AXEL MUNTHE

<titlu>Cartea de la San Michele

În româneşte de Teodora Sadoveanu
Editura entru Literatur! Univer"al!
#ucureşti $ %&'&
Coerta de (al Munteanu
A)el Munthe*The "tor+ o, San Michele- %&'.
<titlu>/0E1A2A LA E3424A ÎNTÎ4
Plecasem grabnic din Franţa la Londra pentru a-mi face formele de
naturalizare. Se părea că ţara mea va intra în război alături de Germania.
Hemr !ames" trebuia să fie unul dintre garanţii mei# el însu$i fiind de
curînd naturalizat% &ivis 'ritanicus sum (# cum spunea el cu vocea-i pro-
fundă. )tia că cercasem din toate puterile să-mi îndeplinesc datoria $i că
dădusem gre$ din pricină că a*unsesem eu însumi prea nea*utorat ca să
mai pot fi de vreun a*utor altora. )tia ce soartă mă a$teaptă# cînd îmi puse
mîna pe umăr $i mă întrebă ce +am de gînd să fac cu mine. ,-am răspuns

că eram pe cale de a părăsi definitiv Franţa pentru a mă ascunde & un

dezertor în veciul meu turn. /ra singurul loc care mi se potrivea. Pe
cînd î$i lua rămas bun de la mine# îmi aminti cum# cu ani în urmă# cînd
stătuse cu mine la San 0icele# mă încura*ase să scriu o carte despre insula
mea# pe care o numise cel mai frumos loc din lume. 1e ce n-a$ scrie acum
&artea de la San 0icele# dacă lucrurile luau o întorsătură proastă $i cura-
*ul începea a mă părăsi2 &ine ar putea să scrie mai bine decît mine despre
San 0icele# cînd eu l-am clădit cu mîinile mele 2 &ine altul ar putea
descrie mai bine toate nepreţuitele bucăţi de marmoră împră$tiate prin gră-
dina unde odinioară se ridicase vila lui 3iberius42 )i însu$i sumbrul# bă-
trînul împărat# al cărui obosit picior călcase ciar pardoseala de mozaic
scoasă de mine-la lumină de sub viţa de vie 5 ce studiu fascinant pentru
cineva atît de interesat de psiologie# cum eram eu6 7imic mai bun decît
8notă9

"
:omancier $i critic american ;"<=45">"?@.
(
Sînt cetăţean britanic. A B.
4. împărat roman ;=( î.e.n.54C e.n.@# în ultimii ani ai vieţii a trăit retras
pe insula &apri.
8Dnotă9
C
să scrii o carte cînd vrei să scapi de propria-ţi mizerie# nimic mai bun de-
cît să scrii o carte cînd nu poţi dormi.
cestea an fost ultimele lui cuvinte 5 nu- l-am mai revăzut niciodată
pe prietenul meu.
0-am întors în stearpa mea singurătate din veciul turn# umilit $i descu-
ra*at. Pe cînd toţi ceilalţi î$i ofereau viaţa patriei lor# eu îmi petrecea6B%
zilele frămîntîndu-mă încolo $i încoace prin turnul întunecos# agitat ca un
animal în cu$că# în timp ce mi se citeau nesfîr$itele $tiri ale suferinţelor $i
calamităţilor. &îteodată# seara# cînd nemiloasa lumină a zilei înceta de

a-mi mai tortura# ocii# aveam obiceiul să mă urc pînă la San 0icele în
căutare de ve$ti. 1rapelul &rucii :o$ii britanice fîlfîia deasupra lui San
0icele# unde vite*ii sco$i din luptă erau îngri*iţi $i însănăto$iţi de acela$i
soare care mă alungase din iubitul meu cămin. Eai# ce triste $tiri .+ cîtde
lungă era a$teptarea pentru cei care nu puteau face altceva decît să a$tepte 6
1ar cîţi dintre noi cutează să mărturisească ceea ce au simţit atîţia# că
povara propriei lor supărări li se părea mai u$oară de îndurat cînd toţi
bărbaţii $i femeile din *ur erau în doliu $i că rana din coasta lor părea
aproape spre vindecare în timp ce sîngele curgea dintr-atîtea alte răni2
&ine îndrăznea să se vaiete de propria-i soartă cînd soarta omenirii era în
*oc2 &ine îndrăznea să geamă de propria-i durere cînd toţi oamenii aceia
mutilaţi zăceau pe tărgile lor# muţi# cu dinţii strîn$i2
n sfîr$it# furtuna se potoli. 3otul era tăcut ca înainte % în bătrîmul turn
eram singur cu spaima mea.
mul a fost alcătuit ca să-$i poarte crucea# de aceea i s-au dat umeri
puternici. n om poate suporta mult cîttimp se poate suporta pe el însu$i.
Poate trăi fără speranţă# fără prieteni# fără cărţi# ciar fără muzică# atît
timp cît poate să-$i asculte gîndurile lui $i viersul păsării de la fereastră $i
îndepărtata voce a mării. 0i s-a spus la St. 1unstan " că se poate trăi ciar
$i fără lumină# dar cei ce mi-au spus asta erau ni$te eroi. însă un om nu
poate trăi fără somn. &înd am încetat a mai dormi# am început să scriu
această carte# toate celelalte leacuri mai u$oare dovedindu-se neputincioase.
în ceea ce mă prive$te# a fost un mare succes. 1e cîte ori nu l-am bine-
cuvîntat pe Henr !ames pentru sfatul lui % n ultima vreme am dormit
mult mai bine. 'a ciar a fost o plăcere pentru mine să scriu cartea aceasta
$i nu mă mai miră de ce atîţia oameni s-au apucat să scrie cărţi în zilele
noastre. 1in nefericire# am scris I&artea de la San 0icele în condiţii
deosebit de grele. m fost întrerupt ciar de la început de un musafir
87otă9

". spiciu englez pentru orbi.

8Dnotă9
<
nea$teptat# care s-a a$ezat în faţa mea la masa de scris $i a început a vorbi
de el însu$i $i de afacerile lui într-un mod foarte împră$tiat# ca $i cînd
toate fleacurile acelea puteau să intereseze pe altcineva în afară de el.
vea ceva foarte enervant $i neenglezesc în felul insistent de a-$i povesti
feluritele aventuri unde întotdeauna el părea să fie eroul 5 prea mult
- /go n cosmosul tău# tinere# am cugetat eu. Părea încredinţat că $tie totul
despre arta antică# aritectură# psiologie# moartea $i viaţa de dincolo.
0edicina părea să fie marota lui preferată# se pretindea specialist de nervi
$i se lăuda că-i un elev al lui &arcot# a$a cum fac toţi. 1umnezeu să-i
a*ute pe pacienţii lui# mi-am spus. &înd a pomenit de numele maestrului
de la Salpetriere mi s-a părut o clipă că-l mai văzusem cîndva# demult#
demult tare# dar am alungat îndată gîndul acela absurd 5 căci părea atît
de tînăr $i plin de viaţă# iar eu mă simţeam atît+de bătrln $i ostenit. 7eîn-
cetatele-i fanfaronade# ciar $i tinereţea lui# începură să-mi calce pe nervi-
$i# culmea# mi-am dat seama curînd că acest tînăr domni$or mă lua u$urel
peste picior tot timpul# a$a cum sînt înclinaţi tinerii să se poarte cu cei
bătrîni. 'a ciar încercă să mă convingă că cel care construise San 0icele
era el# nu eu . Spunea că a îndrăgit locul $i are de gîmd să rămînă acolo
pentru totdeauna. Pînă la urmă# i-am spus să-mi dea pace $i să mă lase
să-mi continui cartea de la San 0icele $i descrierea preţioaselor mele bu-
căţi de marmoră din vila lui 3iberius.
5 'iet mo$neag# spuse tinerelul cu zîmbetu-i condescendent# baţi cîmpii6
0ă tem că nici măcar nu e$ti în stare să-ţi cite$ti manuscrisul. &eea ce ai
tot a$ternut mereu pe îrtie rm-i nici San 0icele# nici preţioasele tale
bucăţi de marmură din vila lui 3iberius# ci doar cîteva bucăţi de argilă
din viaţa ta sfărîmată pe care le-ai scos la lumină.

3orre di 0aterita
">(<
&
<titlu>/0E1A2A LA E3424A A %.*a
Se pare că le-a venit destul de greu criticilor să clasifice &artea de la
San 0icele# $i nu-i de mirare. nii au prezentat-o ca pe-o autobiografie#
alţii au numit-o I0emoriile unui medicB. 1upă cîtsocot eu# nu-i nici una.#
nici alta. &u siguranţă că n-a$ fi avut nevoie de cinci sute de pagini ca
să a$tern pe îrtie povestea vieţii mele# ciar să nu fi renunţat la capito-
lele cele mai triste $i mai bogate în evenimente. 3ot ce pot spune este că
nu m-am gîndit niciodată să scriu o carte despre mine% ba dimpotrivă#
tot timpul preocuparea mea constantă a fost să mă scutur de această vagă
personalitate. 1acă totu$i cartea a ie$it pînă la urmă o autobiografie# îmi
vine a crede# *udecînd după cifra vînzării# că cea mai simplă metodă de a
scrie o carte despre tine însuţi este să încerci din toate puterile să te gîn-
de$ti la altcineva. 7-ai decît să te a$ezi într-un *ilţ $i să stai singur pri-
vind în urmă către viaţa ta cu ociul cel orb. )i mai nemerit ar fi să te
lunge$ti pe iarbă $i să nu te gînde$ti de loc# ci numai să asculţi# îndată
cum îndepărtata larmă a vieţii se stinge# pădurile $i cîmpiile prind a cînta
cu glasuri limpezi de pasări# animale prietenoase se apropie să-ţi spuie bucu-
riile $i supărările lor cu sunete $i cuvinte pe care le poţi înţelege# iar cînd
toate tac pînă $i lucrurile neînsufleţite din *uru-ţi încep a murmura în
somnul lor.
Să-i spui acestei cărţi I0emoriile unui medicB# cum au făcut unii croni-
cari# mi se pare $i mai puţin potrivit. Simplitatea-i plină de eJuberanţă#
franceţa-i fără de *enă# ciar tonul lucid nu se potrivesc de loc cu un
subtitlu atît de pompos. Se înţelege că un om al medicinei are dreptul# ca
orice altă fiinţă omenească# să rîdă de el însu$i din cînd în c+md ca să-$i
remonteze moralul# ba poate ciar să rîdă $i de colegi dacă-i dă mîna să

""
ri$te# dar n-are nici un drept să rîdă de bolnavii lui. Să verse lacrimi îm-
preună cu dîn$ii este încă $i mai rău% un doctor ce se vaită a$a e un prost
doctor. 1e altfel# un veci medic trebuie să cugete de două ori înainte
de a se a$eza în *ilţ pentru a-$i scrie memoriile. 0ai bine-i să păstreze pen-
tru el ceea ce a văzut despre Eiaţă $i 0oarte. 0ai bine să nu-$i scrie de loc
memoriile# să-i lase pe morţi în pace $i pe vii cu iluziile lor.
&ineva i-a spus &ărţii de la San 0icele I&artea 0orţiiB. Poate are
dreptate# căci rareori lipse$te 0oartea din gîndurile mele. I7on nasce in
me pensier ce nou vi sia dentro .scolpita la+ 0orteB K scria 0icelangelo
lui Easari. m luptat atît de multă vreme cu sinistra mea colegă $i-am
fost mereu învins% am văzut-o nimicind unul cîte unul pe toţi acei pe
care-am cercat să-i salvez# în cartea de faţă am avut pe cîţiva în gînd#
a$a cum i-am văzut trăind# suferind $i culcîndu-se ca să moară. 0ai mult
decît atît nu puteam face pentru ei. 3oţi erau oameni umili#- nici unul
dintre mormintele lor n-are la căpătîi cruce de marmură $i mulţi au fost
daţi uitării cu mult înainte de a trece otarul vieţii. cum totul e perfect
pentru ei. 0ătu$a 0aria Porta-Lettere(# care-a urcat desculţă treizeci de
ani de zile cele CCC de trepte feniciene cu scrisorile mele# umblă acum cu
pardoseala de aur. Sub maiestosul peristil alcătuit din coloane de lapisla-
zuli se plimbă ţanţo$ mărunţelul monsieur lponse# decanul de la 0ăicu-
ţele Sărmanilor# în redingota nou-nouţă a milionarului din Pittsburg# ridi-
cînd cu un aer solemn scumpu-i *oben cînd întîlne$te vreun sfînt# cum
obi$nuia să-i salute $i pe prietenii mei cînd se plimba pe &orso cu calea$ca
mea. !on# băieţelul cu oci alba$tri# care nu zîmbise niciodată# se *oacă
acum voios cu o ceată de copii fericiţi# în vecea cameră de copii a lui
'ambino.  învăţat în sţîr$it să zîmbească. 3oată încăperea este plină de
flori# păsări cîntătoare zboară încolo $i încoace prin ferestrele descise $i
din cînd în cînd 0adonna se +uită înăuntru să vadă dacă copia au tot ce

le trebuie. 0ama lui !on# care l-a îngri*it cu atîta dragoste în venue
de Eilliers# se mai află încă aici# *os. m văzut-o mai ieri. 'iata Flopette#
curtezana# arată cu zece ani mai tînără decît atunci cînd am văzut-o la
8notă9

".
Iîn mine nu se na*te nici un gînd care să nu poarte pecetea morţii.B
(. Po$tăriţa
8Dnotă9
"(
cafeneaua de noapte de pe bulevard% foarte îngri*it $i corect îmbrăcată#
cu rocie albă# este acum a doua cameristă a 0ariei 0agdalena.
într-un modest colţi$or al &împiilor /lizee se află cimitirul cînilor.
colo sînt toţi prietenii mei morţi% trupurile lor se mai găsesc încă unde
le-am culcat eu# sub ciparo$ii de lîngă bătrînul 3urn# dar credincioasele
inimi au fost luate acolo# sus. St. :occo cel blînd# sfîntuleţul ocrotitor al
cînilor# este paznicul cimitirului $i biata bătrînă 0iss Hall vine ades
pe-acolo. Pînă $i ticălosul de 'ill# pavianul beţiv# care a dat foc sicriului
lui carionico don Giacinto# a fost primit provizoriu în ultimul $ir de mor-
minte din cimitirul maimuţelor# ceva mai încolo# după o amănunţită inspec-
ţie a lui Sfîntul Petru care în prima clipă# observînd că dune$te a Mis#
îl luase drept fiinţă omenească. &iar don Giacinto# cel mai bogat preot
din &apri# care n-a dat niciodată un ban vreunui sărac# se pră*e$te înainte
în sicriul lui# iar fostului măcelar din nacapri care orbea prepeliţele cu
un ac înro$it# i-a crăpat dracul ocii într-un acces de gelozie profesională.
n critic a descoperit că Ieste dea*uns material în I&artea de la San
0iceleB ca să ofere scriitorilor de istorii senzaţionale subiecte pe tot res-
tul vieţii lorB. l pun cu plăcere la dispoziţia lor dacă-i bun pentru a$a
ceva. 0ie nu-mi mai este de preun folos. 1at fiind că o viaţă întreagă
mi-am concentrat toate eforturile literare ca să scriu reţete# este puţin pro-
babil să încerc a$a de tîrziu a scrie nuvele senzaţionale. 'ine-ar fi fost

să mă fi gîndit la asta mai devreme% n-a$ fi a*uns acolo unde sînt astăzi6
1esigur că va fi fiind o treabă mult mai plăcută să stai într-un *ilţ $i să
scrii istorii senzaţionale în loc să te zbaţi toată viaţa să aduni material
pentru ele# să descrii bolile $i 0oartea în loc să te lupţi cu ele# să com-
bini intrigi sinistre în loc să fii doborît fără veste de ele 6 1ar de ce nu-$i
adună singuri materialul ace$ti profesioni$ti 26 :areori fac asta. :oman-
cierii care au obiceiul să-$i ducă cititorii prin taverne nu frecventează mai
de loc asemenea localuri. Speciali$tii în boli $i moarte cu greu pot fi în-
duplecaţi să te întovără$ească la spitalul unde an terminat ultima picătură
de eroină. Poeţii $i filozofii care ceamă 0oartea# ca pe o eliberatoare#
în versuri sonore $i în proză# adesea pălesc numai la auzul numelui celei
mai bune prietene a lor. sta-i poveste vece. Leopardi# cel mai mare poet
al ,taliei moderne# care tîn*ea după moarte în rime minunate de pe cînd
era copil# a fugit primul din 7eapolul bîntuit de oleră# cuprins de o
ab*ectă spaimă. &iar marele 0ontaigne# ale cărui senine meditaţii asupra+
morţii sînt îndestulătoare ca să-l facă nemuritor# a tulit-o iepure$te cînd
a izbucnit ciuma în 'ordeauJ. Scopenauer# bătrînul morocănos# cel mai
"4
mare filozof al timpurilor moderne# care făcuse ceia învăţăturii sale din
negarea vieţii# avea obiceiul să taie scurt orice discuţie despre moarte. &ele
mai sîngeroase romane de război au fost scrise# cred# de cetăţeni pa$nici
ce se aflau cu mult în afara zonei prime*duite de tunurile germane cu bă-
taie lungă. utorii care se complac să arate cititorilor scene de orgii seJuale
sînt în general actori cu totul diferiţi în asemenea împre*urări. 7u cunosc
personal decît o singură eJcepţie de la această regulă N Gu de 0aupas-
sant# pe care l-am văzut murind din cauza asta.
îmi dau seama că unele scene din carte sînt plasate pe otarul nedefinit
ce desparte realul de ireal# prime*dioasa ţară a nimănui dintre fapt $i înci-
puire# unde atîţia autori de memorii au intrat în mare încurcătură# unde

ciar $i Goete pare pe punctul de a-$i pierde direcţia în I1ictung und

OareitB " a lui. m făcut tot ce-am putut# a*utîndu-mă de cîteva trucuri
tenice binecunoscute# ca cel puţin unele dintre acele pasa*e să dea impre-
sia unor scurte istorii senzaţionaleB. La# urma urmei# nu-i decît o cestiune
de formă. Pentru mine# a fost o mare satisfacţie să fi izbutit# căci nu cer
altceva decît să nu fiu crezut. ricum# este destul de rău $i destul de trist.
1umnezeu mi-e martor că voi avea de dat seama pentru destule. 'a ciar.
a$ socoti ca pe-un compliment să nu mi se dea crezare# căci cel mai mare
scriitor de istorii senzaţionale pe care-l cunosc este Eiaţa. 1ar este ea în-
totdeauna adevărată 2
Eiaţa este aceea$i întotdeauna# netulburată de întîmplări# nepăsătoare la
bucuriile $i supărările omului# mută $i neînţeleasă ca sfinJul. 1ar scena pe
care se *oacă eterna tragedie se scimbă mereu# pentru evitarea monotoniei.
Lumea în care trăiam ieri nu-i aceea$i în care trăim azi# ci înaintează ineJo-
rabil prin infinit către destinul ei# la fel ca noi. 7imeni nu se poate scălda
de două ori în acela$i rîu# spune Heraclit.  seamă dintre noi se tîrăsc în
genunci# unii călăresc ori umblă cu automobilul# alţii întrec în zbor cu
avionul porumbelul călător. 7-avem de ce ne grăbi# sîntem cu toţii siguri
că vom a*unge la. capătul călătoriei. A .+ . .
7u# lumea în care am trăit în tinereţe nu-i aceea$i în care trăiesc azi%
cel puţin mie nu mi se pare aceea$i. )i cred că nu li se -va părea nici celor
care citesc cartea aceasta de vagabonda*# în căutarea unor aventuri din
trecut. 7u mai eJistă bandiţi cu un record de opt omoruri care să te pof-
tească să dormi pe salteaua lor în 0essina prăbu$ită. 7u se mai află sfinc$i
de granit pitiţi sub +ruinele vilei lui 7ero# în &alabria. )obolanii înnebuniţi
din cocioabele bîntuite de oleră ale 7eapolului# care m-au speriat de
8notă9

"
IPoezie $i adevărB
8Dnotă9

"=
moarte# s-au retras de mult în siguranţă# acasă# în canalele romane. Poţi
merge pînă sus în nacapri cu ma$ina# poţi a*unge pe vîrful lui !ungfrau
cu trenul $i te poţi urca pe 0atterorn cu scară de frîngie. Sus# în La
ponia# nici o aită de lupi flămînzi# cu ocii scăpărînd prin întuneric# nu
mai aleargă după sania ta# peste lacul îngeţat. 'ătrînul urs galantom care
mi-a ie$it în cale în singuraticele cei Suvla a plecat de mult spre Fericitele
&împii de Eînătoare. 3orentul înspumat pe care l-am trecut înot cu :is-
tin# fata laponă# are acum pod de cale ferată. ltima fortăreaţă a cumpli-
tului Stalo# trolul# a fost străpunsă de un tunel. Poporul cel mărunt# pe
care l-am auzit tropăind pe sub pămînt cînd stam în cortul lapon# nu mai
 aduce de mQncare ur$ilor ce-$i dorm somnul în săla$urile de iarnă%
de
asta au mai rămas atît de puţini ur$i în Suedia. 7-aveţi decît să rîdeţi
neîncrezători cîtaveţi poftă de poporul cel mărunt# o faceţi pe riscul dum-
neavoastră. 1ar nu pot crede că vreunul dintre cititorii acestei cărţi va
îndrăzni să nege că am văzut un spiridu$ adevărat stînd cu picioarele în-
cruci$ate pe masa din Forsstugan $i trăgînd cu băgare de seamă de lanţul
ceasului meu. 1esigur că era un spiridu$ adevărat. &e altceva ar fi putut
să fie2 1oar vă spun că l-am văzut limpede cu amîndoi ocii cînd m-am
ridicat din pat în capul oaselor# în clipa cînd se sfîr$ea ultima pîlpîire a
candelei. 0i s-a spus# spre uimirea mea# că eJistă unii care n-au văzut nici-
odată un spiridu$. 7u mă pot împiedica a compătimi te asemenea oameni.
Sînt sigur că trebuie să aibă vreun defect de vedere# 'ătrînul mo$ Lars
din Forsstugan# înalt de un metru nouăzeci $i cinci în saboţii lui de lemn
$i co*ocu-i de oaie# e mort de mult# ca $i bătrîna 0ama Rerstin# soţia lui.
1ar spiridu$ul cel mic pe care l-am văzut stînd cu picioarele încruci$ate
pe masa din mansarda de deasupra staulului trăie$te. 7umai noi murim.
&lubul St. !ames

">4
"T
0ottoN 7u 1U:,/)3, 7,0,& 0/7,L:
1&U nu 3/ 1U:,/)3, P/ 3,7/.
K"K
8titlu93,7/:/V/.
Sării de pe corabia ce mă adu-
cea din Sorrento pe pla*a mică. Puzderie de băieţei se zben-
guiau printre -bărcile întoarse cu fundul în sus# ori î$i scăl-
dau trupu$oarele de bronz lucitor în talazurile ce se sfărîmau
de ţărm# pe cînd bătrîni pescari cu ro$ii bonete frigiene
î$i cîrpeau mre*ele lîngă $oproanele bărcilor# în faţa debar-
caderului stăteau vreo $ase măgăru$i în$euaţi# cu buceţele
de flori prinse la căpestre# iar în *urul lor pălăvrăgeau $i cîn-
tau tot atîtea fete# cu spadella" de argint înfipte în cosiţele

negre $i basmale ro$ii înnodate n *urul umerilor. Pe micuţa

măgăriţă care trebuia să mă suie pînă la &apri o cema :o-
sina# iar pe feti$cană Gioia. vea oci negri strălucitori# scă-
părînd de o năvalnică tinereţe# buze ro$ii ca salba de măr-
gean din *urul gîtului $i surîsu-i vesel descoperea dinţi albi#
puternici# sclipind ca un $irag de mărgăritare. Spunea că are
cincisprezece ani# iar eu i-am spus că nu fusesem niciodată
mai tînăr ca atunci. 1ar :osina era bătrînă# e antica# zise
Gioia. a$a că m-am lăsat să alunec *os din $a $i am urcat .
sprinten poteca $erpuitoare spre sat. înaintea mea# Gioia
dansa desculţă# purtînd o cunună de flori pe cap ca o tînără
87otă9
". Piepteni cu dinţi lungi.
8Dnotă9
">
bacantă $i în urmă venea poticnindu-se :osina# cu botinele-i
negre cocete# cu capul aplecat $i urecile pleo$tite# cufun-
dată în gînduri. /u n-aveam vreme să cuget% mintea îmi era
furată de farmec# inima plină de bucuria vieţii# lumea era
frumoasă $i aveam optsprezece ani. 7e descideam cale prin-
tre tufi$uri de ginestra l $i mirt în plină floare $i ici-colo prin
iarba înmiresmată o mulţime de flori pe care nu le văzusem
niciodată în ţara lui Limne î$i ridicau cu graţie capetele să
ne privească trecînd.
5 &um îi zice acestei flori 2 o întrebai pe Gioia.
/a mi-o luă în mînă. o privi drăgăstos $i rosti N
5 Fiore 6 -
5 1ar asta# cum se ceamă 2
Se uită la ea cu aceea$i atenţie plină de tandreţe$i repetăN

5 fiore6
5 )i asta 2
5 Fiori.
&ulese un bucet de mirt parfumat# dar nu voi să mi-l
dea. Spunea că florile erau pentru San &onsianzo# sfîntul
ocrotitor al &ap-riului# care era cu totul $i cu totul de argint
$i săvîr$ise atîtea minuni. San -&onstanzo# bello# bello6
n lung $irag de fete purtînd pe cap pietre tufa= înaintau
spre noi într-o procesiune solemnă# asemeni cariatidelor de la
/reteion. na din ele. zîmbindu-mi prietenos# îmi puse o
portocală în mînă. /ra o soră de-a Gioiei $i mi se păru ciar
mai frumoasă ca ea. 1a# erau opt surori $i fraţi acasă $i doi în
Paradiso. 3atăl lor era plecat departe# în 'arbaria T# să pes-
cuiască mărgean. ite ce frumoasă salbă de mărgean îi trimi-
sese ciar de curînd 6 &e bella collana 6? 'ella + 'ella 6
5 )i tu e$ti bella# Gioia# bella# bella 6
5 1a# spuse ea.
8notă9
"
Grozame.
(
Floare.
4
Frumoasă.
=
3uf# rocă formată prin consolidarea cenu$ei vulcanice# folosită ca piatră
de construcţie ornamentală.
T
Vinut între 3unis $i 3ripolis.
?
&e salbă frumoasă 6
8Dnotă9
(
0ă împiedecai de o coloană spartă de marmoră.
5 :oba di 3imberio 6 îmi lămuri Gioia. 3imberio cattivo#
"
3imberio mal+occio# 3imberio camorrista 6 $i scuipă mar-
mora.
5 1a# am zis eu# avînd pe 3acitus $i Suetonius încă proas-
peţi în memorie N 3imberio cattivo 6
m ie$it în drumul mare $i-am a*uns în Piazza. 1oi mari-
nari stăteau rezemaţi +de parapetul ce domina 0arina# cîţiva
caprioţi $edeau moţăind în faţa ospătăriei lui don ntonio $i
pe treptele bisericii# vreo $ase preoţi gesticulau furtunos# vor-
bind cu mare însufleţire N 5 0oneta - 6 0oneta 6 0olta moneta#
niente moneta6
Gioia dădu fuga să sărute mîna lui 1on Giacinto# duov-
nicul ei $i un vero santo s# de$i nu aducea de loc a sfînt. /a se
spovedea de două ori pe lună % dar eu# cît de des mă duceam
la spovedanie 2
N
7iciodată 6 N
&attivo 6 &attivo 6
Ea spune oare lui 1on Giacinto că am sărutat-o pe obraz
colo# sub lămîi 2
1esigur că nu.
Străbăturăm satul# oprindu-ne la Punta 3ragara.
5 Ereau să mă sui pe vîrful stîncii de colo# am zis# ară-
tînd spre cel mai prăpăstios dintre cei trei Faraglioni# strălu-
citori ca ni$te ametiste# de la picioarele noastre. 1ar Gioia
era sigură că n-am să pot. n pescar care încercase să se ca-
ţere pînă sus după ouă de pescăru$ fusese azvîrlit *os în mare
de un du rău sălă$luind acolo sub înfăţi$area unei $opîrle al-
bastre 5 albastră ca Grota lbastră 5 păzind o comoară de
aur ascunsă acolo ciar de I3imberioB.
1easupra sătucului pa$nic# sumbrul profil al lui 0onte-So-

laro# cu piscurile-i semeţe $i falezele-i drepte nea*unse# se con-

tura limpede pe cerul apusului.
8notă9

"
Lucruri de-ale lui 3iberiu. 3iberiu cel rău. 3iberiu care deoace. 3i-
beriu complotistul.
(
'ani.
4
devărat sfînt.
87otă9
("
5WA Ereau să urc numaidecît pe muntele acela 6 am zis.
1ar Gioia nu era de loc încîntată de ideea mea.  potecă
piepti$ă de $apte sute $aptezeci $i $apte de trepte scobite în
stîncă ciar de 3imberio urca pe clina muntelui $i la mi*lo-
cul drumului# într-o pe$teră întunecoasă# trăia un vîrcolac
fioros ce mîncase pînă atunci mulţi cristiani "# în capul scă-
rilor se afla nacapri# dar acolo trăiau numai gente di mon-
tagna(# toţi ni$te oameni foarte răi % nici un forestiere s nu se
încumeta să urce acolo sus $i nici ea nu fusese niciodată. 0ai
bine m-a$ sui la Eiîla 3imberio sau la rco 7aturale sau la
Grotta 0atromania 6

7u# n-aveam vreme# trebuia să mă urc numaidecît pe mun-

tele acela.
7e-am întors în Piazza tocmai cînd clopotele ruginite ale
bătrînei campanile K băteau orele douăsprezece pentru a vesti
că macaroni erau gata. 7-a$ vrea măcar să prînzesc mai întîi
sub palmierul cel mare ele la lbergo Pagano 2T 3re piatti#
vino a volontQ# prezzo una lire?. 7u# n-aveam timp# trebuia
să urc fără întQrziere muntele. 5 ddio# Gioia# bella# bella 6
ddio# :osina 6 ddio# addio e presto ritorno 6C
5 / un pazzo inglese<# fură ultimele cuvinte pe care le-am
auzit rostite de buzele ro$ii ale Gioiei# în timp ce# mînat de
soarta mea# mă repezeam în sus pe scările feniciene spre
nacapri. Pe la *umătatea drumului am a*uns din urmă pe
o bătrînă ce purta pe cap un paner mare plin cu portocale.
5 'uon giorno# signorino 6
î$i puse *os panerul $i îmi întinse o portocală. 1easupra
portocalelor era pus un teanc de ziare $i scrisori legat într-o
basma ro$ie. /ra bătrîna 0aria Porta-Lettere ce ducea po$ta
de două ori pe săptămînă la nacapri# mai tîrziu prietena
mea de-o viaţă întreagă. m văzut-o murind la vîrsta de
8notă9

"
&re$tini.
( ameni de munte.
4
Străin.
=
&lopotniţă#
56 Hanul Păgîn.
?
3rei feluri# vin la discreţie# preţul o liră.
C
dio $i să te întorci curînd#
<
/nglez nebun.

8Dnotă9
((
nouăzeci $i cinci de ani. &otrobăi printre scrisori# alese plicul
cel mai mare $i mă rugă să-i spun dacă nu cumva era pentru
7annina la &aprara "# care a$tepta nerăbdătoare la lettera(
de la soţul ei din merica. 7u# nu era pentru ea. Poate astă-
laltă 2 7u# era pentru Signora 1esdemona Eacca.
5 Signora 1esdemona Eacca# repetă bătrîna 0aria cu
neîncredere. Poate vor să spuie la moglie dello Scarteluzzo 4#
adaogă ea pe gînduri.
Scrisoarea următoare era pentru Signor lisse 1esiderio.
5 &red că-i vorba de &apolimone =# zise bătrîna 0aria X
a mai primit o scrisoare întocmai la fel acum o lună.
rmătoarea era pentru gentillissima Signorina :osina 0az-
zarella. cea doamnă era mai greu de gicit. Să fie oare
&acciacavallara 2 T ri la Yopparella 2 ? ri la &apatosta2C ri la Femina
ntica 2 < ri :osinella Pane sciuto 2 > 3e po-
mene$ti că-i la Fesseria 2" î$i dădu părerea altă femeie care
ne a*unsese tocmai atunci din urmă cu un co$cogea paner de
pe$te pe cap. 1a# s-ar putea să fie pentru b Fesseria# dacă
n-o fi cumva pentru nevasta lui Pane e &ipolla n. 1ar pen-
tru Pepinella n+copo u camposanto n nu era nici o scrisoare 2
7ici pentru 0arin cella &aparossa @4# nici pentru Giovannina
mmazzacane l=# care a$teptau cu toatele la leftera din me-
rica 2 7u# îmi părea foarte rău# dar nu era nici o scrisoare
pentru ele. &ele două ziare erau pentru ,l reverende parroco iZ
1on ntonio di Giuseppe $i D+D canonica 1on 7atale di 3om-
maso# asta $tia prea bine căci erau singurii abonaţi din sat.
8notă9

"
Femeia cu capre.
(. Scrisoarea.
4
Soţia coco$atului.
=. &ap de lămîie.
T. Femeia cubrînzeturi.
?. )cioapa.
C
&ap gros.
<. Femeia străvece. A
>. Pîne uscată.
"
Lată în $olduri.
""
Pîne cu ceapă. # -
"(
1e dincolo de cimitir.
"4
Păr ro$u.
"=
moară-cîne.
"T
Sfinţia-sa părintele.
8Dnotă9
(4
Parroco era un om foarte învăţat $i el dezlega întotdeauna ale
cui erau scrisorile. 1ar astăzi era plecat la Sorrento ca să facă
o vizită ariepiscopului# de asta mă rugase pe mine să-i citesc
adresele de pe plicuri# 'ătrîna 0aria nu $tia cîţi ani are# $tia
numai că începuse a duce po$ta de la cincisprezece ani# cînd
mama ei nu mai fusese în stare să îndeplinească slu*ba asta.
'ineînţeles că nu $tia carte. &înd i[am spus că sosisem ciar în
dimineaţa aceea cu corabia po$tală din Sorrento $i că nu lua-
sem nimic în gură# îmi dădu încă o portocală pe care am mîn-
cat-o cu coa*ă cu tot# iar cealaltă femeie îmi oferi numaidecît
din panerul ei cîteva frutta di mare " ce-mi stîrniră o sete cum-

plită. Se afla vreun an în nacapri 2 7u# dar nnarella# la

moglie del sagrestano ( îmi putea da o brînză de capră foarte
bună $i-un paar de vin minunat din via părintelui 1on 1io-
nisio# unciul ei# un vino maraviglioso 644 poi mai era $i la
'ella 0argerita# despre care desigur că am auzit% mătu$a ei
se măritase cu un lord ingleseK. 7u# de asta n-auzisem# dar
mi-ar face mare plăcere s-o cunosc pe la 'ella 0argerita.
*unserăm în sfîr$it# la capătul celor $apte sute $aptezeci
$i $apte de trepte $i trecurăm printr-o poartă boltită. Se mai
vedeau încă# prinse în stîncă# balamalele uria$e de fier# rămă-
$iţe ale unui pod mobil de altădată. /ram în nacapri. La
picioarele noastre se desfă$ura întreg golful 7eapolului# în-
con*urat de ,scia# Proci da $i Posilipo cel înve$mîntat în pini#
alba# strălucitoarea linie a 7eapolului# Eezuviul cu noru-i
trandafiriu de fum# cîmpia Sorrento la poalele muntelui
Sant+-ngelo $i-n depărtare peninii# acoperiţi încă de zăpezi.
. 1rept deasupra capetelor noastre# sta înfipt în stîncă prăpăs-
tioasă ca un cuib de vultur o capelă mică# în ruină. coperi$u-i
boltit se prăbu$ise# dar bucăţi enorme de zidărie îmbinate
ciudat# ca un fel de ţesătură simetrică mai spri*ineau încă zi-
durile ce se fărQmiţau.
5 :oba di 3imberio. mă lămuri bătrîna 0aria.
5 &um se nume$te capela+2 am întrebat+plin de curiozitate.
87otă9
". Fructe de mare.
(
Soţia paracliserului.
4. Ein minunat.
=
Lord englez.
8Dnotă9

(=
5 San 0icele.
5 San 0icele# San 0icele 6 răsună ca un ecou în inima
mea.
0ai *os de capelă% în vie# un bătrîn săpa brazde adînci în
pămînt pentru noua plantaţie de viţă.
5 'uon giorno# mastro Eincenzo 6
 lui era via $i căscioara de alături pe care o zidise singur
cu mînile lui# mai mult cu piatra $i cărămida din :oba di 3im-
berio# împră$tiată prin toată grădina. 0aria Porta-Lettere îi
spuse tot ce $tia de mine $i mastro Eincenzo mă pofti să stau
în grădina lui $i să gust un paar de vin. m privit căsuţa $i
capela. ,nima prinse a-mi bate a$a de puternic# că aproape îmi
pierise graiul.
5 3rebuie să mă urc ciar acum pînă acolo 6 am spus 0a-
riei Porta-Lettere.
1ar bătrîna mă sfătui să merg mai întîi cu ea să caut ceva
de mîncare# căci altfel nu voi găsi nimic# îmboldit de foame $i
sete m-am otărît# cu părere de rău# să-i urme2# sfatul. ,-am
făcut semn cu mîna lui mastro Eincenzo. spunîndu-i că mă în-
torc îndată.# 0erserăm pe drumeaguri singuratice $i ne oprirăm
într-o piazzetta.
5 /cco la 'ella 0argerita 6.
La 'ella 0argerita puse pe masa din grădină o garafă de
vin profiriu împreună cu-n bucet-de flori $i mă în$tiinţă că
macaroni vor fi gata în cinci minute. /ra frumoasă ca Flora
lui 3iţian# cu trăsături minunat modelate $i profil pur grecesc.
îmi puse dinainte o farfurie enormă de macaroane $i se a$eză
lîngă mine# inspectîndu-mă zîmbitoare $i curioasă.

5 Eino del parroco# rostea ea cu mîndrie ele cîte ori îmi

umplea paarul. m băut în sănătatea lui parroco# în sănătatea
ei $i a surioarei cu oci negri# la beli a Giulia care se apropie de
noi aducînd în mîni portocale culese ciar sub ocii mei din-
tr-un pom din grădină. Părinţi nu mai aveau# iar fratele lor
ndrea era marinar $i numai 1umnezeu $tie pe unde se afla
acum % dar mătu$a ei trăia în vila pe care-o avea la &apri#
)tiam# desigur# că se măritase cu un lord inglese 2 1a# sigur că.
$tiam# numai numele îmi scăpa#
N

\Lad G. rosti cu mîndrie la 'ella 0argerita.

(T
0i-am amintit la timp că trebuie să beau $i în sănătatea ei
dar după aceea nu mi-am mai amintit de nimic altceva decît
că cerul se boltea deasupra albastru ca safirul# vinul lui panoco
sclipea ro$ ca rubinul $i la 'ella 0argerita sta lîngă mine# cu
păr de aur $i buze surîzătoare. --A A
5 San 0icele 6 îmi răsună deodată în ureci $i 5 San
0icele 6 repetă ecoul în adîncul inimii 6
5 ddio# 'ella 0argerita 6
5 ddio# e presto ritorno 6l
Eai 6 cît despre presto ritorno 6#..
0-am întors pe ulicioarele pustii# cercînd să a*ung cît mai

de-a dreptul la ţinta mea. /ra ceasul sfînt al siestei $i tot

sătucul dormea. Piazza inundată de-un soare strălucitor era
de$artă# biserica încuiată# numai prin u$a întredescisă a $colii
primare glasul de stentor al cuvio$iei sale canonice don 7atale
se auzea ca o trompetă somnoroasă $i monotonă în tăcerea din
*ur N ,o mi ammazo# tu ti ammazi# egli si ammaza# noi si am-
mazziamo# voi si ammazziate# loro si ammazzano(# repetat în
cor# ritmic# de vreo doisprezece băieţi a$ezaţi roată pe podea
în *urul lui.
0ai încolo# în *osul ulicioarei# sta în drum o cipe$ă ma-
troană romană. /ra nnarella# care-mi făcea semn cu mîna
prietene$te să intru. 1e ce mă dusesem la 'elîa 0argerita
în loc să vin la ea 2 7u $tiam că acel cacciacavallo al ei era
cea mai bună brînză din tot satul 2 &ît prive$te vinul# oricine
$tie că vinul +lui parroco nu se putea asemui cu al cuvio$iei
sale 1on 1ionisio.
. 5 ltro ce  vino del parroco6++ adaogă ea ridicînd din
umerii ei voinici# cu înţeles.
Pe cînd $edeam sub pergola în faţa unei garafe cu vin alb
de-al lui 1on 1ionisio# am început a mă gîndi că s-ar putea să
aibă dreptate# însă voiam să fiu nepărtinitor $i să golesc loată
garafa înainte de a-mi da verdictul final. 1ar cînd Gioconda#
surîzătoarea-i fiică# îmi turnă al doilea paar dintr-o garafă
8notă9

"
Să te întorci curînd 6
( Ru mă omor# tu te omori# el se omoară etc.
4 ltfel decît vinul părintelui.
8Dnotă9
(?
l
nouă# am otărît definitiv N 1a# vino bianco al lui 1on 1io-
nisio era cel mai bun 6 Parcă era soare licid % nectarul zeilor
trebuie să fi avut asemenea gust# iar Gioconda părea o tînără
Hebe pe cînd îmi umplea paarul gol.
5 ltro ce il vino del parroco " 7u ţi-am spus eu 2 rîdea
nnarella. / un vino miraculoso 6(
1a# într-adevăr# făcător de minuni trebuie să fi fost căci de-
odată am început a vorbi curgător italiene$te $i încă cu o iu-
ţeală ameţitoare# printre ootele de rîs ale mamei $i fiicei 6
începusem să simt o mare prietenie pentru 1on 1ionisio %
îmi plăcea numele lui# îmi plăcea vinul lui $i mi-ar plăcea să-l
cunosc# am spus eu. 7imic mai u$or# căci trebuie să predice
seara în biserica pentru Ile Figlie di 0ariaB 4.
5 / un om foarte învăţat# zise nnarella. )tia pe derost
cum îi ceamă pe toţi sfinţii $i martirii % fusese ciar $i la
:oma ca să sărute mîna Papii. /a a fost la :oma vreodată 2
7u. 1ar la 7eapole 2 7u. Fusese o singură dată la &apri# în
ziua cînd se cununase# dar Gioconda nu se dusese niciodată
pînă acolo % &apri era plin de gente malamente =. ,-am spus
nnarellei că $tiam totul# se-nţelege# despre sfîntul lor ocroti-
tor# cîte minuni săvîr$ise $i cît de frumos era# cu totul $i cu
totul de argint. Se lăsă o tăcere apăsătoare.
5 1a# pretind că San &onstanzo al lor e cu totul $i cu totul
de argint# eJclamă nnarella# ridicîndu-$i cu dispreţ umerii
laţi% dar cine $tie 2 &i lo sa 2 &ît despre minunile lui# le
poţi număra pe degete# pe cînd Sant+ ntonio# patronul na-
capri-ului a $i făcut pînă acum peste o sută. ltro ce San
&onstanzo 6 7umaidecît am trecut $i eu de partea lui Sant+
ntonio# dorind din tot sufletul să facă o nouă minune# să mă

aducă cît mai curînd înapoi în satul lui fermecător. 'una

nnarella avea atîta încredere în puterea lui făcătoare de mi-
nuni# încît nu primi cu nici un cip să-i plătesc.
5 Pagerete unaltra volta# ai să plăte$ti altă dată.
ddio nnarella# addio Gioconda 6
8notă9
". Ein alb.
( / un vin miraculos#
4 &opiii 0ariei.
= ameni răi.
8Dnotă9
(C
5 rivederla# presto ritorno# Sant+ntonio vi benedica 6 La
0adonna vi accompagni6] 
'ătrînul mastro Eincenzo lucra încă de zor în vie# săpînd
brazde adînci în pămîntul aromitor pentru noile mlădiţe. ne-
ori da de cîte-o plăcuţă de marmură sau de o bucată de stuc
ro$ $i# culegîndu-le de pe *os# le arunca + peste gard.
5 :oba di 3imberio# zicea el.
0ă a$ezai pe-un rest de coloană de granit ro$# lîngă noul
meu prieten.
\/ra multo duro(# se sparge greu# zise mastro Eincenzo.
La picioarele mele# un pui de găină rîcîia pămîntul în căutare de rîme $i ciar

sub nasul meu văzui ie$ind la iveală o monedă. m ridicat-o $i am recunoscut

dintr-o privire nobilul cap al lui ugustus# 1ivus ugustus Pater. 0astro
Eincenzo zise că nu făcea un baiocco4.  mai am $i acum. /l singur î$i sădise
grădina# plantînd viţa $i toţi smocinii cu mînile lui.
0uncă grea# zise mastro Eincenzo# arătîndu-mi mînile mari# bătătorite# căci
terenul era plin de roba di 3imberio ;coloane# capiteluri# bucăţi de statui $i teste
di cristiani=@. 3rebuise mai întîi să dezgroape $i să care afară toate gunoaiele
acelea# ca să-$i poată planta via. Spărsese coloanele ca să facă trepte în grădină
$i se-nţelege că putuse întrebuinţa mare parte din marmură la construirea casei%
restul îl aruncase în rîpă. vusese mare noroc într-adevăr cînd descoperise pe
nea$teptate o cameră mare# subterană# ciar sub casă# cu pereţi ro$ii întocmai ca
bucata aceea de sub piersici# zugrăvită de sus pînă *os cu cristiani goi# tutti
spogliati# ballando come dei pazziT# purtînd în braţe bucete de flori $i ciorcini
de struguri. 0ulte zile i-au trebuit ca să răzăluiască toate zugrăvelile acelea $i să
acopere peretele cu ciment# dar oricum tot a fost treabă mai lesnicioasă decît să
spargă stînca $i să zidească un nou rezervor de apă# zise mastro Eincenzo cu un
zîmbet viclean. cum îmbătrînise $i nu mai era în stare să îngri*ească
8notă9
" La revedere# să te întorci curînd# Sant^ ntonio să te binecuvînteze6 Fecioara
să te-ntovără$ească.
( /ste foarte tare.
4 Para
= &apete de cre$tini.
T 1ezbrăcaţi# dănţuind ca ni$te nebuni.
8Dnotă9
(<
de vie cum se cuvine. Feciorul lui# care trăia pe contiucnt
cu doisprezece copii $i trei vaci# îl tot îndemna să vîndă casa
$i să vie să stea cu dînsul. ,nima începu din nou să-mi bată.

)i capela era tot a lui2 7u# nu era a nimănui $i oamenii spuneau

că-i bîntuită de stafii. )i el văzuse odată cînd era copil
un călugăr înalt# stînd rezemat de parapet % iar ni$te marinari#
suind scările tîrziu în toiul nopţii# auziseră zvon de clopote în capelă. 3oate
acestea se întîmplau# îmi lămuri mastro Eincenzo# din pricină că 3imberio# pe
cînd avea palat aici# a fatto ammazzare Gesu &risto a pus să-l ucidă pe ,sus
&ristos $i de atunci sufletul lui blestemat se întoarce adesea să ceară iertare
călugărilor îngropaţi sub lespezile bisericii. Se mai spunea că uneori se arăta
acolo sub înfăţi$area unui $arpe mare# negru. &ălugării fuseseră ammazzati de
un bandit numit 'arbarossa# care încercuise insula cu corăbiile lui $i luase în
sclavie pe toate femeile care se refugiaseră acolo# în castelul de sus. 1e asta se $i
cema &astello 'arbarossa. Padre nselmo# siastrul# care era un om învăţat# $i
pe deasupra $i rudă cu dînsul# le povestise pe toate% tot el îi spusese $i de englezii
care prefăcuseră capela într-o cetăţuie $i care# la rîndul lor# fuseseră ammazzati
de francezi.
\,a uite6 mi arătă mastro Eincenzo cu degetul un morman de obuze lîngă zidul
viei# $i uite colea# adăogă el culegînd de pe *os un nasture de uniformă
englezească. Francezii# urmă el# a$ezară un tun mare lîngă capelă $i desciseră
focul asupra satului &apri# ocupat de englezi. 'ine le-a făcut# cicoti el. 3oţi
caprioţii sunt ni$te răi. 1upă asta# francezii au prefăcut capela în pulberărie# de
asta se $i ceamă pînă în ziua de azi La Polveriera. cum nu mai rămăsese decît
o ruină# dar s-a dovedit a-i fi foarte de folos# căci mai toate pietrele pentru zidul
grădinii le luase de-acolo.
Sării zidul grădinii pornind în sus pe poteca îngustă# spre capelă. Pardoseala era
acoperită pînă la un stat de om cu sfărîmăturile bolţii prăbu$ite# zidurile erau
năpădite de iederă $i caprifoi sălbatic $i sute de $opîrle se *ucau vesele printre
tufi$uri mari de mirt $i rozmarin# oprindu-se din cînd în cînd să mă privească cu
ocii scăpărători $i gu$ile zvîcnind. 1intr-un unger întunecos se înălţă pe aripi
tăcute o bufniţă iar un $arpe mare ce dormea pe mozaicul însorit al terasei î$i

(>
descolăci agale inelele-i negre $i se strecură înapoi în capelă
$uierînd ameninţător spre nepoftit. Să fi fost oare duul bă-
trînului $i posomorîtului împărat ce rătăcea încă printre rui-
nele unde odinioară se ridica palatu-i imperial 2
m privit în *os minunata insulă ce se întindea la picioarele
mele. &um de-a putut# trăind în asemenea loc# să fie atît de
crud 2 cugetam eu. &um de avea un suflet atît de întunecat în
lumina aceea strălucitoare ce înve$mînta cerul $i pămîntul 2
&um de-a putut părăsi locul acela pentru a se retrage în cea-
laltă vilă a lui# $i mai inaccesibilă# de pe stîncile răsăritene#
care îi mai poartă încă numele $i unde $i-a petrecut ultimii

ani ai vieţii 2
Să trăie$ti într-un astfel de loc# să mori într-un astfel de
loc# dacă moartea ar putea birui vreodată fericirea sublimă a
unei asemenea vieţi 6 &e vis cutezător a făcut să-mi bată
inima atît de puternic acum o clipă# cînd mastro Eincenzo îmi
spunea că începuse a îmbătrîni $i a osteni $i că feciorul lui îl
îndeamnă să vîndă casa 2 &e gînduri nesăbuite îmi fulgeraseră
prin mintea-mi înflăcărată cînd mă informase că nu era a ni-
mănui capela 2 1e ce nu a mea 2 1e ce n-a$ cumpăra casa lui
Bmastro Eincenzo# ca să unesc capela cu casa prin girlande de
viţă. aici de ciparo$i $i coloane susţinînd loggiile albe# popu-
late cu Doi de marmură $i împăraţi de bronz $i... $î am încis
ocii ca nu cumva să pierd viziunea aceea minunată# dar trep-
tat realitatea se destramă într-un amurg al împărăţiei viselor.
 siluetă înaltă# înfă$urată într-o mantie bogată sta lîngă
mine.
5 le tale vor fi toate# rosti el cu o voce melodioasă# cu-
prinzînd cu un gest larg tot orizontul. Scitul# grădina# casa#
muntele cu castelul# toate vor fi ale tale dacă te învoie$ti a
plăti preţul 6
5 &ine e$ti# nălucă din nevăzut 2
5 Sînt duul nepieritor al acestor locuri. 3impul nu în-
seamnă nimic pentru ruine. cum două mii de ani stăteam tot
în acest loc unde ne aflăm acum# lîngă alt om mînat aici de
destinul său# la fel cum e$ti $i tu mînat de-al tău.... 7u căuta
fericirea ca tine. tîn*ea doar după uitare $i pace $i credea că o
va putea găsi aici# pe insula singuratică. ,-am spus preţul pe
4
care va trebui să-l plătească N stigmatul *osniciei# în vecii ve-

cilor# pe-un nume fără pată.

/l căzu la învoială# plăti preţul. nsprezece ani a trăit
aici# încon*urat de cîţiva prieteni credincio$i.# toţi oameni de o
cinste nepătată# în două rînduri porni la drum spre palatul lui
de pe &olina Palatină. 1e două ori cura*ul îi lipsi % :oma nu
l-a mai văzut niciodată.  murit pe drumul întoarcerii în vila
prietenului său Lucullus# pe promontoriul de colo. ltimele+lui
cuvinte au fost să fie dus în litieră pînă *os# la corabia ce-avea
să-l poarte spre insula lui# acasă.
5 )i ce preţ îmi ceri mie 2
5 :enunţarea la ambiţia de a-ţi face un nume în profesia
ta# *ertfa viitorului ce te a$teaptă.
A5 )i ce voi a*unge atunci 2
5 n I$-fi-putut-fiB# un ratat.
5 0ă despoi de tot ce are preţ în viaţă.
A5 3e în$eli# îţi dau +eu tot +ce-i de- preţ în viaţă.
5 îmi vei lăsa cel puţin mila 2 7u pot trăi +fără de ea# dacă
va fi să a*ung medic.
5 1a# îţi voi lăsa mila# dar te-ai fi descurcat mult mai bine
fără de ea.
5 0ai ceri încă ceva 2
5 înainte de a muri# va trebui să mai plăte$ti o dată $i încă
un preţ mare de tot. 1ar pînă la termenul scadenţei vei privi
încă mulţi ani din locul acesta cum apune soarele # la capătul
unor zile de neumbrită fericire $i cum răsare luna peste nopţi
înstelate# pline de visuri.B
5 Eoi muri aici 2
5 Fere$te-te să cauţi răspunsul la întrebarea ta % omul n-ar
Putea îndura viaţa dacă $i-ar cunoa$te ceasul morţii.

îmi puse mîna pe umăr $i-am simţit o u$oară înfiorare stră-

bătîndu-mi trupul.
5 Eoi fi din nou lîngă tine aici# mîne după apusul soare-
lui % ai vreme să cibzuie$ti pînă atunci.
5 7-are nici un rost să mă mai gîndesc % vacanţa mi s-a
sfîr$it# ciar în astă seară trebuie să mă întorc la trudnica mea
muncă# departe de ţara asta frumoasă. 1e altfel# n-am obiceiul
să stau la gînduri. 0ă învoiesc# voi plăti preţul# oricît ar fi de
mare. 1ar cum să cumpăr casa# cînd mînile mi-s goale 2
4"
A5 0înile ţi-s goale# dar puternice % mintea ţi-e înflăcărată
dar limpede# voinţa zdravănă % vei izbuti.
&um să-mi zidesc casa 2 Habar n-am de aritectu-
:ă.
5 3e voi a*uta. &e stil dore$ti 2 7u vrei gotic 2 îmi place
goticul# cu lumina lui domoală $i tulburătoarea-i atmosferă
de taină.
5 Eoi născoci un stil al meu# a$a încît nici tu însuţi nu-i
vei putea da un nume. 7u vreau penumbră medievală 6 &asa
mea o vreau descisă soarelui# $i vî+ntului# $i glasului mării#
ca un templu grec 5 $i lumină# lumină# lumină pretutindeni 6

5 Fere$te-te de lumină 6 Fere$te-te de lumină 6 Prea multă

lumină dăunează ocilor unui muritor.
5 Ereau coloane de marmură nepreţuită# să susţie loggiile
$i arcadele# rămă$iţe minunate de-ale trecutului să fie risipite
prin toată grădina mea# capela să fie o bibliotecă tăcută cu
strane de mănăstire de *ur împre*urul zidurilor $i clopote să
sune melodios ve 0aria după fiecare zi fericită.
5 7u pot suferi clopotele.
5 )i ciar aici# unde insula asta frumoasă răsare în faţa
noastră ca un sfinJ din mare# aici vreau să am un sfinJ de
granit din ţara faraonilor. 1ar unde le voi găsi pe toate 2
5 3e afli acum ciar pe locul unde se ridica una dintre
vilele lui 3iberiu. &omori nepreţuite din vremuri dispărute
zac îngropate sub viţa de vie# sub capelă# sub casă. Pa$ii bă-
trînului împărat au trecut ades peste lespezile colorate de
marmură pe care ai văzut cum le azvîrlea ţăranul cel bătrîn
peste zidul grădinii +lui% frescele distruse# cu fauni dănţuind
$i bacante încununate cu flori împodobeau cîndva zidurile pa-
latului său. Prive$te# zise el arătQnd în *os spre adîncurile lim-
pezi ale mării# la trei sute de metri sub noi % 3acit al dumitale
de la $coală nu ţi-a spus că# la vestea morţii împăratului# locui-
torii insulei i-au prăbu$it palatele în mare 2
îmi venea să mă arunc în clipa aceea de pe faleza prăpăs-
tioasă# să mă scufund în mare ca să-mi caut coloanele.
5 7-ai de ce te grăbi a$a# îmi zise el rîzînd. 1e două mii
de ani mărgeanul î$i ţese pînza în *urul lor# valurile tot mai
adînc le îngroapă în nisip# a$a că or să te a$tepte pînă va sosi
vremea ta.
5 )i sfinJul 2 nde voi găsi sfinJul 2

4(
.5 Pe o cîmpie singuratică# departe# departe de viaţa de
azi# se înălţa odinioară falnicul palat al altui împărat care
adusese sfinJul de pe malurile 7ilului ca să-i împodobească
grădina. 1in palat n-a mai rămas decît un morman de pietre#
dar la fund# în măruntaiele pămmtului doarme încă sfinJul.
&aută-l $i-l vei găsi. îţi vei prime*dui viaţa ca să-l aduci aici#
dar vei izbuti.
5 Pari să cuno$ti viitorul tot a$a de bine ca trecutul.
5 3recutul $i viitorul sînt totuna pentru mine. &unosc
totul.
5 7u te invidiez pentru cunoa$terea asta.
5 Eorbele îţi sînt mai mature decît vQrsta % de unde le-ai
luat 2
5 Le-am cules azi de pe insula asta# fiindcă am înţeles că
oamenii prieteno$i de-aici# ce nu $tiu a scrie $i-a citi# sînt mult
mai fericiţi ca mine care mi-am ostenit ocii de cînd eram
copil# ca să dobîndesc $tiinţa. )i tu ai făcut la fel# se cunoa$te
din felul cum vorbe$ti. /$ti un mare învăţat# cuno$ti pe 3acit
al dumitale pe de rost.
5 Sînt un filozof.
# 5 )tii bine latina 2
5 Sînt doctor în teologie al niversităţii din lena.
5  6 1e asta mi s-a părut că deosebesc un u$or accent ger-
man în vorba dumitale. &uno$ti Germania 2
5 Fire$te# rîse el pe înfundate.
L-am privit cu luare-aminte. înfăţi$area $i purtările lui erau
ale unei persoane de rang. m băgat de seamă pentru întîia
oară că purta o sabie sub mantaua-i ro$ie# iar vocea lui avea

un timbru ascuţit pe care parcă îl mai auzisem cîndva.

5 ,artă-mă# domnule# dar am impresia că ne-am mai întîl- #
nit la uerbac+s Reller"# în Lipsca. 7u cumva te ceamă...
Pe cînd rosteam vorbele acelea# clopotele din &apri prin-
seră a suna ve 0aria. m întors capul să mă uit la dQnsul.
1ispăruse.
8notă9

"
Eestită pivniţă de vinuri# datînd din secolul al _Ei-lea $i legată de
legenda lui Faust.
8Dnotă9
44
K(K
8titlu9`:3,/: L3,7
`uartier Latin.  cameră de
student la Hotel de l^venir# vrafuri de cărţi peste tot# pe
mese# pe scaune# clituri întregi pe *os iar pe perete o fotografie
îngălbenită din &apri. 1imineţi în sălile de la Salpetriere# Ho-
tel 1ieu $i La Pitie# umblînd de la un pat la altul pentru a
citi capitol după capitol din cartea suferinţei omene$ti# scrisă
cu lacrimi $i sînge. 1upă-amiezi în sălile de disecţie $i în am-
fiteatrele )colii de 0edicină ori în laboratoarele ,nstitutului
Pasteur# observînd la microscop cu oci plini de uimire tainele
lumii nevăzute# fiinţele infinit de mici care sînt arbitrii vieţii
$i morţii omului. 7opţi de vege în Hotel de l+venir# preţioase
nopţi de trudă pentru a putea stăpîni cruda realitate# simpto-
mele clasice ale dezecilibrului $i ale bolilor căutate $i cerce-
tate cu de-amănuntul de observatori ai tuturor ţărilor# muncă
atît de necesară $i atît de neîndestulătoare pentru formarea
unui medic. 0uncă# muncă# muncă 6 Eacanţe de vară# cu ca-

fenele goale pe 'oulevard St. 0icel# cu )coala de 0edicină

încisă# cu laboratoarele $i amfiteatrele pustii# clinicile pe *u-
mătate de$arte. 7umai pentru suferinţa din sălile spitalelor nu
era vacanţă. 7umai pentru 0oarte nu era vacanţă. 7umai în
Hotel de l+venir nu era vacanţă. 7ici o distracţie# în afară de
4=
o plimbare cînd $i cînd pe sub teii din grădina LuJembourg ori
un ceas de recreare sorbit cu nesaţ în 0uzeul Louvre. Fără un
prieten. Fără un cîne. Fără o fată măcar. Eremurile din IEie
de 'oemeB " a lui Henri 0urger dispăruseră# dar 0imi a lui
era încă acolo# aproape nescimbată. Surîzătoare# o vedeai
plimbîndu-se pe 'oulevard St. 0icel la braţul mai fiecărui
student cînd se apropia ora aperitivului# ori îi cîrpea ainele
$i-i spăla rufele în mansarda lui pe cînd el citea pentru
eJamene.
Pentru mine nu eJista nici o 0imi 6 1a# lor le dădea mîna
să ia viaţa în u$or# fericiţilor mei camarazi% să-$i petreacă se-
rile flecărind la mesele cafenelelor# să rîdă# să trăiască# să iu-
bească 6 gerul lor creier latin lucra mult mai iute ca al meu#
$i-apoi# ei n-aveau pe peretele mansardei lor o îngălbenită fo-
tografie din &apri care să le dea avînt# nici coloane de mar-
mură a$teptîndu-i sub nisipul de la Palazzo al 0are. desea#
în nopţile lungi de vege petrecute în Hotel de l+venir# pe
cînd stam aplecat asupra tratatului lui &arcot ##0aladies du
ssterne nerveuJB ori a cărţii lui 3rousseauJ I&liniue de
l+Hotel 1ieuB un gînd teribil îmi fulgera deodată prin minte N
mastro Eincenzo este bătrîn % dacă cumva moare# în timp ce
eu mă aflu aici 6 sau dacă vinde altcuiva căsuţa de pe munte
unde se află ceia viitorului meu cămin 2 tunci o sudoare rece

îmi îmbrobonea fruntea 5 $i inima# de spaimă# aproape mi se

oprea. :ămîneam cu ocii aţintiţi la palida fotografie a insulei
&apri atîrnată în perete $i mi se părea că se pierde din ce în
ce învăluită ca într-o ceaţă# misterioasă ca un sfinJ# pînă nu
mai rămînea decît conturul unui sarcofag sub care era îngropat
un vis... tunci îmi frecam ocii durero$i $i mă cufundam din
nou în cartea mea c-o încordare sălbatică# ca un cal de curse
lovit de pinteni ce se avîntă spre ţintă cu coastele sîngerînd.
1a# a*unsese un fel de -cursă# o cursă pentru premii $i trofee.
&amarazii mei începuseră a miza pe mine ca pe-un favorit $i
ciar 0aestrul cu cip de &ezar $i oci de vultur se în$ela lu-
îndu-mă drept un om de viitor 5 singura eroare de diagnostic
pe care $tiu s-o fi săvîr$it profesorul &arcot în toţi anii aceia
cît i-am urmărit cu atenţie *udecăţile-i fără de gre$ în sălile de
8notă9
"
IEiaţă de boemB.
8Dnotă9
4T
la Salpetriere $i în cabinetul său de consultaţii din 'oulevard
Saint-Germain# unde se îngesuiau bolnavi veniţi din toată
lumea. Plăteam scump gre$eala lui.  plăteam cu somnul $i
era cîtpe ce s-o plătesc cu lumina ocilor. 1e altfel# pro-
blema n-a fost rezolvată nici pînă acum. tît eram de încre-
dinţat că &arcot nu putea gre$i# că $tie mai mult decît oricare
alt om de pe lume despre creierul omenesc# încît după puţin
timp am crezut că avea dreptate# îmboldit de ambiţia de a[i
adeveri profeţia# nesimţitor la oboseală# la nesomn# ciar la
foame# mi-am încordat toate fibrele trupului $i ale minţii# pînă
la istovire# în sforţarea de a cî$tiga cu orice preţ. Gata cu

plimbările pe sub teii din grădina LuJembourg# cu oinăre-

lile prin Louvre. 1in zori pînă-n noapte# plămînii îmi erau
plini de aerul viciat al sălilor de spital $i ale amfiteatrelor#
din noapte pînă-n zori cu fumul nesfîr$itelor ţigări în camera
mea îmbîcsită de la Hotel de l+venir. /Jamen după eJamen
într-o rapidă succesiune# mult prea rapidă# vai# ca să aibă vreo
valoare % succes după succes. 0uncă# muncă# muncă 6 3rebuia
să-mi iau doctoratul în primăvară. 7orocul mă ocrotea $i iz-
buteam în tot ce atingeam cu mîna# fără să dau gre$ niciodată#
aveam un noroc uluitor# aproape nefiresc. 1e*a învăţasem a
cunoa$te structura acelei miraculoase ma$inării care-i trupul
omenesc# armonioasa funcţionare a rotiţelor $i angrena*elor lui
în stare de sănătate# stricăciunile din timpul boalei% în sfîr$it#
prăbu$irea lui în moarte. 0ă familiarizasem cu cele mai multe
dintre maladiile care ţintuiesc suferinzii pe paturile spitalelor.
învăţasem să mînuiesc armele ascuţite ale cirurgiei spre a lupta
cu arme mai egale împotriva neînduratei 1u$mance care# cu
coasa în mîni# colinda prin toate sălile spitalului# ve$nic gata
să lovească# ve$nic prezentă la orice oră din zi $i din noapte.
1e fapt# părea că se aciuiase definitiv acolo# în spitalul veci
$i moorît care timp de veacuri adăpostise atîta suferinţă $i
nenorocire. neori năvălea în sală# lovind în dreapta $i-n
stînga# tineri $i bătrîni# cu o furie oarbă# ca o nebună# sugru-
mînd o victimă cu o lentă strîngere a mînii Sale# smulgînd al-
tuia banda*ul de pe rana descisă $i lăsînd să se scurgă pînă la
ultima picătură de sînge. lteori venea tiptil# tăcută $i lini$-
tită# $i cu o u$oară# abia simţită atingere încidea pleoapele
altui suferind ce rămînea a$a# aproape zîmbitor# după ce /a se
4?

depărta. deseori ciar eu# care eram acolo pentru a o împie-

dica să se apropie# nu $tiam că vine. 7umai pruncii de la sînul
maicii lor simţeau prezenţa /i $i# tresărind din somn# scoteau
ţipete de spaimă cînd trecea. ,ar cîteodată una dintre bătrînele
călugăriţe care-$i petrecuse viaţa întreagă în sălile spitalului o
vedea din vreme că se apropie $i mai apuca să puie un crucifiJ
pe pat. La început# cînd /a sta victorioasă de o margine a pa-
tului $i eu neputincios de cealaltă margine# nu prea o luam
în seamă. Pe-atunci viaţa însemna totul pentru mine# $tiam că
misiunea mea încetează cînd începea a /i $i obi$nuiam să-mi
întorc doar faţa de la sinistra mea colegă# înciudat de înfrîn-
gere. 1ar pe măsură ce măobi$nuiam cu /a# o pîndeam cu
atenţie crescîndă $i cu cîto vedeam mai mult# dorinţa mea de
a o înţelege sporea. m început a-mi da seama că avea partea
/i de muncă tot a$a cum o aveam eu pe a mea# misiunea /i de
îndeplinit ca $i mine# că la urma urmei eram camarazi % ca
atunci cînd bătălia pentru viaţa unui om lua sfîr$it $i /a cî$-
tiga# era mult mai bine să ne privim fără de teamă drept în
oci $i să fim prieteni. 0ai tîrziu# a venit o vreme cînd o so-
coteam singura mea prietenă# cînd o doream $i aproape o iu-
beam# de$i /a nu părea să mă ia în samă. &îte nu m-ar putea
învăţa dacă a$ fi în stare să citesc pe întunecatu-i cip 6 &îte
goluri în sărăcăcioasele mele cuno$tinţe asupra suferinţelor
omene$ti n-a$ fi putut împlini. /a era singura care citise ul-
timul capitol ce lipsea din tratatele mele de medicină# în care
totul se eJplică# unde se găsesc soluţiile tuturor enigmelor $i
sînt date răspunsuri tuturor întrebărilor 6
1ar de ce era atît de crudă# /a# care putea fi atît de blîndă 2
&um se îndura să cosească cu o mînă atîta tinereţe $i viaţă#

cînd cu cealaltă putea dărui atîta pace $i fericire 2 1e ce în-

cle$tarea mînilor /i în *urul grumazului unei victime este
atît de lentă $i lovitura pe care-o dă altuia atît de năprasnică 2
1e ce se lupta /a atît de mult cu viaţa pruncului în timp ce
îngăduia vieţii bătrînului să se destrame într-un somn pa$nic 2
0enirea /i era oare să $i pedepsească# nu numai să ucidă 2 Să
fie totodată $i !udecătorul# $i &ălăul 2 &e făcea cu cei pe care-i
ucidea 2 încetau a mai eJista# ori dormeau numai 2 nde-i
ducea 2 /ra Stăpînul Suprem al împărăţiei 0orţii# ori numai
un vasal# o biată unealtă în mînile unui stăpînitor cu mult mai
4C
puternic# 1omnul Eieţii 2 &î$tigase astăzi# dar biruinţa /i era
pe vecie 2 &ine va fi pînă la urmă învingătorul N /a ori Eiaţa 2
1ar era într-adevăr sigur că -misiunea mea se isprăvea cînd
începea a /i 2 3rebuia să fiu doar un spectator nepăsător la
ultima luptă atît de inegală# să stau de faţă neputincios $i ne-
simţitor# în vreme ce /a î$i îndeplinea opera de distrugere 2
3rebuia să-mi întorc capul de la ocii aceia care implorau a*u-
torul meu după ce puterea vorbirii de mult pierise 2 3rebuia
să-mi desfac mîna din încle$tarea degetelor tremurătoare ce se
agăţau de ea cum se agaţă de un pai cel ce se îneacă 2 /ram
învins# dar nu dezarmat% în mînile mele mai rămînea o armă

puternică. /a avea cupa somnului ve$nic dar $i eu o aveam

pe a mea# încredinţată mie de milostiva mamă 7atura. &înd
ea î$i dăruia leacul cu prea multă zgîrcenie# de ce nu l-a$ fi
întrebuinţat pe al meu cu puterea-i binefăcătoare de a preface
cinul în pace# agonia în somn 2 7u era oare misiunea mea de
a-i a*uta să moară pe cei pe care nu-i mai puteam a*uta să
trăiască 2
&ălugăriţa cea bătrînă îmi spusese că săvîr$eam un păcat
teribil# că totputernicul în nestrămutata-i înţelepciune otă-
rîse să fie astfel $i cu cît te făcea să suferi mai mult în ceasul
morţii# cu atît avea să fie mai iertător în Yiua !udecăţii-de-
poi. Pînă $i ginga$a soră Pilomene îmi aruncase o privire
mustrătoare cînd# singur între toţi colegii mei# venisem cu si-
ringa de morfină după ce bătrînul padre se depărtase de pat
cu sfîntul maslu.
Le întîlneai încă în toate spitalele Parisului# cu cornetele lor
mari# albe# pe blîndele surori Saint Eincent de Paul# dăruite
cu totul sacrificiului. &rucifiJul atîrna încă pe peretele fiecărei
săli# în fiecare dimineaţă padre citea liturgia în faţa micului
altar din sala Sainte &lare. 0aica Superioară# 0a 0ere# cum
o numeau toate# încă î$i făcea rondul de la pat la pat# în fie-
care seară# după ce sunase ve 0aria.
Laicizarea spitalelor încă nu a*unsese o cestiune la ordinea
zilei % strigătul aspru N fară cu preoţii 6 fară cu crucifiJul 6
 la porte les soeurs 6 K încă nu răsunase. Eai 6 peste puţin timp
i-am văzut pe toţi plecînd 5 păcat6 Fără îndoială că maicile
87otă9
" fară cu surorile ;călugăriţele@ 6
<7not!>

89
acelea aveau defectele lor. Fără îndoială că erau mai obi$nuite
să mQnuiască mătăniile decît periuţa de ungii $i î$i înmuiau
mai des degetele în ageasmă decît în soluţia de acid carbolic#
panaceu atotputernic pe atunci în sălile noastre de operaţie#
care curînd avea să fie înlocuit cu altul. 1ar gîndurile lor erau
atît de limpezi# inimile atît de curate $i# consacrîndu-se trup
$i suflet muncii lor# nu cereau altceva în scimb decît să le fie
îngăduit a se ruga pentru bolnavii lor. 7ici ciar du$manii
cei mai înver$unaţi n-au îndrăznit vreodată să ponegrească de-
votamentul lor# izvorît numai din sacrificiu $i răbdarea lor fără
de margini. Se spunea că surorile î$i făceau datoria cu feţe
triste $i ursuze# cu gîndul mai mult la mîntuirea sufletului de-
cît a trupului# pe buze cu vorbe mai mult de resemnare decît
de încura*are. Se în$elau însă foarte tare. 1impotrivă# călu-
găriţele# tinere $i bătrîne# erau întotdeauna bine dispuse $i fe-
ricite# aproape vesele# distrîndu-se $i rîzînd ca ni$te copii 5
$i te uimeai văzîndu-le cum se pricepeau să dea din fericirea
lor $i altora. /rau $i îngăduitoare. 7u făceau nici o diferenţă
între cei care credeau $i cei care nu credeau. 'a parcă erau
ciar mai dornice să-i a*ute pe cei din urmă# căci erau atît
de mînite pentru ei $i nu arătau niciodată supărare cînd îi
auzeau în*urînd ori blestemînd. &u mine toate au fost nes-
pus de bune $i prietenoase. )tiau foarte bine că nu împărtă-
$eam credinţa lor# că nu mă spovedeam $i nu-mi făceam sem-
nul crucii cînd treceam pe lîngă micul altar. La început# 0aica
Superioară făcuse cîteva timide încercări de a mă converti la
credinţa ce-o făcuse să se *ertfească pentru binele celorlalţi % dar
renunţase îndată# clătinînd cu compătimire bătrînu-i cap. &iar

scumpul $i bătrînul nostru padre pierduse orice speranţă în

mîntuirea sufletului meu# de cînd îi spusesem că eram gata să
discut cu el posibilitatea eJistenţei unui purgatoriu# dar că
refuzam net să cred în iad $i# în orice caz# eram otărît să
administrez o doză bună de morfină muribunzilor# cînd agonia
lor era prea cinuită $i prea lungă. 'ătrînul padre era un sfînt#
dar discuţiile nu erau tăria lui $i curînd am renunţat definitiv
la controversele noastre. &uno$tea vieţile tuturor sfinţilor $i el
mi-a povestit pentru întîia oară duioasa legendă a Sfintei &lara#
ce a dat numele ei sălii spitalului. 3ot el m-a făcut să văd în-
tîia oară minunatele trăsături ale iubitului ei# sfîntul Francisc
8&
din ssisi# prietenul umililor $i al părăsitelor vieţuitoare din
văzdu $i de pe pămînt# ce-avea să-mi fie după asta $i mie
prieten pe viaţă. 1ar sora Pilomene# atît de tînără $i de fru-
moasă în aina-i albă de novice a# ordinului Saint ugustin
m-a învăţat cel mai mult# căci m-a învăţat s-o iubesc pe 0aica
1omnului# al cărui cip îl avea. Suavă soră Pilomene 6 m
văzut-o murind de oleră doi ani mai tîrziu# la 7eapole. 7ici
moartea n-a cutezat să-i desfigureze cipul 6 S-a dus în cer
a$a cum o cunoscusem.
Fratele ntonie# care venea în fiecare duminică la spital
să cînte la orgă în capela mică# îmi era bun prieten# în acele

zile era singura ocazie pe care o aveam de a asculta muzică

$i rareori lipseam de-acolo# deoarece iubesc foarte mult muzica.
1e$i nu puteam să văd pe surorile ce cîntau lîngă altar# re-
cuno$team foarte bine glasul limpede $i curat al sorei Pilo-
mene. &iar în a*unul &răciunului# fratele ntoine răci zdra-
văn $i în sala Sainte &lare se $o$otea în mare taină de la pat la
pat că# după o lungă consfătuire între 0aica Superioară $i
bătrînul padre# pentru a salva situaţia# mi se îngăduie să-l
înlocuiesc la orgă.
Singura muzică pe care o auzeam în acea vreme era doar
a bietului 1on Gaetano# bătrînul care venea de două ori pe
săptămînă să-mi cînte din fla$neta lui odorogită sub bal-
conul de la Hotel de l+venir. I0iserereB din 3rubadurul era
bucata lui de bază $i vecea arie melancolică i se potrivea de
minune $i lui $i maimuţicăi +lui pe *umătate îngeţată# ce stătea
gemuită pe fla$netă în ăinuţa ei ro$ie IgaribaldianăB.
 ce la morte ogn+ora
/ tarda nel venir 6 "
, se potrivea $i bietului 0onsieur lfredo# bătrîn $i rătăcind
pe străzile acoperite de zăpadă în redingota-i *erpelită# cu
manuscrisul ultimei sale tragedii sub braţ % se potrivea $i prie-
tenilor mei din sărăcăciosul cartier italian# ce stăteau gemu-
iţi în *urul braciere (-ului lor pe *umătate stins# neavînd nici
o para ca să-$i cumpere cîţiva cărbuni cu care să se mai în-
8notă9
" # cum întîrzie mereu moartea să vie6
( Foc de cărbuni.
8Dnotă9
=

călzească. /rau $i zile cînd trista melodie părea acompania-

mentul cel mai potrivit la gîndurile mele# pe cînd $edeam
dinaintea cărţilor în Hotel de l+venir# nemaiavînd cura*ul să
înfrunt o nouă zi# cînd totul părea atît de întunecat# de dez-
nădă*duit $i vecea fotografie decolorată a insulei &apri atît de
îndepărtată. tunci mă trînteam pe pat# încizînd ocii ce mă
usturau $i îndată Sant+-ntonio se punea pe treabă să mai
săvîr$ească o minune. Se făcea că pluteam pe mări# departe de
orice gri*i# spre fermecătoarea insulă a viselor mele. Gioconda
îmi întindea surîzătoare un paar cu vin de-al lui 1on 1io-
nisio $i din nou sîngele începea a curge cu putere $i din bel$ug în
+creierul meu istovit. Lumea era frumoasă $i eu eram tînăr#
gata de luptă# sigur de izbîndă. 0astro Eincenzo# lucrînd încă
de zor în via lui îmi făcea semn prietene$te cu mîna pe cînd
urcam ulicioara din spatele grădinii lui# spre capelă. Stăteam
un timp pe terasă# privind fermecat *os# la picioarele mele#
minunata insulă# întrebîndu-mă cum voi izbuti să urc în vîrful
falezei sfinJul meu de granit ro$. într-adevăr# va fi o treabă
grea 5 $i totu$i# voi izbuti s-o duc la capăt# destul de u$or#
eu singur 6 Iddio# bella Gioconda 6 ddio e presto ritorno 6B
1a# sigur că mă voi reîntoarce curînd# foarte curînd# în vii-
torul vis 6 7oua zi se revărsa pe fereastră# privind cu asprime
pe visător. 1escideam ocii $i săream în picioare întîmpinînd
pe noua venită cu un zîmbet# apoi mă a$ezam iar la masa mea#
cu cartea în mînă. Eeni primăvara# aruncînd pe balconul meu
cea dintîi rămurică înflorită din castanii îmbobociţi ai aleii.
/ra semnalul. 0-am prezentat la eJamen $i-am părăsit Hotel
de l+venir cu diploma atît de greu dobîndită în buzunar# cel
mai tînăr doctor în medicină ie$it vreodată din universităţile

Franţei.
="
K4K
8titlu9E/7/ 1/ EiLL,/:S
venue de Eilliers. 1r. 0unte# de la ( la 4.
Yi $i noapte suna clopoţelul de la intrare pentru scrisori cu
cemări urgente# bolnavi la consult. 3elefonul# armă ucigă-
toare în mînele femeilor ce-$i irosesc vremea trîndăvind# nu
pornise încă războiul nervilor împotriva orelor de odină bine-
meritate. &amera de a$teptare se umplea repede cu bolnavi de
toate soiurile $i felurile# mai mult bolnavi de nervi# seJul fru-
mos predominînd. 0ulte dintre paciente erau bolnave# grav
bolnave. scultam cu seriozitate ce aveau de spus $i le eJa-

minam cu cea mai mare gri*ă# încredinţat că le puteam a*uta#

orice ar fi avut. &red că nu-i momentul să vorbesc acum de
acele cazuri. Ea veni o zi# poate# cînd voi avea ceva de spus $i
despre ele.  seamă nu erau bolnave de loc $i poate nici nu
s-ar fi îmbolnăvit niciodată dacă nu m-ar fi consultat pe mine.
 seamă î$i încipuiau doar că sînt bolnave. veau de istorisit
o poveste întreagă cu bunica# mătu$a ori soacra# sau scoteau
din buzunar o îrtiuţă $i începeau a citi o nesfîr$ită listă de
simptome $i metene % Ile malade au petit papierB l cum obi$-
nuia să le spuie &arcot. 3oate astea erau noi pentru mine# care
8notă9
". 'olnavul cu îrtiuţăB#.
8Dnotă9
=(
n-aveam decît practica de spital unde nu era timp de prăpădit
cu mofturi 5 $i am săvîr$it multe gafe. 0ai tîrziu# cînd am
început a $ti mai multe despre natura omenească# am învăţat a
mînui mai bine pacientele acelea % totu$i nu ne-am înţeles prea
bine niciodată. Păreau foarte indignate cînd le spuneam că
aveau o mină bună $i culori în obraz# î$i reveneau însă îndată
cînd adăogam că nu-mi plăcea de loc cum arată limba lor
5 ceea ce în general era adevărat. 1e obicei# diagnoza mea în
asemenea cazuri era N supraalimentare# abuz de pră*ituri $i dul-
ciuri în timpul zilei# mese prea încărcate seara.  fost# cred#
cea mai corectă diagnoză pe care am pus-o în vremea aceea#
dar n-a avut de loc succes. 7imeni nu voia să mai audă de ea#
nimănui nu-i plăcea# în scimb# tuturor le plăcea apendicita#
în vremea aceea apendicita era la mare preţ printre cei din
. înalta societate# care erau în căutare de-o boală. 3oate cucoa-

nele nevricoase o aveau măcar în cap# dacă nu în burtă 5 $i

le mergea splendid cu ea# la fel ca $i medicilor lor curanţi. $a
că am luat-o $i eu încetul cu încetul în derivă spre apendicită#
tratînd un mare număr de astfel de cazuri cu mai mult ori cu
mai puţin succes. 1ar cînd a început a umbla zvonul că ci-
rurgii americani porniseră o campanie pentru eJtirparea tutu-
ror apendicelor din Statele nite# cazurile mele de apendicită
începură să scadă într-un mod îngri*orător. 3oţi erau con-
sternaţi N
5 Să-mi scoată apendicele6 pendicele meu 6 eJclamau
elegantele cucoane# cramponîndu-se desperate de processus ver-
micularis K ca o mamă de pruncul ei. &e mă fac fără el6
5 Să le scoată apendicele# apendicele nostru 6 spuneau me-
dicii# consultîndu-$i posomorîţi listele clienţilor. 7-am auzit
de cînd sînt asemenea nerozie 6 &um a$a 2 1oar apendicele lor
sînt în perfectă stare# cine să $tie mai bine decît mine care tre-
buie să le cercetez de două ori pe săptămînă 2 Sînt absolut îm-
potriva operaţiei 6
&urînd se văzu limpede că apendicita era pe ducă $i că tre-
buia scornită o nouă boală care să satisfacă cererea generală.
Facultatea se arătă la înălţime $i o nouă maladie a fost lansată
pe piaţă# un cuvînt nou a fost scos# o adevărată comoară N &o-

8notă9
" apendice
8Dnotă9
=4
lita 6" /ra o boală elegantă# ferită de prime*dia bisturiului# în-
totdeauna la îndemînă cînd era dorită# convenind tuturor gus-
turilor. 7imeni nu $tia cînd vine# nimeni nu $tia cînd pleacă.
flasem că mai mulţi dintre confraţii mei# prevăzători# o $i
eJperimentaseră pe clienţii lor cu mare succes# dar pînă atunci
mie norocul nu-mi zîmbise.
nul dintre ultimele cazuri de apendicită tratată de mine a
fost# cred# al contesei care venise# după spusele ei# să mă con-
sulte la recomandaţia lui &arcot. Profesorul avea obiceiul
să-mi trimită din cînd în cînd clienţi $i# bineînţeles# eram dor-
nic să-i fiu cît mai de folos# ciar să nu fi avut un cip atît de

încîntător. Privii pe tînărul oracol 5 $i în ocii ei mari# lan-

guro$i se citea o dezamăgire pe care zadarnic se silea s-o
ascundă# îmi spuse apoi că dorea să vorbească cu 0onsieur le
docteur lui-meme $i nu cu asistentul său# primire cu care mă
obi$nuiseră noii mei clienţi. La început nu era sigură dacă are
ori nu apendicită $i nici 0onsieur le docteur# dar îndată după
aceea a fost convinsă că are# iar eu că nu are. &înd i-am spus
asta cu o brusceţă necibzuită# se tulbură foarte tare. Profe-
sorul &arcot îi spusese că eu cu siguranţă voi descoperi de ce
suferă# o voi a*uta $i cînd colo... izbucni în lacrimi $i-mi era
foarte milă de ea.
5 1ar atunci ce am 2 rosti ea printre suspine# întinzînd
mînile spre mine cu un gest deznădă*duit.
5 îţi spun dacă-mi promiţi să te lini$te$ti.
,mediat încetă din plîns. )tergîndu-$i ultimile lacrimi din
ocii ei mari# spuse cu mult cura* %
5 Pot îndura orice# am îndurat atît de mult pînă acum 6
nu-ţi fie teamă# n-am să mai plîng. &e boală am 2
5 &olită.
cii i se măriră $i mai tare# de$i crezusem că a$a ceva nu
este cu putinţă.
5 &olită 6 întocmai ce-am bănuit $i eu de la început6 Sînt
încredinţată că ai dreptate 6 &olită 6 Spune-mi# ce-i colita 2
8notă9

"
&olita# a$a cum o înţelegem azi# nu se cuno$tea pe atunci. S-au făcut
multe gre$eli de către medici $i bolnavi la începutul strălucitei carieri a
colitei. &iar $i astăzi# diagnoza este adesea confuză $i nesigură. ;7ou
autorului.@
8Dnotă9

==
Precaut# am ocolit cu multă gri*ă întrebarea# întrucît abar
n-aveam $i nimeni pe lume nu $tia pe vremea aceea. 1ar i-am
spus că era de lungă durată $i greu de vindecat% $i în privinţa
asta aveam dreptate. &ontesa îmi zîmbi prietenos. )i soţul ei-#
care pretindea că nu era altceva decît nervi 6 7u mai era vreme
de pierdut# îmi declară ea# vroia să înceapă tratamentul ime-
diat# a$a că ne-am înţeles să vie de două ori pe săptămînă în
venue de Eilliers. :eveni ciar a doua zi $i# cu toate că înce-
pusem a mă obi$nui cu scimbări subite la pacienţii mei# am
rămas atît de uimit de înfăţi$area-i vioaie $i cipu-i strălucitor
încît am întrebat-o ce vîrstă are.
împlinise douăzeci $i cinci de ani. Eenise numai să mă în-
trebe dacă era molipsitoare colita.
5 1a# foarte molipsitoare.
1ar cum am rostit vorbele acestea# mi-am $i dat sama că
tînăra contesă era cu mult mai isteaţă decît mine.
7-a$ putea să-i spun contelui că era mai prudent să nu
doarmă în aceea$i cameră cu ea 2
m încredinţat-o că nu era nicidecum mai prudent $i cu
toate că n-aveam onoarea să-l cunosc pe 0onsieur le comte#
eram sigur că nu se va molipsi. &olita nu era molipsitoare decît
pentru firile impresionabile# ipersensibile# ca ea.
Serios2 doar n-o credeam o ipersensibilă 2 obiectă ea# ro-
tindu-$i ocii mari# fără astîmpăr# prin cameră.
6 ba da6
7-o puteam vindeca de asta 2
7u.
IScumpa mea nn#

încipuie$te-ţi# dragă# că am colită 6 Sînt atît de bucuroasă...

atît de bucuroasă că mi-ai recomandat pe acest suedez# ori
poate &arcot să mi-l fi recomandat 2 în orice caz# lui i-am
spus că &arcot# ca să mă asigur că-mi va sacrifica mai mult
timp $i va fi mai atent cu mine. i dreptate# este foarte
priceput# de$i n-ai crede după înfăţi$are. L-am $i recomandat
tuturor prietenelor $i sînt încredinţată că-i poate face mult bine
cumnatei mele care stă în pat de cînd cu căzătura aceea rea de
la cotilionul tău 6 Sînt dezolată# dragă# că nu ne vom vedea
=T
mîne la dineul !osepinei# i-am scris $i ei că am colită $i-mi
este cu neputinţă să vin. $ dori să-l poată amîna pe poimîne 6
&u drag# !uliette.
P.S. )tii ce mi-a venit în minte 2 &ă n-ar fi rău s-o vadă suede-
zul pe soacra ta# care sufere atît de mult din pricina surzeniei
ei. )tiu# se înţelege că marciza nu mai vrea să vadă doctori %
de altfel# cine vrea 6 1ar nu s-ar putea aran*a oare s-o vadă
ca din întîmplare 2 7-a$ fi de loc surprinsă să se descopere că
pricina tuturor necazurilor ei este tot colita.
P.S. 7u mi-ar veni greu să-l invit pe doctor la masă într-una
din zile# dacă o poţi convinge pe marciză să cineze la noi# en
"
petit comite # bineînţeles# încipuie$te-ţi# a descoperit că am
colită numai privindu-mă prin ocelari 6 1e altfel# doresc ca
soţul meu să-l cunoască# de$i nici lui nu-i sînt mai dragi docto-
rii decît soacrei tale. 1ar sînt sigură că doctorul meu are să-i
placă 6B
Peste o săptămînă aveam nea$teptata cinste de a fi invitat la
masă la re$edinţa contesei din Faubourg Saint-Germain. m
fost a$ezat lîngă bătrîna marciză $i# în vreme ce-o observam
respectuos cu ociul meu de vultur# ea# într-o maiestuoasă izo-
lare# înfuleca o farfurie enormă de pate de foie gras (. 7u-mi
adresă nici o vorbă $i toate sfioasele mele încercări de a des-
cide o conversaţie căzură baltă 5 cînd am băgat de seamă că
n-auzea absolut de loc. 1upă masă# monsieur le comte mă luă
în fumoar. &ontele era un omuleţ foarte gras# foarte politicos
cu o figură bla*ină# aproape timidă# cel puţin de două ori mai
vîrstnic decît soţia lui $i un gentleman din cap pînă în picioare.
ferindu-mi o ţigară# îmi spuse cu multă căldură N
5 7u $tiu cum să-ţi mulţumesc că mi-ai vindecat soţia de
apendicită 5 pînă $i numele ei mi-i urît să-l rostesc# îţi măr-
turisesc descis că nu-i pot suferi pe doctori. m cunoscut o
mulţime pînă acum $i nici unul n-a fost în stare s-o facă cît
de cît mai bine pe soţia mea# de$i trebuie să adaog că nici ea
8notă9
" în cerc restrîms.
( Ficat de gîscă îndopată.
8Dnotă9
=?
nu i-a dat vreme nici unuia să încerce# că numaidecît da fuga
la altul. 3e previn că $i cu dumneata se va întîmpla la fel.

