semifabricatelor, pieselor, sistemelor
tehnice.
Unităţi de
Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă
 Metode de control:
- vizual (pentru defecte macroscopice)
- cu instrumente şi aparatură obişnuită (pentru
determinarea uzurilor, durităţii, fisurilor
microscopice, răsucirilor)
- cu instrumente şi dispozitive speciale (pentru
23.1 Selectează determinarea uzurii roţilor dinţate, rulmenţilor, a
metode de control al elasticităţii arcurilor, segmenţilor)
semifabricatelor, - defectoscopic nedistructiv ( cu lichide
pieselor, sistemelor penetrante, cu radiatii Gamma, ultrasonic,
tehnice magnetic, cu aparate de măsură electrice)
 Mijloace si aparate de masura si control:
lupa, subler, comparator, micrometru, ruleta,
calibre,
microscop metalografic, lichide penetrante, surse
de radiatii, contoare pentru radiatii, pulberi
magnetice, megohmetru, termometre, pirometre,
manometre
 Defecte:
Detectarea - defecte macroscopice: abateri
defectelor dimensionale si de forma, de suprafata
- defecte microscopice: de structura interna,
incluziuni metalice si nemetalice, pori, fisuri,
segregatii
- defecte de functionare
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 3

23.2 Depistează
defectele  Cauze:
semifabricatelor, - abateri de la tehnologiile de elaborare a
pieselor, sistemelor materialelor
tehnice. - abateri de la tehnologiile de fabricatie
- exploatare necorespunzatoare a sistemelor
tehnice
 Metode de control:
- nedistructiv (vizual, auditiv, microscopic, cu
lichide penetrante, cu radiatii Gamma,
ultrasonic, magnetic, cu aparate de masura
electrice)
 Norme de sanatate si
Securitate a muncii: utilizarea echipamentului de
protectie adecvat metodei de lucru, verificarea
integritatii si functionarii mijloacelor si
aparatelor utilizate, respectarea normelor de
lucru
23.3 Efectuează
controlul
semifabricatelor,  Evaluarea controlului:
pieselor, sistemelor compararea cu normele si standardele in
tehnice. vigoare, cu fisele tehnologice
 Rezultatele controlului:
semifabricat, piesa, sistem tehnic corespunzator
calitativ / remediabil / rebut
Igiena şi Aplică legislaţia şi  Reguli specifice de protecţia muncii, de

securitatea reglementările privind sănătate la locul de muncă şi prevenirea şi
muncii securitatea şi sănătatea stingerea incendiilor la executarea lucrărilor
la locul de muncă, de întreţinere a liniilor de cabluri.
prevenirea şi stingerea
incendiilor.
Lucrul în Identifică sarcinile şi  Colaborarea cu membrii unei echipe,
echipă resursele necesare asumarea rolului, identificarea sarcinilor şi
pentru atingerea resurselor la executarea lucrărilor de
obiectivelor. întreţinere a cablurilor de comunicaţii.
Îşi asumă rolurile care îi
revin în echipă.
Colaborează cu membrii
echipei pentru
îndeplinirea sarcinilor.

OBIECTIVE
După parcurgerea unităţii de competenţă, veţi fi capabili să:
Selectaţi metodele adecvate de control.

Alegeţi mijloacele şi aparatele de măsură şi control corespunzătoare metodelor de
control.
Constataţi defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.
Analizaţi cauzele producerii defectelor semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice.
Utilizaţi metodele de testare nedistructivă respectând normele de sănătatea şi
securitatea muncii.
Evaluaţi rezultatele controlului

Nume şi prenume elev………………………………………………………………………
Tabelul următor detaliază sarcinile incluse în: Modulul VII

Acest tabel vă va fi folositor în procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul vostru.
Bifaţi în rubrica „„Rezolvat” sarcinile de lucru pe care le-aţi efectuat.
Compe Sarcina de
Obiectiv Rezolvat
-tenţa lucru
23. DETECTAREA DEFECTELOR
 Stabilirea operaţiilor specifice tipului de

lucrare
 Cunoaşterea tipurilor de deranjamete,
defectelor
 Stabilirea cauzelor care determină
Fișe de deranjamentele, defectelor
lucru 1-18  Alegerea SDV, AMC şi echipamentelor de
Fișe de lucru necesare desfăşurării lucrărilor
C 23.1 observație  Executarea operaţiilor conform
1-8 documentaţiei tehnice.
Fișe  Aplică legislaţia şi reglementările privind
tehnologice securitatea şi sănătatea la locul de muncă,
1-9 prevenirea şi stingerea incendiilor.
 Identifică sarcinile şi resursele necesare
pentru atingerea obiectivelor.
 Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă.
 Colaborează cu membrii echipei pentru
îndeplinirea sarcinilor.
Fișe de
lucru 1-18  Identificarea tipului de deranjament, defect
Fișe de din pe baza datelor preliminare.
C 23.2 observație  Localizarea deranjamentului, defectului
1-8 prin metode adecvate
Fișe  Remedierea deranjamentului, defectului
tehnologice respectând tehnologiile specifice.
1-9
 Stabilirea metodei de măsurare adecvată
parametrului de măsurat.
Fișe de  Descoperirea deranjamentelor, defectelor
lucru 1-18 în aplicaţii
Fișe de
C 23.3 observație  Alegerea aparatelor de măsură conform
metodei de măsurare şi parametrilor
1-8
măsuraţi.
Fișe
 Realizarea montajului, metodelor de
tehnologice
măsurare conform specificaţiilor tehnice.
1-9
 Efectuarea măsurării parametrilor .
 Remedierea defectelor, deranjamentelor

INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII.
În perioadele de practică veţi completa mai multe tipuri de fişe. La sfârşitul stagiului de
practică veţi prezenta un portofoliu care va cuprinde:
1. jurnalul de practică
2. fişe de documentare
3. fişe tehnologice
4. fişe de lucru
5. diferite materiale referitoare la agentul economic (prospecte, materiale promoţionale)
6. fotografii / filme de la locul de muncă
7. proiect /miniproiect
8. studiu de caz
9. alte activităţi

Anexa nr. 1 la OMECT1702 din 6.08.2007
CONVENŢIE CADRU
privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către
cursanţii din învăţământul profesional şi tehnic
Prezenta convenţie se încheie între:
Unitatea de învăţământ ………………………………………………………………………… (denumită în
continuare organizator de practică)reprezentată de Director …………………………
Adresa organizatorului de practică:……………………………………
email: ……………..Telefon:………………………………şi
Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, ……….numită în continuare partener de
practică reprezentată de ………………………………..
Adresa partenerului de practică:………………………...
email: ………………………………Telefon:
Perioada pentru care se încheie convenţia:……………………………………
Art. 1 Obiectul convenţiei
Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire practică
în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire profesională prin
învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:
Elevii (denumit în continuare practicanti) înscrişi in tabelele anexa cu CNP-urile din clasa
…………….. , în anul şcolar 2007-2008 calificarea Tehnician in telecomunicații, nivel de
calificare direct.
Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor profesionale
menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii cadru, în conformitate cu
Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului nr. 1702/06.08.2007.
Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în prezenta
Convenţie şi în Anexa pedagogică.
Art. 2 Statutul practicantului
Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de învăţământ.
Art. 3. Plata şi obligaţiile sociale
Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):
- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,
cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007 
- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă x
- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European 
- se efectuează în cadrul proiectului …………………………. 
În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia în care
convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă. Practicantul nu poate pretinde un
salariu din partea partenerului de practică care-l primeşte în stagiul de pregătire practică, cu
excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat. Partenerul de practică poate, totuşi,
acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8.
Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în
vigoare.
Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului
Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi
securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică. Practicantului i se
asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform dispoziţiilor capitolului
II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG 107/24.10.2003 despre
asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia
privitoare la accidentele de muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la lucru,
partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul care a avut
loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 5. Responsabilităţile practicantului
Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte
programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire,
în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului
Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se aplică sancţiunile conform Regulamentului de
organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ. Pe durata stagiului său, practicantul respectă
regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui
regulament, directorul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi
rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a
înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art. 263/1 şi Art.
264/1 din Codul muncii).Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate
în muncă pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea
stagiului de practică.
De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care are
acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui
terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul respectivului partener
de practică.
Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică
Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre salariaţii proprii
şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a Convenţiei. Înainte
de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului instructajul cu
privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru securitatea şi
sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în particular prin art. 5,
litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă ,
precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art.
174/1, art. 176/1 din Codul muncii).Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia
practicantului toate mijloacele necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa
pedagogică. Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta
securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).Partenerul de practică are
obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de medicina muncii, pe durata
derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).Partenerul de practică trebuie să comunice
şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau
cu reprezentanţii de personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).Partenerul
de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă, în funcţie de
dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu se aplică partenerilor de
practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare. Partenerul de practică are obligaţia de a
informa practicantul asupra riscurilor profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară
existenţa unui proces verbal de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56
din legea 346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al
legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).Partenerul de practică este obligat, prin
normele şi principiile responsabilităţii civile contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia
în care acesta a suferit un prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii
obligaţiilor ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).În
cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra accidentelor de
muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de servicii de asigurare prevăzute
de legea aici prezentată va fi suportat de către partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002
modificată de OUG 107/24.10.2003).
Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practică
În cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu
angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii,
directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea
stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a
responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi
primirea confirmării de primire a acestei informaţii. Organizatorul de practică desemnează
un cadru didactic responsabil cu planificarea, organizarea şi supravegherea desfăşurării
pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu tutorele desemnat de partenerul de
practică stabilesc tematica de practică şi competenţele profesionale care fac obiectul
stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi
programa şcolară corespunzătoare.
Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practică
Gratificări sau prime acordate practicantului:Avantaje eventuale (plata transportului de la şi
la întreprindere, tichete de masă, acces la cantina partenerului de practică,etc.):
Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de
practică:
Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului
de practică):
Dl/Dna ………………………………………………….
Funcţia COORDONATOR……………………………
Tel: ………………………………………………………
Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din
partea organizatorului de practică: …………………………………………………………….
Funcţia,responsabila de relaţia cu agenţii economici si maiştrii instructori de la clase .
Tel:………………………………..
Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practică
În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua practicantul în
permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de
dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a
practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în
rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al
întreprinderii/instituţiei publice, etc.). La finalul modulului / stagiului de pregătire practică,
tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de
pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe
baza fişei de observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice.
Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic
responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.
Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practică
Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta un
caiet de practică care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă
Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.
Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………………

