Badoi Iuliana Madalina- MSSS ANUL I

Prof. Constantinescu Maria

Criza Corona Virus

In timp ce restrictiile sporesc in pas alert, se raspandesc pe langa virus , panica si

cotizatul la teorii absurde si naratiuni apocaliptice, cand nevoie ar fi de sagacitate si
depistarea cauzelor si remediilor crizei.
Pandemia, care "a atins dimensiuni inimaginabile", potrivit sefului Institutului
Robert Koch, a surprins lumea democratiilor cu pantalonii pe vine. Aceasta vadita
nepregatire a lumii libere pentru un cataclism care ar fi trebuit sa fie previzibil si macar
partial prevenit (cum a si fost, de catre sud-coreeni) e posibil sa se fi repercutat
psihologic asupra unora din manifestarile actuale de panica, precum stocatul de hartie
igienica, semn al terorii generale si al perceptiei ca ne terorizeaza o spaima si o frica de
ne apuca burta. 

De ce anume ne putem lipsi ?

Or, de nimica nu e buna panica. Ce ar trebui, in schimb, facut? De ce anume ar fi
nevoie spre a se atenua politic si economic predictibilele consecinte ale pandemiei si ale
unei recesiuni de o gravitate poate fara precedent de la cea din 1929-1933 incoace? 
Nu e nevoie de obisnuitul actionism, precum febrilele revendicari de restrictii de
circulatie draconice in zone in care nu exista mai niciun infectat. Nici de dezinformari si
teorii ale conspiratiei putiniste, islamiste, fasciste, comuniste. Nici de recriminari
virulente, dar imbecile, precum cele articulate de agentii de influenta ai Rusiei si Chinei,
vituperand guverne occidentale pentru ca n-ar solicita suficient asistenta si sprijinul
Chinei, de unde s-a importat nenorocirea. Nici de chinezarii, fiindca birocratia, in
asemenea situatii, poate fi mortala. Si nici de egoisme nationaliste, dar nici de solutii
socialiste, ori globaliste cum le propun de pilda promotorii ideii utopice,
neosalvationiste, neototalitare a "guvernului mondial". 

Ce trebuie in schimb urgent?

E nevoie, mai intai, de autodisciplina unei reale si riguroase distantari sociale, ca si
de statul stramb si judecatul drept prilejuite de fortata si indelungata sechestrare la
domiciliu. E nevoie de o analiza sagace si la obiect a cauzelor agravarii unei epidemii ce
parea, vai, cand era afectata doar China, atat de banala, incat Europa si America si-au
permis luxul asasin de a neglija adoptarea de masuri de precautie elementare, ramanand
fara suficiente masti, teste si echipamente de protectie, fara destula aparatura de
ventilatie, paturi la sectiile de terapie intensiva si planuri de organizare scolara, in
situatii de urgenta precum cele in care s-a ajuns.
 In fapt, nenorocirea pare sa fi inceput mult inainte. Potrivit unui eseu publicat
in Tablet de Michael Lind, "crize precum pandemia de coronavirus scot la iveala
slabiciunile structurale ale societatii". Care, spre a putea fi inlaturate, trebuie identificate
corect, dupa cum noteaza el in articolul intitulat "The Coronavirus Didn´t Cause This
Crisis By Itself. McKinsey helped". 
Potrivit lui Lind, la proportiile iesite din comun ale dezastrului american ar fi
contribuit involutii sociale si economice, precum disolutia familiilor traditionale si
pierderea capacitatilor de manufacturare, relocate, in cautare de profit, in China si alte
tari cu mana de lucru ieftina. Aceasta relocare "forteaza SUA sa importe din China si
alte tari produse esentiale, medicamente, masti, echipamente de protectie, si asa mai
departe". Si nu doar SUA si-au relocat industria. 
Esentiala ar fi, deci, pentru democratiile occidentale, refacerea grabnica a acestor
capacitati industriale pierdute pe altarul profiturilor rapide si al unei globalizari care si-a
aratat, dupa criza migratiei cel de-al doilea mare neajuns. 
Or, acest deziderat risca sa devina utopic inca inainte de a fi fost formulat,
sufocandu-se in pustiul unei recesiuni grave, daca guvernele si factorii de raspundere,
de pilda ai Uniunii Europene, precum si ai Bancilor Centrale, ca si cele sistemic
relevante nu pompeaza rapid, si fara chinezaria tipica a birocratiilor europene, fonduri
nu doar si nu atat in banci, asa cum face Banca Centrala Europeana, dupa cum reliefa
prestigiosul economist german Hans-Werner Sinn, prin achizitia masiva de obligatiuni,
cat in economia reala.
Cea din urma are nevoie, din partea autoritatilor statelor afectate si a comunitatii
europene nu doar de credite si inlesniri fiscale, ori demersuri si aranjamente de evitat
somajul, ci si, nu in ultimul rand, de subventii si nebirocratice ajutoare directe, pentru a
supravietui fara datorii si ipoteci oneroase unui soc care e previzibil sa fie extrem de
dur. 

Ce trebuie acum, dar si pe termen mediu si lung?