5 7u prea cred.
5 &u-atît mai bine. Se vede că are mare încredere în dum-
neata % ai un mare atu.
5 încrederea-i totul.
A5 în ceea ce mă prive$te# mărturisesc sincer că la început
n-am avut păreri tocmai bune despre dumneata# dar acum#
după ce ne-am întîlnit# sînt doritor să-mi scimb prima impre-
sie $i# adăogă el cu politeţe# cred că sîntem en bonne voie ". ,n
definitiv# ce-i colita 2
3ot el mă scoase din încurcătură adăogînd *ovial N
5 ricum ar fi# nu poate să fie mai rea decît apendicita $i
te asigur că în curînd o voi cunoa$te tot a$a de bine ca $i
dumneata.
7u era un om pretenţios. Firea lui descisă# prietenoasă îmi
plăcea atît de mult încît am îndrăznit să-i pun# la rîndul meu#
o întrebare N
5 7u# răspunse el cu o u$oară stingereală în voce. )i cît
doresc să avem 6 Sîntem căsătoriţi de cinci ani $i pînă acum
nici o speranţă. )i cît doresc să avem 6 Eezi dumneata# m-am
născut în casa asta vece# ca $i tatăl meu# $i mo$ia din 3ouraine
ne aparţine de trei secole % eu sînt ultimul vlăstar al familiei
$i-i foarte greu $i... nu se poate face nimic împotriva afurisiţi-
lor de nervi 2 7u-mi poţi da vreun sfat 2
5 Părerea mea este că aerul enervant al Parisului nu-i
prie$te contesei. 1e ce nu vă duceţi# ca să mai scimbaţi# la
castelul din 3ouraine 2
&ipul i se lumină deodată.
5 /$ti omul care-mi trebuie# spuse el întinzîndu-mi mînile.
3ocmai ceea ce vreau 6 colo am terenul meu de vînătoare $i

întreaga mo$ie de supravegeat% îmi place să stau acolo# dar

contesa se plictise$te de moarte căci# într-adevăr# e cam izolată.
/i îi place să-$i vadă zilnic prietenele $i să se ducă în fiecare
seară la petreceri ori la teatru. 1ar cum poate rezista la ase-
menea viaţă luni în $ir# cînd ve$nic se plînge că-i istovită# îmi
este cu neputinţă să pricep. Pe mine m-ar da gata. cum îmi
8notă9

"
Pe calea cea bunăN
8Dnotă9
=C
spune că trebuie să rămînă în Paris ca să-$i îngri*ească colita.
înainte era apendicita. 7-a$ vrea însă s-o crezi egoistă% dim-
potrivă# se gînde$te întotdeauna la mine $i ciar insistă să mă
duc singur la &ateau :ameauJ căci $tie cît de fericit mă simt
acolo. 1ar cum o pot lăsa singură la Paris pe ea# care-i atît de
tînără $i lipsită de eJperienţă 2
5 &e vîrstă are contesa 2
5 bia douăzeci $i nouă de ani# dar pare mai tînără#
5 1a. i spune că-i o fetiţă.
&ontele rămase tăcut o clipă.
5 )i cînd ai de gînd să-ţi iei concediu 2

5 7-am mai avut concediu de trei ani.

5 n motiv în plus ca să-ţi iei anul acesta. /$ti bun ţinta$ 2
A5 7u ucid animale cîttimp nu-s silit. 1e ce mă întrebaţi 2
5 Pentrucă avem un stra$nic teren de vînătoare la &ateau
:ameauJ $i sînt sigur că o săptămînă de odină ţi-ar prii foarte
mult. &el puţin a$a spune soţia mea. 3e găse$te peste seamă de
surmenat% de altfel# se $i cunoa$te.
5 Sînteţi prea bun# monsieur le comte# dar mă simt foarte
bine# nu sufăr de nimic# atîta doar că n-am somn.
5 Somn 6 $ vrea să-ţi pot da puţin dintr-al meu 6 m mai
mult decît îmi trebuie# un prisos de care m-a$ putea lipsi. &um
pun capul pe pernă# am $i adormit bu$tean $i nimic nu mă mai
poate trezi. Soţia mea este foarte matinală# dar niciodată n-o
aud cînd se scoală iar valetul meu# cînd îmi aduce cafeaua la
ora nouă# trebuie să mă zgîlţîie bine ca să mă trezească. 3e
plîng# crede-mă. 1ar ia spune-mi# nu cumva $tii un leac îm-
potriva sforăielii 2
&azul era clar. 3recurăm în salon unde se aflau doamnele.
m fost poftit lîngă venerabila marciză pentru consultaţia
neoficială# atît de abil aran*ată de contesă. 1upă o nouă în-
cercare de a porni o discuţie cu doamna cea bătrînă# am în-
ceput a răcni în cornetul ei acustic că încă n-avea colită# dar
cu siguranţă se va îmbolnăvi dacă nu renunţă la pate de foie
gras.
5 7u ţi-am spus eu 2 $opti contesa % vezi cît e de de$tept 2
0arciza vru să $tie toate simptomele colitei $i-mi zîmbea
radioasă în timp ce eu îi picuram prin cornetul acustic otrava
=<
subtilă. &înd m-am sculat să plec% nu mai aveam voce dar cî$-

tigasem un nou pacient.

 săptămînă mai tîrziu# un elegant cupeu se opri în venue
de Eilliers $i un valet urcă în fugă scările aducîndu-mi citeva
rînduri scrise în grabă de mîna contesei# în care mă ruga să
mă duc grabnic la marciza care se îmbolnăvise peste noapte $i
avea toate simptomele colitei# îmi făcusem intrarea în societa-
tea înaltă a Parisului.
&a un incendiu se răspîndi colita în tot Parisul. &urînd sa-
lonul meu de a$teptare a*unse atît de ticsit de lume# încît trebui
să prefac sufrageria n sală de a$teptare suplimentară. ntot-
deauna a fost un mister pentru mine cum puteau toţi oamenii
aceia să aibă timp $i răbdare să stea $i să a$tepte acolo atîta
timp# uneori cu orele. &ontesa venea regulat de două ori pe
Asăptămînă# dar uneori se simţea atît de indispusă încît era silită
să mai vie $i între timp. Se vedea că-i convine mult mai mult
colita decît apendicita % obra*ii ei î$i pierduseră paloarea lîn-
cedă $i ocii îi străluceau de tinereţe.
într-o zi# pe cînd ie$eam de la marciză care pleca la ţară
5 fusesem acolo să-mi iau rămas bun 5 am găsit-o pe con-
tesă oprită lîngă trăsura mea# conversînd prietene$te cu 3om
ce sta instalat pe un# pacet mare pe *umătate ascuns sub
pătura de picioare. &ontesa era în drum spre 0agasins du
Louvre ca să cumpere un dar marcizei pentru onomastica ei
de-a doua zi $i n-avea de loc idee ce-ar putea să-i ia.
m propus un cîne.
5 n cîne 6 0inunată idee 6
î$i amintea cum în copilărie# cînd se ducea s-o vadă pe mar-
ciză# o găsea întotdeauna cu un mops mic în poală# gras că
abia putea să meargă# $i care orcăia a$a de grozav că s-auzea

în toată casa. 0ătu$a ei plînsese săptămîni de zile cînd îi mu-

rise mopsul. /ra o idee stra$nică 6 &oborîrăm strada pînă la
colţ# în :ue &abon# unde se afla prăvălia unui binecunoscut
vînzător de cîni. colo# împreună cu o *umătate de duzină de
toate soiurile $i felurile de corcituri# găsirăm întocmai cîinele pe
care-l doream# un mops micuţ $i aristocratic care orcăia
desperat spre noi ca să ne atragă atenţia asupra tristei lui
soarte# implorîndu-ne cu oci in*ectaţi să-l scoatem din socie-
tatea aceea amestecată în care căzuse dintr-o simplă întîm-
:&
plare nenorocită $i nu din vina lui. Se sufocă aproape de emo-
ţie cînd î$i dădu sama de norocul ce dăduse peste el 5 $i l-am
trimis cu o bir*ă acasă# la marciză# în Faubourg Saint-Germain.
3otu$i# contesa voia să meargă $i la 0agasins du Louvre ca sa
încerce o pălărie nouă. vea plăcere să meargă pe *os. Se răz-
gîndi însă# spunînd că mai bine ar lua o bir*ă iar eu m-am ofe-
rit s-o duc cu trăsura mea. )ovăi o clipă N 5 I&e vor zice oa-
menii văzîndu-mă în trăsura lui 2B 5 apoi primi cu bonne
grQce ". 1ar nu mă abăteam din drumul meu ca s-o duc la
Louvre 2 7icidecum# tocmai se întîmplase să n-am nici o
treabă. &e era în pacetul acela mare 2 întrebă contesa cu o

curiozitate femeiască. 0ă pregăteam să-i spun o nouă minciună

cînd 3om# găsind că misiunea lui de unic paznic al preţiosului
pacet se sfîr$ise# sări la locul lui obi$nuit pe bancetă# lîngă
mine. Pacetul se desfăcu $i dinăuntru răsări căpu$oruî unei
păpu$i.
5 &e-nseamnă asta 2 3e plimbi în trăsură cu păpu$i 2 Pen-
tru cine-s 2
5 Pentru copii.
7u $tiuse că aveam copii % părea aproape ofensată de re-
zerva pe care o arătam faţă de viaţa mea particulară. &îţi
copii aveam 2 Ereo duzină. 7u mai aveam însă nici o portiţă
de scăpare# trebui să-i dezvălui toată taina.
5 Eino cu mine# i-am propus cu îndrăzneală# $i ,a întoar-
cere te duc să-l vezi pe prietenul meu !ac# gorila de la !ar-
din des Plantes. / ciar în drumul nostru.
&ontesa# fiind vădit într-una din zilele ei de bună dispozi-
ţie $i gata la orice# îmi răspunse că era încfntată. 1upă ce
am trecut de Gare 0ontparnasse# începu a se orienta tot mai
greu pînă nu mai $tiu de loc unde ne aflam. Străbăturăm ma-
alale întunecoase $i urît mirositoare. &ete de ţînci zdren-
ţăro$i se *ucau prin $anţurile pline de gunoaie $i de tot felul
de murdării $i mai în pragul fiecărei case vedeai femei cu
prunci la sîn $i cu încă cîţiva copii alături stînd cinciţi în
*urul căldărilor cu cărbuni.
5 Sa fie Parisul 2 întreba contesa# cu o privire aproape
înspăimîntată.
8notă9

"
&u plăcere.
8Dnotă9

T
5 1a. era Parisul# La Eille Lumiere " 6 )i ne aflam în ,m-
passe :ouselle# am adăogat# pe cînd ne opream într-o înfun-
dătură umedă $i întunecoasă ca adîncul unei fîntîni. Femeia
lui Salvatore $edea pe singurul scaun al familiei# ţinînd în
poală pe Petruccio# copilul durerii ei# $i mestecînd polenta (
pentru prînzul familiei. &ele două surori mai mari ale lui
Petruccio îi urmăreau cu multă atenţie mi$cările iar mezinul#
se tîra în patru labe pe *os# după un pisicuţ. ,-am spus soţiei
lui Salvatore că adusesem o doamnă milostivă# care voia să
dea copiilor cîte un dar. m priceput după sfiala contesei că
intra pentru prima oară în casa unui sărac lipit pămîntului.
îmbu*orîndu-se toată# întinse păpu$a mamei lui Petruccio#
căci băieţelul nu putea ţine nimic în mînuţele-i ve$tede % era
paralitic din na$tere. 7u dădu nici un semn de bucurie# căci
creierul îi era tot atît de amorţit ca $i mînile# însă maica lui
era încredinţată că pruncului îi plăcea foarte mult păpu$a.
&ele două surori primiră la rîndul lor cîte o păpu$ă $i# feri-
cite# o zbugiră după pat# ascunzîndu-se acolo ca să se *oace
Xde-a mama cu copilul.
&înd socoteam eu că va ie$i Salvatore din spital 2 Se îm-
2lineau curînd $ase săptămîni de cînd căzuse de pe scelă $i-$i
rupsese piciorul. 1a# tocmai îl văzusem la Hopital Lariboisiere*
îi mergea destul de bine $i speram că peste puţină vreme va
ie$i. &um se descurca cu noul ei proprietar 2 3are bine# slavă
1omnului# era om foarte detreabă# îi făgăduise ciar să-i a$eze
o vatră în casă pentru iarna viitoare. )i nu era drăguţ din
parte-i că găurise peretele sus# lîngă plafon# ca să facă feres-
truica aceea 2 7u-mi aminteam cît de întunecoasă era odaia

înainte 2
5 ,a uite ce luminoasă-i $i ce vesel e acum- aici % s+iamo in
Paradiso 4# zise soţia lui Salvatore. /ra adevărat ce-i povestise
rcangelo Fusco 2 &ă-i spusesem veciului proprietar# în ziua
cînd o dăduse afară din casă $i-i luase toate lucrurile# ca va
veni ziua pedepsei lui 1umnezeu pentru cruzimea lui faţă de
cei sărmani $i că-l blestemasem atunci atît de cumplit că după
8notă9

"
ra$ul Lumină.
(
0ămăligă.
4. Sîntem ca în rai.
<7not!>
5%-
două ore trebuise să se spînzure 2 1a# era adevărul curat# $i
nu-mi părea de loc rQu. Fe and plecam# prietenul meu r-
cangelo Fusco# care locuia în aceea$i cameră cu familia Sal-
vatore# tocmai se întorcea de ,a lucru cu măturoiul pe umăr.
0eseria lui era fare la scopa + % în vremurile acelea# aproape
toţi măturătorii Parisului erau italieni. m fost încintat să-î
pot prezenta contesei# lira o mica răsplată pe care i-o puteam
oferi prietenului meu pentru nepreţuitul serviciu ce mi-, fă-
cuse mergînd împreună cu mine la poliţie ca să confirme măr-
turia mea cu privire la moartea bătrînului proprietar. 7umai
1umnezeu $tie în ce cicion a$ fi intrat dacă n-ar fi fost

rcangelo Fusco 6 &iar $i a$a# am scăpat ca prin urecile

acului. /ra cît pe ce să liu arestat pentru crimă. rcangelo
Fusco# care avea un trandafir după urece# cum e moda la
italieni# ii oferi cu un cavalerism sudic contesei ce părea atîî
de încîntată de pircă niciodată frageda-i frumuseţe nu pri-
mise un omagiu mai măgulitor. Se făcuse prea tîrziu ca să mai
mergem la !ardm des Plantes# a$a că am dus-o pe contesa
de-a dreptul acasă. /ra atît de tăcută# că am cercat s-o în-
veselesc povestindu-i întîmplarea caragioasă cu doamna cea
miloasă care cetind întîmplător în 'lacMood+s 0agazine o
istorioară de-a mea despre păpu$i se $i apucase să confecţio-
neze cu duzinele pentru copiii sărmani de care vorbeam. 7u
observase ce minunate rociţe aveau unele păpu$e*e 2 'a da#
băgase de seamă. 1oamna aceea era drăguţă 2 1a# foarte dră-
guţă. Locuia la Paris 2 7u# $i trebuise s-o opresc de a mai fa-
brica păpu$i# căci a*unsesem să am mai multe decît bolnavi#
as-9 ca o trimisesem la Sant 0oritz să mai scimbe acrul.
&înd mi-am luat rămas bun de la contesă în faţa locuinţei
sale# mi-am eJprimat părerea de rău că nu avusesem timp să
facem o vizită gorilei de la !ardin des Plantes $i speranţa că
nu era supărată din pricină că mersese cu mine.
5 7u sînt de loc supărată % îţi sînt atît de recunoscătoare 6
,nsa# însă... mi-e a$a de ru$ine 6 murmură ea printre suspine
de plîns $i# sărind *os din trăsură# intră grăbită pe poarta
palatului său.
8notă9
". Să măture strada.
<7not!>
5.

;:;
<titlu>Un 3CT0 LA M3=
/ram poftit regulat duminica
la masă în Faubourg Saint-Germain. &ontele î$i scimbase de
mult părerile asupra doctorilor $i se arăta plin de atenţii faţă
de mine. Prînzeam în familie# numai cu 0onsieur l+bbe $i
uneori cu vărul contesei# vicontele 0aurice care mă trata cu
o indiferenţă aproape provocatoare. 0i-a fost antipatic din
prima dată cînd l-am văzut $i am băgat de seamă că nu-mi
era numai mie. Se vedea bine că el $i contele nu prea aveau
ce-$i spune unul altuia. batele era un preot de $coală vece
$i om de lume care $tia despre viaţă $i natura omenească cu
mult mai multe decît mine. La început se arătase foarte rezer-
vat faţă de mine $i adesea# cînd îi surprindeam ocii $ireţi
aţintiţi asupra mea# aveam impresia că $tie mai multe decît
mine despre colită. 0ă simţeam aproape ru$inat în faţa acelui
bătrîn $i a$ fi vrut să vorbesc descis cu el# să dau cărţile pe
faţă. 7-am avut însă niciodată prile*ul să-l văd între patru
oci. într-o zi# intrînd în sufragerie ca să îngit în grabă ceva
înainte de a începe consultaţiile# am rămas surprins să-l găsesc
acolo a$teptîndu-mă. îmi mărturisi că venise din propria-i ini-
ţiativă# în calitate de veci prieten al familiei contelui# $i că
dorea să păstrez tăcere asupra vizitei sale.
58
5 i izbutit admirabil cu contesa# începu el% $i-ţi sîntem
cu toţii recunoscători. Vin sa te felicit $i pentru marciză. Ein
ciar acum de la ca# îi sînt duovnic. 3rebuie să mărturisesc
că am rămas uimit cîtde bine se simte acum în toate privin-
ţele. 1ar azi am venit să-ţi vorbesc despre conte# căci sînt tare
îngri*orat de starea lui. &u siguranţă că  file un maMuais
colon l. proape că nu mai iese din casă# î$i petrece mai toată
vremea în camera lui# fumînd obi$nuitele-i ţigări de foi# doarme
cu orele după micul de*un si-l găsesc la orice oră din zi mo-
ţăind în fotoliu# cu ţigara în gură. La ţară-i cu totul alt om. -+
în fiecare dimineaţă# după sf+îma slu*bă# î$i face plimbarea

călare# este activ $i vioi# ocupîndu-se cu ărnicie de treburile

mo$iei. Singura-i dorinţă este să plece la castelul lui din 3ou- -
.raine -5 $i dacă contesa nu poate fi convinsă să părăsească -
Parisul# după cum mă tem# contelui nu-i mai rămîne alta so-
luţie decîf să plece singur. )tiu că are mare încredere în dum-
neata $i dacă-i spui că este necesar pentru sănătatea lui să
plece din Paris# te va asculta.
5 îmi pare rău# 0onsieur l+bbe# dar nu pot.
Se uită la mine fără să-$i ascundă surpriza# cu o eJpresie
cam bănuitoare.
5 îmi dai voie să te întreb care-i pricina acestui refuz 2
5 &ontesa nu poate părăsi acum Parisul $i natural că ar
trebui să-l însoţească pe conte.
5 1e ce n-ar putea fi tratată de colită la ţară 2 La castel
avem un doctor foarte bun $i de încredere# care a îngri*it-o
adesea înainte# cînd suferea de apendicită.
5 &u ce rezultat 2
batele nu răspunse.
5 Pot# la rîndul meu# să-ţi pun $i eu o întrebare 2 Să pre-
supunem că s-ar vindeca d%ntr-o dată contesa de colită# ai
putea-o face să .părăsească Parisul 2
5 Sincer vorbind# nu. 1ar pentru ce asemenea presupu-
nere 2 1upă cît înţeleg eu# boala este de lungă durată $i se
vindecă greu.
5 Pot s-o vindec pe contesă de colită într-o zi.
0ă privi înmărmurit.
8notă9

"
i merge rău cu sănătatea.
8Dnotă9

T=
5 tunci# pentru numele lui 1umnezeu# de ce n-o le-
cuie$ti 2 îţi asumi o răspundere colosală.
5 7u mă tem de răspundere. 7-a$ fi medic dacă m-a$
teme. Să vorbim pe faţă. 1a# pot s-o vindec pe contesă într-o
zi# nu-i bolnavă de colită cum nu-s eu ori dumneata# $i nici
n-a avut vreodată apendicită. 3otul este în mintea ei# în ner-
vii ei. 1acă i-a$ lua prea repede colita# ar putea să-$i piardă
ecilibrul mintal sau să se lase antrenată spre ceva mai rău#
cum ar fi# să zicem# morfina ori un amant. :ămîne de văzut
dacă voi putea să-i fiu de vreun a*utor. -i prescrie să pără-
sească Parisul acum# ar fi o eroare psiologică. Probabil că
refuza 5 $i dacă îndrăzne$te să nu mă asculte o dată# s-a
sfîr$it cu încrederea ei în mine. Lasă-mi răgaz două săptămQni
$i va pleca de bunăvoie din Paris 5 sau cel puţin a$a va crede
ea. 3otu-i o cestiune de tactică. Să-l convingem pe conte să
plece singur ar fi o gre$eală de alt ordin# $tii tot a$a de bine
ca $i mine# domnule abate.
0ă privi cu luare aminte fără să spuie nimic.
5 &ît despre marciză# mi-ai făcut plăcerea să-mi aduci
laude pentru ceea ce am făcut pentru ea# laude pe care le
+ primesc. &a medic însă# n-am făcut nimic $i nimeni n-ar putea
face ceva. Surzii sufăr mult de însingurarea lor silită de restul
lumii# mai ales cei care n-au resurse proprii intelectuale $i care
ma*oritatea. Să le abatem atenţia de la nenorocirea lor
este singurul lucru pe care-l putem face pentru ei. 0arciza
se preocupă de colită $i nu mai are cînd se gîndi la surzenie %
ai văzut+ dumneata singur rezultatul. 1ar am început să mă
satur pînă în gît de colită# $i fiindcă acum marciza pleacă

la ţară# i-am înlocuit-o cu un căţelu$# mai potrivit vieţii pro-

Xvinciale.#
La plecare# abatele se întoarse din pragul u$ii $i mă privi cu
atenţie.
5 &îţi ani ai 2
5 1ouăzeci $i $ase.
5 Eous ,rez lom# mon fils 6 Eous irez loin 6l
5 1a# îmi spuneam eu în gînd. Eoi a*unge departe# foarte
departe de viaţa asta umilitoare# plină de de$ertăciune $i în-
8notă9

"
Eei a*unge departe# fiule 6 Eei a*unge departe 6
<7not!>
TT
$elătorie# departe de toţi oamenii aceia artificiali. 0ă voi duce
înapoi la insula mea fermecătoare# înapoi la batrina 0aria
Pom-Lettere# la mastro Eincenzo $i la Gioconda# ca să-mi
curăţ sufletul în căsuţa cea albă# cocoţata sus de tot. ciar în
vîrful stîncii. &ît timp îmi voi mai irosi timpul în ora$ul acela
# oribil 2 &înd va săvîr$i oare Sant+-ntonio nou-i miracol 2
Pe masa mea am găsit o scrisoare de adio# adică nu de adio
ci de au revoir# din partea marcizei# plină de recuno$tinţă $i
de laude % în plic se aila $i o bancnota mare. rn privit spre
ungerul camerei mele la îngălbenită fotografie din &apri
$i-am vîrît banii în buzunar. nde erau toţi banii pe care îi

cî$tigasem în acele zile de prosperitate $i noroc 2 în principiu#

trebuia sQ-i pun pe toţi deoparte# pentru casa lui mastro Ein-
cenzo# dar# de fapt# nu-mi rămînea niciodată o para. 'ani
cîsagaţi cu păcat 2 Poate# dar dacă era a$a# întreaga Facul-
tate ar fi trebuit să dea faliment# căci eram cu toţii în aceea$i
oală# $i profesori $i confraţi# cu acela$i soi de clientelă ca $i
a mea. 1in fericire pentru mine# mai aveam $i alţi pacienţi $i
încă o mulţimei# destui ca să mă ferească de-a a*unge un $ar-
latan sadea. Pe vremea aceea erau cu mult mai puţini specia-
curaţ sufletul în căsuţa cea albă# cocoţată sus de tot# ciar în
cirurgie. 0i-au trebuit doi ani ca să-mi dau seama că
n-aveam stofă de cirurg $i mă tem că bolnavilor mei le-a
trebuit $i mai puţină vreme. 1e$i treceam drept un neurolog#
făceam tot ce se poate cere de la un medic# ciar $i obstetrică#
iar mama $i copilul erau în paza ii 1umnezeu. 1e fapt# era
surprinzător cît de bine rezistau tratamentelor marea ma*ori-
tate a bolnavilor mei. &înd 7apoleon î$i arunca privirea
vulturească pe lista de ofiţeri propu$i pentru gradul de gene-
ral# obi$nuia să facă o mică însemnare în dreptul vreunui
nume. /ste norocos 2 /u aveam noroc# un noroc uluitor#
aproape supranatural în tot ce făceam# cu toţi bolnavii pe
care-i îngri*eam. 7u eram un medic bun % îmi făcusem stu-
diile prea în pripă# practica de spital fusese prea scurtă# dar
nu eJista nici o îndoială că eram un medic de mare succes.
&are-fi secretul reu$itei 2 Să inspiri încredere. &e-i încrederea 2
1e unde vine ea# din cap ori din inimă 2 ,a .na$tere în stra-
turile superioare ale inteligenţei noastre ori este arborele pu-
ternic al cunoa$terii binelui $i răului# ale cărui rădăcini se
T?

întind pînă în străfundurile fiinţei noastre 2 Prin ce căi co-

munică cu ceilalţi 2 /ste vizibilă în oci# se face auzită în
vorba rostită 2 7u $tiu % $tiu numai ca nu se poate cî$tiga
9rin învăţătură# nici vegind la căpătîiul bolnavilor no$tn.
/ste un dar miraculos# cu care unii sînt înzestraţi din na$tere
u altora nu le-a fost ărăzit. 0edicul care posedă arul
\cesta este în stare aproape să reînvie $i morţii % dar cel ce
iiu-l are va trebui# resemnat# să consulte un confrate ciar în-
r-un caz de po*ar. m descoperit îndată că darul cel nepre-
#8uit îmi fusese ărăzit fără vreun merit din parte-mi. 0i-am
iat seama tocmai la timp# căci începusem a fi încrezut $i
oarte încîntat de mine. m înţeles atunci cît de puţin $tiam#
ăcîndu-mă să mă întorc tot mai mult spre 0ama 7atură# bă-
a-îna doică înţeleaptă# cînd aveam nevoie de-un sfat# de-un
i*utor. $ ti putut a*unge ciar un bun medic pînă la urmă#
1acă m-a$ ti dăruit muncii de spital $i bolnavilor mei săr-
r

mani. 1ar am pierdut orice sorţi de izbîndă a*ungînd în loc

de asta un doctor la modă. &înd daţi cumva peste un doctor
la modă# observaţi-l cu atenţie de la o distanţă prudentă
înainte de a vă lăsa pe mîna lui. S-ar putea să fie un medic
bun# însă de cele mai multe ori nu-i. 0ai întîi fiindcă de
regulă este peste măsură de ocupat ca să asculte răbdător
lunga dumitale poveste % apoi pentrucă împre*urările îl mînă
inevitabil spre snobism# dacă n-a a*uns de*a snob. Ea lăsa pe
contesă să treacă înaintea ta# va cerceta ficatul contelui cu
mai mare atenţie decît pe cel al valetului# se va duce la gar-
den-part-u de la ambasada britanică $i nu la ultimul tău
nou născut# a cărui tu$ă convulsivă s-a înrăutăţit# în al treilea
rînd# în afară de cazul cînd are o inimă foarte sănătoasă# va

da curînd semne de întărire prematură a acestui organ. Ea

a*unge nepăsător $i insensibil la suferinţele altora# la fel ca
atiaţii după plăceri de care-i încon*urat. 7u poţi fi un doc-
tor bun dacă nu e$ti milos.
Fiindcă m-a interesat întotdeauna psiologia# adeseori#
după ce înceiam o zi lungă de muncă# mă întrebam de ce-or
fi stînd în salonul meu de consultaţii să mă a$tepte toţi pro$tii
aceia 2 1e ce mi se supuneau toţi 2 1e ce izbuteam de atîtea
ori să-i fac să se simtă mai bine numai cu o simplă atingere a
TC
mînii mele 2 1e ce# ciar după ce nu mai aveau putere de a
vorbi $i le apărea în priviri spaima morţii# se potoleau $i stă-
teau lini$tiţi cum le puneam mîna pe frunte 2 1e ce nebunii
din azilul Sainte nne# spumegînd de furie $i urlînd ca fia-
rele# se făceau blînzi $i ascultători de cum le desceiam că- .
masa de forţă $i le luam mîna într-a mea 2 sta era o figură
obi$nuită de-a mea# pe care o cuno$teau toţi gardienii $i mulţi -
dintre colegii mei% ciar $i profesorul obi$nuia să spuie despre
mine N &e garcon-lQ a le diable au corps6" întotdeauna am
avut o slăbiciune ascunsă pentru nebuni $i obi$nuiQm să mă
plimb fără să-mi pese prin Salle des gites ( ca printre prie-
teni. 7u o dată mi se atrăsese atenţia că am s-o păţesc pînă la %.
urmă# dar bineînţeles că eu $tiam mai bine. într-o zi# unul din +
cei mai buni prieteni ai mei mă lovi în ceafă cu un ciocan pe
care pusese mîna 1umnezeu $tie cum# a$a că am fost dus fără
cuno$tinţă la infirmerie. Lovitura a fost teribilă% prietenul
meu era un fost fierar ce-$i cuno$tea bine meseria. S-a crezut
întîi că am o fractură a craniului. /u să am o fractură 2 /ra
numai o comoţie cerebrală $i păţania aceea mi-a adus un com-

pliment măgulitor din partea $efului cliniciiN 5 &e sacre

suedois a le crane d+un ours# faut voir s+il na tas casse le
marteau 64
IPînă la urmă# probabil că tot de cap ţine totul $i nu de
mînăB# mi-am spus# cînd# după o oprire de patruzeci $i opt de
ore# mecanismul meu mintal începu să funcţioneze iar. 3imp
de o săptămînă# cît am zăcut în infirmerie cu o pungă de geaţă
pe Iţeasta mea de ursB $i fără vizitatori ori cărţi care să-mi
ţie tovără$ie# am cugetat profund asupra acestei probleme
$i nici ciocanul fierarului nu m-a putut face să renunţ la teo-
ria mea că totul este mîna.
1e ce puteam vîrî mîna printre gratiile cu$tii în care se
afla pantera neagră a mena*eriei Pezon $i# dacă nu se apropia
nimeni ca s-o aţîţe# uria$a pisică se rostogolea pe spate# îmi
torcea gale$ $i# ţinîndu-mi mîna între labele ei# descidea spre
8notă9

"
'ăiatul ăsta are pe dracu în el 6
(
Salonul nebunilor furio$i.
4
furisitul de suedez are o ţeastă de urs# te pomene$ti c-a stricat
ciocanul 6
<7not!>
59
mine o gură mare# într-un larg căscat 2 1e ce puteam des-
cide abcesul din laba Leoniei $i smulge a$cia de lemn din
pricina căreia leoaica cea mare se tîrîse fără odină numai în
trei labe o săptămînă înceiată# cinuită de o durere teribilă 2
nestezia locală nu izbutise $i biata Leonie gemea ca un copil
cînd i-am stors puroiul. 7umai cînd i-am dezinfectat rana $i-a
cam pierdut răbdarea# dar în tunetul înăbu$it al glasului nu

era pic de mînie# numai ciudă că nu i se îngăduie să se lingă

cu limba-i aspră. 1upă ce operaţia se sfîr$i# pe cînd ie$eam
din mena*erie ţinînd sub braţ micuţul babuin pe care mi-l
dăduse în loc de onorariu 0onsieur Pezon# renumitul îmblîn-
zitor de lei îmi spuse N
5 0onsieur le docteur# vous avez manue votre profession#
vous auriez du etre dompteur d+animauJ .6"
,ar ,van# ursul polar de la !ardin des Plantes# de ce se
căţăra afară din baia lui de cum mă zărea $i# venind la gra-
tiile încisorii lui# se ridica pe labele dinapoi apropiindu-$i
nasu-i tuciuriu de nasul meu $i# foarte prietenos# îmi lua pe$-
tele din mîna 2 îngri*itorul îmi spusese că nu făcea asta cu
nimeni altul % fără îndoială că mă socotea un fel de compa-
triot. Să nu spuneţi că pricina era pe$tele $i nu mîna# deoarece
$i cînd n-aveam nimic sa-i ofer rămînea acolo locului în
aceea$i poziţie pînă cînd plecam# privindu-mă ţintă cu ocii
lui negri# strălucitori# sub gcnele-i albe $i adulmecîndu-mi
mîna. 'ineînţeles că stăteam la taifas în limba suedeză# cu
un accent polar pe care-l deprinsesem dela dînsul. Sînt sigur
că înţelegea fiecare cuvînt cînd îi spuneam cu glas domol# mo-
noton# ce milă îmi era de dînsul ori îi istoriseam cum văzusem
în copilărie doi cumetri de-ai lui înotînd ciar pe lîngă corabia
noastră printre blocuri plutitoare de geaţă# în patria mea $i-a
lui# unde ne născusem.
)i bietul !ac# faimoasa gorilă de la Grădina Yoologică# pri-
mul din tribul lui care lusese luat prizonier $i adus în ţara
fără de soare a du$manilor 6 7u-$i punea cu încredere mîna
noduroasă într-a mea cum mă vedea 2 &ît de tare-i plăcea
să-l bat u$urel cu palma pe spinare 6 :ămînea lini$tit multă
8notă9

"
1omnule doctor# v-aţi gre$it meseria# ar fi trebuit să vă faceţi îm-
blînzitor de animale 6
8Dnotă9
T>
vreme# ţinîndu-mă de mînă fără să spuie nimic. neori se
uita în palma mînii mele cu foarte mare atenţie de parca
s-ar fi priceput la ciromancie# îmi îndoia degetele pe rînd
cîte unul ca $i cum le-ar fi încercat înceieturile# apoi dădea
drumul mînii mele $i privea tot a$a de atent într-a lui# rîzînd
pe înfundate# parcă ar fi spus că nu vede mare deosebire înr%
tre ele% $i avea dreptate. bi$nuia să stea mai tot timpul *os#
nemi$cat# *ucîndu-se cu un fir de pai într-un colţ al cu$tii unde
nu-l puteau vedea vizitatorii. :areori se suia în leagănul ame-K
na*at pentru el# în ridicola speranţă că ar putea să-l ia drept
ramura de sicomor unde î$i făcea obi$nuit siesta în zilele îi-N

bertaţii lui. Se învăţase să doarmă pe un culcu$ scund# făcut

din beţe de bambus ce semăna cu serir-ul arabilor# dar era o
fire foarte matinală $i nu l-am văzut niciodată în pat pinQE
nu s-a îmbolnăvit. Fusese deprins de paznicul lui să-$i mă-
nînce prînzul a$ezat la o măsuţă scunda# cu un $ervet prins%
de gît. , se făcuse ciar $i o furculiţă $i un cuţit din lemn tare#
dar nu le.folosise niciodată% îi plăcea mult mai mult să mă-
nînce cu degetele# ca strămo$ii no$tri pînă acum cîteva veacuri
$i ca ma*oritatea oamenilor de azi. 1ar î$i bea cu mare poftă#
din cea$ca lui# cafeaua cu lapte de dimineaţă# îndulcită cu mult
zaăr. / drept că-$i sufla nasul cu degetele# dar la fel făcea $i
Laura lui Pctrarca# 0ar :egina Scoţiei $i :egele Soare. 'ie-
tul !ac 6 m rămas prieten pînă la sfîr$it. începuse a fi
suferind de pe la &răciun# pielea i se făcu cenu$ie# se scofîlci
la faţă $i ocii i se înfundară din ce în ce în orbite. 1eveni ne-
lini$tit# supărăcios# slăbea văzînd cu ocii% apoi apăru o tuse
seacă# urîtă. ,-am luat de mai multe ori temperatura# dar tre-
buia să fiu cu mare băgare de seamă# căci era întocmai ca un
copil# voia să rupă termometrul pentru a vedea ce se mi$că
înăuntru# într-o zi# pe cînd sta pe genuncii mei ţinîndu-mă
de mînă# îl apucă o criză violentă de tu$ă care-i provocă o
u$oară emoptizie. La vederea sîngelui se înspăimîntă# a$a
cum se întîmpîă $i mai tuturor oamenilor. m băgat de seamă
deseori în timpul războiului cum cei mai vite*i soldaţi# care
se uitau fără să le pese la rănile lor căscate# se făceau deodată
palizi la vederea cîtorva picături de sînge proaspăt. !ac î$i
pierdu tot mai mult pofta de mîncare $i numai cu mare greu-
tate# cu alintări# îl puteai îndupleca să mănînce o banană ori
'

o smocină. într-o dimineaţă l-am găsit culcat în pat# cu cu-

vertura +trasă peste cap# întocmai cum obi$nuiau să stea $i
bolnavii mei din Salle Sainte-&laire cînd erau istoviţi de
moarte $i dezgustaţi de toate. Se vede că !ac mă auzise ve-
nind# căci î$i întinse mînă de sub pătură $i-o apucă pe-a mea.
7-am vrut să-l tulbur $i am rămas a$a lîrigă el multă vreme#
cu mînă lui într-a mea# ascultîndu-i respiraţia grea $i neregu-
lată $i îrîitul flegmei din gîtle*. 1eodată# un acces violent de
tuse îi scutură întreg trupul. Se ridică în capul oaselor $i# cu
un gest desperat# î$i duse mînile la tîmple. /Jpresia feţei îi
era cu totul scimbată. 0asca de animal căzuse $i era acum
o fiinţă omenească pe moarte. tît de mult se apropiase de
mine# încît pierduse singurul privilegiu de care totputerni-
cul l-a acordat dobitoacelor ca o compensaţie a suferinţelor
pe care le îndură de la oameni 5 dreptul de a muri u$or.
gonia lui a fost teribilă# a murit încet# gîtuit de acela$i &ălău
' e care-l văzusem Qtît de des la lucru în Salle Sainte-&laire.
recuno$team bine# după lenta strînsoare a gearei sale.
)i pe urmă 2 &e s-a întîmplat cu sărmanul meu prieten !ac2
)tiu bine că trupul lui sfri*it a fost dus la ,nstitutul de nato-
mie# iar sceletul# cu craniu-i mare# mai sta încă $i azi în pi-
cioare la 0uzeul 1uputren. 1ar asta să fie totul 2
'%
;5;
<titlu>#LNA(4
Simţeam mult lipsa prînzurilor
de duminică în Faubourg Saint Germain. &am la două săp-
tămîni după discuţia mea cu abatele# contesa# cu firea ei im-
pulsivă# simţise dintr-o dată nevoia să scimbe aerul $i se
otărîse să-l însoţească pe conte la castelul din 3ouraine. 
fost o surpriză pentru noi toţi# numai abatele trebuie să fi
avut vreo bănuială# căci la masa din ultima duminică am ob-
servat o licărire de veselie în bătrînii săi oci alba$tri. &on-

tesa avu gri*ă să-mî trimită rapoarte săptămînale# ţinîndu-mă

în curent cu starea ei $i din cînd în cînd mai primeam ve$ti
de la abate. 3oate mergeau bine. &ontele călărea în fiecare
dimineaţă# nu dormea de loc în timpul zilei $i fuma mult mai
puţin. &ontesa făcea din nou muzică# se ocupa cu ărnicie de
săracii satului $i nu se mai plîngea de loc de colita ei. batele
îmi dădea $i el $tiri bune despre marciză# la a cărei proprie-
tate a*ungeai într-un ceas cu trăsura# de la castel# îi mergea
minunat# în loc să-$i petreacă ziua întreagă în fotoliul ei# sin-
guratică $i morocănoasă# necă*ită de surzenia ei# acum făcea
lungi plimbări de două ori pe zi prin parc# de dragul scumpu-
lui ei Loulou# care începuse a fi prea gras $i avea neapărat ne-
voie de mi$care.
?(
I *avră uricioasă de căţelB scria abatele % Istă în poala
ei $i îrîie arătîndu-$i la toată lumea colţii# ba a $i mu$cat
de două ori pe cameristă. 7imeni nu-l poate suferi# dar mar-
ciza îl adoră $i-l cocole$te toată ziua. ,eri# în mi*locul spove-
daniei# i-a venit deodată să vomite pe rocia cea frumoasă de.
după masă a stăpînei# iar ea s-a pierdut cu firea a$a de tare
că a trebuit să întrerup oficierea. )i acum marciza mă roagă
să te întreb dacă nu crezi că asta ar putea fi un început de
colită $i să binevoie$ti a prescrie ceva pentru el % este sigură#
spune ea# că vei înţelege cazul mai bine ca oricine.B
în privinţa asta# marciza nu era departe de adevăr# căci
începusem de pe atunci a fi cunoscut ca un bun doctor# de
cîni# de$i nu a*unsesem încă la strălucita situaţie pe care am
cî$tigat-o mai tîrziu în viaţă# de doctor consultant de cîni#
vestit printre toţi iubitorii de cîni ai clientelei mele. îmi dau

seama că părerile asupra meritelor mele ca doctor uman erau

cam împărţite# dar pot spune că faima mea ca priceput doctor
de cîni n-a fost niciodată serios atacată. 7u-s atît de vanitos
încît să neg că asta ar putea proveni din lipsa de *alousie de
metier+ pe care am constatat-o în specialitatea aceasta a pro-
fesiei mele 5 în celelalte am întîlnit destulă# vă asigur.
&a să a*ungi un bun doctor de cîni trebuie neapărat să
iube$ti cînii# dar mai trebuie să-i $i înţelegi 5 întocmai ca
pe semenii no$tri# cu diferenţa că-i mai lesne să înţelegi pe-un
cîne decît pe-un om $i-i mai u$or să-l îndrăge$ti. Sa nu uitaţi
niciodată că mentalitatea unui cîne este cu totul diferita de
a altuia. 'unăoară# inteligenţa ascuţită ce scapără în ociul
, vioi al unui foJ-terrier oglinde$te o activitate mintală cu totul
deosebită de senina înţelepciune ce luminează ocii lini$tiţi a
unui Saint-'ernard ori a unui bătrîn cîne ciobănesc. ,nteli-
A+ genţa cînilor este proverbială# totu$i ea variază pe o scară
foarte mare $i diferenţa se văde$te ciar la căţeii mici# de cum
au descis ocii. /Jistă ciar cîni pro$ti# dar în proporţie cu
mult mai mică decît la oameni# în genere# este u$or să înţe-
legi un cîne $i să înveţi a-i citi gîndurile. &înele nu se poate
preface# nu te poate amăgi# nu poate minţi# pentru că nu poate
vorbi. &înele este un sfînt. /ste sincer $i cinstit din fire. 1acă#
8notă9
". Gelozie profesională.
8Dnotă9
?4
în cazuri eJcepţionale# apar la un cîne urmele unor vicii ere-
ditare# rămă$iţe mo$tenite de la strămo$ii lui sălbatici# care se
bazau pe viclenie în lupta pentru eJistenţă# aceste tare vorN
dispărea cînd eJperienţa îl va învăţa că se poate bizui pe o
comportare loială $i *ustă din partea noastră. 1acă acele tare.
vor stărui la un cîne crescut cu îngri*ire 5 asemenea cazuri
sînt eJtrem de rare -r- cînele acela nu-i normal# suferă de o
pervertire morală bolnăvicioasă $i trebuie ucis fără suferinţă.
&înele recunoa$te cu plăcere superioritatea stăpînului său $i

ca *udecata lui nu poate da gre$# dar# contrar părerii unor iu-

bitori de cîni# nu se socoate un sclav. Supunerea lui e volun-
tară $i a$teaptă să i se respecte micile lui drepturi. Stăpînul
este regele lui# aproape un zeu# $i a$teaptă ca acel zeu al lui
să fie aspru dacă trebuie# dar întotdeauna drept. )tie că zeul
lui îi poate citi gîndurile $i mai $tie că nu-i bine să încerce a
le ascunde. 1ar poate el citi gîndurile dumnezeului său 2 &u
siguranţă că da. rice ar spune Societatea de &ercetări Psi-
ice# telepatia între oameni n-a fost dovedită pînă acum# însă
telepatia între om $i cîne# de nenumărate ori. &înele poate citi
gîndurile stăpînului# îi poate pricepe scimbătoarele-i stări su-
flete$ti $i-i presimte otărîrile. 1in instinct# $tie cînd nu-i
dorit# stă nemi$cat cu orele cînd regele lui e cufundat în lucru#
cum sînt adesea regii# sau cel puţin cum ar trebui sa fie. 1ar
cînd regele lui este trist $i necă*it# $tie că a sosit ceasul lui $i#
apropiindu-se tiptil# î$i pune capul pe genuncii luiN I7u te
necă*i6 )i ce-i dacă te părăsesc cu toţii% nu-s eu aici ca să-i
înlocuiesc pe toţi prietenii tăi $i să mă lupt cu toţi du$manii
pe care-i ai 2 Eino# ai să facem o plimbare $i să uităm de
toate 6B
/ste ciudat $i foarte mi$cător să observi comportarea unui
cîne cînd stăpînul lui s-a îmbolnăvit. &înele# în$tiinţat de
instinctul lui sigur# se teme de boală# de moarte. n cîne.obi$-
nuit de ani de zile să doarmă în patul stăpînului# cu greu se
va otărî să se mai urce cînd stăpînul este bolnav. &iar în
rarele eJcepţii de la această regulă# tot î$i părăse$te stăpînul
la apropierea morţii# ascunzîndu-se într-un unger al camerei
$i sceunînd *alnic. 0i s-a întîmplat ciar să-mi dau seama
numai din comportarea cînelui# că moartea se apropie. &e $tia

el despre moarte 2 &el puţin cît noi# probabil cu mult mai

?=
mult. Scriind rîndurile acestea mi-am amintit de o biată fe-
meie din nacapri# o străină aciuiată în sat# care se stingea
cu încetul de tuberculoză# dar atît de încet încît una cîte una
cele cîteva comari" care veneau de obicei s-o vadă se saturară
$i o lăsară în voia soartei. Singurul ei prieten era o corcitură
de căţel care# făcînd eJcepţie de la regula pe care am amin-
tit-o adineaori# nu-$i părăsi locul lui de la picioarele patului.
1e altfel# era $i singurul loc unde se putea culca în afară de
lipitura umedă de lut din mizerabila vizuină în care trăi $i
muri biata femeie# într-o zi# trecînd întîmplător pe acolo# am
dat peste 1on Salvatore# singurul dintre cei doisprezece preoţi
ai sătucului nostru care mai avea puţină gri*ă de cei sărmani
$i bolnavi. 1on Salvatore mă întrebă dacă nu socoteam că
sosise timpul să-i dea sfîntă împărtă$anie. Femeia arăta ca fie
obicei# pulsul nu era mai rău# ba ciar ne spuse că se simţise
ceva mai bine în ultimile zile 5 la mlgllona della# morte (# zise
1on Salavtore. 0ă minunasem ades de eJtraordinara tenaci-
tate cu care se agăţa de viaţă femeia aceea $i i-am spus preo-
tului că probabil va mai trăi încă o săptămînă ori două. m
fost amîndoi de acord să mai amîne împărtă$ania. .3ocmai
cînd ie$eam pe u$ă# cînele sări *os de pe pat cu un urlet de
groază $i# gemuindu-se într-un colţ al odăii# urmă a sceuna
*alnic. 7u puteam observa nici o scimbare pe cipul femeii#
dar am constatat cu surpriză că pulsul abia i se mai simţea.
Făcu o sforţare desperată să spuie ceva $i întîi n-arn putut pri-
cepe ce voia. Se uită la mine cu ocii mari desci$i $i ridica
braţu-i uscat de cîteva ori# arătînd spre căţel. tunci înţelesei

$i cred că $i ea m-a înţeles pe mine cînd m-am aplecat asu-

pră-i $i-am spus că voi avea gri*ă de cîne. &lătină mulţumită
din cap# ocii i se înciseră $i tina morţii se a$ternu pe
cipu-i. ftă adînc# cîteva picături de sînge i se prelinseră
printre buze * totul se terminase. /ra limpede că pricina ime-
diată a morţii fusese o emoragie internă. &um de $tiuseKcînele
înaintea mea 2 &înd veniră# spre seară# s-o aducă la campo-
santo 4# singura fiinţă îndurerată ce întovără$ea convoiul fu-
8notă9
". Eecine.
(. &ea mai bună dintre morţi.
% 4. &imitir.
8Dnotă9
?T
nebru era cînele ce-$i urma stăpîna.  doua zi# bătrînul Pac-
ciale# groparul# cu care de pe atunci legasem o strînsă priete-
nie# îmi spuse că bietul animal sta tot pe mormîntul ei. Plouă
torenţial toată ziua $i noaptea următoare# iar dimineaţa cî-
nele era tot acolo. Seara am trimis pe Pacciale cu o lesă ca să-l
ia cu mîngîieri de acolo $i să-l aducă la San 0icele# dar cî-
nele nurii furios ,a el $i nu voi să se mi$te.  treia zi rn-am
dus ciar eu la cimitir $i cu mare greutate Bam izbutit să-l fac
să mă urmeze acasă % de altfel# mă cuno$tea foarte bine.

Pe-atunci aveam opt cîni la San 0icele $i-mi era foarte în

gri*a de primirea care-l a$tepta pe noul venit. 1ar totul merse
bine mulţumită lui 'ill# babuinul " care# dintr-o pricină ineJ-
plicabila# din prima clipă arătă o mare simpatie străinului
care# după ce-$i reveni din surpriză# deveni repede prietenul
lui nedespărţit. 3oţi cînii mei se temeau $i urau pe maimuţoiul
cel mare# care era stăpîn absolut peste grădina de la San 0i-
cele 5 $i nu după mult timp# ciar 'arbarossa# fiorosul cîne
0aremma încetă de a mai mîrîi la străin.  trăit aici fericit
doi ani $i-i îngropat colo# sub iederă# la un loc cu ceilalţi cîni
ai mei.
Poţi învăţa pe un cîne aproape ori$ice încura*îndu-l prie-
tene$te# cu răodare $i cu un biscuit cînd a arătat bunăvoinţă
să-$i înveţe lecţia. 7u trebuie să te enervezi niciodată# nici
să întrebuinţezi violenţa.  bate un cîne inteligent este un lu-
cru nedemn# ce-l în*ose$te pe om. în afară de asta# este o
eroare psiologică. &a înceiere# trebuie sa mai adaog că unor
căţei neascultători# ca $i pruncilor foarte mici care n-au a*uns
încă la vîrsta *udecăţii# le prinde bine cîte-o bătăiţă din cind
în cînd# dacă-s prea încăpăţînaţi $i nu vor cu nici un cip să
deprindă regulele elementare ale bunei cuviinţe. /u personal
n-am învăţat niciodată pe cînii mei să facă figuri savante# de$i
recunosc că mulţi cîni# după ce-$i $tiu bine lecţia# au o mare
plăcere să-$i arate măiestria. :eprezentaţiile de circ sînt cu
totul altceva 5 $i pentru un cîne inteligent înseamnă o de-
gradare. 3otu$i# cînii ace$tia savanţi sînt de regulă bine îngri-
*iţi pentru cî$tigul pe care-l aduc $i sînt incomparabil mai fe-
riciţi decît nenorociţii lor camarazi sălbatici din mena*erii.
8notă9

". Specie de pavian# maimuţă mare#

8Dnotă9
??
&înd un cîne este bolnav# se supune aproape la orice# ciar $i
unei operaţii dureroase# dacă i se eJplică cu voce blîndă# dar
otărîtă# că trebuie făcută $i de ce trebuie făcută. 7iciodată
să nu îmbii pe-un cîne bolnav să mănînce% de multe ori te
va asculta pentru a-ţi face plăcere# ciar dacă instinctul îl
avertizează să se abţie de la mîncare# ceea ce de multe ori este
pentru el salvarea. 7 vă îngri*oraţi# cînii# ca $i copiii mici#


pot trăi fără mîncare mai multe zile în $ir $i nu li se întîmplă

nimic. n cîne poate suporta durerea cu mult cura*# dar# bine-
înţeles# îi place să-i spui cît de supărat e$ti din pricina lui.
Poate ar fi o consolare pentru cei ce iubesc cînii să afle că#
după părerea mea# sensibilitatea lor la durere este cu mult mai
mică decît ne încipuim noi. 7u deran*a niciodată un cîne
bolnav decît atunci cînd este absolut necesar. 1e cele mai
multe ori# amestecul dumitale nepotrivit va împiedeca doar
natura în sforţările ei de a-l a*uta să se însănăto$eze. 3oate
animalele doresc să fie lăsate singure cînd sînt bolnave# ori
cînd simt că li se apropie sfîr$itul. Eai6 Eiaţa unui cîne e
atît de scurtă $i care dintre noi n-a *elit cîndva pierderea unui
prieten. Prima reacţie $i primele vorbe# după ce l-ai ps în
pămînt să se odinească sub pomul din grădină# sînt că nici-
odată# niciodată nu mai vrei să ai alt cîne# nici un cîne din lume
nu-l poate înlocui# nici unul nu va mai putea fi vreodată ceea ce
a fost el. Eă în$elaţi. 7u iubim un cîne ci cînele. 3oţi sînt#
mai mult ori mai puţin aceia$iN gata să te iubească $i dornici
să fie iubiţi. :eprezintă cea mai vrednică de iubire# $i# din

punct de vedere moral# cea mai perfectă creaţie a lui 1um-

nezeu. 1acă ţi-ai iubit prietenul dispărut a$a cum merită# nu
poţi să nu-l înlocuie$ti cu altul. Eai6 )i el te va părăsi# căci
cei iubiţi de zei mor tineri. minte$te-ţi# cînd îi va suna clipa
din urmă# de ceea ce-ţi spun eu acum. 7u-l trimite la camera
de asfiJie# nici nu-l ruga pe doctorul dumitale cu inimă mi-
loasă să-i înlesnească o moarte u$oară cu un anestezic. 7u-i o
moarte u$oară# ci o moarte cinuită. Vi se rupe inima cînd îi
vezi ades cu cîtă îndîr*ire luptă împotriva acţiunii ucigătoare
a acestor gaze $i narcotice. La o doză care ar fi îndestulătoare
să ucidă pe loc un om în putere# un cîne rezistă lungi minute
de torturi morale $i trupe$ti. m fost de multe ori martor la
A A ?C
aceste masacre în camere de asfiJie# eu însumi am ucis mulţi
cîni cu anestezice $i $tiu ce spun. 7-a$ mai face asta niciodată.
:oagă pe cineva în care ai încredere $i care iube$te cînii
5 asta*i absolut necesar 5 să-l ducă pe bătrînul tău cîne în
parc# să-i dea un os $i în timp ce-l roade să-l împu$te cu un
glonţ de revolver în urece. /ste o moarte fulgerătoare $i fără
durere# \viaţa se stinge ca o lumînare în care sufli. 0ulţi din-
tre cînii mei\au murit astfel# de mîna mea# la bătrîneţe. 3oţi
sînt îngropaţi sub ciparo$ii din 0aterita $i pe mormîntul lor
se înalţă o coloană de marmoră antică# împreună cu ei se mai
odine$te acolo $i un alt cîne ce a fost doisprezece ani priete-
"
nul credincios alunei înalte doamne care# de$i sortită să fie
mama unei ţări întregi# ţara mea# mai avea încă destul loc în
sufletul sau pentru cel căruia îi aducea cîte un bucet de flori
la mormînt de cîte ori venea la &apri.
1estinul a vrut ca cel mai iubit dintre toate animalele să
fie purtătorul celei mai groaznice dintre toate bolileN idro-
fobia sau turbarea. m asistat la ,nstitutul Pasteur# la pri-
mele faze ale lungei bătălii dintre $tiinţă $i du$manca temută
$i am fost martor $i la victoria finală.  fost scump cî$tigată#
cu preţul \unei ecatombe de cîni sacrificaţi $i poate ciar a
eîtorva vieţi omene$ti. veam obiceiul să vizitez animalele
condamnate $i să le alin pe cîtputeam suferinţele# dar îmi fă-
cea atît de rău încît un timp nu m-am mai dus la ,nstitutul
Pasteur. 3otu$i# niciodată nu m-am îndoit că ceea ce se făcea
era *ust să se facă. m fost martorul multor înfrîngeri# am
văzut mulţioameni murind $i înainte# $i după tratamentul cu
noua metodă. Pasteur era atacat cu violenţă nu numai de tot
soiul de ignoranţi $i iubitori de cîni bineintenţionaţi# dar $i de
mulţi dintre colegii lui% ba ciar a fost învinuit că a pricinuit
moartea eîtorva bolnavi cu serul lui. 1ar el î$i urma calea
fără să se lase descura*at de e$ecuri. &ei ce l-au văzut însă în
acele zile# $tiu bine cît de mult suferea de cinurile la care
trebuia să-i supuie pe cîni# căci $i el era un mare iubitor de
cîni. 7-am pomenit om mai bun la inima.  dată l-am auzit
spunînd că n-ar avea niciodată cura*ul sa împu$te o pasăre.
S-a făcut tot ce se putea face pentru a mic$ora suierinţele cîni-
8notă9
". :egina Suediei.
8Dnotă9

?<
lor de laborator% pînă $i paznicul cu$tilor de la Eilleneuve-
l+/tang# un fost *andarm pe care-l cema Pernier# fusese ales
în postul acela ciar de Pasteur fiindcă era cunoscut ca mare
iubitor de cîni. în cu$tile acelea se aflau $aizeci de cîni inocu-
laţi cu ser care erau du$i regulat în cu$tile de la veciul liceu
:ollin pentru teste de mu$cături# în cu$tile de acolo erau ţinuţi
patruzeci de cîni turbaţi. Să umbli cu aceste fiare spumegînde
de furie era o treabă foarte prime*dioasă $i adeseori mă uimea
cura*ul de care dădeau dovadă toţi cei de-acolo. Lui Pasteur
nu-i era absolut de loc frică. Erînd să ia o probă de salivă
ciar din gura unui cîne turbat# l-am văzut odată aspirînd
cu un tub de sticlă pe care-l ţinea între buze cîteva picături
de salivă mortală direct din gura unui buldog turbat ţinut pe
masă de doi asistenţi cu mînile ocrotite de mănu$i de piele.
0ai toţi ace$ti cîni de laborator erau ni$te bieţi vagabonzi fără
stăpîn# prin$i de poliţie rătăcind pe străzile Parisului% dar
unii păreau să fi cunoscut zile mai bune. Sufereau $i mureau
aici ne$tiuţi# Soldaţi 7ecunoscuţi în bătălia inteligenţei ome-
ne$ti împotriva bolii $i a morţii. 7u departe de-aici# în ele-
gantul cimitir pentru cîni La 'agatelle# fondat de )ir :icard
Oallace# erau îngropaţi sute de căţelu$i crescuţi în braţele
doamnelor# cîni de salon# iar pe crucile de marmură ale mor-
mintelor erau gravate de mîni iubitoare povestea vieţii lor
inutile $i luJoase.
poi urmă teribilul episod al celor $ase ţărani ru$i mu$caţi
de o aită de lupi turbaţi $i adu$i pe celtuiala ţarului la ,n-
stitutul Pasteur. veau faţa $i mînile oribil sfî$iate $i dintru
început se putea spune aproape cu siguranţă că pentru ei nu

eJista scăpare. 1e altfel# se $tia de pe atunci că turbarea la

lupi este cu mult mai prime*dioasă decît la cîni $i că mu$că-
tura la obraz este aproape întotdeauna mortală. Pasteur î$i
da seama mai bine ca oricine 5 $i dacă n-ar fi fost omul care
era# fără îndoiala că ar fi refuzat să-i ia în gri*a lui. u fost
instalaţi într-un salon separat# la Hotel-1ieu# sub suprave-
gerea profesorului 3illauJ# cel mai cunoscut $i mai omenos
cirurg din Paris în acea vreme# devotat partizan $i mare prie-
ten al lui Pasteur. Pasteur venea $i el în fiecare dimineaţă cu
3illauJ pentru a-i inocula# urmărind îngri*oraţi evoluţia zi
de zi. 7imeni nu pricepea o boabă din graiul lor. într-o după-
?> .
amiază# era într-a noua zi# pe cînd cercam să torn puţin lapte
pe gîtle*ul sfîrtecat al unuia dintre mu*ici# un uria$ a cărui
faţă fusese aproape m întregime sfî$iată# deodată o scînteiere
sălbatică# sinistră îi străfulgera în privire# mu$cii fălcilor se
încordară# apoi se desciseră spasmodic cu un clămpănit sec
$i un răcnet înspăimîntător# cum n-am mai pomenit nici la
om nici la fiare# izbucni din gura-i plină de spume. Făcu o
sforţare violentă să sară din pat $i era cît pe ce să mă trîn-
tească *os cînd am cercat să-l opresc. 'raţele-i vîn*oase ca
ni$te brînci de urs se încle$tară în *urul meu# strîngîndu-mă
ca într-o mengină. Simţeam foarte aproape suflarea gre-

ţoasă a gurii lui înspumate $i saliva otrăvitoare curgîndu-mi

pe faţă. L-am în$făcat de grumaz# pansamentul se desfăcu de
pe rana-i groaznică $i cînd mi-am ferit mînile de fălcile-i ce
voiau să mu$te# am observat că erau pline de sînge. n tremur
convulsiv îi străbătu trupul# braţele i se miliară cazindu-i în
*os fără vlagă. 0-am repezit împleticindu-mă spre u$ă# în cău-
tarea unui dezinfectant cît mai puternic# în coridor se afla
Soeur 0arte# care-$i bea cafeaua de dupa-masă. 0ă privi
îngrozită# iar eu am dat ele duscă cea$ca ei ele cafea ciar în
clipa cînd mă apucase le$inul. 1in fericire# n-aveam nici o
urmă de zgîrietură pe faţa $i pe nuni. &u Soeur 0arte eram
foarte bun prieten. )i-a ţinut cuvîntul % după cît $tiu# nu s-a
aliat niciodată de acea întîmplare. veam motive întemeiate
să păstrez taina# căci se dăduse poruncă severă sa nu se apro-
pie nimeni de oamenii aceia decît în caz de absolută nevoie
$i atunci numai cu minele ocrotite de mănu$i groase. ,-am po-
vestit ciar eu mai tîrziu profesorului toată întîmplarea% s-a
supărat foc# $i pe bună dreptate# dar avea o slăbiciune ascunsă
pentru mine $i m-a iertat degrabă# ca de atîtea ori cînd gre-
$eam.
5 Sacre Suedois# bombăni el# tu es aussi enrage ue le
mott*i6i
Seara# mu*icul# cu mînele $i picioarele legate de vergelele
de fier ale patului# a iost dus într-un pavilion separat# izolat
de ceilalţi. m trecut să-l văd a doua zi dimineaţă împreună
cu Soeur 0arte. &amera era n penumbră. 3oată faţa îi era
8notă9

"
Suedez afurisit# e$ti la fel de turbat ca $i mu*icul.
<7not!>

?
banda*ată $i nu-i puteam vedea decît ocii. 7-am să uit nici-
odată eJpresia acelor oci% m-au urmărit mulţi ani de zile.
vea respiraţia scurtă $i neregulată# cu pauze# ca respiraţia
&ene-Stoes 5 binecunoscutul simptom al morţii apropiate.
Eorbea cu o iuţeală nemaipomenită# cu glas răgu$it# din cînd
în cînd întrerupîndu-se ca să scoată un strigăt sălbatic de des-
perare ori un geamăt strident ce mă făcea să mă înfior. m
ascultat un timp puoiul de cuvinte# necunoscute# pe *umătate
înecate în saliva ce-i umplea gura $i deodată mi se păru că
deosebesc un cuvînt repetat mereu# cu un accent aproape des-
perat N
5 &restiţa 6 &restiţa 6 &restiţa 6
0-am uitat atent la ocii lui# blînzi# umili# rugători.
5 /ste con$tient# am $optit către Soeur 0arte# dore$te
ceva. $ vrea să $tiu ce. scultă 6
5 &restiţa6 &restiţa D &restiţa6 striga el necontenit.
5 Fugi $i adă repede un crucifiJ# î-am spus călugăriţei.
,-am pus crucifiJul pe pat. Potopul de vorbe încetă pe
dată. Yăcea acum pe pat# tăcut# cu ocii aţintiţi la crucifiJ.
:espiraţia îi slăbea din ce în ce. 1eodată mu$cii uria$ului
trup se încordară într-un ultim spasm violent $i inima se opri.
 doua zi# alt mu*ic dădu semne neîndoielnice de turbare#
apoi curînd altul% peste trei zile în toţi se dezlănţui furia tur-
bării. :ăcnetele $i urletele lor răsunau în tot spitalul Hotel-
1ieu# lumea spunea că se auzeau pînă devale# în Place 7otre
1ame. 3ot spitalul era în agitare. 7imeni nu voia să se apro-
pie de salon % pînă $i cura*oasele surori fugeau înspăimîntate.
Parcă văd $i acum cipul palid al lui Pasteur în timp ce tre-

cea tăcut de la pat la pat# privind pe acei condamnaţi cu p

milă nesfîr$ită în oci. &ăzu pe un scaun cu capul în mîni.
bi$nuit să-l văd zilnic nu observasem pînă atunci cît de is-
tovit $i de bolnav arăta# de$i $tiam după aproape o nesimţită
ezitare în vorbă $i o u$oară nesiguranţă cînd îţi strîngea mîna
că primise de*a întîia avertizare a soartei ce avea să ni-l ră-
pească în curînd. 3illauJ# care fusese cemat din mi*locul
unei operaţii# năvăli în salon cu alatul pătat de sînge. Se
duse la Pasteur $i-i puse mîna pe umăr. &ei doi oameni se
priviră în tăcere. cii alba$tri# blînzi# ai marelui cirurg care
C"
văzuseră atîtea grozăvii $i suferinţi făcură ocolul salonului $i
faţa i se făcu albă ca varul.
5 7u pot îndura# rosti el cu voce gîtuită $i se repezi
afară din cameră.
în aceea$i seară avu loc o consfătuire între cei doi oameni.
Puţini cunosc otărîrea pe care o luară# dar era singura *ustă
$i le face mare cinste amîndurora.  doua zi dimineaţă# în
pavilionul special domnea o lini$te desăvîr$ită. în timpul nop-
ţii# acei nenorociţi sortiţi unei morţi groaznice fuseseră a*utaţi
să treacă dincolo fără suferinţă.
întreg Parisul era zguduit de emoţie. 3oate ziarele erau

pline de cele mai înfiorătoare reporta*e asupra morţii ţărani-

lor ru$i $i zile în $ir nimeni nu vorbi -despre altceva.
Săptămîna următoare# într-o seară tîrziu# un binecunoscut
pictor de animale norvegian dădu buzna în venue de Eilliers
într-o stare de tulburare teribilă. Fusese mu$cat ,a mînă de
cînele lui favorit# un enorm bulldog cu înfăţi$are fioroasă#
dar pînă atunci prietenos din fire $i bun prieten cu mine. Por-
tretul lui# pictat de stăpînul său# fusese eJpus la Salon în anul
precedent. 7e-am dus imediat cu trăsura la atelierul lui din
venue des 3ermes. &înele era încuiat în dormitor $i stăpînul
lui mă rugă să-l împu$c pe loc# căci el nu avea cura*ul să facă
asta. nimalul alerga încolo $i încoace prin cameră $i din
cînd în cînd se ascundea sub pat cu un mîrîit sălbatic. Eăzînd
că înăuntru este prea întuneric# am pus ceia în buzunar o-
tărînd să a$tept pînă a doua zi dimineaţă. 1upă ce am .dezin-
fectat $i am banda*at rana# am dat norvegianului un soporific.
 doua zi dimineaţa am eJaminat cînele cu atenţie $i am o-
tărît să mai amîn încă o zi pînă să-, împu$c# nefiind sigur
că-i într-adevăr turbat# cu toate simptomele. /rorile de diag-
nostic în primul stadiu al turbării sînt foarte dese. &iar cla-
sicul simptom care a dat numele acestei temute boli 5 idro-
fobia înseamnă spaimă de apă 5 nu-i o dovadă otărîtoare.
&înele turbat n-are numaidecît spaimă de apă. m văzut ade-
sea cîni turbaţi bînd cu lăcomie din stracina cu apa pe care
i-o pusesem în cu$ca. Simptomul+ acesta este otărîtor numai
la oamenii bolnavi de turbare. n mare număr# poate ciar
ma*oritatea cînilor uci$i ca fiind turbaţi sufăr de alte boli#
C(
relativ nepericuloase. &iar presupunînd că asta se poate do-

vedi printr-o eJaminare post-mortem ;de$i nici măcar unul

din zece medici $i veterinari nu-s în stare s-o facă@# în regula
generală este eJtrem de greu să-l convingi pe cel care a fost
mu$cat. Spaima de boala aceasta teribilă pune stăpînire pe om
$i a fi obsedat de spaima idrofobiei este tot atît de prime*-
dios ca boala însă$i. Lucrul cel mai înţelept este să încizi un-
deva în siguranţă cînele suspect# dîndu-i mîncare $i apă. 1acă
după zece zile mai este în viaţă# atunci putem fi siguri că nu-i
turbat $i totul e bine.
 doua zi dimineaţa# cînd am pîndit cînele prin u$a între-
descisă# el a început a da din ciompu-i de coadă privindu-mă
foarte prietenos cu ocii lui in*ectaţi de sînge. 1ar cînd am
întins mîna să-l mîngîi# s-a vîrît sub pat mîrîind. 7u $tiam
ce să cred. în orice caz# am spus stăpînului sau că nu credeam
să fie turbat. 7ici nu voi să audă de a$a ceva $i din nou mă
rugă să-l împu$c pe loc. m refuzat# spunîndu-i că vroiam să
mai a$tept încă o zi. 7orvegianul î$i petrecuse noaptea în-
treagă în atelier plimbîndu-se de colo pînă colo 5 $i pe masă
se afla o carte de medicină în care erau subliniate cu creionul
simptomele idrofobiei la om $i la cîne. m aruncat cartea
în foc. Eecinul lui# un sculptor rus care îmi făgăduise să stea
cu el toată ziua# îmi povesti seara că refuzase să se atingă de
mîncare $i de băutură# î$i $tergea mereu saliva de pe buze $i
nu vorbise decît despre turbare. rn insistat să bea p cea$că
de cafea. 0-a privit desperat# spunînd că nu poate îngiţi $i
cînd i-am dat cea$ca în mînă am văzut cu spaimă cum i se
încordează mu$cii fălcilor încle$tîndu-se într-o crampă con-
vulsivă# tot trupul începu să-i tremure $i se prăbu$i pe scaun
cu un strigăt cumplit de deznăde*de. ,-am făcut o in*ecţie pu-

.ternică de morfina $i i-am spus că sînt a$a de convins că bull-

dogul n-avea ninaic# încît eram gata să intru din nou în ca-
meră % nu cred însă ca a$ fi avut cura*ul. 0orfina .începu
* să-$i facă efectul $i l-am lăsat pe *umătate adormit în fotoliu.
&înd m-am reîntors tîrziu noaptea# sculptorul rus mă informă
6 că se iscase zarvă mare în toată casa# că proprietarul trimisese
pe portar să spuie ca numaidecît trebuia ucis cînele $i că toc-
mai îl împu$case prin fereastră. &înele se tîrîse pînă la u$ă#
unde îl ucisese cu al doilea glonte. :ămăsese acolo nemi$cat
?8
într-o baltă de sînge. Stăpînul lui sta în fotoliu privind ţintă
înainte# \fără să rostească o vorbă. 7u-mi plăcea de loc pri-
virea lui% i-am luat revolverul de pe masă $i l-am vîrît în
buzunar% mai rămăsese în el un glonte. m aprins lumînarea
$i l-am rugat pe sculptorul rus să vie cu mine ca să mă a*ute
să duc cinele *os# la trăsura mea# căci voiam să-l iau imediat
la ,nstitutul Pasteur pentru autopsie. Lîngă u$ă am dat peste
o baltă mare de sînge# dar nici urmă de cîne.
5 încide u$a 6 răcni sculptorul în spatele meu# pe cînd
cinele se repezea la mine de sub pat orcăind spăimîntător#
cu botul căscat $iroind de sînge. Sfe$nicul îmi scăpă din mînă %
am\ tras la întîmplare în întuneric $i cinele căzu mort ciar la
picioarele mele. L-am dus în trăsură $i am pornit spre ,nsti-
tutul Pasteur. 1octorul :ouJ# mînă dreaptă a lui Pasteur $i
mai tîrziu urma$ul său# spuse că într-adevar cazul părea foarte
grav# făgăduind să facă imediat autopsia $i să-mi comunice
rezultatul cît mai iute cu putinţă. &înd am sosit în venue
des 3ermes a doua zi# l-am găsit pe rus în picioare# afară# în
faţa u$ii atelierului. Stătuse toată noaptea lîngă prietenul iui#

care se plimbase necontenit încolo $i încoace prin cameră în-

tr-o stare de mare tulburare $i în sfîr$it adormise în fotoliul
său. :usul se dusese pînă în camera lui ca să se spele $i# cînd
se întorsese mai înainte# găsise u$a atelierului încuiată pe
dinăuntru.
5 scultă# zise el# ca $i cum ar fi vrut să se dezvinovă-
ţească de a fi încălcat recomandaţia mea să nu-l lase o clipă
singur% totu-i în regulă# încă mai doarme# nu-l auzi cum
sforăie 2
5 *ută-mă să sparg u$a# am răcnit eu# nu sforăie# este
orcăitul...
$a cedă $i am. năvălit în atelier. 7orvegianul era întins.
pe divan respirînd zgomotos# ţinînd încă în mînă un revolver.
Se împu$case în oci. L-am dus pînă la trăsura mea $i am
pornit în goana mare către Spitalul 'eau*on# unde fu operat
imediat de profesorul Labbe. :evolverul cu care se împu$case
era de calibru mai mic decît cel pe care i-l confiscasem $i glon-
tele tu eJtras. /ra încă fără cuno$tinţă cînd am plecat# în
aceea$i seară am primit o scrisoare de la doctorul :ouJ# în
care mă anunţa că rezultatul autopsiei era negativ# cînele nu
C=
fusese turbat. 0-am dus imediat la Hopital 'eau*on. 7orve-
gianul delira 5 prognosis pessimal# îmi spuse vestitul ci-
rurg.  treia zi se declară o febră cerebrală. 7u s-a prăpădit T
a ie$it din spital după o lună# orb. ltima oară cînd am auzit
despre el# se alia într-un ospiciu de alienaţi# în 7orvegia.
:olul meu în această *alnică întîmplare socot că n-a fost
satisfăcător. m lQcut tot ce-am putut# dar n-a fost îndea-
*uns. 1acă s-ar fi petrecut cu doi ani mai tîrziu# omul acela

nu s-ar fi împu$cat. $ fi. $tiut cum să-i stăpînesc spaima# eu

a$ fi fost cel mai tare# cum mi s-a întîmplat de atîtea ori după
aceea# cînd am putut opri mînă ce se încle$ta pe revolver de
frica morţii.
&înd î$i vor da seama antivivisecţioni$tii că# cerînd proi-
biţia totală a eJperienţelor pe animale vii# pretind ceea ce
nu-i cu putinţă să 6i se acorde 2 Serul antirabic al lui Pasteur
a scăzut la minimum mortalitatea teribilei maladii $i serul
anddifteric al lui 'ering salvează peste o sută de mii de
vieţi de copii în fiecare an. 7u-s oare de a*uns aceste două
eJemple pentru a convinge pe toţi iubitorii de animale bine-
intenţionaţi că descoperitorii unor lumi noi ca Pasteur# a
unor leacuri noi împotriva boalelor pînă acum fără leac# cum
sîrit Roc* /rliclv $i 'ering trebuie lăsaţi să-$i urmeze cerce-
tările neîmpiedecaţi de nici o restricţie $i netulburaţi de ames-
tecul celor din afară 2 1e altfel# cei cărora li se poate lăsa
mînă liberă sînt atît de puţini că-i poţi număra pe degete.
Pentru ceilalţi# fără îndoială# trebuie să se ceară insistent re-
stricţii severe# poate ciar interzicere absolută. 1ar merg mai
departe. nul dintre argumentele cele mai puternice împotriva
mai multor eJperienţe pe animale vii este valoarea lor prac-
tică foarte redusă din pricina unor diferenţe fundamentale din
punct de vedere patologic $i fiziologic între trupul omenesc
$i al animalelor. 1ar de ce eJperienţele acestea să se limiteze
la trupuri de animale 2 1e ce nu s-ar încerca pe trupul viu
omenesc 2 Sînt atîţia criminali# ticălo$i înveciţi în rele# con-
damnaţi să-$i irosească restul vieţii în încisoare# nefolositori
$i adesea ciar prime*dio$i pentru ceilalţi $i ciar pentru ei
în$i$i. 1e ce nu li s-ar propune răufăcătorilor acestora# ce în-

8notă9
". Prognoză pesimistă.
8Dnotă9
CT
calcă legile noastre# o reducere a pedepsei dacă ar consimţi să
li se facă# sub anestezie# unele eJperienţe spre binele omenirii 2
1acă *udecătorul# înainte de a-$i pune pe cap toca neagră#
ar. !i împuternicit sa ofere uciga$ului alegerea între spîn-
zurătoare $i munca silnică pe atîţia $i atîţia ani# mai mult
ca sigur ca n-ar lipsi candidaţi. 1e ce n-ar fi autorizat doc-
torul Eoronoff# oricare ar fi valoarea practică a descoperirii
sale# să descidă un birou de înrolare în încisori pentru cei
care ar voi să ia locul nenorocitelor lui de maimuţe 2 1e ce
nu-$i unesc forţele toţi ace$ti prieteni ai animalelor atît de
bmemtentionaţi pentru a pune capăt eJibiţiilor de animale

sălbatice în circuri $i în mena*erii 2 tît timp cît această ru$ine

va fi tolerată de legile noastre# avern puţină speranţă să tre-
cem în ocii unei generaţii viitoare drept oameni civilizaţi.
1acă vreţi să vă încredinţaţi că nu sîntem în realitate decît
o adunătură de barbari## n-aveţi decît să intraţi în cortul unei
mena*erii ambulante. 'estia feroce nedomesticită nu-i cea de
după gratii# ci cea de afară.
Fiindcă a venit vorba de maimuţe $i mena*erii# îndrăznesc
a mă mîndri# cu modestia cuvenită# că în zilele mele de glorie
am fost $i un bun doctor de maimuţe. /ste o specialitate eJ-
trem de dificila# în care te love$ti de tot felul de complicaţii
nea$teptate $i piedici# iar condiţia esenţială a reu$itei depinde
de o *udecată eJtrem de rapidă $i de o profunda cunoa$tere
a firii omene$ti. /ste o absurditate a pretinde că cea mai mare
greutate constă în faptul ca bolnavul nu poate vorbi# ca $i co-
piii 6 0aimuţele pot vorbi foarte bine cînd vor. 0area greu-
tate este că sînt prea inteligente pentru lenta noastră înţele-
gere. Poţi în$ela un om bolnav 5 în$elăciunea# vai# este abso-
lut necesară profesiei noastre# adevărul fiind adesea atît de trist
de dezvăluit. Poţi minţi un .cîne care crede orbe$te în tot ce-i
2pin# dar nu pe-o maimuţă# căci îţi descopere gîndul cît ai clipi#
în scimb# te poate în$ela cînd are cef# $i-i place să facă asta#
adeseori numai ca să se distreze. Prietenul meu !ules# bătrînul
babuin de la !ardin des Plantes# î$i pune mînele pe burtă cu
un aer cît se poate- de *alnic# îmi arată limba 5 e cu mult
mai u$or să faci o maimuţă să-$i arate limba decît+ un copil
mic 5 $i-mi spune că nu mai are de loc poftă de mîncare# iar
mărul l-a mîncat numai $i numai ca să-mi facă plăcere# îna-
C?

inte de a apuca să descid gura ca să-i spun ce rău îmi pare#

el mi-a $i smuls ultima banană din mînă $i a mîncat-o arun-
cîndu-mi co*ile în cap# din vîrful cu$tii.
IErei# te rog# să te uiţi la pata asta ro$ie de pe spinarea
mea 2 îmi spune /dMard. m crezut întîi că-i o mu$cătură de
purice# dar acum mă arde ca focul. 7u mai pot îndura. 7-ai
putea să-mi dai ceva ca să-mi treacă durerea 2 7u# nu acolo#
mai sus# vino mai aproape# $tiu că e$ti cam miop% să-ţi arăt
eu locul precis 6B
în aceea$i clipă sade pe trapezul lui $i mă prive$te $mece-
re$te prin ocelarii mei# înainte de a-i preface în bucăţele pe
care le oferă ca suveniruri tovară$ilor săi cuprin$i de admira-
ţie.+ 0aimuţelor le place să-$i bată *oc de noi. 1ar la cea mai
mică bănuială că rîdem de ele# se supără grozav. 7u trebuie
niciodată să te distrezi pe socoteala unei maimuţe# căci î$i iese
din fire. u un sistem nervos eJtrem de sensibil.  spaimă
brusca le poate provoca o criză de isterie# uneori au ciar con-
vulsii % am îngri*it o maimuţă care suferea de epilepsie. n
zgomot nea$teptat le face să pălească. :o$esc foarte u$or# nu
din modcstie#\ că ci se $tie bine că nu-s de loc modeste# ci de mî-
nie. &înd observi fenomenul acesta nu trebuie să-i prive$ti nu-r
mai faţa# căci adesea ro$esc $i într-alt loc# neobi$nuit. 1e ce
creatorul lor# din motive numai de el $tiute# va fi ales tocmai
locul acela pentru o carnaţie atît de vie $i de sensibilă# pentru
o etalare atît de generoasă de culori ţipătoare 5 purpuriu# al-
bastru $i portocaliu 5A rămîne un mister pentru ocii Bno$tri
needucaţi. 0ulţi spectatori surprin$i la prima vedere declară
fără ezitare că-i+ foarte urît. 1ar nu trebuie să uităm că pă-
rerile despre ce-i frumos variază foarte mult de la o epocă la

alta $i de la ţară la ţară. Grecii# neîntrecuţi arbitri ai frumu-

seţii# colorau în albastru părul froditelor. Eă place părul al-
bastru 2 Fără îndoială că între maimuţe# coloritul aceia viu
este socotit un semn de frumuseţe irezistibil pentru ocii unei
doamne $i fericitul posesor al unei asemenea podoabe multico-
lore a posteriori poate adesea fi văzut întorcînd spatele spec-
tatorilor# cu coada ridicată ca să fie admirat. 0omiţele sînt
mame foarte bune dar nu trebuie niciodată să cerci a te apropia
de puii lor# căci la fel ca femeile arabe $i ciar napolitane# au
credinţa că le poţi deocea copilul. SeJul tare este cam curte-
CC
zan $i necontenit au loc teribile drames passionnels în cu$ca
cea mare a maimuţelor de la grădina zoologică# unde $i-un
prizărit ele uistiti se preface pe loc într-un tello furios# gata
să se lupte cu cel mai mătăălos babuin. 1oamnele asistă la
turniruri# aruncînd oceade amoroase feluriţilor campioni $i
certîndu-se furioase între ele. 0aimuţele captive duc în general
o viaţă destul de bună cînd stau mai multe împreună. Sînt atît
de ocupate să spioneze ce se petrece înăuntru $i dincolo de
cu$ca lor# atît de pasionate de intrigi $i pălăvrăgeală că nu mai
au timp să fie nefericite. 0aimuţele mari# gorila# cimpanzeul

ori urangutanul duc în captivitate o viaţă pur $i simplu de

martire. Sînt mistuite de o neagră ipocondrie dacă tuberculoza
întîrzie să le doboare. 1upă cum se $tie# ftizia este pricina
morţii celor mai multe maimuţe captive# mari $i mici. Simpto- A
mele# evoluţia $i sfîr$itul bolii sînt eJact la fel ca la noi. Pri-
cina îmbolnăvirii nu-i aerul rece# ci lipsa de aer. 0aimuţa# în
general# suportă surprinzător de bine frigul dacă are un spaţiu
mare pentru mi$care $i un culcu$ bun pentru noapte# unde sa
doarmă în tovără$ia unui iepura$ care să-i ţie cald. 1e cum
începe toamna# 0ama 7atura# cea care vegează ve$nic $i are
gri*ă $i de maimuţe ca $i de noi# se pune pe lucru pentru a le
ocroti trupurile zgribulite cu aină de blană .specială# potrivită
pentru iernile nordice. cela$i lucru se întîmplă celor mai multe
dintre animalele tropicale încise în clima de miază-noapte#
care ar trai cu mult mai.mult dacă ar fi lăsate în aer liber.
în cele mai multe grădini zoologice pare că nu se $tie-acest
lucru. Poate că-i mai bine a$a. 1acă-i bine ori nu să prelun-
gim viaţa acestor nefericite făpturi# *udecaţi singuri.
:ăspunsul meu este N nu 6 0oartea-i mai îndurătoare de-
cît noi.
?9
;';
<titlu>CHATEAU 0AMEAUX
ncîntător este Parisul vara pen-
tru cei care fac parte din Paris ui s+amuse "# dar dacă faci
parte cumva din Paris ui travaille (# atunci se scimbă treaba.
0ai cu seamă dacă trebuie să te lupţi cu o epidemie de febră
tifoidă ce-a izbucnit la Eillette printre sutele de lucrători scan-
dinavi# $i cu o epidemie de difterie din cartierul 0ontparnasse#

unde se află prietenii tăi italieni cu puzderia lor de copii. Las+

că nici în Eillette nu era lipsă de copii scandinavi# iar cele
cîteva familii care n-aveau# parcă anume aleseseră epoca aceea
ca să-i aducă pe lume# cele mai deseori fără alt a*utor decîţ
al meu# ciar fără moa$ă. 0are parte dintre pruncii prea mici
ca să ia tifoida se îmbolnăveau de scarlatină# iar restul de tuse
măgărească. Se înţelege că nimeni n-avea cu ce plăti un me-
dic francez# a$a că în sarcina mea rămînea să-i îngri*esc cum
puteam. 7u era glumă % numai în Eillette se declaraseră peste
treizeci de cazuri de febră tifoidă printre muncitorii scandi-
navi. 3otu$i# izbuteam să mă duc în fiecare duminică la bi-
serica suedeză din 'oulevard rnano pentru a face plăcere
prietenului meu# pastorul suedez# care-mi spunea că trebuie să
8notă9
". Parisul care se distrează.
(
Parisul care munce$te.
<7not!>
?&
dau o bună pildă celorlalţi. &omunitatea noastră scăzuse la
*umătate# cealaltă *umătate aflîndu-se în pat sau îngri*ind pe
cineva în pat. Pastorul era pe drumuri de dimineaţă pînă seara#
a*utînd $i avînd gri*a celor săraci $i bolnavi% n-am întîlnit om
cu inimă mai bună# pe deasupra $i sărac lipit. Singura-i răs-
plată a fost că a adus boala molipsitoare în casa lui. &ei doi
copii mai mari# din cei opt pe care-i avea# se îmbolnăviră de
febră tifoidă# cinci capătară scarlatină $i ultimul născut îngiţi
p monedă de doi franci $i era cît pe ce să moară de ocluzie
intestinală. poi consulul suedez# un omuleţ foarte blînd $i li-
ni$tit# deveni deodată nebun furios $i era cît pe ce să mă ueidă.