Anexa pedagogică
Director Reprezentant
a Unitate de învăţământ Întreprindere, instituţie,
(Organizator de practică) societate comercială,etc
(Partener de practică)
Numele şi prenumele
Data
Semnătura
Ştampila
Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică
de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic
1.Durata totală a pregătirii practice-4 săptămâni/an/elev
2.Calendarul pregătirii ………………………………………………………………………………..
3.Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul
timpului de lucru parţial):luni, marţi , miercuri, joi, vineri 8-14, excepţie fac sărbătorile legale.
4.Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată în
Convenţie):
5.Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii: str.
…………………………………………………………………………………………………………….
6.Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică - cu legitimaţii si halate de protecţie
7.Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la şcoală şi
în întreprindere. Elevul va urmări să asimileze competentele din modulele M VIII.
8.Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului
pe perioada stagiului de practică: maistrul instructor de la clasa respectiva conf. tabelului si
………………… coordonator de instruire practica.
9.Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al
practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică -
- Însoţeşte elevii la locul de practică
- Se asigură că elevilor li se face instructajul de protecţia muncii
- Urmăreşte ca elevii să-şi completeze caietul portofoliu
- Centralizează notele primite de aceştia la sfârşitul săptămânii.
10.Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea
condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru
perioada stagiului de pregătire practică
11.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică
- Să îi atribuie elevului sarcini în conformitate cu unităţile de competenţă precizate mai jos
- Să-l noteze ritmic şi în conformitate cu activitatea desfăşurată
- Să semnaleze cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului pe
perioada stagiului de practică - ………………………………………. orice nereguli
12.Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului
de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin
OMECT nr.3171 din 30.01.2006.

Modulul
Locul de
Unitatea de competenţe Competenţa de Activități Observaţii
muncă
pregătire
Selecteaza metode de
control al semifabricatelor,
pieselor, sistemelor
tehnice
Depisteaza defectele
semifabricatelor, pieselor,
sistemelor
Efectueaza controlul
semifabricatelor, pieselor,
sistemelor
tehnice.
13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de

pregătire practică: evaluarea se va face pe baza abilităţilor dobândite pentru fiecare modul în parte
şi notarea se va face pe tabelul alăturat.

INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI:
Aceste date le veţi completa sub îndrumarea maistrului instructor/ tutorelui de

practică, conform convenţiei încheiate între şcoală şi agentul economic.
 Descrierea activităţilor desfăşurate de agentul economic furnizor de accesorii de

telecomunicaţii
 Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic
 Departamentele în care se poate efectua practica:
 Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru semnate:
 Facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică:
 Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic

JURNALUL DE ACTIVITATE AL ELEVULUI
Întreruperea functionării unui controler de proces (FOLIE 1)
- Pentru stagiile de pregătire practică –
-
Competenţa 23.1 – Selectează metode de control al sistemelor tehnice.
Competenţa 23.2 – Depistează defectele sistemelor tehnice.
Numele elevului Specializarea Clasa
Denumirea agentului economic Perioada de Nr convenţiei

stagiu de practică
Cadrul didactic Tutorele (persoana care Observaţii

responsabil cu urmărirea va avea responsabilitatea
derulării stagiului de din partea partenerului de
pregătire practică din practică)
partea organizatorului de
practică
Data Interv Loc de muncă Sarcini realizate Resurse S/E/I/

al orar utilizate
ZZ/LL/AA Sectia de - modificarea
MASURARE circuitului care
TEMPERATURII permite resetarea
AMESTECULUI manuală
-determinarea
defectului de
componentă prin
întreruperea - traductor de
functionării temperatură, - lucru grupe
termistorului comparatoare sub
-listaţi simptomele şi , oscillator, supraveghere
secvenţele necesare sursă de
pentru localizarea alimentare,
defectelor de comutatoare
componente: de putere
a. RV1
b. F1 scurtcircuit
drenă-sursă
c. Tr1 scurtcircuit
baza-emitor
d. D1-ântreruptă
e. Tr1 scurtcircuit
Dezvoltare instituțională a sistemului de învățământ profesional și tehnic
colector-emitor
f. R22-întreruptă

FIŞĂ DE LUCRU 1
TASTATURĂ DEFECTĂ
Echipamentul recomandat: Tastatură, pensetă,

Metode de control: organoleptică- vizual
- tactil
Cauze: farimituri, praf, apa
PAS 1.
Scoate tasta
Pentru a scoate o tasta trebuie sa incerci sa apuci usor cu degetul de un colt (cel mai
bine instanga sus). Dupa ce ai reusit sa prinzi marginea tragi in sus pana iese (vezi
imaginile de mai jos).
PAS 2.
Ridică usor (chiar cu tasta scoasa sau cu o penseta) suportul alb (alb in cazul
meu). Sa ai grija ca nu se ridica mult (cam 2 mm, vezi imaginea de mai jos). Odata ridicat
sufla de cateva ori ca sa indepartezi mizeria.
Sa ai grija sa nu rupi cauciucul negru din centru (in cazul in care l-ai dezlipit, atunci
cand pui tasta la loc trebuie sa ai grija sa fie exact in centru).

PAS 3.
Acum trebuie sa punem tasta la loc.
Aseaza usor tasta peste locasul sau (vezi poza
de mai jos) si apoi cu miscari circulare cu
degetul aplica presiune pana cand auzi un
click. Daca nu s-a asezat cum trebuie continua
sa aplici presiune (probabil nu a intrat in
toate balamalele).
Unele taste mai mari cum sunt Enter

sau Space au o tija metalica ce le ofera un
suport sporit. Acea tija trebuie sa intre intr-un
locas special pentru ca tasta sa pota fi
apasata.
Pentru aceste taste se procedeaza la

fel, doar la pasul 3 la repunere trebuie sa
aveti grija ca suportul metalic sa intre in
locasul său
Daca te incumeti sa-ti cureti toata

tastatura e bine sa-i faci o poza. Fara poza este
posibil sa sucesti taste intre ele pentru mult
timp.
Răspundeți la următoarele întrebări:
Care au fost cauzele Care taste au fost defecte? Ce operaţii aţi executat
defectării tastaturii pentru a remedia defectele?
( farimituri, praf, apa)?

FIŞĂ DE LUCRU 2
MOUSE DEFECT
Echipamentul recomandat: Mouse, pensetă

Materiale necesare:
 vata, betisoare vatuite, lavete.
 Alcool sanitar sau alcool izopropilic pentru circuite (daca este cazul) si apa cu
detergent pentru carcasa de plastic (pentru a nu decolora sau sterge “modelul”);
 Surubelnita de dimensiune si forma potrivite suruburilor;

- tactil
Mouse-ul este o componenta foarte utilizata a calculatorului, prin intermediul
căreia accesam cea mai mare parte a programelor si functiilor acestora.
Nefunctionarea unui buton sau a scroll-ului (rotitei) va poate exaspera intr-un timp foarte
scurt, si veti dori cu siguranta alt mouse.
ATENTIE! - “Deschiderea” mouse-ului de obicei anuleaza garantia, asadar daca
doriti sa il curatati si “in interior” e mai indicat asteptati pana trece aceasta perioada
Inainte de a trece la actiune asigurati-va ca mouse-ul este deconectat si ca aveti toate
“materialele” necesare pentru operatiunea pe care urmeaza sa o faceti.
Curatarea exterioara folositi apa cu detergent aplicata cu servetele sau betisoare vatuite
de bine stoarse (pentru a nu patrunde in interior).
Curatati cu blandete (altfel riscati sa zgariati lentila) si “deschizatura” senzorului optic,
sau bila impreuna cu “bratele” senzorilor de pozitie.
Daca mouse-ul este optic (si/sau in garantie), nu este neaparata o curatare “in
interior”. Umblati in interior numai daca suspectati ca “impuritatile” impiedica buna
functionare.
Atentie! Cand incercati sa il desfaceti, deoarece producatorii “ascund” suruburi si sub
etichete. Dupa ce ati scos suruburile, incercati sa desprindeti usor partile componente ale
carcasei pana se desface complet.
Dupa ce v-ati asigurat ca totul este in regula (este uscat, toate sunt la locul lor)
puteti incepe sa folositi mouse-ul din nou.
Care au fost cauzele Care componente au fost Ce operaţii aţi executat

defectării mouse-ului? defecte? pentru a remedia defectele?
1.

FIŞĂ DE LUCRU 3
MOUSE DEFECT
Materiale necesare:
 vata, betisoare vatuite, lavete.
 Ciocan/Pistol de lipit sau letcon (atentie la incalzirea excesiva, circuitele sunt
“sensibile”);
 Pompa de fludor;
 Fludor;
 Colofoniu;
- tactil
Un mouse obisnuit care prezinta urmatoarea problema: chiar si la efectuarea unui simplu
click stanga acesta face dublu click cateodata
a. Corectarea problemei dublu click la efectuarea de click simplu
O solutie pe care am gasit-o, este inversarea butoanelor intre ele (pe pe placuta mouse-
ului) de click stanga cu cel de click dreapta. Dublclick dreapta este mult mai putin
deranjant decat dubluclick stanga.
Pentru aceasta dezlipiti butoanele, si le
lipiti unul in locul celuilalt.
Dupa efectuarea lipirii, curatati bine
componentele, asigurati-va ca totul este in
regula si “inchideti” mouse-ul.


