Cele mai frecvente deformări ale segmentului
DII, vizibile radiologic şi chirurgical sunt tributare
malformatiilor endoluminale, tulburărilor de
acolare şi tumorilor ampulare (stenoze, 3 inversat,
aberaţii ale traiectului etc.).
Porţiunea a treia sau partea orizontală
(inferioară) lungă de aproximativ 8-9 cm are traiect
orizontal spre stănga corespunzător corpului
vertebral posterior de vasele mezenterice, anterior
vaselor mari. Limita ei stângă este considerată a fi
locul de intersecţie cu vasele rnezenterice.
Poate să depăşească această limită şi să in-
dreptându-se spre flancul stâng al coloanei verte-
brale unde poate forma o a treia flexură conti-
nuându-se cu ultima porţiune.
Portiunea orizontală a duodenului este intretă-
iată aproape vertical de rădăcina mezenterului, care
contine vasele mezenterice superioare, posterior
are raporturi cu vena cavă inferioară şi cu aorta
abdominală, între aceste vase formându-se pensa
aorto-mezenterică, pensă arterială cu semnificaţie
patologică amplificată de ptoza viscerală,
intestinală, care tracţionează suplimentar mezen-
terul. Superior deţine raporturi cu capul pancrea-
sului.
Ultima porţiune a duodenului, porţiunea ascen-
dentă. lunaă de aproximativ 6 cm. ascensionează
pe flancul stâng al coloanei vertebrale până. în
dreptul corpului vertebral L Ii, la nivelul marginii
inferioare a corpului pancreasului, unde se
inflectează ventral, în unghi ascuţit şi se continuă
cu porţiunea mobilă a intestinului subtire la nivelul
flexurii duodeno-jejunale.
Este aproape verticală, ascendentă. pe flancul
stâng al aortei abdominale, sub mezocolonul
transvers. Anterior vine în contact cu ansele
intestinului mobil şi faţa inferioară a mezocolo-
nului transvers, posterior prezintă raporturi cu
vasele renale şi gonadice stângi, spre dreapta are
raporturi cu aorta, pancreasul, inserţia mezente-
rului, iar spre stânga are raporturi cu marginea
medială a rinichiului stâng prin intermediul arcadei
venoase a lui Treitz (formată de artera colică
stângă şi vena mezenterică inferioară).
Flexura duodeno-jejunală se găseşte pe flancul
stâng al discului intervertebral L I—LE sub inserţia
mezocolonului transvers, corespunzător marginii
inferioare a corpului pancreasului, fixată prin
fascicule musculare de pilierul stâng al diafragmei
şi faţa anterioară a aortei (m. suspensor al
duodenului).
Duodenul are forme variabile funcţie de lungi-
mea porţiunilor şi de adâncimea flexurilor sale.
Poate fi de tip inelar când flexurile sunt rotunjite.
un duoden în V când porţiunea orizontală lipseşte
sau este înlocuită cu un unghi inferior format între
porţiunea descendentă şi cea ascendentă, sau în ti
când porţiunea orizontală are dimensiuni descrise
anterior.
Diametrul duodenului este mai mare decât cel
al intestinului mezenterial, fiind de aproximativ 4,7
cm la nivelul porţiunii superioare, reducându-se
apoi treptat, spre flexura duodeno-jejunală.
EMBRIOGENEZĂ
Tubul digestiv primitiv. până în săptămâna a
opta. este mobil şi ancorat prin mezenterul dorsal,
situat medio-sagital.
in structura mezenterului comun se găseşte
aorta primitivă şi între foiţele mezenterului se
găsesc ramurile aortei destinate intestinului
primitiv: pentru porţiunea superioară din care se va
dezvolta viitoarea ansă duodenală. sunt ramuri din
artera hepatică şi artera mezenterică superioară.
spre ansa ombilicală corespunde trunchiului arterei
mezenterice superioare şi spre intestinul tenninal
artera mezenterică inferioară.
Creşterea diferenţiată a viscerelor şi alungirea
tubului digestiv disproporţionată faţă de creşterea
trunchiului, determină deplasări ale viscerelor şi
torsiuni ale anselor intestinale care vor antrena si
peritoneul, corespunzător segmentelor respective.
Ulterior apar procese de coalescentă între perito-
neul parietal primitiv şi foitele peritoneale ale
organelor şi mezourilor, dacă între ele există un
contact permanent.
Ansa duodenală situată iniţial în plan medio-
sagital prin creşterea ficatului şi rotaţia gastrică, se
răstoarnă la dreapta liniei mediane impreună cu
mezoul său. Astfel, ansa duodenală trece din plan
sagital în plan frontal cu faţa dreaptă orientată
posterior şi faţa stângă orientată anterior.
Ansa intestinală se torsionează în jurul axului
format de vasele mezenterice superioare în direcţie
opusă acelor de ceasomic. Flexura duodenojejunală
se va deplasa iniţial în jos apoi la stânga şi în sus,
duodenul luând forma inelară.
Torsionarea ansei intestinale deasupra duode-
nului face ca rădăcina mezocolonului să
încruciseze anterior a doua porţiune a duodenului
şi rădăcina mezenterului pe a treia.
21