Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Introducere
Invenția pe care o propunem constă într-un procedeu eficient și modern de
abordare a strategiei de luptă împotriva pandemiei produse de virusul SARS COV 2.
Acest procedeu inovator nu înlocuiește și nici nu contravine măsurilor anterioare, ci
le întregește și le completează, folosind aplicațiile tehnologice existente (programe
informatice si sisteme de telecomunicații prin telefonie mobilă).
1.1. Situația actuală:
Ca o reacție împotriva consecințelor grave care decurg din răspândirea
virusului SARS CoV 2, majoritatea statelor lumii s-au axat pe două direcții de
acțiune:
- instituirea unor măsuri restrictive (distanțare fizică, lockdown, purtarea măștii).
- realizarea unui vaccin ANTICOVID.
1.2. Unele inconvenientele ale măsurilor anterioare:
a) afectarea gravă a economiei, a vieții sociale (învățământ, cultură, turism, sport), a
unor activități și servicii ce nu se pot desfășura în condiții normale.
b) sunt aduse atingere principiilor și normelor care consfințesc drepturile omului.
c) cheltuieli uriașe, a căror utilitate stă sub semnul întrebării: purtarea măștii nu este o
măsură total eficace, inițial fiind chiar contestată de către OMS, sau chiar în mediile
opiniei publice din unele țări ale lumii.
d) vaccinarea și lockdownul creează o stare de neliniște generală, cu urmări
imprevizibile.
e) toate aceste acțiuni au un numitor comun: măsurile medicale și de ordine publică
afectează întreaga populație, viața acesteia, fiind impuse în special prin măsuri
coercitive.
2. Prezentare generală a proiectului:
Proiectul pornește de la cercetările unor oameni de știință care au primit
Premiul Nobel pentru medicină, în anul 2017, care au pus în evidență legătura dintre
starea de sănătate a unei persoane și bioritmul personal, respectiv între bioritm și
imunitatea unei persoane.
În esență, proiectul propus stabilește, selectiv, perioada de vulnerabilitate a
fiecărei persoane la contactarea virusului ucigaș, indiferent de vârstă, gen, sau stare
de sănătate (comorbidități), astfel încât să nu mai fie nevoie de lockdown colectiv,
carantinare, izolare a unei colectivități, localități, sau protecția cu predilecție a
persoanelor cu vârste înaintate, cu toate efectele negative pe plan economic, psihic
sau medical ce decurg de aici.
2.1. Fundamentul științific
2.1.1. Contribuția oamenilor de știință austrieci.
Teoria bioritmurilor își are izvorul în cercetările profesorului de psihologie
Hermann Swoboda (1873-1963), de la Universitatea Viena (Die Perioden des
Menschlichen Organismus, Wien, 1904 - Periodicity in the life of the human
organism), cercetător care a observat posibilitatea unor variații ritmice de natură
ciclică, respectiv un ciclu fizic de 23 de zile și unul emoțional de 28 de zile.
Alfred Teltscher, profesor la Universitatea din Insbruck, a analizat un al
treilea factor, și anume Ciclul intelectual, cu o perioadă de 33 de zile, care se repetă
ciclic („zile bune” și „zile rele”).
2. 1. 2. Contribuția oamenilor de știință americani
Trei specialiști americani în domeniul genetic, Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash
și Michael W. Young au primit Premiul Nobel pentru medicină pentru anul 2017. Cei
trei cercetători au descoperit mecanismele moleculare necesare controlării ritmului
circadian, a declarat Comisia premiilor Nobel. Descoperirile acestora va deschide noi
căi de abordare tratarea unor diverse boli. Conform motivației Comisiei premiului
Nobel din cadrul Institutului Karolinksa din Stockholm, "descoperirile acestora
explică modul în care plantele, animalele și oamenii își adaptează bioritmul pentru
a-l sincroniza cu rotația Pământului". Viața de pe Pământ este adaptată așadar la
diverse fenomene ciclice, de la rotațiile planetei, având astfel un bioritm (somn,
veghe) adaptat zilei și nopții, la cele individuale.
Hall și colegul său Rosbash din cadrul Universității Brandeis din Boston, alături
de colegul lor Young din cadrul Universității Rockefeller, New York, au studiat
muștele de fructe, la care au reușit sa izoleze o genă care determină bioritmul zilnic.
4.1. Metodologie
Fiecare cetățean care are un telefon mobil va primi lunar o alertă sub formă de
SMS, indicând pentru fiecare dintre bioritmurile fizic și cel emoținal intervalele de
timp în care starea sa de sănătate devine foarte vulnerabilă la contactarea unei infecții
cu COVID. Deci, lunar, toate persoanele vor primi automat, funcție de data de naștere
a fiecăruia, aceste alerte COVID.
Pentru persoanele care nu au telefoane mobile, se vor trimite de către autoritățile
locale, prin poștă, informațiile privind intervalele de risc maxim.
4.2. Avantajele acestei invenții
- invenția nu exclude celelalte măsuri de prevenție, ci le completeză și le
eficientizează.
- operațiunea de distanțare fizică este realizată individual și selectiv, și nu in
corpore, funcție de starea de vulnerabilitate a fiecărui individ.
- raportat la numărul populației unei localități, metoda aceasta operează asupra
tuturor membrilor acesteia, însă o face eșalonat și nu dintr-o dată.
- metoda folosește metode moderne, persuasive, non coercitive.
- folosirea mijloacelor informatice este un aspect modern, elegant, acceptat de
toți, pe placul tinerei generații.
- sub aspect psihologic, un asemenea sistem de avertizare individuală nu
afectează grav, nu deranjează mentalul colectiv, ci pune pe prim plan
responsabilitatea personală, conștientizând pericolul și nu sentimentele de frustrare
sau de revoltă în masă față de măsuri rudimentare, bazate pe coerciție, cum ar fi:
amenzi, controale polițienești, măsuri ce pot fi contestate pe cale juridică.
- invenția adună într-un concept unic atât teorii medicale cât și aplicații
telematice, cu grad de persuasiune ridicat (influențarea comportamentului uman prin
intermediul tehnologiei moderne).
- programele de stabilire a graficului bioritmic sunt free on line, și nu sunt greu
de implementat.
- sub aspectul prețului de cost, acest sistem este mult mai ieftin pentru autorități.
- metoda inventată, asigură continuitatea operațiunilor de diminuare sau de
dezagregare a aglomerației urbane, pe o perioadă mai îndelungată, datorită
caracterului ei gradual, echilibrat și secvențial, pe când lockdownul, carantinarea sau
izolarea nu pot fi prelungite pe perioade mari de timp, fiindcă consecințele pot fi
dăunătoare pentru colectivitate, în ansamblul ei.
- în fine, metoda propusă este o altă „narațiune”, atipică, în șirul de metode
adoptate până în prezent în caz de pandemie.