Michael Lind nu explica succint si persuasiv, in eseul citat, si impactul disolutiei
familiilor traditionale asupra dimensiunilor unei crize pe cale de a scapa complet de sub
control. In fapt, pare clar ca erodarea valorilor familiale si religioase, substituirea celor
din urma cu ideologii, superstitii, conspirationisme si fanatisme, proprii unor societati
atomizate, debusolate si tentate ca atare de extremism, au contribuit masiv la
pulverizarea coloanei vertebrale a societatilor occidentale, la neurastenizarea lor si, pe
cale de consecinta, la amplificarea pericolului caderilor in alarmism, haos, isterie,
panica generalizata si psihoze colective.
Remediul la toate acestea nu sunt nici nihilismul, nici utopiile salvationiste, ori
regimurile de mana forte nationale, colective sau globale, ci revenirea la valori, cuplata
cu educatia si cu democratia liberala reala. 
Principala prioritate este sănătatea cetătenilor . În același timp însă, epidemia
cauzată de coronavirus este un soc major pentru economia europeană si mondială.
Statele membre au adoptat deja sau sunt pe cale să adopte măsuri bugetare, politice si de
asigurare a lichiditătii, pentru a spori capacitatea sistemelor lor de sănătate și pentru a
oferi ajutor cetătenilor si sectoarelor afectate în mod deosebit.
 Epidemia cauzată de coronavirus reprezintă o amenințare pentru economia
europeană si pentru nivelul de trai al cetătenilor.
În timpul acestei crize sanitare, este vital să protejăm nu numai sectoarele critice ale
economiei, ci și activele, tehnologia și infrastructura noastră. Si, mai presus de toate,
trebuie să protejăm locurile de muncă si lucrătorii.
Comisia Europeană a lansat o nouă initiativă temporară menită să protejeze locurile
de muncă si lucrătorii afectati de epidemia cauzată de coronavirus. Este vorba despre
SURE (Support mitigating Unemployment Risks in Emergency) – sprijin pentru
atenuarea riscurilor de somaj în situatie de urgentă. Initiativa SURE le va oferi statelor
membre asistentă financiară de până la 100 de miliarde EURO, sub formă de
împrumuturi acordate în conditii avantajoase. Aceste împrumuturi vor ajuta statele
membre să acopere costurile sistemelor nationale de somaj tehnic – programe de stat
care le permit întreprinderilor să-si reducă programul de lucru si să ofere în acelasi timp
sprijin pentru venit. Sistemele de somaj tehnic le oferă familiilor un venit, mentin
capacitatea de productie si capitalul uman al întreprinderilor si păstrează economia pe
linia de plutire.
Impactul economic al coronavirusului variază de la un sector industrial la altul si de
la o întreprindere la alta, în functie de o serie de factori, printre care expunerea fată de
China ca sursă de intrări intermediare, posibilitatea de a apela la furnizori alternativi,
existenta stocurilor sau dependenta de procesele de producție „exact la timp”. 
Comisia Europeană se află în strânsă legătură cu autoritătile naționale, cu
reprezentantii sectorului si cu alte părti interesate pentru a monitoriza si a evalua
impactul coronavirusului asupra sectoarelor industriale si comertului european. Comisia
actionează acolo unde poate, încercând să sprijine diferite sectoare industriale, în
special pe cele esentiale pentru productia si aprovizionarea cu alimente.
Fondurile UE sunt destinate tuturor tipurilor de întreprinderi, de la mici si mijlocii
până la cele mai mari. Este disponibilă o gamă largă de solutii de finantare:
împrumuturi pentru întreprinderi, microfinantare, garantii si capital de risc. În fiecare
an, UE sprijină peste 200 000 de întreprinderi. Comisia vă poate ajuta să găsiti institutii
financiare care să vă acorde sprijin financiar. 
Pentru a atenua si mai mult socurile economice si pentru a salva întreprinderile,
Comisia Europeană aplică acum norme privind ajutoarele de stat mai flexibile ca
niciodată, permitându-le statelor membre să ofere sprijin direct întreprinderilor grav
afectate si întreprinderilor mici, care riscă să se închidă dacă nu primesc ajutor. Cadrul
temporar pentru măsurile de ajutor de stat, adoptat la 19 martie, prevede cinci tipuri de
ajutoare:
- granturi directe (sau avantaje fiscale) de până la 800 000 EUR pe întreprindere;
- garantii subventionate de stat pentru împrumuturile bancare;
- împrumuturi publice si private cu rate subventionate ale dobânzii;
- valorificarea capacitătilor de creditare ale băncilor si utilizarea acestora pentru a
sprijini întreprinderile, mai ales pe cele mici si mijlocii – un astfel de ajutor este clar un
ajutor direct acordat clientilor băncilor, nu băncilor;
- flexibilitate suplimentară care să îi permită statului să furnizeze asigurarea
creditelor la export pe termen scurt, atunci când este necesar.
Măsurile urmăresc ca întreprinderile să aibă posibilitatea de a-si continua activitatea
sau de a o îngheta temporar fără a-si pierde perspectivele de crestere pe termen lung.