1ar asca-i o întîmplare pe care am să v-o povestesc altădată.

Sus# în cartierul 0ontparnasse# situaţia era cu mult mai
gravă# de$i în multe privinţe munca mea părea totu$i mai
u$oară. 0i-i ru$ine să mărturisesc că mă înţelegeam mult mai
bine cu acei bieţi italieni decît cu compatrioţii mei# care adese-
ori erau greu de mînuit# posaci# nemulţumiţi# ba ciar cam
pretenţio$i $i egoi$ti. 1impotrivă# italienii 5 care n-aduseseră
cu ei din patrie mai nimic în afară de modestele lor resurse#
o răbdare fără -de margini# veselia $i felul lor încîntător de a
se purta 5 erau întotdeauna mulţumiţi $i recunoscători# a*u-
tîndu-se grozav între ei. &înd izbucni .difteria în familia Sal-
vatore# rcangelo Fusco# măturătorul de stradă# încetă ime-
diat lucrul# transformîndu-se în cea mai devotată infirmieră
pentru toţi ai casei. &ele trei fetiţe se îmbolnăviră ele difterie#
cea mai mare muri $i-a doua zi mama lor# istovită# se molipsi
$i ea de acea teribilă boală. 7umai copilul cel nenorocit# Pe-
truccio# idiotul familiei# fu cruţat din voinţa nepătrusă a
totputernicului# întregul ,mpasse :oussel se molipsise# în
toate casele găseai difteria 5 $i nu era familie care să n-aibă
cîţiva copii mici. mîndouă spitalurile de copii erau ticsite.
&iar să se fi eliberat vreun pat# erau eJtrem de puţine $anse să
fie primit vreunul dintre copiii aceia străini. $a ca trebuia să-i
îngri*esc eu $i rcangelo Fusco# iar cei pe care nu mai aveam
vreme să-i vedem 5 $i erau destui 5 se descurcară singuri
care cum putură# unii scăpînd cu viaţă# alţii murind. 0edicul
care a trecut prin asemenea încercare# silit să lupte singur îm-
potriva unei epidemii de difterie ce-a izbucnit printre cei mai
sărmani dintre sărmani# ,ară mi*loace de dezinfecţie nici pen-
9

tru ceilalţi# nici pentru el# nu se poate gîndi la acea eJperienţă

fără să se cutremure# oricît de tare ar fi. 3rebuia să stau pe
scaun cu orele# badi*onînd $i rîcîind unul după altul gîturile
copiilor# căci în epoca aceea nu se putea face mai mult decît
atît. ,ar cînd nu mai era cu putinţă să se înlăture membranele
prime*dioase ce astupau căile respiratorii# cînd copilul se fă-
cea vînăt $i se înăbu$ea# atunci se ivea problema urgentă a
unei traeotomri făcute fulgerător 6 3rebuia oare să operez
imediat# fără să am măcar o masă pe care să întind copilul# pe
patul scund ori pe genuncii mamei# la lumina cioară a unei
lămpi cu gaz# fără alt asistent decît un măturător de stradă 2
7u puteam a$tepta pînă a doua zi dimineaţă# ca să încerc a
pune mîna pe un cirurg mai iscusit decît mine 2 Puteam să a$-
tept 2 Eoi îndrăzni oare să a$tept 2 Eai 6 a$teptasem uneori pînă
dimineaţa# cînd fusese prea tîrziu $i văzusem copilul murind
sub ocii mei. lteori operasem pe loc $i fără îndoiala că sal-
vasem viaţa unui copil % dar mai operasem pe loc $i văzusem
copilul murind sub cuţitul meu. 0ă aflam într-o situaţie mai
grea decît alţi medici ce lucrau în acelea$i condiţii# căci mie
îmi era o frică teribilă de difterie# o frică pe care n-am putut-o
niciodată birui. 1ar rcangelo Fusco nu se temea# î$i da seama
tot a$a de bine ca mine de prime*die# văzînd cum se molipsesc
unii de la alţii de acea teribilă boală infecţioasă# dar nu se
gîndise o clipă să-$i apere viaţa# căci gîndul lui era numai la
ceilalţi. 1upă ce totul trecu# am primit din toate părţile fe-
licitări# .ciar $i de la ssistance Publiue "# dar nimeni nu spuse
o vorbă lui rcangelo Fusco ce-$i vînduse ainele de duminică
pentru a plăti dricarului ca să ia trupul fetiţei.
1a# sosi $i ziua cînd totul se sfîr$i# cînd rcangelo Fusco

se apucă iar de măturat străzile $i eu m-am întors la clienţii

mei eleganţi. &ît îmi petrecusem zilele la Eillette $i 0ontpar-
nasse# parizienii î$i făcuseră de zor baga*ele ca să plece la cas-
telele lor $i spre pla*ele preferate. 'ulevardele căz+useră în stă-
pînirea Astrăinilor însetaţi de distracţii .ce umpluseră Parisul#
sosind din toate colţurile lumii civilizate $i necivilizate ca să-$i
celtuiască prisosul de bani. 0ulţi dintre ei stăteau în salo-
nul meu de a$teptare# citind cu înfrigurare gidul# fiecare in-
8notă9
". ,nstituţie publică de a*utor.
8Dnotă9
<"
sistînd să intre primul# cerînd mai totdeauna doar un stimu-
lent celui care avea mai multă nevoie de a$a ceva decît ei.
nele doamne# lungite alene în $ezlonguri# în toaletele lor
cele mai elegante de după-amiază# ultima creaţie Oort# tri-
miteau să mă ceme de la otelurile lor luJoase la cele mai
nepotrivite ore din zi $i noapte# cerîndu-mi să le Ipun la punctB
pentru Le 'al 0asue de L+pera# de a doua zi. 1ar nu mai
trimiteau după mine a doua oară $i asta nu mă mira de loc.
&ît timp pierdut6 mă gîndeam eu pe cînd mă întorceam

acasă tîrîndu-mi picioarele obosite pe asfaltul fierbinte al bu-

levardelor# sub castanii prăfuiţi ale căror frunze pleo$tite mi-
*eau după o adiere proaspătă.
I)tiu ce se petrece cu voi $i cu mine# am spus eu castanilor%
avem nevoie de o scimbare de aer % să ie$im din atmosfera
marelui ora$. 1ar cum să ie$im din asemenea infern# voi cu
rădăcinile voastre îndurerate prinse sub asfalt $i cu cătu$ele
de fier în *urul picioarelor# iar eu cu atîţia americani bogaţi
în sala de a$teptare $i cu o droaie de bolnavi zăcînd în pat 2
)i de-ar fi să plec# cine să mai aibă gri*ă de maimuţele din
!ardin des Plan ţes 2 &ine să-l mai încura*eze pe ursul polar
ce gîfîie de căldură cînd se apropie vremea cea mai grea pen-
tru el 2 7-are să înţeleagă un singur cuvînt din ce-i vor spune
alţi oameni milostivi# căci nu $tie decît limba suedeză 6 1ar
cartierul 0ontparnasse 2B 0ontparnasse 6 0-am înfiorat cînd
cuvîntul îmi fulgeră prin minte % îmi apăru în faţa ocilor
cipul vînăt al unui copila$# slab luminat de o lămpu$oară mi-
zerabilă# vedeam sîngele prelingîndu-se din tăietura pe care o
făcusem cu o clipă înainte în gîtle*ul lui $i auzeam ţipătul
de groază ce izbucnea din inima mamei. &e-ar spune+&ontesa2...
&ontesa 6 7u# otărît se detracase ceva în mine# trebuia neapă-
rat să mă ocup de nervii mei# nu numai de-ai altora# dacă a*un-
sesem să văd $i să aud asemenea lucruri pe 'oulevard 0ales-
erbes. )i# pînă la urmă# ce-mi păsa mie de contesă 2 îi mer-
gea minunat în castelul ei din 3ouraine# după cum îmi spunea
în ultima scrisoare abatele# $i mie îmi mergea minunat la Paris#
ora$ul cel mai frumos din lume. veam nevoie doar de puţin
somn# atîta tot. 1ar ce-ar zice contele dacă i-a$ scrie deseară
că primesc cu plăcere amabila-i invitaţie $i că pornesc la drum

mîne 2 7umai de-a$ putea dormi la noapte 6 1e ce n-a$ lua

+ <(
$i eu vreun soporific dintr-acele faimoase pe care le combinam
pentru pacienţii mei# un somnifer puternic care să mă adoarmă
pentru douăzeci $i patru de ore# făcîndu-mă să uit totul N
0ontparnasse# castelul din 3ouraine# pe contesă $i celelalte
toate 2 0-am întins pe pat fără să mă mai dezbrac% eram atît
de obosit6 1ar n-am luat somniferul# ,es cuisiniers n+ont pas
faim "# cum spun parizienii. &înd am intrat în biroul de con-
sultaţii a doua zi dimineaţă# am găsit pe masă o scrisoare. /ra
de la monsieur l+bbe avînd $i un P.S. scris de mina conteluiN
ISpuneai că-ţi place mai mult ca orice viersul ciocîrliei. 0ai
cîntă încă# dar curînd va înceta# a$a că ai face bine sa vii cît
de degrabă 6B
&iocîrlia 6 )i eu# care de doi ani de zile nu auzisem nici o
altă pasăre în afară de vrăbiile din grădinile 3uileries 6
&aii care mă aduseră de la gară erau splendizi# castelul de
pe vremea lui :icelieu cu întinsul parc de tei seculari era
splendid# mobila Louis _E, din somptuoasa mea cameră era
splendidă# splendid $i enormul Saint-'ernard ce mă întovă-
ră$i pe scări# sus 5 totul era splendid. La fel $i contesa# în ro-
cia-i albă# simplă# cu un trandafir France prins în cingătoare.
cii ei mi s-au părut mai mari ca niciodată. &ontele era de
nerecunoscut# cu obra*ii rumeni $i ocii plini de vioiciune.
Primirea lui prietenoasă mă făcu să-mi pierd imediat timidi-
tatea# căci eram încă un barbar din ltima 3ule (# ce nu trăise
niciodată într-un cadru atît de somptuos. 0onsieur l+bbe mă
întîmpină ca pe un veci prieten. &ontele î$i dădu părerea că
aveam destul timp ca să facem o plimbare prin grădină pînă

la ora ceaiului# ori poate m-ar interesa mai mult să vizitez

gra*durile 2
0i s-a dat un co$uleţ cu morcovi ca să-i împart celor doi-
sprezece cai superbi# cu părul ţesălat strălucind# ce stăteau ali-
niaţi în boJele lor de ste*ar lustruit.
5 r fi bine să-i mai dai calului ăstuia un morcov# ca să
te împrietene$ti cu el de la început# îţi aparţine cît stai aici
8notă9

"
'ucătarilor nu le e foame.
D(.
:egiune socotită în anticitate la capătul pămîntului# spre nord.
<7not!>
98
$i uite-l $i pe groom-ul dumitale# spuse contele# arătînd spre un
englez tinerel ce-$i ridică mîna la $apcă $i mă salută.
1a# contesei îi mergea minunat# mă informă contele în timp
ce ne întorceam prin grădină. 7u mai vorbea aproape de loc
de colita ei# se ducea în fiecare dimineaţă pînă în sat ca să-$i
viziteze săracii $i să discute cu doctorul satului cum să pre-
facă o fermă vece într-o infirmerie pentru copiii bolnavi.
&înd î$i sărbătorise ziua ei de na$tere# fuseseră cemaţi la cas-
tel toţi copiii săraci din sat ca să fie trataţi cu cafea $i pră-
*ituri $i la plecare dăruise fiecăruia cîte o păpu$ă. 7ti-i a$a
că avusese o idee minunată 2

5 1acă-ţi vorbe$te despre păpu$ile ei# nu uita să-i spui

cîteva cuvinte de laudă.
5 7u# n-am să uit# %+e Me demande pas mieuJ i.
Luarăm ceaiul sub teiul cel mare din faţa casei.
A5 ite pe unul din prietenii tăi# dragă nn# zise contesa
doamnei ce $edea lîngă ea# pe cînd ne apropiam de masă. Pă-
cat că pare să prefere societatea cailor# tovără$iei noastre. Pînă
în prezent nici n-a avut vreme să-mi adreseze o vorbă# dar cu
caii din gra*d a stat la taifas o *umătate de oră.
5 m avut impresia că $i cailor le plăcea grozav să stea
de vorbă cu el# rîse contele % .ciar bătrînul meu cal de vînă-
toare# pe care-l $tiţi cît este de năbădăios cu străinii# $i-a în-
tors boţul spre obrazul doctorului $i l-a adulmecat foarte prie-
tenos.
'aroana nn- se arătă bucuroasă că mă vede $i-mi dădu
$tiri foarte bune despre soacra ei# bătrîna marciză.
5 re ciar impresia că aude mai bine# dar eu mă cam
îndoiesc# căci n-aude sforăielile lui Loulou $i se mînie rău cînd
soţul meu spune că el îl aude tocmai din fumoar# în tot cazul#
scumpul ei Loulou a fost o binecuvmtare pentru noi toţi# căci
înainte nu putea suporta să stea singură $i era a$a de obositor
să-i vorbe$ti toată vremea prin cornetul acustic 6 cum stă
ore în $ir singură cu Loulou al ei pe genunci $i dacă ai ve-
dea-o cum o ia la galop prin grădină în fiecare dimineaţă ca
sa facă mi$care lui Loulou# nu ţi-ar eni\să crezi ocilor# ea
care nu se scula niciodată din *ilţ îmi amintesc cînd i-ai spus
8notă9

"
3ocmai asta doresc $i eu.
8Dnotă9

<=
că trebuie să se plimbe zilnic cîte puţin $i cît de supărat pă-
reai cînd ţi-a răspuns că nu-i în stare. /ste într-adevăr o
scimbare minunată. Pretinzi# desigur# că . drogurile dumitale
groaznice au săvîr$it asta# eu însă susţin că totul se datore$te
lui Loulou# drăguţul de el 6 Să sforăie cît o vrea# că merită 6
5 itaţi-vă la Leo# scimbă vorba contele % priviţi-l cum
stă cu capul pe genuncii doctorului# parcă-l cunoa$te de cînd
lumea.  \ uitat pînă $i să-$i mai ceară biscuitul.
5 &e-i cu tine# Leo 2 zise contesa. ,a seama# bătrîne# că
îndată te ipnotizează doctorul.  lucrat cu &arcot la Sal-
petriere $i poate face pe oricine să săvîr$ească tot ce vrea el#
.numai cu puterea ocilor. 1e ce nu-l faci pe Leo să vorbească
în suedeză cu dumneata 2
5 7ici nu mă gîndesc % nu eJistă pentru urecea mea limba*
mai plăcut decît tăcerea lui. 7u sînt ipnotizor# ci doar un
mare iubitor de animale $i asta toate animalele o simt ime-
diat# îndrăgindu-te la rîndul lor.
5 Pare-mi-se că încerci s-o mesmerizezi " $i pe veveriţa
aceea care stă pe creanga de deasupra capului dumitale# zise
baroana. i stat tot timpul cu ocii aţintiţi la ea# fără să ne
dai cea mai mică atenţie. 1e ce+ n-o faci să coboare din copac
$i să se urce pe genuncii dumitale# alături de Leo 2
5 1acă mi-aţi da o nucă $i aţi pleca cu toţii# cred că a$
putea-o face să coboare $i să mi-o ia din mînă.
5 1ar politicos mai e$ti# 0or*sieur le suedois (# rîse contesa.
Hai să plecăm# dragă nn % vrea să-l lăsăm singur cu veve-
riţa lui.
5 1e ce mă luaţi peste picior 2 3ocmai eu să doresc una

ca asta# cînd sînt atît de bucuros că A vă văd 2

5 Eous etes tres galant# 0onsieur le 1octeur 4# este cel din-
ţii compliment pe care mi-l faci# $i-mi plac complimentele.
5 ici nu sînt doctor# ci doar musafirul dumitale.
5 )i doctorul meu nu-mi poate face un compliment 2
8notă9

"
Să fascinezi.
(
1omnule suedez.
4. Sînteţi foarte curtenitor# domnule doctor.
8Dnotă9
<T
5 7u# dacă bolnava vă seamănă iar doctorul este mai tînăr
decît tatăl dumitale % nici măcar dacă ar arde de dorinţa de
a-i face un compliment.
5 tunci pot spune că ai rezistat admirabil ispitei# dacă
ai avut vreodată asemenea cef. proape întotdeauna cînd
te-am văzut m-ai terorizat# întiia oară cînd te-am cunoscut ai
fost a$a de aspru cu mine# că-mi venea să fug. îţi mai amin-
te$ti 2 nn dragă# $tii ce mi-a spus 2 0-a privit sever $i a
rostit cu accentul lui groaznic# suedez N 0adame la &omtesse#
aveţi nevoie mai curînd de disciplină decît de doctorii 6 1is-
ciplină 6 $a trebuie să vorbească un doctor suedez unei doamne

tinere care vine prima oară la consultaţie 2

5 7u-s doctor suedez# mi-am luat diploma la Paris.
5 /i bine# am consultat duzini de doctori la Paris $i nici
unul n-a îndrăznit să-mi vorbească despre disciplină.
5 sta-i $i pricina pentru care ai fost nevoită să consulţi
a$a de mulţi.
5 )tii ce i-a spu2 soacrei mele 2 se amestecă baroana. &u
un glas mînios i-a pus în vedere că de nu-l ascultă# pleacă $i
nu mai vine niciodată# ciar dacă marciza ar avea colită 6 m
auzit asta cu urecile mele# din salon# $i m-am repezit înăun-
tru crezînd că soacra-mea are să aibă un atac. )tii că te re-
comand tuturor prietenilor mei# dar nu trebuie să-mi iei în
nume de rău dacă-ţi spun că voi# doctorii suedezi# aveţi metode
prea brutale pentru noi# latinii. 0ai mulţi dintre bolnavii du-
mitale mi s-au plîns că-i revoltător felul cum te porţi cînd
vii la patul lor. 7oi nu sîntem deprinse să ni se comande ca
unor copii de $coală.
5 1e ce nu încerci să fii puţin mai blînd 2 spuse zîmbind
contesa# pe care *ocul acela o distra grozav.
5 Eoi încerca.
5 Poveste$te-ne ceva# zise baroana# pe cînd stăteam m sa-
lon# după cină. Eoi# doctorii# întîlniţi atîţia oameni ciudaţi $i
sînteţi martorii unor întîmplări atît de bizare 6 &unoa$teţi mai
bine ca oricine viaţa adevărată $i sînt sigură că ne-ai putea
spune multe# dacă ai vrea.
<?
5 Poate că ai dreptate# dar nouă# medicilor# nu ne e îngă-
duit să vorbim despre bolnavii no$tri % cît prive$te viaţa# mă
tem că sînt prea tînăr ca s-o cunosc bine.

5 Poveste$te-ne atunci ce $tii# stărui baroana.

5 )tiu că viaţa-i frumoasă# dar mai $tiu de asemeni că ade-
sea ne-o stricăm singuri# transformînd-o într-o comedie proastă
ori o tragedie crîncenă# ori amîndouă în acela$i timp# a$a fel
că pînă la urmă nu mai $tii dacă să pîîngi ori să rîzi. 0ai u$or
este să pîîngi# însă cu mult mai bine-i să rîzi# dar nu în gura
mare.
5 Poveste$te-ne o întîmplare cu animale# zise contesa ca
să mă a*ute să trec într-un domeniu ce-mi convenea mai mult.
Se spune că ţara dumitale este plină de ur$i % vorbe$te-ne des-
pre ei# spune o istorioară cu ur$i.
5  fost odată o doamnă care trăia într-un conac mare#
veci# la marginea unor codri mari# ăt# departe# în 7ord.
1oamna aceea avea un urs îmblînzit la care ţinea foarte mult.
îl găsiseră în pădure aproape mort de foame# a$a de mititel
$i de neputincios încît doamna $i bătrîna bucătăreasă trebui-
seră să-l crească cu biberonul. sta se petrecuse cu cîţiva ani
în urmă# $i acum puiul se făcuse un urs mare# a$a de mare
$i de voinic încît ar fi putut să ucidă o vacă $i s-o care în
brînci# dacă ar fi vrut. 1ar nu voia# căci era un urs tare bla-
*in# căruia nici prin gînd nu i-ar fi trecut să facă vreun rău
oamenilor ori animalelor. bi$nuia să stea afară# lîngă cu$ca
lui# $i să privească cu oci$ori inteligenţi $i prieteno$i la vitele
ce pă$teau pe cîmpia din apropiere. &ei trei ponei munteni# pă-
ro$i din gra*d îl cuno$teau bine $i nu se tulburau de loc cînd
intra acolo mergînd pî$-pî$ în urma stăpînei lui. &opiii obi$-
nuiau să-l călărească $i adesea fuseseră găsiţi dormind în cu$ca#
între labele lui. )i celor trei cîni laponi le plăcea să se *oace
cu el în fel $i cip# trăgîndu-l de ureci ori de ciompul lui

de coadă $i sîcîindu-l în toate felurile# dar el nu se supăra de

loc. 7u cuno$tea gustul cărnii# se rănea cu aceea$i mîncare
ca $i cînii# de multe ori înfulecînd din acela$i blid pîne# por-
ridge "# cartofi# varză $i morcov. /ra grozav de mîncăcios# dar
8notă9

"
Fiertură de ovăz. . - . .
8Dnotă9
<C
prietena lui bucătăreasa avea gri*ă să-i dea îndea*uns# după
pofta lui. r$ii sîm vegetarieni cînd le stă în putinţă $i din-
tre toate# fructele le plac cel mai tare. 3oamna stătea în livadă#
privind cu oci visători la merele coapte $i-n zilele copilăriei
lui nu se putuse uneori împotrivi ispitei de a se căţăra în pomi
ca să le culeagă el singur. rsul pare stîngaci $i greoi# dar
îndeamnă-l numai să se urce întrC.un măr $i vei descoperi în-
dată că la asemenea sport bate u$or pe orice băieţa$. cuma
învăţase că a$a ceva era oprit# dar oci$orii lui atenţi pîndeau

fiecare măr ce cădea pe *os. vusese puţin necaz $i cu stupii %

cu ocazia aceea fusese pedepsit să stea în lanţ două zile# cu
nasul înSangerat 5 $i nu mai păcatuise a doua oară. stfel# nu
era ţinut legat decît noaptea % o măsură înţeleaptă# căci ur$ii#
. ca $i etnii# lesne se fac răi dacă sînt ţinuţi numai în lanţ# $i nu-i
de mirare. 0ai era pus. în legătoare $i duminica# cînd stăpîna
pleca să-$i petreacă după-amiaza la sora ei măritata# ce trăia
mtr-o casă singuratică# de cealaltă parte a lacului de munte#
cale de mai bine de-un ceas prin desi$ de pădure. Socoteau că
nu-i bine pentru el să oinărească prin codrul plin de tot felul
de ispite $i-n tot cazul era mai prudent. poi era un marinar
nepriceput $i într-o zi se speriase a$a de tare de-o vi*elie ce
izbucnise pe nea$teptate# încît răsturnase barca# fiind siliţi#
el $i stăpîna lui# să iasă înot la mal. cum $tia foarte bine
ce însemna cînd stăpîna îl punea în lanţ duminica# mîngîindu-l
pe cap $i făgăduindu-i un măr la întoarcere# dacă are să fie
cuminte în lipsa ei. /ra mînit# dar resemnat# ca un cîne cu-
minte cînd îi spunea stăpîna că nu-l poate lua cu ea la plim-
bare# într-o duminică# după+ ce-l legase ca de obicei+ $i era cam
pe la *umătatea drumului prin pădure# i se păru deodată că
aude un trosnet de creangă în urma ei pe cărarea $erpuită. Se
uită înapoi $i văzu cu groază pe urs apropii n du-se în fuga mare.
r$ii par că se mi$că încet dar î$i tîr$îie picioarele mult mai
iute decît un cal la trap.  a*unse numaidecît gîfîind $i se opri
ciar la picioarele ei# cum îi era obiceiul# urmînd-o ca un cîne.
1oamna se mînie foarte tare# căci întîrziase ,a ceai $i nu mai
avea timp să-l ducă acasă# iar cu dînsa nu voia să-l ia.B )i-n
afară de asta# era foarte urît din partea lui că n-o ascultase.
$i-$i rupsese lanţul. Se răsti la el# poruncindu-i cu mare as-

prime să se întoarcă numaidecît $i ameninţîndu-l cu umbreluţa.

<<
/l se opri o clipă privind-o cu ocii lui $ireţi# dar nu voia sa
se întoarcă# ci tot o adulmeca. &înd doamna observă că î$i
pierduse $i zgarda cea nouă# se înfurie rău de tot $i-l lovi a$a
de tare peste nas cu umbreluţa# încît o rupse. /l se opri din
nou# scutură din cap $i căscă de cîteva ori gura-i mare ca $i
cum ar fi vrut să spuie ceva. poi se întoarse în loc $i-o porni
agale înapoi+pe drumul pe care venise# oprindu-se din cînd în
cînd ca să se uite la stăpîna# pîria ce în sfîr$it dispăru. &înd
doamna se întoarse acasă seara# îl găsi pe urs stînd ca de obl-
cei în faţa cu$tii lui c-un aer foarte mînit. Fiind încă supărata
tare# se duse la dînsul $i începu a-l certa cu multă asprime#
ameninţîndu-l că n-are să-i dea nici măr# nici mîncare în seara
aceea $i că pe deasupra are să-l ţie două zile în lanţ. 'ătrîna
bucătăreasă# care-l iubea pe urs ca pe fiul ei# se repezi afara
din bucătărie# mînioasă foc.
- 1a de ce-l ocărîţi a$a# coniţă 6 strigă ea. 1oar a fost
cuminte ca un mielu$el toată ziua# nu-i fie de deoci 6  stat
acolo unde-l vezi# lini$tit# a$ezat pe coadă# blînd ca un înge-
ra$ $i tot timpul a fost cu ocii la poartă# a$teptînd să te
padă întorcîndu-te.
Fusese alt urs.
rologiul din turn bătu unsprezece ceasuri.
5 / vremea să ne culcăm# spuse contele. m poruncit ca
mîne# la ora $apte# să se îname.
5 7oapte bună $i vise plăcute# îmi spuse contesa# pe cînd
mă urcam spre camera mea.
m dormit un somn scurt# dar cu vise multe.

 doua zi dimineaţă la ora $ase# Leo zgrepţănă îa u$ă $î#

la $apte precis# împreună cu contele# coboram călare splendida
alee de tei bătrînrce ducea spre pădure# îndată intrarăm în-
tr-un adevărat codru de ulmi $i fagi  ici-colo# se ivea $i cî-
te-un ste*ar falnic. Pădurea era tăcută# doar în răstimpuri se
auzeau bătăile ritmice ale ciocănitoarei# gunguritul turturele-
lor# strigătul ascuţit al gaiţei# ori vocea *oasă $i plină a mier-
loiului ce-$i cînta ultimele strofe ale baladei. 7u după multă
vreme# ie$irăm la un lumini$ larg# scăldat în soare 6# pînă în
depărtare se întindeau numai ogoare $i fineţe. ,at-o pe draga
mea ciocQrlie# fluturînd din aripi nevăzute în înaltul văzduu-
<>
lui# revărsîndu-$i parcă întreg sufletul spre cer $i pămînt în
trilurile-i ce slăveau bucuria de a trăi. m privit ginga$a pă-
sărică binecuvîntînd-o iar ca în atîtea alte rînduri odinioară#
în nordul îngeţat al copilăriei mele# cînd stăm urmărind cu
oci recunoscători pe micul sol cenu$iu al verii# fiind în sfîr$it
sigur că iarna cea lungă se sfîr$ise.
5 1ă uitimu-i concert# zise contele. S-a înceiat vremea ei#
curînd trebuie să se apuce de treabă# să a*ute la rănitul puilor
$i nu va mai avea răgaz să cînte $i să-$i înalţe trilurile spre
cer. i dreptate# este un neasemuit artist# căci versul ei vine
din adîncul inimii.

5 )i cînd #te gînde$ti că eJistă oameni în stare să ucidă

pe micuţul $i inofensivul nostru lăutar 6 1u-te numai la Hal-
,es# să vezi cum se vînd acolo ciocîrlii cu sutele celor care
au poftă să le mănînce. Glasul lor umple văzduul de veselie#
dar bietele lor trupu$oare moarte sînt atît de mici că $i-un
copil le poate ţine în pumn % le mîncăm totu$i cu lăcomie# de
parcă n-ar mai fi nimic altceva de mîncat pe lumea asta. 7e
cutremurăm numai auzind cuvîntul canibalism $i-l spînzurăm
pe sălbaticul ce nu se poate dezbăra de obiceiul străbunilor# dar
uciderea $i rr.încatul păsărelelor rămîn nepedepsite.
5 /$ti un idealist# dragă doctore.
5 7u# oamenii îi spun sentimentalism# în bătaie de-*oc.
7-au decît să rîdă cît vor# puţin îmi pasă. ,a aminte însă la
vorbele mele 6 Ea sosi $i vremea cînd vor înceta de-a mai rîde
cu dispreţ# cînd vor înţelege că lumea animalelor a fost lă-
sată de &reator sub ocrotirea noastră# $i nu la dispoziţia noas-
tră % că animalele au tot atîta drept de a trăi cît $i noi $i că
dreptul nostru de a le lua viaţa este strict limitat la dreptul
nostru de apărare $i dreptul nostru de a eJista. Ea veni o
vreme cînd plăcerea de a ucide pentru a ucide se va stinge în
om. tîta timp cît stăruie în noi# omul n-are dreptul să se nu-
mească civilizat# nu-i decît un simplu barbar# o verigă ce une$te
lanţul străbunilor lui sălbatici# care se ucideau între ei cu to-
poare de piatră pentru ` bucată de carne crudă# cu ornul viito-
rului. 7ecesitatea de a omorî animale sălbatice este indiscuta-
bilă# dar călăii lor# semeţii vînători de azi# vor coborî la nivelul
măcelarilor de animale domestice.
>
5 Se poate să ai dreptate# zise contele# mai privind o data

sus# către cer# pe cînd întorceam caii spre castel.

în timpul de*unului# valetul aduse contesei o telegramă % ea
întinse contelui# care o citi fără să spuie nimic.
5 0i se pare că l-ai cunoscut pe vărul meu# 0aurice# mă
;întrebă contesa. Sose$te la cină dacă va prinde trenul de ora
atru % se află în garnizoană la 3ours.
1a# vicontele 0aurice fu prezent la masa de seară# ciar
foarte prezent# a$ putea spune 6 /ra un tînăr înalt $i cipe$# cu
o frunte îngusta $i te$ită# cu ureci enorme# fălci puternice $i
brutale $i-o mustaţă Q la general Galliffet.
5 `uel plaisir inattendu# monsicur le Suedois "# să te întîl-
nesc aici % cu totul nea$teptată# spun drept 6
1e data asta# binevoi să dea mîna cu mine. vea o mînă
molatică $i un fel de a strînge deosebit de neplăcut# ce-mi în-
lesni clasificarea tipului. :amînea să-l mai aud rîzînd# prile* pe
care mi-l oferi îndată. 7ecezatul lui răsunător $i monoton
răsună tot timpul prînzului. începu numaidecît să-i poves-
tească contesei o istorioară picantă# păţania unui camarad
de-al lui# care-$i prinsese amanta în patul ordonanţei. 0onsieur
l+bbe începuse a face fete-teţe# dar contele i-o tăie scurt în-
cepînd a vorbi soţiei peste masă despre plimbarea noastră ma-
tinală călare# de recolta de grîu ce se anunţa frumoasă# de
trifoiul ce se făcuse din bel$ug $i cum ascultasem concertul de
adio al unei ciocîrlii întîrziate.
5 0ofturi 6 zise vicontele. 0ai sînt încă o mulţime % am
împu$cat ciar ieri una. în viaţa mea n-am izbutit o lovitură
mai bună. 'estiuţa părea abia cît un fluture.
0-am înro$it dintr-o dată pînă la rădăcina părului % noroc
că abatele mă opri la timp# punîndu-mi mîna pe genunci.

5 /$ti o brută# 0aurice# zise contesa% să ucizi o ciocîrlie6

5 )i de ce n-a$ ucide o ciocîrlie 2 Sînt prea destule $i
afară de asta sînt o eJcelentă ţintă pentru antrenament % alta
mai bună nici nu cunosc# în afară de rîndunică. flă# dragă
!uliette# că sînt cel mai bun ţinta$ din regiment $i dacă nu
fac regulat eJerciţii# prind îndată rugină. 1in fericire# sînt
rîndunele cîte vrei în *urul barăcilor noastre $i cuibăresc cu
8notă9

"
&e plăcere nea$teptată# domnule suedez 6
8Dnotă9
>"
sutele sub strea$ina gra*durilor. 3ocmai acum sînt foarte ocu-
pate să-$i rănească puii# a$a că săgetează încolo $i încoace
tot timpul ciar prin faţa ferestrei mele.  adevărată dis-
tracţie 6 0ă antrenez în fiecare dimineaţă fără măcar să ies
din cameră. ,eri am făcut pariu cu Gaston# pe o mie de franci#
că voi oci $ase din zece $i# ce să vezi# am nimerit opt6 &red
că nu eJistă ceva mai bun ca rîndunelele pentru eJerciţiu zil-
nic. m spus întotdeauna că ar trebui introdus ca antrenament
obligatoriu în toate $colile de tir.
Se opri o clipă ca să numere cu atenţie picăturile ce $i le
turna# dintr-o sticluţă de doctorii# în paarul cu vin.

5 scultă# !uliette dragă# nu fi proastă % ai cu mine la Pa-

ris mîne dimineaţă. i nevoie de puţină distracţie după ce-ai
stat singură săptămîni întregi în colţul ăsta pierdut. re să
fie un spectacol splendid# cel mai frumos concurs ce s-a văzut
vreodată. Eor lua parte toţi ţinta$ii de elită din Franţa $i să
nu-mi mai spui pe nume dacă ri-ai să-l vezi pe pre$edintele
:epublicii oferind medalia de aur vărului tău. poi îţi ofer
 cină veselă la Gafe nglais# după care te duc la Palais :o-
al să vezi Ine nuit de nocesB ". /-o bomboană de piesă# te
distrezi grozav % am văzut-o de patru ori pînă acum# dar
mi-ar face plăcere s-o mai văd încă o dată împreună cu tine.
Patul este a$ezat în mi*locul scenei# amantul stă ascuns dede-
subt# iar mirele# care-i un odorog...
&ontele# vădit enervat# făcu un semn soţiei $i ne ridicarăm
8,e la masă.
5 7iciodată n-a$ putea ucide o ciocîrlie# zise el pe un ton
sec.
5 7u# dragă :obert# ooti vicontele# de asta sînt sigur#
fiindcă n-ai nimeri 6
0-am urcat în camera mea clocotind de mînie $i aproape
plmgînd de ru$ine că trebuise să mă stăpînesc. Pe cînd îmi
făceam valiza# abatele intră în cameră. L-am rugat să-i spuie
contelui că fusesem cemat la Paris $i eram silit să plec cu tre-
nul de miezul nopţii#
8notă9
". I7oaptea nunţiiB
8Dnotă9
>(
5 7u vreau să mai dau niciodată ocii cu bestia aceea# căci

nu m-a$ putea stăpîni să nu-i zbor monoclul acela impertinent

din căpăţîna-i seacă 6
5 7u care cumva să încerci una ca asta# căci te-ar ucide
pe loc. /ste foarte adevărat că-i un ţinta$ cu faimă. S-a bătut
nu $tiu de cîte ori în duel# ve$nic caută ceartă $i-i foarte rău
de gură. 7u-ţi cer decît să-ţi stăpîne$ti nervii treizeci $i $ase
de ore. 0îne seara trebuie să plece la-concursul de la Paris $i#
fie vorba+între noi# voi fi la fel de bucuros ca dumneata cînd
îl voi vedea plecînd.
5 1e ce 2
batele rămase tăcut.
5 /i bine# monsieur l+bbe# îţi voi spune eu de ce. 1in
pricină că-i îndrăgostit de veri$?ara lui# iar dumneata nu-l
poţi suferi $i n-ai încredere în el.
5 1eoarece ai gicit adevărul# 1umnezeu $tie cum# mai
bine să-ţi spun că i-a cerut mîna# dar ea l-a refuzat. 1in feri-
cire# contesa nu ţine la el.
5 1ar se teme de el# ceea ce-i poate $i mai rău.
5 &ontelui îi displace foarte tare prietenia lui cu contesa#
de asta nu vrea s-o lase singura la Paris# unde vicontele o ia
ve$nic pe la petreceri $i teatre.
5 /u nu cred că pleacă mîne.
5 &u siguranţă# pleacă % *induie$te prea mult medalia de
aur# pe care mai mult ca+sigur o va cî$tiga# căci într-adevăr este
un ţinta$ fără perece.
5 $ vrea să fiu $i eu# căci a$ doborî cu plăcere o astfel de
bestie# ca să răzbun rîndunelele. &e $tii despre părinţii lui 2
&red că este ceva putred în neamul său.
5 0ama lui era o contesă germană foarte frumoasă# în-

făţi$area-i arătoasă o mo$tene$te de la ea# dar am priceput că

a fost o căsnicie nefericită. 3atăl lui era un mare beţivan# fi-
ind $tiut ca om supărăcios $i ciudat. Spre sfîr$itul vieţii a*un-
sese aproape nebun. nii spun ca s-ar fi sinucis.
5A Sper din tot sufletul că fiul îi va urma eJemplul% cu
cît mai curînd# cu-atît mai bine. &ît despre nebunie# nu mai
are mult pînă acolo.
5 i dreptate# este adevărat ca vicontele se arată foarte
ciudat în multe privinţi. 'unăoară# a$a cum îl vezi# voinic cît
>4
un taur# este ve$nic îngri*orat de sănătatea lui $i mereu i-e frică
să nu ia tot felul+.de boli. ltima dată cînd a stat aici# fiindcă
băiatul grădinarului se îmbolnăvise de febră tifoidă# a plecat
imediat. ,a într-una doctorii# trebuie să fi observat că-n timpul
mesei $i-a turnat în paar ni$te picături.
5 1a# a fost singura clipă cînd s-a oprit din pălăvrăgeală.
5 0ereu consultă noi doctori. Păcat că nu te are la inimă#
altfel sînt sigur că ai căpăta un nou client... &e 1umnezeu te-a
apucat de rîzi 2
5 :îd de-o idee năstru$nică ce mi-a trecut ciar acum prin

minte. 7u eJistă ceva mai bun decît rîsul pentru un om fu-

rios 6 i văzut în ce stare mă aflam cînd ai intrat în cameră.
i să te bucuri cînd îţi voi spune că m-am lini$tit $i sînt cît
se poate de bine dispus. 0-am răzgîndit# nu mai plec la noapte.
Hai să mergem *os# să stăm cu ceilalţi în fumoar# îţi făgă-
duiesc că purtarea mea va fi irepro$abilă.
Eicontele# congestionat la faţă# sta în picioare înaintea oglin-
zii celei mari# răsucindu-$i nervos mustaţa Q la general Gal-
liffet. Lîngă fereastră# contele citea Figaro.
5 &e plăcere nea$teptată să te întîlnesc aici# 0onsieur le
suedois l rîn*i bat*ocoritor vicontele# fiJîndu-$i monoclul în
oci# ca $i cum ar fi vrut să vadă mai bine cît voi fi în stare
să îndur. Sper că nu te-a adus încoace un nou caz de colită 2
5 7u# pînă acum# dar nu se $tie niciodată.
5 1upă cît înţeleg# te-ai specializat în colita % păcat că ni-
meni nu $tie nimic despre boala asta atît de interesantă 6 Fără
îndoială că toată $tiinţa o păstrezi numai pentru dumneata.
/$ti bun# te rog# să-mi spui $i mie ce-i colita 2 /ste cumva mo-
lipsitoare 2
5 7u# nu în înţelesul obi$nuit al cuvîntului.
5 /ste prime*dioasă 2
5 7u# dacă-i descoperită imediat $i tratată cum trebuie#
.5 1e dumneata# desigur 2
5 7-am venit aici în calitate de medic. &ontele a avut
amabilitatea să mă invite $i-s musafirul său.
5  6 într-adevăr 6 )i ce se va întîmpla cu toţi bolnavii
dumitale de la Paris# cît timp lipse$ti 2
5 Probabil că se vor însănăto$i.
A5 1e asta sînt sigur# răcni înveselit vicontele.

&:
 trebuit să mă a$ez lîngă abate $i să iau în mînă un *ur-
nal# ca să mă pot stăpîni. Eicontele privea nervos pendula de
pe cămin.
5 rc s-o caut pe !ulictte# ca să facem o plimbare prin
parc% este o crimă să stai în casă cînd afară-i o lună atît de
frumoasă.
5 Soţia mea s-a dus la culcare# rosti sec contele din fo-
toliul său % nu-se simţea tocmai bine.
5 1e ce naiba nu mi-ai spus pînă acum 2 îi întoarse vorba
înciudat vicontele mai turnîndu-$i un paar de coniac.
batele cetea !ournal des 1ebats# dar am observat ca bă-
trQni lui oci $ireţi ne pîndeau într-una.
5 &e mai e nou# 0onsieur l+bbe 2
5 3ocmai citeam că poimîine are loc competiţia sportivă
organizată de La Societe du 3ir de France $i că pre$edintele
:epublicii oferă cQ$tigătorului o medalie de aur.
5 Pun pariu cu dumneata pe-o mie de franci că va f i a
mea# strigă vicontele bătînclu-se cu pumnul în pieptu-i lat %
afară de cazul c-ar deraia eJpresul de noapte pentru Paris#
ori# adaogă el cu un rîn*et răutăcios spre mine# ori că m-a$
îmbolnăvi de colită 6
5 încetează cu coniacul# 0aurice# zise contele din colţul
lui. i băut mai mult decît poţi suporta# tu es saoul comme un
polonais 6l
5 &ura*# doctore &olită# pufni de rîs vicontele# nu fi atît
de deprimat. 'ea un coniac# poate că nu-i totul pierdut pen-
tru dumneata 6 Sînt dezolat că nu-ţi pot fi pe plac# dar de ce
nu-î cercetezi pe abate# care ve$nic se plînge de ficatul $i

digestia lui 2 0onsieur l+bbe# de ce nu vrei să-i faci o plă-

cere doctorului &olită 2 7u-l vezi că moare de pofta să-ţi eJa-K
mineze limba 2 *9
batele urmă să-$i citească în tăcere !ournal des 1ebats.
5 7u vrei 2 1ar tu# :obert 2 veai o mutră cam îmbuf-
nată în timpul mesei. 1e ce nu-i arăţi suedezului limba 2 Sînt
sigur că ai colită 6 7u vrei să-i faci o plăcere doctorului 2 7u 
/i# doctore &olită# n-ai noroc 6 1ar ca să te mai înviorezi pu-t+-
ţin# am să ţi-o arăt pe-a mea % prive$te-o cu atenţie.
8notă9

"
/$ti beat turtă.
8Dnotă9
>T
)i cu un rîn*et drăcesc# scoase limba la mine. Parcă era o
imeră de pe 7otre-1ame.
0-am ridicat $i i-am eJaminat cu atenţie limba.
5 Limba dumitale arată foarte prost# am rostit eu cu gra-
vitate după un moment de tăcere % arată foarte prost 6
,mediat se răsuci în loc $i-$i cercetă limba în oglindă 5 o
limbă urîtă# încărcată# de veci fumător. ,-am luat mîna cău-
tîndu-i pulsul care bătea precipitat $i febril din pricina sticlei
de $ampanie $i a celor trei coniacuri. A+.A

5 i pulsul foarte rapid# am rostit eu.

,-am pus mîna pe fruntea te$ită.
5 1urere de cap 2
7
-- + o . +#+..WK-
5  să te doară cu siguranţă mîne dimineaţă# cînd te veî
trezi.
batele scăpă din mîna !ournal des 1ebats.
5 1esceie-ţi pantalonii# am rostit cu severitate.
Se supuse automat# blînd ca un mielu$el.
,-am repezit peste diafragmă o lovitură u$oară# care-i
stîrni un sugiţat.
5 a 6 am eJclamat eu % apoi# cu voce domoală# uitîn-
du-mă ţintă în ocii lui N mulţumesc# îmi a*unge.
&ontele scăpă din mîna Figaro. batele# cu gura căscată#
î$i înălţă braţele spre ceruri. Eicontele sta încremenit înaintea
mea.
5 înceie-ţi pantalonii# i-am poruncit# $i bea un coniac#
căci vei avea nevoie.
î$i înceie ma$inal pantalonii $i dădu de du$că paarul cu
coniac pe care i-l întindeam.
5 în sănătatea dumitale# 0onsieur le vicomte# i-am spus#
ridicîndu-mi $i eu paarul la buze % în sănătatea dumitale 6
/l î$i $terse broboanele de sudoare de pe frunte $i se în-
toarse spre oglindă ca să-$i privească din nou limba. Făcu
o sforţare desperată să rîdă# fără a izbuti.
5 Erei să spui că... crezi că... vrei să spui că...
5 7u vreau să spun nimic# n-am nimic de spus# nu sînt
medicul dumitale.
5 )i ce trebuie să fac 2 bîlbîi el.

>?
5 3rebuie să te a$ezi în pat 5 $i cu cît mai repede cu atît
mai biae % altfel# va trebui să te ducem pe sus pînă acolo.
0-am îndreptat spre cămin $i-am tras cordonul soneriei.
5 &ondu-, pe domnul viconte în camera lui# m-am adre-
sat eu valetului# $i spune-i servitorului său să-l culce imediat.
Spri*inindu-se cu toată greutatea de braţul valetului# vi-
contele se îndreptă spre u$ă împleticindu-se.
 doua zi dimineaţă am făcut o plimbare minunată că-
lare# numai cu singur# $i am găsit din nou ciocîrlia sus# în
înaltul văzduului# cîntînd soarelui imnul dimineţii.
5 m răzbunat uciderea surorilor tale# i-am spus ciocîr-
liei. &ît prive$te rînduiielele# va veni $i pentru ele vremea.
îmi luam gustarea de dimineaţă în cameră împreună cu Leo#
cînd cineva bătu la u$ă. în prag apăru un omuleţ cu înfăţi-
$are timidă# care mă salută cu multă politeţe. /ra doctorul sa-
tului ce venise# spuse el# să prezinte omagiile sale colegului de
la Paris. 0ă simţeam foarte măgulit# i-am răspuns# rugînclu-l
să ia loc $i oferindu-i o ţigară# îmi povesti despre cîteva ca-
zuri interesante pe care le tratase în ultima vreme# apoi# con-
versaţia începînd a lîncezi# doctorul se sculă să plece.
5  6 uitasem % am fost cemat noaptea trecută la vicon-
tele 0aurice $i l-am văzut din nou ciar adineaori.
/ram dezolat să aud că vicontele se simţea rău# dar speram
ca nu-i nimic serios. vusesem deosebita plăcere să-l văd noap-
tea trecută la cină# într-o splendidă formă $i dispoziţie.
5 7u $tiu ce să spun# zise doctorul# cazul este cam ciudat
$i cred că-i mai prudent să nu mă pripesc a trage o concluzie
definitivă.

5 /$ti un om înţelept# mon cer confrere % desigur că-l

ţii în pat 2
5 1esigur. 7enorocirea-i că vicontele trebuie să plece as-
tăzi la Paris % se-nţelege însă că nici nu mai poate fi vorba
de a$a ceva.
5 1esigur. /ste con$tient 2
5 arecum.
5 tît cît te poţi a$tepta de la dînsul# presupun 2
5 Spun drept# la început am crezut că are o simplă indi-
gestie gastrică. S-a trezit însă cu o teribilă migrenă $i acum s-a
>C
pornit pe-un sugiţ ce nu mai încetează. rată rău de tot $i-i
convins că suferă de colită. 0ărturisesc că n-am tratat nici-
odată un caz de colită. m avut intenţia să-i prescriu ulei de
ricin# căci are o limbă foarte urîtă % dacă însă colita este ceva
în genul apendicitei# atunci cred că uleiul de ricin nu-i in-
dicat. &e părere aveţi 2 7u face altceva tot timpul decît să-$i
ia pulsul $i să-$i cerceteze limba. )i mai curios este că simte o
foame grozavă. &e s-a înluriat cînd nu i-am ciat voie să-$i
mănînce gustarea de dimineaţă 6
5 i avut dreptate. / mai bine să fii sever $i să iei măsu-
rile de precauţie % încă patruzeci $i opt de ore de-acum înainte
n-are voie nimic altceva decît apă.
5 1e acord.
5 7-are rost să-ţi dau eu sfaturi# se vede bine că te pri-
cepi în meserie# nu sînt însă de aceea$i părere în privinţa ule-
iului de ricin. /u# în locul dumitale# n-a$ ezita sa-i dau o doză
mare. 7u trebuie să te zgîrce$ti % trei linguri pline au să-i
priască grozav.

5 3rei linguri mari pline# aţi spus 2

5 1a# cel puţin trei $i mai ales cu nici un preţ mîncare#
numai apă goală.
5 1e acord.
îmi plăcea foarte mult doctorul satului $i ne-am despărţit
buni prieteni.
1upă-amiază# contesa îmi propuse o plimbare cu trăsura#
pentru a face o vizită bătrînei marcize. Plimbare minunată#
pe alei umbroase# pline de ciripit de păsărele $i zumzet de
gîze. &ontesa se săturase de a mă tot tacina# dar era foarte
bine dispusă $i nu părea de loc îngri*orată de subita indispo-
ziţie a vărului ei. 0arciza se simţea minunat# îmi spuse ea#
dar săptămîna trecută fusese teribil de tulburată de dispariţia
subită a lui Loulou. Sculase toată slu*itorimea în puterea nop-
ţii ca să-l caute. 0arciza nu încisese o clipă ocii $i zăcea
încă în pat cînd î$i făcuse Loulou apariţia# după amiază# cu
o urece sfîrtecată $i un oci aproape scos din cap. Stă-
pînă-sa telefonase imediat veterinarului din 3ours# i Loulou
se afla acum iară$i în perfectă stare.
><
/u $i Loulou am fost prezentaţi unul altuia de către mar-
ciză după toate regulele eticetei. 0ai văzusem vreodată un
căţelu$ a$a de frumos 2 7u# niciodată.
I&um se poate 2B oreai Loulou# cu repro$# ,a mine. I3e
pretinzi mare iubitor de cîni $i nu mă mai recuno$ti 2 7u-ţi
aminte$ti cum m-ai scos din magazinul acela de cîni#
groaznic...B
1ornic să scimb conversaţia# l-am îmbiat pe Loulou să-mi
miroasă mîna. /l se opri brusc $i prinse a-mi adulmeca dege-

tele# pe rînd.
I1a# desigur# îţi recunosc perfect mirosul dumitale aparte.
0i-l reamintesc foarte bine de data trecută# cînd l-am simţit
în prăvălia de cîni % drept să-ţi spun# îmi cam place...  6
5 adulmecă lacom 5 pe sfîntul :occo# ocrotitorul tuturor
căţeilor 6 îmi miroase a ciolan# a ciolan mare 6 nde-i cio-
lanul 2 1e ce nu mi l-ai dat 2 7ătărăii ă$tia nu-mi dau nicio-
dată ciolane# î$i încipuie că-s prime*dioase pentru căţelu$i.
&e pro$ti 6 &ui i-ai dat osul 2B
1intr-un salt# sări pe genuncii mei# adulmecînd cu furie.
I/i 6 sta-i bună 6 lt cîne 6 )i numai un cap de cine 6 n
co$cogea dulău 6 n cîne uria$# $i-i curg $i balele pe la col-
ţurile gurii 6 S-ar putea să fie un Saint-'ernard 6 /u sînt un
căţel mic $i cam sufăr de astmă# dar am inimă vitează $i nu
cunosc frica. i face bine sa-i spui elefăntoiului dumitaîe de
cîne să-$i caute de treabă $i să nu cumva să se apropie do
mine ori de stăpîna mea# că-l mînînc de viu 6 5 0irosi iar
cu dispreţ. 5 'iscuiţi Spratt 6 a$a# va să zică# asta ai mîncat
aseară# namilă ordinară# îmi vine greaţă numai cînd miroase
a biscuiţi de-aceia tari $i scîrbo$i pe care mă sileau să-i mănînc
la prăvălie 6 Foarte mulţumesc# nu-mi trebuie biscuiţi Spratt.
Prefer biscuiţi lbert# turtă dulce sau o bucată mare din tor-
tul cu migdale de pe masă. 'iscuiţi Spratt 6B
Se aburcă din nou cît putu de repede cu picioru$ele-i scurte
$i butucănoase în poala stăpînii.
5 0ai vino pe la noi înainte de a te întoarce la Paris# îmî
spuse simpatica marciză.
I1a# mai vino# smîrcîi $i Loulou % la drept vorbind# n-a$
putea spune că e$ti un tip nesuferit 6 ,a ascultă# îmi făcu semn

Loulou pe cînd mă ridicam să plec# mîne-i lună plină $i-s foarte

&&
agitat% nu mi-ar strica $i mie o mică escapadă.B poi# clipind
$iret din oci N I7u cumva $tii întîmplător dacă nu sînt ceva
dame mops# mai micuţe# prin împre*urimi 2 7u-i spune nimic
stăpînei# nu pricepe nimic în asemenea cestiuni... sculta 6
n-are nici o importanţă statura# mă acomodez cu orice mărime
dacă n-am încotro iB
1a# Loulou avea dreptate# era lună plină. 7u iubesc luna.
3ainica necunoscută a răpit prea mult somn ocilor mei $i mi-a
$optit prea raulte la urece. Soarele n-are nici o taină % stră-
lucitorul zeu al zilei# care a dat viaţă $i lumină înneguratei
noastre lumi# vegează încă asupră-ne cu ociul lui sclipitor#

pe cînd ceilalţi zei de pe malurile 7ilului# din limp $i Oal-

alla s-au mistuit de mult în umbră. 7imeni însă nu $tie ceva
despre lună# despre palida oinară rătăcitoare printre stele# care
ne prive$te stăruitor din depărtări cu ocii ei ce nu cunosc
somnul# scînteietori $i îngeţaţi# cu zîmbet bat*ocoritor pe
buze.
&ontele nu se sincisea de lună cîtă vreme putea sta tinit
în fumoar cu ţigara lui de după-masă $i Figaro în mînă. &on-
tesa iubea luna. îi plăcea nespus tainica-i lumină# îi erau dragi
visele-i tulburătoare# îi plăcea să stea lungită în barcă $i să
privească în sus# la stele# pe cînd eu vîsleam încet pe lacul
scînteietor. îi plăcea mult să rătăcească pe sub teii bătrîni din
parc# cînd scăldaţi într-o lumină argintie# cînd învăluiţi într-o
umbră atît ele acîîncă încît trebuia să mă ia de braţ ca să nu
se rătăcească# îi mai plăcea să se a$eze pe-o bancă singuratică
$i să ramîie cu ocii ei mari# pierduţi în noaptea tăcută. 1in
cînd în cînd vorbea# dar arar 5 $i-mi plăcea tăcerea la fel
de mult ca vorbele ei.
5 1e ce nu-ţi place luna 2
5 7u $tiu. Poate că mă tem de ea.
5 1e ce te temi 2
5 )tiu eu 2 /-atîta lumină că-ţi pot vedea ocii ca doua
stele strălucitoare $i totu$i atît de întuneric că mă tem să nu
rătăcesc drumul. Sînt un străin în lumea viselor.
5 1ă-mi mîna# să-ţi arăt eu drumul. &redeam că ai o
mînă atît de puternică# de ce tremură a$a 2 1a# ai dreptate#
%
e numai un vis# nu vorbi ca să nu-$i ia zborul. scultă 6 uzi 2.
/ privigetoarea.

5 7u# e pitulicea.
5 Sînt sigură că-i privigetoarea. 7u vorbi 6 sculta l
scultă 6
!uliette începu a cînta cu vocea ei dulce# mîngîioasă ca ze-
firul de seară printre frunze.
7on# non# ce n+est pas le *our#
&e n+est pas l+alonette#
1ont ,es cbants ont frappe ton oreilîe inuiete. *
&+est le rossignol
0essager de l+amour."
5 7u vorbi 6 7u vorbi 6
 bufniţă slobozi strigătu-i rău prevestitor deasupra cape-
telor noastre# în copac. &ontesa sări în picioare cu un ţipaî
de spaimă. 7e întoarserăm tăcuţi.
5 7oapte bună# îmi spuse ea cînd ne despărţirăm în oL
0îne-i lună plină. Pe mîne.
Leo dormea în camera mea % era un secret mare $i ne sim-
ţeam amîndoi cam vinovaţi.
5 nde-aţi fost $i de ce e$ti a$a de palid 2 mă întrebă Leo
în vreme ce urcam pe furi$ scara. 3oate luminile din castel
sînt stinse $i toţi cînii din sat au tăcut. 3rebuie să fie foarte
tîrziu.
5 m fost departe tare# într-o ţară stranie plină de taina
$i visuri $i era cît pe ce să mă rătăcesc.
5 7u mai puteam de somn $i era să adorm în cu$ca mea
cînd bufniţa m-a trezit tocmai la timp ca să mă pot strecura
în ol# în urma ta.
5 )i pe mine m-a trezit tocmai la timp# dragă Leo X îţi
place bufniţa 2

5 7u# răspunse Leo. Prefer un făzăna$. 0ai adineaori am

mîncat unul ce alerga într-o rază de lună# ciar pe la nasul
8notă9

"
7u-s zorii ce apar#
7u-i viers de ciocîrlie#
ceea ce-nfioară urecea ta e doar
Privigetoarea#
 dragostei solie.
8Dnotă9
""
meu. )tiu că-i oprit# dar nu m-am putut împotrivi ispitei# +
!S!-ai să mă trădezi paznicului# nu-i a$a 2
5 7u# prietene % iar tu n-ai să mă vinzi ma*ordomului ca A
ne-am întors acasă a$a de tîrziu.
5 0ai încape îndoială 6
5 Leo# nu-ţi pare rău cel puţin ca ai furat puiul de fazan 2 6
5 0ă silesc să-mi pară rău.
5 1ar nu-i u$or# i-am spus eu.
5 7u# mormăi Leo# lingîndu-se pe bot.

5 Leo# e$ti un oţ# $i nu e$ti singurul de aici# $i e$ti... ua

prost cîne de pază 6 3u# care e$ti pus să alungi oţii# de ce
nu-ţi scoli stăpînul în clipă cu glasul tău puternic# în loc să
stai $i să mă prive$ti cu oci atît de prieteno$i 2
5 7u pot. îmi e$ti drag.
5 Prietene Leo# de vină-i numai somnorosul paznic-de-
noapte din înaltul bolţii cere$ti 6 1e ce nu-$i întoarce felinarul
spre *iecare unger întunecos din parc pe unde se află cîte-o B+ l
bancă sub un tei bătrîn .în loc să-$i tragă scufia de noapte te- vX.
sută din nori peste bătrîna-i scăfîrlre ple$uvă $i să se lase fu- +A
rQt de somn# încredinţînd misiunea de paznic prietenei lui#
bufniţa. ri poate se prefăcuse numai c-a adormit $i ne pîn-
disetot timpul cu coada ociului său răutăcios# păcătosul $i
prefăcutul de mo$neag# bătrîn don*uan ramolit# ce se plimbă
ţanţo$ printre stele ca un vieuJ marceur " al bulevardelor#
prea uzat ca să\mai poată face dragoste# găsind însă plăcere
să-i vadă pe ceilalţi pierzîndu-$i capul $i făcîndu-se ridicoli.
5 nii pretind că luna-i o femeie tînără $i frumoasă# zise
Leo.
\5 7u-i crede# prietene 6 Luna-i o fată bătrînă $i smoci-
nită# care spionează de departe# cu oci otrăviţi# nemuritoarea
tragedie a iubirii muritoare.
5 Luna-i o stafie# zise Leo.
5  stafie 2 &ine ţi-a spus 2
5 n strămo$ de-al meu a aflat în urmă cu veacuri# în
trecătoarea Saint-'ernard de la un urs bătrîn# care aflase $i e6
de la tta 3roll (# care aflase la rîndul lui ciar de la rsul
8notă9

"
&rai bătrîn.

( Fiinţă demonică ;în mitologia scandinavă@

8Dnotă9
"(
cel 0are ce domne$te peste toţi ur$ii. 1e asta se tem cu toţii
de luna din cer. 7u-i de mirare că $i nouă# cînilor# ne este
frică $i urlăm la ea % ciar $i strălucitul Sirius# care-i mai ma-
rele tuturor cînilor# se face palid cînd o vede strecurîndu-se
afară din mormîntul ei# înăîţîndu-$i din întuneric cipul si-
nistru. ici# *os# pe pămîntul nostru# îţi încipui că e$ti sin-
gurul care nu poţi dormi cînd luna-i sus 2 flă că toate săl-
bătăciunile# toate vietăţile ce se tîrăsc# toate cîte mi$ună prin
păduri $i cîmpii î$i părăsesc vizuinile $i-o iau razna înspăi-
mîntate de razele ei prime*dioase. Se vede că ai fost foarte ab-
sorbit în contemplarea altcuiva astă noapte în parc# altfel cu
siguranţă ai fi observat că era o stafie cea .care te-a pîndit tot
timpul# îi place strigoaicei să se furi$eze pe sub teii unui parc
bătrîn# să viziteze ruini de castel ori de biserică# să rătăcească
prin veci cimitire# aplecîndu-se asupra fiecărui mormînt pen-
tru a citi numele morţilor# îi place să se a$eze $i să contemple
cu# ocii ei cenu$ii ca oţelul tristeţea cîmpiilor înzăpezite ce
acoperă pămîntul ca un linţoliu# ori să tragă ca ociul prin
ferestrele unui dormitor pentru a speria cu vreun vis rău pe
adormit.
5 1estul# Leo# să nu mai vorbim de lună# căci altfel nu
mai încidem ocii toată noaptea % mă face să mă-nfior 6
7eapte bună# îmbrăţi$ază-mă# prietene# $i aidem la culcare.
5 1ar ai să tragi obloanele# nu-i a$a 2 zise Leo.
X 5 1a# întotdeauna le trag cînd e lună.
 doua zi dimineaţă# pe cînd ne luam gustarea# i-am spus

4ui Leo că trebuie să mă întorc imediat la Paris % era mai pru-

rdent# căci era lună plină astăzi $i eu aveam douăzeci $i $ase
de ani# iar stăpîna lui douăzeci $i cinci 5 ori poate douăzeci
$i nouă 2 Leo mă văzuse făcîndu-mi baga*ele $i toţi cînii $tiu
ce înseamnă asta. ni coborît la 0onsieur ,+bbe $i i-am spus
obi$nuita minciună N că eram cemat la un consult important
$i trebuia să plec cu trenul de dimineaţă# îi părea foarte rău.
&ontele# care tocmai se urca în $a ca să plece în plimbarea de
dimineaţă# î$i eJprimă $i el părerea de rău % natural# nici vorbă
nu putea fi s-o deran*ez pe contesă atît de devreme. 1e altîel#
aveam să mă întorc foarte curînd.
în drum spre gară m-am întîlnit cu prietenul meu# docto-
rul satului# întorcîndu-se cu docarul de la vizita lui matinală
"4
la viconte. 'olnavul se simţea foarte slăbit $i făcea gălăgie
mare că vrea să mănînce. 1octorul însă fusese neînduplecat#
reiuzînd să-$i ia răspunderea de a-i îngădui altceva în afară
de apă. &ataplasma de pe stoma $i punga de geaţă de la
cap# care trebuiseră mereu scimbate în timpul nopţii# îl îm-
piedicaseră pe bolnav să doarmă# îi puteam da vreun sfat 2
7u# eram încredinţat că bolnavul se află pe mîni bune.
Poate# dacă starea rămîne staţionară# ar putea încerca# pentru
variaţie# să-i puie punga de geaţă pe stoma $i cataplasma
la cap.
&îtă vreme socoteam eu că ar trebui ţinut bolnavul la pat#

dacă nu se ive$te vreo complicaţie 2

5 &el puţin încă o săptămQnă# pînă la lună nouă.
Yiua mi se păruse lungă. /ram bucuros că mă întorsesem
în venue de Eilliers. 0-am culcat imediat. 7u prea mă sim-
ţeam bine# mă întrebam dacă n-oi fi avînd puţină febră# dar
doctorii nu $tiu niciodată dacă au ori n-au febră. m adormit
numaidecît# a$a de obosit mă simţeam. 7u $tiu de cîtă vreme
dormeam cînd dintr-o dată am băgat de seamă ca nu mai
sînt singur în cameră. 1escizînd ocii# am zărit afară# la
geam# un cip livid ce mă aţintea cu găvanele albe ale ocilor %
uitasem de data asta să încid obloanele- încet# pe tăcute# ceva
se strecură în odaie întinzînd un braţ de$irat ca tentaculul
unei uria$e caracatiţe de-a lungul podelei# pînă la pat.
5 $a# va să zică# pînă la urma urmei tot vrei să te în-
torci la castel+6 cicoti gura $tirbă cu buze vinete. /ra atît de
bine $i plăcut noaptea trecută sub tei# nu-i a$a 2 /u# cavaler
de onoare la cununie# $i-n *urul vostru corul privigetorilor 6
uzi# privigetori în august6 într-adevăr că trebuie să fi fost
plecaţi tare departe amîndoi# cine $tie tocmai pe ce tărîmuri 6
)i-acuma vrei să te întorci în astă noapte acolo# ai 2 'ine#
pune-ţi ainele $i suie-te pe aibă mea rază de lună pe care-ai
numit-o atît de politicos tentacul de caracatiţă $i te voi re-
aduce într-o clipă sub tei% lumina mea călătore$te tot atît de
iute ca visurile tale.
5 7u mai visez# m-am trezit de tot $i nu doresc să mă în-
torc# spectru al lui 0efisto 6
"=
5 ,a te uită# acum visezi că e$ti treaz 6 )i încă nu ţi-ai is-
prăvit vocabularul de invective stupide 6 Spectru al lui 0e-

fisto 6 0-ai poreclit pînă acum vieuJ marcbeur# don*uan $i

fată bătrînă $i intrigantă. 1a# te-am pîndit noaptea trecută în
Tarc $i a$ dori să $tiu care dintre noi doi *uca rolul lui 1on
uan# afară dacă nu cumva ai dori să-ţi spun :omeo 2 Pe
lupiter 6 7u-i semeni de loc 6 ,mbecil orb 6 Usta-i numele tău
adevărat# imbecil care nu poate vedea nici măcar ce-a văzut
atît de bine dobitocul tău de cîne# că eu n-am nici vîrstă#- nici
seJ# nici viaţă# că sînt o fantasmă.
5 Fantasma cui 2
5 Fantasma unei lumi moarte. Fere$te-te de fantasme 6 î
face bine să încetezi cu ocările de nu vrei să te orbesc pe loc
cu fulgerul razelor mele străvezii# dar mult mai ucigătoare
pentru ocii oamenilor decît săgeata de aur a zeului Soare.
tît îţi mai spun# visătorule care blestemi. Yorile se pregătesc
să apară pe cerul răsăritului# trebuie să mă întorc în mormîntul
meu# altfel nu mai văd calea. Sînt bătrînă $i obosită# îţi în-
cipui că-i u$or lucru să fii sortită a rătăci de seara pînă di-
mineaţa cînd toate se odinesc 2 0ă nume$ti fantasmă sinis-
tră $i întunecată# crezi că-i u$or să fii vesel cînd trebuie să
trăie$ti într-un mormînt# dacă se poate cema trai a$a ceva#
cum spuneţi unii dintre voi muritorii. )i tu vei coborî în mor-
mînt într-o zi# la fel ca $i pămîntul pe care stai acum# ce-i
sortit morţii la fel ca tine.
0-am uitat la fantomă $i-am observat pentru prima oara
cît de bătrînă $i ostenită părea $i era cît pe ce să-mi fie milă
de dînsa dacă ameninţarea ei de a mă orbi fiu m-ar fi înfuriat
din nou.
5 &ară-te de-aici# cioclu bătrîn $i morocănos# am strigat *
nu-i nici o speranţă să-ţi găse$ti de lucru# sînt plin de viaţă 6

5 )tii# cicoti ea strecurîndu-se în patul meu $i punîndu-mi

o mînă lungă $i albă pe umăr# $tii de ce l-ai pus la pat pe im-
becilul acela de viconte cu o pungă de geaţă pe stoma 2 &a
să răzbuni rîndunelele 2 )tiu eu mai bine de ce. /$ti un $ar-
latan# tello. &a să-l împiedici de a se plimba noaptea pe
lună cu...
5 la-ţi geara de pe mine# păian*en bătrîn $i veninos# de
nu vrei să sar din pat $i s-o sfîr$esc cu tine 6
"T
Făcînd o sforţare violentă să-mi ridic braţele adormite#
m-am trezit lac de sudoare.
&amera era inundată de o dulce lumină argintie. 1eodată
vălul de pe ocii mei vră*iţi dispăru $i prin fereastra descisă
am văzut luna plină# frumoasă $i senină# privindu-ma din
înaltul unui cer fără de nouri.
Lună# feciorelnică zeiţă 6 0ă auzi oare în lini$tea nopţii 2
Pari a$a de blîndă# dar $i a$a de tristă % poţi înţelege suferinţa 2
Poţi ierta 2 Poţi vindeca răni cu balsamul curatei tale lumini 2
Poţi să mă înveţi uitarea 2 Eino# dulce surioară# a$ază-te lîngă
mine# sînt atît de obosit 6 Pune mîna ta rece pe fruntea mea

arzătoare $i potole$te-mi zbuciumul gîndurilor 6+ )opte$te-mi la

urece ce trebuie să fac# încotro să mă îndrept ca să uit cîn-
îecul Sirenelor 6
0-am dus la fereastră $i-am rămas multă vreme urmărind-o
pe regina nopţii în drumul ei printre stele. &e bine le cuno$-
team pe toate dintr-atîtea nopţi de nesomn $i le rosteam pe
rînd numele N înflăcăratul Sirius# &astor $i PolluJ cei atît de
iubiţi de navigatorii anticităţii# rcturus# ldebaran# &apella#
Eega# &asiopeea6 1ar cum se numea steaua luminoasă ce scîn-
îeia deasupra capului meu# cemîndu-mă cu lumina ei crista-
lină# stăruitoare 2  cuno$team bine 6 Lumina ei îmi călăuzise
de-atîtea ori barca pe mări furioase# îmi arătase de-atîtea ori
caîea pe întinderile înzăpezite $i-n codrii patriei mele N Stelîa
Polaris# Steaua Polară 6
+ lată calea# vino după mine $i vei fi mînîuit 6
L/ 1&3/: S/: 'S/73 P/7173 7 0,S P:,/:/
S+1:/SS/:  1:. 7:S3:0# 'L/E:1 HSS077
8notă9
+. " 1octorul va lipsi o lună. Eă ragăm să vă adresaţi doctorului 7orstrom#
'oulevard Haussraann# ??.
8Dnotă9
"?
KCK
8titlu9LP7,
Soarele se $i coborîse după Eas-
so*arvi# dar ziua mai dura încă# înflăcărată de o lumină via
ce se întuneca încetul cu încetul scimbîndu-se în portocaliu
$i rubiniu.  pîclă de aur cobora peste munţii alba$tri cu
sclipitoare cîmpuri de zăpadă purpurie $i mesteceni argintii#

coloraţi în galben-viu# pe care scînteia cea dintîi promoroacă.

0unca zilei se sfîr$ise. 'ărbaţii se întorceau în tabără cu
lasso-urile pe umăr# femeile cu doniţele mari# din lemn de
mesteacăn# pline cu lapte proaspăt. &ireada de o mie de renît
vegeată pe de lături de cîni păzitori# era adunată în\ *urul
taberei pentru a fi noaptea la adăpost de prime*dia lupilor $l
a linc$ilor. 0ugetul necontenit al viţeilor $i tropotul sonor
al copitelor se stinse treptat $i totul intră în tăcere % numai
din cînd în cînd se auzea lătratul unui cîne# strigătul ascuţit
al rînduneîii de noapte ori glasul puternic al vreunei bufniţe
răsunînd în depărtările munţilor. Stăteam la locul de cinste#
îîngă 3uri# în cortul plin de fum. /lleare# femeia lui# aruncă
o bucată de brînză de ren în oala atîrnată deasupra focului $i
ne dădu pe rînd# întîi bărbaţilor $i apoi femeilor $i copiilor#
cîte o stracină de supă groasă# pe care o mîncarăm în tă-
cere. &ît rămăsese în oală se împărţi la cînii ce nu erau de
"C
stra*ă $i care se strecurară înăuntru unul cîte unul# culcîn-
du-se lîngă foc. 'ăurăm apoi pe rînd# din cele două ce$ti
ale gospodăriei# cîte-o cafea neagră gustoasă# după care î$i
scoaseră cu toţii pipele scurte din pungile de piele $i prinseră
a fuma cu mare poftă. 'ărbaţii se descălţată de getele de
ren $i întinseră la uscat în faţa focului smocurile de iarba
careJ % laponii nu poartă ciorapi. m admirat iară$i forma
perfectă a picioarelor mici# cu scobitura tălpii elastică $i căl-
cîiele viguroase $i bombate. &îteva femei î$i luară pruncii
adormiţi din leagănele de scoarţă de mesteacăn căptu$ite cu
mu$ci moale# atîrnate de stîlpii cortului $i le dădură să sugă.

ltele începură a căuta în cap copiii mai mări$ori ce stăteau

pe burtă în poala lor.
5 îmi pare rău că ne părăse$ti a$a de repede# zise mo$
3uri. )ederea ta aici a fost plăcută $i te-am îndrăgit.
3uri vorbea bine suedeza. &u mulţi ani în urmă fusese
ciar $i la Lulea ca să predea plîngerea laponilor împotriva
noilor coloni guvernatorului provinciei# un îndîr*it apărător
al cauzei lor pierdute $i unci de-al meu. 3uri era bărbat se-
meţ# $ef absolut al tribului său de cinci Qtor-i# locuite de cei
cinci feciori ai lui# cu soţiile $i copiii# toţi muncind din greu
din zori $i pînă-n noapte ca să-i îngri*ească cireada de o
mie de reni.
5 cu$i vine vremea să plecăm $i noi cu corturile aiurea#
urmă 3uri. Sînt sigur că vom avea o iarnă timpurie. &ur+înd#
zăpada va fi prea tare pe sub mesteceni ca să mai poată-a*unge
renii la mu$ciul dedesubt# înainte de sfîr$itul lunii trebuie să
pornim în *os# spre pădurile de pini. &unosc după felul cum
latră cînii că au adulmecat putoare de lup. 7u spuneai tu că ai
dat peste urmele ursului cel bătrîn cînd ai trecut ieri prin
ceile Sulmo 2 întrebă el pe-un băietan lapon care tocmai in-
trase în cort $i se cincise lîngă foc.
1a# văzuse urmele $i încă o mulţime altele# de lup.
/ram încîntat să aud că mai eJistau ur$i pe acolo# am spus
eu % auzisem că nu mai rămăseseră decît foarte puţini prin
părţile acelea. veam dreptate# îmi răspunse 3uri# ursul cu pri-
cina era un animal bătrîn# care sălă$luia în împre*urimi de ani
de zile % fusese văzut de multe ori clînd tîrcoale prin trecătoare.
1e trei ori îl încolţiseră iarna cînd dormea# dar el izbutise de
"<

fiecare dată să scape 6 era un urs bătrîn# foarte viclean. 3uri

trăsese $i cu pu$ca într-însul# dar el clătinase numai din cap
$i-l privise cu ocii lui $ireţi. )tia prea bine că nici un glonţ
obi$nuit nu-l poate ucide. 7umai un glonţ de argint# turnat
într-o sîmbătă noaptea lîngă cimitir îl putea omorî# căci era
ocrotit de ldra#
5 1e ldra 2
1a# n-auzisem de ldra# poporul cel mărunt care locuie$te
sub pămînt 2 &înd ursul se a$ază pe somn iarna# ei îi aduc
rană noaptea % se-nţelege că nici un animal nu poate dormi
iarna întreagă fără mîncare# rîse pe înfundate 3uri. /Jistă o
lege a ur$ilor că nu le este îngăduit să ucidă om. 1acă o calcă#
ldra cei mărunţi nu mai aduc rană $i-atunci ursul nu mai
poate dormi iarna. rsul nu-i viclean $i perfid ca lupul. re
putere cît doisprezece oameni $i isteţime cît unul singur. Lupul
însă este isteţ cît doisprezece oameni $i are putere numai cît
unul. rsului îi place lupta dreaptă. 1acă întîlne$te un om $i
omul acela se duce la el $i-i spune N IHai să ne luăm la unita#
nu mi-e frică de tineB# ursul îl păle$te numai# doborîndu-l $i-o
ia la picior fără sa-i facă vreo stricăciune. 7u atacă niciodată
femeia# trebuie numai să-i arate că-i femeie $i nu bărbat.
L-am întrebat pe 3uri dacă a văzut vreodată pe acei ldra.
/l nu# soţia lui îi văzuse $i copiii îi zăriseră de multe ori. H
auzise însă trebăluind sub pămînt. ldra cei mărunţi umblă în
timpul nopţii $i dorm în timpul zilei# căci nu văd de loc la
lumina zilei. neori# cînd se întîmplă să-$i a$eze laponii cor-
turile ciar deasupra locului unde trăiesc ei# ace$tia le dau
semn să-$i mute în altă parte a$ezările. Sînt foarte prieteno$i
dacă-i la$i în pace. însă de-i tulburi# presară o pulbere pe

mu$ci de mor renii pe capete. S-a întîmplat ciar să le ră-

pească cîte-un prunc lapon din leagăn $i să puie în loc unul
dintr-ai lor. Pruncii lor au faţa acoperită de păr negru $i dinţî
lungi# ascuţiţi. nii spun că trebuie să-l baţi pe copil c-o
varguţă de mesteacăn aprinsă pînă ce maica lui nu-i mai poate
îndura ţipetele $i-ţi aduce înapoi pruncul# luîndu-$i-l pe-al
ei. lţi oameni spun că trebuie să te porţi cu dînsul ca $i cum
ar fi copilul tău# atunci mama ldra# recunoscătoare# îţi aduce
singură pruncul. Pe cînd 3uri povestea# se iscă ceartă mara
între femei 5 care din cele două metode ar fi mai bună 5 $i
">
mamele# cu priviri îngri*orate# î$i strîngeau pruncii la sîn.
Lupul este cel mai mare du$man al laponilor. 7u îndrăzne$te să
atace o cireada de reni# stă nemi$cat $i lasă vîntul să-i poarte
duoarea lui într-acolo. &um simt renii miros de lup# se răzle-
ţesc care-ncotro spăimîntaţi# $i-atunci fiara se repede $i-i ucide
unul cîte unul# de multe ori pînă la doisprezece într-o singura
noapte. 1umnezeu a zămislit toate animalele afară de lup#
care-i scornit de diavol. &înd un om s-a mîn*it cu sîngele al-
tui om# adesea diavolul îl prelace în lup dacă nu $i-a mărtu-
risit păcatul. Lupul are puterea să adoarmă pe laponii ce pă-
zesc cireada noaptea numai uitîndu-se la dîn$ii din întuneric

cu ocii lui sticliţi. 7u-l poţi ucide cu un glonţ obi$nuit decît

dacă l-ai purtat în buzunar doua duminici de-a rîndul la bise-
rică. &el mai bun mi*loc este să-l întreci cu sciurile pe zăpadă
moale $i să-l păle$ti cu bîta peste vîrful botului % atunci numai
decît se rostogole$te $i moare. &iar el# 3uri# ucisese în ase-
menea cip zeci de lupi.  singură dată nu nimerise lovitura
iar lupul îl mu$case de picior. )i în timp ce povestea# îmi arăiă
o cicatrice urîtă. ,arna trecută un lapon fusese mu$cat de un
lup care se rostogolea# pe moarte. Laponul pierdu atîta sînge#
încît căzu în zăpadă $i adormi.  doua zi îl găsiseră mort# în-
geţat alături de lupul ucis. poi mai este $i *derul care sare
la beregata renului $i-l apucă ciar de vîna cea mare# rămînînd
agăţat a$a# ilometri întregi# pînă ce renul pierde atîta sînge
încît cade *os $i moare. 0ai este $i vulturul# care în$iacă în
geare viţeii noi născuţi scăpaţi numai pentru o clipă de sub
supravegerea mamei lor. )i linJul ce se furi$ează nesimţit ca
o pisică $i sare la renul răzleţit ce $i-a pierdut drumul.
3uri mărturisi că nu-l ducea de loc mintea cum putuseră la-
ponii din străveci timpuri să-$i păzească cirezile pînă a nu
se fi întovără$it cu cinele# în acele zile de demult# cinele obi$-
nuia să vîneze renul în tovără$ia lupului. 1ar cinele# care-î
cel mai de$tept dintre toate animalele# descoperise repede că-i
mai priincios pentru el să lucreze cu#laponul decît cu lupul. $a
că veni $i propuse laponului să-#" primească în slu*ba lui cu
condiţia să se poarte ca un prieten cu el toată viaţa# iar cînd
îi va sosi ceasul morţii să-l spînzure. 1e asta pînă în ziua de
azi laponii î$i spînzură întotdeauna cînii cînd a*ung prea bă-
trîni $i nu mai pot munci % ciar $i căţeii abia născuţi care tre-
""

buie sacrificaţi din lipsă de rană sînt întotdeauna spînzuraţi.

