Ph.D.

Professor Habilitat  Maria Constantinescu

Badoi Iuliana Madalina- MSSS ANUL I

MANAGEMENTUL STRESULUI RESIMTIT

La nivel personal :

Nivelul de stres indus a fost resimțit diferit de fiecare persoana , variind de la

nesemnificativ( 10% ) la insuportabil (7%). Cele mai mul persoane au perceput
nivelul de stres personal ca fiind unul moderat (35%).
Interacțiunea cu ceilalți membrii ai familiei a fost metoda preferată de a face față
stresului (17%), urmată de în ordine descrescătoare de Internet- rețele sociale
(13.4%), televiziune- programe de divertisment (12%), lectura (11%), grădinărit (9%),
Internet-divertisment (6%), Internet- jocuri online (3.8%), televiziunea- programele de
știri (3.6%), fumat (3.5%), activități sportive la domiciliu (3%), activități religioase
efectuate la domiciliu (3%), rebus/integrame/sudoku (2.6%), bricolajul (2.3%),
Internet- programe educaționale (2%), jocuri de societate cu ceilalți membrii ai
familiei aflați în autoizolare (1.6%), Internet-cumpărături altele decât cele de strictă
necesitate (1%), televiziune- programe culturale (1%) și consumul alcool (0.75%) .
Desi stresul s-a resimitit persoanele au continuat să comunice cu cei apropiați cu
ajutorul telefonului (44.5%), prin rețelele de socializare pe telefonul mobil (43.5%)
sau pe alte mijoace electronice (laptop/tabletă/desktop) (10.1%) .
Cele mai multe persoane au considerat ca este important sa se informeze
zilnic în legătură cu pandemia Covid-19 de pe Internet (site-uri oficiale) (57.5%),
televiziune (31.3%), Internet- bloguri, site-uri neoficiale (5.3%), presă (3.8%) și alte
surse (1.1%) si au declarat că petrec zilnic maxim o oră pentru a se informa în
legătură cu pandemia Covid-19 .
Pentru a face fata stresului si a-l resimitit cat mai putin fiecare persoana a
incercat sa utilizeze anumite metode de coping cum ar fi:
-structurarea programului cotidian, în care să fie incluse activități cât mai diverse(de
ex.,”să-și planifice pentru următoarea zi cel puțin două activități care-i plac”), să
exploateze timpul pe care îl are la dispoziție pentru a face lucruri pe care le-a putut să
le facă până acum, pe care le-a tot amânat;
-să aibă răbdare, să își păstreze calmul și să respecte regulile, să se gândească la faptul
că este doar o perioadă care va trece;
-să facă gimnastică sau orice formă de sport, în casă sau în jurul casei;
-să adopte un animal domestic (de ex., ”cu siguranță grija de un animăluț îi va ocupa
timpul și îi va umple sufletul”);
să se implice în activități religioase care pot fi desfășurate la domiciliu;
-să evite contactul continuu cu programele de știri (de ex., ”să-și filtreze foarte bine
informațiile”, ”să se informeze despre situația actuală de la TV sau din alte surse doar
dacă este necesar”; ”să urmărească știrile doar o dată pe zi”);
-să asculte programele culturale la radio;
-să-și continue activitatea profesională de acasă, dacă este posibil;