FISA DE LUCRU 4

Materiale necesare:
 Hartie igienica/servetele sau vata, betisoare vatuite.
 Ciocan/Pistol de lipit sau letcon (atentie la incalzirea excesiva, circuitele sunt
“sensibile”);
 Pompa de fludor;
 Fludor;
 Colofoniu;

- tactil
Un mouse pentru jocuri, echipat cu un senzor optic de o calitate peste medie cu

rezolutie reglabila si cateva butoane multimedia, a carui rotita nu mai functioneaza
corespunzator, adica in momentul unui scroll in pagina, imaginea “sare” atat in directia
dorita cat si in directia opusa.
Corectarea “sariturilor” scroll-ului

Dupa folosire indelungata a rotitei, datorita frecarii dintre cursorul si pistele
potentiometrului (rezistenta variabila) ajung sa se desprinda mici bucati de material
metalic, care determina “sarituri” in navigarea prin pagini (la scroll). Desi miscati rotita
intr-o directie, imaginea nu se “deplaseaza” doar in directia dorita.
Pentru a testa dacă scroll-ul mouse-ului functioneaza corespunzator, deschideti o
fereastra ce are si bara de defilare si rotiti doar intr-un sens, chiar daca bara a ajuns la
capat. Daca dupa multe rotiri “imaginea nu a sarit” atunci scroll-ul functioneaza
corespunzator, daca nu, e probabil nevoie sa il curatati.
Ca sa corectati aceasta problema este nevoie sa desfaceti cu grija mouse-ul, sa
dezlipiti rezistenta variabila de pe placa, sa o demontati si sa o curatiti de impuritatile
(metalice) sau sa o inlocuiti (nu stiu exact unde se gasesc rezistoare “compatibile”).

In imaginea de mai sus puteti observa rezistenta variabila si modul in care rotita
este conectata la aceasta; in coltul stanga aveti o alta imagine cu rezistenta variabila
dezlipita de pe placa.
In imaginea de mai jos aveti evidentiate partile componente ale rezistentai
variabile: invelisul metalic si clemele de fixare, “saiba de pas” (am numit-o asa pentru ca
acesta “tablita” apasa pe cursor si opune o mica rezistenta la rotire, in trepte), contactele
rezitentei si pistele pe care culiseaza cursorul, si cursorul cu 3 lame ce culiseaza pe
piste.
Dupa ce ati desfacut aceasta rezistenta variabila, folositi alcool sanitar sau
izopropilic si betisoare vatuite pentru a o curata.
Pentru a curata cursorul folositi-va de rotita. Intariti si lamele cursorului (trageti cu
blandete de ele), pentru a asigura o apasare mai ferma a acestuia pe piste.


FIŞĂ DE LUCRU 5
Detectarea unor defecte în circuitele rezistive
Ce tensiune va indica voltmetrul ideal în circuitul cu schema din figura de mai jos în
următoarele situaţii:
a) toate rezistenţele corespund valorilor indicate pe schemă;
b) Rl este întreruptă;
c) R5 este scurtcircuitată;
d) R3 şi R4 sunt întrerupte;
e) R2 este întreruptă.
MOD DE LUCRU
În circuitele cu schemele din figurile de mai jos valorile rezistenţelor sunt cele care
sunt marcate pe rezistoarele respective. Realizând practic aceste circuite şi măsurând cu
un voltmetru digital tensiunile între diferite puncte, se obţin valorile indicate pe scheme.
Pe de altă parte, dacă se calculează aceste tensiuni, se obţin valori mult diferite de
cele măsurate, ceea ce sugerează faptul că unele rezistoare nu au valorile trecute pe ele.
Presupunând doar defecte nete, adică fie rezistoare întrerupte, fie scurtcircuitate,
să se identifice aceste componente defecte din fiecare circuit. Voltmetrul se presupune
ideal (rezistenţă internă infinită, respectiv curent absorbit din circuit nul).

FISĂ TEHNOLOGICĂ 1
1. Completați fișa tehnologică pentru un următoarele componente, urmărind criteriile

din tabelul de mai jos
2. Comparați observațiile făcute în fișa voastră cu cele ale colegilor care au realizat
aceeași fișă tehnologică ca și voi. Unde apar diferențe?
Nume și prenume elev:
Activitate AMC Materiale Operații Timp Verificat

folosite maistru
toate
rezistenţele
corespund
valorilor
indicate pe
schemă
Rl este
întreruptă
R5 este
scurtcircuitată
R3 şi R4 sunt
întrerupte;
R2 este
întreruptă
DATA: NOTA: OBSERVAȚII

FIŞĂ DE LUCRU 6
DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE
COMPETENŢE:
- Cunoaşterea principalelor defecte ce pot apărea în exploatarea aparatelor
electrice de joasă tensiune frecvent utilizate.
- Identificarea acestor defecte.
- Remedierea defectelor posibile de remediat.
Cunoştinţe necesare:
În timpul funcţionării aparatelor electrice de joasă tensiune pot apărea defecte
generale de uzură mecanică a pieselor în mişcare sau suprasolicitărilor electrice sau
electromagnetice.
La apariţia unui defect, se scoate aparatul de sub tensiune, se stabileşte cauza
producerii lui şi trece la înlăturarea cauzei şi la remedierea (dacă e posibilă) a defectului
sau înlocuirea aparatului defect.
 Defecte specifice separatoarelor:
- oxidarea contactelor;
- slăbirea resorturilor care dau forţe de apăsare pe contact;
Aceste defecte au ca efect încălzirea contactelor, sau chiar distrugerea lor.
- spargerea izolatoarelor suport.
 Defecte specifice întrerupătoarelor cu pârghie:

- deteriorarea camerei de stingere;
- perlarea contactelor;
- deteriorarea mecanismului de acţionare;
- deteriorarea resortului care asigură forţa de apăsare pe
contact.
Desfăşurarea lucrării
Aparate şi materiale necesare
- se demontează aparatele primite;
- aparate de joasă tensiune de verificat;
- se fac verificări vizuale şi prin
- aparat pentru măsurarea rezistenţei de
măsurări;
izolaţie – megohmmetru;
- se remediază defectele posibil a fi
- aparat pentru verificarea continuităţii
remediate;
circuitelor electrice – ohmmetru;
- se montează aparatul;
- scule specifice (trusa electricianului);
- se trag concluzii.
NPM specifice lucrării:
- măsuri specifice măsurării rezistenţei de izolaţie cu megohmmetrul.
Măsuri specifice sculelor folosite în procesul tehnologic .

Produs Aparate Materiale Operații Timp Verificat

Separatoare/ necesare executate maistru
Întrerupătoare cu
pârghie
DEFECT 1
deteriorarea camerei
de stingere
DEFECT 2
perlarea contactelor;
DEFECT 3
deteriorarea
mecanismului de
acţionare;
DEFECT 4
deteriorarea
resortului care
asigură forţa de
apăsare pe
contact.
DATA: NOTA:

FIŞĂ DE LUCRU 7
DEFECTELE APARATELOR ELECTRICE
DE JOASĂ TENSIUNE
COMPETENŢE:
electromagnetice.
 Defectele comutatoarelor cu came:

- ruperea resortului mecanismului de sacadare;
- blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a
uzurii unei came;
- ruperea butonului de acţionare;
- uzura axului de acţionare;
- perlarea contactelor;
- deplasarea camelor pe ax, schimbând astfel
succesiunea contactelor.
 Defecte specifice întrerupătoarelor pachet:
- ruperea resortului mecanismului de sacadare;
- blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a
uzurii unei piese componente;
- ruperea butonului de acţionare a contactelor mobile;
- perlarea sau deformarea contactelor mobile;
- spargerea sau arderea etajelor de bachelită.

- aparate de joasă tensiune de
- se demontează aparatele primite;
verificat;
- se fac verificări vizuale şi prin
- aparat pentru măsurarea
măsurări;
rezistenţei de
- se remediază defectele posibil a fi
remediate;
- aparat pentru verificarea
- se montează aparatul;
continuităţii
- se trag concluzii.
circuitelor electrice –
ohmmetru;
- scule specifice (trusa
Măsuri specifice sculelor folosite în procesul tehnologic


2.Comparați observațiile făcute în fișa voastră cu cele ale colegilor care au realizat

Comutatoarlor cu necesare executate maistru
came /
Întrerupătoarelor
pachet
DEFECT 1
ruperea resortului
mecanismului de
sacadare
DEFECT 2
ruperea butonului de
acţionare a
contactelor mobile
DEFECT 3
perlarea sau
deformarea
contactelor mobile
DEFECT 4
spargerea sau
arderea etajelor de
bachelită
DEFECT5
blocarea
mecanismului de
sacadare ca urmare
a
uzurii unei piese
componente
DATA: NOTA:

FIŞĂ DE LUCRU 8
DE JOASĂ TENSIUNE
COMPETENŢE:
electromagnetice.
 Defectele contactoarelor:
- ruperea suportului contactelor;
- ruperea spirei în scurtcircuit la electromagneţii
de curent alternativ, având ca efect apariţia unui
zgomot specific;
- ruperea şuruburilor de fixare a suportului
miezului magnetic;
- ruperea reostatelor care asigură forţa de
apăsare pe contact;
- arderea bobinei;
- lipirea sau distrugerea contactelor;
- străpungerea sau conturarea izolaţiei;
- scurtcircuitarea spirelor bobinei de suflaj
la contactoarele cu suflaj magnetic;
- arderea rezistenţei adiţionale la contactoarele
de curent continuu;
- apariţia remanenţei magnetice;
- deteriorarea camerei de stingere în urma unui
arc electric puternic
- aparate de joasă tensiune de Desfăşurarea lucrării
verificat; - se demontează aparatele primite;
- aparat pentru măsurarea - se fac verificări vizuale şi prin
rezistenţei de măsurări;
izolaţie – megohmmetru; - se remediază defectele posibil a fi
- aparat pentru verificarea remediate;
continuităţii - se montează aparatul;
circuitelor electrice – - se trag concluzii.
ohmmetru;