&înele a pierdut darul vorbirii cînd l-a dobîndit omul# dar pri-
cepe tot ce-i spui. dinioară toate animalele grăiau# ciar flo-
rile# copacii $i pietrele# toate lucrurile neînsufleţite care erau
zămislite de acela$i 1umnezeu ce l-a făcut $i pe om. 1e aceea
omul trebuie să fie bun cu toate ligioanele $i să se poarte cu
toate lucrurile neînsufleţite ca $i cum ar mai auzi $i-ar mai
înţelege# în ziua *udecăţii de apoi# 1umnezeu va cema întîi
pe dobitoace să aducă mărturie împotriva oamenilor morţi. 7u-
mai după ce animalele vor fi grăit# îi va cema $i pe oameni să
mărturisească.
L-am întrebat pe 3uri dacă nu se află cumva vreun stalo
prin împre*urimi. uzisem atîtea despre ei# în copilărie% ce
n-a$ da să întîlnesc $i eu vreunul din acei căpcăuni uria$i.
5 Să ne ferească 1umnezeu 6 răspunse 3uri tulburat. 7u
$tii că rîul pe care-l treci mîine prin vad se mai ceamă încă
rîu6 Stalo# în amintirea bătrîntilui căpcăun care trăia acolo de
de mult cu vră*itoarea de nevastă-sa 2 7-aveau decît un singur
oci Qmîndoi a$a că ve$nic se certau $i se băteau de la dînsul#
care din ei să-l poarte# î$i mîncau întotdeauna copiii# ba pe
deasupra $i o mulţime de copii lanoni cînd le venea la înde-
mînă. Stalo spunea că-i plăceau mai mult pruncii de lapon# căci
ai lui prea aveau gust de pucioasă. dată# pe cînd străbăteau
ei ,acul într-o sanie trasă de-doisprezece lupi# au prins a se certa
ca c6e obicei de la oci $i Stalo s-a înfuriat a$a de cumplit c-a
dat o lovitură de-a găurit fundul lacului# iar pe$tii au ie$it cu
toţii pe acolo $i nu.s-au mai întors înapoi niciodată. 1e asta
lacul acela se ceamă pînă în ziua de azi lacul Siva. 0îne-l
vei trece cu barca $i vei vedea singur că nu este ţipenie ele

pe$te într-însul.
L-am mai întrebat pe 3uri ce se întîmplă cînd se îmbolnăvesc
laponii# cum o scot la capăt fără de doctor. /rau foarte rar
bolnavi# îmi răspunse# mai ales în timpul iernii. 7umai în
iernile foarte geroase se întîmplă uneori să degere $i să moara
noii născuţi. 1octorul venea să-i vadă de două ori pe an din
porunca regelui $i 3uri socotea că era de a*uns. 1ouă zile îi
trebuiau pentru a străbate mla$tinile călare $i încă una ca să
treacă muntele cu piciorul# iar ultima oară cînd trecuse rîul
prin vad era cît pe ce să se înece. veau noroc că printre ei
"""
se aflau o mulţime de vraci care puteau lecui aproape toate
boalele lor cu mult mai bine decît doctorul regelui. 3ămădui-
torii erau ocrotiţi de ldra# care-i învăţase arta lor. nii din-
tre ei aveau puterea să-ţi aline suferinţa numai punînd mîna
pe locul dureros. Pentru cele mai multe bete$uguri foloseau
luarea de sînge $i fricţiunile. 0ercurul-#$i sulful erau-$i ele
foarte bune# de asemeni o linguriţă de tabac într-o cea$că cu
cafea. 1ouă broa$te fierte două ore în lapte erau un leac tare
bun ce alina tu$ea % un broscoi mare era $i mai bun dacă-l
puteai găsi. 'roscoii vin din nouri % cînd nourii umblă pe *os#
broscoii cad cu sutele pe zăpadă. ltcum nu poate fi# căci îi gă-

se$ti uneori pe cele mai pustii întinderi de zăpadă unde nu afli

urmă de fiinţă vieţuitoare. Yece păduci fierţi în lapte cu
multă sare $i băuţi pe stomacul gol sînt un leac sigur împo-
triva găîbcnării# o boală foarte obi$nuită la laponi primăvara.
0u$cătura de cîne se vindecă frecînd rana cu sîngele acelui
cîne. 1acă freci locul bolnav cu lina unui mieluţ# îţi trece pe
dată durerea# căci ,sus &ristos a vorbit adesea de miel. &înd
cineva trage să moară# dă de veste întotdeauna un corb ori o
cioară care vine $i se a$ază pe stîlpul cortului. tunci nu tre-
buie nici să vorbe$ti# nici să faci zgomot ca nu cumva Eiaţa
speriată să-$i# ia zborul $i cel ce moare să fie condamnat a trăi
o săptămînă între două lumi. 1acă-ţi pătrunde în nări miros
de mort# e$ti în prime*die să mori $i tu.
7u se afla cumva prin împre*urimi vreun vraci dintre
aceia 2 l-am întrebat pe 3uri % doream mult să stau de vorbă
cu unul din ei.
7u# cel mai aproape se afla un lapon bătrîn# pe nume 0iro#
care trăia de cealaltă parte a muntelui. /ra bătrîn tare % 3uri îl
$tie din copilărie. /ra un stra$nic tămăduitor $i foarte iubit de
seminţia ldra. 3oate dobitoacele se apropiau de el fără
teamă# nefăcîndu-i nici un rău# căci ele recunosc de îndată
pe cei ocrotiţi de ldra. îţi ia durerea numai atingîndu-te cu
mîna. Pe tămăduitori îi poţi recunoa$te întotdeauna după
forma mînii. 1acă pui în palma unui astfel de vraci o pasăre
împu$cată în aripă# ea rămîne cuminte acolo căci îl simte că-i
tămăduitor.
m întins mîna spre 3uri# care nu bănuia că sînt medic. /l
o privi cu atenţie fără să rostească o vorbă# îmi îndoi fiecare
""(

deget în parte cu multă gri*ă# măsură distanţa dintre degetul

mare $i arătător# apoi murmură ceva soţiei care îmi luă la
rîndul ei mîna în geara-i mică# cafenie ca de pasăre# cu o
eJpresie de nelini$te în ocii ei migdalaţi.
5 0aică-ta nu ţi-a spus că te-ai născut cu scufia norocului 2
1e ce nu ţi-a dat sîn 2 &ine te-a alăptat 2 &e limbă vorbea
doica 2 7-a pus cumva vreodată sînge de corb în laptele tău 2
7u ţi-a atîrnat la gît o geară de lup 2 7u te-a pus să atingi
o îrcă de mort cînd erai copil 2 i văzut vreodată un ldra 2
i auzit vreodată zurgălăii renului lor alb în străfundul pă-
durii 2
5 / tămăduitor# e tămăduitor# rosti soţia lui 3uri aruncîn-
du-mi o privire iute# nelini$tită.
5 /ste ocrotit de ldre# repetară cu toţii# $i în ocii lor
se citea o eJpresie aproape de spaimă.
0i-am tras mîna înapoi# cuprins parcă $i eu de spaimă.
/ra vremea să ne culcăm# spuse 3uri % ziua fusese lungă# iar
eu trebuia să pornesc în zori. 7e-am întins cu toţii în *urul
focului ce ardea mocnit $i îndată se lăsă întunericul în cortul
plin de fum. 7u vedeam decît steaua polară ce scapără în *os
spre mine prin gaura de fum a cortului. Prin somn am simţit
apăsarea caldă a unui trup de cîne pe piept $i botu-i moale
rezemat în palma mea. La revărsatul zorilor eram cu toţii în
picioare# întreaga tabără se trezise ca să asiste la plecarea mea.
m împărţit prietenilor mei modeste daruri de tabac $i bom-
boane atît de preţuite de ei $i cu toţii îmi urară călătorie bună.
1acă totul mergea bine# trebuia să a*ung a doua zi la Fors-
sţugan# care era cea mai apropiată a$ezare omenească în acea
sălbăticie a mla$tinilor# torentelor# lacurilor $i codrilor în

care-$i statorniciseră patria nestatornicii laponi. :istin# nepoata

lui 3uri în vîrstă de $aisprezece ani# avea să-mi fie călăuză.
:upea puţin suedeza# mai fusese o dată pînă la Forsstugan
$i trebuia să se ducă mai departe# pînă la primul sat cu biserică
pentru a urma din nou la $coala laponă.
:istin mergea înaintea mea îmbrăcată cu tunică lungă# albă
de ren# pe cap cu căciulită de lînă ro$ie. /ra încinsă cu un ci-
mir lat de piele# brodat cu fir albastru $i galben $i împodobit
cu paftale $i catarame din argint masiv. La cingătoare purta
cuţitul# punga de tutun $i scafa. m observat că avea $i o
""4
topori$te de tăiat lemne trecută pe sub cingătoare. /ra încăl-
ţată cu *ambiere de piele moale# albe de ren# bine strînse pesta
pantalonii largi bufanţi# tot de piele# în picioarele micuţe avea
gete cocete# albe# tot de ren# frumos cusute cu aţă albastră.
în spate purta lauos-ul#-o raniţă din coa*ă de mesteacăn# în
care-$i ducea cele cîteva lucru$oare $i merindea noastră. /ra
de două ori mai mare decît rucsacul meu# dar greutatea lui nu
părea s-o apese de loc. î$i dădea drumul la vale# pe povîrni$ul
prăpăstios# cu pas iute $i nesimţit de animal# sărind vioaie ca
un iepura$ peste trunciuri răsturnate $i băltoace. 1in cînd în
cînd# sprintenă ca o capră# se avînta pe vreun stei ca să pri-

vească împre*ur. La poalele colinei am dat peste un rîu lat % nici

n-avusesem bine timp să mă întreb cum îl vom trece# că ea se
$i vîrîse în apă pînă la $olduri. 7u-mi rămînea altceva de
făc.ut decît s-o urmez în rîul rece ca geaţa# îndată însă m-am
încălzit cînd începurăm a urca dealul rîpos din partea cealaltă
cu o viteză vertiginoasă. Fata rar scotea cîte-o vorbă# de altfel#
asta n-avea nici o importanţă deoarece tot nu înţelegeam maî
nimic din ce-mi spunea. Suedeza ei era la fel de stîlcită ca
lapona mea. 7e-am a$eJat pe mu$ciul moale dinaintea unul
prînz gustos alcătuit din biscuiţi de secară# unt proaspăt#
brînză# limbă de ren afumată $i o apă rece# minunată luată
din pîrîia$ul de munte $i băută din scafa :istinei. 7e-am aprins
pipele $i-am încercat din nou să ne înţelegem.
5 )tii numele acelei pasări 2 am întrebat-o.
5 Laol# surise :istin# recunoscînd imediat dulcele fluierat#
ca de flaut# al ploierului care împărtă$e$te singurătatea lapo-
nilor $i-i foarte iubit de ei.
1intr-o tufă de sălcii se înălţă cîntecul fermecător al măcă-
leandrului.
5 !ilou 6 !ilou 6 risc :istin.
Laponii spun că măcăleandrul are în gu$ă un clopoţel $i ca
$tie o sută de cîntece. Sus# deasupra capetelor noastre# sta ca
ţintuită pe cerul albastru o cruce neagră. /ra vulturul regal#
supravegind# nemi$cat pe aripile lui# pustia-i împărăţie. 1in-
spre lacul din munte a*ungea pînă la noi cemarea stranie a
cufundacului.
5 :o# ro# rai# îl imită la perfecţie :istin. sta înseamnă s
zi va fi frumos 6 zi va fi frumos 6 &înd cufundacul spune N
""=

Ear lu# var lu# lu# lu# înseamnă N iar va ploua# iar va
ploua# iar# iar# îmi eJplică ea.
Stăteam acolo# întins pe spate în mu$ciul moale# fumîn-
clu-mi pipa $i privind pe :istin cum î$i aran*a cu gri*ă lucru-
rile în lauos-ul ei N un $ăluţ albastru de lînă# încă o perece
nouă de getuţe de ren# o perece de mănu$i ro$ii# frumos bro-
date pentru biserică $i o biblie. 1in nou mă uimi forma deli-
cată a mînilor ei micuţe ca a tuturor laponilor. m între-
bat-o ce avea în cutiuţa făcută din rădăcină de mesteacăn.
&um nu puteam înţelege o vorbă din lunga-i eJplicaţie într-un
amestec de suedeză# finlandeză $i laponă# m-am ridicat $i am
descis cutia# înăuntru parcă ar fi fost un pumn de ţarină. &e
voia să facă cu ea 2 ,ară$i se strădui să-rni lămurească $i ia-
ră$i n-am izbutit s-o înţeleg. Scutură din cap nerăbdătoare %
sînt sigur că mă socotea tare prost. 1eodată se trînti *os pe
mu$ci $i rămase a$a lungită# nemi$cată# cu ocii înci$i. 1upă
asta se ridică $i scormoni în mu$ci ca să scoată un pumn de
ţarină pe care mi-l întinse cu o faţă foarte serioasă. tunci am
priceput ce ţinea în cutioara din rădăcină de mesteacăn. /ra
puţin pămînt de pe mormîntul unui lapon ce murise în pus-
tietate# îngropat sub zăpadă# iarna trecută. :istin îl ducea
preotului# ca să citească deasupra lui rugăciunea morţilor $i
apoi să-l presare în cimitir.
7e-am pus raniţele în spinare $i-am pornit rnai departe. Pe
măsura ce coboram panta# aspectul peisa*ului se scimba din
ce în ce. Străbăteam acum nesfîr$ite tundre acoperite de iarbă
careJ prin care cre$teau ici-colo tufe galbene-aurii de zmeură
pe care-o culegeam din mers $i o mîncam. Singuraticii meste-
ceni pitici# betula nana# ai înălţimilor cre$teau în crîngurile de

mesteceni argintii amestecaţi cu + plopi# frasini# tufări$uri de

soc# cire$i sălbateci $i coacăze. Pătrunserăm apoi într-o pădure
deasă de brazi falnici. 1upă vreo două ore de mers# intra-
ram în ni$te cei înalte# cu pereţi prăpăstio$i de stîncă acope-
riţi de mu$ci. 1easupra capetelor noastre cerul era încă lu-
minat ele soarele înserării# dar în văgăună era aproape întu-
neric. :istin arunca priviri nelini$tite în *ur % se vedea bine că
avea grabă să iasă din trecătoare înainte de căderea nopţii.
1eodată rămase locului neclintită. m auzit trosnetul unei
+""T
crengi rupte $i am zărit o mataală neagră la mai puţin de
cincizeci de metri înaintea mea.
5 Fugi6 îmi $opti :istin# albă ca varul# cu mînuţa încle$-
tată pe topori$tea de la cimir.
'ucuros a$ fi fugit dacă a$ fi fost în stare. m rămas ne-
clintit# ţintuit locului de o crampă violentă în pulpele picioa-
relor# îl puteam vedea acum foarte deslu$it N sta ridicat în
două picioare într-un tufări$ de afine ce-i a*ungea pînă la
genunci $i în botu-i mare atîrna o mlădiţă încărcată cu fruc-
tele lui preferate. Se vedea bine că-l tulburasem în mi*locul os-
păţului. /ra un eJemplar neobi$nuit de mare $i# după înfăţi-

$area *erpelită a ainei# se cuno$tea că-i un urs foarte bătrîn 

nu mai încăpea îndoială că era acela$i despre care îmi vor-
bise 3uri.
5 Fugi# am $optit la rîndul meu :istinei# vrînd să fac ps
cavalerul# să mă port bărbăte$te# acoperindu-i retragerea. Ea-
loarea morală a acestei intenţii era oarecum mic$orată de faptul
că nu eram încă în stare să mă clintesc din loc. :istin nu fugi.
în loc s-o ia la goană# mă făcu martorul unei scene de neuitat
ce merita într-adevăr osteneala unei călătorii de la Paris pînă
;n Laponia. 7-aveţi decît să nu daţi crezare celor ce va po-
vestesc# că nu mă supăr. :istin# cu o mînă pe topori$te# făcu
cîţiva pa$i înainte spre urs % cu cealaltă mînă î$i ridică tunica#
dîndu-$i la iveală pantalonii largi de piele purtaţi de femeile
lapone. rsul scăpă din bot creanga de afine# adulmecă pu-
ternic de cîteva ori $i-o porni cu pasul lui apăsat spre desi$ul +.A
brazilor# dispărînd în pădure. f
5 Se vede că eu îi plac mai puţin decît afinele# rîse :is- l
ţin în vreme ce-o luam la picior cît puteam de repede. %%
îmi povesti apoi cum în primăvară# cînd maica ei o adusese N#
acasă de la $coala laponă# dăduseră peste ursul cel bătrîn !
aproape în acela$i loc# în mi*locul ceilor $i cum o tulise la +A9.
sănătoasa îndată ce mama ei îi arătase că-i femeie. 
,e$irăm curînd din cei $i merserăm# prin codrul ce se întu- "
neca# pe covor de mu$ci argintiu moale ca o catifea $i înflo- X
rQt cu tufe de căline $i peri$or. 7u era nici lumină# nici întu- X+
neric# ci minunatul crepuscul al nopţii de vară polare. &um
de nimerea :istin drumul prin pădurea fără cărare era ceva
de neînţeles pentru mintea mea mărginită. Pe nea$teptate# am
""?

dat iar peste prietenul nostru pîrîia$ul $i-abia am avut vreme

să mă aplec să-i sărut faţa răcoroasă ca noaptea pe cînd el
sălta grăbit pe lîngă noi. :istin mă vesti că trebuie să cinăm.
&u o iuţeală nemaipomenită## ciopli cu topori$tea ni$te surcele
$i aprinse focul de popas între doi bolovani. m mîncat# apoi
ne-am fumat pipele $i-am adormit imediat adînc# cu raniţele
căpătîi. :istin mă trezi mtinzîndu-mi căciulită ei ro$ie plina
cu afine % nu era de mirare că-i plăceau a$a de tare ursului
celui bătrîn asemenea fructe# în viaţa mea nu mi s-a părut mai
bună o gustare de dimineaţă. m plecat mai departe. Hei6
iată-l din nou pe prietenul nostru pîrîul dănţuind voios la vale
peste movile $i pietre# îndemnîndu-ne cu cîntecul lui să coborîm
cu el *os# la lacul de munte. )i l-am ascultat de teamă să nu se
piardă singur prin întunecime 6 1in cînd în cînd# îl scăpăm din
oci# dar îl auzeam cîntîndu-$i lui singur# mereu. 1in cînd în
cînd se oprea ca să ne a$tepte la poalele unei stînci prăpăs-
tioase ori lîngă un arbore doborît# repezindu-se apoi $i mai
iute ca niciodată# pentru a cî$tiga timpul pierdut. &urînd
scăpă de prime*dia de a-$i pierde drumul în întuneric# căci
noaptea o zbugise înapoi pe picioarele-i sprintene de spiri-
du$# afundîndu-se în codru.  flacără de lumină aurie pîlpîi
pe vîrfurile copacilor.
5 Piavi6 zise :istin % răsare soarele 6
Prin ceaţa văii de la picioarele noastre un lac de munte î$i
descidea pleoapa.
0-am apropiat de lac cu bănuiala neplăcută a altei băi reci.
1in fericire# mă în$elam. :istin se opri deodată înaintea unei
ea mici# o barcă cu fundul plat# pe *umătate ascunsă sub un
brad răsturnat. /ra a nimănui $i-a tuturor# slu*ind laponilor

să treacă# în rarele lor vizite# spre cel mai apropiat sat cu bi-
serică# unde-$i scimbau pieile de ren pe cafea# zaăr $i tutun#
cele trei articole de luJ din viaţa lor. pa lacului era de cu-
loarea albastră a cobaltului# mai frumoasă ciar decît albas-
trul de safir al Grotei lbastre de la &apri. /ra atît de stră-
vezie încît mi s-a părut ciar că zăresc în fundul lui gaura pe
care o făcuse fiorosul Stalo. Pe la mi*locul lacului ne-am în-
tîlnit cu doi călători maiesto$i ce înotau unul lîngă altul cu
mîndrele lor coarne înălţate deasupra apei. 7oroc că m-au luat
+""C
drept un lapon# a$a că ne-au lăsat să ne apropiem atît de mult
că le puteam vedea ocii frumo$i# catifelaţi ce ne priveau fără
teamă. Foarte ciudat lucru# ocii elanului ca $i ai renului par
să te privească ţintă drept în oci ori din ce poziţie te-ai uita
la ei. m urcat repede malul piepti$ din cealaltă parte $i stră-
băturăm din nou o nesfîr$ită cîmpie mlă$tinoasă unde nu ne
puteam călăuzi decît după soare# încercările mele de a eJplica
:istinei întrebuinţarea busolei de buzunar avură atît de puţin
succes# încît am renunţat $i eu de a mă mai uita la ea# încre-
dinţîndu-mă instinctului de animal abia domesticit al fetei la-
pone. /ra vădit că se grăbea tare $i în curînd am avut im-

presia că nu mai cuno$tea bine drumul. neori o pornea cît

putea de iute într-o direcţie# apoi se oprea brusc# adulmeca
vîntul cu nări palpitînde $i se repezea în altă direcţie# repe-
tînd manevra. 1in cînd în cînd# se apleca amirosind pămîntul
ca un cîne.
5 :og# zise ea deodată# arătînd cu mîna spre un nor *os
ce venea spre noi cu o iuţeală vertiginoasă# lăţindu-se peste
mla$tini.
&eaţă# într-adevăr 6 într-o clipă ne-am pomenit învăluiţi
într-o negură opacă# deasă ca o ceaţă londoneză de noiembrie.
3rebuia să ne ţinem de mină ca să nu ne pierdem unul de altul.
m luptat a$a vreo oră ori două# cufundaţi pînă la genunci în
apa rece ca geaţa. n cele din urmă# :istin mărturisi că 4
pierdut drumul $i va trebui să a$teptăm pînă se va ridica ceaţa.
&ît va mai dura oare 2
:istin nu $tia % poate o zi $i-o noapte# poate numai o oră#
totul depindea de vînt. 3receam prin cea mai grea încercare a
vieţii mele. )tiam prea bine că din pricina ecipamentului
nostru sumar o întîlnire cu ceaţa în nesfîr$itele mla$tini era cu
mult mai prime*dioasă decît întîlnirea cu ursul în pădure. )tiam
de asemeni că nu era altceva de făcut decît să stăm locului $i
să a$teptăm. re de-a rîndul am rămas acolo# a-$ezaţi pe ra-
niţele noastre# înfă$uraţi în ceaţă ca într-un cer$af rece ca
geaţa. 1ar culmea desperării am atins-o cînd am vrut să-mi
aprind pipa $i am descoperit că buzunarul vestei era plin de
apă. Pe cînd priveam încă amărît cutia de cibrituri udă#
:istin î$i aprinse pipa cu amnarul.  altă înfrîngere a civili-
zaţiei a fost în clipa cînd am vrut să-mi pun o perece de
""<

ciorapi uscaţi $i am descoperit că rucsacul meu impermeabil

londonez# de cea mai bună calitate# era răzbit de apă# pe cînd
toate lucrurile :istinei# din laaos-ul din scoarţă de mesteacăn
făcut acasă# erau uscate ca paiul. 3ocmai cînd a$teptam să
fiarbă apa pentru o mult dorită cea$că de cafea# o nea$teptată
pală de vînt stinse flacăra lămpii mele cu spirt. &ît ai clipi#
:istin se $i avîntă în direcţia vîntului $i se întoarse poruncin-
du-mi să-mi pun imediat raniţa în spate. n mai puţin de o mi-
nută# un vînt puternic $i constant ne bătea drept în faţa $i vă-
lurile cetii se înăltară repede deasupra capetelor noastre. 3oc-
mai în afundul văii# ciar la picioarele noastre# văzurăm un
rîu rnăreţ strălucind ca un palo$ în soare. 1e-a lungul ţărmului
celălalt# o pădure neagră de pini se întindea cît cuprindeai cu
ocii. :istin ridică mîna $i arătă spre o coloană subţire de fum
ce se înălţa peste vîrfurile arborilor.
5 Forsstugan# zise ea.
Se repezi pe pantă la vale $i# fără să $ovăie o clipă# se vîrî
pînă la gît# iar eu după ea. &urînd nu mai atinserăm fun-
dul cu piciorul $i trecurăm rîul înot# întocmai ca elanii în lacul
din pădure. 1upă o *umătate de oră de mers prin pădure# de
partea cealaltă a rîului# am a*uns într-un lumini$ ce se cuno$tea
că-i descis de mîna omenească.  namilă de dulău lapon se
repezi în goana mare spre noi# lătrînd îndîr*it. 1ar după ce ne
adulmecă bine# îl cuprinse o nespusă veselie că ne vede $i o
luă înaintea noastră ca să ne arate drumul dînd prietenos din
coadă.. # N
Lars nders din Forsstugan sta în bătătura casei lui spoite
ro$# cu co*oc lung din piele de oaie# înalt de aproape doi metri
,n saboţii lui de lemn.

5 'un sosit în pădure 6 zise el. 1e unde vii tu 2 1e ce

n-ai lăsat-o pe fetiţa laponă să treacă singură înot rîul# ca
sa-ţi aducă barca mea 2 0ai pune un bu$tean pe foc# Rerstin#
strigă el în casă către nevastă.  trecut rîul înot cu o copilă
laponă $i trebuie să-$i usuce ainele amîndoi.
0-am a$ezat împreună cu :istin pe-o bancă scundă# în faţa
focului.
5 / ud ca o vidră# zise mama Rerstin# a*utîndu-mă să-mi
scot ciorapii# pantalonii bufanţi# puloverul $i căma$a de fla-
"">
nelă de pe trupul $iroind de apă $i atîrnîndu-le la uscat pe o
frîngie prinsă de-a lungul tavanului. :istin î$i scosese aina
de ren# *ambierele# pantalonii $i vesta de lînă % căma$ă n-avea.
)i stăturăm acolo# unul lîngă altul pe banca de lemn# dina-
intea flăcărilor focului# goi-goluţi a$a cum ne făcuse 1um-
nezeu. &ei doi bătrîni socoteau că-i un lucru foarte firesc 5
$i ciar a$a era.
Peste o oră# inspectam noua mea locuinţă -- îmbrăcat cu
paltonul cel lung negru# de duminică# din stofă de lînă ţesută
în casă# al lui rno$ Lars $i cu saboţii lui în picioare 5 pe cînd
:istin sta lîngă cuptorul din bucătăria unde mama Rerstin fră-

mînta de zor pîne. Străinul care poposise ieri acolo împreună

cu un lapon finlandez mîncase toată pînea din casă. Feciorul
lor era plecat la tăiat lemne de cealaltă parte a lacului $i în
cămăruţa lui de deasupra staulului aveam să dorm eu. Sperau
că n-are să mă supere mirosul vacilor. 1e fel# ba ciar îmi plă-
cea. 0o$ Lars spuse că se duce în erbre " să caute o piele de
oaie cu care să-mi învelească patul% era sigur că voi avea ne-
voie de ea# căci nopţile începuseră a fi reci. Herbre-ul era ri-
dicat pe patru stîlpi gro$i de lemn# la înălţimea unui stat de
om deasupra solului# la adăpost de vizitatorii cu patru picioare
$i de troienele iernii. &ămara de provizii era plină de aine $i
blăni ordonat atîrnate de coarne ţintuite în pereţi. Se afla
acolo aina de blană de lup a lui mo$ Lars# blănurile de iarnă
ale nevestei lui $i *umătate duzină de piei de lup. Pe podea era
întinsă o învelitoare de sanie splendidă# din blană de urs. Pa
alt cuier atîrna rocia de mireasă a 0amei Rerstin# cu corsa-
*u-i de mătase în culori vesele# frumos brodat cu fir de argint
$i fusta lungă verde de lînă# capa de blană de veveriţă# boneta
garnisită cu orbotă vece# cordonul de piele ro$ie cu paftale
de argint masiv. Pe cînd coboram din erbre pe scară# i-am
atras atenţia lui mo$ Lars că uitase să încuie u$a. 7u-i nimic#
rni-a răspuns el% lupii# vulpile $i nevăstuicile n-aveau să le ia
ainele# iar lucruri de mîncare nu erau în erbre. 1upă o raită
prin pădure# m-am a$ezat sub un brad mare de lîngă u$a bu-
cătăriei# la o cină stra$nică N păstrăv de Laponia# cel mai bun
din lume# pîne de casă abia scoasă din cuptor# brînză proaspătă
8notă9

"
dăpost de provizii.
8Dnotă9

"
(
$i bere făcută acasă. m vrut s-o cem $i pe :istin să mănînce
cu mine# dar mi-am dat seama că nu îngăduia eticeta. ve*.
să stea la masă cu nepoţii# în bucătărie. 'ătrînii se a$ezaseră
amîndoi lîngă mine# privindu-mă cum mănînc.
5 L-ai văzut pe rege 2
7u# nu-l văzusem# nu veneam de la Stocoîm# ci de-a drep-
tul din altă ţară# din alt ora$ cu mult mai mare decît Stoc-
olmul.
0o$ Lars nu $tia că se află pe lume un ora$ mai mare ca
Stocolmul.
,-am spus mamei Rerstin cît de mult admirasem frumoasa-i
rocie de mireasă. Surise $i-mi răspunse că înaintea ei o pur-
tase maică-sa cînd se cununase. 1umnezeu $tie cîţi ani or fi
de-atunci.
5 1esigur că nu lăsaţi erbre-ul descis noaptea 2 am în-
trebat.
5 1e ce nu 2 zise mo$ Lars. 7u este nimic de mîncare
acolo# iar lupii $i vulpile# după cum ţi-am mai spus# nu[i nici
prime*die să ne $terpelească .ainele.
5 1ar le-ar putea lua altcineva# erbre-ul se află izolat în
1ădure# la.cîteva sute de metri departe de casa dumitale. 7u-
i învelitoarea din blană de urs face o mulţime de parale $i
brice anticar din Stocoîm ar plăti bucuros cîteva sute de
risdaler pe rocia de mireasă a soţiei dumitale.
&ei doi bătrîni mă priviră vădit surprin$i.
5 1ar n-ai auzit cînd ţi-am spus că eu singur am împu$cat
$i ursul acela $i toţi lupii 2 7u pricepi că-i aina de nuntă a
femeii mele $i că o are de la maică-sa 2 &ă toate ne aparţin

nouă cît timp trăim# iar cînd vom muri vor trece în stăpînirea
fiului nostru 2 &ine să le ia 2 &e vrei să spui 2
0o$ Lars $i 0ama Rerstin mă priveau ca $i cum întrebarea
mea aproape că-i *ignise. 1eodată# Lars nders se scarpină în
cap cu o eJpresie $ireată în ocii lui bătrîni.
A5 cum am priceput ce vrea să spuie# se întoarse e spre
femeia lui# rîzînd înceti$or % e vorba de cei pe care dumnealor
îi numesc oţi 6
L-am întrebat pe Lars nders ce $tia despre lacul Siva $i
iacă era adevărat ce-mi spusese 3uri că uria$ul Stalo spărsese
cu pumnul fundul lacului dînd drumul pe$tilor pe acolo. 1a#
"("
era foarte adevărat# nu se afla nici un pe$te în lac# pe cînd în
toate celelalte lacuri din munte erau berecet.
însă n-ar fi putut spune dacă răul acela fusese săvîr$it de-un
stalo. Laponii erau superstiţio$i $i ignoranţi. 7u-s nici măcar
cre$tini $i nimeni nu $tie de uncle-s veniţi. Eorbesc o limbă care
nu se aseamănă cu nici una de pe suprafaţa pămîntului.
Se aflau cumva uria$i ori trolli " aici# peste rîu 2
5 în vremurile de demult se-nţeîege c-au fost# zise mo$
Lars. &înd era copil# auzise tot felul de întîmplări cu trollul
cel mare care trăia acolo# în munte. /ra foarte bogat $i-avea
stite de pitici sluţi care-i păzeau aurul de sub munte $i mii de

vite# albe toate ca neaua $i cu tălăngi de argint la gît. 1ar de

cînd regele a început să arunce în aer stîncile ca să scoată
minereu de fier $i s-a apucat să construiască drum de fier#
n-am mai auzit nimic despre troll. 'ineînţeles că mai eJistă încă
Sogsra# muma pădurii care cerca mereu să momească pe oa-
meni spre adîncurile codrului ca să-i rătăcească. neori îi
cema cu glas de pasăre# alteori cu glas dulce de femeie. 0ulţi
spuneau ca era ciar o femeie adevărată# foarte rea $i foarte
frumoasă. 1acă o întîlne$ti în pădure trebuie s-o iei imediat
6a fugă $i de întorci cumva capul o singură clipă ca să te uiţi
la ea# e$ti pierdut. 7u trebuie să stai niciodată *os sub un
copac în pădure la lună plină# căci numaidecît vine să se a$eze
îîngă tine $i te înlănţuie cu braţele pe după grumaz# ca o fe-
meie ce dore$te dragostea bărbatului. 1ar ea vrea numai sa-ţi
sugă sîngele din inimă.
5 re oci negri# foarte mari 2 am întrebat tulburat.
Lars nders nu $tia# el n-o văzuse niciodată# însă fratele
nevestei lui o întîlnise în pădure pe o noapte cu lună. 1e atunci
$i-a pierdut somnul $i n-a mai fost niciodată cu mintea în-
treagă % rămăsese neom pînă în ziua de azi.
1ar spiridu$i nu se aflau cumva prin împre*urimi 2
'a da# din neamul cel mărunt erau destui pe-acolo# furi-
$îndu-se prin *urul casei la vremea inseratului. /ra unul care
trăia în gra*dul vacilor. 7epoţeii îl văzuseră de multe ori. 7u
făcea nici un rău dacă era lăsat în pace $i i se punea regulat
8notă9

"
Fiinţe supranaturale din folclorul $i mitologia germană $i scandinavă
apărînd sub înfăţi$are de uria$i ori piuci $i vieţuind sub pămînt în pe$teri.
8Dnotă9

+"((
stracina lui cu arpaca$ în cotlonul $tiut. 7u se cade să-ţi
baţi *oc de el.  dată# un inginer de la calea ferată# care tre-
buia să construiască podul peste rîu# minase peste noapte în
Forsstugan. îmbătîndu-se el# scuipase în castrona$ul cu arpaca$
spunînd N ISă fiu afurisit dacă eJistă cu-adevărat spiridu$i 6B
Spre înserat# cînd trecuse înapoi peste lacul îngeţat# calul îi
alunecase pe geaţă# căzuse $i fusese sfî$iat de o aită de lupi#
 doua zi dimineaţă# ni$te oameni care se întorceau de la bi-
serică îl găsiseră pe inginer stînd în sanie# îngeţat bocnă. ,m-
pu$case doi lupi 5 $i dacă n-ar fi avut pu$ca# fără doar $i
poate că l-ar fi mîncat $i pe el diăniile.
5 La ce depărtare de Forsstugan se afla cea mai apropiată
a$ezare omenească 2
5 La opt ore de mers călare prin pădure# cu un cal bun.
5 m auzit glas de tălăngi cînd m-am plimbat prin pă-
dure acum o oră% probabil că sînt multe vite prin împre*urimi.
Lars nders scuipă tutunul din gură $i-mi răspunse scurt
că mi se păruse. 7u se aflau vite în pădure la o distanţă mai
mică de o sută de mile. &ele patru vaci ale lui erau în gra*d.
/ram sigur# am stăruit eu# că auzisem tălăngile departe# în
pădure# ba ciar mă uimise sunetul lor frumos# parcă ar fi fost
de argint.
Lars nders $i 0ama Rerstin se priviră tulburaţi# dar nici
unul nu spuse nimic. Le-am urat noapte bună $i m-am dus în
odaia rnea# deasupra gra*dului vacilor. Pădurea se înălţa# tă-
cută $i sumbră# în faţa ferestrei. m aprins lumînarea de seu
de pe masă $i m-am lungit pe pielea de oaie# obosit $i somno-
ros după atîta umblet. m ascultat un timp cum rumegau va-

cile prin somn# apoi mi s-a părut că aud strigătul unei bufniţe
departe# în funduri de păduri. Priveam flacăra palidă a lumi-
nării de seu de pe masă# $i era ca o mîngîiere pentru ocii mei#
căci nu mai văzusem lumînare de seu de cînd eram copil în
bătrîna casă părintească. 0i se părea că văd# printre pleoapele
ce mi se încideau# un băieţel ce-$i descidea anevoie calea prin
zăpada înaltă# într-o moorîtă dimineaţă de iarnă pe cînd se
îndrepta spre $coală ducînd în spate o legăturică de cărţi prinst
într-o curea $i ţinînd în mînă o lumînare de seu întocmai ca
aceea. Fiecare $colar trebuia să-$i aducă lumînarea lui ca s-o
aprindă la pupitru# în clasă. nii copii aduceau lumînări groase#
"(4
alţii subţiri# la fel de subţiri ca cea care ardea acum pe masă.
Părinţii mei erau oameni cu stare# $i pe pupitrul meu ardea o
lumînare groasă. Pe banca de alături ardea cea mai subţirică
lumînare din toată clasa# căci mama băiatului de lîngă mine
era săracă tare. 1ar eu am căzut la eJamenul de &răciun# iar
el a ie$it premiantul întîi# căci mintea lui era mai luminată.
Parcă auzeam zăngănind ceva pe masă. Se vede că dormisem
o toană# căci lumînarea de seu î$i sfîr$ea ultimele pîlpîituri. m
zărit totu$i foarte limpede un omuleţ numai cît palma mînii
mele# a$ezat pe masă turce$te# cu picioarele sub el# care tot
trăgea de lanţul ceasului# aplecîndu-$i capul cărunt# bătrîncios

într-o parte ca să poată auzi rnai bine ticăitul ceasornicului

meu de buzunar. /ra atît de interesat# încît nu observă că eu
mă ridicasem din a$ternut $i-l priveam. 1ar dînd deodată cu
ocii de mine# scăpă lanţul $i# lăsîndu-se să alunece în *os pe
piciorul mesei# ca marinarii# o zbugi spre u$ă cu toată viteza
picioru$elor lui mititele.
5 7u te teme# spiridu$ micuţ# i-am spus% sînt eu. 7u fugi
de-aici# c-am să-ţi arăt ce-i înăuntrul cutiei de aur care te in-
teresa a$a de tare. Poate suna întocmai ca un clopot de bise-
rică# duminica.
Spiridu$ul se opri numaidecît $i mă privi cu oci$orii luî
blînzi.
5 Yău că nu mai pricep nimic# făcu el. Parcă simţisem mi-
ros de copil în camera asta# altfel n-a$ fi intrat# doamne fe-
re$te % dar tu pari a fi om mare. ,a te uită 6 7-a$ fi crezut...
strigă el aburcîndu-se pe scaunul de lîngă pat. 7-a$ fi crezut
în asemenea noroc 6 Să te găsesc tocmai aici# pe meleagurile
astea îndepărtate 6 i rămas tot copilul de altădată 5 a$a
cum te-am văzut ultima oară în odăiţa ta din bătrîna casă
părintească 5 altfel nici nu m-ai fi putut vedea în astă noapte#
stînd pe masă. 7u mă recuno$ti 2 /u eram cel ce venea în
fiecare seară în cămăruţa ta de copil# cînd toată casa dormea#
ca să-ţi pun toate în ordine# alinîndu-ţi necazurile de peste
zi. îmi aduceai întotdeauna de ziua ta o bucată de cozonac $i
A o mulţime de nuci# struguri $i dulciuri din pomul de &răciun.
7u uitai niciodată să-mi pui castrona$ul meu cu arpaca$. 1e ce
ţi-ai părăsit vecea casă părintească din mi*locul codrilor 2
+"(=
Pe-atunci erai ve$nic cu zîmbetul pe buze# de ce ai un aer atît

de trist acum 2
5 Pentru că mintea mi-e ve$nic frămQntată# pentru că nu
pot rămîne nicăieri# nu pot uita# nu pot dormi.
5 întocmai ca tatăl tău. 1e cîte ori nu l-am pîndit plim-
bîndu-se încolo $i încoace prin cameră noaptea întreagă 6
5 Spune-mi ceva despre tata# îmi amintesc atît de puţin de
dînsul.
5 3atăl tău era un om ciudat# posomorît $i tăcut. /ra bun
cu toţi săracii $i cu toate animalele# dar adesea se arăta as-
pru cu cei din *uru-i. 0încai multă bătaie de la dînsul# dar
$i erai un soi rău. 7u ascultai de nimeni $i se părea că nu ţii
nici la taică-tu# nici la maică-ta# nici la surioara $i nici la
fratele tău % nu iubeai pe nimeni. 'a mi se pare că ţineai la
doica ta. Vi-o mai aminte$ti pe Lena 2 7imănui nu-i era
dragă# toţi se temeau de ea. Fusese adusă ca să-ţi fie doică# de
nevoie# deoarece maică-ta nu te putea alăpta. 7imeni nu $tia
de unde vine. vea pielea oace$ă ca a copilei lapone ce te-a
adus aici ieri# era însă foarte înaltă. vea obiceiul să-ţi cînte
într-o limbă necunoscută# în timp ce sugeai la sinul ei $i te-a
alăptat pînă la vîrsta de doi ani. 7imeni# nici ciar mama ta
nu îndrăznea să se apropie de dînsa# mîrîia ca o lupoaică mî-
nioasa cînd cerca cineva să te ia din braţele ei. Pînă la sfîr-
$it au dat-o afară % ea însă s-a întors noaptea# încercînd să te
fure. 0aică-ta a fost a$a de înspăimîntată c-a trebuit să o pri-
mească înapoi# îţi aducea tot soiul de animale N lilieci# arici#
veveriţe# $obolani# $erpi# bufniţe $i corbi# ca să te *oci cu ele.
 dată am văzut-o cu ocii mei tăind gîtul unui corb $i lă-
sînd să curgă cîteva picături de sînge în laptele tău. într-o zi#
pe cînd aveai patru ani# a venit $eriful cu doi *andarmi $i au

luat-o# după ce-i puseseră cătu$i la mîni. m auzit că era

ceva în legătură cu copilul ei. 3oţi ai casei au fost încîntaţi#
tu însă ai aiurat cîteva zile. &ele mai multe necazuri le aveai
din pricina animalelor tale. daia îţi era plina de tot felul de
diănii# ba ciar dormeai cu ele în pat. îţi aminte$ti ce sfînta
de bătaie ai mîncat pentru că ai vrut să cloce$ti ouă 2 3oata
ouăle de păsărele pe care izbuteai să pui. mîna cercai să le
cloce$ti în pat.
+"(T
Se-nţelege că un prunc mic nu poate sta treaz noaptea% în
fiecare dimineaţa patul era tot murdărit cu oua strivite# din
care pricină în fiecare dimineaţă mîncai bătaie# dar degeaba.
îţi mai aduci aminte de seara aceea# cînd părinţii tăi s-au în-
tors acasă tîrziu de la o serată $i-au găsit-o pe sora-ta în căma$ă
de noapte stînd pe masă sub o umbrelă $i ţipînd îngrozită 2
3oate diăniile tale pe care le ţineai încise în cameră scăpa-
seră % un liliac î$i înfipsese gearele în părul fetiţei# toţi $erpii#
broscoii $i $obolanii fo*găiau pe podele $i-n patul tău au găsit
un cuibar de $oareci. 3atăl tău ţi-a tras o celfăneală grozavă#
iar tu te-ai repezit la el $i l-ai mu$cat de mînă.  doua zi# în

revărsatul zorilor# ai fugit de acasă# după ce în timpul nopţii

ai forţat u$a cămării ca să-ţi ump+ raniţa cu tot ce-ai putut
găsi de-ale mîncării# $i-ai spart pu$culiţa cu bani a surioarei
tale# furîndu-i toate economiile# căci tu niciodată nu puneai
deoparte un ban.  zi $i-o noapte te-au căutat oamenii casei.
Yadarnic. La urmă# tatăl tău# care se repezise călare pînă
în sat pentru a vesti poliţia# te-a găsit la marginea drumului
în zăpadă# dormind adînc % cînele tău lătrase în clipa cînd
trecea pe-acolo călare. m auzit din întîmplare calul de vî-
nQtoare al părintelui tău povestind celorlalţi cai din gra*d
cum te-a ridicat în $a fără să rostească o vorbă# cum s-a întors
acasă cu tine $i te-a încis într-o cămară întunecoasă# ţinîn-
du-te acolo două zile $i două nopţi numai cu pîne $i apă. 
treia zi ai fost dus în camera tatălui tău# care te-a întrebat
de ce-ai fugit de acasă 2 ,-ai răspuns că acasă nimeni nu te
înţelegea $i că voiai să emigrezi în merica. 3e-a mai între-
bat dacă-ţi părea rău că l-ai mu$cat de mînă $i i-ai spus că
nu.  doua zi ai fost trimis la $coală în ora$ $i nu ţi s-a mai
îngăduit să vii acasă pînă la vacanţa &răciunului# în ziua
de &răciun v-aţi suit cu toţii în sanie $i aţi pornit spre biserică
pentru slu*ba de la ora patru dimineaţa.  aită mare de lupi
s-a luat după voi pe cînd traversaţi lacul îngeţat% era o
iarnă tare geroasă $i lupii stra$nic de înfometaţi. 'iserica
strălucea toată de lumini $i doi brazi mari de &răciun erau a$e-
zaţi de o parte $i de alta a altarului. 3oţi credincio$ii se sculară
în picioare ca să cînte N IFii binevenită# dimineaţă fericităB.
&înd s-a sfîr$it imnul# i-ai spus tatălui tău cît îţi părea de
rău că l-ai mu$cat de mînă $i el te-a mîngîiat pe cre$tet. &înd
"(?

aţi trecut iar lacul# la întoarcere# ai cercat să sari din sanie X

spuneai că vrei să apuci pe urmele lupilor# sa descoperi uada
s-au dus. 1upă amiază ai dispărut din nou $i te-au căutau
zadarnic cu toţii întreaga noapte. 3e-a găsit dimineaţa pă-
durarul# dormind sub un brad mare. 1e *ur împre*urul copa-
cului se vedeau urme de lupi 5 $i paznicul se minuna cum da
nu te mîncaseră. 1ar pozna care-a pus vîrf la toate s-a petre-
cut în vacanţa de vară# într-o zi cînd fata din casă a găsit sub
patul tău o ţeastă omenească# o îrcă căreia îi mai atîrna încă
la ceafă un smoc de păr ro$. S-a iscat mare zarvă în toată
casa. 0aă-ta a le$inat $i taică-tu ţi-a tras o bătaie mai gro-
zavă ca niciodată# încuindu-te după aceea într-o cameră far+de
lumină# numai cu pîne $i.apă. S-a descoperit că în noaptea tre-
cută te-ai dus călare pe poneiul tău pînă la cimitirul satului#
ai pătruns în osuar $i-ai furat craniul dintr-un morman de
oase depuse în cavou. Pastorul# fost director al unei $coli de
băieţi# a spus tatălui tău căK+ nu mai pomenise ca un băieţei
de zece ani să săvîr$ească un păcat atît da grozav împotriva
lui 1umnezeu $i-a oamenilor. 0ama ta# care era o femeie
foarte cucernica# nu $i-a mai revenit dintr-asta. proape ca
se temea de tine# $i nu numai ea. Spunea că nu putea pricepe
cum de dăduse na$tere unui asemenea monstru. &u siguranţă
că nu erai zămislit de dînsul# ci de diavol# declarase tatăl tău.
'ătrîna mena*eră pretindea că de vină era numai doica ta#
care te vră*ise turnîndu-ţi ceva în lapte $i atîrnîndu-ţi la gît
o geară de lup.
5 Sînt adevărate toate cîte mi-ai povestit despre copilăria
mea 2 3rebuie să fi fost un copil ciudat# .într-adevăr î
A5 3ot ce ţi-am spus este întru totul adevărat# răspunse spi-

ridu$ul. 7u garantez însă pentru cele ce-ai putea istorisi al-

tora. m impresia că amesteci întotdeauna realitatea cu în-
cipuirea# ca toţi copiii.
5 1ar nu mai sînt copil % luna viitoare împlinesc douăzeci
$i $apte de ani.
5 'ineînţeles# e$ti un copil mare# căci altfel nici nu m-ai
fi putut vedea % numai copiii ne pot vedea pe noi# spiridu$ii.
5 )i tu ce vQrstă ai# omuleţule 2
"(C
5 )ase sute de ani. Se-ntîmplă să $tiu# pentru că m-am
născut în acela$i an cu bradul cel bătrîn de îa fereastra# odă-
iţei tale de copil# în care î$i are cuibul bufniţa cea mare.
3atăl tău spunea întotdeauna că era cel mai. bătrîn arbore din
Wtoată pădurea. 7u-ţi mai aminte$ti de bufniţa cea mare 2 7u-ţi
mai aminte$ti cum stătea cocoţată# aţintindu-te prin fereastră
cu ocii ei rotunzi 2
5 /$ti însurat 2
5 7u. Sînt flăcău# zise spiridu$ul. 1ar tu 2
A5 încă nu# dar...
5 Să nu faci una ca asta 6 3ata ne spunea mereu că însu-

rătoarea este un pas foarte prime*dios $i tare-i înţeleaptă ve-

cea zicală că soacra niciodată nu poţi să ţi-o alegi cu destulă
băgare de seamă.
5 i $ase sute de ani 6 într-adevăr 2 7u pari. 7-a$ fi cre-
zut# doamne fere$te# văzîndu-te cu ce agerime ai alunecat *os
pe piciorul mesei $i-ai rupt-o la fugă pe podele cîncl m-ai zărit
ridicat în pat.
5 0ulţumesc# picioarele mi-s încă zdravene# numai ocii
au început a cam obosi. proape nu mai vad la lumina zilei.
m $i-o uruială ciudată în ureci de cînd voi# oamenii mari#
aţi început a trăsni în munţii din *urul nostru. nii spiridu$i
spun că vreţi să prădaţi pe trolli de aurul $i fierul lor# alţii
că vreţi să faceţi o gaură pentru balaurul cel galben cu două
vîrci negre pe spinare care-$i taie drum prin cîmpii $i păduri#
peste rîuri# scoţînd fum $i pară pe gură. 7oi toţi sîntem în-
spăimîntaţi de el# la fel $i toate *ivinele din pădure $i din
cîmpie# toate păsările aerului# toţi pe$tii din rîuri $i lacuri %
pînă $i trollii de sub munte o iau la fugă spre miazănoapte#
îngroziţi la apropierea lui. &e-are să se întîmple cu noi# săr-
manii spiridu$i 2 &e-are să se întîmple cu toţi copiii# cînd nu
vom mai veni în odăiţele lor ca să-i adormim cu basme $i să
le vegem visele 2 &ine va avea gri*ă de caii din gra*d# cine
îi va păzi să nu cadă pe geaţa alunecoasă ca să nu-$i frîngă
picioarele 2 &ine va trezi vacile $i le va a*uta să-$i îngri*ească
viţeii nou-născuţi 2 Să $tii că vremurile sînt grele# ceva merge
rău în lumea voastră# nu mai eJistă pace nicăieri. Huruitul
$i larma asta neîncetată îmi zdruncină nervii. 1ar nu în-
drăznesc să mai stau mult cu tine. 'ufniţele au început a fi
"(<

somnoroase# toate *ivinele tîrîtoare din pădure se duc la cul-

care# veveriţele au $i prins a ronţăi cucuruzi de brad# curînd
vor cînta cuco$ii# iar peste lac vor începe din nou groaznicele
bubuituri. &rede-mă că nu mai pot îndura.  fost ultima
noapte pe care am mai petrecut-o aici# sînt silit să te părăsesc.
3rebuie să mă grăbesc să a*ung sus# la Rebnea*se# înainte de
răsăritul soarelui.
5 Rebnea*se 6 Rebnea*se este la sute de ilometri spre
nord# cum naiba ai să a*ungi pînă acolo cu picioru$ele tale
scurte 2
5 Poate că mă va lua pe sus un cocor ori o gîscă sălbatica#
căci se adună toate laolaltă aici pentru zborul cel lung spre
ţara cea fără de iarnă. 1acă n-o să am încotro# voi călători
o parte din drum pe spinarea unui urs ori a vreunui lup# căci
sînt toţi prieteni cu noi# spiridu$ii. 3rebuie să plec.
5 7u pleca# mai stai puţin cu mine să-ţi arăt+ ce se află
în cutia de aur care te interesa a$a de mult.
5 &e ţii în K cutia de aur 2 Ereun animal 2 m auzit bă-
tăile inimei lui înlăuntrul cutiuţei.
5 &eea ce ai auzit este inima 3impului% ea bate.
5 &e-i 3impul 2 întrebă spiridu$ul.
5 7u pot să-ţi spun $i nimeni pe lume nu-ţi poate spune
ce înseamnă timpul. Se zice că-i alcătuit din trei lucruri deose-
bite N trecutul# prezentul $i viitorul.
5 )i-l porţi mereu cu tine în cutiuţa de aur 2
5 1a# $i niciodată nu se odine$te# niciodată nu doarme#
niciodată nu încetează de a-mi repeta acela$i cuvînt la ure-
ce.
+ 5 îl înţelegi ce-ţi spune 2

5 Eai# prea bine 6 îmi $opte$te în fiecare secundă# în fiecare

minută# în fiecare oră din zi $i din noapte că îmbătrînesc $i că
voi muri. Spune-mi# omuleţule# înainte de a pleca N ţi-e frica
de 0oarte 2
5 Frică de cine 2
5 Frică de ziua cînd bătăile inimii îţi vor înceta# zimţii $i
rotiţele întregii ma$inării se vor desface în bucăţi# gîndurile se
vor opri $i viaţa# pîlpîind# se va stinge ca lumina plăpîndă a
lumînării de seu de pe masă.
"(>
5&ine ţi-a vîrît asemenea nerozii în cap 2 7u mai lua în
seamă glasul din cutiuţa de aur cu scornelile acelea cărora le
spui trecut# prezent $i viitor. 7u pricepi că toate-s unul $i
acela$i lucru 2 7u pricepi că cineva din cutioara de aur î$i
bate *oc de tine 2 în locul tău# a$ arunca comedia asta în rîu
$i a$ îneca duul rău încis înăuntru. 7u crede o vorbă din
tot ce-ţi spune# toate-s minciuni 6 Eei rămîne ve$nic copil# nu
vei îmbătrîni $i nu vei muri niciodată. &ulcă-te mai bine $i
dormi puţin 6 &urînd# soarele se va înălţa iară$i peste vîrfurile
brazilor % curînd. o zi nouă va privi înăuntru pe fereastră%
curînd# vei vedea mult mai limpede decît ai văzut vreodată la

lumina luminării de seu. 3rebuie să plec. dio# visătorule 6

îmi pare tare bine că ne-am întîlnit6
5 )i mie îmi pare bine# spiridu$ule î
Piticuţul se lăsă să alunece *os de pe scaunul de lîngă pat $î
tropăi spre u$ă cu saboţii lui de lemn. Pe cînd scotocea prin
buzunar după $peraclu# izbucni deodată într-un oot de rîs
a$a de grozav# ca trebui să se ţie cu amîndouă mînile de burtă.
5 0oartea 6 rosti el printre sugiţuri de rîs. Formidabil 6
7-am auzit de cînd sînt asemenea gogomănie 6 1ar orbi mai
sînt nătîngii ă$tia de maimuţoi mari în comparaţie cu noi# spi-
ridu$ii cei mărunţi. 0oartea 6 Pe :obin cel ,steţ 6 1e cînd sînt#
n-am auzit asemenea prostie 6
Privind pe fereastră afară# cînd m-am trezit# am văzut pa-
mîntul alb d zăpadă proaspătă. Sus de tot# deasupra capului#
am\ auzit bătăile de aripi $i cemările unui cîrd de gî$te săl-
batice. 1rum bun# spiridu$ule 6
Gustarea de dimineaţa a fost o stracină de arpaca$# lapte
proaspăt abia muls $i o cea$că de cafea eJcelentă. 0o$ Lars
îmi spuse că se trezise de două ori în timpul nopţii# iar cinele
lapon mîrîise într-una nelini$tit# parcă auzea ori vedea ceva.
Yărise parca $i el o mogîldeaţă neagră# ce-ar fi putut fi lup#
dînd tîrcoale casei.  dată# i se păruse că aude zgomot de
voci venind dinspre gra*d % s-a arătat foarte u$urat cînd i-am
lămurit că aveam obiceiul să vorbesc prin somn. Găinile cîrî-
isera $i se zburătăciseră toată noaptea.
5 Eezi colo 2 zise mo$ Lars# arătîndu-mi cu degetul urme
proaspete pe zăpadă# ce se sfîr$eau ciar sub fereastra mea#
"4
3rebuie să fi fost cel puţin trei. 3răiesc aici de mai bine de

treizeci de ani $i încă n-am văzut urmă de lup a$a aproape

de casă. Eezi $i aici 2 rosti el iar# arătînd spre altă urmă pe
zăpadă# mare cît talpa unui om. m crezut că visez cînd am
văzut-o întîi. Să nu-mi mai spui mie Lars nders dacă n-a
venit astă-noapte ursoaica aici# iar astea sînt urmele puiului
ei. 1e zece ani n-am mai împu$cat urs în pădurea asta. uzi
larma din bradul cel mare de lîngă gra*d 2 3rebuie să fie
vreo două duzini în el# n-am pomenit de cînd sînt atîtea ve-
veriţe într-un singur copac. i auzit strigătul bufniţei în pă-
dure $i cemarea cufundacului de pe lac noaptea întreagă 2
i auzit caprimulgul zburînd în *urul casei în zori 2 7u pn-
cep de loc# de obicei toată pădurea-i tăcută ca un mormînt
după căderea nopţii. 1e ce au venit toate ligioanele astea
aici# asta-noapte 2 7ici Rerstin# nici eu n-am încis o clipa
ocii. Rerstin crede că a vră*it casa copila laponă# dar aceea
zice că a fost botezată vara trecută în :une. 1e la laponii
ă$tia te poţi a$tepta la orice. 3oţi se pricep la vră*itorie $i la
tot soiul de farmece diavole$ti. ricum# eu am trimis-o de
cum s-a crăpat de ziuă % este iute de picior $i va a*unge la
$coala laponă din :une înainte de apusul soarelui. 1ar tu cînd
pleci 2
,-am răspuns că nu eram grăbit $i că -mi-ar face plăcere sa
mai rămîn încă două zile % îndrăgisem foarte mult Forssm-
gan-ul.
Feciorul lui trebuia să se întoarcă de la tăiatul lemnelor
către seară $i nu mai avea cameră ca să mă găzduiască# spus\e
mo$ Lars. Puteam foarte bine dormi $i în gra*d# am stăruit
eu# îmi plăcea mireazma finului. ,deea mea nu păru să surîdă
nici lui mo$ Lars# nici 0amei Rerstin. Simţeam# fără voie# că

ar fi fost bucuro$i să scape de prezenţa mea % se fereau să-mî

vorbească# parcă le-ar fi fost teamă de mine.
L-am întrebat pe mo$ Lars despre străinul care venise cu
două zile în urmă la Forsstugan $i mîncase toată pînea. 7u
vorbea suedeza# zise mo$ Lars% nu $tia o boabă. Laponul fin-
landez care-i căra undiţele $i celelalte scule de pescuit îi spu-
sese că rătăciseră drumul. /rau liniţi de foame cînd sosiseră#
a$a că ăpăiseră tot ce se afla în casă. 0o$ Lars îmi arătă
"4"
banul pe care străinul ţinuse morţi$ să-l lase copiilor. /ra cu
putinţă să fie aur adevărat 2
/ra o liră sterlină. Pe podea# lîngă fereastră# rămăsese arun-
cat un număr din 3imes# pe adresa lui )ir !on Scott. &um
l-am desfăcut# am dat cu ocii de un titlu tipărit cu litere
uria$e N
Groaznică epidemie de oleră în 7eapole% peste o mie de
cazuri zilnic.
Peste o oră# Pelle# nepotul lui mo$ Lars# sta în faţa casei
împreună cu poneiul cel mic norvegian# cu păr miţos. 0o$
Lars a rămas înmărmurit cînd am vrut să-i plătesc cel puţin

proviziile din rucsac. 7-auzise în viaţa lui una ca asta# se in-

dignase el. în privinţa drumului să n-am nici o gri*ă# mă în-
credinţa el# Pelle îl cuno$tea foarte bine. /ra o călătorie cît
se poate de u$oară $i plăcută în acea epocă a anului N opt ore
calare prin pădurea :une# trei ore ele coborît pe rîu cu barca
lui Liss !ocum# $ase ore cu piciorul peste munte pînă la satui
paroial# două ore peste lac pînă la Losso !arvi# apoi de acolo
opt ore de mers comod cu trăsura pînă la gara cea nouă. 7u
eJistă încă tren de călători# dar ma$inistul cu siguranţă mă
va lăsa să stau în picioare pe locomotivă doua sute de mile#
pînă voi putea prinde trenul de marfă. W
0o$ Lars avusese dreptate % a fost o călătorie u$oară $i
plăcută# cel puţin a$a mi s-a părut inie atunci. 1ar cum
mi s-ar părea oare azi 2 La fel de u$oară $i plăcută a fost
călătoria prin /uropa &entrală# cu infamele trenuri din acea
vreme# în care n-am putut încide aproape de loc ocii. 1in
Laponia pînă la 7eapole 5 priviţi pe artă 6
%8.
;9;
<titlu>NEA/LE
&ei care sînt curio$i să afle amă-
nunte despre $ederea mea la 7eapole# să le caute în IScrisori
dintr-o cetate îndoliatăB# dacă izbutesc să mai descopere vreun
eJemplar# lucru foarte puţin probabil# cărticica fiind de mult
epuizată $i dată uitării. 3ocmai am recitit $i eu# cu un deose-
bit interes# acele IScrisori din 7eapoleB# cum este titlul srci-
nal al cărţii în suedeză. 7-a$ mai putea scrie azi o asemenea
carte pentru nimic în lume. Sînt ni$te scrisori pline de o. eJal-
tare tinerească# ce vădesc $i multă încredere în sine 5 ca să nu

spun vanitate. Se vede foarte limpede cît eram de încîntat că

mă repezisem din Laponia la 7eapole în momentul cînd toţi
îl părăseau. Găse$ti destulă fanfaronadă în felul cum poves-
tesc despre umbletele mele zi $i noapte prin maalalele sărace
cotropite de molimă# plin de păduci# rănindu-mă cu fructe
putrede# dormind prin anuri infecte. 3oate sînt perfect ade-
vărate# n-am nimic de retractat# descrierea 7eapolului în
timpul olerei este eJactă# cum am văzut-o atunci# cu oci de
entuziast.
1escrierea persoanei mele însă# este mult mai puţin eJactă.
m avut neobrăzarea să scriu că nu mă temeam de oleră# că
nu mă temeam de 0oarte. 0inţeam. 0i-a fost teribil de frică
de amîndouă# de la început pînă la sfîr$it. 1escriu în prima
+"44
scrisoare cum am coborît# seara tîrziu# aproape asfiJiat de aci-
dul fenic# din trenul gol în Pîazza pustie# cum am întîlnit
pe străzi lungi convoaie de căruţe $i camioane încărcate cu ca-
davre ce se îndreptau către cimitirul olericilor $i cum mi-am
petrecut noaptea întreagă printre muribunzi# în infectele ta-
verne ale maalalelor. 1ar nu se istorise$te cum# după două
ore de la sosire# mă aflam din nou la gară# informîndu-mă
febril de primul tren spre :oma# &alabria# bruzzi# spre ori-
unde 5 cu cît mai departe cu putinţă# cu atît mai bine 5 nu-
mai să ies din iadul acela. 1acă ar fi fost vreunul# n-ar mai fi
eJistat acele IScrisori dintr-o cetate îndoliatăB. S-a întîmplat

să nu fie însă nici un tren pînă a doua zi la amiază# legătura cu

ora$ul contaminat fiind aproape întreruptă. 7u-mi rămînea
altceva de făcut decît să mă duc la Santa Lucia ca să înot în
mare la răsăritul soarelui $i să mă întorc în maalale cu min-
tea limpezită# dar încă tremurînd de spaimă. 1upa-amiază#
oferta mea de a servi în ecipa spitalului olericilor Santa
0addalena a fost primită. 1ar după două zile dispăream din
spital# deoarece descoperisem că# de drept# locul meu nu era
printre muribunzii din spital# ci printre muribunzii nenorocite-
lor maalale.
&u cît mai u$or ar fi fost pentru ei $i pentru mine dacă mă-
car agonia lor n-ar fi fost atît de lunga# atît de îngrozitoare 6
Yăceau acolo ore întregi# zile de-a rîndul# în stadium algi-
dum # reci ca ni$te cadavre# cu ocii olbaţi $i gura căscată i
după toate aparenţele# morţi $i totu$i trăind încă. 0ai simţeau
ei ceva# mai înţelegeau ceva 2 /ra mai bine pentru puţinii ce
mai puteau încă să îngită linguriţa de laudanum pe care vreun
voluntar de la &roce 'ianca venea grăbit să le-o verse în gură.
&el puţin îi a*uta să se sfîr$ească înainte de sosirea ecipelor
de soldaţi $i de be8camorti (# aproape toţi beţi# ce-i luau noap-
tea ca să-i azvîrle pe toţi grămadă în groapa imensă de la
&amposanto dei &olerosi4. &îţi vor fi fost aruncaţi acolo de
8notă9
"
&u trupul răcit.
(. 1upă veciul obicei napoletan# morţii sînt ridicaţi de oameni travestiţi.
Găteala lor se trage din vremurile ciumei $i se spune că fere$te de molipsire.
ce$ti ciocli fac parte din anumite ob$ti denumite beccamorti#
4 &imitirul olericilor.
8Dnotă9

"4=
vii 2 &red că sute. 3oţi arătau la fel# nici eu singur nu eram
adeseori în stare să spun dacă erau morţi ori vii. 7u era
vreme de pierdut# stăteau cu zecile în fiecare maala# ordinul
era sever# trebuiau îngropaţi toţi în timpul nopţii.
&înd molima atinse apogeul# n-am mai avut motiv sa mă
pîîng de lunga lor agonie# în scurt timp# oamenii începură a
cădea în stradă ca loviţi de trăsnet $i erau ridicaţi de poliţie
care-i ducea la spitalul olericilor# unde mureau în cîteva ore.
'ir*arul trăsurii care mă duse dimineaţa plin de voie buna la
încisoarea Granatello de lîngă Porţiei $i trebuia să mă aducă
înapoi la 7eapole# zăcea mort ţeapăn în trăsură cînd m-am
întors să-l caut seara. 7imeni n-a vrut să aibă a face cu el
în Porţiei# nimeni n-a vrut să mă a*ute să-l scot măcar din
trăsură.  trebuit să mă sui pe capră $i să-l duc eu singur
înapoi la 7eapole. 7ici aici n-a vrut nimeni să se ocupe de el
$i pînă la urmă am fost silit să-l duc la cimitirul olericilor ca
să mă descotorosesc de dînsul.
1e multe ori mă întorceam seara la locanda l atît de obo-
sit încît mă trînteam pe pat a$a cum eram# fără să mă dezbrac#
fără să mă spăl măcar. La ce bun să mă mai spăl în apa aceea
murdară 2 La ce bun să mă mai dezinfectez# cînd toţi $i toate
din *uru-mi erau infectate# alimentele pe care le mîncam# apa
pe care-o beam# patul în care dormeam# aerul pe care-l respi-
ram 6 1e multe ori eram a$a de înfrico$at# că nu mă puteam
culca# nu puteam sta singur. Spaima mă gonea afară# în stradă#
$i-mi petreceam restul nopţii în vreo biserică. :efugiul meu de
noapte favorit era Santa 0aria del &armine % somnul cel mai
bun din viaţa mea l-am dormit pe o bancă din latura stingă a

acelei veci biserici. La tot pasul se găseau biserici în care

puteam dormi# cînd nu mă încumetam să mă întorc acasă.
Sutele de capele $i biserici ale 7eapolului erau toate descise
noaptea întreagă# iluminate de lumînările acatistelor $i înţesate
de lume. Sutele de madone $i de sfinţi nu mai pridideau de atîta
treabă zi $i noapte# vizitîndu-$i fiecare în cartierul său muri-
bunzii. Eai de cei ce îndrăzneau să apară în cartierul vreunui
rival 6 &iar $i venerabila 0adonna delle &olera# care salvase
8notă9

"
Han.
8Dnotă9
"4T
ora$ul cînd bîntuise groaznica molimă din "<4=# fusese uiduită
cu cîteva zile înainte la 'ianci 7uovi.
1ar nu mă înspăimînta numai olera. )obolanii m-au în-
frico$at de la început pînă la sfîr$it. Păreau să se simtă tot atît
de la locul lor în bassi" $i sotterranei( din maalalele calicimii#
ca $i nenorocitele fiinţe omene$ti ce trăiau $i mureau acolo. &a
să fim drepţi# nu erau decît ni$te $obolani inofensivi $i cuviin-
cio$i# cel puţin faţă de cei vii# $i care-$i vedeau de meseria lor
de gunoieri# al cărui monopol îl deţineau tocmai din vremea
romanilor# fiind singurii membri ai comunităţii ce aveau sigu-
ranţa că se pot îndestula. /rau blînzi ca ni$te pisici $i aproape

la fel de mari.
 dată am dat peste o babă# numai pielea $i oasele# aproape
goală# zăcînd pe un mindir de paie putrezit# într-o pivniţă
întunecoasă. 0i s-a spus că e IvavamaB 5 bunica. /ra para-
litică $i complet oarbă % $edea întinsă acolo de ani de zile. Pe
*os era o murdărie groaznică $i vreo $ase $obolani stăteau roata
instalaţi pe coada în *urul gustării lor de dimineaţă# cu nepu-
tinţă de descris. 0-au privit foarte lini$tiţi# fără sa se clin-
tească din loc. 'aba î$i întinse braţul sceletic# strigînd cu un
glas răgu$itN pane# pane 6
1ar cînd comisia sanitară î$i începu zadarnicele încercări
de a dezinfecta canalele de scurgere# situaţia se scimbă# spaima
mea se prefăcu în oroare. 0ilioanele de $obolani care# de pe
vremea romanilor# vieţuiseră netulburaţi în canale# invadară
partea de *os a ora$ului. trăviţi de fumul de pucioasa $i de
acidul carbonic# năvăleau prin maalale ca ni$te cîni turbaţi.
7u semănau cu nici unul dintre soiurile de $obolani pe care le
văzusem pînă atunci. /rau complet ple$uvi# cu cozi ro$ii eJtra-
ordinar de lungi# oci feroci in*ectaţi de sînge $i dinţi negri
ascuţiţi# lungi ca ai nevăstuicilor. &înd îi loveai cu băţul# se
întorceau în loc $i se agăţau de el ca ni$te buldogi. n viaţa
mea n-am fost mai înspăimîntat de un animal ca de $obolanii
aceia turbaţi# căci sînt sigur că erau turbaţi. 3ot cartierul 'asso
Porto era îngrozit. Peste o sută de bărbaţi# femei $i copii giav
mu$caţi fuseseră transportaţi la spitalul Pellegrini în prima zi
8notă9

"
Pivniţe.
(
Subterane.
8Dnotă9

"4?
a invaziei. &îţiva prunci fuseseră pur $i simplu mîncaţi. 7-am
sa uit niciodată de acea noapte petrecută într-un fondaco " din
Eicolo della 1ucessa. &amera# beciul mai bine zis# era aproape
în beznă# numai candela din faţa madonei răspîndea o pîlpîire
de lumină. 3atăl era mort de două zile# dar stîrvul se mai afla
încă acolo sub un morman de zdrenţe. Familia izbutise să-6
ascundă de poliţia ce căuta morţii ca să-i ducă la cimitir % era
un obicei foarte raspîndit atunci prin maalale. 0ă a$ezasem
*os# lîngă fata mortului# alungind $obolanii cu bastonul. &opila
era de*a rece# dar con$tientă încă. îi auzeam într-una cronţăind
trupul tatălui. Pînă la sfîr$it. nemaiputînd suferi# ie$it din fire#
l-am proptit pe mort în picioare într-un colţ ca pe-o pendula.
în scurtă vreme# $obolanii începură a-i cronţăi cu lăcomie pi-
cioarele. 7-am mai putut îndura% năuc de groază# m-am
repezit afară.
)i farmacia San Gennaro se număra printre refugiile mele
favorite cînd mă cuprindea spaima de singurătate. Sta descisă
zi $i noapte. 1on 'artolo era întotdeauna în picioare# pregă-
tind felurite amestecuri $i miraculoase leacuri din $iru-i de
bocale de Faenza# veci din secolul al $aptesprezecelea# cu ins-
cripţia drogurilor în latină# cele mai multe necunoscute mie.
1ouă borcane mari de si.la# cu $erpi $i foetu$i în alcool# îi
împodobeau eta*era. Lîngă icoana lui San Gennaro# sfîntul
ocrotitor al 7eapolului# ardea candela sfinţită $i printre pîn-
zele de păian*en de pe tavan atîrna o pisică împăiată cu două
capete. Specialitatea farmaciei era vestita licoare antiolerica
a lui don 'artolo# avînd o eticetă cu cipul lui San Gennaro
pe o parte $i un cap de rnort pe cealaltă# dedesubtul căruia
(
scria N I0orte alia coleraB . &ompoziţia acelui amestec era 9.iNi
secret de familie# transmis din tată în fiu tocmai din vremea
molimei de la "<4= cînd# în colaborare cu Sen Gennaro# salvase
ora$ul. ltă specialitate a spiţeriei era o sticluţa mistcri-.vsă.
ce avea pe eticetă o inimă străpunsă de săgeata lui &iNpic+%9n#
un filtra d+amore4. )i compoziţia aceea era o taină# de l %Nn ++N+8.+
ce avea mare căutare# după cîte am priceput. 0u$teriii lui don
8notă9

"
Han de negustori.
(
I0oarte olereiB.
4
/liJir de dragoste.
<7not!>
%8?
'artolo păreau să aparţie mai ales numeroaselor mănăstiri $i
biserici din vecinătate# întotdeauna găseai acolo cîţiva preoţi#
călugări ori fraţi instalaţi pe scaune în faţa te*gelei# discu-
tînd cu însufleţire evenimentele zilei# ultimele minuni săvîr$ite
de cutare ori cutare sfînt $i eficacitatea diferitelor madone N
la 0adonna del &armine# la 0adonna delPiuto# la 0adonna
delîa 'uona 0orte# la 0adonna delle &olera# l+ddolorata# !a
0adonna /giziaca. :ar# foarte rar auzeam menţionat numele
,ui 1umnezeu# iar numele fiului sau niciodată. m îndrăznit
o dată să-mi eJprim mirarea faţă de un frate bătrîn $i *erpelit#
cu care legasem o strînsă prietenie# în privinţa acestei eJclu-

deri a lui &ristos din discuţiile lor. 'ătrînul frate nu-$i ascunse
părerea personală că &ristos nu-$i datora faima decît faptului
că fusese fiul madonei. 1upă cît $tia el# &ristos nu tămăduise
/ e nimeni de oleră. Preasfinţita lui 0aică î$i secase ocii de
icrimi pentru dînsul. )i cu ce-o răsplătise el în scimb 2 IFe-
meie# îi spusese# ce am eu de împărţit cu tine 2B
5 Percib a finito mole# din pricina asta a sfîr$it-o rQu.
&u cît se apropia sîmbăta# numele feluriţilor sfinţi $i madone
dispărea treptat din conversaţii. Eineri seara# farmacia era
plină de oameni gesticulînd frenetic $i discutînd cu înfocare
despre $ansele pe care le aveau la 'anco dl Lotto l de-a doua zi.
3rentauatro# sessantanove# uaranta.tre# diciassette 6 ( 1on
ntonio visase că mătu$ă-sa murise subit# lăsîndu-i cinci mii
de lire N moarte subită 5 =># bani 5 C 6 1on norato îl
consultase pe coco$atul din Eia Forcella $i era sigur de ter-
no 4-ul lui 5 ># 4># ( 6 Pisica lui don 'artolo fătase peste
noapte $apte pisoi 5 numerele C# "?# ?= 6 1on 1ionisio citise
în Pungolo că un camonista = în*ungiase pe-un bărbier din
,mmacoîatella N bărbier 5 ("# cuţit 5 =" 6 1on Pasuale
căpătase numerele de la paznicul cimitirului# care le auzise
rostite limpede dintr-un mormînt N ii morto ce paria T 5 =< 6
La farmacia di San Gennaro am făcut cuno$tinţă cu docto-
rul Eillari. )tiam de la don 'artolo că venise cu doi ani în
8notă9
" Loterie.
(. 3reizeci $i patru# $aizeci i nouăB# patruzeci $i trei# $aptesprezece.
4. &ele trei numere.
=. n derbedeu.
T0ortul care vorbe$te.

8Dnotă9
"4<
urmă la 7eapole ca asistent al bătrînului doctor :ispu# bine-
cunoscutul medic al tuturor mănăstirilor $i congregaţiilor din
cartier# care la moartea lui lăsase numeroasa-i clientelă tînăru-
lui său asistent# îmi făcea întotdeauna plăcere să-mi întîlnesc
colegul# căci îmi fusese foarte simpatic ciar dintru început#
/ra un om de o rară frumuseţă# cu o fire blinda $i lini$tită#
foarte deosebită de a napolitanilor. Eenea din bruzzi. 1e la
el am auzit pentru întîia oară de mănăstirea Sepolte Eive# ve-
cea clădire moorîtă din colţul străzii# cu ferestruici gotice $i
porţi uria$e# masive de fier# sumbră $i tăcută ca un mormînt.
/ra adevărat că maicile intrau pe porţile acelea înfă$urate în
giulgiu# întinse într-un sicriu $i ca nu mai puteau ie$i de-acoîo
pînă la sfîr$itul vieţii lor 2
1a# era adevărat# călugăriţele nu comunicau de loc cu lumea
din afară. &iar $i el# în timpul rarelor vizite profesionale la
mănăstire# era precedat de o maică bătrînă care suna dintr-un
clopot pentru a preveni pe celelalte călugăriţe să se încidă în
celulele lor.
/ra adevărat ce auzisem de la Padre nselmo# duovnicul
lor# că grădina mănăstirii era plină de marmure antice 2
1a# văzuse o mulţime de bucăţi împră$tiate prin livadă $6
aflase că mănăstirea era a$ezată pe ruinele unui templu grec.
1upă toate aparenţele# colegului meu îi făcea plăcere să
stea de vorbă cu mine % îmi mărturisi că n-avea nici un prie-
ten la 7eapole % ca toţi compatrioţii lui# ura $i dispreţuia pe
napolitani. Scenele la care asistase de cînd izbucnise olera îl
făcuseră să-i urască $i mai mult. îţi venea într-adevăr să crezi

că se abătuse pedeapsa lui 1umnezeu asupra acelui ora$ plin

de stricăciune. Sodoma $i Gomora nu erau nimic în comparaţie
cu 7eapole. 7u vedeam ce se petrecea în maalalele calicimii#
pe uliţi# în casele contaminate# ciar în biserici unde se rugau
unui sfînt $i blestemau pe altul 2 Frenezia dezmăţului cuprin-
sese întreg 7eapolul * peste tot# imoralitate $i viţiu# ciar în
faţa 0orţii. tacurile asupra femeilor a*unseseră atît de frec-
vente încît nici o femeie de treabă nu mai îndrăznea să ia$i
din casă.
7u părea înfrico$at de olera. Se simţea în perfecta sigu-
ranţă sub ocrotirea madonei# îmi spuse el. &ît îi invidiam
credinţa 6 îmi arătase cele două medalioane pe care i le pusese
"4>
la gît soţia în ziua izbucnirii olerei% unul era cu 0adonna
del &armine $i celalalt cu Santa Lucia# sfînta patroană a soţiei
lui# pe care-o cema Lucia. Purtase la gîtul ei medalionul acela
micuţ de cînd era o copilită.  cuno$team bine pe Santa Lucia#
îi spusesem eu# era sfînta ocrotitoare a ocilor. 1e multe ori
dorisem să aprind o lumînare la altarul ei# căci trăisem ani
8!e-a rîndul cu teama să nu-mi pierd vederea. Ea spune soţiei
lui# mă încredinţase# să amintească de mine în rugăciunile
ei sfintei Lucia care-$i pierduse lumina ocilor# dar o redase atî-
tor oameni# îmi mai povestise că de cum pleca de-acasă dimi-
neaţa# soţia lui se a$eza la fereastră a$teptîndu-l să se întoarcă.

7u-l avea decît pe el pe lume $i se măritase împotriva voinţei

părinţilor. Eoise s-o duca din ora$ul contaminat dar ea refuzase
să-l părăsească. L-am întrebat dacă nu-i era frică de moarte#
îmi răspunse că nu se temea pentru el# ci pentru soţie. 0ăcar
de n-ar fi atît de idoasă moartea de oleră 6 / mai bine să fii
dus pe loc la cimitir# ca sa nu mai fii văzut de ocii care te
iubesc 6
5 Sînt încredinţat că vei trece cu bine prin toate# i-am
spus. &el puţin ai pe cineva care se roagă pentru dumneata 
eu n-arn pe nimeni.
 umbră trecuse pe cipul lui frumos.
5 Făgăduie$te-mi că...
5 Să nu vorbim de moarte# l-am întrerupt eu# înfiorîn-
idu-mă.
0ica steria delPllegria din dosul pieţei 0ercato era încă
unul din locurile mele preferate de odină. 0încarea era in-
fectă# dar vinul eJcelent N treizeci de centime litrul 5 $i beam
vîrtos. desea îmi petreceam acolo *umătate de noapte cînd nu
îndrăzneam să mă duc acasă. &u &esare# celnerul de noapte#
mă împrietenisem repede la cataramă. 1upă al treilea caz
de oleră din locanda mea# în sfîr$it m-am mutat într-o odaie
goală din casa unde locuia &esare. 7oua mea locuinţă era tot
a$a de murdară ca $i locanda# dar prietenul meu avea drep-
tate# era mult mai bine să fii în compagnta l. Soţia îi murise#
dar fata lui 0ariuccia trăia $i era ciar foarte vie 6 &redea că
are vreo cincisprezece ani# dar era de*a în plină înflorire# cu
8notă9

"
3ovără$ie.
8Dnotă9

"=
oci negri $i buze ro$ii# aidoma micuţei venus de la 0uzeul
&apitoliului. îmi spăla rufăria# îmi fierbea macaroane $i-mi
strîngea patul dacă nu uita. 7u mai văzuse niciodată pînă
atunci un forestiere. ,ntra întotdeauna în camera mea cu cîte-un
strugure# o felie de arbuz ori o farfurie plină de smocine#
&înd n-avea ce-mi oferi# î$i scotea trandafirul din buc6ele-î
negre $i mi-l întindea cu un zîmbet fermedător de sirenă $i cu
o privire în care scapără o întrebare arzătoare N nu doream
să-mi dea $i buzele ei ro$ii 2 1e dimineaţă pînă seara cînta în
bucătărie cu vocea ei puternică# ascuţită N more , more 6
7oaptea o auzeam cum se răsuce$te în patul ei de după pe-
retele despărţitor. Spunea că nu poate dormi# că i-e frică sa
stea noaptea singură# îi era frică dl dormire sola. /u nu ml
temeam di dormire solo 2
5 1ormite# signorino 2 $optea# din patul ei.
7u# nu dormeam# îmi pierise tot somnul% nu-mî plăcea nici
mie mai mult ca ei di dormire solo.
1ar ce nouă spaimă făcea să-mi bată atît de năvalnic inima#
să-mi alerge sîngele prin vine ca în febră 2 1e-atîtea ori stă-
tusem dormitînd în latura aceea ferită Q bisericii Santa 0aria
del &armine# cum de nu observasem oare pînă atunci pe fetele
acelea frumoase# în mantile negre# îngenunceate pe dalele de
marmură aproape de mine# ce-mi zîmbeau pe furi$ în vreme
ce rosteau rugăciuni $i descîntece 2 &um putusem trece zilnic#
săptămîni de-a rîndul pe lîngă fmttivendola K din colţul stră-
zii# fără să mă opresc ca să stau de vorbă cu 7annina# fata ei
cea frumoasă care avea în obra*i culoarea piersicilor pe care la
vindea 2 &um de nu descoperisem pînă atunci că florala ( din

Piazza 0ercato avea fermecătorul surîs al Primăverii lui 'otîi-

oelli 2 &um putusem să-mi pierd atîtea seri în osîeria dell+lle-
gria fără să-mi dau seama că nu vinul de Gragnano ci scînte-
ierea ocilor Garmelei era pricina ameţelii mele 2 &um era cu
putinţă să aud numai gemetele muribunzilor $i dangătul clopo-
telor de la biserici cînd toate străzile răsunau de rîsete $i cîntece
8notă9

"
Fructăreasa.
( Florăreasa#
8Dnotă9
"="+
de dragoste# cînd sub fiecare portico zăreai cîte-o fată $u$otind
unui amoroso 2
I 6 0ari# o 6 0ari# uanto sonno o perso per te 6
# fammi dormire
abbracciato un poco con te.++ K
anta un tinerel sub fereastra 0ariucciei.
I &Qrme 6  &Qrme DB cînta altul afară# la steria. B[[-
IEorrei bacciare i tuoi capelli neriB [ răsuna în Piazza
0ercato.
IEorrei bacciare i tuoi capelli neri++# îmi răsuna în urece
pe cînd stăm lungit pe pat ascultînd respiraţia 0ariucciei care

dormea de partea cealaltă a peretelui.