-să descopere noi hobby-uri (” să descopere ceva care le face plăcere”, ”să facă ceva
creativ”);
-grădinărit (de ex., ”cine poate să se mute la casă să o facă”, ”și la bloc
poți să te ocupi de flori, pe balcon pot fi puse jardiniere”);
-să profite de timpul liber și să-l petreacă împreună cu cei dragi, să comunice cu
familia prin telefon/rețele sociale (de ex., ”cei care au copii să se bucure de clipele
acestea, mersul la muncă ne răpește mult din timpul pentru copii”, ”să vorbească
zilnic cu pietenii și cu familia prin telefon/Internet”);
-să reflecteze asupra sinelui (de ex.,”să construiască cât mai mult în ei înșiși folosind
mijloacele pe care le au la dispoziție”), meditație, yoga;
-să facă în mod organizat curățenie în casă (de ex., ”să ordoneze în casă locurile pe
unde umblă rar”);
-să vizioneze împreună cu familia filme noi, dar să revadă și filme vechi, care i-au
plăcut;
-rebus, integrame, sudoku;
-Internet- jocuri, retele de socializare, divertisment (de ex., spectacole transmise
online), cursuri de dezvoltare personală, parenting etc;
-cusut, goblen, brodat, croșetat, tricotat, croitorie;
-bricolaj;
-gătit (de ex., ”să încerce să pregătească lucruri noi în bucătărie, să exploreze…”);
-desen, pictură;
-muzică (de ex., ”să asculte zilnic muzică, în special de relaxare”);
-lectura (de ex., ”să citim parte din cărțile pe care ni le doream de mult să le citim”);
-dezvoltarea unor abilități care ar putea fi utile după terminarea pandemiei- cursuri de
limbi străine, de dobândire a unor calificări sau supraspecializări profesionale, de
operare PC (de ex., ”să caute informații legate de o specializare într-un domeniu nou)
să studieze ceea ce și-au dorit să studieze dar nu au reușit din cauza lipsei de timp;
-jocuri de societate cu ceilalți membrii ai familiei din casă;
-să țină un jurnal al acestei perioade;
-să evite excesele alimentare și să se orienteze spre o alimentație sănătoasă;
-să-și construiască planuri de viitor (de ex., ”să-și facă planifice activitățile din
perioada de după izolare, să ia în calcul ce doresc să facă, pe cine vor să vadă”) .
Pentru a resimti cat mai putin stresul datorat de carantina persoanele ar trebui
sa aiba in vedere :
să evite statul prelungit în pat pe parcursul zilei;
-să evite privitul nonstop la TV (de ex., ”să nu stea la programele de știri mai mult de
o oră pe zi”) și să evite informarea din surse neautorizate;
– să evite consumul de alcool și fumatul excesiv;
-să nu facă shopping excesiv;
-să nu se autoizoleze emoțional;
-să nu cadă pradă monotoniei;
-să nu consume dulcirui în exces și alimente hipercalorice, in general
-să nu ia medicamente fără recomandarea medicului;
-să evite ieșirile din casă dacă nu sunt absolut necesare;
-să evite discuțiile excesive pe rețelele de socializare despre Coronavirus;
-să evite autovictimizarea și panica;
-să nu utilizeze excesiv Internetul;
-să evite jocurile de noroc online;
-se evite consumul de alcool sau creșterea număruluide tigari pe zi