2.Comparați observațiile făcute în fișa voastră cu cele ale colegilor care au realizat

Contactoare necesare executate maistru
1. ruperea suportului
contactelor;
2.ruperea spirei în
scurtcircuit la
electromagneţii
de curent alternativ,
având ca efect
apariţia unui
zgomot specific;
3.ruperea şuruburilor
de fixare a suportului
miezului magnetic;
4.ruperea reostatelor
care asigură forţa de
apăsare pe contact;
5.arderea bobinei;
6.lipirea sau
distrugerea
contactelor;
7.străpungerea sau
conturarea izolaţiei;
8.scurtcircuitarea
spirelor bobinei de
suflaj la contactoarele
cu suflaj magnetic;
9.arderea rezistenţei
adiţionale la
contactoarele
de curent continuu;
10.apariţia remanenţei
magnetice;
11.deteriorarea
camerei de stingere în
urma unui
arc electric puternic
DATA: NOTA:

FIŞĂ DE LUCRU 9

DE JOASĂ TENSIUNE
COMPETENŢE:
electromagnetice.
Defectele întrerupătoarelor automate:

1. topirea contactelor de rupere la deconectarea
unui curent mare;
2. sudarea contactelor de rupere la amplasări
pe scurtcircuit;
3. perlarea contactelor;
4. slăbirea arcurilor care asigură presiunea
pe contact;
5. spargerea camerei de stingere;
6. deteriorarea releului de protecţie;
7. griparea diferitelor piese ale dispozitivului
de acţionare;
8. spargerea casetei mecanismului de declanşare
sau a unui clichet;
9. ruperea sau blocarea dispozitivului de acţionare
manuală;
10. arderea bobinei electromagnetului de anclanşare.
Aparate şi materiale necesare Desfăşurarea lucrării

- aparate de joasă tensiune de - se demontează aparatele primite;
verificat; - se fac verificări vizuale şi prin
- aparat pentru măsurarea măsurări;
rezistenţei de - se remediază defectele posibil a fi
izolaţie – megohmmetru; remediate;
- aparat pentru verificarea - se montează aparatul;
continuităţii - se trag concluzii.
circuitelor electrice –
ohmmetru;
11. măsuri specifice măsurării rezistenţei de izolaţie cu megohmmetrul.



Relee necesare executate maistru
termice/siguranțe
fuzibile
DEFECT 1
DEFECT 2
DEFECT 3
DEFECT 4
DEFECT5
DATA: NOTA:

FIŞĂ DE LUCRU 10
DE JOASĂ TENSIUNE
COMPETENŢE:
electromagnetice.
1. Defectele releelor termice:

12. contact imperfect la bornele bimetalului;
13. arderea elementului de încălzit;
14. arderea bimetalului;
15. lipirea contactelor;
16. deteriorarea izolaţiei dintre spirele elementului
de încălzit;
17. blocarea mecanismului de acţionare;
18. arderea rezistenţei de şuntare (la releele
cu şunt).
 Defectele siguranţelor fuzibile:
19. fisurarea soclului;
20. fisurarea patronului fuzibil;
21. fixarea necorespunzătoare a capacelor de
închidere a patronului fuzibil;
22. capacul filetat nu are corpul de porţelan
bine fixat pe teaca metalică;
23. slăbirea contactelor la bornele de conectare.

- aparate de joasă tensiune de
verificat; Desfăşurarea lucrării
- aparat pentru măsurarea - se demontează aparatele primite;
rezistenţei de - se fac verificări vizuale şi prin
izolaţie – megohmmetru; măsurări;
- aparat pentru verificarea - se remediază defectele posibil a fi
continuităţii remediate;
circuitelor electrice – - se montează aparatul;
ohmmetru; - se trag concluzii.



Relee necesare executate maistru
termice/siguranțe
fuzibile
DEFECT 1
DEFECT 2
DEFECT 3
DEFECT 4
DEFECT5
DATA: NOTA:

FIŞĂ DE LUCRU 11

DE JOASĂ TENSIUNE
COMPETENŢE:
electromagnetice.
 Defectele prizelor şi fişelor:

25. fisurarea sau spargerea carcaselor
electroizolante;
26. perlarea sau arderea contactelor;
27. ca urmare a scoaterii fisei din priză sub curent
mai mare decât cel nominal;
28. slăbirea arcurilor care asigură presiunea
de contact;
29. slăbirea contactelor la bornele de conectare.

30. aparate de joasă tensiune de verificat;
31. aparat pentru măsurarea rezistenţei de
32. aparat pentru verificarea continuităţii
circuitelor electrice – ohmmetru;
33. scule specifice (trusa electricianului);
a. se demontează aparatele primite;
34. se fac verificări vizuale şi prin măsurări;
35. se remediază defectele posibil a fi
remediate;
36. se montează aparatul;
37. se trag concluzii.

Măsuri specifice sculelor folosite în procesul tehnologic .


Prize/Fișe necesare executate maistru
DEFECT 1
DEFECT 2
DEFECT 3
DEFECT 4
DEFECT5
DATA: NOTA:

FIŞĂ DOCUMENTARĂ 1
Defecte frecvente la monitoarele TFT Dell / Benq
.

Avand in vedere ca in etajele supuse reparatiei sunt
tensiuni periculoase , este necesar sa folositi o sursa
separatoare pe reteaua de 230V (separare galvanica) .
Daca aceasta sursa este dotata si cu un indicator al
curentului consumat , aveti o informatie suplimentara
asupra functionarii montajului testat .

Nu lucrati cu astfel de montaje in conditii de stres si
daca nu sunteti odihnit ! In aceste cazuri rezistenta
electrica a organismului este scazuta si reactia este
intarziata .

FIȘĂ DE LUCRU 12
TIPURI DE DEFECTE
1. LIPSA ILUMINARII DISPLAY-ULUI .

1.1 Manifestare
La pornire , ecranul este iluminat o secunda si se stinge . Aparent , monitorul lucreaza
corect , LED-ul isi schimba culoarea din rosu in verde , imaginea poate fi vazuta din
anumite unghiuri . Sunt si situatii cand LED-ul clipeste , semnalizand o avarie .
1.2 Schema .
Invertoarele au rolul de o genera aproximativ 600V pentru alimentarea lampilor CCFL .
Circuitul principal , IC751 - TL1451AC (generator dual pentru surse cu circuit de modulare)
comanda cele doua tranzistoare MOS (Q751 , Q743) prin intermediul carora sunt
alimentate invertoarele (Q759 - Q760 , Q739 - Q740) .
IC751 se alimenteaza cu + 15V pe pinul 9 fata de pinul 8 (masa) prin Q761 (A733 , PNP) ,
comandat ON/OFF de Q757 .
Frecventa oscilatorul intern este controlata de C765 (470p/50v) si R765 (10K-1%) . Aceste
valori sunt critice , o toleranta mare conducand la modificari mari de frecventa si pot
determina defectarea termica a tranzistoarelor sau tensiuni f. mari la iesire .
Trebuie suspectate aceste componente daca perechile de tranzistoare lucreaza fierbinti .
Este de remarcat faptul ca IC751 analizeaza curentul prin tuburi prin circuitele de la pinii 3
si 14 .
1.3 Alte defecte posibile

Trafo invertor intrerupt , condensatoarele de pe iesire (C756 , C757 , C736 , C737 -
27pF/ 3kV) clacate sau chiar carbonizate .

1.4 Recomandari
Acordati atentie cablului flexibil de la placa digitala la display . Intotdeauna deconectati
acest cablu prin fereastra de vizitare inainte de a scoate placile de pe sasiu , pentru a evita
defectarea mufei display-ului .
1.5 Depanare .
Datorita "stilului" de proiectare a subansamblelor , pentru a putea depana placa trebuie
demontat tot monitorul * .
In primul rand , testati lampile cu un tester special sau chiar un invertor de proba .
Verificati cu ohmetrul continuitatea transformatoarelor .
Se masoara tensiunea de alimentare inainte de siguranta (PF751) si pe cele doua socuri
(L751 , L752) capatul dinspre invertoare (in catodul diodelor fiind semnal PWM) . De cele
mai multe ori , se gaseste scurtcircuit pe alimentarea invertoarelor , care folosesc 4
tranzistori 2SC5707 (Q759-Q760 si Q739-Q740) , marcate pe fotografie cu verde . Daca
unul din tranzistori are jonctiunile strapunse se inlocuieste si perechea acestuia , chiar
daca pare a fi bun . Se va acorda atentie deosebita lipiturilor din zonele marcate cu rosu .
Orice contact imperfect poate cauza distrugerea tranzistorilor .
Trebuie verificate (pentru siguranta inlocuite) condensatoarele din colectoarele celor doua
perechi de tranzistoare : C734-C735 si C754-C755 .
Daca siguranta (PF751) de alimentare a circuitului invertor nu este arsa , apare situatia in
care LED-ul semnalizeaza avarie
FIȘĂ DE OBSERVAȚIE 1
Supuneți atenției un monitoar TFT Dell / Benq . identificați cauzele care au dus la
defectarea lui și completați fișa de mai jos:
Care defecte au fost Care au fost cauzele Ce operaţii aţi executat

identificate? defectării monitorului ? pentru a remedia
defectele?
Observații ale maistrului sau tutorelui de practică

FIȘĂ DE LUCRU 13
TIPURI DE DEFECTE
2.MONITORUL ESTE COMPLET MORT
2.1 Manifestare
Nu exista consum , LED-ul nu clipeste , nu se aprinde .
2.2 Schema .
Clasica , construita in baza circuitului IC601 , UC3842B , care comanda un MOSFET
obisnuit . In secundare se obtin +15V pentru invertoare , +5V si +3,3V pentru placa digitala
.
2.3 Depanare .
Se verifica siguranta fuzibila si componentele principale din sursa si eventualele

scurtcircuite care ar putea determina arderea sigurantei (punte redresoare , C filtraj retea
clacat / umflat , tranzistor comutator strapuns) . Se verifica toate condensatoarele
electrolitice cu ESR-metru . Daca totul este in regula , se alimenteaza sursa si se verifica
existenta tensiunii de +300V si tensiunea de la pinul 7 IC601 , care trebuie sa fie de
aproximativ 7V . In lipsa , verificati / inlocuiti Q603 , Q602 , R602 (68kohmi / 2W) . Lipsa
tensiunii de alimentare pe pinul 7 se mai poate datora defectarii optocuplorului IC602
(PC123F) , IC702 (TL431 - referinta de tensiune programabila) , D701 (UGF10DCT) sau
chiar IC601 .