&e se întîmplase cu mine 2 Fusesem oare vră*it de o strega 4 2
îmi turnase cumva vreuna din fetele acelea în vin cîteva pică-
turi din filtro d+amore al lui don 'artolo 2 &e păţiseră toţi oa-
menii din *urul meu 2 Se îmbătaseră cu vinul cel nou# ori se
deziănţuisc în ei desfrîul ciar în faţa 0orţii 2
0orta la colera# evviva la gioia 6 =
Stăteam la masa mea obi$nuită din osteria# dormitînd dinain-
tea garafei cu vin. 3recuse de miezul nopţii $i mă gîndeam că
ar fi mai bine să a$tept acolo pentru a mă întoarce acasă cu
&esare după ce-$i va isprăvi serviciul# cînd un pu$ti veni în
fugă la masa mea $i-mi înmînă o îrtiuţă.
IEinoB era mîzgălit pe îrtie cu un scris aproape indesci-
frabil.
Peste cinci minute ne opream în faţa grila*ului masiv al por-
ţilor mănăstirii Sepolte Eive. îmi dădu drumul înăuntru o că-
lugăriţă bătrînă# care mă conduse prin grădina mănăstirii su-
nînd dintr-un clopot. m străbătut un coridor imens# pustiu#
apoi o altă călugăriţă ridică un-felinar la înălţimea feţei mele
$i descise o u$ă ce da într-o cameră slab luminată. 1octorul
Eillari era culcat *os# pe o saltea# în primul moment# nici nu
l-am recunoscut. Padre nselmo îi dădea ciar atunci sfînta
8notă9
"
 6 0ari# o 6 0ari# cît somn am pierdut din pricina ta 6 ,ngăduie-mi să
dorm puţin în braţele tale.
(
$ vrea să-ţi sărut $uviţele negre.
4 Eră*itoare.
= Holera e moartă# trăiască veselia 6
8Dnotă9

+"=(
cuminecătură. ,ntrase de*a în stadium algidum# trupul i se ră-
cise dar mi-am dat seama după ocii lui că-i con$tient încă.
,-am privit cipul# cutremurîndu-mă % nu era prietenul meu
cel la care mă uitam# ci 0oartea# înfiorătoarea# respingătoarea
0oarte# î$i înălţă de cîteva ori mînile# arătînd spre mine cu
faţa-i oribilă crispată într-o desperată sforţare de a vorbi.
'uzele-i scimonosite rostiră limpede N Speccio". 1upă cîteva
clipe de a$teptare# o călugăriţă aduse o oglin*oară % am ridi-
cat-o ţinînd-o înaintea ocilor lui întredesci$i. /l clătină de
cîteva ori din cap.  fost ultimul semn de viaţă pe care l-a
mai dat% peste o oră# inima încetă de a-i mai bate.
&ăruţa a$tepta în faţa porţii ca să care trupurile celor doua
călugăriţe moarte în timpul zilei. )tiam că de mine depinde ca
trupul lui să fie luat o dată cu celelalte# ori lăsat pînă a doua
zi seara. 0-ar fi crezut dacă a$ fi afirmat că-i încă viu# căci
arăta la fel ca în clipa cînd sosisem. 7-am spus nimic. 1ouă
ore mai tîrziu# stîrvul lui a fost aruncat# o dată cu alte cîteva
sute# în groapa comună din cimitirul olericilor. înţelesesem de
ce ridicase mîna arătînd spre mine $i de ce clătinase din cap
cînd i-am ţinut oglinda în faţa ocilor. 7u voia ca soţia lui să
vadă ce văzuse el în oglindă# voia însă ca eu să mă duc s-o în-
$tiinţez după ce totul se va fi sfîr$it.
&înd m-am oprit în faţa casei lui# am zărit la fereastră
cipul alb al unei femei % părea o copilă aproape. Se dădu în-
dărăt clătinîndurse# cu ocii plini de spaimă# cînd am des-
cis u$a.
5 /$ti doctorul cel străin despre care mi-a spus atîtea so-
ţul meu. /l nu s-a întors încă % am stat la fereastră toată noap-

tea. nde-i 2
î$i azvîrli în grabă un $al pe umeri $i se repezi spre u$a#
5 1u-mă repede la el# trebuie să-l văd cît mai repede6
m oprit-o# spunîndu-i că trebuie să-i vorbesc mai întîi.
î-am eJplicat că soţul ei se îmbolnăvise în mănăstirea Sepolte
Eive# care era contaminată toată# $i că ea nu putea să intre
acolo % trebuia să se gîndească la copilul pe care avea să-l
nască curînd.
8notă9
"glindă.
8Dnotă9
"=4
5 *ută-mi să cobor scările 6 *ută-mi să cobor scările 6
3rebuie să a*ung cît mai iute la el. 1e ce nu mă a*uţi 2 zise
ea ootind de plîns.
1eodată scoase un ţipăt sfî$ietor $i se prăbu$i pe un scaun#
gata să le$ine.
5 7u-i adevărat# n-a murit# de ce nu vorbe$ti 2 /$ti un
mincinos# nu se poate să fie mort $i să nu-l mai văd 6
Se năpusti din nou spre u$ă.
5 3rebuie să-l văd 6 3rebuie să-l văd 6
m oprit-o din nou.
5 7u-l poţi vedea# nu mai este acolo# este...

Se repezi la mine ca un animal rănit.

5 7-aveai dreptul să-l iei de-acolo înainte de a-l vedea eu#
răcni ea turbată de mînie. /ra lumina ocilor mei# mi-ai luat
lumina ocilor 6 /$ti un mincinos# un uciga$ 6 Sfîntă Lucia# ia-i
lumina ocilor# a$a cum mi-a luat-o el pe-a mea 6 Scoate-i
ocii# cum ţi i-ai scos $i pe ai tăi 6
 babă dădu buzna în odaie# năpustindu-se cu mînele ri-
dicate asupra mea# parc-ar fi vrut să-mi sfî$ie faţa.
5 Sfîntă Lucia# ia-i lumina ocilor 6 rbe$te-l 6 prinse ea
a răcni cît o ţinea gura.
5 Potess+ essere ciecato# potess+ essere ciecato6 " urla ea
într-una de sus# din capul scărilor# pe cînd eu coboram în
goană treptele.
'lestemul acela teribil# cel mai groaznic ce putea fi rostit
împotriva mea# mi-a răsunat în ureci toată noaptea. 7u în-
drăzneam să mă duc acasă# îmi era frică de întuneric. m stat
restul nopţii în Santa 0aria del &armini % mi se părea că n-are
să se mai facă niciodată ziuă.
&înd am intrat a doua zi# abia ţinîndu-mă pe picioare# în
farmacia San Gennario ca să-mi iau întăritorul meu obi$nuit#
altă specialitate de-a lui don 'artolo# eJtraordinar de eficace#
am găsit o scrisoare lăsată cu puţin înainte de Padre nselmo#
în care mă ruga să vin fără întîrziere la mănăstire.
B m găsit mare tulburare acolo N se iviseră trei cazuri
noi de oleră. Padre nselmo mă informă că# după o lungă
consfătuire între patru oci cu stareţa# otărîseră# dat fiind că
8notă9

"
1ar-ar 1umnezeu să orbe$ti 6
8Dnotă9

+"==
nici un alt doctor nu era disponibil# să-mi propuie locul co-
legului meu mort. 0aici înspăimîntate alergau în toate părţile
pe coridoare# o parte se rugau $i cîntau psalmi în capelă. &ele
trei călugăriţe zăceau pe mindirele lor# fiecare în celula ei.
na din ele muri seara.  doua zi# maica cea bătrînă care mă
a*utase căzu $i ea bolnavă.  înlocui o maică tînără# pe care o
remarcasem ciar de la prima vizită. devărat că ar fi fost
greu să n-o remarci# căci era foarte tînără $i de o frumuseţe
uluitoare. 7u-mi adresă nici o vorbă. 7u-mi răspunse nici
cînd am întrebat-o care i-e numele# dar am aflat de la Padre
nselmo că o cema Suora L,rsula. 0ai tîrziu# în cursul zilei#
am cerut să vorbesc cu stareţa $i am fost condus la celula ei
de Suora rsula. 'ătrînă stareţă mă privi cu ocii ei reci#
străpungători# severi $i scrutători ca ai unui *udecător. &ipul
îi era împietrit# lipsit de viaţa# ca cioplit în marmură# buzele
subţiri păreau că nu se desciseseră niciodată într-un zîmbet.
,-am spus că întreaga mănăstire era contaminată# condiţiile
sanitare erau groaznice# apa fîntînii din grădină infectată# a$a
că trebuia evacuată întreaga ob$te a mănăstirii# altfel vor muri
toate de oleră.
/ra cu neputinţă# răspunse ea# a$a ceva era împotriva regu-
lelor ordinului lor. 7ici o călugăriţă care a intrat în mănăs-
tire n-a părăsit-o vreodată vie. 3rebuiau să rămîie toate acolo
unde se aflau# soarta lor era în mînele 0adonei $i-ale lui San
Gennaro.
&u eJcepţia unei singure vizite scurte la farmacie# ca să-mi
iau doza# mereu sporită# din stimulentul miraculos al lui don
'artolo# n-am părăsit de loc mănăstirea timp de mai multe

zile de teroare# pe care nu le voi uita niciodată. m fost silit

să-i spun lui Padre nselmo că aveam neapărată nevoie de
vin 5 $i îndată mi s-a pus la dispoziţie din bel$ug# ba probabil
prea mult. Somn nu mai aveam aproape de loc $i mi se părea
că nici nu-mi trebuie. &red că nici n-a$ fi putut să dorm# ciar
să fi avut timp % spaima# plus nenumăratele ce$ti de cafea
neagră# îmi ţineau întregul mecanism mintal într-o asemenea
stare de eJtraordinară surescitare# încît nu mai simţeam de loc
oboseala. Singurele clipe de destindere erau atunci cînd puteam
să mă furi$ez pînă la vecea bancă de marmură a$ezată sub
ciparo$ii din grădina mănăstirii $i să stau acolo fumînd ne-
"=T
numărate ţigări. &ioburi de marmură antică erau împră$tiate
prin toată grădina# pînă $i gizdclele fîntînii erau făcute tlin-
tr-un cippo# un altar roman de odinioară# care acum se află
în curtea locuiîîţei mele de la San 0icele# La picioarele mele
zăcea un faun ciopîrţit sculptat în rosso antico " 5A $i# pe *u-
mătate ascuns printre ciparo$i# un /ros mititel sta încă în
picioare pe coloana-i de Amarmura africană. 1e două ori am
găsit-o pe Suora rsula stînd pe bancă % ie$ise afară ca să mai
respire aer curat# îmi spusese ea# căci îi venea le$in de duoarea #+
ce domnea în întreaga clădire.  dată mi-a adus o ceaţcă de
cafea $i a rămas în picioare înaintea mea a$teptînd să ia înapoi

cea$ca în vreme ce eu beam cafeaua cîtputeam de încet ca s-o

silesc să stea cîteva clipe mai mult. Parcă începuse a fi ceva
Amai puţin sfioasă# parcă nu se simţea stingerită că întîrziam +
atîta să-i înapoiez cea$ca goală. S-o privesc mi se părea o
odină pentru ocii mei obosiţi# în scurt timp# deveni o bucurie#
căci era foarte frumoasă# înţelegea oare ce-i spuneau ocii mei
$i nu îndrăzneau să rostească buzele N că eu eram tînăr $i ea
frumoasă 2 în unele clipe# aproape îmi venea să cred că da. .i%
m întrebat-o de ce venise să-$i îngroape tinereţea aici în +.
mormîntul de la Sepolte Eive 2 7u $tia că în afara acelui lăca$
al spaimei $i morţii lumea era tot a$a de frumoasă ca înainte#
că viaţa era plină de veselie# nu numai de întristare 2
5 )tii cine-i băieţelul acela 2 am spus eu# arătînd cu mîna ;
spre micuţul /ros de sub ciparo$i. # î
 fi vreun înger.
7u# este un zeu# cel mai mare dintre toţi zeii $i probabil KB
cel mai bătrîn. 1omnea odinioară peste limp $i mai domne$ta
încă peste lumea de azi.
5 0ănăstirea voastră a fost clădită pe ruinele unui templu
antic# ale cărui ziduri nimicite de timp $i de om s-au prefăcut - #
în pulbere. 7umai copila$ul acela rămăsese la locul lui# cu
torba de săgeţi în mînă# gata să-$i ridice arcul. /ste indes-
tructibil# fiindcă-i nemuritor. nticii îi spuneau /ros $i-i zeul
,ubirii.
8notă9
"0armură ro$ie antică.
8Dnotă9
"=?
Pe cînd rosteam cuvîntul acela nelegiuit# clopotul capelei

începu a suna cemînd maicile la rugăciunea de seară. Suora

rsula î$i făcu semnul crucii $i ie$i în grabă din grădină.
Peste cîteva clipe# altă călugăriţă veni în fugă să mă ceme
la stareţă# care le$inase în capelă $i fusese dusă imediat în ce-
lula ei. 'ătrîna mă privi cu ocii ei teribili# î$i ridică mîna.
arătînd spre crucifiJul din perete% îi aduseră sfînta împărtă-
$anie. 7u-$î mai reveni# nu mai putu vorbi# bătăile inimii de-
veneau tot mai slabe % se stingea repede. Yăcu astfel toată
ziua# cu crucifiJul pe piept $i mătăniile în mînă# cu ocii în-
ci$i# cu trupul răcîndu-se încetul cu încetul.  dată sau de
două ori mi s-a părut că mai percep o slabă bătaie de inimă %
curînd# n-am mai auzit nimic. m privit cipul rigid $i crud al
bătrînei stareţe# pe care nici moartea nir-l putuse îmblmzi.
Simţeam aproape ca o u$urare că ocii i se încinseseră pe veci *
era ceva care mă înspăimînta în ocii aceia. 0-am uitat Sa
călugăriţa cea tînără de lîngă mine.
5 7u mai pot sta aici# am răstit% n-ani dormit aproape
de loc de cînd stau în mănăstire# capul rni se învîrte$te# nu
rnai sînt stăpîn pe mine# nu mai $tiu ce tac. 0i-i teamă de
mine însumi# mi-e teamă de dumneata# mi-e teamă de...
7-am mai avut vreme sa rostesc cuvîntul# iar ea n-avu
vreme să se dea înapoi % braţele mele o eupnnseră $i simţeam
bătînd năvalnic inima ei pe inima mea.
5 Pieta "# $opti ea.
1eodată arătă spre pat $i se repezi afară dm celulă cu un
strigăt de groază. cii bătnnci stareţe mă priveau ţintă# larg
desci$i# teribili# ameninţători. 0-am aplecat asupra ei $i mi
s-a părut că aud o slabă zbatere a inimii. /ra moartă ori vie 2
Puteau oare vedea ocii aceia teribili 2 Eăzuseră 2 'uzele acele

vor mai vorbi oare vreodată 2 7u îndrăzneam să-i mai pri-

vesc ocii% i-am acoperit faţa cu cer$aful $i m-am năpustit
afară din celulă# afară din Sepolte Eive pentru a nu mă mai
întoarce niciodată acolo.
 doua zi am îe$inat pe strada Piliero. &înd mi-am venit în
fire# mă aflam întins într-o trăsură $i un poliţist îngrozit sta
8notă9
"ndurare.
8Dnotă9
"=C
pe bancetă în faţa mea. 7e îndreptam spre Santa 0addalena#
spitalul olericilor.
m povestit în altă parte cum s-a sfîr$it plimbarea aceea#
cum trei săptămîni mai tîrziu $ederea mea în 7eapoli s-a
înceiat cu o minunată croazieră prin golf# cu cea mai bună
corabie din Sorrento# împreună cu vreo doisprezece pescari
din &apri $i cum am petrecut o zi întreagă# de neuitat# în
iarg înaintea 0arinei din &apri# neputînd debarca din pricina
carantinei.
0-am ferit să povestesc în IScrisori dintr-o cetate îndoliataB
cele petrecute în mănăstirea Sepolte Eive. 7-am îndrăznit să

spun nimănui atunci# nici ciar devotatului meu prieten# doc-

torul 7orstrom# care ţinea un *urnal cu mai toate isprăvile ti-
nereţii mele. mintirea ru$inoasei mele purtări m-a urmărit
ani de zile. &u cît mă gîndeam mai mult la ea# cu atît îmi
apărea mai de neînţeles. &e se întîmplase cu mine 2 &e forţă
necunoscută se declan$ase în mine ca să mă facă să-mi pierd
controlul simţurilor imperioase# dar stăpînite de o raţiune mult
mai puternică decît ele 2 7u eram un nou-venit în 7eapole.
0ai stătusem $i-n alte daţi la vorbe $i la rîs cu fetele acelea
focoase. 1e cîte ori nu dansasem cu ele tarantella seara# în
&apri 6 Se întîmplase# poate# să le fur o sărutare# două# în cel
mai grav caz# dar rămăsesem întotdeauna căpitanul corăbiei#
în stare să înăbu$ orice semn de răzvrătire a ecipa*ului# în zi-
ilele studenţiei mele din `uartier Latin mă îndrăgostisem
aproape de Soeur Pilomene# sora cea tînără $i frumoasă din
Salle Sainte &laire. 7u îndrăznisem decît să-i întind mîna cu
timiditate $i să-i spun rămas bun în ziua cînd am părăsit pentru
totdeauna spitalul# iar ea nici măcar nu mi-o atinsese. cum#
în 7eapole# dorisem să strîng în braţe pe toate fetele care-mi
ie$eau în cale $i fără îndoială că a$ fi făcut-o dacă nu mi-a$
fi pierdut cuno$tinţa pe strada Piliero în ziua cînd am sărutat
 călugăriţă lîngă patul de moarte al unei stareţe 6
Privind în urmă la zilele mele napolitane după o trecere de
atîţia ani# nu pot fi mai iertător acum ca atunci pentru pur-
tarea mea# pot însă# într-o oarecare măsură# s-o eJplic.
7-am pîndit doar fără încetare# în scurgerea atîtor ani# bă-
tălia dintre Eiaţă $i 0oarte fără a a*unge să cunosc cîte ceva
+"=<
despre cele două combatante. &înd am văzut întîi 0oartea la

lucru în sălile spitalelor# nu era decît un simplu meci între

ele# un *oc copilăresc# în comparaţie cu ce-am văzut mai tîrziu.
m întîlnit-o la 7eapole# ucigînd mai mult de o mie de oa-
meni pe zi# sub ocii mei. m văzut-o la 0essina îngropînd
mai mult de o sută de mii de bărbaţi# femei $i copii într-o
singură minută# sub casele ce se prăbu$eau. 0ai tîrziu# am
văzut-o la Eerclun# cu mînile pline de sînge pînă la coate#
măcelărind patru sute de mii de oameni $i secerînd floarea unei
armate întregi în cîmpiile din Flandra $i de pe Somme. 7u-
mai de cînd am văzut-o operînd în stil mare# am început a
pricepe cîte ceva din tactica războiului. / un studiu fascinant#
plin de mistere $i de contradicţii. La început# totul pare un
aos spăimîntător# un măcel orb# fără sens# ţesut numai din
încurcături $i erori. La un moment dat# Eiaţa# mînuind o
armă nouă# înaintează victorioasă# ca peste o clipa să se re-
tragă învinsă ele 0oartea triumfătoare. 1ar nu-i a$a. 'ătălia
este diri*ată în cele mai mici amănunte de o lege imuabilă a
ecilibrului dintre Eiaţă $i 0oarte. 1e cîte ori acel ecilibru
este stricat de o pricină întîmplătoare# fie ea molimă# cutremur
ori război# 7atura care vegează# numaidecît se pune pe treabă
ca să restabilească ecilibrul# aducînd pe lume fiinţe noi care
să înlocuiască pe cele căzute# împin$i de forţa irezistibilă a
unei legi naturale# bărbaţi $i femei cad unii în braţele altora#
orbiţi de pofte trupe$ti# nedîndu-$i seama că cea care pre-
zidează la unirea lor este 0oartea ţinînd într-o mînă afro-
disiacul $i în cealaltă narcoticul 5 0oartea# dătătoare de
Eiaţă# distrugătoarea de Eiaţă# începutul $i sfîr$itul.
"=>
K>K
8titlu97P, L P:,S
Lipsisem trei luni în loc de o
luna. /ram încredinţat că mulţi dintre pacienţii mei vor
rămîne credincio$i prietenului meu# doctorul 7orstrom# care-i
îngri*ise cît timp fusesem plecat. 0ă în$elam însă % se în-
toarseră toţi la mine# unii mai sănăto$i# alţii mai bolnavi# avînd
numai cuvinte de laudă pentru colegul meu# dar la fel $i pen-
tru mine. 7u mi-ar fi părut de loc rău dacă i-ar fi rămas
credincio$i lui% eu# oricum# tot eram peste seamă de ocupat

$i $tiam că clientela lui scădea din ce în ce# că fusese nevoit

ciar să se mute din boulevard Haussmann într-un apartament
mai modest# din rue Pigalle. 7orstrom fusese întotdeauna un
prieten sincer# scăpîndu-mă din multe încurcături la începutul
carierei mele# pe cînd mai bî*bîiam încă în cirurgie# întot-
deauna gata să împartă cu mine răspunderea numeroaselor
mele pozne# îmi amintesc# de pildă# cazul baronului '. &red
că-i bine să vă istorisesc întîmplarea# ca să înţelegeţi ce fel de
om era prietenul meu. 'aronul '.# unul dintre cei mai veci
membri ai coloniei suedeze# om cu o sănătate $ubredă# fusese
ani de zile îngri*it de 7orstrom. într-o# bună zi# 7orstrom
5 din pricina timidităţii lui care era o adevărată pacoste 5 îi
dădu ideia să mă ceme la o consultaţie. 'aronul prinse mare
simpatie pentru mine. Pe un doctor nou e$ti întotdeauna în-
%5
clinat să-l crezi doctor bun pînă se dovede$te contrariul.
7orstrom era pentru operaţie imediată# eu contra. 'aronul îmi
scrisese că începuse a se sătura de mutra posomorîtă a lui
7orstrom $i-mi cerea să-l tratez eu. m refuzat# bineînţeles# dar
7orstrom stărui să mă ocup de cazul acela# căci el oricum tot
tî abandona. Starea generală a baronului se ameliora repede
$i eram felicitat de toată lumea. 1ar după o lună mi-am dat
seama că 7orstrom pusese bine diagnosticul $i ci acum era
prea tîrziu pentru operaţie# că omul acela era condamnat. m
scris nepotului său de la Stocolm să vie să-l ia acasă# ca sa
moară în patrie. Gu greu am izbutit să-l conving pe bătrînul
baron. 7u voia cu nici un cip sa se despartă de mine N eu eram
singurul medic care pricepuse cazul lui. Peste două luni# am
primit o scrisoare de la nepot în care rnă în$tiinţa că baronul

îmi lăsase prin testament un ceas de aur cu sonerie de mare

valoare# ca amintire pentru tot binele pe care i-l făcusem# îl
pun deseori să sune ora# pentru a-mi aminti din ce-i clădită
faima unui medic.
1e cîtăva vreme se cam scimbase situaţia între 7orstrom
$i mine. /ram din ce în ce rnai des cemat la consultaţie de
pacienţii lui% ciar prea des. într-o după amiază# tocmai erarn
de faţă cînd unul dintre ei muri pe nea$teptate. devărat gi-
nion pentru 7orstrom# căci bolnavul era unul dintre cei mai de
seamă membri ai coloniei. 7orstrom era foarte amărît din pri-
cina asta# a$a că l-am luat să cinăm împreună la Gafe de 4a
:egence# ca să-l mai îmbărbătez.
5 $ dori să-mi poţi eJplica taina succesului tău $i-a ne-
reu$itei mele# spuse -7orstrom privindu-mă cu tristeţe pe
deasupra sticlei de Saint-!uîien.
5 0ai întîi de toate# e p cestiune de noroc# i-am răspuns î
apoi mai este deosebirea de temperament dintre noi. Pe cînd
eu în$făc 7orocul de păr# tu stai lini$tit cu mînile în buzunare
$i-l la$i să-$i ia zborul. Sînt convins că $tii cu mult mai multe
decît mine despre sănătatea $i bolile trupului omenesc % s-ar
putea însă# de$i tu e$ti de două ori mai vîrstnic ca mine# ca
eu să $tiu mai multe ca tine despre mintea omenească. 1e ce
ai spus profesorului rus# pe care ţi l-am trimis# că are angînă
pectorală 2 1e ce i-ai eJplicat toate simptomele bolii lui
necruţătoare 2
A"T".
5 Eoia cu orice preţ să cunoască adevărul. 3rebuia să i-l
spun# altfel nu m-ar fi ascultat.
5 /u nu i-am spus nimic despre asta $i totu$i m-a ascultat.
3e-a minţit cînd ţi-a spus că vrea să $tie tot $i că nu se teme
de moarte. 7imeni nu dore$te să $tie cît este de bolnav# toţi se
tem de moarte $i pe bună dreptate. mul acela e acum mult
mai grav bolnav. /Jistenţa lui e paralizată de spaimă $i vina
o porţi tu.
5 Eorbe$ti ve$nic despre nervi $i minte ca $i cum trupul
nostru n-ar fi făcut $i din altceva. Pricina anginei pectorale
este arterio-scleroza arterelor coronare.

5 întreabă-l pe profesorul Hucard ce s-a întîmplat în

clinica lui săptămîna trecută# pe cînd ne eJplica un caz de an-
gină pectorală 6 'olnava a fost apucată deodată de un acces
a$a de teribil# încît ciar $i profesorul a crezut că-i pierdută.
,-am cerut atunci voie să fac o încercare de a-i opri accesul
cu tratament mintal % mi-a răspuns că era zadarnic# dar con-
simţi. m pus mîna pe fruntea bolnavei# spunîndu-i că-i va
trece imediat. Peste o minută# spaima îi dispăru din privire#
respiră adînc $i spuse că se simţea acum perfect. 1esigur# ai
să replici că era un caz de pseudo-angină# fal$ă angină pec-
.torala# dar eu pot să-ţi dovedesc contrarul. Peste patru zile a
avut un nou atac# după toate aparenţele identic# $i a murit
în mai puţin de cinci minute# întotdeauna încerci să eJplici
bolnavilor ceea ce nu-ţi poţi lamuri nici măcar ţie însuţi. iţi
că-i numai o cestiune de credinţă# nu de $tiinţă# la fel ca $i
credinţa în 1umnezeu. 'iserica catolică nu eJplică niciodată
nimic $i rămîne cea mai mare putere din lume % biserica pro-
testantă cearcă să eJplice totul $i se dărîmă treptat. &u cît
bolnavii tăi cunosc mai puţin adevărul# cu-atît e mai bine pen-
tru ei. 7u-i-firesc să controlăm cu creierul funcţia organelor
din trupul nostru. -i face pe pacienţi să se gîndească la
boala lor# înseamnă a Bnesocoti legile naturii. Spune-le că trebuie
să facă într-un fel sau altul# să ia cutare ori cutare doctorie
ca să le fie mai bine $i# dacă n-au intenţia să te asculte# să se
ducă mai bine la alt medic. 7u te duce să-i vezi decît atunci
cmd au neapărată nevoie de tine# nu fi prea vorbăreţ cu ei#
căci vor descoperi repede cît de puţin $tim. 0edicii# ca $i ca-
"T(
petele încoronate# trebuie să se ţină cît mai la distanţă cu

putinţă# căci altfel prestigiul lor are de suferit% pe toţi ne

avanta*ează o lumină mai învăluită. ită-te la familiile doc-
torilor care preferă întotdeauna să consulte un medic străin i
în momentul de faţă# tratez în ascuns pe soţia unuia dintre
cei mai vestiţi doctori din Paris% ciar astăzi mi-a arătat ul-
tima lui reţetă# întrebîndu-mă dacă socoteam că-i poate fi de
vreun folos.
5 3u e$ti ve$nic încon*urat de femei. &e n-a$ da să mă-n-
drăgească femeile ca pe tine 6 Pînă $i bătrîna mea bucătăreasă
s-a amorezat de tine de cînd ai vindecat-o de zona-zoster.
5 &e n-a$ da# o# doamne sfinte# să nu mă mai îndrăgească 6
3i-a$ lăsa bucuros toate nevropatele mele 6 )tiu că lor le da-
torez într-o mare măsură reputaţia mea de a$a-zis medic la
modă# dar să $tii de la mine că-s o mare pacoste# de multe ori
ciar o prime*die. Spui c-ai vrea să te iubească femeile % ei#
atunci# nu le spune asta niciodată# nu face prea mult caz de ele#
nu le lăsa să-ţi impuie voinţa lor. Femeilor le place cu mult mai
mult să asculte de cineva decît să fie ascultate# de$i nu par a $ti
asta. Se pretind egale cu noi# dar $tiu perfect că nu sînt 5 din
fericire pentru ele 5 căci dacă ar fi# le-am iubi cu mult mai
puţin# în fond# am o părere mai bună despre femei decît
despre bărbaţi# dar asta nu le-o spun lor. u o fire cu mult
mai cura*oasă ca noi# înfruntă boala $i moartea mai u$or# sînt
mult mai miloase $i mai puţin vanitoase# în general# instinctul
le călăuze$te cu mult mQi mare siguranţă în viaţă decît pe noi
inteligenţa# $i nu se clau a$a des ca noi în spectacol. 1ragostea#
pentru o femeie# înseamnă cu mult mai mult decît pentru un
bărbat % e totul. )i-i mai puţin o cestiune de simţuri decît î$i
încipuie în general bărbatul.  femeie se poate îndrăgosti de
"
un om urît# ciar de unul bătrîn# dscă-i înflăcărează imaginaţi# ..
n bărbat nu se poate îndrăgosti de-o femeie decît dacă ea îi
aţîţă instinctul seJual care# contrar legilor 7aturii# supra-
vieţuie$te la bărbatul modern puterii lui seJuale. $a că nu
eJistă limită de vîrstă pentru dragoste. :icelieu era irezistibil
la optzeci de sni cînd abia se mai ţinea pe picioare# iar Goete
avea $aptezeci cînd $i-a pierdut capul după lrie von
LevetzoM.
"T4
1ragostea# ca $i floarea# are o viaţă scurtă. La bărbaţi se
stinge de moarte naturală în căsnicie# la femei supravieţuie$te
ades pînă la urmă# transformată într-o tandreţe pur materna
pentru eroul dispărut al viselor ei. Femeile nu pot pricepe că
bărbatul este prin natura lui poligam. Poate fi înduplecat \ să
rabde noul nostru cod de morală socială# dar neînfrîntu-i in-
stinct este numai adormit. /l rămîne acela$i animal pe care l-a
făcut &reatorul lui# gata să se lase dus de pornirile naturale
fără să-i pese de piedicile ce i se pun în cale.
Femeia nu-i mai puţin inteligentă ca bărbatul % în general#

poate că-i mai inteligentă. 1ar inteligenţa ei este de altă na-

tură. 7u putem trece cu vederea faptul că creierul bărbătesc
este superior ca greutate celui femeiesc. &irconvoluţiile ce-
rebrale# care se pot observa de cum te na$ti# sînt cu totul di-
ferite în cele două creiere. 1eosebirea anatomică devine $i mai
izbitoare cînd compari loburile occipitale % tocmai din pricina
pseudo-atrofiei acestui lob din creierul femeii# îi atribuie
Husce o importanţă atît de mare psiică. Legea diferenţierii
dintre seJe este o lege constantă a 7aturii# căreia i se supune
întreaga creaţie# devenind din ce în ce mai accentuată cu cît
tipurile sînt mai evoluate. Se spune că totul se poate eJplica
prin faptul că noi am acaparat întreaga cultură# păstrînd-o ca
pe un monopol numai pentru seJul nostru# iar femeile n-au
avut niciodată condiţii favorabile. devărat 2 &iar la tena#
situaţia femeilor nu era inferioară situaţiei bărbaţilor# toate
căile culturii le erau descise. Popoarele ioniene $i dorice le-au
recunoscut întotdeauna independenţa % era ciar eJagerată la
lacedemonieni. 3ot timpul imperiului roman# în patru secole de
înaltă cultură# femeile s-au bucurat de o mare libertate. /ste
de a*uns să ne amintim că erau stăpîne absolut pe proprietatea
lor. în perioada evului mediu# femeile erau cu mult mai
instruite decît bărbaţii. &avalerii se pricepeau să mînuiască
mai bine sabia decît pana % cărturari erau călugării# dar $i
multe mănăstiri de maici aveau la dispoziţie acelea$i mi*loace
de instruire pentru fiinţele ce vieţuiau în acele loca$uri. ite#
de pildă# în meseria noastră femeile nu-s nou-venite 6 /Jistau
la $coala din Salerno femei-profesori. Louise 'ourgeois# medicul
0ariei de 0edici# soţia lui Henri ,E# a scris un tratat fără va-
loare despre obstetrică. 0arguerite la 0arce a fost moa$ă $i

"T=
medic-$ef la Hotel-1ieu# în "?CC. 0adame de &apelle $i 0a-
dame 'oivin au scris nenumărate cărţi despre bolile femeie$ti#
dar care nu fac două parale# în secolele $aptesprezece $i opt-
sprezece au fost o mulţime de femei-profesori în vestitele uni-
versităţi italiene din 'ologna# Pavia# Ferrara# 7eapole. 7-au
făcut niciodată nimic pentru progresul $tiinţei în care erau
specializate. 3ocmai din pricină că obstetrica $i ginecologia au
fost lăsate în seama femeilor# au rămas atîta vreme într-un
*alnic stadiu de înapoiere. Progresul a început abia cînd au
luat $i-aici conducerea bărbaţii. &iar $i-n ziua de azi# cînd
este în prime*die viaţa ei ori a copilului# femeia nu se bizuie
pe-un doctor-femeie.
ite# în muzică 6 3oate doamnele :ena$terii cîntau din lă-
ută $i mai tîrziu din alăută# arfă $i clavecin. 3imp de-un
secol# toate fetele din înalta societate au studiat cu rîvnă pi-
anul# dar pîna acum nu $tiu nici o operă muzicală de calitate
compusă de o femeie# nici nu cunosc vreo femeie care să poată
interpreta după gustul meu dagio Sostenuto din pus "?
de 'eetoven. proape nu eJistă tînără domni$oară care să nu
se ocupe cu pictura# dar# după cîte $tiu# în nici un muzeu din
/uropa nu găse$ti picturi de mare valoare semnate de
pictori-femei# cu eJcepţia poate a :osei 'oneur# care trebuia
să-$i radă bărbia $i se îmbrăca bărbăte$te.
nul din cei mai mari poeţi ai anticităţii a fost o femeie.
1in cununa de flori care-i încercuia fermecătoarea-i frunte
n-au mai rămas decît cîteva petale de trandafir ce rQspîndesc
$i-acum parfumul ve$nicei primăveri. &îtă eternă bucurie# cîtă
eternă tristeţe ne treze$te în suflet ecoul îndepărtat al acelui

cîntec de sirenă de pe ţărmurile /ladei 6 Frumoasă Sapo 6

Eoi mai auzi vreodată din nou vocea ta 2 &ine $tie dacă nu
mai cînţi încă în vreun pierdut fragment al ntologiei# păstrat
sub lava de la Herculaneum 6
5 7u vreau să mai aud nimic despre Sapo a ta 6 bombăni
7orstrom. îmi răs-a*unge cîte $tiu despre ea $i adoratoarele ei.
7u-mi mai trebuie s-aud nimic despre femei. i băut mai mult
decît se cuvenea# ai pălăvrăgit spunînd tot felul de nerozii# ai
să mergem acasă 6
"TT
m pornit pe bulevard la vale# dar# pe la *umătatea dru-
mului# prietenului meu îi veni cef de-un ţap de bere# a$a că
ne-am a$ezat la o masă# afară# în faţa unei cafenele.
5 'onsoir# ceri# se adresă prietenului meu doamna de la
masa vecină. 7u mă tratezi cu un ţap 2 7-am cinat.
&u o voce enervată# 7orstrom îi răspunse să-l lase în pace.
5 'onsoir# &loe# am spus eu. &e mai face Flopette 2
5 Lucrează pe străzile dosnice % pe bulevard nu-i bună de-
cît după miezul nopţii.
în timp ce vorbea# Flopette apăru $i veni să se a$eze lingă
camarada ei.

5 ,ar ai băut# Flopette# i[am spus eu % vrei numaidecît să

te ia dracu 2
5 1a# răspunse fata# cu voce răgu$ită# mai rău ca aici nu
poate fi în iad.
5 7u e$ti prea dificil în privinţa relaţiilor# bombăni prie-
tenul meu# privind cu scîrbă la cele două prostituate.
5 m avut cuno$tinţe $i mai puţin onorabile decît astea
două# i-am răspuns. 1e altfel# sînt consilierul lor medical.
mîndouă au sifilis# absintul le va da gata# a$a că vor sfîr$i
curînd la Saint-Lazare ori într-un $anţ. /le cel puţin nu pre-
tind că-s altceva decît ce sînt. 7u uita ca pentru ceea ce sînt
trebuie să mulţumească unui bărbat $i că alt bărbat le a$teaptă
la celălalt capăt al străzii ca să le ia banii pe care i-au căpătat
de la noi. 7u-s ciar a$a de stricate cum crezi tu# prostituatele
astea % rămîn femei pînă la sfîr$it# cu toate defectele femeie$ti#
dar $i cu unele calităţi ce supravieţuiesc decăderii lor. Pare
ciudat# dar sînt capabile să se îndrăgostească în sensul cel mai
înalt al cuvîntului $i-i un spectacol mai mi$cător decît îţi poţi
încipui. m cunoscut o prostituată care se îndrăgostise de
mine % devenise timidă $i ru$inoasă ca o copilită# izbutea ciar
să ro$ească sub stratul gros de suliman. Pînă $i fiinţa asta dez-
gustătoare de la masa vecină ar fi putut fi o femeie simpatică#
să fi avut numai puţin noroc. m să-ţi spun povestea ei.
5 îţi mai aminte$ti 5 am început eu pe cînd porneam în
*osul bulevardului braţ la braţ 5 îţi mai aminte$ti de $coala
de fete din Pass# condusă de Surorile Sainte-3erese# unde
m-ai dus tu anul trecut ca să văd pe-o tînără suedeză ce-a
murit de febră tifoidă 2 7u mult după aceea am mai avut
"T?

încă un caz în aceea$i $coală# o fată foarte frumoasă de vreo

cincisprezece ani# o franţuzoaică# într-o seară# pe cînd ie$eam
de , $coală# am fost acostat în mod obi$nuit de o femeie care
făcea trotuarul pe partea cealaltă. &înd i-am răspuns aspru să
mă lase în pace# ea mă rugă cu voce umilită s-o ascult căci
voia numai să-mi spuie cîteva vorbe. 1e o săptămînă mă pîndea
zilnic cînd ie$eam din $coală# dar n-avusese cura*ul să-mi adre-
seze vreo vorbă cît timp plecasem ziua. îmi spunea Idomnule
doctorB $i mă întrebă cu voce tremurînda cum îi mergea fetiţei
care se îmbolnăvise de febră tifoidă % era în prime*die 2
5 3rebuie s-o văd numaidecît înainte de a se prăpădi# ros-
tise ea printre sugiţuri de plîns# lacrimi curgîndu-i de-a lun-
gul obra*ilor sulemeniţi. 3rebuie s-o văd# sînt mama ei. &ă-
lugăriţele nu bănuiau nimic. &opilul fusese dus acolo la vîrsta
F-de trei ani $i banii îi trimitea prin bancă. 7u-$i mai văzuse
-+.fetiţa de atunci decît de departe# pîndind-o de la colţul străzii
i*oia. cînd fetele erau scoase la plimbarea de după-amiază.
,-am mărturisit că eram foarte îngri*orat de starea copilei $i
că o voi în$tiinţa dacă-i va merge mai rău. 7u voi să-mi dea
adresa ei# ci mă rugă să-i îngădui să mă a$tepte în fiecare
seară în stradă# ca să-i dau ve$ti. 3imp de o săptămînă am
găsit-o acolo regulat# tremurînd de îngri*orare. m fost ne-
voit să-i spun că fetiţei îi mergea mai rău. )tiam bine că era
eJclus s-o pot duce pe nenorocita aceea de prostituată să-$î
#-vadă copilul pe moarte. 3ot ce puteam face era să-i promit
.c-o voi vesti cînd se va apropia sfîr$itul# a$a că pînă la urmă
consimţi să-mî dea adresa ei. în seara următoare# la o ora
- tîrzie# m-am dus la adresa dată# pe o stradă rău famată# din
dosul perei &omice. 'ir*arul îmi zîmbi cu subînţeles $i-mi

propuse să se întoarcă peste o oră ca să mă ia. Lam răspuns

că un sfert clc oră îmi era de a*uns. 1upă ce patroana bordelu-
lui mă cercetă o clipă cu privirea# mă conduse în prezenţa
unei duzini de doamne pe *umătate dezbrăcate# purtînd tunici
scurte de muselina# ro$ii# galbene $i verzi. Pe care o alegeam 2
m răspuns că alegerea mea era de*a făcută# că o doream pe
0ademoiselle Flopette. Patroana era dezolată# 0ademoiselle
Flopeîte nu coborîse încă % în ultima vreme î$i negli*ase cam
mult îndatoririle. /ra sus# în dormitorul ei# se îmbrăca. ,-am
pretins să mă ducă imediat la dînsa. &osta douăzeci de franci#
"TC
plătiţi înainte $i un suvenir# a discretion "# pentru Flopette dacă
eram mulţumit de ea % $i cu siguranţă voi fi# căci era o fată în-
cîntătoare# gata la orice $i foarte rigolo z. 7u doream să-mi
irimită sus în cameră $i-o sticlă de $ampanie 2
Flopette# în faţa oglinzii# muncea din greu să-$i acopere
obra*ii cu vopsea ro$ie. Sări de pe scaun# înaţă un $al ca să-$i
ascundă oribila goliciune a uniformei $i-$i întoarse spre mine
cipu-i de clovn# cu pete ro$ii în obra*i# cu un oci înnegrit de
rimmel $i celălalt înro$it de plîns.
5 7u# n-a murit# dar starea ei este foarte gravă. &ălugăriţa
care-i de serviciu în astă-noapte e sleită de oboseală $i i-am

spus că-i aduc pentru la noapte o infirmieră de-a mea. )terge-ţi

suîimanul acela oribil de pe faţă# neteze$te-ţi părul cu ulei# va-
selină ori cu ce-ţi place# scoate-ţi rocia asta îngrozitoare de
muselină $i îmbracă uniforma de infirmieră pe care ţi-am adus-o
în pacet. m împrumutat-o de la una dintre infirmierele mele#
cred că are să-ţi vină căci e$ti cam de aceea$i talie. 0ă întorc sa
ie iau peste o *umătate de oră.
:ămase privind ţintă după mine# mută# pe cînd eu coboram
scările.
5 $a repede 2 eJclamă patroana# părînd foarte surprin$i.
1oream ca 0ademoiselle Flopette să-$i petreacă noaptea cu
mine# i-am spus eu# a$a &a mă voi întoarce s-o iau. &înd m-am
oprit cu trăsura în faţa casei# peste o *umătate de oră# Flopette
apăru în pragul u$ii îmbrăcată cu pelerina neagră de infirmieră#
avînd+ în *uru-i pe toate doamnele în sumarele lor uniforme de
muselină.
5 0are noroc ai# fetiţo# cicoteau ele# să fii poftită la bal
mascat în ultima noapte de carnaval % arăţi $ic de tot $i pari o
persoană cît se poate de respectabilă. m dori ca domnul tău
să ne invite pe toate.
5 Petrecere bună# copiii mei# ne zîmbi matroana însoţind-o
pe Flopette pînă la trăsură % costă cincizeci de franci# plătiţi
înainte. BBB-B++
8notă9
" &ît dore$ti.
( 7ostimă
8Dnotă9
"T<
7u mai era nevoie de multă îngri*ire. Fetiţa se stingea re-

pede# era complet incon$tientă# se vedea clar că sfîr$itul se

apropia. 0ama stătu toată noaptea la căpătîiul patului# pri-
vind ţintă printre lacrimi la copilul ei pe moarte.
5 Sărut-o pentru ultima oară# i-am spus eu cînd începu
agonia % nu te teme# este incon$tientă.
Se aplecă asupra copilei# dar se dădu brusc înapoi.
5 7u îndrăznesc s-o sărut# rosti ea printre suspine# $tii
doar că-s putredă toată.
&înd am revăzut-o pe Flopette după aceea# era beată turtă.
 săptămînă mai tîrziu# se arunca în Sena. u scos-o vie $i-am
încercat s-o internez la Saint-Lazare# dar nu era nici un p.u
liber.  lună mai tîrziu# a băut o sticlă întreagă de laudanum i
era aproape moartă cînd am sosit $i nu mi-am îeriai
niciodată că-i-am spălat stomacul de otravă. Vinea în mîna
încle$tată un pantofior de copil $i în el am găsit o buclă de
păr. S-a apucat apoi de băut absint# o otravă tot atît de sigura
ca oricare alta# care însă# din păcate# ucide încet. ricum#
curînd va a*unge în mocirlă# un loc în care te poţi îneca mNu
sigur decît în Sena.
7e-am oprit în faţa casei lui 7orstrom# din :ue Pigalle
5 7oapte bună# îmi ură prietenul meu % $i-ţi mulţumesc
pentru o seară atît de plăcută.
5 semenea# i-am răspuns#
"T>
K"K
8titlu97SV,3:L 1/ &1E:/
Poate că ar fi bine să vorbesc
cît se poate de puţin despre călătoria mea în Suedia# din vara
acelui an. 7orstrom# flegmaticul cronicar al multor aventuri
din tinereţa mea# spunea că este cea mai de$uceată întîmplare
pe care i-am povestit-o vreodată. stăzi# însă# nu mai poate
face nimănuia nici un rău# decît doar mie# a$a că pot să v-o
povestesc aici.
Profesorul 'ruzelius# pe vremea aceea cel mai vestit medio
din Suedia# mă rugase să plec la San\ :emo pentru a în-

tovără$i acasă pe unul din pacienţii lui# un tînăr de optspre-

zece ani ce-$i petrecuse iarna acolo $i era într-un \stadiu
înaintat de tuberculoză. vusese mai rnulte emoptizii în
ultimul timp. Starea lui era aţît de gravă încît n- am consimţit
să-l duc acasă decît cu condiţia să mai fiu întovără$it $i*ie un
membru al familiei# ori măcar de o infirmieră suedeză pri-
cepută# trebuind să se ţie seamă de eventualitatea decedării
bolnavului pe drum. 0ama lui sosi peste patru zile la San
:emo. 3rebuia să ne întrerupem călătoria la 'asel $i la Hei-
delberg# iar la Liibec să luăm vaporul suedez spre Stocolm.
m a*uns în 'asel seara# după o călătorie !n care fusesem
nespus de îngri*orat. Peste noapte# mama tînărului suferi un
atac de inimă care aproape o dădu gata. Specialistul pe care
+"?
l-am cemat dimineaţa a fost de aceea$i părere cu mine# că
în nici un caz nu mai putea călători cîteva săptămîni.
7-aveam decît o alternativă N să-l las pe băiat să moară în 'asci#
ori să plec mai departe numai cu el. &a toţi cei ce se află în
prea*ma# morţii# bolnavul era foarte nerăbdător să a*ungă
acasă. 7u $tiam de-i bine ori rău# dar am otărît să pornesc
mai departe# spre Suedia# cu el.  doua zi după sosirea
noastră la otelul Eictoria din Heidelberg# băiatul a mai avut
încă o. emoptizie gravă# a$a că a trebuit să abandonăm orice
speranţă de a ne continua drumul. ,-am spus că trebuia s-o
a$teptăm acolo cîteva zile pe mama lui. Se împotrivea cu
îndîr*irc să amîne plecarea ciar $i-o singură zi. Spre seară# se
apucă să studieze cu înfrigurare mersul trenurilor. 1ormea
lini$tit cînd m-am dus să-l văd după miezul nopţii. 1imineaţă
l-am găsit mort în pat% fără îndoială# din pricina unei e-

moragii interne. m telegrafiat colegului meu din 'asel să

comunice $tirea mamei băiatului $i să-mi transmită instruc-
ţiunile ei. Profesorul îmi răspunse tot telegrafic că starea ei
era a$a de gravă# că nu îndrăznea s-o în$tiinţeze. Fiind con-
vins că dorea să-$i înmormînteze fiul în Suedia# m-am dus la
o întreprindere de pompe funebre pentru îndeplinirea forma-
lităţilor necesare. ntreprenorul mă informă că legea cerea ca
trupul să fie îmbălsămat. Preţul N două mii de mărci. )tiam
că familia tînărului nu era bogată a$a că m-am otărît să
îmbălsămez eu singur mortul. 7-aveam timp de pierdut% era
o căldură teribilă de sfîr$it de iulie. &u a*utorul unui om de la
,nstitutul de natomie# am făcut în timpul nopţii o îmbălsă-
mare sumară# care a costat două sute de mărci. /ra prima
îmbălsămare pe care-o făceam $i# drept să spun# n-a fost de
loc un succes. Sicriul de plumb a fost sudat în prezeţa mea#
iar sicriul eJterior de ste*ar vîrît într-o ladă de ambala*
obi$nuită# după cum cerea regulamentul căilor ferate. 1e rest
trebuia să aibă gri*ă antreprenorul de pompe funebre# care-$i
luase însărcinarea să transporte trupul cu trenul pînă la
Liibec $i de acolo cu vaporul la Stocolm. Suma de bani pe
care o primisem de la mama băiatului pentru drumul pînă
acasă abia mi-a a*uns ca să plătesc nota otelului. m protes-
tat zadarnic împotriva preţului eJorbitant pe care l-au adăo-
gat notei pentru len*eria patului $i covorului din camera
"?"
unde murise tînărul. 1upă ce-am înceiat socotelile# abia îmi
mai ramaseră destui bani ca să-mi plătesc drumul înapoi la
Paris. 7u ie$isem de loc din casă de la sosire $i tot ce văzusem
clin ,3eidelberg era grădina otelului l-+uropa de sub ferestrele

mele. 0-am gîndit că ar trebui să vizitez măcar o clipă ves-

titele ruine ale veciului castel înainte de a părăsi Hcidelbergul.
uncie speram sa nu mă mai întorc niciodată. Pe cînd stăm
lingă parapetul terasei turnului privind valea 7ecarului#
ce se întindea *os la picioarele mele# un pui de baset veni în
fugă spre mine# purtîndu-$i cît putea de iute pe picioru$ele-6
strîmbe trupul lunguieţ# .vclt $i începu a mă linge pe toată
faţa. cii lui $meceri descoperiseră dintr-o privire taina mea.
3aina era ca dorisem întotdeauna să am ţin Oaldmann mi-
titel# cum sînt numiţi în ţara lor de ba$tină căţeii ace$tia
nemaipomenit de nostimi. 1e$i eram strîmtorat cu banii# am
cumpărat pe Oaldmann cu cincizeci de mărci# după care
ne-am întors împreună triumfători la otelul Eictoria
Oaldmann mergînd fără lesă în urma mea# convins că ni-
meni pe lume afara de mine nu putea fi stăpînul lui.  doua
zi dimineaţă s-a mai pus un adaos la nota mea de plată
pentru ceva care se întîmplase pe covorul din camera mea.
*unsesem la capătul răbdării# ccltuiscm pîna atunci opt
sute de mărci pentru covoarele de la Flotei Eictoria. 1ouă
ore mai tîrziu dădeam de pomană covorul din camera tî-
narului unui bătrîn cîrpaci pe care-l zărisem reparind o pe-
rece de pantofi pe pragul locuinţei lui sărmane# plină de
copii zdrenţăro$i. 1irectorul otelului spumega ele furie# dat
cîrpaciul se alesese cu un covor. 0isiunea mea în Hc-idel-
berg se sfîr$ise# a$a că m-am decis să iau trenul.de dimineaţă
spre Paris. Peste noapte# însă# m-am rQzgîndit# luînd o-
tărî rea să mă duc totu$i în Suedia. 1at fiind ca-mi aran*asem
toate treburile pentru o absenţă de două săptamîni# 7orstrom
avînd gri*ă de bolnavii mei cît lipseam# i-am telegrafiat fra-

telui meu că veneam să stau la el cîteva zile. în vecea casă

părintească. Fără îndoială că asemenea prile* de vacanţă în
Suedia n-avca să se mai ivească niciodată. 7-avcam decît un
gînd N să scap cît mai repede de Hotel Eictoria. lira prea tîr-
c2.iu ca să mai pot prinde personalul de 'erlin# $i am otărît
să iau trenul de marfă care pleca seara# ciar acel ce trans-
"?(
porta# trupul tînărului la Lubec $i să mă îmbarc pe acela$i
vapor spre Stocolm.
0ă instalasem la bufetul gării ca să mănînc ceva# cînd
celnerul veni să mă în$tiinţeze că în restaurant cînii erau
verbotcn ". ,-am furi$at în palmă o monedă de cinci mărci $i
l-am pitit pe Oaldmann sub masă. bea începusem să mănîna
cînd o voce de stentor strigă din u$ă N
5 1er Leicenbegleiter 6 (
3oţi consumatorii de pe la mese î$i ridicară ocii din far-
furii# zgîindu-se unii la alţii# dar nimeni nu se clinti.
5 1er Leicbenbegleiter6
mul trînti u$a $i se întoarse peste cîteva clipe cu un tip
pe care l-am recunoscut .îndată că era funcţionarul întreprin-
derii de pompe funebre. Posesorul vocii de stentor se apropia
de mine $i-mi răcni în faţă N
5 1er Leicenbegleiter l
3oată lumea mă privi cu interes. ,-am spus individului sa
mă lase în pace % voiam să mănînc. 7u# trebuia să vin imediat#
căci $eful gării vroia să-mi vorbească într-o cestiune urgentă.
n uria$ cu o mustaţă zbîrlită ca un arici $i ocelari cu ramă
de aur îmi dădu un vraf de documente $i-mi urlă la urece
ceva despre un vagon de marfă care trebuia plumbuit# unde

trebuia să mă sui fără întîrziere. ,-am replicat într-o nem-

ţească cît am putut mai corectă că-mi $i cumpărasem loc într-un
compartiment de clasa a doua. sta era verboten# răspunse el#
trebuia să mă încidă imediat în vagonul de marfă împreună
cu sicriul.
5 &e naiba îmi tot îndrugi 2
5 7u e$ti der Leicenbegleiter6 7u $tii că în Germania
este verboten unui cadavru să călătorească fără Leicenbegiei-
ter-ul lui $i că trebuie încuiaţi împreună 2
,-am arătat biletul de clasa a doua pentru Llibec# eJplicîn-
du-i că eram un călător liber $i că mă duceam să-mi petreo
vacanţa în Suedia. 7-aveam nici în din mici în mînecă cu si-
criul.
8notă9

"
,nterzis.
(. + însoţitorul de cadavre
8Dnotă9
"?4
5 /$ti ori nu e$ti Leicenbegleiter 2 zbieră el furios.
5 Se-nţelege că nu. &u plăcere pot da o mînă de a*utor la
orice# dar refuz să fiu Leicenbegleiter% îmi displace cuvîntul.
)eful gării se uită zăpăcit la teancul de îrţoage $i anunţă
că dacă în cinci minute nu apare Leicenegleiter-ul# vagonul
în care-i sicriul cu destinaţia Liibec va fi trecut pe o linie
moartă# rămînînd la Heidelberg. Pe cînd vorbea# un coco$at mic
cu oci iscoditori $i obrazul stricat de vărsat se repezi spre
biroul $efului# cu un vraf de documente în braţe.
5 ,c bin der Leicenbegleiter "# anunţă el# plin de demni-
tate.

îmi venea să-l îmbrăţi$ez % am avut întotdeauna o slăbiciune

ascunsă pentru coco$aţi. /ram încîntat de cuno$tinţă# i-am
spus% plecam la Liibec ca $i el $i luam acela$i vapor pentru
Stocolm.  trebuit să mă reazem de biroul $efului de gară
cînd mi-a răspuns că el nu merge la Stocolm# ci la Peters-
burg cu generalul rus +$i de acolo la 7i*ni-7ovgorod.
)eful gării î$i ridică ocii de pe teancul de documente $t
mustaţa-i de arici i se zburli $i mai tare de uimire.
5 PotzdonnerMetter 6a răcni el. Pleacă doi morţi cu trenul
la Liibec 6 m numai un sicriu în vagon# nu poţi pune două
cadavre într-un singur sicriu# este verboten. nde-i sicriul
celălalt 2
Sicriul generalului rus# lămuri coco$atul# fusese ciar atunci
descărcat din droagă $i urma să fie urcat în vagon. Eina era
numai a dulgerului care abia în ultima clipă terminase a doua
ladă de ambala*. &um să-$i încipuie că i se va cere să facă
două lăzi a$a de mari într-o singură zi 6
Generalul rus 6 1eodată mi-am amintit că auzisem de moar-
tea unui general rus# care avusese un atac de apopleJie în ote-
lul de peste drum de-al nostru# în aceea$i zi cu tînărul. 'a
ciar mi-am adus aminte că zărisem de la fereastra mea un
domn bătrîn cu o înfăţi$are dîrză $i o barbă lungă# sură# stînd
într-un fotoliu de invalid# cu rotiţe# în grădina otelului. Por-
tarul mă informase că era un vestit general rus# erou din răz-
8notă9
" /u sînt însoţitorul de cadavre.
( 1răcia dracului 6
8Dnotă9
+"?=

boiul &rimeei. 7-am văzut de cînd sînt un omcu înfăţi$are

mai sălbatică.
Pe cînd $eful gării se întorsese la cercetarea documentelor lui
încurcate# l-am tras deoparte pe coco$at $i# bătîndu-l priete-
ne$te pe spate# i-am oferit cincizeci de mărci pe loc $i alte
cincizeci pe care aveam să le împrumut de la consulul suedez
din Liibec# dacă se învoia să fie Leicenbegleiter $i la sicriul
generalului rus $i la al tînărului. Primi numaidecît propune-
rea mea. /ra-un caz fără precedent# zise $eful gării# $i din punct
de vedere legal cestiunea se prezenta foarte delicată. vea
convingerea că era verboten să călătorească două sicrie cu un
singur Leicenbegleiter. 3rebuia să consulte Raiserlice ber-
!icbe /isenban mt 1irection 'iiro " $i răspunsul îl va că-
păta în cel mai bun caz într-o săptămînă. 1in situaţia asta ne-a
salvat Oaldmann. în mai multe rînduri# în timpul discuţiilor
surprinsesem cum# dindărătul ocelarilor cu ramă de aur# $eful
de gară arunca priviri amicale spre căţelu$ $i de cîteva ori ciar
întinsese mîna-i enormă ca să-i dezmierde cu delicateţe ure-
cile lungi $i mătăsoase. 0-am otărît la o ultimă încercare
desperată# ca să-i mo* inima. Fără să ro.stesc o vorbă# i l-am
a$ezat pe Oaldmann pe genunci. &înd căţelul începu a-l linge
pe toată faţa# ba se apucă să-l $i tragă de mustaţa-i zbîrlită#
cipul i se descreţi treptat $i pînă la urmă se lumina de-un
zîmbet larg# plin de bunăvoinţă pentru încurcătura noastră#
în cinci minute# coco$atul semnase o duzină de acte în calitate
de Leicenbegleiter al celor două co$ciuge# iar eu cu Oaldmann
$i valiza mea gladstone am fost îmbrînciţi într-un comparti-
ment ticsit de clasa a doua# în clipa cînd trenul se punea în
mi$care. Oaldmann propuse unei doamne grase de alături să

se *oace cu el# dar aceasta se uită sever la mine spunîndu-mi

că era verboten să călătore$ti cu cîni într-un compartiment de
clasa a doua % cel puţin era stubenrein ( 2 Se înţelege că era
stubenrein# niciodată nu fusese altfel# îndată după asta# Oald-
mann î$i îndreptă atenţia asupra co$uleţului de pe genuncii
doamnei grase pe care-l adulmecă foarte interesat# începînd
a ămăi îndîr*it. 3ot mai lătra cînd trenul se opri în staţia
8notă9

"
'iroul direcţiei administrative a căilor ferate imperiale.
(
1eprins să nu facă murdărie în cameră.
8Dnotă9
"?T
următoare. 1oamna cea grasă cemă pe controlor $i arătă cu
mîna spre podeaua vagonului. /ra verboten# zise controlorul#
să călătore$ti cu cîni fără botniţă. Yadarnic am căscat eu bo-
tul lui Oraldmann ca să-i arat individului că nici nu-i cres-
cuseră încă bine dinţii# zadarnic i-am pus în palmă ultimele
cinci mărci pe care le mai aveam % Oaldmann trebuia dus pe
loc în cu$ca cînilor. însetat de răzbunare# am arătat spre co-
$uleţul de pe genuncii grăsanei# întrcbîndu-l pe controlor dacă
nu era verbolcn să călătore$ti cu o pisică ce n-are bilet 2 'a#
desigur că era vcrboten. 1oamna grasă $i controlorul încă se
mai certau and am coborît pe peron. Pe vremea aceea locul de

călătorie rezervat cînilor era o adevărată ru$ine N o ladă fără

geamuri# ciar deasupra roţilor# îmbîcsită de fumul locomo-
tivei. &um să-l las eu acolo pe Oaldmann 2 m alergat la va-
gonul de baga*e $i l-am rugat pe însoţitor să-l ia în gri*a lui
pe căţelu$. Rra verboten# mi-a răspuns el. $ile glisante ale va-
gonului următor se desciseră cu multă precauţie numai atît
cît să se poate strecura afară capul Leicbenbegleiter-uu#
cu o pipa lunga în gura. gil ca o pisică# am sărit în vagon
împreună cu Oaldmann $i valiza mea gladstone.
&incizeci de mărci plătite la sosire# dacă-l ascundea pe Ev+old-
mann în vagonul lui pînă la Llibec 6 înainte de a putea răs-
punde# u$ile fură încise de afară# locomotiva $uiera strident
$i trenul se puse în mi$care# în afara de cele două lăD.i ru si-
criele# vagonul era mare $i gol. /ra o căldura cumplită# dar
loc berecet ca să-ţi întinzi picioarele. &ăţelul adormi numai-
decît pe vestonul meu# Leicbeiibegleiter- scoase la iveala o
sticlă de bere tierbintc din co$ul cu provizii# nc-am aprins
pipele $i nc-am a$ezat *os# pe podeaua vagonului# ca să discu-
tăm situaţia. /ram în afară de orice prime*die# nimeni nu mă
văzuse sărind înăuntru cu cinele $i nici un controlor nu se
apropia de vagon# mă asigură omul. & în d# peste o oră# trenul
încetini la staţia următoare# i-am mărturisit ,.eicenbeglciter-
ului că numai silit ori luat cu forţa m-a$ lipsi de tovără$ia lui.
0ă otărîsem să rămîn acolo pînă la Liibec. rele treceau
u$or în timp ce tăifăsuiam prietene$te# conversaţia fiind susţi-
nută mai ales de l.eicenbegleiter% eu vorbesc foarte prost ger-
mana# de$i o înţeleg perfect. Prietenul meu îmi spuse că făcuse
în multe rînduri călătoria aceea# $tia pînă $i numele tuturor
"??

staţiilor pe unde ne opream# de$i nu se vedea nimic din lumea

de afară din acel vagon-temniţă. /ra de mai bine de zece ani
Leicenbegleiter# găsea plăcută $i comoda meseria lui# îi plăcea
să călătorească $i să vadă locuri noi. 0ai fusese încă de $ase
ori în :usia# îi plăceau ru$ii căci doreau întotdeauna să fie
înmormîntaţi în ţara lor. Eeneau la Heidelberg o grămadă ca
să consulte pe mulţi profesori vestiţi de acolo. /rau cei mai
buni clienţi. Soţia lui era de meserie LeicenMăscberin ". :ar se
întîmpla ca o îmbălsămare mai de seamă să se facă fără a*u-
torul lor. Se simţea oarecum *ignit că nici el# nici soţia lui nu
fuseseră cemaţi la domnul suedez# zise el# arătînd cu degetul
spre cealaltă ladă. 'ănuia că fusese victima unor intrigi% era
multă gelozie profesională între el $i ceilalţi doi colegi ai lui.
3oată afacerea rămăsese învăluită într-un fel de mister# nu pu-
tuse nici măcar afla ce doctor făcuse îmbălsămarea. 7u erau
toţi la fel de pricepuţi la treaba asta. îmbălsămarea era un
lucru foarte delicat $i complicat# nu se $tie niciodată ce se poate
întîmpla în timpul unei călătorii lungi pe asemenea călduri
mari. m asistat vreodată la o îmbălsămare 2
La una singură# am răspuns# înfiorîndu-mă.
5 $ vrea să-l vezi pe generalul rus# zise plin de entu-
ziasm coco$atul# arătînd cu pipa spre cealaltă ladă. / o ade-
vărată minune# nici nu-ţi vine a crede că-i un cadavru % pînă
$i ocii îi ţine desci$i. 0ă mir de ce ţi-o fi făcut atîtea mize-
rii $eful de gara. devărat că e$ti cam tinerel pentru un Lei-
cenbegleiter# dar pari un om destul de respectabil. 7-ai ne-
voie decît dc-un bărbierit $i de puţin periat# căci ainele ţi-s
pline de păr de cîne % $i-apoi se-nţelege că nu te poţi prezenta
mîne dimineaţa la consulatul suedez cu asemenea barbă. Pun

rămă$ag că nu te-ai bărbierit de-o săptămînă. Semeni mai mult

a bandit decît a respectabil Leicenbegleiter. &e păcat că nu
mi-am luat briciul# te-a$ bărbieri eu la staţia următoare.
m descis valiza# spunîndu-i că i-a$ fi recunoscător să mă
scutească de corvada asta# căci nu mă bărbieream niciodată
singur decît cînd n-aveam încotro# îmi eJamina briciul cu un
oci de cunoscător $i declară că bricele suedeze erau cele mai
bune din lume $i că el nu întrebuinţează niciodată altele. vea
8notă9

"
Femeie care spală morţii.
8Dnotă9
"?C
o mînă foarte u$oară# bărbierise sute de oameni $i n-auzise nici-
odată pe cineva plîngîndu-se.
în viaţa mea n-am fost ras mai bine# i-am spus eu felicitîn-
du-l# pe cînd trenul se punea în mi$care.
5 7imic nu se poate asemui cu o călătorie prin ţări străine#
am spus eu pe cînd îmi spălam săpunul de pe faţă. în fiecare
zi descoperi ceva nou $i interesant. &u cît văd mai mult ţara
asta# îmi dau mai bine seama de deosebirile fundamentale din-
tre germani $i celelalte popoare. :asele latine $i anglo-saJone
obi$nuiesc să stea pe scaun la bărbierit# în Germania trebuie
să te culci pe spate cu faţa în sus. &estiune de gust# cacun
"
tue $es puces a sa facon # cum se spune la Paris.
5 &estiune de obi$nuinţă# îmi eJplică Leicenbegleiter-ul%
pe-un mort nu-l poţi a$eza pe scaun. 1umneata e$ti primul om
viu pe care-l bărbieresc.
3ovară$ul meu întinse un $ervet curat pe lada lui $i descise
co$ul cu provizii. n miros compleJ de cîrnaţi# brînză $i
varză acră îmi gîdilă plăcut nările. Oaldmann se trezi brusc
$i el $i amîndoi aţintirăm co$ul cu oci ulpavi. 0are mi-a fost
bucuria cînd coco$atul m-a poftit să mă înfrupt din cina lui %
mi se părea că pînă $i varza acră î$i pierduse gustu-i oribil#
obi$nuit. 0-a cî$tigat cu totul cînd a oferit lui Oaldmann o
felie groasă de 'lutMursta. /fectul a fost fulgerător $i a durat
pînă la Lubec. 1upă a doua sticla de 0oselle# eu $i noul meu
prieten aproape că nu mai aveam secrete unul faţă de altul. 'a
da# mai aveam o taina pe care o păstram cu stră$nicieN că eram.
medic. /Jperienţa căpătată în multe ţări mă învăţase că cea
mai mică aluzie la o diferenţă de clasa între mine $i gazda mea
m-ar fi făcut să pierd o ocazie unică de a vedea viaţa din un-
giul vizual al unui Leicenbegleiter. Puţina psiologie pe care
o $tiu o datorez unei anumite u$urinţe înnăscute de a mă adapta
nivelului social al celui cu care stau de vorba. &încl iau masa
cu un duce# mă simţ la largul meu $i egal cu dînsul. &înd cinez
cu un Leicenbegleiter devin $i eu# pe cît îmi stă în putinţă#
un Leicenbegleiter.
8notă9
DDD K Fiecare î$i ucide puricii n felul său % zicală care înseamnă N fiecare cu
obiceiul lui.
<
3obă.
8Dnotă9

"?<
)i într-adevăr# cînd am destupat a treia sticlă de 0oselle
nu-mi mai rămînea decîc să devin de-a binelea un Leicenbe-
gleiter.
5 Sus inima# Fritz 6 îmi spuse gazda# făcîndu-mi vesel cu
ociul% nu-ţi pierde cura*ul 6 )tiu că n-ai o para cioară $i că
ai păţit ceva neplăcut. 7u-ţi face sînge rău#- mai bea un păă-
rel\ de vin $i să stăm serios de vorbă. 7u degeaba sînt eu
Leicenbegleiter de mai bine de zece ani % am învăţat a cu-
noa$te oamenii cu care am a face 6 ,nteligenţa nu-i totul. Sînt
convins că e$ti născut sub o stea norocoasa# altfel nu te-ai afla
acum aici# lîngă mine. Vi-a ie$it norocul în cale# norocul cel
mare al vieţii tale 6 Preda sicriul în Suedia# în vreme ce eu îl
predau pe-al meu în :usia# $i întoarce-te cu primul tren la Hei-
delberg. 3e fac asociatul meu. &ît timp trăie$te profesorul
Friedric va fi de lucru pentru doi Leicenbegleiter-i A să nu-mi
mai spui mie Yacarias ScMeinfuss dacă nu-i a$a 6 Suedia nu-i
mare scofală pentru tine# acolo nu-s medici vestiţi# pe cînd în
Heidelberg sînt o droaie. Heidelbergul e locul nimerit pen-
tru tine.
,-am mulţumit călduros noului meu prieten# spunînclu-i că-i
voi da răspunsula doua zi dimineaţa# cînd minţile ni se vor fi
limpezit puţin. &îteva minute mai tîrziu# dormeam amîndoi
bu$tean pe podeaua Leicenivagen-ului". în noaptea aceea
m-am odinit minunat# Oaldmann însă mai puţin bine. &înd
trenul intra în gara Liibec se făcuse ziuă. n funcţionar de la
consulatul suedez a$tepta pe peron ca să supravegeze transpor-
tul sicriului pe puntea vaporului suedez ce pleca spre Stocolm.
1upă ce-am adresat Leicenbegleiter-ului# un cald ufMieder-
(
seen # A am plecat cu trăsura spre consulatul suedez. &onsu-
lul# cum văzu căţelul mă preveni că importul cînilor era oprit#
deoarece în ultima vreme se iviseră cîteva cazuri de turbare
în Germania de 7ord. Puteam cerca să-l înduplec pe căpitan#
dar el era sigur că Oaldmann nu va fi primit pe vapor. L-am
găsit pe căpitan foarte prost dispus# ca toţi marinarii cînd se
află un sicriu în încărcătura navei. Pledoaria mea a fost za-
darnică# încura*at de succesul pe care-l avusesem cu $eful gării
8notă9

"
Eagon mortuar.
( La revedere.
8Dnotă9
+"?>
din Heidelberg# am otărît să-, ispitesc cu căţelu$ul. 1ar de-
geaba îl linse Oaldmann pe toată faţa. m încercat atunci
să-l înduplec cu a*utorul fratelui meu. 1a# fără îndoială că-l
cuno$tea foarte bine pe comandantul 0unte. 7avigaseră îm-
preună pe IEanadisB ca aspiranţi de marină % erau buni prie-
teni.
Putea fi atît de am la inimă încît să-l lase în Liibec# pă-
răsit printre străini# pe scumpul căţelu$ al fratelui meu 2
7u# nu putea fi atît de ain. &inci minute mai tîrziu# Oald-
mann era încuiat în cabina mea# cu condiţia să fie debarcat
în ascuns# pe riscul $i răspunderea mea# la Stocolm#

,ubesc marea# pe corabie era plăcut# am mîncat la masa că-

pitanului# toţi de pe vas erau cît se poate de politico$i cu
mine. Femeia de serviciu părea cam bosumflată a doua zi
dimineaţă cînd veni să-mi deretice prirî cabină# deveni însă
imediat aliata noastră cînd vinovatul începu s-o lîngă pe obraz.
7u mai văzuse niciodată un căţelu$ a$a de drăgăla$. &înd
AOaldmann apăru fără învoire pe punte# toţi mateloţii începură
să se *oace cu el# iar căpitanul î$i întoarse privirea în alta parte#
prefăcîndu-se că nu vede nimic. m acostat noaptea tîrziu la
ceiul din Stocolm $i am sărit pe ţărm# de la prova coră-
biei# cu Oaldmann în braţe. 0-am dus a doua zi dimineaţă la
profesorul 'ruzelius# care-mi arătă o telegramă din 'asel anun-
ţînd că mama băiatului nu mai era în prime*die $i că înmor-
mîntarea se amina pînă la venirea ei# cam peste două săptă-
mîiii. Spera că voi fi încă în Suedia atunci# deoarece mama
dorea# fire$te# să audă ciar din gura mea amănunte despre
ultimele clipe ale fiului ei $i nu mai încăpea îndoială că tre-
buia să asist la ceremonia înmormQntării. ,-am răspuns că
venisem să-mi văd fratele înainte de a mă întoarce la Paris
$i aveam mare grabă să mă întorc la bolnavii mei.
7u-i putusem ierta fratelui meu că mă împovărase cu acea
îngrozitoare mo$tenire care se cema 0amsell gata. ,i scri-
sesem atunci o scrisoare furioasă. 1in fericire# părea să fi ui-
tat de ea. /ra încîntat că mă vede# spuse el# $i nădă*duiau
amîndoi# el $i soţia# că voi rămîne în vecea casă părintească
cel puţin două săptămîni. 1ouă zile după sosirea mea# î$i
eJprimă mirarea că un doctor a$a de ocupat ca mine putea sta
"C
a$a de mult departe de bolnavii lui. &înd aveam de gînd să

plec2 &umnata mea parcă era un sloi de geaţă. 7u-i nimic

de făcut cu oamenii care nu pot suferi cînii decît să-i plîngi $i#
luîndu-ţi căţelul $i raniţa în spinare# să porne$ti în eJcursie.
7u eJistă ceva mai sănătos pentru un căţelu$ ca popasurile
sub cerul liber $i dormitul sub brazi prieteno$i# pe un covor
de mu$ci moale în loc de unul de Smirna. &umnata mea avea
o migrenă $i nu coborî la micul de*un în dimineaţa plecării
noastre. m vrut să mă duc în camera ei# să-mi iau rămas bun *
frate-meu însă mă sfătui să renunţ. 7-arn mai stăruit după
ce-mi spuse că fata-din-casă găsise puţin mai nainte sub patul
meu pălăria de duminică a soţiei lui# papucii brodaţi# boaul de
pene# două volume din I/ncclopaedia 'ritannicaB făcute fer-
feniţă# ni$te rămă$iţe dintr-un iepure $i pisoiul# pe care-l cău-
tase peste tot# cu capul aproape smuls din trup. &ît despre co-
vorul de Smirna# din salon# straturile de flori din grădina $i
cele $ase răţu$te din bazin... 0-am uitat la ceas# spunînd fra-
telui meu că întotdeauna îmi plăcuse sa a*ung devreme la gară.
5 ile 6 strigă fratele meu batrinului vizitiu al tatii# pe
cînd trăsura pornea % pentru numele lui 1umnezeu# bagă de
seamă# nu cumva doctorul sa piardă trenul 6
Peste două săptămîni# eram din nou la Stocolm. Profe-
sorul 'ruzelius mă vesti ca mama băiatului sosise de pe con-
tinent ciar în dimineaţa aceia# înmormîntarea urma să aibă
loc a doua zi $i bineînţeles că trebuia să asist $i eu. Spre ma-
rea mea spaimă# adăuga că nefericita mamă cerea insistent
să-$i revadă fiul înainte de a fi îngropat# a$a că a doua zi#
dis-de-dîmineaţă# sicriul trebuia descis în prezenţa ei. 1e-
sigur că nu i-a$ fi îmbălsămat cu nici un cip trupul# dacă
mi-ar fi trecut prin minte că se poate întîmpla una ca asta.

)tiam că intenţia mea fusese buna# dar că o realizasem prost

$i# după toate probabilităţile# desciderea sicriului va ii un
spectacol înspăimîntător. Primul meu gînd a fost s-o $terg
grabnic# să iau primul tren de noapte spre Paris% al doilea
gînd# să rămîn cu orice risc. 7i. era vreme de pierdut. &u pu-
ternicul spri*in al profesorului 'ruzelius am obţinut# dar cu
greu# învoirea să descid sicriul în vederea unei sumare dezin-
fectări a rămă$iţelor# dacă se va dovedi necesar 5 $i de asta
eram convins# îndată după miezul nopţii# am coborît în cripta
"C"
de sub biserică# întovără$it de paznicul cimitirului $i de un lu-
crător care trebuia să descidă cele două sicrie. &înd capacul si-
criului de plumb# al celui interior# a fost -dezlipit# cei doi
oameni se traseră îndărăt tăcuţi# cuprin$i de acea respectuoasă
teamă pe care o insuflă moartea. m luat felinarul din mîna
paznicului $i am dezvelit cipul. Lanterna căzu *os s iar eu
m-am dat înapoi# împleticindu-mă ca izbit de o mină nevă-
zută.
deseori m-am minunat de prezenţa de spirit pe care-am do-
vedit-o în noaptea aceia. 3rebuie să fi avut nervi de oţel pe
atunci.

5 3otul e în ordine# ani rostit eu acoperind fepede cipul#

în$urubaţi capacul la loc# nu-i nevoie ele nici o clezinfecţie#
corpul s-a conservat perfect.
0-am dus dis-de-dimineaţQ la profesorul 'ruzelius să-i
spun că priveli$tea pe care-am văzut-o în noaptea aceea ar pu-
tea s-o urmărească viaţa întreagă pe sărmana mamă# că trebuie
să împiedice cu orice preţ desciderea co$ciugului.
0-am dus la înmormîntare. 1e-atunci n-am mai asistat nici-
odată la alta. )ase colegi de-ai tînărului purtară pe umeri si-
criul pîna la groapă. Preotul# într-un discurs mi$cător# arată
că 1umnezeu# în nepătrunsa-i înţelepciune# voise ca viaţa aceia
tQnără# atît de plină de făgăduinţe $i bucurie să fie cosită de
moartea crudă. 1ar faptul că se înapoiase pentru a se odini
printre ai lui# în pămîntul unde se născuse# era totu$i o mîngî-
iere pentru cei ce plîngeau în *urai timpuriului său mormînt.
&el puţin vor $ti unde să depună florile în amintirea lui dragă
$i uncie să se roage. n cor studenţesc din psala cîntă tradiţio-
nalul N
I,nteger vltae scelerisue purusB."
7-am mai putut suferi de-atunci minunata odă a-lui Horaţiu.
Susţinută de bătrîn#u-i tată# mama băiatului pă$i pînă la mar-
ginea gropii descise $i a$eză o coroană de nu-mă-uita pe si-
criu.
8notă9

"
&u viaţă nepătată $i curat de orice crimă.
8Dnotă9
"C(
5 /ra floarea lui preferată# suspină ea.
Pe rînd# unul cîte unul# cei care-l plîngeau înaintară cu bu-

cete de flori# privind în fundul gropii cu ocii plini de la-

crimi# pentru cel din urma adio. &orul intona veciul imn cu-
noscut N
Idine$te în pace# lupta s-a sfîr$it 6B
Groparii începură a arunca ţărînă cu îrleţele peste sicriu %
ceremonia se terminase.
1upă plecarea tuturor# am privit $i eu în mormintul pe *u-
mătate umplut.
I1a# odine$te în pace# bQtrîn războinic cu cip cumplit#
lupta s-a sfîr$it 6 dine$te în pace 6 7u mă mai urmări me-
reu cu ocii tăi larg desci$i# că înnebunesc 6 1e ce m-ai pri-
vit atît de mînios asta-noapte cînd ţi-am dezvelit faţa în cripta
de sub capelă 2 &rezi că mie mi-a făcut mai multă plăcere să te
privesc 2 0-ai luat drept un *efuitor de morminte care ţi-a pîn-
gărit sicriul pentru a-ţi fura icoana de aur de pe piept 2 &rezi
că eu am fost cel ce te-a adus aici 2 7u# n-am fost eu. 1upă
cît $tiu# ciar scaraoţci în persoană# sub înfăţi$area unui co-
co$at beat# e de vină că ai a*uns aici. &ăci cine altul decît 0e-
fisto# eternul farsor# ar fi putut înscena sinistra farsă care s-a
*ucat aici 2 0i s-a părut ciar că i-am auzit rîsul bat*ocori-
tor răsunînd în- timpul imnului religios $i# 1oamne# iartă-mă#
era cît pe ce să izbucnesc $i eu în rîs cînd sicriul tău a coborît
în groapă. &e-ţi pasă că-i groapa altuia 2 3ot nu poţi citi nu-
mele de pe crucea de marmoră % ce-ţi pasă ţie de numele scris
pe ea 2 7u poţi auzi vocile celor vii de deasupra ta# a$a că ce-ţi
pasă în ce limbă vorbesc 2 ici nu e$ti culcat între străini# stai
cot la cot cu semenii tăi. La fel $i tînărul suedez care-a fost co-
borît la odina de veci în inima :usiei# pe cînd gorni$tii ve-
ciului tău regiment dădeau ultimul onor mormîntului tău.

împărăţia morţii n-are otare# morrnîntul n-are naţionalitate.

cum sînteţi cu toţii unul $i acela$i popor# ba în curînd veţi
arăta la fel toţi. ceea$i soartă vă a$teaptă pe toţi# oriunde vă
veţi odini rămă$iţele trupe$ti% să fiţi daţi uitării $i sa vă pre-
faceţi în pulbere# căci a$a este legea vieţii. dine$te în pace#
lupta s-a sfîr$it 6B
%?8
;%%;
<titlu>MA3AME 0E@UiN
-7u departe de venue de Eil-
liers locuia un doctor străin % după cît am înţeles# un specialist
în na$teri $i ginecologie.
/ra un tip vulgar $i cinic# care mă cemase de vreo două
ori la consult# nu atît pentru a-l lumina cu făclia $tiinţei mele
superioare cît pentru a trece o parte din răspundere pe umerii
mei. ltima oară mă cemase să asist la agonia unei tinere
fete# care făcuse peritonită în împre*urări foarte suspecte# atît

de suspecte încît ezitasem întîi să-mi pun iscălitura sub a lui

pe certificatul de deces# într-o seară# întorcîndu-mă tîrziu
acasă# am găsit la poartă -o trăsură ce mă a$tepta cu o cemare
urgentă din partea acelui individ să vin numaidecît la clinica
lui particulară din :ue Granet# 0ă otărîsem să nu mai am
de-aface cu el# dar apelul era atît de insistent încît m-am gîn-
dit că a$ face totu$i mai bine să mă duc ciar atunci cu tră-
sura. 0-a primit un zdraon de femeie# cu înfăţi$are antipa-
tică# care se prezentă 0adame :euln# sage-femme de ,-ere
classe " $i mă conduse într-o came-ră de la eta*# aceea$i în care
murise tînăra fată. Prosoape pline de sînge# cear$afuri# cuver-
;uri erau împră$tiate peste tot ţ sînge picura sub pat cu un
8notă9

"
1oamna :euin# moa$ă de categoria întîi.
8Dnotă9
+"C=
clipocit sinistru. 1octorul era într-o stare de mare tulburare
$i-mi mulţumi călduros că-i veneam în a*utor. 7u era timp
de pierdut# îmi spuse el 5 $i aici avea dreptate 5 căci femeia
care zăcea în nesimţire pe un t de trctvailK părea mai mult
moartă decît vie. 1upă o rapida eJaminare# l-am întrebat
supărat de ce nu trimisese după un cirurg ori un mamo$ în
loc să mă ceme pe mine % $tia doar prea bine că nici unul
din noi doi nu erarn calificaţi pentru asemenea caz. Femeia î$i
reveni puţin după două in*ecţii cu camfor $i eter. &am $o-
văind# am otărît ca doctorul să-i dea puţin cloroform în
timp ce eu mă apucam de lucru. &u obi$nuitu-mi noroc# toate
au decurs destul de bine $i# după o energică respiraţie artifi-
cială# ciar $i pruncul aproape sufocat reveni la viaţă# spre

marea noastră surpriză. mîndoi# mama $i copilul# scăpaseră

ca prin urecile acului. 7u mai aveam de loc nici vată# nici
pînză $i nici un fel de material pentru pansamente ca să stă-
vilim emoragia# noroc că am dat peste .o valîză gladstone
descisă# plina de len*erie fină $i *upoane de damă# pe care
le-am rupt iute fî$ii# ca să facem tampoane.
5 7-am văzut niciodată len*erie a$a de frumoasă# spuse
colegul meu ridicînd în sus o căma$ă de linon 5 $i ia uite 6
eJclama el# arătîndu-mi o coroană brodată cu ro$ deasupra
literei 0. 0ă *oi# mon cber confrere(# iată c-am a*uns $i-n
lumea mare î Sa $tii că-i o fată grozav de frumoasă# de$i în
clipa de faţa n-a mai rămas mare lucru.  fată eJcepţional de
frumoasă. 7u mi-ar displăcea să reînnoiesc cuno$tinţa cu ea#
dacă se mai face bine vreodată.
5 6 la *olie brocbc 64 eJclamă el iar# ridicînd de *os o
bro$a cu diamante care căzuse probabil pe du$umea pe cînd
cotrobăiam prin valiză. 0ă foi 6 am impresia că mi-a$ putea
acoperi nota de plata cu ea# în cazul cel mai rău. 7u $tii nici-
odată la ce te poţi a$tepta cu doamnele astea străine. 3e po-
mene$ti că-i vine cef să dispară tot a$a de misterios cum a
venit# 1umnezeu $tie de unde 6
5 7-am a*uns încă acolo# am spus eu# smulgîndu-i bro$a
dintre degetele-i ro$ii $i vîrînd-o în buzunar. 1upă legea fran-
8notă9
" Pat de na$tere.
( Pe cinstea mea# dragă confrate.
4 # ce bro$ă frumoasă 6
8Dnotă9
+"CT
ceză# factura antreprenorului de pompe funebre are întîietatea
asupra facturii medicului# încă nu $tim care din cele două fac-
turi va fi prezentată mai înainte pentru acitare# în privinţa
copilului...
5 7u-ţi face gri*i în privinţa copilului# rîn*i el% avem aici
destui copii la dispoziţie cu care să-l înlocuim# dacă se-ntîm-
plă ceva rău. 0adame :euin eJpediază săptămînal o *umă-
tate de duzină de prunci cu trenul doicilor din Gare d+rleans.
1ar nii-mi convine de loc să-mi scape printre degete mama.
3rebuie să fiu gri*uliu cu statisticile mele# căci în ultimile
două săptămîni am mai semnat încă două certificate de deces.

Femeia nu-$i revenise decît pe *umătate cînd am plecat eu#

în zorii zilei# dar avea pulsul mai bun % i-am spus doctoru-
lui că o socoteam salvată. )i eu trebuie să fi fost întrun al
fără de al# altfel n-a$ fi primit cu nici un cip cea$ca de
cafea neagră pe care mi-o oferi 0adame :euin în sinistru-i
salona$# după ce coborîsem scările clătinîndu-mă pe picioare.
5 # la *olie broce# zise $i 0adame :euin cînd i-am
dat bro$a în păstrare. &rezi că pietrele sînt veritabile 2 mă
întrebă ea# apropiind bro$a de lumina lămpii.
/ra o bro$a splendidă# cu diamante# avînd o coroană de ru-
bine deasupra literei 0. Strălucirea pietrelor era foarte pură#
dar sticlirea ocilor răpăreţi foarte suspectă.
5 7u# am spus eu pentru# a drege prostia că îi dădusem
bro$a. Sînt sigur că-s toate fal$e.
0adame :euin trăgea năde*de că mă în$elam. 1oamna
n-avusese timp să plătească înainte# cum se obi$nuia la clinica#
a*unsese tocmai la timp# pe *umătate le$inată# iar pe baga* nu
era nici un nume# numai o eticetă pe care scria ILondraB+.
5 /ste de a*uns# nu-ţi face gri*i# vei fi cu siguranţă plătită.
0adame :euin î$i eJprimă speranţa că mă va revedea în cu-
rînd 5 $i-am părăsit casa scuturat de-un fior.
Peste vreo două săptămîni am primit o scrisoare de la cole-
gul meu# care mă în$tiinţa că totul se sfîr$ise cu bine# doamna
plecase spre o destinaţie necunoscută îndată ce se putuse ţine
pe picioare# toate celtuielile fuseseră acitate $i o sumă mare
lăsată în mînile doamnei :euin pentru adoptarea copilului
"C?
de ni$te persoane respectabile. ,-am trimis înapoi bancnota#
împreună cu o scurtă scrisoare în care-l rugam  să nu mă

ceme data viitoare cînd va mai fi pe cale să ucidă pe cineva.