În primul rand în această perioadă de carantina persoanele au fost ingrijorate in

special de : neliniștea legată de sănătatea celor apropiați (43.7%), apoi cele corelate cu
sănătatea proprie (15.8%), urmate de cele alimentate de securitatea financiară a
familiei 12%), viitorul financiar al propriei persoane (7%), viitorul profesional (4%).
Alte îngrijorări semnalate de respondenți au fost: dificultăți în desfășurarea afacerii
proprii, situația socio-politică actuală, obligativittaea vaccinării în cazul descoperirii
unui vaccin, incapacitatea de a-și continua rutinele zilnice anterioare pandemiei,
limitarea libertății de mișcare, restrângerea accesului la slujbele religioase în cadrul
bisericii, viitorul profesional/școalr al celor apropiați, sănătatea mentală colectivă,
criza economică mondială, singurătatea resimțită, posibile lipsuri în producția de
alimente.

La nivel national :
Pentru a veni in ajutorul persoanelor carantinate statul prin autoritatile locale ar trebui
sa adopte anumite masuri pentru a elimina cat mai mult cu putinta stresul . printre
aceste masuri amintim :
-testarea masivă a populației, importul medicamentelor care au dat rezultate, purtarea
obligatorie a măștii în afara casei și punerea la dispoziție a măștilor către populație de
către autorități, controlul prețurilor materialelor de protecție, oferirea mijloacelor de
protecție cadrelor medicale în cantități adecvate, echipamente de protecție pentru
farmaciști; încurajarea și sprijinirea financiară a inițiativelor locale pentru producerea
materialelor de protecție; investiții masive în cercetarea medicală;
-informare cât mai exactă a populației, măsuri de prevenire a răspândirii panicii la
nivelul populației; comunicarea instituțiilor cu populația generală să se facă folosind
argumente și un stil mai clar; să fie aplicate măsuri dedicate menținerii sănătății
mentale în paralel cu prevenția răspândirii pandemiei;
-interzicerea intrărilor în țără pe o perioadă definită sau creșterea duratei de carantină
la 21 de zile pentru cei care vin din afara țării; controlul mai detaliat al celor care se
întorc în țară;
-măsuri de protecție fiscală pentru întreprinderile mici și mijlocii; sprijinirea relansării
economiei;
-protejarea cadrelor sanitare, testarea oricărui pacient care ajunge la unitățile de
primire a urgențelor din spitale;
-înăsprirea sancțiunilor pentru cei care nu respectă regulile autoizolării și carantinei;
-măsuri de protecție a copiilor;
-recrutarea activă de voluntari și implicarea lor în inițiative coordonate de autorități;
-monitorizarea stării de sănătate și a măsurilor de protecție ale curierilor;
-restricții de deplasare mai riguroase, protocoale de autoizolare și carantină mai bine
conturate, mai multă fermitate în elaborarea măsurilor de protecție de către
guvernanți;
-ridicarea restricțiilor de circulație pentru vârstnici;
-programe sociale pentru persoanele defavorizate.

La nivel familial :
Comunicarea cu persoanele din cadrul aceleiași locuințe nu a fost semnificativ
afectată, consideră majoritatea respondenților aflați în autoizolare atât după două, cât
și după 4 săptămâni, predominând persoanele care au arătat că se bucură de timpul
petrecut împreună, acest interval fiind un prilej de descoperire reciprocă sau de
apropiere. Au existat și situații când ignorarea a fost semnalată ca metodă de coping la
stres și un număr în creștere de persoane au relatat monotonie sau nervozitate induse
de coabitarea prelungită cu partenerul/partnera de viață.
În cadrul comunicării cu alte persoane (familie, prieteni) aflate în afara
locuinței respondenților au fost semnalate următoarele reacții: frustrare prin lipsa
intimității, îngrijorări legate de impactul statutului profesional asupra familiei,
îngrijorări legate de lipsa unor aspecte materiale care pot afecta familia (financiare,
lipsa alimentelor, a materialelor de protecție), reevaluarea experiențelor sociale
anterioare, dar și echilibru sau chiar valorificarea aspectelor pozitive ale situației. Au
fost în plus semnalate îngrijorări legate de schimbarea propriei persoane și a
relaționării cu ceilalți, aspecte care ar putea fi de lungă durată, după părerea
respondenților.
În privința îngrijorărilor cele mai importante îîn această perioadă,
respondenții au menționat în primul rând neliniștea legată de sănătatea celor apropiați
(67% vs. 43.1%, în scădere), apoi cele corelate cu sănătatea proprie (11.6% vs. 15.8%,
în creștere), urmate de cele alimentate de nesiguranța financiară, viitorul profesional
sau școlar și contextul politic global.
În perioada autoizolării 54% din persoane au afirmat că pot lucra de acasă fără
diferențe în plan financiar (35% vs. 38.2%, ușoară creștere), ori cu pierderi financiare
(14.5% vs. 17.4%, ușoară creștere), iar șomajul tehnic a afectat o proporție în creștere
de persoane (4% vs. 11%). De menționat că 12% (la două săptămâni) și 15.1% (la 4
săptămâni) din persoane au afirmat că nu pot lucra de acasă și nici nu primesc sprijin
financiar pentru această perioada iar un procent important de respondenți nu pot lucra
de acasă, având profesii care implică părăsirea zilnică a domiciliului.

La nivel comunitar :
Pentru a proteja populatia de grijile aparute in aceasta pandemie si pentru a le insufla
un grad mai mare de incredere capabil sa inlature stersul cel mai important si anume
pierderea locului de munca , pierdere care va duce catre aparitia altori factori de stres
( insuficienta alimentara , incapacitatea de a putea primi asistenta medicala etc),
guvernele si factorii de raspundere ai Uniunii Europene trebuie sa intervina si sa
stabilizeze economiile tarilor membre prin pomparea rapida de fonduri in economiile
afectate .