FIȘA TEHNOLOGICĂ A MONITOARELOR TFT Dell / Benq 7
3. Completați fișa tehnologică pentru un monitor TFT Dell / Benq, urmărind criteriile din tabelul de mai jos
4. Comparați observațiile făcute în fișa voastră cu cele ale colegilor care au realizat aceeași fișă tehnologică ca și voi. Unde apar
diferențe?
Caracteristici Componente Scule și Indici de Operații Obținerea Verificarea

generale ale utilizate echipamente calitate pregătitoare produsului calității
monitorului folosite produsului

_____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
____

FIȘĂ DE LUCRU 14
„Instalatia de aprindere Dacia 1300”
Considerații teoretice: funcționarea motorului de Dacia 1300

A. Defecte ale instalatiei de aprindere.
B. Cauze si remedieri
Defectele echipamentului de aprindere si detectarea lor

Verificarea echipamentului de aprindere se face dupa controlul bateriei de
acumulatoare.
Defectul. Aprindere neregulata.
Cauze si remedieri:
1. conductele de inalta tensiune sunt strapunse sau nu au continuitate sigura, astfel ca
trebuie inlocuite sau puse in ordine.
2. descarcari sau scurgeri la capacul izolant al bobinei de inductie sau de la
distribuitor; este necesar sa se inlocuiasca capacele izolante strapunse sau
defecte.
3. ruptorul are contactele murdare sau oxidate si trebuie curatite.
4. deschiderea contactelor de la ruptor se face neregulat; este necesar sa se regleze
deschiderea contactelor si sa se stranga bine suruburile sau contrapiulita de
blocare a placii contactului fix.
5. ruptorul are contactele dereglate; trebuie sa se puna in ordine contactele, sa se
regleze deschiderea lor si sa blocheze pozitia normala de lucru.
6. ciocanelul este intepenit sau blocat astfel ca trebuie sa fie curatat si uns cu cateva
picaturi de ulei
7. condensatorul face scurtcircuit din cand in cand, are intreruperi sau izolatie
defectuoasa si trebuie sa fie inlocuit
Defectul. Aprinderea este nereglata la turatii mari.

Cauze si remedieri:
1. conductele de aprindere sunt strapunse sau fac legaturi slabe; este necesar sa se
inlocuiasca conductele defecte, sa se fixeze si sa se stranga capetele de aprindere.
2. legaturile in circuitul de joasa tensiune sunt slabe; trebuie sa se verifice
continuitatea lui, sa se stranga suruburile de fixare si sa se refaca lipiturile.
3. capacul izolant al bobinei de inductie sau al distribuitorului este murdar, permite
descarcari intamplatoare sau este strapuns; este necesar sa se curete sau sa se
inlocuiasca piesele arse, strapunse sau care permit descarcarile.
4. contactele de la ruptor se deschid neregulat; trebuie sa se regleze deschiderea
contactelor si sa se blocheze pozitia normala de lucru a lor.
5. presiunea contactelor este insuficienta; se verifica tensiunea arcului si se repara
sau se inlocuieste arcul rupt, dupa care se verifica din nou forta de apasare a
contactelor.
6. contactele ruptorului sunt dereglate; trebuie sa se regleze distanta dintre ele si sa
se blocheze prin strangerea suruburilor respective.
7. ciocanelul este defect; trebuie sa fie inlocuit.
8. condensatorul este defect; trebuie sa fie inlocuit.
9. Arborele ruptorului - distribuitor are joc prea mare; se inlocuieste cand este prea
uzat.

Fișă de observație 2
a procesului tehnologic a echipamentului de aprindere
Observați procesul de APRINDERE.
Completați fișa de mai jos:
Ce operațiuni Care este tipul de Care sunt Cauze

pregătitoare au defect intalnit? posibilitatile de
fost desfășurate? remediere?

__________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
__________________________________________________________________

FIŞĂ DE LUCRU 15
„Instalatia de aprindere Dacia 1300”
Defecte ale instalatiei de aprindere.
Cauze si remedieri
Defectele echipamentului de aprindere si detectarea lor
Verificarea echipamentului de aprindere se face dupa controlul bateriei de
acumulatoare.
Defectul. Motorul da rateuri la ambalare.

Cauze si remedieri:
1. arcul ruptorului este slab;(constatarea se face prim masurarea cu dinamometrul)
arcul trebuie sa fie intarit sau inlocuit.
2. bratul ruptorului se misca greu, arborele ruptorului se roteste anormal, prea mic
pentru inchiderea contactelor , arborele cu came este uzat, condensatorul are
scurgeri de curent etc.; este necesar ca sa se curete si sa se unga arborele cu
came si sa se inlocuiasca piesele uzate (arbore, condensator etc.)
Defectul. Motorul „bate” la turatii mici.

Cauza si remediul: arcurile regulatorului centrifugal sunt rupte sau slabite si trebuie
inlocuite. Verificarea se face cu dinamometrul.
Defectul. Motorul „bate” la turatii mari.

Cauze si remedieri:
1. avansul la aprindere este prea mare. Aceasta se consta cu ajutorul dispozitivului de
masurare a avansului aprinderii
2. regulatorul prin depresiune al avansului la aprindere este reglat gresit; se trage sau
impinge tija de reglaj.
3. arcul din spatele membranei regulatorului prin depresiune este slabit sau rupt;
trebuie sa se regleze avansul aprinderii, sa se inlocuiasca arcul sau sa se schimbe
regulatorul prin depresiune.
Defectul. Motorul se incalzeste prea tare cand merge cu clapeta de admisiune

inchisa partial.
Cauza si remediul: intarzierea prea mare la aprindere datorita unui defect la
regulatorul de avans prin depresiune; este necesar sa se controleze conducta si
legatura intre regulator si clapeta de admisiune sau etanseitatea membranei.
Membrana trebuie sa fie stransa etans.
Defectul. Motorul „bate” la orice regim.
Cauza si remediul: avansul este prea mare la aprindere, corectorul octanic este
dereglat carburatorul este prea putin antidetonant; este necesar sa se regleze
avansul la aprindere la valoarea normala.
Defectul. Aprinderea nu are loc.
Cauze si remedieri:
1. legaturi intrerupte; se verifica si se inlatura defectul
2. infasurarile bobinei de inductie sunt fie intrerupte, fie scurtcircuitate; trebuie sa fie
inlocuite.
3. contactele ruptorului sunt prea deschise sau numai inchise; este necesar sa se
regleze deschiderea contactelor si sa se blocheze ruptorul.
4. ciocanelul este blocat pe axul sau; trebuie sa fie demontat, curatat si uns cu cateva
picaturi de ulei.
5. condensatorul este intrerupt sau scurtcircuitat; trebuie sa fie inlocuit.
Fișă de observație 3
a procesului tehnologic a echipamentului de aprindere
Observați procesul de APRINDERE.

Ce operațiuni Care este tipul de Care sunt Cauze
pregătitoare au defect intalnit? posibilitatile de
fost desfășurate? remediere?

__________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_________________________________________________________________

FIȘĂ DE LUCRU 16
DERANJAMENTELE POSTURILOR TELEFONICE

CAUZELE CARE LE PROVOACĂ ŞI PROCEDEELE PENTRU ÎNLĂTURAREA
LOR
În tabel se indică deranjamentele, cauzele care le provoacă şi măsurile ce trebuie

luate pentru înlăturarea lor în cazul aparatului tip BC.
1. Nu se primeşte apelul 1. Contact imperfect la 1. Se curăţă contactele

lamelele furcii; levierului şi se reglează;
2. Soneria blocată, bobina 2. Se reglează soneria şi se
soneriei defectă sau verifică conexiunile ;
întreruptă din conexiune; 3. Se verifică şi se reface
3. Poza de pământ legătura la priza de pământ ;
întreruptă sau cu rezistenţă 4. Se înlocuieşte.
mare din cauza contactului
de conexiune imperfect.
2. Aparatul nu are 1. Contact imperfect la arcul 1.Se reglează ;
alimentare/nu funcţionează levierului ; 2.Se înlocuieşte ;
2. Scurtcircuit în 3. Se reglează sau se
condensator ; schimbă cordonul, eventual
3. Contact imperfect la discul ;
contactele de impulsii ale 4.Se înlocuiesc ;
discului sau cordonul de 5.Se înlocuieşte ;
conexiuni al discului 6.Se măreşte presiunea de
întrerupt ; la lamelele de contact
4.Cordonul sau rozeta
aparatului defecte.
5. Firul de interior întrerupt ;
6. Capsulele de microfon
sau de receptor nu fac
contact în microreceptor.
3. Aparatul nu are ton 1. Rezistenţa de buclă a 1. Se curăţă contactele de

aparatului mai mare de lucru, înlocuiesc capsulele
1500 ; microreceptoare ;
2. Defecţiune în C.T.A. 2. Se remediază
defecţiunea.
4. Ton continuu 1. Discul defect (nu face 1. Se verifică contactele