3răgeam năde*de să nu-i mai văd niciodată în oci T nici pe
el# nici pe 0adame :euin. .
Speranţele mele se realizară în privinţa doctorului. &it
despre 0adame :euin# o să vă mai povestesc despre ea# la
timpul cuvenit.
"CC
K"(K
8titlu9:,)L
1e ce trecea timpul# îmi dă-
deam tot mai bine seama cît de repede se topea clientela lui
7orstrom $i că ar putea sosi ziua cînd va trebui sQ-$i tragă
definitiv obloanele# &urînd# ciar numeroasa colonie scan-
dinava# bogaţi $i calici# începură a se scurge din :ue Pigalle
spre venue de Eilliers. Yadarnic am încercat să stăvilesc
năvala. 1in fericire# 7orsttom nu s-a îndoit niciodată de buna
mea credinţă% astfel# am rămas buni prieteni pînă la sfîr$it.
1ar numai 1umnezeu $tie cît de puţin rentabilă era acea
clientelă scandinavă. 3ot timpul cît am practicat medicina la

Paris# a fost ca un pietroi atîrnat de gîtul meu# care m-ar ii

putut trage la fund dacă n-a$ fi găsit un spri*in de năde*de în
coloniile engleză $i americană# $i ciar printre francezi# în
orice caz# îmi răpea o mare parte din timp $i mă vira în tot
soiul de încurcături# ba# pînă la urmă# m-a vîrît ciar $i la
încisoare.  fost o întîmplare foarte nostimă# pe care o po-
vestesc adesea prietenilor mei scriitori# ca un surprinzător
eJemplu al legii coincidenţelor# mult-folositul cbeval de ba-
taille t al romancierilor.
8notă9

"
&al de bătaie.
8Dnotă9

"
C<
Pe lîngă lucrătorii scandinavi din Pantin $i La Eillette#
peste o mie în total# avînd mereu nevoie de doctor# mai era $i
colonia +de arti$ti din 0ontmartre $i 0ontparnasse# ve$nic în
lipsă de bani# sute de pictori# sculptori# autori de capodopere
nescrise# în proză $i în versuri# eJotice rămă$iţe din IEie
de 'oemeB a lui 0urger. &îţiva dintre ei# ca de pildă /del-
feld# &ari Larson# Yorn $i Strindberg erau de pe atunci în
pragul succesului# dar ma*oritatea trebuiau să trăiască cu
speranţe. &el mai mare de statură $i mai mic la pungă era prie-
tenul meu poreclit ria$ul# un sculptor cu barbă bălaie# cîr-
lionţaţă# de viing $i oci alba$tri# nevinovaţi# de copil. pă-
rea arareori pe la &afe de L+Hermitage unde-$i petreceau
serile mai toţi camarazii# lui. &um izbutea să-$i rănească
trupul# înalt de doi metri# era# pentru .noi toţi# o taina. 3răia
într-un ambar enorm $i cumplit de friguros din 0ontpar-
nasse# transformat în atelier de sculptură# unde lucra# î$i gă-

tea de mîncare# î$i spăla căma$a $i-$i visa visele de glorie

viitoare. vea nevoie de spaţiu vast pentru el $i statuile lui#
care erau toate de proporţii supraomene$ti $i ve$nic netermi- .
nate din lipsă de lut. într-o bună zi# î$i făcu apariţia în
venue de Eilliers rugîndu-mă să-i fiu cavaler de onoare ia
nuntă# căci se căsătorea duminica următoare la biserica sue-
deză# după care. dădea o recepţie în noui său apartament# pour
penare la cremaillere". leasa inimii lui era o plăpîndă
suedeză# pictoriţă de miniaturi# ce-i a*ungea abia pînă la
brîu. 'ineînţeles# am primit cu mare plăcere. 1upă ceremo-
nie# pastorul suedez ţinu un scurt $i drăguţ discurs noilor căsă-
toriţi# ce stăteau în picioare unul lîngă altul în faţa altarului.
îmi aminteau de gigantica statue a lui :amses al ,,-lea de la
LuJor# unde-i înfăţi$at stînd pe tron lîngă miaiţa lui soţia
care abia de-i a*unge pînă la $old. Peste o oră# băteam cu toţii
la u$a atelierului# curio$i să vedem ce ne a$teaptă. 7e descise
ciar uria$ul# introducîndu-ne cu infinite precauţii printr-urt
vestibul liliputan de îrtie în salon# unde ne pofti călc+uros
să ne servim cu aperitive $i să stăm cu rîndul pe scaunul lui.
Prietenul său# Sornberg 5 poate i-aţi văzut portretul în
mărime naturală la Salonul din anul acela ţ lesne de reamin-
8notă9

"
Pentru a sărbători instalarea în casă nouă.
8Dnotă9
"C>
tit# căci era coco$atul cel mai mic pe care l-am văzut vreodată#
5 propuse să bem în sănătatea gazdei. :idicînd paarul cu
un gest entuziast $i larg al mînii# răsturnă fără voie pere-
tele despărţitor# descoperind ocilor no$tri# uimiţi camera con-
*ugală# cu patul nupţial aran*at de mîni dibace dintr-o lada
de ambala* a unui 'ecstein de concert cu coadă lungă# în
timp ce Sornberg î$i isprăvea cuvîntarea fără alt accident#
uria$ul reclădi repede peretele despărţitor din două ziare IFi-
garoB. :idică apoi o draperie# arătîndu-ne# cu o oceadă poz-
na$ă spre mireasa îmbu*orată# încă o încăpere# de data asta
construită numai din ILe Petit !ournalBN odaia copiilor.

Peste o oră am plecat din casa de îrtie dîndu-ne cu toţii

întîlnire la 'rasserie 0ontmartre# unde avea loc bancetul.
/u trebuia să vizitez cîţiva bolnavi# a$a că se făcuse aproape
miezul nopţii cînd am a*uns la petrecere# în sala cea mare# la
mi*loc# se aflau prietenii mei# toţi staco*ii la faţă# cîntînd cit
îi ţinea gura imnul suedez# alcătuind un cor asurzitor# inter-
calat cu tunete de solo-uri ce izbucneau din pieptul lat al
ria$ului $i de piţigăieli stridente scoase de micul coco$at. Pe
cînd îmi croiam drum prin sala ticsită de lume# o voce strigă N
 la porte ,es prussiens 6  la porte ,es prussiens 6 K $i-un ţap
de bere zbură pe- deasupra capului meu# lovindu-l pe ria$#
drept în faţă. Plin de sînge# prietenul meu sări de pe scaun# în-
$făca de guler pe un francez care n-avea nici o vină $i-l azvîrli
ca pe-o minge de tenis peste te*gea# drept în braţele patronu-
lui# care prinse a zbiera cîtîl ţinea gura N La police 6 La po-
lice 6 ( l doilea ţap mă lovi în nas# spărgîndu-mi ocelarii $i
un altul îl trînti pe Sornberg sub masă. Izvîrliţi-i afară 6
zvîrliţi-i afară 6B răcnea întreaga berărie# năpădind pe noi din
toate părţile. ria$ul# cu cîte un scaun în fiecare mînă# secera
pe atacanţi ca pe ni$te spice de grîu copt# iar micul coco$at se
repezi de sub masă# ţipînd $i mu$cînd ca un maimuţoi înfuriat#
pînă ce alt ţap de bere îl prăvăli la pămînt# unde rămase în
nesimţire. ria$ul îl culese de *os# bătu u$urel cu palma peste
cocoa$a celui mai bun prieten al lui $i# ţinîndu-l strîns sub un
8notă9

"
fară cu prusacii6
( Poliţia6 Poliţia6
8Dnotă9
"<

braţ# acoperi cît putu mai bine inevitabila noastră retragere

spre u$ă# unde am fost în$făcaţi de vreo $ase poliţi$ti $i du$i
sub escortă la comisariatul din :uc 1ouai. 1upă ce ne dădu-
răm numele $i adresele# am fost încuiaţi într-o încăpere cu
gratii la ferestre % eram au violon !. 1upă două ore de medi-
tare# am fost du$i înaintea brigadierului care mi se adresă cu
o voce aspră# întrebîndu-mă dacă eu eram doctorul 0unte
din venue de Eilliers. m răspuns că eu eram. Privind la
nasul meu umflat care-$i dublase volumul $i la ainele rupte
$i pline de sînge# îmi răspunse #că nu aduceam de loc cu el. 0ă
întrebă apoi dacă aveam ceva de lămurit# dat fiind că păream
cel mai puţin afumat din toată banda aceea de nemţi sălbatici
$i# în plus# singurul care părea să $tie franţuze$te. ,-am eJpli-
cat că nu eram decît o pa$nică nuntă suedeză $i că fusesem ata-
caţi cu brutalitate în berărie# fiind probabil luaţi drept \nemţi.
,n timpul interogatoriului# vocea lui începu a se face mai puţin
severă $i din timp în timp arunca cîte o oceadă parcă admi-
rativă către ria$ ce ţinea pe genunci ca pe-un copila$ pe micul
Sornberg# încă pe *umătate le$inat. Pînă la urmă# spuse cu o
adevărată curtenie franţuzească că era într-adevăr păcat să la$i
o mireasă să a$tepte noaptea întreagă un asemenea splendid
eJemplar de mire $i că deocamdată pînă la ancetă ne dădea
drumul. ,-am mulţumit din tot sufletul $i ne-am ridicat să ple-
căm. 1ar# spre marea mea groază# îmi spuseN
5 3e rog să rămîi# am de vorbit cu dumneata.
Se uită din nou în îrtiile lui# consultă un registru de pe
masă $i rosti cu severitate N
5 Vi-ai dat un nume fals% te avertizez că-i un delict foarte
grav. &a să-ţi dovedesc bunăvoinţa mea# îţi mai ofer o ocazie

de a retracta declaraţia făcută la poliţie. &ine e$ti 2

5 Sînt doctorul 0unte# i-am răspuns.
5 îţi pot dovedi că nu e$ti# replică el cu asprime. ite
aici# adaogă# arătîd cu degetul pe registru. 1octorul 0unte
din venue de Eilliers este cavaler al legiunii de Bonoare % e
drept că -văd o mulţime de pete ro$ii pe ainele dumitale# dar
nu zăresc nici o panglică ro$ie.
8notă9
"restul unui post de poliţie.
8Dnotă9
%9%
 purtam numai cîteodată# i-am răspuns. începu a rîde cu
poftă privindu-$i butoniera goala# s+punîndu-mi că n-auzise
încă de cînd trăia să eJiste vreun om în Franţa care să aibă
panglica ro$ie $i să n-o poarte. ,-am propus să trimită după
portăreasa mea ca să mă identifice# dar îmi răspunse că era
de prisos % cazul trebuia descurcat de comisarul de poliţie în
persoană# a doua zi dimineaţă. Suna.
5 Perceziţionaţi-l# porunci el celor doi poliţi$ti.
m protestat plin de indignare# susţinînd că n-avea niciun
drept să mă perceziţioneze. 7u numai că avea dreptul# îmi
replică el# ci# după regulamentul poliţiei# era dator să facă

asta pentru a mă ocroti. restul era plin cu tot soiul de tică-

lo$i $i nu-mi putea garanta că nu-mi vor fi furate obiectele de
valoare pe care ,e aveam asupra mea. 7-aveam nimic de preţ
în buzunare# i-am replicat# în afara de-o mică sumă de bani pe
care i-am $i înmînat-o.
5 Perceziţionaţi-,# repetă el.
Pe vremea aceea eram foarte voinic% au trebuit să mă ţină
doi agenţi în timp ce al treilea îmi scotocea ainele# în buz.unări
găsiră două ceasuri de aur cu sonerie# două ceasuri veci 're-
guet $i un ceas de vînătoare# englezesc.
Fără nici o vorba# mă încuiară imediat într-o celulă rău-
mirositoare. 0-am trimit *os pe salteaua de paie# întrebîn-
du-mă ce se va întîmpla mai departe. 1esigur că cel mai bun
lucru era să insist să fiu pus în legătură cu legaţia Suediei#
totu$i m-am otărît să a$tept pînă a doua zi dimineaţă. $a
se descise# lăsîncl sa intre un individ cu înfăţi$are sinistră#
*umătate apa$# *umătate souteneitr l# care mă făcu să înţeleg
dintr-o privire cît de înţelept era regulamentul poliţiei pe baza
căruia fusesem perceziţionat.
5 Sus inima# &arlot# mi se adresă noul venit# on t+a prin-
ce# e f( 7u mai face mutra asta pleo$tită# că n-ai de ce.
1upă douăsprezece luni te scuipă din nou în lume# dacă ai
noroc. )i# ,ntre noi fie zis# nu-ţi lipse$te norocul# altfel n-ai fi
ciordit cinci ceasuri mi$to într-o singură zi. &inci ceasuri6
8notă9

"
3raficant de femei.
( u pus laba pe tine# ai 2
8Dnotă9
"<(

0ăi# al naibii să fie 6 îmi scot pălăria în faţa dumitale % pe

voi# englezii# nu vă întrece nimeni6
,-am răspuns că nu eram englez# ci colecţionar de ceasuri.
&a $i mine# zise el. Se trînti pe cealaltă saltea# îmi ură noapte
bună $i visuri plăcute $i după ? minută începu a orăi. 1e
cealaltă parte a peretelui# o femeie beată începu a cînta cu
glas răgu$it. ,ndividul bodogăni furiosN
5 3acă-ţi cloanţa# Fifine# că de nu# îţi fac boiangerie la
* # -
gura 6
&întăreaţa# oprindu-se imediat# $opti N
5 lponse# trebuie să-ţi spun ceva important. /$ti
singur 2
mul îi răspunse că era cu un tînăr prieten simpatic care
dorea grozav să $tie cît e ora deoarece# din păcate# uitase să-$i
învîrtă cele cinci ceasuri pe care le purta întotdeauna la el.
dormi îndată din nou. Gunguritul doamnelor de alături se
stinse treptat $i se făcu lini$te deplină% numai din oră în oră
răsunau pa$ii paznicului care venea să ne privească prin feres-
truica u$ii. &înd orologiul bătu ora $apte la Saint-ugustin#
am fost scos din celulă $i dus în faţa comisarului în persoană
care ascultă cu atenţie istorisirea aventurii mele# aţintindu-mă
tot timpul cu oci inteligenţi $i pătrunzători. &înd am a*uns
să-i spun de mania mea pentru pendule $i ceasuri $i că toată
ziua avusesem intenţia să mă duc la Le :o pentru a da la
reparat cele cinci ceasuri de care uitasem cu totul cînd fusesem
perceziţionat# începu a rîde cu pofta spunînd ca era cea mai
grozavă istorie pe care-o auzise vreodată# curat 'alzac# nu
alta. 1escise unul din sertarele mesei $i-mi înapoie cele cinci

ceasuri.
5 7-am stat douăzeci de ani la masa asta fără să învăţ
într-o oarecare măsură a categorisi pe vizitatorii mei. Sînteţi
în regulă.
Sună pe brigadierul care mă ţinuse la arest toată noaptea.
5 /$ti suspendat pe-o săptămînă pentru nerespectarea re-
gulamentului care te obliga să intri în legătură cu consulul
suedez. EHS etes un imbecile !"
8notă9

"
/$ti un nătărău 6
8Dnotă9
"<4
;%8;
<titlu>MAMSELL AATA
'ătrînul ornic din vestibul bă-
tea orele $apte $i *umătate cînd am intrat în venue de Eilli-
ers# tăcut ca o fantomă. /ra ora precisă# la minut# cînd 0am-
sell gata se apuca să frece patina mesei mele veci din sufra-
gerie % eJista deci $ansa să pot a*unge fără piedici în dormitor#
singurul meu ostrov de lini$te. 3ot restul casei era în mînile
0amsell-ei gata. 3ăcută $i neastîmpărată ca o mangustă#
umbla mereu ziua întreagă din camera în cameră# cu o cîrpă
de praf în mînă# în căutarea vreunui obiect de frecat ori a unei

scrisori mototolite aruncate pe *os. 0-am oprit încremenit cînd

am descis u$a cabinetului meu de consultaţie. 0amsell gata#
aplecată peste masa mea de scris# îmi cerceta curierul de di-
mineaţă. :idică capul $i rămase cu ocii olbaţi la ainele
mele sfî$iate $i pătate de sînge# într-o tăcere sinistră 5 $i pen-
tru întîia oară# gura ei fără de buze nu putu găsi în clipă cel
mai nimerit cuvînt neplăcut.
5 Sfinte 1umnezeule 6 1e pe unde-o fi venind dumnea-
lui 2 $uieră ea printre dinţi# pînă la urmă.
ri de cîte ori era furioasă# obi$nuia să-mi spuie IdumnealuiB
$i vai6 prea rar îmi spunea altfel6
5 m avut un accident pe stradă# am răspuns.
"<=
Luasem de multă vreme obiceiul s-o mint# în legitimă apă-
rare. &ercetă zdrenţele de pe mine cu ociul pătrunzător al
cunoscătorului care stă ve$nic la pîndă să descopere ceva de
cîrpit# ţesut ori reparat. Eocea ei mi s-Q părut ceva mai îm-
blînzită cînd îmi porunci să-i predau imediat toate ainele de
pe mine. 0-am strecurat în dormitor# am făcut o baie# apoi
:osalie îmi aduse cafeaua % nimeni nu putea face o cea$că de
cafea ca 0amsell gata.
5 Pauvre monsieur l# rosti :osalie cînd i-am dat straiele
ca să le duca la 0amsell gata% sper. cel puţin# că nu sînteţi
rănit 2
5 7u# i-am răspuns % sînt numai înfrico$at.
:osalie $i cu mine n-aveam secrete unul faţă de altul cînd
era vorba de 0amsell gata. mîndoi aveam o frică teribilă
de dînsa.- /ram tovară$i de suferinţă în zilnica luptă pentru
eJistenţa noastră lipsită de apărare. :osalie# care de fapt era

de profesie femeie cu ziua# îmi venise în a*utor în ziua cînd

bucătăreasa î$i luase lumea în cap $i-apoi# fiindcă $i fata în
casă o $tersese# rămăsese la mine ca un fel de bonne a tout .
faire(. 1e pierderea bucătăresei fusesem foarte amărît.% a
trebuit însă să recunosc îndată că# de cînd pusese stăpînire pe
bucătărie 0amsell gata# mîncam mai bine ca întotdeauna.
)i de fata în casă care plecase# o bretonă voinică# fusesem foarte
mulţumit# căci respectase întocmai cele# convenite între noi la
anga*are# anume# să nu se apropie niciodată de masa mea de
scris $i să nu se atingă de mobilele veci. La o săptămînă după
ce sosise 0amsell gata# sănătatea ei dăduse semne de declin#
mînile începuseră a-i tremura# scăpase cel mai preţios dintre
vecile mele vase de Faenza $i nu mult după aceea o $tersese
în a$a grabă încît uitase să-$i ia pînă $i $orţurile. &iar în
ziua plecării ei# 0amsell gata se apucă de treabă# curăţînd $i
frecînd delicatele mele scaune Louis _E,# bătînd fără de milă
nepreţuitele carpete persiene cu un băţ solid# spălînd palidul
cip de marmură al madonei florentine cu apă $i săpun% ba
izbutise să $teargă pînă $i minunatul lustru al vazei deGubbio
de pe masa de scris. 1acă 0amsell gata s-ar fi născut cu
8notă9

"
'ietul domn.
([ Femeie la toate.
8Dnotă9
"<T
patru sute de ani mai devreme# n-ar mai fi rămas pînă azi
nici urmă din arta medievală. &ît de îndepărtată să fi fost
epoca în care se născuse 2 răta eJact la fel ca în copilăria
mea# cînd o văzusem întîi în casa bătrîneaseă din Suedia. Fra-
tele meu mai marc o mo$tenise cînd veciul cămin părintesc
se desfăcuse. &a om eJcepţional de cura*os ce este# izbuti să
scape de ea $i să mi-o treacă mie. 0amsell gata era întocmai
ce-mi trebuia# îmi scrisese el% mena*eră ca ea nu eJistă pe lume.
în privinţa asta avea dreptate. 1e atunci# la rîndul meu# am
cercat mereu să scap de dînsa. bi$nuiam să poftesc la masă
prieteni celibatari# cuno$tinţe ocazionale $i cu toţii mă fericeau

că am asemenea bucătăreasă minunată. Le spuneam că sînt pe

punctul de a mă căsători $i că lui 0amsell gata nu-i plăceau
decît celibatarii# a$a că î$i căuta un alt loc. 3oţi se arătau
foarte interesaţi# dorind s-o vadă. )i asta lămurea lucrurile N
ar fi dorit să n-o mai vadă niciodată în oci# dacă s-ar fi
putut. S-o descriu cum arăta îmi este cu neputinţă. vea cîr-
lionţi aurii subţiri# aran*aţi după moda primei epoci victoriene
5 :osalie pretindea că-i perucă% nu $tiu de-o fi fost. Fruntea
era eJcepţional de îngustă# ocii mici# albicio$i# fără de
sprîncene# aproape că n-avea faţă# ci numai un nas.lung ce
atîrna deasupra unei tăieturi subţiri care se descidea rareori
pentru a descoperi un $irag de dinţi lungi $i ascuţiţi ca de ne-
văstuica. &uloarea feţei $i a degetelor era de un albăstrui cada-
veric# atingerea mînii vîscoasă $i rece ca de mort. Yîmbetul
ei 5 nu# cred că n-am să vă descriu ce fel de zîmbet avea % de
el ne temeam cel mai tare# eu $i :osalie. 0amsell gata nu vor-
bea decît suedeza# dar se certa cu mare u$urinţă pe franţuze$te
$i engleze$te. &red că pînă la urmă tot izbutise să înţeleagă
puţin franceza# altfel n-ar fi putut aduna toate cîte parca să $tie
despre bolnavii mei. m surprins-o de multe ori ascultînd la u$a
cabinetului meu de consultaţie# mai ales cînd primeam doamne.
vea o marc slăbiciune pentru morţi. Părea întotdeauna mai
veselă cînd unul dintre pacienţii mei trăgea să moară $i foarte
rar se întîmpla să nu apară pe balcon cînd trecea o înmormî-
tare pe venue de Eilliers. 7u putea suferi copiii $i n-a iertat-o
niciodată pe :osalie că dăduse o bucata din tortul de Grăcitm
copiilor portăresei. 7u putea să-l vadă în oci pe căţelul meu $i
umbla într-una prin casă pufăind praf de purici# $i cum mă
"<?

zărea începea să se scarpine în semn de protest. 7ici căţelul n-o

putuse suferi din prima clipă# poate din pricina mirosului cu
totul aparte pe care-l eJala întreaga-i persoană# îmi amintea
de mirosul ele $oarece al lui &ousin Pons"# dar cu un iz deose-
bit# propriu# pe care l-am mai simţit doar încă o singura dată
în viaţa mea. sta s-a petrecut cu mulţi ani mai tîrziu# cînd
am intrat îiitr-un mormînt părăsit din Ealea :egilor# la 3oba#
plin de sute de lilieci mari ce atîrnau ca ni$te ciorcini negri
pe ziduri.
0amsell gata nu ie$ea din casă decît duminica pentru a se
duce la biserica suedeza din 'oulevard rnano# unde sta în
completă reculegere pe o bancă# rugîndu-se 1umnezeului 0î-
niei. 'anca era întotdeauna goală# căci nimeni nu îndrăznea
să se a$eze lîngă dînsa. Prietenul meu# pastorul suedez# mi-a
mărturisit că# prima oara cînd i- vîrît în gură pînea sfintei
împărtă$anii# s-a olbat la el a$a de fioros încît i-a fost frică
să nu-l mu$te de deget#
:osalie î$i pierduse toată voio$ia de odinioară# arăta slăbită#
nenorocită# $i mereu spunea că s-ar duce să trăiască pe lingă
soră-sa# care era# măritată în 3ouraine. 1esigur ca era mai u$or
pentru mine# care eram plecat ziua întreagă. &um mă întor-
ceam acasă# toată vlaga din mine parcă seca $i o oboseală de
moarte# cenu$ie# se lăsa ca praful peste gîndurile mele. 1e cînd
descoperisem că 0amsell gata era somnambulă# nopţile mele
deveniseră mai nelini$tite $i mai agitate. desea aveam im-
presia că simt mirosul prezenţei ei ciar $i în dormitorul meu.
Pînă la urmă# mi-am descis inima lui Flgare# pastorul suedez#
care venea des la mine# $i cred că avea o vagă bănuială în
privinţa cumplitului adevăr.

5 1e ce n-o concediezi 2 îmi spuse el într-o bună zi% n-o

mai poţi duce a$a înainte. m început a crede într-adevăr ca
ţi-e frică de ea. 1acă n-ai cura*ul s- concediezi# am s-o fac
eu pentru dumneata.
,-am oferit o mie de franci pentru fondul bisericii dacă mă
poate scăpa de dînsa.
8notă9

"
Eărul Pons# eroul din romanul cu acela$i nume al lui 'alzac.
8Dnotă9
"<C
5 m s-o concediez ciar în astă-seară pe 0amsell gata#
fii fără gri*ă. Eino la sacristie mîne dimineaţă după slu*bă $i-ţi
voi da ve$ti bune.
 doua zi nu se făcu slu*bă în biserica suedeza# căci pasto-
rul se îmbolnăvise subit în a*un $i fusese prea tîrziu ca să gă-
sească un înlocuitor. 0-am dus numaidecît acasă la el# în Place
des 3ermes. Soţia lui mă întîmpină spunîndu-mi că tocmai
voia să trimită după mine. Pastorul se întorsese acasă în a*un
seara# într-o stare cumplită# aproape le$inat. răta parcă ar
fi văzut un strigoi# adăugă ea.
Poate ciar văzuse# mi-am spus eu în gînd# pe cînd mă în-
dreptam spre camera lui. îmi povesti că tocmai începuse a-i
transmite 0amsell-ei gata otărîrea mea % se a$teptase s-o
vadă foarte furioasă# dar în loc de asta# ea îi zîmbise numai.
tunci simţise dintr-odată un miros teribil de ciudat în cameră
$i avusese impresia că-i vine le$in% era sigur că mirosul# fusese
de vină.
5 7u# i-am replicat eu % de vină a fost zîmbetul.
,-am otărît să rămîie în pat pînă voi veni din nou să-l

frăd. &e 1umnezeu o fi cu dînsul# îmi puse el întrebarea# la

care i-arri răspuns că nu puteam $ti 5 ceea ce nu era adevărat#
căci $tiam foarte bine# recunoscusem simptomele.
5 ite ce-i# am rostit eu ridicîndu-mă să plec % a$ dori
să-mi poveste$ti ceva despre Lazăr. 1umneata# ca pastor# de-
sigur $tii mai multe despre el decît mine. /Jistă pare-mi-se o
legendă vece...
5 Lazăr# spuse pastorul cu voce stinsă# a fost omul care
s-a întors viu# la locuinţa lui# din mormînt unde moartea îl
ţinuse în puterea ei trei zile $i trei nopţi. 7u mai rămîne nici
o îndoială asupra minunii care a fost văzută de 0aria# 0arta
$i mulţi din prietenii lui de înainte.
5 0ă întreb cum o fi arătat 2
5 Legenda spune că stricăciunea începută de 0oarte asupra
trupului său# $i care fusese oprită de o putere miraculoasă# se
văclea încă pe cipu-i vînăt# cadaveric# în degetele-i lungi# în-
geţate de răceala morţii % ungiile îi erau negre $i crescuseră
înspăimîntător de lungi# ve$mintele de pe el încă mai răspîn-
deau în *ur putoarea greţoasă a mormîntului. Pe cînd Lazăr se
apropia de mulţimea ce se strînsese ca să-l firitisească pentru
"<<
întoarcerea lui înapoi la viaţă# vorbele vesele de urare li se
stinseră pe buze $i-o umbră înfiorătoare pogorî ca o pulbere
pe minţile lor. nul cîte unul o rupseră la fugă# cu sufletele
îngeţate de groază.
în timp ce recita legenda cea vece# pastorul începu a se
foi nelini$tit în a$ternut# vocea i se stingea din ce în ce# cipul
i se făcuse alb ca perna pe care î$i rezema capul.
5 /$ti sigur că Lazăr este singurul om care s-a sculat din

mormînt 2 l-am întrebat eu. /$ti sigur că n-avea o soră 2

Scoţînd un strigăt de spaimă# pastorul î$i acoperi faţa cu
mînile.
Pe scări l-am întîlnit pe colonelul Staaff# ata$atul militar
suedez# care venea să se.. intereseze de sănătatea pastorului.
Fiind cu trăsura# mă pofti să merg la el acasă# avînd a-mi vorbi
într-o cestiune foarte urgentă. Luptase în războiul din +C în
armata franceză# distingîndu-se pentru mari merite $i fusese
rănit la Gravelotte. Se însurase cu o franţuzoaică $i era foarte
apreciat în înalta societate pariziană. ...
5 )tii# începu colonelul pe cînd ne a$ezam la ceai% $tii doar
că-ţi sînt prieten $i că am mai mult de două ori vîrsta dumi-
tale. Să nu-mi iei în nume de rău ceea ce îţi voi spune în pro-
priu-ţi interes. )i eu# $i nevastă-mea am auzit adesea în ultima
vreme oameni plîngîndu-se de felul tiranic în care te porţi cu
pacienţii. 7imănui nu-i place să i se arunce mereu în obraz
cuvintele N disciplină# supunere. 1oamnele# mai ales cele fran-
ceze# nu sînt obi$nuite să fie tratate a$a de aspru de către un
tinerel ca dumneata % te-au $i poreclit 3iberius. 1ar partea
cea mai gravă este# mă tem# faptul că ţi se pare natural să po-
runce$ti dumneata $i ceilalţi să te asculte. 3e în$eli# tinere prie-
ten# nimănui nu-i place să asculte# fiecare dore$te să comande.
5 7u sînt de aceea$i părere % multor oameni $i mai tuturor
femeilor le place să asculte.
5 $teaptă întîi să te însori# spuse viteazul meu prieten
aruncînd o privire furi$ă spre u$a salonului. 1ar să trecem acum
la lucruri mai serioase# urmă colonelul. u început să circule
anumite zvonuri# că nu-ţi dai nici o osteneală să salvezi aparen-
ţele în ceea ce prive$te viaţa dumitale particulară# că eJistă o

femeie misterioasă care trăie$te cu dumneata în pretinsa situaţie

de mena*eră. Pînă $i soţia consulului englez a făcut o aluzie
"<>
soţiei mele# care ţi-a luat apărarea cu multă energie. &e-are să
spună ministrul Suediei $i soţia lui# care te tratează ca pe fiul
lor# cînd le vor a*unge la ureci asemenea zvonuri# ceea ce se va
întîmpla cu siguranţă mai devreme ori mai tîrziu. 1rept să-ţi
spun# prietene# nu se cade să facă a$a ceva un doctor în situaţia
dumitale# cu atîtea doamne englezoaice $i franţuzoaice care vin
să te consulte# îţi repet# nu se cade 6 1acă ai cef să-ţi iei o
metresă# n-ai decît# e treaba dumitale# dar# pentru numele lui
1umnezeu# scoate-o din casă6 7ici ciar francezii nu pot su-
porta asemenea scandal6
,-am mulţumit colonelului# recunoscînd că avea dreptate# că -

cercasem de mai multe ori s-o scot din casă# dar nu avusesem
destulă tărie.
5 )tiu ca nu-i u$or# recunoscu colonelul% am fost $i eu tî-
năr. 1acă n-ai cura*ul s-o scoţi din casă# am sa te a*ut eu.
Sînt omul care-ţi trebuie. 7iciodată nu m-am temut de cineva#
fie că era bărbat ori femeie% am atacat pe prusaci la Grave-
lotte# am înfruntat moartea în $ase bătălii rnari...
5 $teaptă pînă ai s-o înfrunţi pe 0amsell gata Sven-
son# am replicat eu.
5 &um adică# vrei să spui că-i suedeză 2 &u-atît mai bine#
în cazul cel mai rău fac a$a +ca să fie eJpulzată dinB Franţa
prin legaţie. 0îne dimineaţă la zece voi fi în venue de
Eilliers% vezi să fii acolo.
5 7u# mulţumesc# fără mine K# nu mă apropii niciodată de
ea cînd pot s-o evit.
5 /t pourtant# tu couces avec elle K# eJclamă colonelul#
privindu-mă înmărmurit de uimire.
/ra cît pe ce să vomit pe covorul lui T noroc că mi-a dat
la timp un paar de raciu tare cu sifon# $i am părăsit casa
împleticindu-mă# după ce primisem invitaţia lui la masă pe a
doua zi pentru a sărbători victoria.
 doua zi am luat masa numai cu 0adame Staaff. &olonelul
nu se simţea tocmai bine. 3rebuia să mă duc după masă să-l
văd i probabil că-l supăra iară$i vecea rană de la Gravelotte#
bănuia soţia lui. Eiteazul colonel zăcea în pat# cu o compresă
8notă9

"
)i cu toate astea# te culci cu ea.
8Dnotă9
">

rece pe cre$tetul capului. răta foarte slăbit $i îmbătrînit# $i

ocii lui aveau o eJpresie rătăcită pe care nu i-o mai văzusem
pînă atunci.
5 Vi-a zîmbit 2 l-am întrebat.
Se înfiora $i întinse mina spre paarul de raciu cu sifon.
5 i băgat de seamă ce geară lunga $i neagră are la de-
getul mare# parcă-i o geară de liliac 2
Se făcu palid $i-$i $terse fruntea îmbrobonată de sudoare#
5 &e să fac 2 m-am tînguit eu# luîndu-mi capul în mîni.
5 7-ai decît o singură scăpare# răspunse colonelul cu voce
stînsă% să te însori# altfel vei cădea la patima beţiei.
">"
K"=K
8titlu9E,&73/L/ 0:,&/
7ici nu m-am însurat# nici
n-am căzut la patima beţiei. m ales altă cale N am părăsit
cu totul locuinţa din venue de Eilliers. :osalie îmi aducea
laora $apte ceaiul $i ziarul IFigaroB în dormitor % peste *u-
mătate de oră plecam $i mă întorceam la ora două cînd înce-
peau consultaţiile. Plecam din nou o dată cu ultimul pacient
$i reveneam noaptea tîrziu# strecurîndu-mă tiptil# oţe$te# în
dormitor. 1ublasem leafa :osaliei care-$i păstră postul cu

mult cura*# plîngîndu-se doar că n-are de făcut altceva toată

ziua decît să descidă u$a. 3oate celelalte# bătutul covoarelor#
reparatul ainelor# curăţatul getelor# spălatul rufelor# gătitul
bucatelor# le făcea 0amsell gata. 1îndu-$i seama de necesi-
tatea unei legături între ea $i lumea eJterioară $i de cineva
oricînd la îndemînă cu care să se certe# 0amsell gata tolera
acum prezenţa :osaliei cu o sumbră resemnare. 'a ciar îi $i
zîmbise odată# îmi spuse :osalie cu un u$or tremur în voce.
)i 3om luă obiceiul s-o $teargă de acasă de frica 0amsell-ei
gata# î$i petrecea zilele umblînd cu trăsura# vizitînd împreună
cu mine bolnavii. :areori mînca acasă $i nu intra niciodată în
bucătărie# unde le place a$a de mult să stea tuturor cînilor.
&um \ se întorcea de la munca zilnică# se furi$a la panera$ul
lui din dormitorul meu# unde $tia că-i oarecum în siguranţă.
Pe măsură ce clientela mea cre$tea# era tot mai greu să rup
">(
cîte-o fărîmă din timp pentru obi$nuita noastră escapadă de
duminică# la 'ois de 'oulogne. &înii# ca $i oamenii# trebuie să
simtă din cînd în cînd în nări mirosul 0amei noastre 3erra#
ca să-$i poată păstra cura*ul. 7imic nu se poate compara cu o
plimbare vioaie printre copacii primitori# fie ei ciar $i cei
aproape domesticiţi de la 'ois de 'oulogne# $i o partidă spon-
tană de-a v-aţi ascunselea prin tufi$uri# cu cîte-o cuno$tinţă .
ocazională# într-o zi# cum mergeam noi pe o alee mai lătural-
nică# fericiţi că sîntem împreună# am auzit deodată departe în
urmă gîfîieli $i orcăituri desperate# întrerupte de accese de tuse
cu sufocare. m crezut că-i cineva apucat de-o criză de astmă#
dar 3om diagnostică imediat un caz de sufocare a unui buldog
sau mops mic ce se apropia cu viteză maJimă de noi# implo-

rîndu-ne# cu ultima-i suflare# să-l a$teptăm. Peste o clipă#

Loulou se prăbu$ea la picioarele mele mai mult mort decît viu#
prea gras ca să poată respira# prea obosit ca să poată vorbi#
cu o limbă neagră atîrnîndu-i toată afară din gură $i oci in-
*ectaţi ie$indu[i din cap de bucurie $i emoţie.
5 Loulou 6 Loulou 6 cema o voce desperată dintr-un cupeu
ce trecea pe aleea principală.
- Loulou 6 Loulou 6 striga un valet# alergînd spre noi prin
dosul tufi$urilor.
Slu*itorul mă informă că întovără$ea pe# marciză $i pe Lou-
lou în plimbarea lor igienică de cinci minute pe lîngă trăsura
cînd# deodată# Loulou începuse a adulmeca în toate direcţiile
cu frenezie $i-o zbugise cu a$a iuţeală în tufi$uri că-l pier-
duseră imediat din vedere. &amerista o urcase în trăsură pe
marciză aproape le$inată# iar el îl căuta de o *umătate de oră
în vreme ce vizitiul umbla cu trăsura la deal $i la vale între-
bînd pe toţi trecătorii dacă n-aveau ve$ti despre Loulou. La-
crimi de fericire izbucniră din ocii marcizei cînd i-am a$e-
zat pe genunci căţelul 5 încă fără glas din pricină că tot
se mai înăbu$ea. Ire să dea peste el un atac de apopleJieB# se
tîngui marciza. m răcnit în cornetul ei acustic că nu era
decît emoţia# în realitate# ca orice buldog bătrîn $i gras# era
foarte eJpus unui atac. Fiind pricina involuntară a celor în-
tîmplate# am primit invitaţia stăpînei lui la ceai. &înd 3om
sări pe genuncii mei# Loulou avu o criză de furie# sufocîn-
du-se aproape. :estul drumului rămase nemi$cat în poala stă-
+">4
pînei lui# complet istovit# olbîndu-se sălbatic cu un oci spre
W3om $i clipind drăgăstos cu celălalt spre mine.

Im mirosit multe lucruri în viaţa mea# spunea ociul# dar

n-am uitat niciodată mirosul tău cu totul aparte# îmi place
mai tare decît mirosurile tuturor celorlalţi. &e mult m-am
bucurat că în sfîr$it te-am găsit6 la-mă pe mine pe genunci
în loc s-o ţii pe corcitura asta neagră. 7-avea gri*ă# îi fac eu
de petrecanie# numai să-mi. vin în fire 6B
I7u-mi pun eu mintea cu tine# stîrpitură ce e$ti 6 0onstru
bătrîn 6B îi răspunse cu demnitate 3om. I1e cînd sînt# n-am
văzut asemenea arătare 6 3e face aproape să te ru$inezi ca
e$ti cîne i L%n cani$ campion ca mine nu-$i arată colţii unui
cîrnat% mai bine ţi-ai vîrî în gură negreaţă de limbă să nu-ţi
cadă pe *os din boiul tel slut 6B
1upă a doua cea$că de ceai intră în salon 0onsieur l+abbe#
care obi$nuia să facă viDă marciDei duminica după-amiază.
'la*inul abate îmi repro$a că nu-l în$tiinţasem de întoarcerea
mea la Paris. &ontele întrebase adesea de mine $i ar fi încîntat
să mă vadă.B &ontesa era plecata la 0onte-&arlo pentru o
scimbare de aer. îi. mergea eJcelent cu sănătatea $i era bine
dispusă. 1in păcate# nu putea spune acela$i lucru despre conte#
care se întorsese la viaţa sedentară# peirccîndu-$i Diua întreagă
în fotoliul lui# tumînd obi$nuitele-i ţigări de foi. batele so-
cotea de-daioria lui sa mă previe că vicontele 0aurice era fu-
rios pe mine din pricina rengiului pe care i-l *ucasem la
&Qteau :ameauJ.. HipnotiD.îndu-i# pe el $i pe doctora$ul sa-
tului# îi convinsesem că are colită pentru a-l împiedica să cî$-
tige medalia de aur la concursul Societăţii de 3ir a Franţei.
batele mă imploră să mă feresc din caica lui# căci era cunos-
cut pentru caracteru-i violent# nestăpîm . cer+îndu-se mereu
cu cei din *uru-i. &iar lunea trecută se bătuse din nou în duel

$i 1umncDeu $tie ce se putea întîmpla dacă ne întîlneam.

5 7u se poate întîmpla-nimic# i-am răspuns cu. 7-are de
ce.-mi fi teamă de bruta aceea# căci îi este frică de mine. stă-
toamnă# în fumoarul de la &Qteau :ameauJ. am dovedit că
sînt mai tare ca el $i mă bucur aflînd de la dumneata că n-a
uitat lecţia pe care i-am dat-o. Singura-i superioritate asupra
mea este ca poate oci o rîndtinică ori o+ ciocîrlie cu arma lui
de la cincizeci de metri# pe cînd eu probabil n-a$ nimeri nici
">=
măcar un elefant de la asemenea distanţă. 1ar este foarte pu-
ţin probabil să poată profita vreodată de superioritatea aceasta#
deoarece mă socpate inferior lui pe scara socială. dineaori ai
rostit cuvîntul ipnotism % ei bine# mă dezgustă pînă $i cuvîn-
tul# toată lumea mi-l aruncă în obraz fiindcă am fost elevul
lui &arcot. înţelegeţi o dată pentru totdeauna că toate nero-
ziile astea despre puterea ipnozei fac parte dintr-un sistem
perimat# pe care $tiinţa. modernă nu-l recunoa$te. ici nu-i
vorba de ipnoză# ci de imaginaţie. ,mbecilul acela î$i înci-
puie că l-am ipnotizai% nu eu i-am băgat în cap ideea asta
stupidă# ci el singur. 7oi numim a$a ceva autosugestie. &u atît
mai bine pentru mine# căci este neputincios să-mi facă vreun
rău# cel puţin cînd ne aflăm faţă în faţă.
5 1ar l-a i putea ipnotiza dacă ai vrea2
5A 1a# cu u$urinţă# este un medium foarte bun. &arcot
ar fi încîntat să-l aibă pentru conferinţele lui eJperimentale pe
care le ţine marţea la Salpetriere.
5 1eoarece spui că puterea ipnotică nu eJistă# admiţi
atunci că eu# de pildă# l-a$ putea sili să-mi asculte poruncile
a$a cum le-a ascultat pe-ate dumitale 2

5 1a# cu condiţia ca el să creadă că ai această putere# ceea

ce cu siguranţă că nu crede.
5 )i de ce nu.#crede 2 . + -
5 ici începe adevărata dificultate % la întrebarea dumitale
încă nu s-a găsit pînă în prezent un răspuns satisfăcător. /ste
o $tiinţă relativ nouă# încă în pruncie.
5 îl poţi face să săvîr$ească o crimă 2
5 7u# afară de cazul cînd ar fi în stare s-o săvîr$ească $i
din proprie iniţiativă. 1eoarece sînt convins că omul acesta are
instinct criminal# răspunsul meu în cazul de faţă este afirmativ.
5 L-ai putea face să renunţe la contesă 2
5 7umai dacă dore$te el singur $i s-ar supune unui trata-
ment metodic prin sugestie ipnotică. &iar $i a$a# ar fi ne-
voie de un timp îndelungat# instinctul seJual fiind cea mai co-
vîr$itoare forţă a naturii omene$ti.
5 Făgăduie$te-mi că-l vei ocoli. Spune că are să te biciu-
iască prima oară cînd te va întîlni.
+">T
5+ 7-are decît să încerce# $tiu eu să mă descurc în asemenea
împre*urare# nu-ţi face gri*i. Sînt capabil să mă apăr foarte
bine. A
5 7oroc că e plecat la 3ours cu regimentul $i foarte pro-
babil are să lipsească multă vreme din Paris.
5 1ragă abate# e$ti cu mult mai naiv decît te credeam.
în clipa de faţă se află la 0onte-&arlo cu contesa $i va re-
veni la Paris cînd se va întoarce $i ea de la cura de aer.
&iar a doua zi am fost cemat la conte în calitate de me-
dic. batele avusese dreptate % l-am găsit într-o stare foarte
proastă# atît fizică cît $i morală. 7u poţi face mare lucru cînd

e vorba de un domn în vîrstă care stă ziua întreagă într-un

fotoliu# fumînd neîncetat ţigări de foi# cu gîndul numai la
frumoasa-i $i tînăra-i soţie plecată la 0onte-&arlo pentru o
cură de aer. 7u-i poţi fi de a*utor nici cînd doamna se în-
toarce ca să-$i reia locul printre cele niai admirate $i mai curtate
femei din societatea pariziană# î$i petrece zilele la Oort cer-
cînd rocii noi# iar seara iese ia teatre $i baluri# după ce-a
depus pe obrazul soţului un rece sărut drept noapte bună. &u
cît îl vedeam mai mult pe conte# îmi era tot mai drag. /ra cel
mai desăvîr$it prototip pe care l-am întîlnit vreodată al aris-
tocratului francez din alte vremuri. 1e fapt# îmi era simpatic
fără îndoială din pricină că= compătimeam. Pe vremea aceea#
încă nu bănuiam că singurii oameni pe care-i. simpatizam erau
cei pe care-i compătimeam. &red că din pricina asta.nu mi-a
mai plăcut de loc contesa prima oară cînd am revăzut-o după
ultima noastră întrevedere sub teiul de la &Qteau :ameauJ#
cînd fusese lună plină $i bufniţa mă salvase în clipa cînd
simţeam c-o îndrăgesc peste seamă. 7u# nu-mi plăcea absolut
de loc în timp ce-o observam de lîngă abate# de cealaltă parte
a mesei din sufragerie# cum rîdea cu poftă de glumele proaste
ale vicontelui 0aurice 5 unele la adresa mea# Bdupă cît înţe-
legeam din privirile insolente pe care mi le arunca. 7ici unul
nu-mi adresă o vorbă. Singurul semn din partea contesei că
mă recunoscuse fusese o distantă strQngere de mina înainte de
a ne a$eza la masă. Eicontele mă ignorase complect. /a era
la fel de frumoasă ca întotdeauna# dar nu mai era aceea$i fe-
meie. &ipul îi radia de sănătate $i bună dispoziţie# însă n-am.
">?
regăsit eJpresia nostalgică a ocilor ei mari. m priceput din-

tr-o privire că fusese lună plină în parcul de la 0onte-&arlo

$i că în teii de acolo nu se aflau bufniţe prevestitoare. Eicon-
tele 0aurice părea nemaipomenit de încîntat de sine % era clar
că-$i dădea aere de erou cuceritor# lucru deosebit de enervant.
5 &a  est"# i-am spus abatelui pe cînd stăteam în fumoar
după masa. &u siguranţă că dragostea-i oarbă# dacă asta se
poate numi dragoste.  plîng ca a căzut în braţele unui im-
becil degenerat ca el % merita o soartă mai bună.
5 )tii că acum aproape o lună# contele i-a plătit datori-
ile de *oc ca să nu fie dat afară din armată $i mai umblă un
zvon despre un cec fără acoperire. Se spune că celtuie$te sume
fabuloase pentru o vestită cocotă. )i cînd te gînde$ti că-i omul
care o va conduce pe contesă în astă-seară la balul mascat de
la peră 6
5  6 de-a$ $ti să trag cu pistolul 6
5 Pentru numele lui 1umnezeu# nu vorbi a$a î $ dori
să te văd plecînd% sînt sigur că are să vie aici sa-$i bea pa-
arul de brand cu sifon.
5 0ai bine-ar fi prudent cu păărelul. 7-ai observat
cum îi tremură mîna cînd î$i toarnă picăturile de doctorie în
paarul cu vin 2 în orice caz# asta-i de bun augur pentru rîn-
dunele $i ciocîrlii. 7u mai privi a$a de îngrozit către u$ă# căci
el se desfată acum în salon făcînd curte contesei. 1e altfel# pleci
. trăsura mea e la poartă.
0-am suit la eta* ca să-l văd o clipă pe conte înainte de
a pleca. Se pregătea tocmai de culcare# $i-mi mărturisi că-i era
foarte somn. Fericit om 6 Pe cînd îi uram noapte bună# am
auzit un urlet desperat de cîne venind de *os. )tiam că 3om
mă a$tepta în ol# în ungerul ce-i fusese rezervat anume lui

de conte# care era mare iubitor de cîni $i avusese gri*ă să i se

a$eze un covora$ special pe care să stea comod. 0-am repezit
în *os pe scări cît am putut de repede. 3om \gemea slab# ge-
muit *os# în u$a de la intrare $i sîngele îi $iroia din bot. ple-
cat asupră-i# vicontele 0aurice îl lovea cu furie. 0-am pră-
vălit peste brută atît de nea$teptat- încît î$i pierdu ecilibrul
$i căzu.  a doua lovitură bine aplicată pe cînd sărea în pi-
8notă9

"
/ a$a cum am spus.
8Dnotă9
">C
cioare îl doborî din nou la pămînt. în$făcîndu-mi pălăria.$i
pardesiul# am sărit cu cinele în braţe în trăsura $i-am pornit
în goana cailor spre venue de Eilliers. 0i-am dat seama nu-
maidecît că bietul căţel suferea de grave leziuni interne. L-am
vegeat toată noaptea. :espiraţia i se făcea tot mai grea# e-
moragia nu contenea.  doua zi dimineaţă# ca să-l cruţ de
lungi. suferinţi# mi-am împu$cat singur prietenul credincios.
0-am simţit mai u$urat cînd am primit după-amiază o
scrisoare de la doi ofiţeri camarazi cle-ai vicontelui 0aurice
carc-mi cereau să-i pun în legătură cu martorii mei# deoarece
vicontele se otărîse# după oarecare $ovăire# să-mi facă onoa-

rea etc.# etc.

\ &u greu l-am putut Bconvinge pe colonelul Staaf.f# ata$atul
militar suedez# sa mă asiste în acea împre*urare. Prietenul meu
/clclfeld# cunoscutul pictor finlandez# avea sa-mi fie al doilea
martor. 7orstrom trebuia să mă însoţească în caRtate de
cirurg.
5 7-am avut niciodată a$a noroc ca-n ultimele douăzeci
$i patru de ore# i-am spus lui 7orstrom pe cînd prînzeam la
masa noastră obi$nuită de la Gafe de la Regencc. îţi mărturi-
sesc că am \ tras o frică grozavă că are să-mi fie frică. &înd
colo# curiozitatea de a $ti cum îmi voi *uca rolul m-a preocu-
pat într-atît# mcît n-am avut timp să mă gîndesc la. altceva#
)ui doar ce mult mă interesează psiologia.
Se vedea cît de colo că în seara aceea psiologia nu-l in-
teresa absolut de loc pe 7orstrom% de altfel# nu-l interesase
niciodată. /ra neobi$nuit de taciturn $i de solemn# dar am
observat în ocii lui posomoriţi o eJpresie oarecum duioasă
ce m-a făcut aproape să mă ru$inez de mine însumi.
5A scultă# Jei# rosti el cu o voce cam răgu$ită# ascul-
tă-mă...
5 7u mă mai privi a$a $i mai cu seamă nu fi sentimen-
tal# nu se potrive$te de loc genului tău de frumuseţe. Scarpî-
nă-ţi bătrîna căpăţînă nătîngă $i cearcă să pricepi situaţia.
&um îţi încipui măcar o clipă că a$ putea să fiu atît de ne-
bun încît să-l înfrunt pe sălbaticul acela mîne dimineaţă ia
'ois de Saint-&loud dacă n-a$ fi sigur că nu mă poate ucide.
"><
,deea este atît de absurdă încît n-o poţi lua în serios nici un
moment. )i-apoi# duelurile astea franţuze$ti sînt mai mult o

farsă# $tii la fel de bine ca mine. mîndoi am asistat ca doc-

tori la mai multe reprezentaţii de-acest fel# unde actorii ni-
meresc uneori vreun copac# dar niciodată unul pe altul. Hai
să mai destupăm o sticlă de &ambertin $i-apoi să mergem di-
rect la culcare % vinul de 'urgundia îmi face somn. 7-am dor-
mit mai de loc de cînd a murit bietul meu căţel $i-n noaptea
asta trebuie să dorm cu orice preţ.
1imineaţa era rece $i ceţoasă. veam pulsul optzeci# con-
stant# simţeam însă un tremur ciudat în pulpe# o dificultate
destul de pronunţată la vorbire $i# în ciuda tuturor sforţărilor
mele# n-am izbutit să îngit nici o picătură de coniac din
plosca pe care mi-o întinse 7orstrom cînd am coborît din tră- A
sură. 7esfîr$itele formalităţi preliminare mi s-au părut foarte
enervante# căci nu înţelegeam o boabă din cele ce se discutau.
&e negiobie era totul $i cîtă pierdere de vreme 6 cugetam eu i
cu cît ar fi fost mai simplu să-i trag o bătaie zdravănă .a l+an-
glaiseK $i s-o sfîr$esc o dată 6 &ineva spuse că ceaţa se ridi-
case îndea*uns ca să permită o bună vizibilitate. m fost sur-
prins# căci mie mi se părea că BceaţaN se îngro$ase $i mai mult.
îl puteam vedea totu$i foarte bine pe vicontele 0auri ce# în
picioare în faţa mea# cu obi$nuitu-i aer impertinent# cu ţigara
în gură# simţindu-se foarte la largul lui# mi.se păru mie. în
clipa aceea# un măcăleandru începu a cînta în desi$ul din spa-
tele meu. 3ocmai cînd mă întrebam ce-o fi căutat micuţul
lăutar în 'ois de Saint-&loud la o vreme atît de tîrzie# co-
lonelul Staaff îmi puse în mină un pistol lung.
5 ce$te *os 6 îmi $opti el.
5 Foc 6 strigă o voce aspră.
m auzit o detunătură. L-am zărit pe viconte scăpîndţî-

gara dintre buze $i pe profesorul Labbe re*tezindu-se către

el. Peste cîteva clipe# m-am pomenit în trăsura colonelului
Staaff $i în faţa mea sta 7orstrom# cu cipul luminat de un
zîmbet larg. &olonelul mă bătu pe umăr# dar nimeni nu rosti
un cuvînt. +A
8notă9

"
Pe engleze$te# cu băţul la spate.
8Dnotă9
%&&
5 &e s-a întîmplat 2 1e ce n-a tras 2 7u vreau nici un fel
de cruţare din partea acelei bestii. m sQ-l provoc acum la rîn-
dul meu# am să-l...
5 'a n-ai să faci nimic de felul ăsta. 0ai bine mulţume$te
lui 1umnezeu că ai scăpat teafăr ca prin minune# mă între-
rupse colonelul# într-adevăr că a făcut tot ce i-a stat în putinţă
să te ucidă $i fără îndoială că ar fi izbutit dacă i-ai fi lăsat
timp să tragă al doilea foc. 1in fericire aţi tras amîndoi de-
odată. 1acă ai fi întîmat cu o fracţiune de secundă# n-ai mai
sta acum lîngă mine. 7-ai auzit glonţul vî*îindu-ţi pe deasu-
pra capului 2 ite 6

1eodată# pe cînd îmi priveam pălăria# cortina se lăsă peste

isprava mea eroică. 1espuiat de degizamentul de viteaz ce
nu i se potrivea# omul adevărat apăru# omul care se temea de
moarte. 3remurînd de spaimă# m-am prăbu$it într-un colţ al
trăsurii. +.
5 Sînt mîndru de dumneata# tinere prietene# urmă colone-
lul. ,nima mea de veteran tresaltă de plăcere pe cînd te ob-
servam. 7ici eu n-a$ fi izbutit mai bine 6 &înd i-am atacat pe
prusaci la Gravelotte...
&lănţăneala dinţilor mă împiedică să prind sfîr$itul frazei#
îmi era rău# mă cuprinsese o ameţeală $i a$ fi vrut să-i spun
lui 7orstrom să lase în *os geamul ca să respir puţin aer# dar
nu puteam scoate-o vorbă. $ fi vrut să descid deodată por-
tiera $i s-o zbugesc la goană ca un iepure# dar nu-mi puteam
mi$ca nici mînile# nici picioarele.
5 &e de mai sînge pierdea# rîn*i 7orstrom. Profesorul
Labbe spunea că glonţul străbătuse pe la baza plămînului
drept $i că va avea noroc dacă va scăpa numai cu două luni
A de pat. .
&lănţănitul dinţilor mi se opri în clipă $ ascultam atent.
5- 7u te. $tiam un ţinta$ atît de iscusit# zise bravul colonel.
1e ce mi-ai spus că n-ai ţinut niciodată un pistol în mînă 2
m izbucnit deodată în oote de rîs# abar n-aveam însă
pentru ce.
5 7u văd nici un motiv de rîs# rosti cu severitate colonelul.
mul e grav rănit $i profesorul Labbe părea foarte îngri*o-
rat % s-ar putea sfîr$i cu o tragedie.
(
- - &u-atît mai rău pentru el# am spus# recăpătîndu-mi ca

prin minune graiul. L-a ucis pe bătrînul meu 3om# care nu

se putea apăra# zdrobindu-l cu picioarele# î$i petrece timpul
liber omorînd rîndunele $i ciocîrlii% n-are decît ceea ce me-
rită. )tii că reopagul din tena a osîndit la moarte pe un
băiat pentrucă scosese ocii unei păsărele 2
5 7u e$ti însă reopagul din tena.
5 7u# dar nu sînt nici pricina morţii acestui om# dacă
lucrurile se sfîr$esc rău. 7-am avut vreme nici să ocesc# pis-
tolul a pornit de la sine. 7u-s eu cel care i-a sfredelit plă-
mînul# ci altcineva. 1eoarece însă îţi pare atît de rău pentru
bestia aceea# dă-mi voie să te întreb dacă în speranţa că voi da
gre$ mi-ai $optit la urece să ocesc *os cînd mi-ai pus pisto-
%%AAB*6 66 
iA
*
iul n mina f
5 0ă bucur să constat că ţi s-a dezlegat iar limba# fanfa-
ron îndrăcit# zimbi colonelul. 1egeaba mă căzneam să pricep
o vorbă din tot ce îndrugai cînd te trăgeam spre trăsură 5 $i
cu siguranţă că-nici dumneata singur nu înţelegeai mai mult
decît mine % bolboroseai mereu nu $tiu ce despre un măcă-
leandru.
&înd am intrat prin poarta 0aillot# eram din nou perfect
stăpîri pe nervii mei stupizi $i mă simţeam foarte mulţumit de
mine. în vreme ce ne apropiam de venue de Eilliers# din
ceaţa dimineţii îmi apăru cipul de 0eduză a 0amsell-ei
gata# fiJîndu-mă ameninţător cu ocii .ei albi. 0-am uitat
la ceasul meu# arăta $apte $i *umătate % am prins cura*.
5 în clipa de faţă roade patina de pe masa mea vece din
sufragerie# m-am gîndit. încă un pic de noroc $i izbutesc să

mă strecor neobservat în dormitor# ca s-o în$tiinţez pe :osalia

să-mi aducă o cea$că de ceai.
:osalie veni în vîrful picioarelor cu de*unul $i obi$nuitul
IFigaroB# \ \  +.AAA+A.
5 :osalie# e$ti o comoară 6 Pentru numele lui 1umne-
zeu# împiedec-o să intre în ol % peste o *umătate de oră vreau
s-o $terg. 1ragă :osalie# înainte de a pleca# perie-mă puţin#
am mare nevoie.
5 Eai# dar nu se poate ca 0onsieur să-$i viziteze pacienţii
cu pălăria asta vece. ,a uite# ciar aici în. f a ţa are o gaură ro-
tundă $i dincoace în spate alta. &e caragios 6 7u le-au putut
. ("
face moliile căci de cînd a venit 0amsell gata toată casa
pute a naftalină. Să fie de vină vreun $obolan 2 &amera 0am-
sell-ei gata mi$ună de $obolani. 3are-i mai suit dragi.
A5 7u# :osalie# este cariul numit ceasul-morţii# cu dinţi
tari ca oţelul# ce pot face asemenea gaură $i-n ţeasta unui om#
dacă norocul nu-i de partea ,ui.
5r 1e ce nu dăruie$te 0onsieur pălăria lui don Gaetano#
bătnnul fla$netar 2 stăzi e ziua lui# cînd vine $i cîntă sub
balcon.
5 Poţi să-i dai oricare pălărie pofte$ti# afară de asta. Ereaa
s-o păstrez f îmi face bine cînd mă uit la cele două găuri#

căci înseamnă noroc.

5 1e ce nu poartă 0onsieur *oben# ca toţi doctorii ceilalţi 2
/ cu-atît mai $ic 6
5 7u pălăria face pe om# ci capul A5 $i capul meu este în
perfectă stare cît timp poţi s-o ţii departe de ocii mei pe
0amsell gata.
((
K"TK
8titlu9!H7
M-am a$ezat să de*unez $i să-mi
citesc IFigaroB-ul. 7imic interesant. 1eodată# ocii îmi că-
zură pe următorul titlu# scris cu litere mari N  F&/:'
:3. - #
I0adame :euin# sage-*emme de premiere classe# :ue
Grenet# a fost arestata în urma decesului unei tinere fete# moar-
tea ei sur-uenind în împre*urări dubioase.  fost de asemeni
lansat un mandat .de arestare împotriva unui doctor sthZin.
Sînt temeri că acesta a părăsit ţara. 0adame :euin mai este
acuzată de a fi pricinuit dispariţia mai multor nou-născuţi ce
fuseseră lăsaţi în gri*a ci++.
Yiarul îmi scăpă din mînă. 0adame :euin sage-*emme de
premiere classe# :ue Grenet6 Fusesem încon*urat de atîtea
suferinţe# atîtea tragedii se perindaseră prin faţa ocilor mei
în ultimii ani încît uitasem întreaga întîmplare. &um stăm a$a#
cu ocii aţintiţi pe anunţul din ##FigaroB# mi-am reamintit
totul atît de limpede de parcă noaptea aceea groaznică în care
făcusem cuno$tinţă cu 0adame :euin s-ar fi petrecut ieri#
nu cu trei ani în urmă. &um stăm astfel## sorbindu-mi ceaiul
$i recitind într-una informaţia din IFigaroB# o nespusă satis-

facţie mă cuprinse la gîndul că femeia aceia oribilă fusese în

(4
sfîr$it prinsă. Simţeam în acela$i timp $i o mulţumire amin-
tindu-mi că în noaptea aceea de pomină îmi fusese ărăzit să
salvez două vieţi# a unei mame $i a unui prunc# pe care ea#
împreună cu infamul ei complice# voiau să le sacrifice. 1e-
odată# alt gmd îmi fulgeră prin minte. &e făcusem eu pentru
cele două fiinţe pe care le întorsesem către viaţă 2 &e făcusem
pentru mama părăsită de alt om în clipele cînd avea cea mai
mare nevoie de el 2
I!on 6 !on 6B striga ea sub stăpînirea cloroformului# c-un
accent ele desperare în voce. I!on 6 !on 6B
0ă purtasem mai bine ca el 2 7-o abandonasem $i eu în

clipele cînd avea cea mai mare nevoie de spri*in 2 &e .cinuri
trebuie să fi îndurat înainte de a cădea în mîna acelei femei te-
ribile $i a brutalului meu coleg# care ar fi ucis-o dacă n-a$ fi
intervenit eu 2 &e cinuri trebuia să fi. îndurat în clipa cînd.
con$tiinţa trezindu-i-se o readusese în faţaB înspăimQntătoarei
realităţi din *uru-i. 1ar copila$ul aproape asfiJiat ce mă pri-
vise cu oci$orii lui alba$tri pe cînd sorbea pentru întîia oară
aerul dQdător de viaţă pe care i-l suflam în plămîni cu buzele
mele lipite de ale lui 6 &e făcusem pentru dînsul 2 îl smulse-
sem din braţele morţii neîndurătoare# ca să-l arunc în braţele
moa$ei :euin 6 &îţi prunci abia născuţi vor mai fi supt
moartea la sînul ei enorm 2 &e făcuse ea cu băieţelul cel cu
oci alba$tri 2 vusese oare soarta celor optzeci la sută din-
tre micuţii $i neputincio$ii călători ai acelui train des nour-
rices l care# după statisticile oficiale# sucombau în primul an
al vieţii# ori se afla printre ceilalţi douăzeci la sută care supra-
vieţuiseră pentru a îndura o soartă $i mai crudă 2
într-o oră# obţinusem de la direcţia încisorii învoirea s-o
vizitez pe 0adame :euin. 0ă recunoscu numaidecît $i-mi
făcu o primire atît de călduroasă încît# drept să spun# m-am
simţit foarte prost faţă de funcţionarul încisorii care mă con-
dusese la celula ei.
'ăieţelul se afla în 7ormandia $i o ducea minunat% tocmai
primisd ve$ti eJcelente de la părinţii lui adoptivi# care-l iu-
beau foarte mult. &e ginion că nu-mi putea da adresa din
8notă9

"
3renul doicilor.
8Dnotă9
(=

pricina unor confuzii din registru. S-ar putea# de$i e puţin pro-
babil# ca soţul ei să-$i amintească de adresa aceea.
/ram încredinţat că băiatul murise# dar# ca să duc treaba
pînă la capăt# i-am spus cu asprime că# dacă în patruzeci $i
opt de ore nu primeam adresa părinţilor adoptivi# o voi de-
nunţa autorităţilor pentru uciderea copilului $i pentru furtul
unei bro$e cu diamante# de valoare# pe care i-o lăsasem în păs-
trare. ,zbuti să-$i stoarcă vreo două lacrimi din ocii ei reci#
sticlo$i# *urîndu-se că nu furase bro$atei o păstrase ca amintire
de la doamna aceea tîiiără $i frumoasă# pe care o îngri*ise cu
atîta drag# ca pe fiica ei
5 i patruzeci $i opt de ore# am spus# lăsînd-o pe 0adame
:euin la meditaţiile ei. .
în dimineaţa zilei a doua# am primit vizita onorabilului
ei soţ# ce-mi aducea citanţa de amanetare a bro$ei $i numele
celor trei sate din 7ormandia unde î$i trimisese doamna copiii
în anul acela. m scris imediat celor trei primari ai satelor
respective cu rugămintea sa cerceteze clacă nu se afla- printre
copiii adoptaţi în comunele lor un băieţel de trei ani# cu ocii
alba$tri. 1upă o lungă a$teptare am primit răspunsuri negative
de la doi dintre primari $i nimic de la al treilea. m scris atunci
celor trei preoţi ai satelor $i după alte luni de a$teptare preo-
tul din Eillero mă informă că descoperise la soţia unui ciz-
mar un băieţel ce-ar părea să corespundă descrierii mele. So-
sise de la Paris cu trei ani în urmă $i avea# bineînţeles# ocii
alba$tri.
7u fusesem niciodată în 7ormandia % &răciunul bătea la
u$ă# m-am gîndit că meritam $i eu o mică vacanţă. &iar în ziua
de &răciun# am bătut la u$a cizmarului. 7ici un răspuns. m

intrat într-o încăpere întunecoasă % lîngă fereastră# o masă

scundă de cizmărie# pe *os aruncate gete $i cizme de toate mă-
rimile# uzate $i murdare# iar pe o frîngie întinsă de-a lungul
tavanului erau atîrnate la uscat cîteva cămă$i $i *upoane de-a-
bia spălate. Patul nu era strîns# cear$afurile $i păturile vădeau
o murdărie crasă. Pe dalele de piatră rău-mirositoare sta un
copil aproape gol# mîncînd un cartof crud.
cii lui alba$tri mă priviră îngroziţi. Scăpînd cartoful din
mină# ridică instinctiv braţul descărnat# ca pentru a se apăra
de o lovitură# apoi se tîrî în patru labe cît putu de repede+ în
(T
cealaltă odaie. L-am prins ciar cînd se strecura sub pat# $i
rn-am a$ezat cu dînsul la masa cizmarului# lîngă fereastră#+ că
să-i eJaminez dinţii. 1a# băiatul părea să aibă vreo trei ani $i
*umătate. /ra un scelet mic# cu braţe $i picioare subţiri ca
ni$te beţe# pieptul strimt $i stomacul balonat# avînd de două
ori *nărimea lui normală. :ămase nemi$cat pe genuncii mei#
fără să crîcnească ciar cînd i-am descis gura ca să-i cerce-
tez dinţii. \ supra culorii ocilor lui obosiţi $i tri$ti nu mai
rămînea nici p îndoială N erau tot a$a de alba$tri ca $i ai mei.
$a se descise cu violenţă $i# cu o în*urătură teribilă# ciz-
marul# beat turtă# se prăvăli înăuntru clătinîndu-se. îndără-

tul lui#o femeie oprită în pragul u$ii cu un prunc la sîn $i încă

dpi găţaţi de poala fustei# se uita la mine# încremenită de
uimire. r fi al naibii de bucuros să se descotorosească de co-
pil# îmi declară cizmarul% dar trebuia mai întîi de toate să i
se acite suma de bani care întîrzia să vină. îi scrisese de mai
multe ori doamnei :euin# dar nu primise nici un răspuns# î$i
încipuia cumva că avea de gînd să rănească pe stîrpitura
aceea de plod din trudnicu-i cî$tig 2 cum# cînd avea pruncul
ei $i încă doi copii în pensiune# îmi spuse nevastă-sa# se înţelege
ca ar fi foarte mulţumită să scape de băiat. )o$oti apoi ceva
cizmarului $i ocii lor umblară iscoditori de la cipul meu la
al copilului. 1e cum intraseră în cameră# eJpresia de spaima
se ivise din nou în ocii micuţului# iar mînuţa pe care i-o ţi-
neam într-a mea tremura u$or. 1in fericire# mi-am amintit la
timp că era &răciunul $i am scos din buzunar un căluţ de
lemn. îl luă în tăcere cu un fel de indiferenţă foarte neobi$-
nuită la un copil T nu părea că face caz de dînsul.
5 Eezi ce frumos cal ţi-a adus tăticu de la Paris 2 îi spuse
femeia cizmarului. Prime$te-l# !ules 6
5 "" ciamă !on# am spus.
5 &+est un triste enfant"# zise femeia. 7u scoate o vorbă#
au spune nici măcar ImamăB $i nu $tie să zîmbească.
L-am învelit în pătura mea de călătorie $i m-arn dus la
monsieur le cure care# binevoitor# a trimis-o pe mena*eră sa
cumpere o căma$ă de lînă $i un $al călduros pentru drum.
8notă9

"
/ un copil amărît
8Dnotă9
(?

Preotul mă privi atent $i-mi spuse N 

5 /ste datoria mea de preot să condamn $i să înfierez imo-
ralitatea $i viţiul# dar au mă pot opri de a-ţi spune# dragă
tinere# că te respect pentruca cerci măcar sa-ţi răscumperi pă-
catul# un păcat cu-atît mai odios cu cît pedeapsa cade asupra
nor prunci nevinovaţi. /ra timpul să-l iei -grabnic de-aici.
m îngropat mulţi copila$i părăsiţi dintre ace$tia $i fără în-
doiala ca în curincl l-a#$ fi înmormîntat $i pe-al dumitale.
'ine-ai făcut# $i-ţi mulţumesc pentru asta# spuse bătrînul preot#
bQtîndu-nia prietene$te pe umăr.
. 0ă temeam să nu pierdem eJpresul de noapte pentru Pa-
ris# a$a că n-ain mai avut vreme de eJplicaţii. !on dormi li
ni$tit toata noaptea# învelit bine în salul lui cald# pe cînd eu
stăm alături# întrcbuidu-mă ce 1umncD.cu voi face cu el. &red
ca de n-ar fi fost 0amscll gata# l-a$ fi dus de-a dreptul de
la gara în venue de Eillicrs. în loc de asta# i-am dat bir*a-
rului adresa cresei Saiut-!oscp din :uc de Seine# unde cu-
no$icam bine pe maici# care îmi făgaduiră sQ-l ţină pe băiat
douăzeci $i patru de ore# pîna îi voi găsi un cămin convenabil.
&uno$teau# îmi spuseră# ele# o familie respectabila % soţul lucra
la fabrica norvegiană de margarina din Pantin# 1e curînd î$i
pierduseră singurul copil. ,dcca îmi surise. -0-am dus imediat
cu trăsura acolo $i a doua zi băieţelul era instalat în noul lui
cămin. Femeia părea de$teaptă $i vrednica# puţin cam iute din
fire a$ fi putut spune# *udednd-o după privire# dar călugări-
ţele mă încredinţară că se arătase o mamă devotată pentru co-
pilul ei. ,-am dat banii necesari pentru trusoul băiatului $i
i-am plătit pe trei luni înainte# o sumă mai mica decît cel-
tuiam cu ţigările. m preferat să nu-i dau adresa mea# căci

1umnezeu $tie ce s-ar fi putut întîmpla clacă afla 0amscll

gata de eJistenţa lui. !osepine avea să le în$tiinţeze pe că-
lugăriţe dacă avea vreun necaz# ori se îmbolnăvea copilul. 7u
trecu mult $i-mi dădu de $tire. 'ăiatul se molipsise de scarla-
tină $i era cît pe ce să se prăpădească. 3oţi copiii scandinavilor
din cartierul Pantin căzură ,a pat bolnavi de scarlatină $i tre-
buia să mă duc mereu pe-acolo. La scarlatină# copiii n-au
nevoie ele nici o doctorie# ci numai de o îngri*ire atenta $i o
*ucărie pentru lunga lor convalescenţa. !on avu noroc de Binîn-
două# căci noua lui mamă adoptivă era# fără îndoială# foarte
(C
. bună cu el# iar eu învăţasem de multă vreme să adaog păpu-
$ile $i căluţii de lemn la farmacopeea mea.
5 / un copil ciudat# îmi spunea !oscpine. 7u spune nici-
odată ImamăB $i nu l-am văzut niciodată zîmbind# nici ciar
cînd a primit 0o$-&răciunul trimis de dumneavoastră.
&ăci venise din nou &răciunul $i băieţelul împlinise un an
de cînd se afla la noua-i mamă adoptivă % un an de gri*i $i ne-
cazuri pentru mine $i de relativă fericire pentru el. !osepine
se arăta într-aclevăr a fi o fire iute $i de multe ori se purta
obraznic cu mine cînd eram silit s-o cert că nu-l ţine curat pe
băiat ori că nu descide de loc ferestrele. 7-am auzit-o însă

niciodată adresîndu-i vreo vorbă aspră $i# cu toate că nu cred

ca o îndrăgise# vedeam din privirea copilului că nu se temea
de dînsa. Părea de o indiferenţă stranie faţă de toţi $i de
toate. m început de la o vreme a fi tot mai îngri*orat de el
$i tot mai nemulţumit ele mama-i adoptivă# în ocii micuţu-
lui reapăruse eJpresia aceia de spaimă $i nu mai încăpea nici
o îndoială că !osepine îl negli*a tot mai mult. între noi doi
izbucniră de mai multe ori certuri# pe care femeia la înceia
mai întotdeauna declarîncl furioasă că n-aveam decît să iau
copilul# dacă nu eram mulţumit#%# că ea se săturase pînă-n gît
de el. m înţeles care era pricina adevărata N curînd avea să
fie mamă. Situaţia se înrăutăţi după na$terea copilului. Pînă
la urmă# i-am spus că mă otărîsem sa iau băiatul îndată ce
voi găsi un loc convenabil. /ram otărît să nu mai fac gre-
$eli cu el# acum# cînd mă puteam bizui pe eJperienţa că-
pătată.
Peste cîteva zile# îtorcîndu-mă acasă pentru consultaţii#
am auzit# cînd am descis u$a de la intrare# o voce furioasă de
femeie răsunînd în salonul de a$teptare# încăperea era ticsită
de lumea ce mă a$tepta cu obi$nuita răbdare. !on $edea ge-
muit într-un colţ al sofalei# lîngă soţia vicarului englez# în
mi*locul încăperii# sta înfiptă !osepine# ţipînd cît o ţinea gura
$i gesticulînd sălbatic. &um mă zări în pragul u$ii# se repezi
spre sofa $i# în$facînd în braţe pe !on# mi-l zvîrli pur $i
simplu# că abia am avut vreme să-l prind.
5 1esigur# nu-s destul de bună ca să-ngri*esc de-un dom-
ni$or ca dumneata# *upîn !on 6 urlă ea. :ămîi mai bine la
(<
doctor# că mie mi s-a acrit de atîtea ocări $i de toate minciu-

nile lui c-ai fi un orfan 6 ricare poate vedea cine-i tatu-tău#

numai să-ţi privească ocii 6
:idicînd portiera# se repezi afară din cameră $i dădu buzna
peste 0am$ell gata# carc-mi aruncă# cu ocii ei albi# o privire
ce mă sfredeli# ţintuindu-mă locului. Soţia vicarului se ridică
de pe sofa $i ie$i din încăpere# str*ngîndu-$i faldurile rociei
cînd trecu pe lîngă mine.
5 1u# te rog# pe băieţel în sufragerie $i stai acolo cu el
pînă ce vin# m-am adresat eu către 0am$ell gata.
/a î$i întinse mînile înainte cu oroare# ca $i cum ar fi vrut
sa se apere de ceva murdar# tăietura de sub nasu-i încîrligat se
crăpă într-un zîmbet înfiorător# după care dispăru pe urmele
soţiei vicarului.
0-am a$ezat la masă# i-am dat lui !on un măr# apoi am
sunat pe :osalie. J .
5 :osalie# i-am spus% uite# ia banii ă$tia $i du-te de-ţi
cumpără o rocie de stambă# două $orţuri albe $i ce crezi că
ţi-ar mai trebui ca să arăţi o persoană respectabilă. 1e astăzi
e$ti înaintată bonă la copil# în noaptea asta va dormi în ca-
mera mea# iar de mîine cu dumneata# în camera 0amsell-ei
gata.
5 )i 0am$ell gata 2 întreabă cu spaimă :osalie.
5 Pe 0am$ell gata o voi concedia după ce-mi termin
masa.
0i-am trimis pacienţii acasă $i m-am dus să bat la u$a ei.
1e două ori am ridicat mîna ca să ciocănesc $i de amîndouă
dăţile am lăsat-o în *os. 7-am mai ciocănit. m otărît că-i
mai cuminte să amîn întrevederea pe după amiază# cînd ner-
vii îmi vor fi mai lini$tiţi. 0am$ell gata rămase invizibila.
"
:osalie îmi servi la cină un eJcelent pot-au-feu $i o budincă
cu lapte pe care am împărţit-o cu !on 5 toate franţuzoai-
cele de condiţia ei sînt bune bucătărese. 1upă cîteva paare#
suplimentare de vin pentru potolirea nervilor m-am dus iar
să bat la u$a 0amsell-ei gata# tremurînd încă de furie. 1ar
n-am bătut. 0i-am dat deodată seama că mă va costa o noapte
de insomnie dacă am scandal cu ea la ora aceea $i că somnul
8notă9
" :asol-
8Dnotă9
(>
îmi era mai necesar ca niciodată. &u mult mai bine era să
amin întrevederea pe a doua zi# dimineaţa.+
Pe cînd îmi sfîr$eam gustarea# am a*uns la concluzia că cea
mai nemerita cale era s-o în$tiinţez în scris. 0-am a$ezat să
ticluesc o scrisoare numai fulgere $i trăsnete# dar abia în-
cepusem cînd :osalie îmi aduse un bileţel pe care am recu-
noscut scrisul mic $i ascuţit al 0amsell-ei gata# îmi scria că
nici o persoană respectabila n-ar mai putea rărnîne o zi în plus
în casa+ mea# că pleca definitiv ciar în după amiaza aceea $i
că dorea să nu mă mai vadă niciodată 5 întocmai vorbele pe
care îmi propusesem să i le spun $i eu în scrisoare.

în vreme ce prezenţa invizibilă a 0amsell-ei gata stăruia

încă apăsătoare în toată casa# m-am clus la magazinul Le Prin-
temps# ca să-i cumpăr lui !on un pătuc $i un cal basculant
drept recompensă pentru cei datoram. 'ucătăreasa mi se în-
toarse ciar de-a doua zi# bucuroasă $i satisfăcută. :osalîc
strălucea de veselie % ciar $i !on părea mulţumit de noua-i
locuinţă cînd m-am dus să-l văd seara# în pătuţul lui comod.
/u mă simţeam fericit ca un $colar în vacanţă.
&ît despre o adevărată vacanţă# nici vorbă nu putea fi.
0unceam pe brînci# ocupat de dimineaţă pînă-n noapte cu
bolnavii mei# adeseori $i cu bolnavii altor colegi care începu-
seră să mă ceme ,a consult pentru a împărţi cu mine răspun-
derea 5 fapt ce mă surprindea foarte mult# căci de pe-atunci#
se vede# pe mine răspunderea nu mă speria niciodată. m
descoperit mai tîrziu# în viaţă# că asta era una din tainele suc-
cesului meu.  altă taină era# se-nţelege. norocul care se arăta
acum mai eJtraordinar ca niciodată# în a$a măsură mă co-
ple$ea# încît începusem a crede că aveam o mascotă în casa.
'a începusem să $i dorm mai bine de cînd luasem obiceiul să
intru o clipă la băieţel pentru a-l vedea dormind în pătucul
lui. înainte de a mă duce seara la culcare.
Soţia vicarului englez - se lepădase de mine# dar mulţi com-
patrioţi de-ai ei îi ocupau acum locul pe sofaua din salonul
meu de a$teptare. 7umele profesorului &arcot avea o aure-
ola atît de strălucitoare# că o parte din lumina ei se răsfrîn-
gea ciar $i pe cei mai mici sateliţi din *urul său. /nglezii pă-
reau convin$i că doctorii lor se pricepeau mai puţin în mala-
("
diile nervoase decît colegii lor francezi. 7u $tiu dacă aveau

dreptate ori nu# dar pentru mine în orice caz era un maro
noroc. m fost cemat ciar $i la Londra pentru un consult.
7u-i de mirare că eram încîntat $i otărît să-mi dau toată
silinţa. Pe bolnavă n-o cuno$team# dar avusesem o $ansă eJtra-
ordinară cu alta persoană din familie $i fără îndoială că asta
era pricina pentru care fusesem cemat. /ra un caz dificil# un
caz desperat# după spusele celor doi colegi englezi care mă
irmareau cu priviri posomorîte# în picioare lîngă pat# pe cînd
eu eJaminam bolnava. Pesimismul lor molipsise întreaga casă#
voinţa de însănăto$ire a bolnavei era paralizată de descura-
*are $i spaima morţii. 7u mai încăpea îndoială că arriîndoi
colegii mei erau cu mult mai versaţi ca mine în patologie# dar
era clar că eu $tiam un lucru de care ei abar n-aveau 5 $i
anume# că nu eJista medicament mai bun decît speranţa $i că
cel mai mic semn de pesimism pe cipul ori în cuvintele unui
medic îl poate costa viaţa bolnavului său. Fără să mai intru
în detalii medicale# este de a*uns să spun că din eJaminarea
bolnavei mi-am format convingerea că simptomele cele mai
grave rezultau dintr-un dezecilibru nervos# $i o atonie min-
tală. &ei doi colegi ai rnei ridicară din masivii lor umeri
cînd m-au văzut că. pun mîna pe fruntea bolnavei $i-i spun
cu glas lini$tit că n-are nevoie de morfină pentru noapte. re
sa doarmă bine $i fără a*utorul ei $i se va simţi mult mai
bine a doua zi dimineaţă. Pînă plec eu din Londra# în ziua
următoare# va fi în afară de orice pericol. Peste cîteva mi-
nute# dormea adînc. în timpul nopţii# temperatura scăzu
aproape mai repede decît a$ fi dorit# pulsul se făcu regulat
$i dimineaţa bolnava îmi spuse zîmbindu-mi că se simţea cu
mult mai bine. \

0ama pacientei mă rugă să mai întîrzii p 2. la Londra ca

sa văd pe-o cumnată# de care erau cu toţii loarte îngri*oraţi.
&olonelul# soţul ei# o îndemnase să consulte un specialist de
nervi# cercase $i ea zadarnic s-o convingă să-l vadă pe docto-
rul Pillips. /ra încredinţată că s-ar face bine dacă ar avea
un copil. 1in nefericire# avea o ineJplicabilă aversiune pen-
tru doctori $i desigur că ar refuza să mă consulte % s-ar putea
însă aran*a să stau la masă lîngă dînsa# ca măcar să-mi fac
o părere despre cazul ei. Poate &arcot ar fi în stare s-o vin-
("".
dece 2 Soţul ei o adora# avea tot ce-ţi poate oferi viaţa N o casă
frumoasă în Grosvenor Suare $i unul dintre cele mai veci $i
mai minunate domenii din Rent. 1e-abia se întorseseră din
,ndia# uncie fuseseră într-o lungă croazieră cu iatul lor. 7u-$i
găsea nicăieri odină# ve$nic rătăcea din loc în loc parcă ar
fi căutat ceva. cii ei aveau o eJpresie de adîncă# cinui-
toare tristeţe. ltădată o interesase arta# picta frumos# pe-
trecuse ciar o iarnă întreagă la Paris# în atelierul pictorului
!ulien. cum n-o mai interesa nimic# nu mai ţinea la nimic.+
'a da# o interesa- bunăstarea copiilor $i clădea sume mari
pentru fondul coloniilor de vacanţă $i orfelinatelor.

m consimţit să rămîn# cam în silă. /ram nerăbdător să

mă întorc cît mai .degrabă la Paris# căci mă nelini$tea tu$ea
lui !on. Gazda mea uitase să-mi spuie că cumnata ei# pe
care-o a$ezase lînga mine la masă# era una dintre cele mai
frumoase femei pe care le văzusem vreodată... 0-a impresio-
nat foarte tare $i eJpresia tristă a acelor oci negri# minu-
naţi. &ipul ei părea lipsit de viaţă. veam impresia că so-
cietatea mea o plictisea $i că nici nu-$i dădea osteneala s-o
ascundă. ,-am vorbit despre cîteva picturi bune de la Sa-
lonul din anul acela# aclăogînd că aflasem de la cumnata.ei că
studiase pictura în atelierul lui !ulien. 7-o întîlnise acolo
pe 0ărie 'asirtseff " 2 7u# n-o întîlnise# dar auzise vor-
bindu-se de ea. 1a# toată lumea auzise de ea. I0oussiaB î$i pe-
trecea cea mai mare parte din timp punîndu-se în valoare. 
cuno$team foarte bine# era una din cele mai inteligente fete
pe care le întîlnisem# dar era lipsită de inimă $i mai ales era
o poseuseK incapabilă să iubească pe cineva decît pe ea. însă$i.
Eecina mea de masă părea mai plictisită ca oricînd. Sperînd
să am mai mult noroc# am început să-i istorisesc cum îmi pe-
trecusem după amiaza la spitalul de copii din &elsea $i că
fusese o revelaţie pentru mine# care eram un obi$nuit al Spi-
talului de &opii Găsiţi din Paris.
&rezuse că spitalele noastre de copii erau foarte bune#
spuse ea. .
8notă9

"
Pictoriţă franceză# de srcine rusă ;"<?5"<<=@.
( Persoană afectată#
8Dnotă9
("(

,-am răspuns că# din păcate# nu era a$a. în Franţa# morta-

litatea infantilă# înlăuntrul $i în afara spitalelor# era în-
spăimîntătoare. ,-am povestit de miile de nou-năspuţi pără-
siţi# eJpediaţi cu toptanul în acel train des nourrices# pretu-
tindeni în provincie.
Se uită pentru întîia oară la mine cu ocii ei tri$ti% eJ-
presia dură $i lipsită de viaţă îi dispăruse de pe cip. 0i-am
zis în sinea mea că poate era totu$i o femeie bună la inimă#
pînă la urma urmei. &înd mi-am luat rămas bun de la gaz-
dă# i-am spus că nu era un caz pentru mine ori pentru &ar-
cot 5 cel mai nimerit era doctorul Pillips. &umnata ei se
va însănăto$i cînd va avea un copil.
!on păru bucuros că mă vede# dar arăta palid $i slăbuţ
cînd se a$eză pe scaunul lui lîngă mine# la gustarea de dimi-
neaţă. :osalie mă informă că tu$ea mult noaptea. Seara tem-
peratura i se ridică puţin# a$a că l-am ţinut în pat două zile.
&urînd î$i reluă ocupaţiile zilnice ale micuţei lui vieţi# asis-
tînd# tăcut $i serios ca de obicei# la +micul de*un $i ducîndu-se
la plimbare cu :osalie în Parc 0onceau după amiaza# într-o
zi# la vreo două săptămîni după întoarcerea mea de la
Londra# am fost surprins găsindu-l pe colonel instalat în sa-
lonul meu de a$teptare. Soţia lui se răzgîndise $i dorise să vie
la Paris pentru ni$te cumpărături. Peste o săptămînă aveau
să plece la 0arsilia# de unde se vor îmbarca pe iatul lor
pentru o călătorie pe 0editerana. 0ă invită să iau masa cu
ei a doua zi la Hotel du :in. Soţia lui ar fi încîntată dacă
a$ conduce-o să viziteze un spital de copii# după amiază. &um
nu mă puteam duce să prînzesc cu ei# ne-am înţeles să vie
ea în venue de Eilliers să mă ia# după ce voi fi sfîr$it con-

sultaţiile. Sala de a$teptare era încă plină de lume cînd ele-

gantul ei landou se opri în faţa u$ii. m trimis-o pe :o-
salie *os să-i spuie că p rog să facă o mică plimbare $i să
revie peste o *umătate de ora# ori# dacă +preferă# să mă a$tepte
în sufragerie pînă voi sfîr$i cu pacienţii. Peste o *umătate
de oră am găsit-o instalată în sufragerie# cu !on pe genunci#
foarte interesată de demonstraţiile pe care i le făcea el cu
diferitele-i *ucării.
("4
5 re ocii dumitale# îmi spuse ea privind la !on $i la
mine. 7u $tiam ca e$ti căsătorit. +
,-am răspuns că nvi eram căsătorit. Se înro$i u$or $i urmă
să răsfoiască noua carte cu poze a lui !on. 1ar îndată î$i
l u A A A  6A A . A -r A
!
A e -l
lua mima n dinţi $i# cu curiozitatea tenace proprie temeilor#
mă întreba dacă mama lui era suedeză# căci avea un păr atît
ele bălai $i ocii a$a de alba$tri.
)tiam foarte bine unde voia sa a*ungă. )tiam că :osalie#
portăreasa# lăptarul $i brutarul erau convin$i că sînt tatăl

lui !on. uzisem $i pe vizitiul meu. spunîndu-i# cînd vorbea

de el# le f+iîs de nionslcur ". )tiam că orice eJplicaţie ar fi fost
zadarnică# nu i-a$ fi putut convinge $i# în afară de asta#
aproape a*unsesem să cred $i eu ca era adevărat. m socotit
însă că doamna+ aceia ginga$ă avea dreptul să $tie adevărul.
î-am spus pe un ton glumeţ că-i eram tată la fel cum îi era
ea mama % că era un orfan $i povestea lui era nespus ele tristă.
0ai bine-ar ti dacă nu mi-ar cerc să i-o spun# căci numai rău
T-ar face. :idicînd mîneca ăinuţei# i-am arătat +o cicatrice
urîtă pe braţul copilului# îi mergea bine acum# îngri*it de
mine $i :osalie# dar nu voi fi sigur că a uitat trecutul decît
atunci cînd am să-l văd zîmbind. 7iciodată nu zîrnbca.
5 devărat# spuse ca cu duio$ie. 7-a suris de loc# măcar
 clipă# a$a cum fac copii cînd î$i arată *ucăriile.
&uno$team foarte puţin mentalitatea copiilor mici. /ram
străini în lumea în care trăiau ci. 7umai o mamă putea să le
gicească uneori gîndurile# cu instinctul# am spus eu.
1rept răspuns# ea î$i înclină capul spre micuţ $i-l sărută cu
tandreţe. !on o privi# $i în ocii lui alba$tri se citea o mare
uimire.
5 Probabil că-i prima sărutare din viaţă lui# am spus eu.
:osalie intră ca să-l ia la plimbarea zilnică în Parc 0on-
ceau# dar noua lui prietenă propuse să-l ia mai bine la o
plimbare cu trăsura ei. /ram încîntat să scap de vizita plă-
nuită la spital $i am primit bucuros.
1in ziua aceea# o viaţa nonă începu pentru !on 5 $i
cred că de asemeni $i pentru altcineva# în fiecare dimineaţă#
apărea în camera lui cu o nouă *ucărie $i în fiecare după amiază
8notă9

" Fiul domnului.