Pentru a nu resimti stresul principala prioritate este sănătatea cetătenilor . În același

timp însă, epidemia cauzată de coronavirus este un soc major pentru economia
europeană si mondială. Statele membre au adoptat deja sau sunt pe cale să adopte
măsuri bugetare, politice si de asigurare a lichiditătii, pentru a spori capacitatea
sistemelor lor de sănătate și pentru a oferi ajutor cetătenilor si sectoarelor afectate în
mod deosebit.
Epidemia cauzată de coronavirus reprezintă o amenințare pentru economia europeană
si pentru nivelul de trai al cetătenilor.
În timpul acestei crize sanitare, este vital să protejăm nu numai sectoarele critice ale
economiei, ci și activele, tehnologia și infrastructura noastră. Si, mai presus de toate,
trebuie să protejăm locurile de muncă si lucrătorii.
Comisia Europeană a lansat o nouă initiativă temporară menită să protejeze locurile de
muncă si lucrătorii afectati de epidemia cauzată de coronavirus. Este vorba despre
SURE (Support mitigating Unemployment Risks in Emergency) – sprijin pentru
atenuarea riscurilor de somaj în situatie de urgentă. Initiativa SURE le va oferi statelor
membre asistentă financiară de până la 100 de miliarde EURO, sub formă de
împrumuturi acordate în conditii avantajoase. Aceste împrumuturi vor ajuta statele
membre să acopere costurile sistemelor nationale de somaj tehnic – programe de stat
care le permit întreprinderilor să-si reducă programul de lucru si să ofere în acelasi
timp sprijin pentru venit. Sistemele de somaj tehnic le oferă familiilor un venit, mentin
capacitatea de productie si capitalul uman al întreprinderilor si păstrează economia pe
linia de plutire.
Impactul economic al coronavirusului variază de la un sector industrial la altul si de la
o întreprindere la alta, în functie de o serie de factori, printre care expunerea fată de
China ca sursă de intrări intermediare, posibilitatea de a apela la furnizori alternativi,
existenta stocurilor sau dependenta de procesele de producție „exact la timp”.
Comisia Europeană se află în strânsă legătură cu autoritătile naționale, cu
reprezentantii sectorului si cu alte părti interesate pentru a monitoriza si a evalua
impactul coronavirusului asupra sectoarelor industriale si comertului european.
Comisia actionează acolo unde poate, încercând să sprijine diferite sectoare
industriale, în special pe cele esentiale pentru productia si aprovizionarea cu alimente.
Fondurile UE sunt destinate tuturor tipurilor de întreprinderi, de la mici si mijlocii
până la cele mai mari. Este disponibilă o gamă largă de solutii de finantare:
împrumuturi pentru întreprinderi, microfinantare, garantii si capital de risc. În fiecare
an, UE sprijină peste 200 000 de întreprinderi. Comisia vă poate ajuta să găsiti
institutii financiare care să vă acorde sprijin financiar.
Pentru a atenua si mai mult socurile economice si pentru a salva întreprinderile,
Comisia Europeană aplică acum norme privind ajutoarele de stat mai flexibile ca
niciodată, permitându-le statelor membre să ofere sprijin direct întreprinderilor grav
afectate si întreprinderilor mici, care riscă să se închidă dacă nu primesc ajutor.
Cadrul temporar pentru măsurile de ajutor de stat, adoptat la 19 martie, prevede
cinci tipuri de ajutoare:
- granturi directe (sau avantaje fiscale) de până la 800 000 EUR pe întreprindere;
- garantii subventionate de stat pentru împrumuturile bancare;
- împrumuturi publice si private cu rate subventionate ale dobânzii;
- valorificarea capacitătilor de creditare ale băncilor si utilizarea acestora pentru a
sprijini întreprinderile, mai ales pe cele mici si mijlocii – un astfel de ajutor este clar
un ajutor direct acordat clientilor băncilor, nu băncilor;
- flexibilitate suplimentară care să îi permită statului să furnizeze asigurarea creditelor
la export pe termen scurt, atunci când este necesar.
Măsurile urmăresc ca întreprinderile să aibă posibilitatea de a-si continua activitatea
sau de a o îngheta temporar fără a-si pierde perspectivele de crestere pe termen lung.