întreruperea) ; impulsorului de la disc ;
5. Pocnituri în receptor la
1. Cordonul discului 1. Se înlocuieşte ;
formarea numărului de întrerupt ;
appel. 2. Contactele discului pentru 2. Se curăţă şi se reglează ;
scurtcircuitarea receptorului Se reglează.
murdare sau dereglare ;
3. Soneria dereglată.
6. Nu se face corect sau 1. Viteza discului 1. Se reglează viteza
deloc selecţia. necorespunzătoare ; discului ;
2. Cordonul 2. Se înlocuieşte sau se
microreceptorului legat leagă corct ;
greşit sau incorect ;
3. Bobina de inducţie 3. Se înlocuieşte ;
întreruptă ;
4. Varistorul de la capsula 4. Se înlocuieşte.
receptoare defect.
7. Noi auzim rău, suntem 1. S-au deplasat bobinele 1. Se reglează ;
auziţi bine. megneţilor receptorului ;
2. Membrana este îndoită 2. Se înlocuieşte ;
sau ruginită ;
3. S-au demagnetizat 3. Se înlocuieşte capsula ;
magneţii ; 4. Se înlocuieşte capsula.
4. Capacul receptorului este
spart.
8. Noi auzim, nu suntem 1. Capsula microfonului 1. Se înlocuieşte ;
auziţi. defectă ;
2. Întreruperi în cordonul 2. Se înlocuieşte ;
microreceptorului ;
3. Cordonul microtelefonului 3. Se leagă corect.
este legat greşit.
Supuneți atenției un aparat telefonic BC . identificați defectele, cauzele care au dus

la defectarea lui și ce operaţii aţi executat pentru a remedia defectele.
Ce deranjamentele au fost Care sunt cauzele acestor Ce operaţii aţi executat
identificate? deranjamente? pentru a remedia
defectele?


FIȘĂ DE LUCRU 17
Tema: DETECTAREA SI DEPANAREA DEFECTELOR-RR DEFECT
Metode: în tehnica depanării s-au utilizat mai multe metode,din care s-a stabilit ca
fiind cele mai concludente următoarele.
Organoleptică : -vizuală ; vizualizarea arsurilor, lipiturilor

-auditivă ;zgomote in timpul funcţionării
-tactilă ;la atingerea componentelor -miros
;ca urmare a supraîncălzirilor
Statică sau de c.c: se verifică alimentarea in c.c fară a fi injectat semnal
Dinamică sau cu semnal:

- înainte
- înapoi
Etapele de verificare
Mijloace - aparat de radio Gloria -schema

electrică -trusa electronistului
AMC -generator de semnal MA

-osciloscop -multimetru
-generator de audio frecvenţă

Desfăşurarea : grupa formată din patru elevi execută lucrările conform etapelor
descrise.
1. Demontare aparatului de radio

2. Constantă organoleptic;vizual,tactil,auditiv şi consemnează.
3. Efectuează măsurătorile in curent continuu şi consemnează.
4. înlătură şi remediază defectele constatate.
5. Verifică cu semnal (dinamic) şi constată deficientele.
6. Remediază defectele din RR constatate la verificare.
7. Completează fişa de lucru (tehnologică) cu toate etapele desfăşurării depanării.
8. Se compară rezultatele măsurărilor cu schema electrică.
Concluzii: Referitoare la etapele parcurse, dacă s-a utilizat corect A.M.C dacă s-a
verificat parametrii înainte şi după depanare, rigoarea operaţiilor. Verificarea m.i: Maistru
are rolul de coordonare dar şi de verificare secvenţială pe etaje a operaţiilor, gradul de
implicare a fiecărui elev din semigrupă. Contribuie implicit la executarea părţilor de fineţe
(reglaje,măsurători,verificarea parametrilor finali

FISA TEHNOLOGICA DE CONSTATARE SI DEPANAREA DEFECTELOR 8
PRODUS: METODE UTILIZATE: AMC CONSTATA/ TIMP VERIFICAT
REMIEDIAZA
VIZUALA
ORGANO AUDITIVA
METODE DE DEPANARE
LEPTICA
TACTIL
MIROS
TENSIUNE
STATICA CURENT
TENSIUNE PE ETAJE
CURENT PE ETAJ
ETAJ 1
ÎNAINTE ETAJ 2
DINAMICA CU ETAJ 3
SEMNAL ETAJ 3
ÎNAPOI ETAJ 2
ETAJ 1
INTERSCHIMBABIL MODULUL 1
Î T A ŢII MODULUL 2
(MODULARA) MODULUL 3
MODULUL 4
DATA: NOTA:

FIŞĂ DE OBSERVAŢIE 5
Precizați care metoda poate fi aplicată pentru identificarea defectelor:

Statica în c.c:
Organoleptică:
Consumul în : Tensiune: - normal- bun;
- auditivă;
- tactilă; - zero- scurtcircuit
- miros; Curent: : - mare - defect;
- vizuală; - nul- defect;
- normal- bun;
Dinamică cu semnal:
- înainte: - semnalul urmează calea semnului până la elementul de execuţie.
Metoda interschimbabilităţii
Se constată defectul după metodele de mai sus, după care se schimbă modulul defect -
atunci când este folosit (acest lucru se face în laboratoarele şi atelierele specializate
pentru depanare).
FIȘĂ DE LUCRU 18

Tema:
LOCALIZAREA ŞI ÎNLĂTURAREA DERANJAMENTELOR APĂRUTE LA

MONTAREA UNUI TERMINAL TELEFONIC
 Această lucrare se va desfăşura în ATELIER (sau pe teren, la baza de practică)

 Veţi lucra în grupe de 4 elevi
Pregătirea
Se vor respecta normele de protecţia şi securitatea muncii, corespunzătoare
reţelelor de telecomunicaţii ; ( Vezi fişa conspect 7)
Obiectivele lucrării:
Elevul trebuie să-şi formeze priceperile şi deprinderile de a stabili care sunt

deranjamentele care pot apărea la conectarea aparatelor telefonice, să găsească
metodele adecvate de localizare a acestora şi să poată să înlăture aceste defecţiuni.
Cunoştinţe teoretice necesare:

Tipuri de terminale telefonice, tipuri de cabluri telefonice, elemente de conectică,
construcţia, organizarea reţelei de locale telefonice, operaţii de întreţinere, reparaţii,
metode şi mijloace de înlăturare a deranjamentelor. Se vor folosi foliile 1,2,3, fişe
conspect1,2,3,4,5,6)
1. Cauzele deranjamentelor
a). Lucrări neprevăzute;

b). Fisurarea sau deteriorarea datorită îmbătrânirii materialului;
2. Determinarea naturii deranjamentului
Natura deranjamentului este determinată de personalul de verificare sau de personalul

de întreţinere a reţelei de telefonie.
Verificările care se pot face sunt:
 Verificarea izolamentului cu ajutorul multimetrului;
 Controlul pentru atingere sau izolament slab, cu ajutorul conectării unui buzer, înseriat
cu un condensator de 1-2 MF, pe un circuit din grupul deranjat şi printr-o cască telefonică ce se
conectează cu un fir trecut peste conductoarele din grupul respectiv.
3. Metode de localizare a deranjamentelor
Localizarea deranjamentelor prin căutare vizuală

Localizarea deranjamentelor prin Măsurări de curent continuu
Materiale necesare : cablu bifilar de interior, sau cablu bifilar de exterior ( brida de interior, sau
exterior), banda izolatoare, linie telefonică, priză de conectare, terminal telefonic
Aparate de măsură: multimetru
SDV: cleşti, sertizor, şurubelniţe, cuţite de cablu, microreceptor portabil

Echipamente de lucru: halat.
Documentaţie tehnică: Standarde tehnice şi de calitate pentru reţele, instrucţiuni de lucru şi

de serviciu.
INDICAŢII DE LUCRU:
a). Confecţionarea cordoanelor de linie şi microreceptor
o Folosind cleşte sertizor, cabluri flexibile cu 2 sau 4 fire şi conectori RJ, se parcurg
următoarele etape:
 Pregătirea capetelor de cabluri în vederea sertizării
 Introducerea conectorilor ţinând cont de conexiunea din schemă
 Executarea sertizării
 Verificarea vizuală şi cu ohmmetru a continuităţii
b). Verificarea funcţionării terminalului telefonic

o Având la dispoziţie linia de test, terminalul telefonic şi cordoanele confecţionate în
etapa anterioară, se execută următoarele operaţii:
 Se conectează cordoanele de linie şi microreceptorul
 Se instalează la linia de test priza telefonică
 Se verifică funcţionalitatea circuitelor telefonice:
 Prezenţa atenuată a efectului local
 Transmiterea numărului
 Recepţionarea semnalului de apel
Supuneți atenției un TERMINAL TELEFONIC. Identificați care sunt

deranjamentele care pot apărea la conectarea aparatelor telefonice.Găsiti metodele
adecvate de localizare a acestora şi remediați defecţiunile.
Care deranjamente au fost Care sunt metodele de Ce operaţii aţi executat

identificate? localizare ? pentru a remedia
deranjamentele?