8Dnotă9
("=
îl lua în landoul ei la 'ois de 'oulogne# împreună cu :osalie
care sta pe scăunelul din spate# îmbrăcată cu rocia ei cea
mai frumoasă de duminică. desea călărea serios în !ardîn
d+cclimatation# cocoţat pe cîte-o cămilă $i încon*urat de o
ceată de copii veseli.
5 7u-i mai aduce atîtea *ucării scumpe# îi spuneam eu.
&opiii iubesc tot a$a de mult pe cele ieftine# $i sînt atîţia care
n-au de loc. m observat ades că modesta păpu$ică de eîţiva
bani are întotdeauna mare succes# ciar în camerele celor mai
bogaţi copii. &înd ei încep a cunoa$te valoarea bănească a
*ucăriilor# sînt izgoniţi din paradisul lor# încetează de a mai
fi copii. 1e altfel# !on.are $i-a$a prea multe# $i socot ca-i
timpul să-l învăţăm că trebuie să dea o parte din ele celor
care n-au de loc. sta-i o lecţie pe care mulţi copii o deprind
cam anevoie. $urinţa mai mică ori mai mare cu care o în-
vaţă este o măsură ce indică cu precizie ce fel de oameni vor
fi cînd vor a*unge bărbaţi $i femei.
:osalie îmi destăinui. că întotdeauna cînd se întorceau de
la plimbare# doamna cea frumoasă insista să-l ducă ea pe
!on în braţe pe scări# pînă sus. în+ curînd# începu .a rămîne
ca să asiste la baia lui s* nu mult după aceea îl îmbăia ciar
ea# rolul :osaliei rezumîndu-se la prezentarea prosoapelor de
$ters. :osalie îmi mai spuse ceva care mă mi$că foarte mult i
după ce-i usca trupu$orul slăbuţ# îi săruta întotdeauna cicatri-
cea urîtă de pe braţ înainte de a-i pune căma$a# în scurtă
vreme# a*unse să-l culce tot ea# rămînînd cu dînsul pînă ce

adormea. /u o vedeam foarte puţin# fiind plecat toată ziua#

$i-mi era teamă că nici bietul colonel n-o vedea mai mult# căci
a*unsese să stea ziua întreagă cu copilul. &olonelul îmi spuse
că renunţaseră la croaziera pe 0editerană. :ămîneau în Pa-
ris A5 pentru cît timp# nu $tia % de altfel# nici nu-l interesa
cîtă vreme soţia lui era fericită. 7-o văzuse niciodată atîi
de bine dispusă ca acum. .+ A..
vea dreptate colonelulN eJpresia feţei i se scimbase cu
totul# ocii ei negri străluceau de. o nespusă duio$ie.
'ăiatul dormea prost% adesea# cînd intram sQ-l vad p clipă
înainte de a mă culca# mi se părea că are faţa congestionată#
iar :osalie mă informă că tu$ea mult noaptea. lntr-o dimi-
neaţă# am auzit sinistrul orcăit la vîrful plămînului său
("T
drept. )tiam prea bine ce însemna asta.  trebuit să-i spun noii
lui prietene# care-mi# răspunse că $tia. )tiuse probabil înaintea
mea. m vrut să iau o infirmieră ca s-o a*ute pe :osalie# dar
ea nici nu voi-să audă. 0ă imploră s-o iau pe dînsa infir-
mieră $i am cedat# într-adevăr# nu era altceva de fa.cut.
&iar prin somn# băiatul părea că devine nelini$tit de îndată
ce ie$ea ea din cameră. :osalie se mută să doarmă cu bu-
cătăreasa la mansardă# fiica ducelui dormea în camera lui
!on# pe patul servitoarei. 1upă două zile# copilul avu o
u$oară emoptizie# temperatura crescu spre seară % era lim-
pede acum că boala făcea progrese rapide.

5 7u mai are mult de trăit# zicea :osalie $tergîndu-$i

ocii cu batista.  căpătat de pe acum cip de îngera$.
îi plăcea să stea în poala drăgăstoasei lui infirmiere# în
timp ce :osalie aran*a patul pentru noapte# îl socotisem
întotdeauna pe !on un copil inteligent $i drăgăla$# dar n-a$
fi putut spune că era un copil frumos. Privindu-l acum# ciar
trăsăturile feţei mi se păreau scimbate# ocii se făcuseră
parcă mult mai mari $i mai înci$i la culoare. 1evenise un
copil frumos# frumos ca Geniul 1ragostei ori ca Geniul 0or-
ţii. itîndu-mă la cele două cipuri alipite obraz lîngă obraz#
am rămas încremenit de uimire. /ra oare cu putinţă ca neţăr-
murita iubire ce radia din A inima acelei femei către copilul
pe moarte să poată scimba ginga$ele contururi ale feţi$oarei
Alui# dîndu-i o vagă asemănare cu a ei 2 Să fi fost martorul
altui nebănuit mister al Eieţii 2 ri poate că 0oartea# marele
sculptor# se $i apucase cu măiastra-i mînă să remodeleze $i
să cizeleze trăsăturile acelui copila$# înainte de a-i încide
ocii 2 ceea$i frunte pură# acelea$i sprîncene minunat arcuite#
acelea$i gene lungi. Pînă $i conturul graţios al buzelor ar fi
fost acela$i dacă l-a$ fi putut vedea zîmbind pe micuţ# a$a
cum o văzusem zîmbind pe ea în noaptea cînd pentru prima
oară îl auzise murmurînd prin somn cuvîntul pe care li-e atît
de drag tuturor copiilor să-l rostească# $i tuturor femeilor să-l
audă N 0amă 6 0amă 6
/a îl puse înapoi în pat $i rămase la căpătîiul lui# căci
copilul avu o noapte cinuită. Spre dimineaţă# cînd copilul
începu a respira mai lini$tit $i aţipi u$urel# i-am amintit ca-mi
făgăduise să mă asculte# dar cu greu am izbutit s-o fac să se
("?

întindă pe pat o oră. :osalie avea s-o ceme imediat ce se

va scula !on. &înd m-am întors în camera lui în zori# :o-
salie î$i duse un deget la buze# $i-mi $opti că dormeau amîn-
doi.
5 Prive$te-l# murmură ea % prive$te-l 6 Eisează 6 A
Faţa îi era calmă $i senină# buzele întredescise într-un
surîs încîntător. ,-am pus mina pe inimă. 0urise. 0i-am
întors privirea de la cipul surîzător al băiatului la cipul
femeii adormite pe patul :osaliei. Semănau leit unul cu
altul.
îl spălă $i-l îmbrăcă pentru ultima oară. 7-o lăsă nici mă-
car pe :osalie s-o a*ute cînd îl a$eză în sicriu.  trimise de
două ori să caute perna++cea mai potrivită pentru căpu$orul
lui# care i se părea că nu-i a$ezat destul de comod.
0ă rugă stăruitor să amin ţintuirea capacului pînă a doua
zi. &uno$tea amărăciunea Eieţii# i-am spus eu# dar prea puţin
amărăciunea 0orţii % eu# ca doctor# le cuno$team pe amîndouă.
0oartea avea două feţe N una frumoasă $i senină# alta respingă-
toare $i teribilă. 'ăiatul părăsise viaţa cu zîmbetul pe buze#
moartea nu i-l va lăsa multă vreme pe cip. &apacul trebuia
încis în noaptea aceea# î$i aplecă capul $i nu mai spuse nimic.
&înd am ridicat capacul# începu a plînge în oote spunînd că
nu poate să se despartă de dînsul $i să-l lase a$a# singur în-
tr-un cimitir străin.
5 1e ce să te desparţi de el 2 am zis eu. 1e ce să nu-l iei
cu dumneata 2 / atît de u$urel6 1e ce nu-l duci în nglia pe
iatul dumitale ca să-l înmormîntezi lîngă biserica cea frumoasă
paroială# de la dumneata din Rent 2
Yîmbi printre lacrimi 5 $i surîsul ei era aidoma cu al copi-

lului. Sări în picioare.

5 &rezi că pot 2 devărat 2 stri2ă ea aproape cu veselie.
5 Se poate face# $i se va face dacă mă la$i să încid capa-
cul acum. 7u-i timo de pierdut. ltfel# va fi dus mîne dimi-
neaţă la cimitirul din Pass.
m ridicat capacul $i ea a$eză un bucet de violete lîngQ
obrazul lui.
5 7-am nimic altceva să-i dau# suspină ea. 3are-a$ fi vrut
să-i pot da ceva# un lucru pe care să-l ia cu dînsul.
("C
5 &red că i-ar plăcea să ia cu el asta# am spus eu# scoţînd
din buzunar bro$a cu diamante $i prinzînd-o de pernă. par-
ţinea mamei lui.
7u scoase o vorbă ci# întinzînd doar braţele spre copilul ei#
căzu *os# le$inată. m luat-o în braţe $i-am întins-o pe patul
:osaliei# am în$urubat capacul sicriului $i m-am dus cu trăsura
la 'ureau des Pompes Funebres# Place de la 0adeleine. m
discutat între patru oci cu antreprenorul pe care# vai# nu-l
vedeam întîia oară 6 L-am autorizat să celtuiască oricît pentru
ca sicriul să fie depus pe un iat englez din portul &alais# în
noaptea următoare. 0ă încredinţa că se va putea face dacă-i

promit să nu mă uit la factură. ,-am răspuns că nimeni nu se

va uita. Suindu-mă iar în trăsură# m-am dus apoi la Hotel du
:in# l-am trezit pe colonel $i i-am spus că soţia lui dorea să
aibă iatul în &alais în douăsprezece ore. Pe cînd el scria o
telegramă căpitanului# m-am a$ezat $i eu ca să scriu cîteva
rînduri în grabă soţiei lui# spunîndu-i că sicriul va fi pe bordul
iatului în portul &alais în noaptea următoare. m adăogat
într-un post-scriptum că# fiind silit să plec din Paris a doua
zi dis-de-dimineaţă# îmi luam rămas bun de la ea.
m văzut mormîntul lui !on 5 copilul î$i doarme somnul
cel ve$nic în micul cimitir al uneia dintre cele mai frumoase
biserici din Rent. Eiorele $i ciuboţica-cucului îi cresc pe mor-
mînt $i mierle îi cîntă deasupra capului. Pe mama lui n-am
mai văzut-o niciodată. 0ai bine a$a.
.%9
;%';
<titlu> C=L=T04E6 Dn SUE34A
Mi se pare ca am mai amintit în
treacăt de boala consulului suedez % s-a întîmplat tot în vre-
mea aceea $i iată povestea ei N &onsulul era un omuleţ lini$tit
$i simpatic. lN#ra căsătorit cu o americană $i avea doi copii
mici. Fusesem acasă la el într-o după amiază. nul dintre co-
pii răcise $i făcuse febră# dar ţinea morţi$ să se scoale pentru
a sărbători întoarcerea tatălui lor acasă ciar în acea seară.
3oata casa era plină de flori $i li se îngăduise copiilor să ia
parte la cină de atîrul acelui eveniment. Foarte încîntată#
mama lor îmi arătă două telegrame eJtrem de afectuoase de la
soţul ei# una din 'erlin $i alta din &olonia# în care o anunţa
ca sose$te. 0i s-au părut cam lungi. Pe la miezul nopţii# am
%
primit o în$tiinţare urgentă de la soţia consulului# să v in cît pot
de repede. 0i-a descis u$a ciar consulul# în căma$ă de noapte#
încă nu cinaseră# mă informă el# fiindcă a$teptau sosirea regelui
Suediei $i a pre$edintelui :epublicii Franceze# care tocmai îi
conferise 0arca &ruce a Legiunii de noare. bia cumpărase
Le Petit 3rianon ca r-e$edinţă de vară pentru familia lui. /ra
furios împotriva soţiei# care refuzase să-$i puie colierul de perla
al 0ariei-ntoaneta# pe care i-l dăruise. 'ăieţelului îi spunea
le 1aupin#+ iar pe el însu$i se prezenta :obespierre 5 la folie
8notă9
"1elfinul.
8Dnotă9
(">
des grandeurs 6" &opiii în camera lor ţipau îngroziţi# soţia era
cople$ită de durere# credinciosu-i cine se vîrîse sub masa# de
unde mîrîia înfrico$at. 'ietul meu prieten deveni dintr-odată
violent.  trebuit să-l încid în dormitor# unde se apucă să
sfărîme tot $i era cît pe ce să mă azvîrle $i pe mine pe fereastră
împreuna cu el.  doua zi dimineaţă# a fost dus la azilul doc-
torului 'lance# din Pass. Eestitul alienist bănui de la început
o paralizie generală. 1upă două luni# diagnosticul se confirmă %
cazul era incurabil. La 0aison 'lance fiind prea scumpă#
m-am otărît să-l duc la azilul de stat din Lund# un oră$el din
sudul Suediei. 1octorul 'lance era împotrivă. Susţinea că ar

ti o sarcină prime*dioasă $i costisitoare# că nu trebuia să am

încredere în temporara lui. luciditate# ca în orice caz ar fi mai
bine să-l însoţească doi gardieni pricepuţi. ,-am eJplicat că
puţinii bani răma$i trebuiau păstraţi pentru copii. Eoiam să
coste cît- mai puţin cu putinţă călătoria# a$a că-l voi duce eu
singur în Suedia. &înd am semnat foaia de ie$ire din azil# doc-
torul 'lance mă preveni din nou în scris# dar eu se-nţelege
că $tiam mai bine6 L-am dus pe consul cu trăsura de-a dreptul
în venue de Eilliers. în timpul prînzului# se comporta foarte
lini$tit $i rezonabil# atît doar că cercă să facă# curte lui 0amsell
gata# căreia desigur că i se oferea asemenea ocazie pentru -
întîia $i singura dată în viaţa ei. Peste două ore# eram încuiaţi
într-un compartiment de clasa întîi din eJpresul de noapte +
pentru &olonia# întQmplător# eram doctorul unui :otscild#
care era proprietarul acelui &emin de Fer du 7ord(. Se dă-
duseră dispoziţii să ni se facă toate înlesnirile posibile în timpul
călătoriei $i conductorii fuseseră în$tiinţaţi să nu ne tulbure#
pacientul meu fiind predispus să se enerveze la apariţia unui
străin. 1eocamdată era foarte lini$tit $i ascultător# a$a că ne-am
întins amîndoi pe cu$ete să dormim. 0-am trezit cu gîtul prins
într-o încle$tare nebunească% de două ori l-am trîntit *os $i de
două ori sări înapoi pe mine cu o agerime de pantera# izbutind
aproape să mă sugrume. ltimul lucru ce mi-l amintesc a fost
o lovitură pe care i-am aplicat-o la cap# ce mi s-a părut că l-a
8notă9

"
7ebunia măririi 6
(
&alea ferată din 7ord#
8Dnotă9
((

ameţit. &înd trenul a a*uns la &olonia a doua zi dimineaţă# am

fost găsiţi amîndoi lungiţi pe *os în compartiment# fără cuno$-
tinţă. 7e-au transportat la Hotel du 7ord# unde am rămas
douăzeci $i patru de ore# fiecare în patul lui# în aceea$i cameră.
&um trebuia să-i mărturisesc adevărul doctorului care veni
să-mi coase rana 5 aproape îmi smulsese urecea cu dinţii 5
proprietarul ne trimise vorbă că nebunii nu erau îngăduiţi în
otel. m luat otărîrea să plec mai departe spre Hamburg# cu
trenul de dimineaţă. 3ot drumul pînă acolo# consulul a fost
foarte bine dispus# ba ciar se apucă să cîntc La 0arseillaise
pe cînd străbăteam ora$ul cu trăsura spre staţia Riel. 7c-am
îmbarcat# fără să se mai întîmple nimic# pe vaporul ce pleca A
spre Rorsuer# pe vremea aceea calea cea mQi rapidă între con-
tinent $i Suedia# La două mile de coasta daneza# vasul nostru
fu blocat de bancuri de giaţă mînată din Rattegatt de-un fu-
rios vifor nordic# întîmplQre nu prea rară în timpul iernilor
aspre.  trebuit să mergem mai mult de o milă pe blocuri de
geaţă plutitoare 5 $i prietenul meu se amuza grozav. poi
am fost transportaţi în bărci la Rorsuer. &înd am intrat în
port# consulul sări în mare# $i eu după dînsul. m fost pes-
cuiţi $i ne-am suit într-un tren neîncălzit ce mergea spre &open-
aga# cu ainele de pe noi ude $i îngeţate pe un frig de ( de
grade sub zero. :estul călătoriei a decurs surprinzător de bine#
baia rece părea să-i fi priit grozav prietenului meu.  ora după
traversarea de la 0almo# în gara din+Lund# mi-a.m încredinţat
pacientul celor doi gardieni trimi$i de la zil. 0-am dus cu
trăsura la otel 5 pe vremea aceea nu era decît un singur o-
tel în Lund 5 $i am comandat un de*un $i o cameră. 0i s-a
răspuns că de*un puteam avea# cameră însă +nu# toate fiind

reţinute pentru trupa teatrală care dădea o reprezentaţie de

gală în sala pri0ariei ciar în acea seară# în timp ce mîncam#
celnerul îmi prezentă cu multă mîndrie programul reprezen-
taţiei de seară# cu Hamlet# tragedie în cinci acte de Oilliam
Saespeare. Hamlet la . Lund 6 0i-am aruncat privirea pe
program N
Hamlet# prinţ al 1anemarcei... d-l /ri &arolus 0almborg.
0ă uitam la program $i nu-mi venea a crede ocilor. /ri
&arolus 0almborg 6 /ra oare cu putinţă să fie veciul meu
camarad al anilor de universitate din psala 6 Pe-atunci# /ri
(("
&arolus urma teologia pentru a se face pastor. L-am burdu$it
de învăţătura# i-am scris întîia probă de predică# ca $i scriso-
rile de dragoste către logodnică timp de-un trimestru întreg.
îl snopeam regulat în bătaie în fiecare seară# cînd se întorcea
acasă beat ca să doarmă în camera mea liberă % fusese dat afară
din locuinţa lui pentru purtare destrăbălată# îl pierdusem clin
vedere cînd părăsisem Suedia# cu mulţi ani în urmă. )tiam că
fusese eliminat din niversitate $i decăzuse din ce în ce. 1eo-
dată însă# mi-am mai amintit de un zvon pe care-l auzisem#
cum că ar fi intrat în teatru % fără îndoială că Hamlet din
seara aceea era veciul meu prieten# născut sub o stea nenoro-

coasă6 m trimis cartea mea de vizită în cabina lui $i el veni

glonţ# strălucind de bucurie că mă vede după atîta amar de
vreme# îmi povesti o păţanie *alnică. 1upă o serie dezastruoasă
de reprezentaţii în săli goale la 0almo# trupa# redusă la o
treime din efectiv# sosise la Lund cu o seară înainte pentru a
da o ultimă lupta desperată împotriva destinului. 0a*oritatea
casuimelor $i a recuzitei# *uvaierurile reginei# coroana regelui#
ciar sabia lui Hamlet cu care trebuia să străpungă pe Polonius#
pînă $i îrca lui horic# toate fuseseră înăţate de creditorii
lor din 0almo. :egele avea o violentă criză de sciatică $i nu
putea nici merge# nici sta *os. felia era răcită cobză# Fantoma
se îmbătase la masa de adio din 0almo $i pierduse trenul.
7umai el era într-o formă splendidă# iar Hamlet era marea lui
creaţie 5 rol parcă anume scris pentru dînsul. 1ar cum sa
susţină singur pe umerii lui imensa povară a tragediei în cinci
acte6 3oate biletele pentru reprezentaţia din seara aceea fuse-
seră vîndute. 1acă vor fi siliţi să dea banii îndărăt# un dezastru
total era de neînlăturat. 7u puteam cumva să-i împrumut doua
sute de coroane în numele vecii noastre prietenii2
0-am arătat la înălţimea situaţiei. Gonvocînd stelele tru-
pei am făcut să circule un sînge nou în inimile lor descura-
*ate cu cîteva sticle de punci suedez# am ciopîrţit fără milă
toată scena cu actorii# scena cu groparii# uciderea lui Polonius
$i am declarat că în orice caz reprezentaţia va avea loc 5 cu
ori fără fantomă.
cea seară a rămas de pomină în analele teatrului din Lund.
La opt fiJ cortina se ridică# descoperind palatul regal din /lsi-
...
nor# care în realitate nu era nici măcar la o oră depărtare# so-

cotind în linie dreapta# de locul unde ne aflam noi. Sala ari-

plină#+ticsită mai ales de studenţi gălăgio$i# se arăta mai puţin
emoţionata tlccît ne a$teptasem. ,ntrarea prinţului 1anemar-
cei# trecu aproape neobservată $i nici măcar faimosul săuN I
fi sau a nu fiB nu făcu vreo impresie. :egele abia se tîra pe
scenă sciopQtînd $i se prăbu$i pe tron cu un geamăt sonor. :ă-
ceala feliei luase proporţii teribile. Se observa u$or ca Polo-
nius prive$te încruci$at. Fantoma a fost cea care a salvat situa-
ţia. Fantoma eram eu. Pe cînd înaintam ca fantomele pe mete-
rezele castelului .clin /lsinor# în lumina lunii# bî*bîindu-mi cu
gri*a drumul printre enormele lăzi de ambala*# care alcătuiau
ciar $arpanta# întregul edificiu se dărîmă dintr-o dată iar eu
am fost azvîrlit într-o lada în care m-am cufundat pînă la
subsuori. &e trebuie să facă o fantoma în-asemenea situaţie2
Să-mi cufund capul# dispărînd cu totul în laclă# ori să rămîn
a$a# a$teptînd desfă$urarea evenimentelor 2 Plăcută problema
de rezolvat 6  treia alternativă mi-a iost sugerata ciar de
Hamlet# care-mi $opti răgu$itN ##1e ce naiba nu ie$i din afu-
risita aceea de ladă 2B  asemenea performanţă era însă peste
puterile melc# deoarece picioarele îmi erau încurcate în lunii în-
colăcite $i în tot soiul de accesorii teatrale. 7u $tiam dacă gre-
$esc ori nu# dar m-am otărît să rămîn locului# pregătit pen-
tru orice. 7ea$teptata mea dispariţie în lada de ambala* a fost
primită foarte favorabil de către public## dar asta n-a însem-
nat nimic faţă de .succesul pe care l-am obţinut cînd.# scoţînd
numai capul afară din ladă# am început din nou# cu voce lu-
gubră# tirada mea întreruptă de Hamlet. plauzele deveniră
atît de entuziaste încît a trebuit să mulţumesc cu un gest ami-
cal din mină# deoarece poziţia delicată în care mă.aflam nu-mi

îngăduia sa mă înclin. sta dezlănţui un adevărat delir de en-

tuziasm. plauzele nu mai conteniră pînă la sfir$it. &înd cor-
tina se lăsă peste ultimul act. am apărut alături+de stelele trupei#
pentru a mulţumi spectatorilor care continuau să strige N IFan-
toma 6 Fantoma 6B cu atîta îndîr*ire încît a trebuit să ies sui-
gur în faţa scenei de cîteva ori $i să ,c primesc aclamaţiile#
înclinîndu-mă cu mîna pe inimă.
((4
/ram cu toţii mcîntaţi. Prietenul meu 0almborg declară
că nu avusese niciodată asemenea succes. 0asa de la miezul
nopţii a fost plină de însufleţire. felia a fost cît se poate de
drăguţă coi mine# iar Hamlet# ridicînd paarul în sănătatea
mea# îmi oferi în numele tuturor camarazilor direcţia trupei.
sta cerea timp de gîndire# i-am răspuns. poi m-au condus
cu toţii la gară. Peste patruzeci $i opt de ore# mă aflam îna-
poi la Paris $i-mi reîncepeam munca fără să mă simt de loc
obosit. 3inereţe6 3inereţe6
..:
;%?;

<titlu>ME34C4
Pe-atunci# la Paris profesau
foarte mulţi medici străini# între ei eJista o mare *alousie de
metier# gelozie din care aveam $i eu partea mea 5 $i nu era de
mirare. &olegii no$tri francezi nu ne prea iubeau# căci monopo-
lizasem colonia străină bogată# clientelă# se-nţelege# cu mult
mai rentabilă decît a lor. în ultima vreme se pornise $i în
presă o mi$care de protest împotriva numărului mereu în cre$-
tere al medicilor străini din Paris# care de multe ori# insinuau
ziarele# nici măcar n-aveu diplome în regulă de la universi-
tăţi recunoscute. &a urmare# prefectul poliţiei dădu dispoziţie
ca toţi medicii străini să se prezinte cu diplomele pentru
verificare pînă la sfîr$itul lunii. /u# cu diploma de 0. 1. " a
facultăţii din Paris# eram# bineînţeles# în regulă# dar aproape
uitasem de asta $i m-am prezentat tocmai în ultima zi la co-
misariatul din cartier. &omisarul# care mă cuno$tea puţin# mă
întrebă dacă nu auzisem de-un doctor _ care locuia pe ace-
la$i bulevard cu mine. 3ot ce $tiam despre el# i-am răspuns#
era că probabil avea o foarte mare clientelă. uzisem adesea
rostindu-i-se numele $i de multe ori îi admirasem elegantul
ecipa* ce-l a$tepta în faţa casei.
8notă9

"
1octor în medicină.
8Dnotă9
((T
I7u vei mai avea ocazia să-l admiri multă vremeB# îmi
spuse comisarul. /ra pe lista neagră# căci nu se prezentase cu
diploma# neavîncl nici una de prezentat% era un $arlatan $i
avea să fie în sfîr$it pince". Se vorbea că realiza doua sute de
mii de franci anual# venit mai mare decît al multor celebrităţi
proeminente din Paris. ,-am replicat că nu-i un motiv să nu
poţi fi un doctor bun dacă e$ti $arlatan. 'olnavilor lui puţin le
păsa de o diplomă cît timp era în stare să-i vindece. m aflat
sfîr$itul istoriei cîteva luni mai tîrziu# ciar de la comisar. 1oc-
torul _ se prezentase ciar în ultima clipă $i solicitase comisa-
rului o întrevedere particulară. Prezentindu-$i diploma de me-

dic diplomat al unei binecunoscute universităţi germane# îl ru-

gase să-i păstreze secretul $i-i dcstăinuise că enormul lui succes
se datora faptului că lumea îl credea un $arlatan. Imul acela
va a*unge în curînd milionar dacă se pricepe în medicină mă-
car pe *umătate cît în psiologieB# i-am spus cu comisarului.
în timp ce mă întorceam acasă pe *os# nu-mi invidiam cole-
gul pentru venitul lui de două sute de mii de franci# îl invidiam
pentrucă $tia la ce sumă i se ridica venitul. 1orisem întotdea-
una să $tiu cît cî$tig. &ă încasam sume mari părea lucru cert#
aveam întotdeauna bani destui de cîte ori îmi trebuiau pentru
ceva. veam un apartament frumos# o trăsură elegantă# o bu-
cătăreasă eJcelentă. cum# de cînd ne părăsise 0amsell gata#
îmi veneau adesea prieteni la masă în venue de Eilliers $i-i
tratam cu cele mai fine lucruri. 0ă repezisem de două ori pînă
la &apri# o dată ca să cumpăr casa lui 0astro Eincenzo# a doua
oară ca să ofer o sumă mare de bani proprietarului necunoscut
al micii capele ruinate de la San 0icele 5 mi-au trebuit zece
ani ca să încei afacerea aceea. 1e pe atunci pasionat amator
pentru lucruri de artă# camerele melc din venue de Eilliers
erau pline cu comori din vremuri dispărute $i cu cel puţin vreo
duzină de pendule veci ce sunau fiecare oră în nopţile mele
atît de des lipsite de somn. 1in motive neeJplicabile# perioa-
dele acelea de prosperitate erau deseori întrerupte de momente
cînd n-aveam un ban. :osalie $tia asta# $tia $i portăreasa# ba
ciar $i ,es fourniseurs i. 7orstrom cuno$tea $i el meteana ace-
8notă9

"
restat.
(
Furnizorii.
8Dnotă9

((?
ea a mea# deoarece de multe ori eram nevoit să-i cer bani îm-
prumut. 7u putea fi decît o singură eJplicaţie# spunea el % me-
canismul meu mintal era defectuos $i singurul leac era să ţin
socoteli la zi $i să trimit regulat note de plată clienţilor mei#
ca toată lumea# îi răspunsesem ca zadarnic a$ încerca să ţin
socoteli# iar cît prive$te notele de plată# n-am trimis a$a ceva
niciodată $i nici n-am să trimit. Profesia noastră nu era o ne-
gustorie# ci o artă $i a specula în felul acesta suferinţa umană
socoteam că-i umilitor. 0ă făceam ro$ ca racul cînd vreun pa-
cient îmi punea o monedă de douăzeci de franci pe masă# iar
dacă mi-o punea în mîna îmi venea să-l cîrpesc. 7orstrom spu-
nea că asta nu era decît vanitate $i înfumurare din partea mea
$i că trebuia să înăţ toţi banii pe care puteam pune mîna# cum
făceau toţi colegii mei# ciar dacă m-i oferea antreprenorul de
pompe funebre. Profesia noastră era misiune sacră# i-am răs-
puns eu# tot atît de înaltă# dacă nu $i mai înaltă decît a preo-
*ţilor $i cî$tigurile eJcesive ar trebui oprite prin lege. 1octorii
! să fie plătiţi de stat $i bine plătiţi# cum sînt de pildă *udecă-
torii în nglia. &ei cărora nu le-ar conveni n-au decît să sa
lase de profesie $i să se ducă la 'ursă ori sa descidă o pră-
vălie. 0edicii ar fi atunci consideraţi ni$te înţelepţi $i toţi oame-
nii i-ar onora $i i-ar ocroti. Le-ar fi îngăduit sa ia tot ce-ar vrea
,de la pacienţii bogaţi pentfu bolnavii lor lipsiţi $i pentru ei
l în$i$i# dar în scimb nu $i-ar socoti vizitele# nici n-ar trimite
nota de plată. &ît valora# în bani# pentru inima unei mame
viaţa copilului pe care i l-ai salvat2 &e plată meritai cînd făceai
! să dispară groaza morţii din ocii plini de spaimă# cu o vorbă
;lini$titoare# ori numai cu o simplă atingere a mînii 2 &îţi franci

* să ceri pentru fiecare secundă de cruntă luptă cu moartea pe

Xcare-o răpeai călăului# cu seringa ţa de morfină2 &ît timp vom
mai impune umanităţii suferinde costisitoarele medicamente
;brevetate $i toate drogurile cu eticete moderne# dar a căror
* srcine se trage din superstiţiile medievale2 )tim foarte bine că
;doctoriile eficace le putem număra pe degete $i ne-au fost oferite
,la un preţ ieftin de binevoitoarea mamă 7atura. 1e ce eu# doc-
" tor la modă# să mă plimb într-o trăsură elegantă $i colegul meu
din maalaua calică să umble pe *os2 1e ce celtuie$te statul
de sute de ori mai mulţi bani cu deprinderea artei de a ucide
decît cu arta de a vindeca2 1e ce nu construim mai multe spi-
((C
tale $i mai puţine biserici# căci te poţi ruga lui 1umnezeu ori-
$iunde dar nu poţi opera într-un $anţ 2 1e ce zidim atîtea
locuinţe confortabile pentru asasinii de profesie# pentru spăr-
gători $i a$a de puţine pentru sărmanii lipsiţi de căpătîi de
prin maalale2 1e ce să nu li se spuie că trebuie să se ră-
nească din munca lor 2 7u eJistă bărbat ori femeie care să
nu fie în stare# ciar condamnat fiind în încisoare# să-$i cî$-
tige pînea zilnică dacă are de ales între a mînca ori a nu mînca.
7i se spunea într-una că ma*oritatea celor care populează în-
cisorile se compun din slabi la minte# pro$ti# indivizi mai mult
ori mai puţin iresponsabili. /ra o eroare. Standardul lor de in-

teligenţă este# în general# nu sub ci deasupra obi$nuitului. 3oţi

cei care încalcă prima oară legile ar trebui condamnaţi la mult
mai puţină încisoare# dar cu regim alimentar foarte redus $i
combinat cu pedepse corporale repetate $i aspre. r trebui să
lase loc liber pentru părinţii copiilor nelegitimi abandonaţi $i
souteneurs-u care se află acum în libertate printre noi. &ruzi-
mea faţă de animalele fără apărare# care în ocii lui 1emnezeu
este un păcat cu mult mai mare decft oţia# se pedepse$te nu-
mai cu o mică amendă. )tim cu toţii că acumularea peste mă-
sură de bogăţii este# de cele mai multe ori# un furt camuflat
cu multă dibăcie în dauna săracilor. 7-am dat niciodată peste
un milionar în încisoare. bilitatea de a face bani aproape
din ori$ice este un dar special de .o valoare morală foarte du-
bioasă. &ei ce posedă un asemenea talent n-ar trebui toleraţi
să $i-l eJercite decît cu condiţia# a$a cum se procedează la al-
bine# ca o bucată mare din fagurele lor de aur să fie împărţită
celor ce n-au miere să-$i întindă pe pînea cea de toate zilele.
&ît despre restul populaţiei încisorilor# criminalii înveciţi
în rele# asasinii de meserie etc.# în loc să-$i petreacă viaţa într-o
bună stare relativă# cu o celtuială ce depă$e$te întreţinerea
unui pat de spital# ar trebui să li se aplice o moarte tară sufe-
rinţă % nu ca pedeapsă# căci n-avem dreptul nici să *udecăm#
nici să pedepsim# ci ca măsură de ocrotire. &a întotdeauna#
nglia are dreptate 6 într-adevăr# răufăcătorii ace$tia n-au nici
un drept să se plîngă că sînt trataţi cu asprime de societate#
căci li se acordă pentru crimele lor cel mai mare privilegiu pe
care-l poate căpăta un om# privilegiu refuzat adesea semenilor
lor ca răsplată a unor virtuţi 5 o moarte rapidă.
((<

7orstrom mă sfătui să renunţ la reformarea societăţii 5 era

de părere că nu aveam cemare pentru asta 5 mai bine să
mă ocup de medicină. Pînă acum n-aveam dreptul să mă plîng
de rezultate. vea însă mari îndoieli că s-ar putea pune u$or
în practică proiectul cu umblatul ca un înţelept printre bol-
navii mei# luînd în scimbul îngri*irilor daruri în natură. :ă-
mînea la convingerea lui că veciul sistem 5 de a trimite
note de plată 5 era mai sigur. ,-am replicat că eu nu eram
ciar a$a convins de asta. 1e$i era adevărat ca unii dintre cli-
enţii mei# după ce-mi scriseseră în zadar de cîteva ori recla-
mînd socoteala# plecaseră fără să plătească 5 a$a ceva nu
se întrrnpla niciodată cu englezii 5 ceilalţi de obicei îmi
trimiteau sume de bani care depă$eau ceea ce a$ fi pretins
eu dacă le-a$ fi trimis notă de plată. )i cu toate că ma*ori-
tatea pacienţilor păreau că preferă să se despartă de bani
decît de bunurile lor# pusesem în aplicare cu succes# în cîteva
ocazii# sistemul meu. nul dintre lucrurile la care ţin cu
deosebire este o vece pelerină loden pe care am luat-o cînd-
va de la 0iss &. în ziua plecării ei spre merica. Pe cînd
ne plimbam în trăsura mea ca să aibă timp să-mi spuie tot
ce-avea de spus despre recuno$tinţa ei eternă $i neputinţa-i
de a mă răsplăti de tot binele pe care i-l făcusem# am ob-
servat pe umerii ei o vece pelerina loden. /ra tocmai lucrul
pe care-l doream. $a că# învelindu-mi genuncii cu ea# i-am
declarat că o voi păstra# îmi răspunse că o cumpărase cu
zece ani în urmă de la Salzburg $i că-i era foarte dragă. ,-am
spus că $i mie îmi era la fel de dragă# îmi propuse să mer-
gem imediat la magazinul ld /ngland% era încîntată să-mi
ofere cea mai scumpă pelerină scoţiană care se putea găsi.

,-am răspuns că nu doream nici un fel de pelerină scoţiană.

3rebuie să vă spun că 0iss &. era o doamnă cam ţîfnoasă#
care-mi dăduse de furcă mai mulţi ani de-a rîndul. $a de
tare se supără# că sări *os din trăsură fără să-$i mai ia mă-
car rămas bun de la mine $i se îmbarca ciar a doua zi spre
merica. 7-am mai revăzut-o niciodată.
îmi mai amintesc de asemeni cazul lad-ei 0aud '.# care
veni să mă vadă în venue de Eilliers înainte de a pleca la
Londra. 1e trei ori îmi scrisese zadarnic pentru nota de plată#
((>
îmi spuse ea.  pusesem într-o mare încurcătură $i nu $tia
ce să facă. 0ă cople$i de laude# ridicînd în slăvi priceperea
$i bunătatea mea. 'anii n-aveau nici o legătură cu recuno$-
tinţa ei# căci nici cu întreaga-i avere nu m-ar putea răsplăti
că-i salvasem viaţa. 0ă simţeam măgulit ascultînd acele cu-
vinte de la o femeie atît de fermecătoare. Pe cînd vorbea#
ti admiram toaleta nouă de mătase ro$-încis# pe care ele
altfel $i-o admira $i ea singură aruncînd din cînd în cînd cîte-
o privire în oglinda veneţiană de deasupra căminului. Pri-
vind cu atenţie silueta-i zveltă $i graţioasă# i-am spus că do-
ream să-mi dea rocia% era eJact ceea ce-mi trebuia. ,zbucni

în oote vesele de rîs# care curînd se scimbară în conster-

nare cînd am prevenit-o că voi trimite pe :osalie să ia ro-
cia de la otelul ei la ora $apte. Se sculă# palidă de mînie#
$i declară că nu mai pomenise niciodată a$a ceva. ,-am re-
plicat că era foarte probabil# îmi spusese că nu eJista lucru
pe care nu mi l-ar da# a$a că alesesem rocia ei din anumite
motive. ,zbucnind în lacrimi# se repezi pe u$ă afara. Peste o
sQptQrnînă# am întîlnit la legaţia suedeză pe soţia ambasado-
rului englez. cea doamnă cumsecade îmi spuse ca nu uitase
de institutoarea englezoaică ftizică pe care i-o recomandasem.
îi trimisese ciar o invitaţie la garclen-part-ul pe care-l da
pentru colonia engleză.
5 Fără îndoială că pare foarte bolnavă# spuse ambasa-
doarea# dar nu se poate să fie a$a de săracă cum spui dum-
neata 5 sînt sigură că-$i comandă rociile la Oort.
0ă atinseseră foarte tare vorbele lui 7orstrom# că nu
eram în stare să trimit note ele plată $i să-mi încasez onorariul
fără să ro$esc din pricina vanităţii $i înfumurării mele. 1acă
7orstrom avea dreptate# atunci trebuia să admit că toţi
confraţii mei păreau ciudat de lipsiţi de aceste defecte. 3oţi
î$i trimiteau notele de plată întocmai ca $i croitorii $i înă-
ţau cu cea mai mare u$urinţă ludovicul de aur pe care-l
puneau în palma lor pacienţii# în multe cabinete de consul-
taţie se introdusese ciar o anumită eticetă# care cerea ca
pacientul să puie banii pe masă înainte de a descide gura
să-$i spuie păsurile. La operaţii era regulă stabilită ca *umă-
tate din sumă să fie plătită înainte. )tiu de un caz cînd bol-
(4
navul a fost trezit de sub cloroform $i operaţia amînată ca

să se poată verifica validitatea unui cec. &înd unul dintre

noi# a$trii mai mici# cemam la consult o celebritate# marele
om punea o parte din onorariul lui în palma omului mai mic#
lucru socotit foarte natural. 1ar se mergea $i mai departe#
îmi amintesc de uimirea mea prima oară cînd am cemat
un specialist pentru o îmbălsămare $i individul mi-a oferit
cinci sute de franci din onorariul lui. 3ariful unei îmbălsă-
mări era scandalos de ridicat.
0ulţi dintre profesorii pe care obi$nuiam să-i cem la
consult în cazuri dificile erau oameni cu reputaţie mondială#
speciali$ti de prim ordin# eJtraordinar de precisi $i uimitor
de iuţi la punerea diagnosticului. &arcot# de pildă# era pur
$i simplu eJtraordinar cu cîtă precizie pătrundea pînă la
rădăcina răului# adesea aruncînclu-$i doar o singură dată#
aparent $i superficial# privirea-i rece# vulturească# asupra
bolnavului# în ultimii ani ai vieţii poate că se bazase prea
mult pe ociul lui# eJaminarea bolnavilor era deseori din cale
afară de rapidă $i superficială. 7u admitea niciodată ca a
putut gre$i $i vai de cel ce-ar fi îndrăznit să insinueze că n-are
dreptate. Pe de altă parte# te surprindea cît de circumspect
era cînd trebuia să rostească o prognoză fatală# ciar
în cazurile vădit fără nici o speranţă. I7eprevăzutul este
întotdeauna posibilB# obi$nuia el să spuie. &arcot a fost
cel mai celebru medic al timpului său. 'olnavi din toate
colţurile lumii se adunau în cabinetul lui de consultaţie din
Faubourg Saint-Germain % de rnulte ori a$teptînd săptămîni
întregi# ca să fie primiţi în sanctuarul interior unde îl găseau
a$ezat lîngă fereastră# în biblioteca lui uria$ă. Scurt de sta-
tură# cu piept de atlet $i gît de taur# era un om foarte im-

pozant. &ipu-i alb# complect ras# cu frunte îngustă# ocî

reci# pătrunzători# nas acvilin $i buze sensibile# crude# era o
mască de împărat roman. &înd se înfuria# ocii lui scăpărau
fulgere teribile# nimeni dintre cei ce-au înfruntat acei oci
nu-i mai poate uita. vea glasul poruncitor# aspru# adesea
sarcastic. Strînsoarea mînii lui mici# molatice era neplăcută.
Printre colegi avea puţini prieteni# era temut de bolnavi $i
de asistenţii lui pentru care rar avea o vorbă bună de încu-
(4"
ra*are în scimbul muncii supraomene$ti pe care le-o impu-
nea. /ra nepăsător la suferinţele bolnavilor# care nu mai
prezentau pentru el mare interes din ziau stabilirii diagnos-
ticului pînă în clipa eJamenului post-mortem. Printre asis-
tenţi avea favoriţii lui# pe care adesea îi a*uta să se ridice la
situaţii privilegiate ce depă$eau cu mult meritele lor.  vorbă
de recomandare de la &arcot era de a*uns pentru a otărî
de rezultatul oricărui eJamen ori concurs. 1e fapt# era con-
ducătorul suprem al întregii facultăţi de medicină.
împărtă$ind $i el soarta tuturor speciali$tilor de nervi# era
încon*urat de-o garda de doamne nevropate# fanatice adora-

ţoare-de-eroi. 1in fericire pentru el# femeile îl lăsau cu totul

indiferent. 1upă truda-i fără de răgaz# singura destindere o
găsea în muzică. 7imeni n-avea voie să aducă vorba despre
medicina *oi seara# pe care o dedica regulat muzicii. Favo-
ritul lui era 'eetoven. ,ubea foarte mult animalele $i în
J

fiecare dimineaţă# cînd cobora greoi din trăsură în curtea in-

terioară de la Salpetriere# scotea din buzunar o bucată de
pîne pentru cele două :ozinante bătrîne ale lui. întotdeauna
tăia scurt orice conversaţie despre sport $i împu$catul ani-
malelor. &red că antipatia lui pentru englezi se trăgea din
ura pe care-o nutrea împotriva vînătorii de vulpi.
Profesorul Potain împărţea cu &arcot faima de primă
celebritate medicală a Parisului. &red că nu s-a mai pomenit
vreodată oameni a$a de diferiţi unul de altul ca ace$ti doi
mari medici. Eestitul clinician de la Hopital 7ecer era
un om cu înfăţi$are comună# $tearsă# care ar fi trecut neob-
servat înţr-o adunare# unde capul lui &arcot ar fi fost re-
marcat dintr-o mie. în comparaţie cu ilustru-i confrate# părea
aproape un *erpelit în redingota vece ce-i venea rău. vea
o figură posacă# vorbea puţin# rostind parcă cu greutate cu-
vintele. 3oţi bolnavii îl adorau ca pe-o divinitate. 7u făcea
absolut nici o deosebire între bogaţi $i săraci. )tia numele
fiecărui bolnav din colosalu-i spital. 3ineri $i bătrîni# pe toţi
îi bătea u$urel cu palma pe obraz# ascultînd cu o nesfîr$ită
răbdare povestea tuturor necazurilor# plătind adesea din bu-
zunarul lui bunătăţi suplimentare pentru searbădă lor poftă.
/Jamina pe cei mai săraci bolnavi din spital cu aceea$i eJ-
tremă atenţie cu care cerceta capetele încoronate $i milionarii
(4(

de care nu ducea lipsă. Se spunea că nici cel mai u$or simp-

tom de tulburare a inimii ori a plămQnilor nu scăpa urecii
sale eJtraordinar de fine. 7u cred că a mai eJistat vreodată
om care să $tie mai bine ca dînsul ce se petrece în pieptul altui
om. Puţinul pe care-l cunosc despre bolile inimii# lui i-l da-
torez. Profesorul Potain $i Gueneau de 0uss erau aproape
singurii medici consultanţi pe care îndrăzneam să-i cem cînd
aveam nevoie de un sfat pentru vreun bolnav lipsit de bani.
Profesorul 3illauJ# vestitul cirurg# era al treilea. &linica lui
de la Hotel-1ieu era condusă după acelea$i principii ca ale
,ui Potain de la Hopital 7ecer % era ca un tată pentru toţi
bolnavii $i cu cît păreau mai săraci# cu atît părea a se inte-
resa $i mai mult să fie bine trataţi. 7-am cunoscut profesor
mai eminent ca el% tratatul lui Inatomie topograpiueB
este de altfel cea mai bună carte care s-a scris asupra aces-
tui subiect. /ra un cirurg minunat $i întotdeauna făcea el
singur toate pansamentele. L-ai fi putut lua drept un nordic
după felul lui simplu $i direct de a se purta $i după ocii
lui alba$tri % de fapt# era un breton.  fost eJtraordinar de
bun $i de răbdător faţă de mine $i de numeroasele mele gre-
$eli# $i în nici un caz nu-i vina lui dacă n-am a*uns un bun
cirurg. La drept vorbind# îi datorez mult% sînt convins că
numai lui îi datorez că mai pot umbla azi pe picioare. &red
că ar fi nimerit să fac aici o mică paranteză $i să vă poves-
tesc cum a fost întîmplarea.
0uncisem din greu în tot cursul acelei veri lungi $i căldu-
roase# fără o zi de odină# cinuit de insomnie $i de nelipsita-i
tovară$ă N descura*area. /ram nervos cu bolnavii# prost dispus
cu toată lumea B$i la începutul toamnei ciar $i flegmaticul

meu prieten 7orstrom începu a-$i pierde răbdarea cu mine.

în sfîr$it# într-o zi. cînd luam masa împreună# mă preveni ca
dacă nu plecam imediat să fac o cură de odină de trei săp-
tămîni într-un loc răcoros# mă duceam de rîpă definitiv. La
&apri era prea cald# locul potrivit pentru mine era /lveţia.
0ă înclinasem întotdeauna înaintea bunului-simţ# cu mult su-
perior# al prietenului meu. )tiam că avea dreptate# de$i por-
nea de la premise gre$ite. 7u eram istovit de muncă# altceva
.88
mă adusese în asemenea al% dar nu vreau să vorbesc despre
asta aici.
Peste trei zile a*ungeam la Yermatt $i mă puneam imediat
pe lucru ca să descopăr dacă viaţa deasupra zăpezilor ve$nice
era mai vesela decît dedesubtul lor. Pioietul deveni pentru
mine *ucăria nouă în veciul *oc Icine cî$tigăB dintre Eiaţă
$i 0oarte. m început cu ce sfîr$esc cei mai mulţi dintre că-
ţărători# cu 0atterorn. Legat în corzi la piolet pe o stîncă
prăvălită# numai de două ori mai - mare decît masa mea de
sufragerie# mi-am petrecut noaptea sub umărul muntelui mî-
nios# pe un viscol teribil. 0-a interesat să aflu de la cele două

călăuze ale mele că eram atîrnaţi ciar de stîncă de pe care

HadoM# Hudson# Lord Francis 1ouglas $i 0icel &roz se
prăbu$iseră *os pe geţarul 0atterorn# Sa o adîncime de o
mie patru sute de metri# în prima ascensiune a lui Omper.
în zori am dat peste 'urcardt. m rîcîit zăpada proaspătă
de pe faţa lui senină $i neclintită ca a unui om adormit# în-
geţase de frig. La poalele muntelui am a*uns din urmă pe
cele două călăuze tîrînd împreună pe 1avies# tovară$ul lui
aproape le$inat# pe care-l salvaseră cu prime*dia vieţii lor.
1ouă zile mai tîrziu# Screcorn# uria$ul posomorît#
aruncă obi$nuita-i avalan$ă de stînci asupra nepoftiţilor. 7u-$i
atinse ţinta# de$i ocise foarte bine de la asemenea distanţă %
un bloc de stîncă care ar fi sfărîmat o catedrală trecu pe lingă
noi la mai puţin de douăzeci de iarzi. &îteva zile mai tîrziu#
pe cînd se revărsau zorile *os în vale# ocii no$tri plini de
admiraţie contemplară pe !ungfrau înfă$urată în imaculatu-i
ve$mînt de zăpadă. bia mai zăream obrazul roz al fecioarei
sub alba-i maramă. m pornit numaidecît să cuceresc pe se-
ducătoare. La început# părea că înclină a spune da# dar cînd
am cercat să culeg cîteva edelMeiss de pe tivul mantiei sale#
se făcu deodată ru$inoasă $i se piti după un nour. Yadarnic
am cercat fel $i cip# că n-am izbutit să mă apropii de iubită.
1e ce înaintam# de ce părea că se depărtează de mine. &urînd#
Am văl de aburi $i ceaţă# iluminat de razele soarelui# o ascunse
cu totul privirilor noastre# ca perdeaua de foc $i fum ce co-
boară asupra surorii sale# fecioara 'runilda# învăluind-o# în
Aaltimul act din Oalria.  babă vră*itoare care avea gri*a
să vegeze asupra frumoasei# ca o bătrînă doică geloasă# ne
.8:

amăgi# ademenindu-ne să ne depărtăm din ce în ce de ţinta

noastră printre tancuri pustii $i prăpăstii ce se căscau gata să
ne îngită în fiece clipă. &urînd# călăuzele declarară că au
rătăcit drumul $i că nu ne mai ramînea a*tceva de făcut decît
sa ne întoarcem de unde pornisem % cu cît mai repede# cu atît
mai bine. învins $i bolnav de dragoste# am fost tîrît iar către
vale de coarda solidă a călăuzelor. 7u era de mirare că mă
cuprinsese deznăde*dea# căci mi se intîmpla a doua oară în
anul acela să fiu respins de o femeie. 1ar tinereţea este o mare
vindecătoare de inimi rănite. &u puţin somn $i o minte ce
poate *udeca# îţi revii iute. Somn aveam puţin# dar din feri-
cire minţile nu mi le pierdusem. 1uminica următoare 5 îmi
amintesc ciar $i data. căci era ziua mea de na$tere 5 mi-am
fumat pipa pe îrful lui 0ont-'lanc# unde# după spusele că-
lăuzelor mele# ma*oritatea oamenilor gîtîie cu limba scoasa#
înăbu$indu-se. m istorisit mai demult ce mi s-a întîmplat în
ziua aceea % cărţulia cu pricina însă fiind epuizată# sînt ne-
voit să vă repovestesc întîmplarca ca să înţelegeţi ce-i datorez
profesorului 3illauJ.
scensiunea pe 0ont-'lanc este relativ u$oară iarna $i vara.
7umai un nebun însă poate cerca să urce toamna# înainte ca
soarele zilei $i îngeţul nopţii să fi avut vreme să fiJeze omă-
tul proaspăt pe vastele versante ale muntelui. :egele lpilor
se izuie pe avalan$ele de zăpadă proaspătă pentru a se apăra
ele nepoftiţi# la fel cum se bizuie Screcorn pe proectilele
sale de $uncă.
/ra ora gustării de dimineaţă cînd mi-am aprins pipa sus#
pe vîrf. în otelurile din &amoniJ toţi străinii priveau rînd
pe rînd# prin telescoapcle lor# la cele trei mu$te care se tîrau

pe calota albă ce acoperea capul batonului rege al munţilor#

în timp ce de*unau# noi înaintam bî*bîindu-ne drumul prin
zăpada culoarului de sub 0ont 0audit# pentru a reapărea cu-
rînd în telescoapele lor pe Grand Plăteau. 7imeni nu scotea o
vorbă# $tiam cu toţii că pînă $i sunetul vocii poate stîrni o
avalan$ă. 1intr-o dată# 'oisson privi îndărăt $i ne arătă cu
pioletul o linie neagră trasă parcă de mîna unui uria$ de-a
curmezi$ul coastei albe a muntelui.
.85
5 Oir sind alle verloren "# îngînă el în vreme ce uria$ul
cîmp de zăpadă se crăpa în două $i declan$a avalan$a cu un
uruit ca de tunet# azvîrlindu-ne în *osul pantei cu o viteza
vertiginoasă. 7-am simţit nimic# n-am $tiut nimic. 1eodată#
acela$i impuls refleJ care în vestita eJperienţă a lui Spallan-
zani face ca broasca decapitată să-$i mi$te piciorul către
punctul unde era înţepată cu un bold# acela$i refleJ îndemnă
pe animalul cel mare# incon$tient# să ridice mîna# sa reacţio-
neze împotriva durerii vii din ţeastă. Senzaţia grosolană peri-
ferică trezi în creierul meu instinctul de conservare# ultimul
care dispare. &u o sforţare desperată am început a mă căzni

să mă eliberez din stratul de zăpadă sub care eram îngropat.

m zărit în *uru-mi zidurile sclipitoare de geaţă albastră#
am zărit lumina zilei deasupra capului meu prin descizătura
crevasei în care fusesem aruncat de avalan$ă. Stranie amin-
tire 5 nu simţeam de loc frică $i din mintea mea se $tersesera.
complet trecutul# prezentul $i viitorul. 3reptat am început a-mi
da seama de o senzaţie nelămurită ce î$i croia anevoie drum
prin creieru-mi amorţit pînă a*unse în sfîr$it la înţelegerea
mea. m recunoscut-o dintr-o dată % era vecea mea obsesie#
incurabila curiozitate de a afla tot ce se poate afla despre
0oarte# în sfîr$it# mi se ivea prile*ul mult dorit# numai de-a$
putea să-mi păstrez mintea lucidă $i s-o privesc în faţă# fără
a $ovăi. )tiam că /a era acolo# mi se părea că o văd ciar cum
înaintează spre mine în linţoîiu-i de geaţa. are ce-are să-mi
spuie 2 Ea ii aspră $i neiertătoare# ori i se va face milă de
mine $i mă va lăsa acolo# întins în zăpadă# ca să îngeţ pînă
voi trece în somnul cel de veci 2 ricît de neînţeles ar părea#
cred că această ultimă fărîmă supravieţuitoare a mentalităţii
mele obi$nuite# curiozitatea faţă de moarte# a fost cea care
mi-a salvat viaţa. Pe loc am simţit crisparea degetelor pe pio-
let# strînsoarea corzii în *urul mi*locului. &oarda 6 nde erau
cei doi tovară$i ai mei 2 m tras de frîngie spre mine cît
am putut de repede % am simţit o smuncitură bruscă $i capul
negru $i bărbos a lui 'oisson răsări afară din zăpadă. :espiră
o dată adînc# î$i înfă$ură imediat coarda în *urul $alelor $i
trase din mormîntul lui pe tovară$u-i aproape le$inat.
8notă9

"
Sîntem cu toţii pierduţi.
8Dnotă9

(4?
5 &ît timp trebuie ca să mori îngeţat 2 am întrebat.
cii ageri ai lui 'oisson făcură încon*urul zidurilor înci-
sorii noastre $i se opriră deodată aţintiţi asupra unei punţi
subţiri de geaţă ce lega zidurile înclinate ale crevasei ca ni$te
contraforturi înaripate ale unei catedrale gotice.
5 1acă a$ avea un piolet $i dacă a$ putea a*unge pînă +.a
puntea aceea# rosti el# cred că mi-a$ putea tăia drum afară.
,-am întins pioletul# pe care degetele mele se crispaseră în-
tr-o strîngere aproape cataleptică.
5 Vine-te bine# pentru numele lui 1umnezeu# ţine-te bine 6
repeta el# cocoţat pe umerii mei ca un acrobat 5 $i dintr-un
elan se azvîrli spre podul de geaţă de deasupra capetelor
noastre. Susţinîndu-se în mini de zidurile oblice# î$i tăie drum
pas cu pas afară din crevasă# apoi mă trase afară cu coarda.
m aburcat cu mare greutate pe cealaltă călăuză# care era încă
năucită. valan$a măturase punctele de reper cunoscute# -n-a-
veam toţi trei decît un singur piolet care să ne ferească de o
cădere în vreo crevasă ascunsă sub zăpada proaspătă. &ă am
putut a*unge la cabană după miezul nopţii# a fost# după cum
spunea 'oisson# o minune $i mai mare decît cea că am ie$it
din crevasă. &abana era aproape îngropata sub zăpadă $i a
trebuit să facem o gaură prin acoperi$ ca să intram înăuntru.
7e-am prăbu$it cît eram de lungi pe podele. m băut pînă la
ultima picătură uleiul rînced dintr-o lampă mică# în timp ce
'oisson îmi fricţiona cu zăpadă picioarele îngeţate# după ce
tăiase cu cuţitul bacancii mei grei de munte. /cipa de sal-
vare din &amoniJ. după ce căutase zadarnic toată dimineaţa
trupurile noastre pe parcursul avalan$ei# ne găsi pe toţi trei

dormind bu$tean pe podeaua cabanei.  doua zi am fost dus

cu o căruţă de fîn la Geneva $i suit în eJpresul de noapte ce
pleca spre Paris.
Profesorul 3illauJ se spăla pe mîni între două operaţii cînd
am apărut clătinîndu-ma în amfiteatrul de la Hotel-1ieu# a
doua zi dimineaţă. &înd mi-au desfăcut vata ce-mi înfă$ură
picioarele# rămase încremenit# ca $i mine# uitîndu-se la ele X
parc-ar fi fost de african# a$a de negre erau.
5 Suedez afurisit 6 1e unde naiba vii 2 tună el.
(4C
cii lui blînzi# alba$tri îmi aruncară o privire îngrozită#
care mă iăcu să-mi fie ru$ine de mine însumi. Făcusem o cura
de odină în /lveţia# i-am răspuns eu# $i pe-un munte avuse-
sem o mică păţanie % a$a ceva se poate întîmpîa oricărui tu-
rist# să nu-mi ia în nume de rău#
5 Să $tiţi că-i el 6 strigă unul dintre interni. &u siguranţa
că-i el 6
Scoţînd din buzunarul bluzei un IFigaroB începu a citi cu
glas tare o telegramă din &amoniJ# care anunţa miraculoasa
salvare a unui străin ce fusese luat de o avalan$ă împreuna cu
cele două călăuze pe cînd cobora de pe 0ont-'lanc.

5 7om de tonerre l 7 om de norn de nom6 Fice-moi la

palJ# sacre Suedois# uest-ce ue tu viens faire ici# va-t+en
a l+sile Sainte-nne cez ,es fous6 îngăduiţi-mi să vă pre-
zint o ţeastă de urs lapon# urmă el.  lovitură teribilă# ce-ar
fi năucit $i pe un elefant n-a pricinuit nici o fractură# nici
măcar o comoţie cerebrală 6 1e ce-ai mai făcut atîta drum
pînă la &amoniJ 2 1e ce să nu te urci mai bine pe vîrful
turnului 7otre-1ame ca să te azvîrîi de-acolo pe pava*# drept
sub ferestrele noastre 2 1oar nu-i nici o prime*die dacă ai să
cazi în cap î
îmi făcea o nespusă plăcere cînd mă certa profesorul# căci
era un semn sigur că mă bucuram de simpatia lui. m vrut
să mă duc cu trăsura de-a dreptul în venue de Eilliers# dar
3illauJ fu de părere să rămîn la spital două zile într-o ca-
meră separată# căci o să mă simt mai bine acolo. /ram# se-n-
ţelege# cel mai prost elev al lui# totu$i mă învăţase destulă
cirurgie ca să-mi dau seama că avea de gînd să mă amputeze.
&inci zile la rînd veni să se uite la picioarele mele# de trei
ori zilnic $i a $asea zi mă aflam pe canapeaua mea din venue
de Eilliers în afară de orice pericol# în orice caz# am fost
aspru pedepsit căci am stat întins $ase săptămîni $i a*unsesem
atît de nervos încît a trebuit să scriu o carte 5 nu vă fie frică#
este epuizată# încă o lună arn $ciopătat# spri*inindu-mă în
bastoane# apoi m-am făcut bine.
8notă9

"
0ii de trăsnete# fir-ar să fie6 Să mă la$i \ în pace# suedez afurisit# ce
cauţi aici# du-te la azilul Sfînta na# la nebuni6
<7not!>
.89

3remur cînd mă gîndesc ce s-ar fi putut întîmpla dacă

a$ fi căzut în mînile unuia dintre cirurgii cei mai de frunte
ai Parisului din acea vreme. 'ătrînul Papa :icet# din cea-
laltă aripă a spitalului Hotel-1ieu# cu siguranţă că ar fi iz-
butit sa mă facă să mor de cangrenă ori de otrăvirea sîngelui *
era specialitatea lui# înfloritoare în întreaga-i clinică medi-
evală. Faimosul profesor Pean. fiorosul măcelar de la Hotel
Saint-Louis# mi-ar fi tăiat amîndouă picioarele pe loc# arun-
cînclu-le peste alte multe ciompuri de mini $i picioare# cel
puţin vreo $ase ovare $i utere $i alte felurite tumori# toate
aruncate grămadă pe du$umeaua amfiteatrului său tămîn*it de
sînge ca un abator. poi# cu mîna-i uria$ă încă ro$ie de
sîngele meu# ar fi înfipt cuţitul cu deJteritatea unui presti-
digitator în următoarca-i victimă# numai pe *umătate amor-
ţită sub anestezia insuficientă# pe cînd încă vreo $ase victime#
ţipînd îngrozite pe tărgile lor# î$i a$teptau rîndul la tortură.
1upă sfîr$itul masacrului cn masse ". Pean $i-ar fi $ters fruntea
de sudoare# ar fi frecat cîteva pete de sînge $i de puroi de pe
*iletca albă $i de pe frac 5 totdeauna opera în ţinută de
seară 5 $i cu un N Eoila pour au*ourd+bui# 0essieurs 6( ar fi
ie$it ca o furtună din amfiteatru# zvîrîindu-se în landoul lui
$i pornind în goana mare spre clinica particulară din :ue de
la Sante# pentru a descide burţile cîtorva femei minate acolo
de o reclamă colosală# ca ni$te oi neputincioase la abatorul
din La Eillette#
8notă9

"
în masă.
( tît pentru astăzi# domnilor6
<not!>
.8&
;%9;
8titlu9SLP/3:,/:/
:areori se întîmpla să lipsesc de
la vestitele Leţons de 0ardil ale profesorului &arcot# la
Salpetriere# consacrate atunci mai ales acelei grande sterie (
a lui $i ipnotismului. /normul amifiteatru era plin pînă la
ultimul loc de o audienţă multicoloră# venită din tot Parisul N
scriitori# *urnali$ti# actori $i actriţe cu renume# demimondene
elegante# toţi plini de o curiozitate morbida să vadă cu ocii

uimitoarele fenomene ale ipnotismului# aproape uitate din

vremea lui 0esmer $i 'raid. în timpul uneia din conferinţele
acelea am făcut cuno$tinţă cu Gu de 0aupassant# celebru de
pe atunci cu 'oule de Sulf4 $i neuitata 0aison 3ellier =. bi$-
nuiam să discutăm împreună la nesfîr$it despre ipnotism $i
tot soiul de tulburări mintale. &erca neobosit să scoată de
la mine puţinul pe care-l $tiam asupra acelor subiecte. 0ai
dorea să afle tot ce se poate $i despre nebunie# căci î$i aduna
pe atunci material pentru ţeribila-i carte Le Horla# icoană
fidelă a tragicului său viitor. 'a ciar m-a însoţit o dată la
clinica profesorului 'erneim din 7anc# vizita ce mi-a descis
8notă9

"
Lecţii de marţi.
( 0area isterie.
4 'ulgăre de seu.
=
&asa 3ellier.
8Dnotă9
(=
ocii asupra erorilor $colii de la Salpetriere în problema ip-
notismului. m petrecut $i cîteva zile ca musafir pe bordul
iatului său. îmi amintesc bine cum am stat tre*i toată noap-
tea# vorbind despre moarte în salona$ul de pe I'el-miB# ia-
tul lui ancorat în rada portului ntibes. Se temea de moarte#
îmi spunea că gîndul morţii nu-l părăsea aproape niciodată.
Eoia să afle totul despre feluritele otrăvuri# cît de rapidă-i
acţiunea lor $i cît de puţin dureroasă. 0ă cestiona cu deo-
sebită insistenţă despre moartea pe mare. ,-am spus că# după
părerea mea# moartea pe mare fără colac de salvare este o
moarte relativ u$oară# dar cu colac de salvare poate cea mai

cumplită dintre toate. Parcă îl văd aţintind cu -ocii lui sum-

bri colacii de salvare atîrnaţi pe u$a cabinei $i spunînd că-i
va arunca peste bord a doua zi. L-am întrebat dacă n-avea
cumva de gînd să ne trimită la fundul mării în timpul croa-
zierei spre &orsica. /l rămase un timp tăcut.
7u# rosti el în sfîr$it# în definitiv se gîndea că ar dori să
moară în braţele unei femei. &u ritmul vieţii pe care-o ducea#
i-am răspuns# avea toate $ansele să-$i vadă împlinită dorinţa.-
Pe cînd stăm astfel de vorbă# hvonne se trezi# ceru aproape
în ne$tire încă un paar de $ampanie $i adormi din nou cu
capul pe genuncii lui. /ra o baletistă# numai de optsprezece
ani# a*unsă în culisele perei 0ari datorită viţioaselor dez-
mierdări ale vreunui vieuJ marcbeur $i acum# în braţele te-
ribilului ei amant# lăsîndu-se neputincioasă dusă către o to-
tală distrugere pe bordul lui I'el-miB 6 )tiam că nu eJista
colac de salvare care s-o poată scăpa# $tiam că l-ar fi refuzat
dacă i l-a$ fi întins. )tiam că-$i dăduse $i inima o dată cu
trupul# acelui mascul nesăţios căruia nu-i trebuia decît trupul ei.
)tiam care-i va fi soarta# căci nu era întîia fată pe care o
văzusem adormită cu capul pe genuncii lui. în ce măsură
era răspunzător de faptele lui e altă cestiune. Spaima care-i
cinuia zi $i noapte creierul nelini$tit i se vedea de pe atunci
în oci. /u# cel puţin îl socoteam un om condamnat. )tiam
că stubtila otravă a creaţiei sale# 'oule de Suif# î$i $i înce-
puse opera de distrugere în măreţu-i creier# î$i dădea oare
seama de asta 2 deseori m-am gîndit că da. 0anuscrisul lui
Sur feau stătea pe masă între noi. 3ocmai îmi citise cîteva ca-
pitole % cred că-i cel mai bun lucru pe care l-a scris. Scria încă##
(="
cu o grabă înfrigurată# o capodoperă după alta# biciuindu-$i
creierul eJcitat cu $ampanie# eter $i tot felul de stupefiante.
Femei după femei# un nesfîr$it $ir# îi grăbeau distrugerea# fe-
mei culese din toate cartierele# începînd cu Faubourg Saint-Ger-
main $i sfîr$ind cu bulevardele N actriţe# baletiste# midinete#
grizete# prostituate obi$nuite. I3aurul tristB obi$nuiau să-i spuie
prietenii. /ra nemaipomenit de mîndru de succesele lui. 0ereu
Făcea aluzie la doamne misterioase din cea mai înaltă socie-
tate pe care le primea în apartamentul său din :ue &lauzei
credinciosu-i valet# Francois. /ra un prim simptom al apro-
piatei lui folie de grandeur ". bi$nuia ades să urce în fugă

scările în venue de Eilliers $i să se a$eze într-un unger al

camerei mele# stînd acolo $i aţintindu-mă în tăcere# cu fiJi-
tatea aceea morbidă a ocilor lui# pe care i-o cuno$team atît
de bine. 1e multe ori se întîmpla să rămîie minute întregi pri-
vindu-se ţintă în oglinda de deasupra căminului % parcă s-ar fi
uitat la un străin# într-o zi îmi povesti că# în timp ce $edea la
masa lui de lucru $i scria de zor la noua lui nuvelă# fusese
foarte surprins văzînd că intră un străin în biroul ,ui# cu toată
paza stra$nică a valetului său. Străinul se a$ezase pe un scaun
în faţa lui la masa de scris $i începuse a-i dicta ceea ce avea
de gînd să scrie. 3ocmai voia să-l sune pe Franţois ca să-l
dea afară# cînd văzuse# spre nespusa-i groază# că străinul era
ciar el.
1ouă zile mai tîrziu mă aflam lîngă dînsul în culisele perei
0ari# urmărind-o pe 0ademoiselle hvonne cum dansează un
pas de uatre# surîzînd pe furi$ amantului ei# ai cărui oci ele
flăcări n-o părăseau o clipă. lai tîrziu. supasem în micuţul $i
elegantul apartament pe care i-l cumpărase de curînd 0au-
passant. î$i spălase faţa de rouge $i m-a izbit cît de palidă $i
obosită arăta în comparaţie cu prima oară cînd o văzusem pe
iat. îmi mărturisi că lua întotdeauna eter cînd dansa. 7u
eJista stimulent mai bun ca eterul# toate colegile ei obi$nuiau#
ciar $i 0onsieur le 1irecteur du &orps de 'allet. Eă spun în
treacăt că l-am văzut murind din pricina asta mulţi# ani mai
tîrziu# în vila lui din &apri. 0aupQssant se plîngea că hvonne
începuse a fi prea subţire $i că nu-l lăsa să doarmă noaptea cu
8notă9
"Grandomanie.
8Dnotă9

(=(
necontenita-i tusă. La rugămintea lui# am eJaminat-o a doua
zi dimineaţa % vîrful unui piămîn era serios atins. ,-am spus
lui 0aupQssant că fata avea nevoie de odină completă $i l-am
sfătuit s-o trimită pentru iarnă la 0enton. /ra dispus să facă
tot ce era cu putinţă pentru ea# îmi răspunse 0aupQssant%
afară de asta# nu se da în vînt după femeile subţiri. /a refuză
categoric să plece# spunînd că preferă să moară decît să-l pă-
răsească. 0i-a dat mult de furcă în iarna aceea# dar mi-a adus
o mulţime de paciente noi. na după alta# camaradele ei în-
cepură să vie în venue de Eilliers să mă consulte pe furi$#
căci se temeau să nu fie reduse la *umătate de salariu de me-
dicul curant al perei. Le &orps de 'allet# cu culisele lui# era
o lume nouă pentru mine# nu lipsită de prime*dii pentru eJplo-
ratorul neeJperirnentat căci# vai# acele tinere vestale nu-$i de-
puneau cununile tinereţii lor numai pe altarul zeiţei 3erpsi-
ora. 1in fericire pentru mine# 3erpsiora a lor era izgonită
din limpul meu de ultimele acorduri uitate ale &aconnei lui
Gluc ori a 0enuetului lui 0ozart. Pentru ocii mei# ceea ce
rămînea era pur $i simplu acrobaţie. &u totul altfel vedeau
privitorii din culise# întotdeauna m-a uimit cît de u$or î$i pier-
deau cumpătul acei ramoliţi don*uani uitîndu-se la feti$canele
pe *umătate dezbrăcate care# în scimb# $tiau să $i-l păstreze
pe-al lor stînd în vîrful degetelor de la picioare.
hvonne suferi prima emoragie# apoi boala făcu progrese
rapide. 0aupQssant# ca toţi autorii ce scriu despre boală $l
moarte# nu putea suferi să le privească de aproape. hvonne
consuma la sticle de untură de pe$te cu duzinele ca să se îa-
gra$e# $tiind că amantului ei nu-i plăceau femeile slabe. 1egeaba

însă# curînd din splendida-i tinereţe doar ocii minunaţi îi mai

rămăseseră# strălucitori de febră $i eter. Punga lui 0aupQssant
rămase descisă pentru dînsa# dar braţele lui înlănţuiră curînd
trupul altei colege din balet. hvonne azvîrli în obrazul rivalei
o sticlă de vitriol care# din fericire# n-o atinse decît foarte
puţin. Scăpă numai cu două luni de încisoare# datorită pu-
ternicei influenţe a lui 0aupQssant $i a certificatului meu în
care declaram că nu mai avea decît doua luni de trăit. &înd fu
eliberată# refuză să se mai întoarcă în apartamentul ei# cu
toate stăruinţele lui 0aupQssant. Se făcu nevăzută în vastul
necunoscut al imensului ora$# ca animalul ce se ascunde cînd
(=4
simte că-i pe moarte. m găsit-o din întîmplare# peste o lună#
într-un pat din Saint-Lazare 5 ultimul popas în Eia &ruci$ l
a tuturor femeilor decăzute $i uitate din Paris. ,-am spus că-l
voi în$tiinţa pe 0aupassant# care# eram sigur# va veni imediat
s-o vadă. 0-am dus la el acasă ciar în după-amiaza aceea#
căci nu era timp de pierdut % nu mai avea mult de trăit. &re-
dinciosul Fran>ois se afla ca de obicei la postul lui de cerber#
păzindu-l pe stăpîn de nepoftiţi. Yadarnic am stăruit să intru %
porunca era strictă N nici un musafir# sub nici un motiv# nu
putea fi primit. /ra vorba de obi$nuita poveste cu doamna
misterioasă. 3ot ce-am putut face a fost să mîzgălesc în graba#

pe o foaie de îrtie# cîteva cuvinte despre hvonne# pe care

Francois îmi făgădui să i le dea stăpînului său ciar atunci.
1acă 0aupassant a primit-o ori nu# n-am $tiut niciodată % nă-
dă*duiesc că nu# este foarte probabil# deoarece Franţois cerca
întotdeauna să-$i ferească iubitul stăpîn de încurcături cu fe-
meile. &înd m-am dus a doua zi la Saint-Lazare. hvonne mu-
rise. &ălugăriţa îmi istorisi cum î$i petrecuse toată dimineaţa
fata# dîndu-se cu vopsea pe obraz $i aran*îndu-$i părul# ba
ciar împrumutase de la o bătrînă prostituată din patul vecin
un $ăluţ ro$ de mătase# ultima rămă$iţă a unei trecute splen-
dori# pentru a-$i acoperi umerii descărnaţi# îi destăinuise că-
lugăriţei că-l a$tepta pe 0onsieur al ei. îl a$teptase cu înfri-
gurare toată ziua# el însă nu venise. 1imineaţa o găsiseră
moartă# în pat. î$i băuse toată porţia de cloral# pînă la ultima
picătură.
1ouă luni mai tîrziu# î-am revăzut pe 0aupassant în grădina
binecunoscutului azil 0aison 'lance din Pass. Se plimba la
braţul credinciosului Francois# aruncînd pietricele în straturile
de flori cu gestul Semănătorului lui 0illet.
5 ite# uite# spunea el % să vezi că au să răsară din ele
ni$te micuţi 0aupassant la primăvară# numai să plouă.
Pentru mine. care îmi consacrasem ani de-a rîndul timpul
liber studierii ipnotismului# acele reprezentaţii teatrale de la
Salpetriere înaintea unui public venit din tout Paris ( nu era
8notă9

"
1rumul &rucii# &alvarul.
( înalta societate a Parisului.
8Dnotă9
(==

decît o farsă absurdă# o *alnică bolmo*eală de adevăr $i în-

$elătorie. nele dintre mediumurile cu care făceau eJperien-
ţele erau neîndoios adevărate somnambule# îndeplinind fără
prefăcătorie# după ce se trezeau# feluritele sugestii ce li se im-
puseseră în timpul somnului 5 sugestii postipnotice. 1ar
multe se prefăceau# $tiind foarte bine ce se a$tepta de la ele#
încîntate să-$i *oace în public feluritele numere# în$elînd $i
medicii $i publicul cu uimitoarea viclenie a istericelor. /rau
întotdeauna gata de piuer unei attaue l -al clasicei grande
sterie# cum o numise &arcot# eJecutînd curcubeul $i cele-
lalte figuri# ori să arate cele trei forme celebre de ipnotism i
letargia# catalepsia $i somnambulismul# toate născocite de
0aestrul $i foarte rar întîlnite în afara spitalului Salpetriere.
nele miroseau cu deliciu amoniac dacă li se spunea că-i apă
de roze# altele voiau să mănînce o bucată de mangal ce li sa
oferea drept $ocolată. na începea a merge în patru labe pe
du$umea# lătrînd cu furie cînd i se spunea că-i cîine# î$i vîn-
tura braţele ca $i cum zbura dacă era prefăcută în porumbel#
ori î$i ridica fusta cu un ţipăt de spaimă dacă i se arunca o
mănu$ă la picioare sugerîndu-i-se că-i un $arpe. na începea
a se plimba de colo-colo cu un *oben în braţe# legănîndu-l $i
sărutîndu-l drăgăstos dacă îi spuneai că-i copila$ul ei. Hip-
notizate cînd ici# cînd colo de zeci de ori pe zi de către doc-
tori $i studenţi# multe dintre nenorocitele acelea de fete î$i
petreceau ziua într-o stare de semitransă# cu mintea năucită
de tot felul de sugestii absurde# numai pe *umătate con$tiente $i
fără îndoială neresponsabile de acţiunile lor# mai devreme ori
mai tîrziu fiind condamnate să-$i sfîr$ească zilele în solie des
agites# dacă nu într-un ospiciu de nebuni. 1acă condamn

aceste reprezentaţii de gală ce-aveau loc marţea în amfiteatru#

socotindu-le ne$tiinţifice $i nedemne de Salpetriere# trebuie să
recunosc# $i pe bună dreptate# că în saloane se lucra serios la
cercetarea multor fenomene de ipnotism încă obscure. &iar
eu făceam pe-atunci# cu învoirea $efului clinicii# o serie de eJ-
perienţe interesante în sugestia postipnotică $i telepatie cu o
fată de acolo care cred că era cel mai bun medium din cîte
am cunoscut.
8notă9

"
Să facă o criză.
8Dnotă9
(=T
veam încă de pe atunci serioase îndoieli n privinţa co-
rectitudinii teoriilor lui &arcot acceptate fără murmur de
elevii săi# ce-aveau o încredere oarbă mtr-însul $i de marele
public# fapt ce nu se poate eJplica decît ca un tel de suges-
tie în masa. 0ă întorsesem de la ultima vizită pe care o fă-
cusem profesorului 'erneim la clinica lui 7anc# ca un obscur
dar ferm susţinător al a$a-numitei $coli din 7anc ce com-
bătea teoriile lui &arcot. în acele zile# a vorbi de $coala din
7anc în Salpetriere era ca $i cum ai fi săvîr$it un act de
lezma*estate. &iar $i &arcot se înluria teribil numai auzind
rosîindu-se numele profesorului 'erneim. n articol de-al

meu din IGazette des HopitauJB# inspirat de ultima vizită la

7anc# fusese arătat 0aestrului ele către unul din asistenţii lui
care tiu mă putea suferi. 0ai multe zile la rînd# &arcot se
făcu că nici nu mă veac. La cîtăva vreme oupa asta apăru m
IFigaroB un articol violent semnat ,gnotus# pseudonim cu care
iscălea unul dintre cei mai de seama ziari$ti ai Parisului# ce
condamna acele demonstraţii publice de ipnotism# socotin-
du-le un spectacol prime*dios $i ridicol# lipsit de o bază $ti-
inţifică $i nedemn de marele maestru de la Salpetriere. 0ă
aflam de faţa# în timpul vizitei ele dimineaţă# cînd i s-a arătat
lui &arcot articolul $i m-a uimit tcribila-i furie pentru un
simplu articol de ziar. 1upă părerea mea# ar fi putut foarte
bine sa-l ignoreze. Studenţii lui se gelozcau grozav între dîn$ii
$i nu eram nici cu cruţat. &ine a scornit minciuna nu $tiu# dar
mi-a a*uns curînd la urece# spre marea mea spaima# zvonul
că ,gnotus $tia de la mine faptele cele mai defăimătoare. &ar-
cot nu mi-a spus nici un cuvînt despre asta# dar din ziua
aceea atitudinea lui prietenoasă iată de mine se scimbă. Eeni
apoi lovitura# una dintre cele mai crunte pe care le-am primit
în viaţa mea. Soarta îmi întinsese o cursa $i eu# cu obi$nuita+
$i nestăpînita-mi cutezanţă nebuneasca# am căzut drept în ea.
într-o duminică# pe cînd plecam de la spital# am dat peste
o perece de ţărani bătrîni# a$ezaţi pe o bancă sub platanii din
curtea interioară. duceau cu ei mireazmă de ţară# de livezi#
de ogoare $i gra*d# $i era un balsam pentru inima mea să-i
privesc. ,-am întrebat de unde veneau $i ce treabă îi adusese
acolo. 0o$neagul# în bluza-i albastră# lungă# î$i duse mîna la
(=?
beretă % bătrîna# cu bonetă curată#. albă# se înclină înaintea

mea zîmbmdu-mi prietenos. Sosiseră ciar în dimineaţa aceea#

îmi spuseră ei % veneau din satul lor din 7ormandia pentru
a-$i vedea copila care era de doi ani fată la bucătărie în spi-
talul Salpetriere. /ra o slu*bă foarte bună# $i fata fusese adusă
aici de o călugăriţă din satul lor. care era acum a*utoare de
bucătăreasa la spital. 1ar la fermă era o grămadă de treabă#
aveau acum trei vaci $i $ase porci# a$a că veniseră s-o ia acasă.
/ra o fata zdravănă $i sănătoasă# iar ei începeau a fi prea bă-
trîni ca s-o scoată singuri la capăt cu munca fermei. /rau a$a
de obosiţi de călătoria aceea lungă de-o noapte întreagă cu tre-
nul# că se a$ezaseră pe bancă pentru a se odini puţin. /ram
bun să le arăt unde se afla bucătăria 2 Le-am spus că aveau
de străbătut trei curţi $i de trecut prin nesfîr$ite coridoare.
0ai bine îi duc eu pînă acolo ca să-i a*ut să-$i găsească copila.
7umai 1umnezeu $tia cîte fete a*utau în imensa bucătărie
unde se pregătea mîncare pentru trei mii de guri 6 m pornit
spre pavilionul bucătăriei# în timp ce bătrîna îmi tot povestea
despre livada lor de meri# despre ogorul de cartofi# despre porci#
vaci $i brinza gustoasă pe care-o făcea. Scoase din co$ un
calup mic de \ fromage de creme l proaspătă# făcută anume
pentru Genevieve % i-ar face mare plăcere# rosti ea# dacă a$
binevoi s-o primesc. 0-am uitat la cioul ei pe cînd îmi punea
A A  % A
A  1
in mina brinza#
&îţi ani avea Genevieve 2
3ocmai împlinise douăzeci.
/ra cumva bălaie $i foarte frumu$ică 2
5 3atăl ei spune că-mi seamănă ca două picături de apa#

*ispunse cu naivitate bătrînica.