FIȘĂ DE LUCRU 19
Tema:
LOCALIZAREA ŞI ÎNLĂTURAREA DERANJAMENT ELOR APĂRUTE ÎNTR-UN
CABLU TELEFONIC DE INTERIOR BIFILAR
 Această lucrare se va desfăşura în ATELIER (sau pe teren, la baza de practică)

1. Pregătirea

reţelelor de telecomunicaţii ; ( vezi fişa conspect7)
2. Obiectivele lucrării:

deranjamentele care pot apărea în cazul liniilor de conectare a aparatelor telefonice, să
găsească metodele adecvate de localizare a acestora şi să poată să înlătura aceste
defecţiuni.
3. Cunoştinţe teoretice necesare:
Tipuri de cabluri de conectare a paratelor telefonice, structura, construcţia,

organizarea reţelei de telecomunicaţie, operaţii de întreţinere, reparaţii, metode şi mijloace
de înlăturare a deranjamentelor.
(vezi fişa conspect1, 2, 3, 4, 5)
A. COMPUNEREA ŞI CLASIFICAREA REŢELELOR URBANE DE CABLURI TELEFONICE
B. TIPURI DE DARANJAMENTE:
C.CAUZELE DERANJAMENTELOR
D.DETERMINAREA NATURII DERANJAMENTULUI
E. METODE DE LOCALIZARE A DERANJAMENTELOR
F.ÎNLĂTURAREA DERANJAMENTELOR
4. Materiale necesare : cablu bifilar de interior, sau cablu bifilar de exterior ( brida de interior, sau
exterior), banda izolatoare, aliaj de lipit
5. Aparate de măsură: ohmmetre, buzer; megohmmetru, MAVO, aparat Hickey, masă de

verificare, punţi de măsură, analizor de reţea.
6. SDV: cleşti, sertizor, şurubelniţe, letcon, cuţite de cablu, microreceptor portabil, scări, maşină de
găurit, platformă suspendată.
6.1 Echipamente de lucru: salopetă, cască de protecţie, centură de siguranţă
6.2 Documentaţie tehnică: standarde tehnice şi de calitate pentru reţele, norme tehnice
de consum , norme interne, instrucţiuni de lucru şi de serviciu.
7. INDICATII DE LUCRU
Se va stabili tipul deranjamentului, natura, cauzele care l-au determinat şi modul
de înlăturarea a acestuia.
Procedura de lucru:
a). Se execută o verificare organoleptică ( se observă cu atenţie întreg traseul, dacă
este posibil). Defecţiunea apare în locurile de trecere sau în locaţii, unde cablul poate fi lovit, rupt,
tras, tăiat sau forfecat.
b) Se identifică porţiunea deteriorată;
c). Se verifică secţiunile cablului pe rând cu ohmmetrul sau cu un buzer;
1. Dacă cele două secţiuni nu prezintă defecţiuni, se restabileşte continuitatea
cablului, fără a crea scurtcircuit, îmbinarea lor făcându-se decalat.
d). Se înfăşoară îmbinarea dintre cabluri cu bandă izolatoare:
1. Dacă defecţiunea nu se datorează unei solicitări mecanice, ea fiind de natură
corozivă, defecte de fabricaţie, etc.) se procedează astfel:
 Se secţionează la jumătate cablul bifilar, şi se verifică cu ohmmetrul cele două secţiuni;
 Secţiunea întreruptă se va înlocui, dacă este posibil;
 Dacă nu este posibil, se va secţiona şi aceasta la jumătate şi se va proceda la fel ca mai
înainte.
Supuneți atenției un TERMINAL TELEFONIC. Identificați care sunt

deranjamentele care pot apărea în cazul liniilor de conectare a aparatelor telefonice.Găsiti
metodele adecvate de localizare a acestora şi remediați defecţiunile.
Care deranjamente au fost Care sunt metodele de Ce operaţii aţi executat

identificate? localizare ? pentru a remedia
deranjamentele?

FIȘĂ DE DOCUMENTARE 3
SISTEMUL DE SUPRAVEGHERE VIDEO
Sistemul de supraveghere video (sau CCTV; closed circuit television ) este un sistem de
televiziune care operează în buclă închisă. Faţă de televiziunea publică care este disponibilă
oricărui individ care are un receptor TV, imaginile obţinute de sistemul de supraveghere video
sunt disponibile numai acelora conectaţi în buclă ce au drepturi de acces. Primul sistem de
supraveghere video CCTV a fost utilizat în 1950 şi de atunci a devenit un element esenţial în
orice sistem de securitate profesional.
În cele mai multe instalaţii bucla este o legătura fizică, un cablu purtător de imagini produse de
camera şi înregistrate / vizualizate pe un monitor de supraveghere.
Cu foarte puţine excepţii, imaginile sunt transmise sub forma de semnal video numit
compozit (deoarece este compus) pe o impedanta de 75 de ohm şi având o valoare de 1 Vvv
(vârf la vârf). Acolo unde este nevoie de o rezoluţie înaltă (> 400 linii TV), unele echipamente
oferă posibilitatea transmiterii unui semnal tip Y/C, unde informaţia de strălucire (luminanţa Y)
se transmite separat de informaţia de culoare (semnalul cromatic C). Pe distanţe lungi
transmisia pe fibre optice a devenit destul de populară. Totuşi, acolo unde aceasta opţiune
este prea scumpă, liniile ISDN, internetul, reţelele private virtuale de tip VPN oferă o
alternativă eficientă, în special pentru sistemele ce reacţionează la eveniment.
În afara sistemelor de protecţia proprietăţii şi a celor de control al aplicaţiilor, sistemele de

supraveghere video mai oferă avantaje şi în alte zone cum ar fi:
- Asistarea autorităţilor poliţieneşti în monitorizarea traficului şi implementarea unor reacţii
prompte în caz de urgente.
- Asistarea managerilor din industrie în monitorizarea fluxurilor tehnologice, identificarea
strangulărilor în producţie şi luarea rapidă a măsurilor corective.
- Monitorizarea mediilor ostile care nu sunt accesibile oamenilor, de exemplu reactoare
nucelare, furnale, etc.

EVALUARE SUMATIVĂ:
PROIECT
DEPISTAREA ŞI ÎNLĂTURAREA DEFECTELOR UNUI SISTEM DE

SUPRAVEGHERE
 Această lucrare se va desfăşura pe teren

1. Pregătirea

reţelelor de telecomunicaţii ;
2. Obiectivele lucrării:

deranjamentele care pot apărea în cazul SISTEMELOR DE SUPRAVEGHERE să
găsească metodele adecvate de localizare a acestora şi să poată să înlătura aceste
defecţiuni.
3. Cunoştinţe teoretice necesare:
Sistemul de supraveghere video (sau CCTV; closed circuit television ) este un sistem de
televiziune care operează în buclă închisă. Faţă de televiziunea publică care este disponibilă
oricărui individ care are un receptor TV, imaginile obţinute de sistemul de supraveghere video
sunt disponibile numai acelora conectaţi în buclă ce au drepturi de acces. Primul sistem de
supraveghere video CCTV a fost utilizat în 1950 şi de atunci a devenit un element esenţial în
orice sistem de securitate profesional.
Utilitatea sistemelor de supraveghere
Componentele de bază ale unui sistem de supraveghere video CCTV:

- Camere de supraveghere video: Alb/Negru, Color, Pinhole, Ascunse, Domuri
- Obiective: 1/3" 1/4"
- Lentile: Fixe, Varifocale, Iris Manual, Auto Iris
- Posibilităţi de alimentare: Camere de supraveghere = 220Vca, 24Vca, 12Vcc Monitoare,
Sisteme de înregistrare (Servere cu placi de captura, DVR-uri stand alone) = 240VAC,
12Vcc, Comutatoare video, multiplexoare etc.
- Monitoare: ( 9"-60");Monocrom, Color, înaltă rezoluţie (peste 400 TVL la color), medie
rezoluţie
- Multiplexoare = Intrări a mai multe camere TV, ieşire 1-2 monitoare şi 1 ieşire video
înregistrator
- Comutatoare video = Comută de la o cameră la alta.
- Transmisie video = Tip de cablu folosit, distanţa ce trebuie parcursă, etc.
- Detecţie video de mişcare = detectează mişcarea în cadru pe baza unui impărţiri a ecranului
în puncte de detecţie.
- Carcase pentru camere de supraveghere = Protecţia la umezeală, îngheţ, căldură
excesivă, praf, vânt,

Lucruri de care trebuie ţinut cont
Videoînregistratoarele ca şi automobilele au nevoie de întreţinere permanentă. Acest
lucru înseamnă costuri suplimentare. A nu face întreţinerea la timp şi în mod
corespunzator are ca efecte următoarele:
 Reducerea calităţii imaginii înregistrate - impactul asupra credibilităţii probei
poate fi important
 Invalidarea garanţiei aparatului
 Chiar defectarea mai gravă a acestuia cu consecinţe mai mari asupra
bugetului şi a securitatii înseşi.
Recomandarea este ca la 8000 de ore de funcţionare - aproximativ 1 an de zile - să fie
solicitată schimbarea capetelor şi a părţilor asociate acestora. De asemenea, este
recomandat ca benzile să fie utilizate şi păstrate în strictă concordanţă cu recomandarile
fabricaţilor.
- 4. Materiale necesare
- 4 camere de supraveghere CCD, situate în interior, pe holuri, cu funcţionare
continuă
- modul de telealimentare
- sistem de supraveghere cu un monitor dde 15” fără personal de observare
- cabluri torsadate şi/sau coaxiale şi conectică
5. Aparate de măsură: ohmmetre, megohmmetru , punţi de măsură, osciloscop, voltmetru,
ampermermetru.
6. SDV: cleşti, sertizor, şurubelniţe, pistol de lipit, cuţite de cablu, , scări, maşină de găurit,
platformă suspendată.
6.1 Echipamente de lucru: salopetă, cască de protecţie, centură de siguranţă.
6.2 Documentaţie tehnică: standarde tehnice şi de calitate pentru reţele, norme tehnice
de consum , norme interne, instrucţiuni de lucru şi de serviciu.
7. INDICATII DE LUCRU
Putem realiza următoarul algoritm de depistare a defectelor instalaţiei cum ar fi:
-defectarea unei camere video
-lipsa alimentării
-întreruperea conexiunilor
-lipsa imaginii pe monitor
-defectarea monitorului
-defectarea plăcii de captură
-defectarea PC-ului
-degradarea soft-urilor

Lipsă imagine pe
momitor pentru
camera X
Celelalte
camere
funcţione
ază
DA NU
Se Se
verifică verifică
camera monitorul
X
Există Monitorul
alimentarepe funcţione
ntru cameră, ază
nu este
obturată DA NU
DA lentila NU
Verifică Remedie Remedie

conexiune rea rea
a cameră defectulu defectulu
placă de i i
captură
Conexiune
a este
bună
(cablul şi
mufele
sunt bune)
DA NU
Se Remedierea
verifică defectului
placa de (înlocuire
captură cablu)
Placa de
captură
funcţionează
DA NU
Se verifică Se
computerul înlocuieş
te placa
de
Computerul funcţionează captură
şi stocheză informaţie
DA NU
Se reinstalează Se înlocuieşte
soft-urile computerul sau
unitatea de stocare a
informaţiei



Întrerupătoare necesare executate maistru
automate
DEFECT 1
defectarea unei
camere video
DEFECT 2
lipsa alimentării
DEFECT 3
întreruperea
conexiunilor
DEFECT 4
lipsa imaginii pe
monitor
DEFECT 5
defectarea
monitorului
DEFECT 6
defectarea plăcii de
captură
DEFECT 7
defectarea PC-ului
DEFECT 8
degradarea soft-urilor
DATA: NOTA Semnătura miastrului

NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
ŞI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR
ÎN LABORATORUL DE TEHNOLOGIE
Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii contribuie Ia asigurarea

condiţiilor de muncă nonnale şi Ia înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de
muncă sau îmbolnăviri profesionale.
In această direcţie responsabilitatea pe linie tehnică a securităţii muncii şi
prevenirea şi stingerea incendiilor, revine atât celor care organizează, controlează şi
conduc procesul de muncă, cât şi celor care lucrează direct în producţie.
Conducătorul laboratorului trebuie să ia măsuri pentru realizarea

următoarelor obiective:
• Să se asigure iluminatul, încălzirea şi ventilaţia în laborator;
• Să se asigure expunerea vizuală prin afişe sugestive, privitoare atât la protecţia
muncii, cât şi la prevenirea şi stingerea incendiilor;
• Maşinile şi instalaţiile din laborator să fie echipate cu instrucţiuni de folosire;
• Să se asigure legarea la pământ şi la nul a tuturor maşinilor acţionate electric;
• In laborator să se găsească la locuri vizibile mijloace pentru combaterea incendiilor;
• Să se efectueze instructaje periodice pe linie de protecţie a muncii, de prevenire şi
stingere a incendiilor;
• Înainte de începerea orei se va verifica dacă atmosfera nu este încărcată cu
vapori de benzină sau cu gaze inflamabile provenite de la substanţele din laborator;
• Dacă s-a utilizat benzină sau alte produse uşor inflamabile pentru spălarea
mâinilor, acestea trebuie din nou spălate cu apă şi săpun şi şterse cu un prosop;
• Machetele sau exponatele trebuie să fie bine fixate în suport, iar utilizarea lor se va
face numai în prezenţa inginerului sau laborantului;
• Materialele utilizate se vor manevra cu grijă, pentru a nu se produce accidente precum:
> Răniri ale mâinilor;
> Răniri ale ochilor;
> Insuficienţe respiratorii, etc.
• Manevrarea instrumentelor, a mijloacelor de lucru, a machetelor mai grele se va
face cu atenţie pentru a evita riscul de lovire.
Elevii:
• Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea profesorului, iar în timpul
pauzelor
vor aerisi sala de clasă pentru a păstra un microclimat corespunzător de lucru;
• Nu vor folosi în joacă instrumentele puse la dispoziţie;
Nu vor introduce obiecte în prizele electrice;
• Vor avea grijă de mobilierul şi mijloacele didactice din dotarea laboratorului;
• Vor efectua lucrările de laborator în prezenţa profesorului sau laborantului;
Vor păstra o atmosferă de lucru în timpul orelor, în linişte şi cu seriozitate.
Nerespectarea regulilor mai sus menţionate poate conduce îa accidente nedorite,
care vor fi sancţionate conform prevederilor legala şi ale regulamentului de ordine
interioară.

PROCES-VERBAL,
Încheiat astăzi …………….cu elevii clasei……………cu ocazia efectuării
protecţiei muncii
Nr. crt. NUMELE ŞI PRENUMELE SEMNĂTURA

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16. ,
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
Responsabil,

Lucrul în echipă
(în pereche sau în grup)
Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să
le îndepliniţi)
Cu cine vei lucra?
Ce anume Cine va face acest De ce fel de materiale,

trebuie făcut? lucru? echipamente, instrumente şi sprijin
va fi nevoie din partea celorlalţi?
Ce anume vei face tu?
Organizarea activităţii: Unde vei lucra?
Data/Ora începerii:
Data/Ora finalizării:
Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?
„Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:
 s-au asigurat că au înţeles obiectivele
 au stabilit ceea ce trebuie făcut
 au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii
 s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul de
organizare a activităţii”
Martor/evaluator (semnătura): Data:

(ex.: profesor, şef catedră)
Nume elev:
Această fişă stabileşte sarcinile membrilor grupului de lucru, precum şi modul de

organizare a activităţii.

FOLIE 1
Controler de proces

FOLIA 2

Schema electronică a aparatului EM – 72
FOLIA 3

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
Următoarea listă de cărţi, din cadrul modulului VIII, DETECTAREA

DEFECTELOR se doreşte a fi un ghid în rezolvarea exerciţiilor. Este necesar accesul la
sala de studiu şi la bibliotecă, care să vă pună la dispoziţie informaţii necesare pentru a
absolvi această unitate de competenţă.
BIBLIOGRAFIE
1. WANDEL u. GOLTERMANN. 1994
2. WARDALLA MIRCEA, PASCU AUREL, Măsuri electrice în telecomunicaţii
3.***, Curs C.I.D., SIEMENS

4.***, Livre bleu, C.C.I.T.T.
5.PAUL POSTELNICU, Linii şi sisteme de transmisiuni telefonice.
6.***, Documentaţii aparate de măsură în telefonie, R.D.G. şi R.F.G.
7.VASILESCU, A., Iniţiere în telefonia digitală.
8.SINNRE1CH, H., VASILESCU, A ..Transmisiuni cu modulaţia impulsurilor în cod.
9. ***,SIEMENS, Digitale Nachrichtenubertraâung,Teil lundTeil 2, 10.***,
Transmisiuni P.C.M.. ROMTELECONA, 11.***,Telecommunication Handbook,
BUDAVOX,
12.ZAHAN SORINA, Telefonia digitală în reţele de telecomunicaţii.
13.MIHAI RADU, ş.a., Telefonie numerică.
14.WANDEL u. GOLTERMANN, Reviste „BITS" şi broşuri prezentări aparate.
15.BRANA, CODRUŢ şi VALERIA, Transmisia Informaţiei numerice.
16. ***, Serviciul de date SD -1 MI.Tc., D.G.P.Tc.
17.LAZAROVICI CRISTIAN, Măsurări electronice şi numerice.

18. MILEA, A., Măsurări electronice.
19. POP EUGEN, STOICA VASILE, Principii şi metode de măsurare numerică.
20. GEORGE LOVEDAY, Defectele electronice-manual de diagnosticare, editura TEORA
21. www.google ro


Detectarea Defectelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Detectarea Defectelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.

DOMENIU: ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI

Tehnician operator tehnică de calcul

Tehnician în instalaţii electrice

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de

Prezentul auxiliar se constitue întru-un material de lucru pentru elevii și profesorii

o Tehnician operator tehnică de calcul

VĂ RUGĂM SĂ CITIŢI CU FOARTE MULTĂ ATENŢIE ATÂT GHIDUL CÂT ŞI

Competenţa 23.1– Selectează metode de control al semifabricatelor, pieselor,

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 3

Igiena şi Aplică legislaţia şi  Reguli specifice de protecţia muncii, de

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 4

După parcurgerea unităţii de competenţă, veţi fi capabili să:

Selectaţi metodele adecvate de control.

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 5

Tabelul următor detaliază sarcinile incluse în: Modulul VII

 Stabilirea operaţiilor specifice tipului de

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 6

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 7

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 8

Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………………

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 10

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 11

13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 12

Aceste date le veţi completa sub îndrumarea maistrului instructor/ tutorelui de

 Descrierea activităţilor desfăşurate de agentul economic furnizor de accesorii de

 Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic

 Departamentele în care se poate efectua practica:

 Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru semnate:

 Facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică:

 Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 13

Numele elevului Specializarea Clasa

Denumirea agentului economic Perioada de Nr convenţiei

Cadrul didactic Tutorele (persoana care Observaţii

Data Interv Loc de muncă Sarcini realizate Resurse S/E/I/

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 15

Echipamentul recomandat: Tastatură, pensetă,

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 16

Unele taste mai mari cum sunt Enter

Pentru aceste taste se procedeaza la

Daca te incumeti sa-ti cureti toata

Răspundeți la următoarele întrebări:

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 17

Echipamentul recomandat: Mouse, pensetă

Metode de control: organoleptică- vizual

Răspundeți la următoarele întrebări:

Care au fost cauzele Care componente au fost Ce operaţii aţi executat

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 18

Răspundeți la următoarele întrebări:

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 19

Echipamentul recomandat: Mouse, pensetă

Metode de control: organoleptică- vizual

Un mouse pentru jocuri, echipat cu un senzor optic de o calitate peste medie cu

Corectarea “sariturilor” scroll-ului

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 20

Răspundeți la următoarele întrebări:

Care au fost cauzele Care componente au fost Ce operaţii aţi executat

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 21

Detectarea unor defecte în circuitele rezistive

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de 22

1. Completați fișa tehnologică pentru un următoarele componente, urmărind criteriile