'ătrînul încuviinţă din cap.
5 Sînteţi siguri că-i anga*ată la bucătărie 2 am întrebat
eu 5 $i un fior nea$teptat mă străbătu cînd am privit din nou
atent faţa zbîrcită a bătrînei mame.
în loc de răspuns# mo$neagul cotrobăi în vastul buzunar al
bluzei lui $i scoase ultima scrisoare a Gcnevievei. m studiat
cu pasiune# ani de zile# caligrafia oamenilor# a$a că am recu-
noscut dintr-o aruncătură de oci scrisul naiv $i ciudat răsucit#
8notă9
" 'rînză făcută din smîntînă.
8Dnotă9
(=C
dar deosebit de citeţ# care se perfecţionase treptat în timpul
sutelor de eJperienţe de scriere automată# făcute uneori ciar
sub supravegerea mea.
5 Pe-aici# le-am spus# ducîndu-i de-a dreptul sus# la Salle
Sainte-gnes# în salonul unde se aflau ,es grandes steriues#
Genevieve $edea pe masa lungă din mi*locul salonului# vîn-
turîndu-$i picioarele în ciorapi de mătase $i ţinînd pe genunci
un eJemplar din ILe :ireB " cu fotografia ei pe copertă. Lîngă
ea sta Lisette# altă vedetă a trupei. Părul Genevievei# cocet
coafat# era împodobit cu o panglică albastră# în *urul gîtului
purta un $irag de perle false# faţa-i palidă era sulemenită cu

ro$# buzele vopsite. 1upă aparenţă# ai fi spus mai degrabă că-i

o midinetă pregătită să iasă pe bulevarde decît o persoană in-
ternată în spital. Genevieve era primadona reprezentaţiilor de
marţi# răzgîiata $i alintata tuturor# foarte încîntată de sine
$i de tot ce se petrecea în *uru-i. &ei doi ţărani bătrîni răma-
seră înmărmuriţi privindu-$i copila. Genevieve se uită $i- ea
,a dînsii cu un aer nepăsător# prostesc# părînd că nici nu-i re-
cunoa$te ,a început. 1eodată însă faţa i se scimonosi $i cu
un ţipăt ascuţit căzu de-a lungul du$umelei zvîrcolindu-se# ur-
mată imediat de Lisette cu clasicul arc-en-ciel (. 1upă legea
imitaţiei# încă două isterice fură apucate de atacuri în paturile#
lor# una izbucnind într-un rîs convulsiv# alta în oote de
plîns. &ei doi bătrîni# înlemniţi de spaimă# au fost sco$i în
pripă afară din salon# de călugăriţe. ,-am a*uns pe scări $i i-am
dus *os# pe banca de sub platani. /rau încă a$a de speriaţi că
nici nu puteau plînge. 7u era lucru u$or să le eJplici situaţia#
acelor bieţi ţărani. &um a*unsese fata lor de la bucătărie în
Salle des Hsteriues nu $tiam nici eu. Le-am vorbit cît am
putut mai blînd# încredinţîndu-i că fiica lor se va face bine
curînd. 'ătrîna începu a boci% în ocii mici# clipocitori ai ta-
tălui apăru însă o lucire ameninţătoare. ,-am îndemnat să se
întoarcă în satul lor# făgăduindu-le că fata va fi trimisă acasă
cît mai repede cu putinţă. 'ătrînul voia s-o ia pe loc# dar mama
mă spri*ini spunînd că era mai cuminte s-o lase acolo pînă se
8notă9

"
I:îsulB revistă umoristică.
(
&urcubeu. 1enumirea unui simptom al isteriei.
8Dnotă9
(=<

va face mai bine % era încredinţată că fetiţa ei se afla în mîini

bune. 7umai după ce mi-am repetat făgăduiala că voi aran*a
cît mai curînd posibil cu profesorul $i directorul spitalului
formalităţile necesare pentru trimiterea Genevievei acasă sub
paza unei infirmiere# am izbutit# cu multă greutate# să-i urc
într-o bir*ă care să-i ducă la Gare d+rleans# pentru a lua
primul tren. &u gîndul la cei doi bătrîni ţărani# n-am putut
dormi toată noaptea. Eoi izbuti oare să-mi ţin făgăduiala 2
)tiam prea bine că în momentul de faţă eram omul cel mai
puţin indicat să intervin la &arcot pentru fata lor. 0ai $tiam
la fel de bine că ea nu va consimţi cu nici un preţ să plece
de la Salpetriere# să se întoarcă de bunăvoie acasă# la umilu-i
cămin. 7u vedeam decît o singură soluţie N să-i înfrîng voinţa
$i să i-o înlocuiesc cu a mea. )tiam că Genevieve era un me-
dium eJcelent. Fusese antrenată de mine $i de alţii să eJecute
sugestii postipnotice# transformîndu-îe în acţiuni cu fatalis-
mul unei pietre ce cade# cu o precizie aproape astronomică# în
stare de amnezie# adică nemaiamintindu-$i absolut nimic la
trezire de cele ce i se poruncise să facă. m cerut $efului cli-
nicii voie să continui eJperienţele mele de telepatie cu Gene-
vieve. acele cercetări fiind tocmai atunci la ordinea zilei. )i pe
el îi interesa foarte mult subiectul acela# a$a că îmi puse la
dispoziţie cabinetul lui pentru a putea lucra netulburat cîte o
v F% G  I F Ft A J ;
K
ora zilnic dupa-amiezile# urindu-mi succes. ,i spusesem o min-
ciună. 1in prima zi am $i început a o sugestiona pe Genevieve#
cufundată într-un somn adînc ipnotic# să stea în pat marţea
viitoare în loc să se ducă în amfiteatru# să-i fie silă de viaţa

pe care-o ducea la Salpetriere $i să dorească întoarcerea la

părinţi.  săptămînă înceiată am repetat zilnic acele sugestii
fără vreun rezultat aparent. Săptămîna următoare nu se arătă
în amfiteatru îa reprezentaţia de marţi $i i se simţi foarte
mult lipsa. m fost informat că răcise $i stătea în pat. Peste
două zile# am surprins-o ţinînd în mînă un mers al trenurilor
pe care-î vîrî iute în buzunar cînd mă zări. /ra un semn eJ-
celent că mă puteam bizui pe amnezia ei. ,-am sugerat apoi
să se ducă la 'on-0arce *oia următoare 5 zi liberă pentru
ele 5. ca să-$i cumpere o pălărie nouă.  doua zi am văzut-o
arătîndu-i-o foarte mîndră Lisettei. Peste două zile primi or-
din să iasă din Salle Sainte-gnes a doua zi la ora douăspre-
(=>
zece# cînd călugăriţele erau ocupate cu servitul prînzului# să
se furi$eze afară pe îa lo*a portarului în vreme ce omul mînca#
să se urce într-o bir*ă $i să vie de-a dreptul în venue de
Eilliers. &înd m-am întors acasă la ora de consultaţii# am ga-
sit-o instalată în salonul de a$teptare# Păru foarte încurcată
cînd am întrebat-o ce se întîmplase $i începu a bîigui că vrea
să-mi vadă cînii $i maimuţa despre care-i povestisem. :osalie
o trată cu o cafea în sufragerie $i o sui într-o trăsură# trimi-
ţînd-o înapoi la spital.
5 &+est une belle f iile# spuse ea% apoi# ducîndu-$i un deget
la frunte N mais @e crois u+elle a une araignee dans le plafon.

/lle rn-a- dit u+elle ne savait pas du tont pouruoi elle etait
venue ici#"
:eu$ita acestei eJperienţe premergătoare $i firea mea im-
pulsivă mă făcură să iau otărîrea de a-mi aduce pe loc planul
la îndeplinire. Peste două zile i-am poruncit Genevievei sa vie
în venue de Eiîliers cu aceia$i precauţie $i la aceea$i oră.
/ra într-o luni % îl poftisem pe 7orstrom la masă# vrînd să-l
am martor în caz că s-ar ivi complicaţii neprevăzute. &încl
i-am destăinuit ce plănuisem# mi-a atras atenţia asupra urmări-
lor grave pe care le-a$ putea suferi# fie că planul ar izbuti ori
nu. 1ar era încredinţat că fata nici nu va veni.
5 Presupune că a spus cuiva# zise 7orstrom.
5 7u poate spune ceea ce nu $tie nici ea# căci nu va $ti că
trebuie să vie în venue de Eilliers înainte de a bate ceasul
ora douăsprezece.
5 1ar n-ar putea fi silită să destăinuiască în somn ip-
notic 2 stărui el.
5 7umai un singur om ar putea-o face să vorbească N
&arcot. &um însă n-o bagă în seamă decît marţea la curs#
posibilitatea asta mi se pare eJclusă.
1ealtfel# adăogai# era prea tîrziu pentru discuţii# eram si-
gur că fata plecase de*a de la spital $i va sosi în mai puţin
de o *umătate de oră.
'ătrînul ornic din ol bătu unu fără un sfertN pesemne că
o lua înainte# m-am gîndit eu# $i pentru întîia oară glasu-i
adînc mă enervă.
8notă9

"
Frumoasă fată# dar cred că-i lipse$te o doagă. 0i-a spus că abar n-are
de ce a venit aici.

8Dnotă9
(T
5 0ai bine te-ai lăsa de toate prostiile astea cu ipnotis-
mul# zise 7orstrom aprinz#îndu-$i o ţigară groasă de foi. Vi-au
intrat în cap $i pînă la urmă ai să te ţicne$ti $i tu# dacă nu
cumva te-ai $i ţicnit. /u nu cred în ipnotism% am încercat sa
ipnotizez $i eu cîţiva oameni $i n-a ie$it nimic.
5 1acă ai fi izbutit ceva# atunci n-a$ mai crede eu în
ipnotism# i-am replicat necă*it.
Se auzi soneria de la intrare. Sării să descid u$a ciar eu.
/ra 0iss ndersen# infirmiera pe care o cemasem să vie la era
unu ca s-o însoţească pe Genevievc acasă. 3rebuia să pornească
cu eJpresul de noapte spre 7ormandia. ducînd din parte-mi
preotului din sat $i o scrisoare în care-i eJplicam cazul $i-l
rugam sa împiedice prin toate mi*loacele întoarcerea Genevi-
evei la Paris.
0-am a$ezat din nou la masă# fumînc6 furios ţigară după
ţigară. ... I K
5 &e spune infirmiera de toate astea 2 mă întrebă 7ors-
trom.
5 7u spune nimic# căci e englezoaică. 0ă cunoa$te bina
$i are deplină încredere în otărîrile mele.
5 1e-a$ putea avea $i eu. mormăi 7orstrom pufăind din
ţigară.
Pendula &ronrMell de pe cămin bătu ora unu $i *umătate 5
$i cu o sinistră precizie o aprobară vocile altor $ase ceasornica
de prin celelalte camere.
5 /$ec# rosti calm 7orstrom. &u-atît mai bine pentru amîn-
doi. Sînt al naibii de bucuros că n-am avut nici un amestec în

afacerea asta.
în noaptea aceea n-am încis de loc ocii. 1e asta dată#
nu bătrînii ţărani mă ţinură treaz# ci Genevieve. Fusesem atît
de rQzgîiat de noroc# că nervii mei nu puteau suporta o în-
frîngere. &e se întîmplase 2
îmi era rău $i mă simţeam puţin ameţit cînd am intrat a
doua zi dimineaţă în amfiteatrul de la Salpetriere. &arcot
tocmai î$i începuse prelegerea de marţi despre ipnoză. Gene-
vieve nu se afla la locul ei obi$nuit# pe estradă. 0-am strecurat
afară ca să mă duc sus în Salle des Gardes. nul din interni îmi
povesti că în a*un fusese sculat de la gustarea de dimineaţă $i
(T"
cemat la Salle Sainte-gnes# unde o găsise pe Genevieve în-
tr-o stare de comă cataleptică întreruptă de spasmuri atît de
violente cum nu mai văzuse niciodată. na dintre călugăriţe o
întîlnise cu vreo *umătate de oră înainte# în faţa spitalului# gata
să se urce într-o trăsură. Fata era în a$a al de agitată# încît
numai cu foarte mare greutate izbutiseră călugăriţele s-o în-
toarcă pînă în lo*a portarului# de unde trebuiseră s-o urce pe
sus pînă în Salle Sainte-gnes. 3oată noaptea se zvîrcolise des- v
perată# ca o fiară care încearcă să scape din cu$că. 3rebuiseră
s-o puie în căma$a de forţă. cum era încuiată singură într-o 9
odaie cu o pungă de geaţă pe cap# după ce i se dăduse o doză

puternică de bromură. 7imeni nu-$i putea eJplica pricina aces-

tei subite scimbări. &arcot o văzuse $i# cu mare greutate#
izbutise s-o adoarmă. Furăm întrerupţi de $eful clinicii care
intră $i-mi spuse că mă căutase prin tot spitalul. &arcot dorea
să-mi vorbească $i trebuia să mă ducă în biroul lui îndată ce se
sfîr$ea prelegerea din amfiteatru. 7u-mi adresă nici o vorbă în
timp ce străbăteam laboratoarele. 'ătu la u$ă $i pentru ultima
oară în viaţa mea# intrai în micul $i binecunoscutul sanctuar al
0aestrului. &arcot $edea în *ilţu-i obi$nuit la masă# aplecat
asupra microscopului# înălţă capul $i mă fulgeră cu ocii lui te-
ribili. :ostind cuvintele foarte rar# cu glasu-i adînc tremurînd
de mînie# îmi spuse că cercasem să ademenesc în locuinţa mea
o pensionară a spitalului său# o fată tînără# o dezecilibrată
aproape incon$tientă. 1upă mărturisirile fetei# mai fusese o
dată la mine acasă# iar planul meu diabolic de a profita din nou
de ea n-a izbutit datorită numai unei întîmplări. &eea ce făptu-
isem era o crimă# ar fi trebuit să mă dea pe mîna poliţiei# dar
pentru prestigiul profesiei $i pentru panglica ro$ie de la butoni-
era mea se mulţumea să mă dea afară din spital. 1orea să nu
mă mai vadă în oci niciodată.
m rămas trăsnit# limba mi se lipise de cerul gurii $i n-am
putut rosti o vorbă. 1eodată# mi se lămuri adevăratul înţeles
al acelei odioase acuzări $i frica îmi pieri pe loc. ,-am răspuns
furios că el $i clica ,ui# nu eu# aduseseră în starea *alnică în care
se afla pe fata aceea ce venise la spital voinică $i sănătoasă ca
o ţărancă# ce avea să plece nebună dacă mai rămînea multă
vreme acolo. lesesem singurul mi*loc pe care-l aveam la în-
(T(
demînă s-o redau părinţilor ei bătrîni. încercarea mea de a o

salva dăduse gre$ $i-mi părea rău că nu izbutisem.

5 ssez# 0onsieur 6 " răcni el.
poi# întorcîndu-se către $eful clinicii# îi spuseră mă con-
ducă pînă la lo*a portarului cu specială poruncă din parte-i sa
nu-mi mai dea voie niciodată sa intru în spital# adăugind că
dacă autoritatea lui nu va fi îndestulătoare să mă îndepărteze
din clinică# va în$tiinţa sistenţa Publică de acea întîmplare.
Se ridică din *ilţ $i ie$i din camera cu pasu-i domol# greoi.
8notă9

"
1e a*uns# domnule6
8Dnotă9
(T4
K">K
8titlu9H,P73,S0
&elebrele eJibiţii din amfitea-
trul spitalului Salpetriere care duseseră la dizgraţierea mea au N.
fost de mult osîndite de toţi cercetătorii fenomenelor ipnotice.
1ar teoriile lui &arcot asupra ipnotismului# de$i de mulî de-
pă$ite# au fost impuse unei întregi generaţii de medici prin forţa
autorităţii lui# ţinînd în loc mai bine de douăzeci de ani cu-
noa$terea adevăratei naturi a acestor fenomene. proape toate
teoriile lui asupra ipnozei s-au dovedit gre$ite. Hipnoza nu
este# cum spunea el# o nevroză provocată artificial $i care se

observă numai la isterici $i la cei foarte impresionabili# slabi

la minte ori dezecilibraţi. 1impotrivă# istericii în general sînt
mai greu de ipnotizat decît oamenii ecilibraţi# sănăto$i la
minte. Firile dominatoare# cu voinţă puternică# inteligenţi pot
fi mai u$or ipnotizaţi decît mărginiţii# pro$tii# superficialii $i
debilii mintali. ,dioţii $i nebunii sînt mai toţi refractari influen-
ţei ipnotice. amenii care spun că nu cred în ipnotism# te
iau în rîs $i declară cu multă siguranţă că nu pot fi ipnotizaţi
sînt îndeob$te cei mai u$or de adormit. 3oţi copiii pot fi cu
u$urinţă ipnotizaţi. Somnul ipnotic nu se provoacă numai
prin mi*loace mecanice. 0ingile lucitoare de sticlă# oglinzile
rotitoare împrumutate de la prinzătorii de păsărele# magneţii#
fiJarea subiectului cu ocii# pasele magnetice clasice întrebuin-
ţate la Salpetriere $i la &arite sînt pur $i simplu nerozii.
(T=
Ealoarea terapeutică a ipnozei în medicină $i cirurgie nu-i
neînsemnata# cum pretindea &arcot. 1impotrivă# ea este co-
losala cînd medicul are pricepere# minte limpede# mîni curate $i
cunoa$te bine tenica. Statisticile a mii de cazuri bine contro-
late au dovedit-o indiscutabil. &iar $i eu# care n-am fost nici-
odată propriu-zis un ipnotizator# ci medic de boli nervoase
silit să întrebuinţez mi*locul acesta cînd celelalte remedii se
dovedeau nefolositoare# am obţinut adesea rezultate minunate
*cu aceasta metodă de a vindeca# încă neînţeleasă. 3ulburările
;mintale de tot felul# cu sau fără pierderea voinţei# alcolismul#
!rnnrfir.omania# cccainomania $i nimfomania pot fi adesea lecuite
+prin această metodă. ,nversiunea seJuală este mai greu de tra-
tat. în multe cazuri# dacă nu în cele mai multe# ea nu poate
fi privită ca o boală ci ca o deviere a instinctului seJual# fi-

rească la unii oameni# $i atunci o intervenţie energă adesea

mai mult stră decît folose$te. 1acă $i în ce măsură legile noas-
tre sociale ar. trebui să intervie este o problemă complicată# pe
care nu vreau s-o discut aici. 1ar este sigur că actuala formu-
lare a legii are la bază necunoa$terea stării mizerabile în care
se află clasa aceasta numeroasă de oameni. 7u sînt ni$te crimi-
nali# ci doar victimele unei momentane distracţii a mamei
natura 5 poate la na$tere ori poate în timpul concepţiei. &um
s-ar eJplica altfel enorma eJtindere a inversiunii seJuale 2 Se
răzbună oare natura dăruindu-i fetei băieţoase de azi# cu $olduri
strimte $i pieptul plat# un fiu lipsit de bărbăţie 2 ri sîntem
numai spectatorii uimiţi ai unei faze noi de evoluţie# cînd
două animale deosebite se prefac cu încetul într-o fiinţă nouă#
necunoscută pînă acum# ultima supravieţuitoare dintr-o rasa
menita morţii pe o planetă istovită# verigă de legătură între
omo sapiens de azi $i misteriosul super-omo de mîne 2
0arile avanta*e ale anesteziei ipnotice la operaţii $i na$teri
sînt recunoscute azi pretutindeni. )i mai uimitoare este acţi-
unea binefăcătoare a acestei metode la cea mai dureroasă dintre
toate operaţiile# pe care de obicei o înduri fără anestezie N
noartea. &eea ce mi-a fost dat să fac pentru mulţi soldaţi muri-
bunzi în timpul ultimului război mi-i de aDuns ca să mulţumesc
lui 1umnezeu că mi-a pus în mîni această puternică armă. în
toamna anului ">"T am petrecut doua zile $i două nopţi de
neuitat printre cîteva sute de soldaţi pe moarte# ce zăceau gră-
.55
madă# în măntăile lor însîngerate# pe lespezile bisericii unui sat
din Franţa. 7-aveam nici morfină# nici cloroform# nici vreun
altfel de anestezic ca să le alinăm cinurile# să le scurtăm ago-
nia. 0ulţi se stinseră însă sub ocii mei# ne$tiutori $i insensibili#
adeseori cu un surîs pe buzele vinete. Pe cînd le ţineam mina
pe frunte repetîndu-le mereu# cu voce domoală# cuvinte de spe-
ranţă $i mîngîiere la urece# vedeam cum groaza morţii dispare
treptat din ocii ce li se încideau.
&e era acea forţă tainică care ai fi zis că emană din mînile
mele 2 1e unde izvora 2 Se trăgea oare din sînul con$tiinţei ce
curge pe dedesubtul vieţii mele treze# sau era totu$i tainica

Iforţă odilicăB# fluidul magnetic al vecilor mesmerieni 2

)tiinţa modernă a înlăturat# fire$te# fluidul magnetic# înlocuin-
du-l cu vreo duzină de teorii noi# mai mult ori mai puţin
ingenioase. Le cunosc pe toate# dar pînă acum nu mă mulţu-
me$te nici una. 7umai sugestia# ceia teoriei# principiul de bază
al teoriei ipnotismului nu ne poate eJplica toate fenomenele
acestea uluitoare. &uvîntul IsugestieB# în sensul întrebuinţat de
principalii lui născocitori din $coala de la 7anc# se deosebe$te
numai cu numele de forţa odilică a lui 0esmer# atît de luată în
dcrîdere astăzi. Erem# nu vrem# trebuie să recunoa$tem totu$i
că minunea nu-i înfăptuită de operator# ci de incon$tientul bol-
navului. 1ar cum putem eJplica faptul că un operator are
succes $i altul nu 2 1e ce sugestia unui operator răsună ca o
poruncă în atelierele subterane ale minţii pacientului# punînd
în mi$care puteri ascunse# în vreme ce# folosită de alt operator#
este interceptată de con$tiinţa bolnavului $i rămîne fără efect 2
/u# mai mult ca oricine# a$ fi curios să $tiu % căci din copilărie
băgasem de seamă că aveam acea putere# oricare i-ar fi numele#
$i încă într-o măsură neobi$nuită. &ei mai mulţi dintre bolnavii
mei# tineri $i bătrîni. bărbaţi $i femei# nu $tiu cum prindeau de
veste mai curînd ori mai tîrziu $i-mi vorbeau ades de ea. 3oţi
camarazii mei de spital $tiau % $tia $i &arcot# $i adesea o fo-
losea. Profesorul Eoisin# ilustrul psiiatru de la sile Sainte-
nne mă cema adesea în a*utor la cazurile desperate# să-i
ipnotizez pe unii nebuni. Lucram de multe ori ceasuri întregi
împreună cu el asupra bieţilor rătăciţi care urlau $i delirau
furio$i# strîn$i în cămă$ile lor de forţă# nemaiputînd să facă
altceva decît să ne scuipe în faţă# ceea ce $i făceau ades. :ezul-
(T?

tatele sforţărilor noastre erau în ma*oritatea cazurilor negative#

dar din timp în timp tot izbuteam să potolesc pe cîte unul# cînd
/rofesorul# cu toată nemaipomenita-i răbdare# n-avea ce să mai
ică. 1e această însu$ire a mea $tiau toţi paznicii grădinii
zoologice $i ai mena*eriei Pezon. veam trucul meu personal
cu care obi$nuiam să pun în stare de letargie# foarte asemănă-
toare cu întîiul stadiu de ipnoză al lui &arcot# $erpii# $o-
pîrlele# broa$tele ţestoase# papagalii# bufniţele# ur$ii $i felinele
mari. des am izbutit să le provoc ciar somn adîne. 0i se pare
că am istorisit mai înainte curn am descis abcesul $i-am scos o
a$cie din geara Leonei# maiestuoasa leoaică de la mena*eria
Pezon. 7u se poate eJplica decît ca un caz de anestezie locală
provocată de o u$oară ipnoză. 0aimuţele# cu toată vioiciunea
lor# pot fi u$or adormite pentru că au o mare inteligenţă $i un
sistem nervos foarte impresionabil. Fermecarea $erpilor este de
asemeni un fenomen ipnotic. &iar eu am pus în catalepsie o
cobră în templul de la Rarna. 1omesticirea elefanţilor săl-
batici am impresia că se face tot cu a*utorul influenţei ipno-
tice. m auzit o dată# în grădina zoologică# pe un maut K stînd
de vorbă ceasuri întregi cu un elefant care devenise sperios 5 $i#
după felul cum vorbea# a$ fi *urat că-i face o sugestie ipnotică.
&ele mai multe păsări se ipnotizează u$or# toată lumea $tie ce
u$or izbute$ti cu găinile. ricine umblă cu animale sălbatice ori
domestice poate lesne verifica efectul lini$titor al sunetelor mo-
notone produse de cuvintele încet repetate# ca $i cum animalele
ar pricepe sensul lor. &e n-a$ da să pot înţelege ce-mi spun ele 6
Fire$te că aici nu poate fi vorba în nici un caz de o sugestie
mintală# trebuie să lucreze altă forţă. 0ă întreb mereu# dar za-
darnic# care-i acea forţă 2

Printre bolnavii pe care-i lăsasem în seama lui 7orstrom la

plecarea mea în Suedia se afla un caz grav de morfinomanie# pe
care aproape îl vindecasem cu sugestii ipnotice. 7evoind să
întrerup tratamentul# l-am adus pe 7orstrom să asiste la ultima
$edinţă# îmi spuse că-i va fi foarte u$or % de altfel# bolnava pă-
rea că-l simpatizează. &înd m-am întors la Paris# am găsit-o
iar în prada vecilor obiceiuri# căci colegul meu nu fusese în
8notă9
" îngri*itor de elefanţi.
8Dnotă9
(TC
stare s-o ipnotizeze. m încercat să aflu de la ea pricina nere-
u$itei prietenului meu# dar îmi răspunse că nu înţelegea nici ea
singură $i că-i părea foarte rău deoarece avusese toată bună-
voinţa# la fel ca $i 7orstrom care# adăogase ea# îi era $i foarte
simpatic.
 dată# &arcot îmi trimisese un tînăr diplomat străin# caz
grav de inversiune seJuala. 7ici profesorul Rrafft-/bing# cele-
brul specialist de la Eiena# nici &arcot nu fuseseră în stare
să-l ipnotizeze. mul acela dorea din toată inima să se le-
cuiască# trăind într-o continuă frică de $anta* $i era foarte
amărît de nereu$ita celor doi speciali$ti mari. /ra încredinţat#

zicea el# că singura $ansă pe care o mai avea era ipnoza $i că

numai dacă va putea fi adormit se va îndrepta.
5 1ar e$ti adormit# am spus eu# numai atingîndu-i u$or
fruntea cu vîrful degetelor# fără să-i fac pase# fără să-l fiJez
în oci# fără sugestie. bia am rostit cuvintele# că pleoapele i
se lăsară cu un tremur u$or $i în mai puţin de un minut căzu
într-un -adine somn ipnotic. La început# lucrurile au părut
că merg bine. 1upă o lună se întoarse în patrie# plin de încre-
dere în viitor# mult mai optimist decît mine. îmi spuse că voia
să ceară mîna unei fete de care se îndrăgostise de curînd $i că
dorea foarte mult să se căsătorească $i să aibă copii. L-arn pier-
dut din vedere. Peste un an am auzit# din întîmplare# că se
sinucisese. 1acă neferitul tînăr m-ar fi consultat cîţiva ani
mai tîrziu# cînd cuno$team mai bine problema inversiunii seJu-
ale# n-a$ mai fi făcut zadarnica încercare de a-l lecui.
în afară de Salpetriere# n-am prea întîlnit cele trei stadii
celebre de ipnoză ale lui &arcot# atît de uluitor demonstrate
de el la prelegerile de marţi. /rau toate invenţii de-ale lui# pe
care le inocula unor bolnave isterice $i în care studenţii credeau
orbe$te sub puternica sugestie a 0aestrului. ceea$i afirmaţie
este valabilă $i pentru cunoscuta-i marotă# la grande bsterie#
ce se lăţise pe-atunci în tot spitalul Salpetriere# umplînd salon
după salon $i care acum aproape a dispărut. &ă n-a fost în stare
să priceapă adevăratul caracter al acestor fenomene# nu se
poate eJplica decît într-un singur fel N toate eJperienţele asupra
ipnozei erau făcute cu persoane isterice. 1acă ar fi adevărat
(T<
principiul $coalei de la Salpetriere# că numai istericii se pot ip-
notiza# ar însemna că cel puţin optzeci $i cinci la sută din

omenire suferă de isterie.

1ar într-o anumită privinţă &arcot a avut dreptate# orice
ar spune $coala de la 7anc# Forel# 0oli $i mulţi alţii. /Jpe-
rienţele ipnotice sînt prime*dioase# într-o oarecare măsură# atît
pentru cei pe care le încerci cît $i pentru spectatori. /u personal
sînt de părere că ar trebui oprite prin lege demonstraţiile
publice ale fenomenelor ipnotice. Speciali$tii în boli nervoase
bineînţeles însă că nu mai pot lucra fără ipnoză# cum nu pot
opera cirurgii fără eter $i cloroform. / de a*uns să-ţi amin-
te$ti miile de cazuri desperate de $ocuri nervoase $i nevroze
traumatice din primul război mondial# care au fost vindecate
ca prin minune cu această metodă# în ma*oritatea cazurilor# la
tratamentul ipnotic nu-i necesar somnul ipnotic cu aducerea
în stare de incon$tienţă totală. &el care posedă desăvîr$it te-
nica lui compleJă $i are idee de psiologie 5 pentru a reu$i este
nevoie să ai amîndouă atributele 5 în regulă generală obţine
rezultate remarcabile# adesea uluitoare# întrebuinţînd doar a$a-
numita Isugestie în stare de vegeB. )coala de la 7anc susţine
că somnul ipnotic este identic cu somnul natural. 7u-i adevă-
rat. tîta timp cît nu $tim ce-i somnul ipnotic $i pînă nu vom
a*unge să-l cunoa$tem mai bine este preferabil să nu-l între-
buinţăm la bolnavii no$tri decît dacă-i neapărată nevoie. )i-a-
cum# după toate lămuririle# trebuie să mai adaug ca cele mai
multe dintre învinuirile ce se aduc ipnotismului sînt din cala
afară de eJagerate. Pînă în prezent# nu cunosc nici un singur
caz de crimă făptuită sub sugestie postipnotică. 7-am văzut
niciodată ca un mediu să eJecute în stare de ipnoză o sugestia
pe care ar fi refuzat-o în stare normală# de trezie. Pot să afirm
că în cazul cînd un ticălos sugerează unei femei în adîncă ip-

noză să-i cedeze $i ea împline$te acea sugestie înseamnă că ar fi

fost gata să facă asta $i dacă ar fi primit sugestia în stare nor-
mală# trează. 7u eJistă supunere oarbă. 0ediumul $tie tot
timpul foarte bine ce se întîmplă $i ceea ce vrea ori nu vrea sa
facă. &amille# celebra somnambulă a profesorului Lie*oie din
7anc# care rămînea lini$tită $i nepăsătoare cînd i se vîra un
.5&
ac întreg în braţ ori i se punea în palmă un tăciune# se făcea
ro$ie ca para focului# trezindu-se imediat# dacă profesorul
sciţa numai gestul că-i deran*ează rocia. sta-i doar una din
multele $i uluitoarele contradicţii cu care cercetătorul fenome-
nelor ipnotice este familiarizat# dar pe care ne$tiutorii cu greu
le pot pricepe. larmi$tii nu trebuie să treacă cu vederea faptul
că nimeni nu poate fi ipnotizat împotriva voinţei sale. 7u
mai încape nici o îndoială că toate pove$tile despre persoane
ipnotizate de la distanţă fără $tirea $i voia !or sînt ni$te
nerozii. cela$i lucru se întîmplă $i la psianaliză.
(?

K(K
<titlu>4NSMN4E
n seara acelei zile îngrozitoare#
7orstrom# bun $i prevenitor ca întotdeauna# mă invitase la
masă.  fost o cină tristă. Sufeream cumplit de înfrîngerea mea
umilitoare# iar 7orstrom se scărpina gînditor în cap ne$tiind
de unde să ia cei trei mii de franci pe care trebuia să-i plă-
tească a doua zi proprietarului. :efuză categoric să asculte eJ-
plicaţia dezastrului meu N că avusesem ginion $i că împre*urări
absolut neprevăzute îmi stricaseră planul întocmit cu atîta
gri*ă# Iîndrăzneală donui*otescă $i o nemăsurată îngîmfareB#
puse el diagnoza cazului meu. ,-am răspuns că nu-i recunosc
diagnosticul decît în caz că preaiubita mea zeiţă Fortuna îmi
dă# ciar în ziua aceea# vreun semn de căinţă că m-a părăsit $i
că vrea să mă ia din nou sub ocrotirea ei. Pe cînd rosteam acele
vorbe# privirea îmi alunecă în cip ciudat de la sticla de 0edoc#
care se afla între noi# pe mînile enorme ale lui 7orstrom.
A5 3e-ai ocupat vreodată cu masa*ul 2 l-am întrebat pe
nea$teptate.
1rept răspuns# 7orstrom î$i desfăcu palmele late# cinstite
$i-mi arătă cu multă mîndrie cele două degete mari# bombate#
cît ni$te portocale. 7u mai rămînea nici o îndoială asupra
adevărului spuselor lui că făcuse mult masa* pe vremuri# în
Suedia.
(?"
m comandat celnerului o sticlă de Eeuve &licuot din
cea mai fină pe care-o aveau# $i-am ridicat paarul ca să beau
pentru înfrîngerea mea din ziua aceea $i pentru victoria lui
de mîne.
5 Parcă îmi spuneai adineaori că nu mai ai un ban# zise
7orstrom privind sticla de $ampanie.
5 &e-are a face 6 am răspuns rîzînd. &iar acum mi-a ful-
gerat prin minte o idee grozavă# care merită o sută de sticle
Eeuve &licuot % mai bea un paar pînă o pun bine la punct.
7orstrom obi$nuia să spuie că aveam două creiere deosebite#
care lucrau pe rînd în capul meu N creierul bine dezvoltat al

unui nebun $i creierul nedezvoltat al unui soi de geniu. Se olbă

la mine nespus de uimit cînd l-am în$tiinţat că am de gînd să
vin a doua zi în :ue Pigalle# la ora lui de consultaţii# între
două $i trei# ca să-i eJplic totul# îmi răspunse că era ora cea
mai potrivită pentru a discuta iietulburaţi. /ram sigur că-l voi
găsi singur. Plecarăm braţ la braţ de la Gafe de la :egence#
7orstrom mai străduindu-se încă să descopere din care creier
îmi răsărise ideea cea strălucită# iar eu atît de bine dispus mat
aproape uitasem că în aceea$i dimineaţă fusesem dat afară de
la Salpetriere.
 doua zi# la ora două precis# am intrat în luJoasa cameră
de a$teptare a profesorului Gueneau de 0uss din :ue du
&irue# celebrul medic al familiei rleans# ce împărţise eJilul
ei# a*ungînd apoi la loc de frunte printre cei mai renumiţi me-
dici ai Parisului. Profesorul# care fusese întotdeauna foarte în-
datoritor faţă de mine# mă întrebă cu ce-mi putea fi de folos.
,-am răspuns că săptămîna trecută cînd îl vizitasem# îmi făcuse
cinstea să mă prezinte ducelui d+umale în clipa cînd pleca sus-
ţinut de valetul lui $i spri*inindu-se anevoie în baston# îmi eJ-
plicase atunci că ducele suferea de sciatică $i că nu-l mai ţineau
genuncii# că abia mai putea merge# că în zadar consultase pe
cei mai de seamă cirurgi din Paris# îmi îngăduisem să vin as-
tăzi pentru a-i vorbi despre convingerea mea aproape abso-
lută că ducele ar putea fi vindecat prin masa*. n compatriot
de-al meu# o mare autoritate în materie de sciatică $i masa*#
tocmai se afla la Paris# îndrăzneam să-i sugerez că ar putea fi
cemat să-l eJamineze pe duce. Gueneau de 0uss care# la fel
ca cei mai mulţi medici francezi din acea vreme# nu $tia mai
(?(

nimic despre masa*# acceptă numaidecît. &um ducele pleca a

doua zi !a castelul său din &antill# luarăm înţelegere să mă
duc fără întîrziere cu ilustrul meu compatriot la re$edinţa lui
din Faubourg Saint-Germain. 1upă-amiază mai tîrziu# am
sosit împreună cu 7orstrom la palat# unde furăm întîmpinaţi
de profesorul Gueneau de 0uss. 7orstrom fusese dăscălit de
mine să se străduiască cît va putea să-$i dea aere de celebru
specialist în sciatică# dar să nu care cumva să ţie vreo dizerta-
ţie asupra subiectului.  eJaminare rapidă ne convinse pe
amîndoi că era într-adevăr un caz cît se poate de prielnic pen-
tru masa*e *i u$oare eJerciţii. 1ucele plecă a doua zi la &an-
till# întovără*iţ de 7orstrom. 1upă două săptămîni# am citit
în IFigaroB că ilustrul specialist suedez 7orstrom# medic cu
reputaţie mondială# fusese cemat la &antill pentru a-l trata
pe ducele d+umale. lteţa-sa fusese văzut plimbîndu-se prin
parcul castelului 5 era o vindecare miraculoasă. 1octorul
7orstrom trata de asemeni pe ducele de 0ontpensier# ce tră-
ise *tni de zile paralizat de gută# $i care acum era pe cale de a se
însănăto$i grabnic.
poi veni rîndul prinţesei 0atilde# căreia îi urmă îndată
1on\Pedro de 'razilia# cîţiva mari duci ru$i# o ariducesă
austriacă $i infanta /ulalia a Spaniei.
Prietenul meu 7orstrom# care de la întoarcerea din &antiil
mă asculta orbe$te# avea severe dispoziţii din parte-mi să nu
primească decît prinţi la tratament# pînă la noi ordine. L-am
încredinţat că era o tactică sănătoasă# ce se bizuia pe temeinice
observaţii psiologice. 1upă două luni# 7orstrom se muta iar
în eleganta-i locuinţă din 'oulevard Haussman $i în camera lui
de a$teptare se îngesuiau acum bolnavi din toate ţările $i mai

cu seamă americani# în aceea$i toamnă apăru I0anuel de

massage suedoisB " de 1r. Gustave 7orstrom# Paris# Librairie
Hacette# pe care-l în*gebasem amîndoi împreună în mare
grabă# cu a*utorul mai multor manuale suedeze# în acela$i timp
apăru o ediţie americană la 7eM hor. La începutul iernii#
7orstrom fu cemat la 7eMport ca să trateze pe bătrînul Ean-
derbilt# urmînd ca onorariul să-l fiJeze medicul. Spre necazul
lui# l-am împiedicat să plece% peste o lună# bătrînul miliardar
8notă9

"
I0anual de masa* suedez.B
8Dnotă9
(?4
fu eJpediat cu vaporul în /uropa spre a îua $i el loc printre
ceilalţi clienţi ai lui 7orstrom 5 reclamă vie în litere colorate#
vizibilă în tot cuprinsul Statelor riite. 7orstrom muncea din
greu de dimineaţă pînă seara# frecmdu-$i pacienţii cu cele două
burice uria$e ale degetelor mari# care începeau a semăna tot mai
mult cu doi pepena$i. &urînd se văzu silit să renunţe ciar $i
la seratele de sîmbătă de la clubul scandinav unde# cu transpi-
raţia $iroind pe el# obi$nuia sa ţopăie în *urul sălii luînd toate
doamnele pe rînd la dans# de atîrul ficatului. &ăci Inimic
nu-i mai bun ca dansul $i transpiraţiaB# spunea el# Ipentru
sănătatea ficatuluiB.

/ram atît de fericit de succesul lui 7orstrom încît o vreme

am uitat aproape de căderea mea. Eai l &urînd îmi apăru din
nou în toată grozăvia ei# întîi în vise# apoi în gînduriîe treze.
des ciar cînd sa adorm# înainte de a se lăsa cortina peste
viitorul meu# vedeam pe sub pleoapele ce se încideau ultima
scenă# atît de umilitoare# a tragediei. Eedeam ocii teribili ai
lui &arcot scăpărînd prin întuneric# mă vedeam escortat de
cei doi asistenţi ai lui# ca un criminal între doi poliţi$ti# ie$ind
pentru ultima oară din Salpetriere. îmi dam seama de nebunia
pe care-o săvîr$isem# înţelegeam că diagnoza lui 7orstrom N
îndrăzneală nesocotită donui*otescă $i-o nemăsurată îngîm-
fare# era pînă la urmă eJactă. ,ar 1on `ui*ote 6
poi curînd n-am mai putut dormi de loc# căzînd într-o
stare de insomnie acută atît de teribilă încît era cît pe ce să-mi
pierd minţile. ,nsomnia nu ucide pe om# afară de cazul unei
sinucideri. Lipsa de somn este pricina cea mai obi$nuită a sinu-
ciderilor# căci îi omoară omului bucuria de a trăi# îi mistuie pu-
terile# îi suge ca un vampir sîngele din cap $i din inimă# îl face
să-$i aducă aminte în timpul nopţii ceea ce vrea să uite într-un
somn binecuvîntat $i-l face să uite ziua ceea ce ar vrea să ţie
minte. 0emoria e prima care se pierde# apoi îndată prietenia#
iubirea# simţul datoriei $i ciar al milei dispar toate# unul după
altul. 7umai deznăde*dea se arată de corabia blestemată#
călăuzind-o spre stînci ca s-o sfarme cu desăvîr$ire. Eoltaire
avea dreptate punînd somnul pe aceea$i treapte cu speranţa.
(?=
7u mi-am pierdut minţile $i nici viaţa nu mi-am ridicat-o.
0i-am tîrîit zilele înainte# îndeplinindu-mi cum puteam munca#
negli*ent# nepăsător la tot ce mi se îndmpla mie ori bolnavi-

lor mei. Feriţi-vă de doctorul care $uieră de insomnie 6 &lienţii

începură a se plînge ca eram brusc $i nerăbdător cu ei# muiţi
# mă părăsiră# mulţi se ţinură scai de mine 5 cu atît mai rău
pentru ei 6 7umai cînd erau pe moarte părea că mă mai trezesc
clin amorţire# căci urmam să simt o vie curiozitate în faţa 0or-
ţii# multă vreme după ce pierdusem orice interes pentru Eiaţă.
Puteam încă să pîndesc apropierea sinistrei mele colege cu
aceea$i încordare cu care obi$nuiam s-o observ odinioară# ca
student# în Saile Sainte-&,aire# în de$artă speranţă că i-a$ putea
smulge teribila taină. 0ai eram încă în stare să stau noaptea
întreagă la căpătîiul unui bolnav ce se stingea $i pe care-l ne-
gli*asem atunci cînd l-a$ mai fi putut salva. Se spunea că-i
frumos din parte-mi să vegez astfel toată noaptea pe cînd
ceilalţi medici plecau. 1ar ce deosebire era pentru mine că stăm
pe scaun lîngă patul altcuiva ori treaz în patul meu 2 1in le-
ricire# neîncrederea mea crescîndă în medicamente $i narcotice
m-a scăpat de distrugerea totală# căci foarte rar dacă luam $i eu
vreunul din numeroasele somnifere pe care trebuia să le pre-
scriu ziua întreagă altora. :osalie era sfetnicul meu medical#
îngiţeam# ascultător# tot felul de ceaiuri de buruieni pregătite
de ea după reţete SranţuDe$ti din farmacopeia ei inepuizabilă de
ierburi miraculoase. :osalie era foarte îngri*orată de mine. 'a#
am descoperit că adesea# din proprie iniţiativă# îmi alunga bol-
navii cînd i se părea ca arăt prea istovit. m încercat să mă
supăr# dar n-aveam putere nic-i măcar s-o cert.
)i 7orstrom era foarte îngri*orat de starea mea. Situaţiile
noastre se scimbaseră N el urca acum scara alunecoasă a succe-
sului# eu o coboram. sta îl făcea $i mai blînd ca înainte. 0ă
miram ve$nic cum de avea atîta răbdare cu mine. Eenea adesea

să împărtă$ească singurătatea de*unului meu din venue de

Eilliers. 7u luam niciodată masa în ora$# nu pofteam pe ni-
meni# nu mai ie$eam de loc în lume# în societatea pe care-o
frecventam atît de mult odinioară. 0i se părea acum o pierdere
de vreme. Singura rnea dorinţă era să fiu lăsat în pace# sa
dorm.
(?T
7orstrom dorea să mă duc cîteva luni la &apri pentru
odină completă % era convins că mă voi întoarce perfect re-
făcut la munca mea. ,-am declarat că dacă plecam acum acolo#
nu mă voi mai întoarce niciodată la Paris# căci îmi era din ce
în ce mai nesuferită viaţa aceea artificială de metropolă. 7u
voiam să-mi mai pierd vremea în acea atmosferă de boală $i
putreziciune. 1oream să plec pentru totdeauna. 7u-mi mai
trebuia să fiu medic la modă % cu cît aveam bolnavi mai mulţi#
cu atît mai grele mi se păreau lanţurile ce mă legau. 0ă inte-
resau o mulţime de alte lucruri în viaţă# nu numai să îngri*esc
amerani bogaţi $i femeiu$te neurastenice. La ce bun să-mi

spuie că dădeam cu piciorul strălucitelor mele perspective 2 )tia

foarte bine că n-aveam în mine stofă de medic de elita. )tia
de asemeni că nu eram în stare nici să cî$tig nici să păstrez
banii. 1e altfel# nici nu-mi trebuiau bani# căci n-a$ fi $tiut ce
să fac cu ei% $i-apoi# îmi era frică de bani# îi uram. 1oream să
duc o viaţă simplă# între oameni simpli $i nepervertiţi. &u atît
mai bine dacă erau ne$tiutori de cane. 7-aveam nevoie decît de
o camera spoită cu var# un pat tare# o masă de brad# cîteva
scaune $i un pian. &iripitul păsărelelor lîngă fereastra-mi des-
cisă $i zgomotul mării în depărtare. 3ot ce-mi era drag cu
adevărat se putea dobîndi cu foarte puţini bani. $ fi fericit în
cel mai umil mediu# numai să stau departe ele urîţerie.
cii lui 7orstrom făcură încet ocolul camerei# trecînd de la
peretele ou tablourile primitivilor pe fond de aur la madona
florentină din &inuecento atîrnată deasupra unui prie-1ieu " %
de la tapiţeria flamandă de pe u$ă la strălucitoarele vase de
&afaiolo $i delicatele paare veneţiene de pe eta*eră# la covorul
persan întins pe *os.
5 3oate astea le-ai cumpărat desigur de la 'on 0arce (.
zise 7orstrom privind maliţios preţiosul covor de 'uara de
sub masă.
5 Vi l-a$ da cu plăcere pentru o singură noapte de somn
bun. Poţi lua $i vasul acela de rbino 5 e o piesă unică# sem-
nată ciar de 0aestre Giorgio 5 dacă izbute$ti să mă faci să
rîd. 3oate obiectele pe care le vezi nu-mi mai trebuiesc# nu-mi
8notă9

"
Scăunel de rugăciune.
( 0agasin cu mărfuri ieftine.
8Dnotă9

(??
mai spun nimic# m-am săturat de ele. încetează cu rîn*etul tău
enervant# $tiu ce spun $i-am să ţi-o dovedesc.
)tii ce-am făcut săptămîna trecută la Londra# cînd am fost
cemat în consult la doamna care suferea de angină pecto-
rală 2 0ai aveam un caz acolo în aceea$i zi# cu mult mai grav#
de astă dată al unui bărbat. cel om eram eu# ori mai bine zis
dublul meu# mein 1oppelg+ănger# cum îi spune Heine.
scultă# prietene# l-am apostrofat pe 1oppelg+ănger meu#
cînd am ie$it braţ la braţ de la clubul St. !ames % vreau să te
eJaminez mai amănunţit pe dinăuntru. Fă-ţi cura* $i ai să ne
plimbăm încet pe 7eM 'ond Street# din Piccadill pînă în
Jford Street. )i ia aminte la ce-ţi spun N pune-ţi ocelarii cei
mai buni $i prive$te cu atenţie la toate vitrinele# cercetează cu
gri*ă fiecare obiect pe care-l vezi. cazie rară pentru tine# care
iube$ti a$a de mult lucrurile frumoase# căci ai aici cele mai bo-
gate magazine din Londra. 3ot ce se poate cumpăra cu bani se
află eJpus înaintea ocilor tăi# la îndemînă. îţi ofer tot ceai
vrea să iei# n-ai decît să spui că-ţi place# $i-i al tău. însă cu
condiţia ca ceea ce alegi să rămîie al tău# pentru folosul oM
plăcerea ta % n-ai dreptul să dăruie$ti.
&înd am a*uns în colţ la Piccadill# eJperienţa începu. ,,
pîndeam atent cu coada ociului pe dublul meu în timp ce
urcam agale pe 'ond Street privind fiecare vitrină. Se opri
o clipă la gneM# negustorul de obiecte de artă# cercetă cu
luare-aminte o 0adonna pe fond de aur# spuse că-i o ptură
foarte frumoasă din $coala primitivă de la Siena# poate ciar
de Simone di 0artino. Făcu un gest spre vitrină# ca $i cum ar
fi vrut să puie mîna pe tabloul veci# apoi dădu din cap descu-

ra*at# î$i vîrî mîna în buzunar $i porni mai departe. Se opri

plin de admiraţie în faţa unei veci $i minunate pendule &rom-
Mell de la Hunt and :osell+s# dar dădu din umeri declarînd că
nu voia să $tie cît era ora $i în afară de asta# dacă voia# o putea
gici uitmdu-sc la soare# în faţa lui spre# unde erau eJpuse
tot ce poate fantezia omenească născoci în materie de bibelouri
$i podoabe de argint# aur $i pietre preţioase# declară că î se
făcuse greaţă $i că va sparge vitrina $i tot ce se afla îndărătul
ei dacă mai sta mult să privească la toate giuvaerurile acelea
ble-stemate. &înd trecurăm prin faţa croitorului alteţei-sale
(?C
prinţul de Oales# îmi mărturisi că ainele veci i se păreau mai
comode la purtat ca cele noi. &u cît înaintam de-a lungul stră-
zii# devenea tot mai nepăsător $i părea că simte mai multă
plăcere să se oprească pentru a dezmierda numero$ii cîni ce
mergeau pe trotuar în urma stăpînilor# deeît să cerceteze vi-
trinele. &înd a*unserăm în sfîr$it în Jford Street# dublul meu
ţinea într-o mînă un măr $i în cealaltă un bucet de lăcră-
mioare. 7u voia nimic altceva din 'ond Street îmi spuse el# în
afară poate de micuţul berdeen-terrier care stătea atît de cu-
minte în faţa magazinului spre# a$teptîndu-$i stăpînul. începu
a mu$ca din măr# remarcînd că era un măr foarte gustos# apoi

privi cu drag bucetul de lăcrămioare# spunînd că-i amintea de

vecea casă părintească din Suedia. Spera că isprăvisem eJpe-
rienţa $i mă întrebă dacă descoperisem ce se întîmpla cu el 5 era
de vină capul 2
5 7u# am răspuns# inima.
/ram un doctor foarte priceput# recunoscu el% bănuia de
mult că pricina era inima $i mă rugă să păstrez secretul profe-
sional $i să nu destăinuiesc nimic prietenilor. 7u dorea ca ei să
af ceea ce nu-i privea.
 doua zi ne-am întors la Paris. &ălătoria de la 1over la
&alais păru că-i place % spunea eă-i este dragă marea. 1e atunci
n-a mai părăsit aproape de loc venue de Eilliers. mblă me-
reu prin casă# din cameră în cameră# parcă nu poate sta *os o
minută. 3ot dă tîrcoale prin camera de a$teptare# făcîndu-$i loc
printre bogăta$ii americani $i-mi cere un întăritor# spunînd că
se simte a$a de obosit# în restul zilei# merge cu mine prin ora$
de la o adresă la alta# a$teptînd răbdător în trăsură împreună
cu cinele pînă îmi vizitez bolnavii. La masă sade în faţa mea#
pe scaunul pe care stai tu acum# privindu-mă ţintă cu ocii lui
obosiţi# se plînge că n-are poftă de mîncare $i nu dore$te nimic
alta decît un narcotic puternic. 7oaptea vine $i# aplecîndu-$i
capul pe perna mea# mă roas+ă din suflet să-l duc aiurea# căci
a$a nu mai poate îndura mult# altfel...
5 7ici eu nu mai pot# mă întrerupse 7orstrom furios. Pen-
tru numele lui 1umnezeu 6 încetează odată cu prostiile despre
1oppelgQnger-u tău. Eivisecţia mintală este un *oc prime*dios
pentru un om care nu poate dormi. 1acă mai continui astfel
încă puţin# ai să a*ungi cu tot cu 1oppelganger-ul tău la ospi-
.'9

ciul Sainte-nne. 7u mă mai interesez de tine. 1acă vrei să-ţi

strici cariera# dacă nu dore$ti nici faimă# nici bani# dacă preferi
odăiţa văruită de la &apri în locul luJosului apartament din
venue de Eilliers# pleacă fără să mai $ovăi 5 $i cu cît mai
repede# cu-atît mai bine. 1u-te în insula ta mult iubită# să fii
fericit acolo în loc să a*ungi un lunatic aici 6 &ît prive$te du-
blul tău# te rog să-i transmiţi din parte-mi# împreună cu res-
pectuoasele mele salutări# că nu-i decît un farsor. Pariez pe ce
vrei că va descoperi curînd un alt covor de 'uara de pus sub
masa ta de lucru# o 0adonna de Siena $i-un gobelin flamand
de atîrnat pe peretele văruit al camerei tale# o farfurie de
Gubbio din &inuecento în care să mînînci macaroni# $i-o vece
cupă veneţiană din care să sorbi vinul tău de &apri 'ianco6
(?>
K("K
<titlu>M4NUNEA lui SANT ANTN4
Sant+ ntonio mai săvîr$ise o mi-
nune. 3răiam într-o căsuţă de ţară din nacapri# văruită alb
$i curată# cu o pergolă însorită în faţa ferestrelor descise# în-
con*urat de oameni simpli $i prieteno$i. 0ătu$a 0aria Porta-
Lettere# La 'ella 0argerita# nnarella $i Gioconda erau toate
încîntate că mă întorsesem în mi*locul lor. &apri 'ianco al lui
don 1ionisio era mai bun ca întotdeauna $i începeam a-mi da
seama tot mai bine că $i &apri :osso al lui parroco putea fi la

fel de bun. 1e la răsăritul soarelui pînă-n amurgit lucram cu

ărnicie pe locul unde fusese grădina lui mastro Eincenzo# să-
pînd temeliile vastelor arcade ale loggiei din faţa viitorului meu
cămin. &ot la cot cu mine# săpau mastro 7icola $i cei trei fe-
ciori ai lui# pe cînd vreo $ase fete cu oci $ăgalnici $i $olduri
unduioase cărau pămîntul în co$uri mari purtate pe cap. La un
metru admcime dăduserăm de ziduri romane# opus reticula-
tum "# tari ca granitul# cu nimfe $i bacante dănţuind pe into-
naco( ro$ pompeian. 1edesubt apăru pardoseala de mozaic#
avînd de *ur împre*ur cenar cu frunze de viţă de nero antica 4
8notă9

"
0ozaic cu desen în formă de zăbrele.
(
Fond.
4
7egru antic.
8Dnotă9
(C
$i un dala* stricat de minunat palombino " ce se află acum în
mi*locul loggiei mari.  columnă canelată de cipollino ( care
spri*ină-azi loggia mică din curtea interioară zăcea răsturnată
de-a curmezi$ul dala*ului# cum căzuse acum două mii de ani#
spargînd în prăbu$ire un vas mare de marmură de Păros# a cărui
toartă cu cap de leu se află acum pe masa mea. I:oba di 3im-
berioB# spusese mastro 7icola ridicînd un cap ciopîrţit al lui
ugustus plesnit în două# pe care-l puteţi vedea $i azi în
loggia.
&înd macaroanele erau gata în bucătăria părintelui ntonio#
clopotele bisericii sunau mezzogiorno % ne a$ezam atunci cu
toţii plini de voie-bună dinaintea unui#castron uria$ de insalada
di pomidoro 4# minestroni ori macaroni# după care îndată ne

apucam iar de treabă pînă la asfinţitul soarelui. &înd clopotele#

*os la &apri# sunau ve 0aria# tovară$ii mei de muncă î$i
făceau toţi semnul crucii $i. urîndu-mi 'uon riposo# eccellenza#
b nona notte# signorino# plecau acasă. 1orinţa lor fu auzită de
Sant+ ntonio# care mai săvîr$i o minune N am început a dormi
adînc toată noaptea# cum nu mai dormisem de ani de zile.
0ă sculam o dată cu soarele# dădeam fuga pînă la far ca să
mă scald $i mă întorceam cînd ceilalţi a*ungeau $i ei sus. după
utrenia de la ora cinci dimineaţa.
7ici unul dintre tovară$ii mei de lucru nu $tia carte# nici
unul nu zidise altfel de case decît ţărăne$ti# mai toate asemă-
nătoare. 1ar mastro 7icola $tia cum se zide$te o boltă# ca $i
tatăl său# ca $i bunicul lui# $tiinţă mo$tenită din nenumărate
generaţii de la romani# mae$trii lor. &ă avea să fie o casă cu
totul altfel decît toate cele văzute de ei pînă atunci# începu-
seră ei a cam bănui $i toţi erau grozav de curio$i % nimeni nu-$i
putea da seama cum avea să arate# nici ciar eu. Singura noas-
tră călăuză era un fel de sciţă grosolană# desenată de mine cu
o bucată de cărbune pe zidul alb al grădinii. 7u mă pricep de
loc să desenez# $i planul meu părea tras de o mină de copil.
5 sta-i casa mea# le-am lămurit % coloane mari romane vor
spri*ini camerele boltite $i bineînţeles că toate ferestrele vor
8notă9
"
0armură albă.
(
0armură colorată.
4
Salată de ro$ii.
8Dnotă9
(C"
avea mici coloane gotice. sta-i loggia cu arcadele ei puter-
nice % vom vedea încet-încet cîte arcade vor trebui. 1e-aici
începe o pergolă cu peste o sută de coloane# mergînd pînă sus#
la capelă. 7-are nici o importanţă că drumul trece acum drept
peste pergolă mea# cu timpul va trebui să dispară. ici vine
altă loggia# cu vedere asupra castelului 'arbarossa# nu mi-o
încipui deocamdată destul de lămurit# dar sînt sigur că are
să-mi vie în minte la momentul potrivit. sta-i o curticica
interioară# toată de marmură albă# un fel de atrium cu o
fîntînă răcoroasă în mi*loc $i capete de împăraţi romani în
firidele din pereţi. ici# în dosul casei# vom dărîma zidul gră-

dinii ca să zidim o mănăstire cam în felul mănăstirii Lateran

din :oma. &olo va fi o terasă mare# unde voi# fetele# veţi
dansa tarantella în serile de vară. Sus# pe culmea grădinii#
vom arunca stînca în aer $i vom construi un teatru grec# descis
din toate părţile soarelui $i vîntului. sta-i o alee de ciparo$i
care merge pînă la capelă# pe care bineînţeles că o vom rezidi
întocmai cum a fost# cu strane pentru cor $i vitralii la ferestre %
vreau s-o fac biblioteca mea. ici vine o colonadă din coloane
gotice răsucite ce împre*muie$te capela 5 $i dincoace# avînd
vedere asupra golfului 7eapole# vom a$eza un uria$ sfinJ
egiptean din granit ro$# mai bătrîn ciar decît 3iberius. Locul
parcă-i făcut anume pentru un sfinJ. 1eocamdată nu $tiu încă
de unde-l voi lua# dar sînt încredinţat că are să apară la timpul
potrivit.
/ram cu toţii încîntaţi $i dornici să sfîr$im neîntîrziat casa.
0astro 7icola vroia să $tie de unde va veni apa pentru fîntini.
1in ceruri fire$te# de unde vine toată apa de pe insulă. 1e
altfel# aveam de gînd să cumpăr tot muntele 'arbarossa $i să
zidesc acolo o cisternă uria$ă .pentru colectarea apei de ploaie T
astfel aprovizionam $i întregul sat cu apă# de care ducea atît
de mare lipsă acum. /ra un neînsemnat dar# cu care-i răsplăteam
pe cei cemi arătaseră atîta prietenie. &înd am tras pe nisip cu
bastonul conturul mănastioarei# am văzut-o dintr-odată înaintea
ocilor# aievea cum arată azi# cu arcadele-i graţioase îmbrăţi-
$înd curticica de ciparo$i $i faunul care dansează în mi*locul
ei. &înd am găsit ulciorul de lut p*inde monede romane# toţi
au fost nemaipomenit de tulburaţi căci de două mii de ani
fiecare contadina de pe insulă a căutat ve$nic il tesoro di
(C(
"
3imberio . bia mult mai tîrziu am descoperit# curăţînd mo-
nedele# că unele erau de aur# arătînd atît de noi parcă ar fi fost
bătute .azi# adevărate fleurs de corn(# cu cea mai impresio-
nantă imagine a bătrînului împărat pe care am văzut-o vre-
odată. lături am găsit două copite de bronz ale unei statui
ecvestre. na o mai am $i azi# cealaltă mi-a fost furată acum
zece ani de un turist.
3oată grădina era plină de mii $i mii de bucăţi de marmoră
$lefuită# de felurite culori N africana# pavonazetto# giallo an-
tico# cipollino# atabastro# stăzi pardosesc toată marea loggia#
capela $i unele dintre terase.  cupă de agată spartă# de o
formă minunată# cîteva vase grece$ti# unele întregi# altele
stricate# nenumărate fragmente de sculpturi din prima perioadă
romană# printre care s-ar afla# după părerea lui mastro 7icola#
$i la gamba di 3îmberio 4# precum $i multe inscripţii grece$ti $i
romane ie$iră la lumină în timp ce săpam. Plantînd ciparo$ii
pe micuţa alee ce duce la capelă# am dat peste un mormînt
cu un scelet de bărbat% în gură avea o monedă grecească.
asele mai sînt încă acolo unde le-am găsit# craniul se află pe
masa mea de scris.
rcadele mari ale spaţioasei loggia cre$teau repede din pl-
mînt% una cîte una# cele o sută de coloane ale pergolei se
înălţau spre cerul albastru. &eea ce fusese odată locuinţa $i
atelierul de dulgerie a lui mastro Eincenzo se mărea $i se pre-
făcea treptat în ceea ce avea să fie viitorul meu cămin. &um
s-a săvîr$it asta n-am fost niciodată în stare să pricep $i nimeni
din cei care cunosc istoria lui San Hienele de astăzi n-a putut
dezlega enigma. Habar n-aveam de aritectură# la fel ca toţi
tovară$ii mei de muncă. 7u s-a amestecat# ca să-mi a*ute

la construcţie# nici un om cu $tiinţă de carte# n-am consultat

nici un aritect# n-am întocmit nici sciţe# nici plan# nu s-a
făcut nici un fel de măsurătoare eJactă. 3otul s-a în*gebat
all occio= cum spunea mastro 7icola.
8notă9

"
&omoara lui 3iberius.
(
Primele monede ie$ite de la presare# de o formă perfectă.
4
Piciorul lui 3iberius.
=
1upă oci. - A .
8Dnotă9
(C4
deseori seara# după plecarea celorlalţi# mă a$ezam singur
pe parapetul ruinat de lîngă micuţa capelă# acolo unde avea
să stea sfinJul meu# contemplînd cu ocii minţii cum se înalţă
din umbrele amurgului castelul visurilor mele. deseori# stînd
astfel# mi s-a părut că zăresc o siluetă înaltă# înfă$urată într-o
mantie lungă# rătăcind pe sub bolţile neisprăvite ale loggiei de
*os# cereetînd cu luare-aminte ce se lucrase peste zi# încercind
tăria noilor construcţii# aplecîndu-se asupra desenelor grosolane
făcute de mine pe nisip. &ine era misteriosul supravegetor 2
Să fi fost oare venerabilul Sant+ ntonio în persoană ce pără-
sise pe furi$ sfinţita-i cadra din altarul bisericii# coborînd ca

să mai înfăptuiască o nouă minune 2 ri era ademenitorul ti-

nereţii mele care stătuse cu doisprezece ani înainte lîngă mine
ciar în locul acela# oferindu-mi a*utorul în scimbul viito-
rului meu 2 Se făcuse atît de întuneric# că nu-i mai puteam
vedea cipul# dar parcă zării străfulgerarea unei spade sub
mantaua ro$ie. &înd ne-am întors la lucru a doua zi dimineaţă#
la !ocul unde în a*un ne oprisem brusc în mare încurcătură#
nemai$tiind cum $i ce fel trebuia să facem# toate dificultăţile
păreau că s-au lămurit peste noapte. rice urmă de neotărîre
îmi pierise. Eedeam totul atît de limpede în minte# de parcă
ar fi fost desenat de un aritect în cele mai mici amănunte.
0aria Porta-Lettere îmi adusese cu cîteva zile înainte o
scrisoare din :oma.  zvîrlisem nedescisă în sertarul mesei
mele de brad# să stea acolo împreună cu încă vreo duzină de
scrisori necitite. 7-aveam vreme pentru lumea din afara &a-
priului +t în rai nu eJistă po$tă. tunci se întîmplă ceva ne-
maipomenit N sosi o telegramă în nacapri. &u multă greutate
transmisă cu două zile înainte semaforului de la 0assa Lu-
brense# a*unsese în sfîr$it la semaforul de la &apri# lîngă rco
7aturale. 1on &iccio# semaforistul# după ce se căznise sa-i dez-
lege înţelesul# o oferise pe rînd mai multor locuitori din &apri.
1ar nimeni nu pricepea o boabă# n-imeni nu voia să aibă a
face cu dînsa. tunci otărîră s-o încerce la nacapri $i fusese
pusă deasupra panerului cu pe$te a 0ariei Porta-Lettere. 0ă-
ria Porta-Lettere# care nu văzuse în viaţa ei o telegramă# o
înmînă cu mare gri*ă lui parroco. "" reverenda don ntonio#
neobi$nuit să citească ceea ce nu $tia pe de rost# o sfătui pe
0aria Porta-Lettere s-o ducă învăţătorului#  reverenda don
.?:

7atale# cel mai învăţat om din sat. 1on 7atale era încredinţat
că-i scrisă în ebraică# dar n-o putea traduce din pricina proastei
ortografii.  îndemnă pe 0aria Porta-Lettere s-o ducă la re-
verenda don 1ionisio# care fusese pînă la :oma ca să sărute
mîna papii $i era omul potrivit ca să descîlcească tainicul cu-
prins al răva$ului. 1on 1ionisio# cea mai mare autoritate a sa-
tului în materie de roba antica "# recunoscu îndată că era scrisă
în codul telegrafic secret ciar al lui I3imberioB )i nu era de
mirare că nimeni n-o putea înţelege. Părerea lui fu spri*inită
de farmacist# dar violent combătută de bărbier# care *ura că-i
scrisă în engleză. cesta# dm isteţ# propuse să fie trimisă la
'ella 0argerita a cărei mătu$ă se măritase cu un lord inglese.
&um văzu telegrama# 'ella 0argerita izbucni în lacrimi%
visase peste noapte că mătu$a ei era bolnavă $i fără îndoială
telegrama era pentru ea $i fusese trimisă de lord inglese ca
să-i vestească moartea mătu$ii. în timp ce 0aria Porta-Lettere
umbla cu telegrama din casă în casă# satul era tot mai alarmat
$i în curînd toţi lăsară lucrul. n zvon că ar fi izbucnit răz-
boiul între ,talia $i 3urcia fu dezminţit după-amiază de a
zvon adus pe tălpile desculţe ale unui băieţel din &apri# cum
că regele ar fi fost asasinat la :oma. Sfatul comunal fu urgent
convocat dar don 1iego# sindaco(# otărî să se mai amine
desfă$urarea drapelului la *umătatea catargului pînă la con-
firmarea prin altă telegramă a tristei ve$ti. Puţin înainte de
apusul soarelui# 0aria Porta-Lettere# adusă cu mare alai de o
droaie de notabilităţi săte$ti# bărbaţi $i femei# a*unse cu tele-
grama la San 0icele. 0-am uitat la telegramă $i-am spus că
nu-i pentru mine. Pentru cine era 2 7u $tiam# am răspuns#
n-auzisem niciodată de un om răposat ori în viaţă care să fie

oropsit cu asemenea nume % nu era un nume# părea mai degrabă

alfabetul unei limbi necunoscute. 7u voiam să încerc citirea
telegramei $i să le spun ce cuprinde 2 7u# nu voiam# uram tele-
gramele. 7u voiam să am nici un amestec. /ra adevărat ca
izbucnise război între ,talia $i 3urcia 2 strigă mulţimea de sub
zidul grădinii.
8notă9

"
nticităţi.
(
Primarul.
8Dnotă9
(CT
Habar n-aveam $i puţin îmi păsa de război# numai să fiu
lăsat în pace să-mi sap grădina.
0ătu$a 0aria Porta-Lettere se a$eză abătută pe o coloană
de cipollino *eluindu-se că umbla cu telegrama din zori fără să
fi mîncat nimic $i că nu mai putea. 'a mai trebuia să duca $i
nutreţ la vacă. 7u voiam să păstrez eu telegrama pînă a doua
zi dimineaţă 2 7-o putea ţine în păstrare# căci nu era în sigu-
ranţă cu toţi nepoţeii ce se zbenguiau prin odaie# fără să mai
puie la socoteală găinile $i porcul. 0ătu$a 0aria Porta-Lettere
$i cu mine eram buni prieteni. 0i-a fost milă de ea $i de vaca %
am vîrît telegrama în buzunar.  doua zi dimineaţă trebuia să

pornească iar ou dînsa la drum# în cercetare.

Soarele căzu în mare# clopotele sunară ve 0aria# toţi ne
întoarserăm acasă să cinăm. &um stăm sub pergola mea# cu o
sticlă din cel mai bun vin de-al lui don 1ionisio dinainte# un
gînd îngrozitor îmi fulgeră deodată prin minte N dacă telegrama
era pentru mine# la urma urmei 2 1upă ce m-am întărit cu încă
un paar de vin# am întins telegrama pe masă $i m-am pus pe
treabă# cerQnd să traduc misteriosul ei înţeles în limba* ome-
nesc. m avut nevoie de toată sticla de vin ca să mă încredin-
ţez că nu era pentru mine. m aţipit cu capul pe masa $i cu
telegrama în mînă.
 doua zi am dormit pînă tîrziu. 7-aveam nici o grabă# nu
lucra nimeni la mine în grădină în ziua aceea# desigur ca se
duseseră cu toţii ia biserică# la slu*ba de dimineaţă# fiind Ei-
nerea 0are. &înd m-am dus agale peste cîrevn ore pînă sus#
la San 0icele# am fost foarte surprins găsindu-l pe mastro
7icola cu cei trei feciori $i toate fetele lucrînd de zor în gră-
dină# ca de obicei. )tiau# bineînţeles# cît de nerăbdător eram
să isprăvesc cît mai grabnic lucrul# dar nu mi-ar fi trecut nici-
odată prin minte să-i cem să lucreze în Einerea 0are. /ra
într-adevăr frumos din partea lor $i îe-am spus cît le eram
de recunoscător. 0astro 7icola se uită foarte mirat la mine
$i-mi răspunse că nu era festa K azi.
7u era sărbătoare 2 7u $tia că-i Einerea 0are# ziua în care
fusese răstignit domnul nostru ,sus &ristos 2
8notă9

"
Sărbătoare#
8Dnotă9
(C?

5 Ea bene# zise mastro 7icola % dar ,sus &ristos n-a fost sfînt.
-5 'a a fost sfînt# $i încă cel mai mare dintre toţi sfinţii.
A5 1ar nu a$a de mare ca Sant+ntonio care a săvîr$it peste
o sută de minuni. &îte minuni a făcut ,sus &ristos 2 întrebă el#
aruncîndu-mi o privire maliţioasă.
7imeni nu $tia mai bine ca mine că Sant+ntonio nu era
u$or de întrecut în minuni. Se putea încipui minune mai mare
decît cea care mă adusese înapoi în satul lui 2 colind între-
barea lui mastro 7icola# am răspuns că aveam tot respectul
cuvenit faţă de Sant+ntonio# dar el nu era decît om# pe cînd
,sus &ristos era fiul 1omnului 1umnezeu din ceruri $i suferise-
răstignirea pe cruce ciar în ziua în care ne aflam# pentru a
ne mîntui pe toţi de iad.
5 7on e vero# zise rnastro 7icola# începînd să sape cu
mare înver$unare. L+anno fatto morire ieri per abbremare le
funzione nella ciesa. 7u-i adevărat. L-au lăsat să moară ca
să scurteze slu*ba bisericească.
1e abia mă dezmeticisem din surpriza acestei descoperiri#
cînd auzii o binecunoscută voce strigîndu-mă de după zid. m
recunoscut pe prietenul meu# noul ministru al Suediei la :oma.
/ra furios că nu primise nici un răspuns la scrisoarea prin care
mă vestea că vrea să vie să petreacă Pastele cu mine# ba pe
deasupra $i foarte *ignit că n-avusesem măcar atîta bun simţ
să vin la sosirea corăbiei po$tale la 0arina în întîmpinarea
lui# cu un măgăru$# cum mă rugase în telegramă. 7-ar fi venit
să-l tai la nacapri# dacă ar fi $tiut că va trebui să urce singur
cele $apte sute $aptezeci $i $apte de trepte feniciene pînă aici
sus# la nenorocitul meu de sat. veam îndrăzneala să susţin
că nu primisem telegrama 2

1esigur că o primisem# toţi o primisem# era să mă $i îmbăt

din pricina ei. Se mai potoli puţin cînd i-am întins telegrama#
spunînd că vrea s-o ia la :oma ca s-o arate la ministero delle
po$te e telegrafi. ,-am smuls telegrama din mînă ameninţînd că
mă voi împotrivi cu energie oricărei încercări de a se stabili
vreo legătură telegrafică între &apri $i continent.
/ram încîntaţ să-l conduc peste tot pe prietenul meu $i să-i
eJplic toate viitoarele minunăţii de la San 0icele# a*utîn-
du-mă din cînd în cînd $i de sciţa mea de pe zid# ca să-l fac
(CC
să priceapă mai limpede 5 ceea ce# spunea el# era foarte ne-
cesar. /ra plin de admiraţie $i cînd privi în *os# de la capelă#
fermecătoarea insulă ce se desfă$ura la picioarele lui# spuse că
o socotea cea mai frumoasă priveli$te din lume. &înd i-am
arătat locul unde aveam să a$ez uria$ul sfinJ egiptean de gra-
nit ro$# îmi aruncă o privire piezi$ă# îngri*orată# $i eînd l-am
dus să vadă unde aveam de gînd să arunc muntele în aer pen-
tru a înălţa un teatru grec# îmi mărturisi că se simţea cam
ameţit $i mă rugă să-l duc la vila mea $i să-i dau un paar cu
vin % voia să vorbească în lini$te cu mine.
Privind în *ur la pereţii văruiţi ai odăii# mă întrebă dacă

asta era vila mea 5 $i i-am răspuns că niciodată în viaţa mea

nu fusesem mai bine instalat. m pus pe masa de brad o sticlă
de vin de-al lui don 1ionisio# l-am poftit să stea pe scaunul
meu# iar eu m-am trîntit pe pat# pregătindu-mă să ascult ce
avea să-mi spuie. Prietenul meu mă întrebă dacă în ultimii ani
nu-rni petrecusem prea mult timp la Salpetriere între oameni
mai mult sau rnai puţin ciudaţi $i descumpăniţi# cam zdrun-
cinaţi la eta*ul de sus.
,-am răspuns că# într-adevăr# a$a era# dar că sfîr$isem de-
finitiv cu Salpetriere.
Se bucura că af asta# întrucît socotea că era $i timpul să
plec de acolo. 0ai bine mi-a$ alege altă specialitate. Vinea
foarte mult la mine % de fapt# venise anume ca să cerce a mă
convinge să mă întorc imediat la Paris# în lumea unde avu-
sesem atîta succes# în loc să-mi pierd timpul între ţăranii din
nacapri. 1ar de cînd mă văzuse# î$i scimbase părerea $i
a*unsese la concluzia că aveam nevoie de odină completă.
îmi părea foarte bine că aproba otărîrea mea % într-adevăr#
nu mai puteam suporta acea încordare ve$nică# eram peste
măsură de istovit.
5 &u capul 2 mă întrebă el cu un aer de compătimire.
/ra de prisos să mă îndemne a mă întoarce la Paris# i-am
spus# căci mă otărîsem să-mi petrec restul zilelor la nacapri.
5 &um adică 2 Erei să trăie$ti toată viaţa într-un nenoro-
cit de#sătuc# singur între ţăranii ă$tia care nu $tiu nici măcar
a scrie $i a citi 6 3u# om cultivat# cu cine vei avea relaţii aici 2
.?9
5 &u mine însumi# cu cînii mei $i poate cu o maimuţă.
5 întotdeauna ai spus că nu poţi trăi fără muzică. &ine ara

să-ţi cînte# cine are să-ţi facă muzică 2

5 Păsările din grădină# marea din *uru-mi. sculta 6 uzi
minunatul glas de mezzo-soprană 2 /ste al grangurului auriu.
7u găse$ti că viersul lui este cu mult mai frumos decît vocea
celebrei noastre compatriote &ristine 7ilsson ori. ciar a de-
linei Patti 2 scultă solemnul andante al valurilor# nu-i rnai
frumos decît mi$carea lentă a Simfoniei a noua de 'eetoven 2
Scimbînd brusc vorba# prietenul meu mă întrebă ce aritect
aveam $i în ce stil voiam să-mi construiesc casa 2
7-aveam nici un aritect# i-am răspuns# $i pînă în prezent
încă nu $tiam în ce stil va fi clădită# că totul se va aran*a de
la sine# pe măsură ce ridicam locuinţa.
îmi aruncă din nou o privire piezi$ă# nelini$tită $i-$i eJprima
mulţumirea că cel puţin plecasem de la Paris cu avere# căci
desigur era nevoie de foarte mulţi bani pentru a construi o vila
splendidă ca cea pe care i-o descrisesem.
m descis sertarul mesei de brad# arătîndu-i un teanc de
bancnote vîrîte într-un ciorap. ,-am spus că asta era tot ce
aveam după doisprezece ani de rnuncă silnică la Paris. Soco-
team că trebuie să fie cam vreo cincisprezece mii de franci#
poate ceva mai mult# ori ceva mai puţin# probabil că ceva
mai puţin.
5 Eisător fără de leac# ascultă vocea unui prieten# spuse
ministrul Suediei. i# ciocănindu-$i fruntea cu degetul# urmă N
7u vezi mai limpede ca fo$tii tai bolnavi de la Salpetriere 9
se vede că boala-i molipsitoare. Fă o sforţare să prive$ti lu-
crurile a$a cum sînt în realitate $i nu în visurile tale. în ritmul
cu care ai început# ciorapul tău se va goli într-o lună $i pînă
acum nu văd nici o încăpere în care să poţi trăi# nu văd decît

loggii pe *umătate neisprăvite# terase# capele $i pergole. &u

ce-ai să-ţi construie$ti casa 2
5 &u mînile mele.
5 )i cu ce-ai să trăie$ti după ce te vei instala în casă 2
A5 &u macarom.
5 îţi trebuie cel puţin *umătate de milion ca să-ţi clăde$ti
San 0icele al tău a$a cum îl vezi în încipuire. 1e unde ai
să iei banii 2
(C>
m rămas cu gura căscată. 7u mă gîndisem niciodată la asta#
era o latură a problemei cu totul nouă pentru mine.
5 1ar atunci# ce naiba să fac 2 am rostit în sfîr$u# cu ocii
ţinta la prietenul meu.
5 Să-ţi spun eu ce trebuie să faci# zise acesta cu vocea-i
otărîtă. pre$ti imediat lucrările la nebunescul tău San 0i-
cele# îţi părăse$ti odaia văruită $i# fiindcă refuzi sa te întorci
la Paris# te vei duce la :oma ca să-ţi reiei activitatea de doctor.
:oma este locul cel mai nimerit pentru tine. Eei sta acolo nu-
mai în timpul iernii# $i în verile ,un r î vei fi liber să-ţi con-
struie$ti mai departe casa. Vi-a intrat San 0icele în cap# dar

nu e$ti un nebun# sau# în orice caz# pînă acum# ma*oritatea

oamenilor n-au descoperit-o încă. Pe lîngă asta# ai noroc $i
ori de ce te-apuci îţi reu$e$te. 0i s-a spus că sînt patruzeci
$i patru de doctori străini care practică medicina la :oma.
1acă te otără$ti să te pui serios pe muncă# îi poţi învinge
pe toţi numai cu mîna stîngă. 1acă munce$ti din greu $i-mi
dai să-ţi păstrez eu cî$tigul# pun pariu pe ce vrei că-n mai puţin
de cinci ani vei avea destui bani ca să-ţi isprăve$ti pe San
0icele al tău $i să-ţi trăie$ti fericit restul vieţii în tovără$ia
cînilor $i-a maimuţelor.
1upă plecarea prietenului meu# am petrecut o noapte în-
grozitoare# plimbîndu-mă încolo $i încoace ca o fiară în cu$ca
prin odăiţa mea de ţară. 7-am avut cura*ul nici măcar să mă
urc pînă la capelă# ca să spun noapte bună sfinJului visuri-
lor mele# ca de obicei# îmi era frică să nu apară iar lîngă mine
din penumbra amurgului ispititorul în mantie purpurie. &înd
se ivi soarele# m-am repezit devale la far# aruncîndu-mă în
mare. Pe cînd mă întorceam înot spre ţărm# capul îmi era lim-
pede $i rece ca apele golfului.
Peste două săptămîni# eram instalat ca medic în casa lui
Reats din :oma.
(<
K((K
<titlu>/4AA 34 S/ANA
-ntîia mea bolnavă a fost doamna
P.# soţia binecunoscutului bancer englez din :oma. &ăzuse de
pe cal la o vînătoare de cîni în &ampagna# $i de mai bine de trei
ani zăcea în pat.  trataseră pe rînd toţi medicii străini din
:oma. &u o lună mai înainte consultase ciar pe &arcot# ca-

re-i dăduse numele meu % nu $tiam că aflase de stabilirea mea la

:oma. &um am eJaminat-o# am înţeles că profeţia ministrului
suedez se va împlini. )tiam acum că Fortuna era din nou în
prea*ma mea# nevăzută de toţi afară de mine. /ra într-acievăr
un caz fericit pentru începutul activităţii mele ,a :oma# bol-
nava fiind cea mai cunoscută doamnă din colonia străină.
0i-am dat seama că paralizia membrelor era provocată de un
$oc# nu de o leziune a coloanei vertebrale $i că masa*ul $i încre-
derea o vor pune pe picioare în cîteva luni. ,-am spus-o ciar
ei# ceea ce nimeni nu îndrăznise să facă pînă atunci A5 $i m-am
ţinut de cuvînt.
începu a-i merge mai bine ciar înainte de a-i aplica trata-
mentul cu masa*# în mai puţin de trei luni# toată înalta societate
romană o văzu cum coboară din trăsură la Eilla 'orgese $i se
plimbă pe sub arbori spri*inindu-se într-un baston. S-a vorbit
de asta ca despre o izbîndă miraculoasă % în realitate# era un caz
simplu $i u$or de vindecat# cu condiţia ca bolnavul să aibă în-
credere în medic# iar acesta răbdare# îmi descise u$ile tuturor
(<"
caselor numeroasei colonii engleze din :oma $i ale multor case
italiene. nul următor# am devenit medicul ambasadei britanice
$i aveam mai mulţi bolnavi englezi decît toţi cei unsprezece me-
dici englezi la un loc 5 puteţi să vă încipuiţi singuri cu ce
oci mă priveau. n veci prieten al meu de la /cole des
'eauJ-rts# acum pensionar- la Eilla 0edici# mă introduse
în colonia franceză. Prietenul meu de-o viaţă întreagă# contele
Giuseppe Primoli îmi înălţa osanale pretutindeni în societatea
romană# iar un vag ecou al succeselor mele din venue de Eil-
liers a*ută $i el ca să se umple de clienţi salonul meu de a$tep-
tare. Profesorul Oeir-0itcell# cel mai mare specialist de nervi

american# cu care mai avusesem relaţii în zilele $ederii mele la

Paris# urmă a-mi trimite $i acum din prisosul lui milionari ăr-
ţuiţi ori pe soţiile isterice ale acestora. 'a $i eJuberantele lor
fiice# care-$i investiseră vanitatea în cel dinţii prinţ italian dis-
ponibil# începură să mă ceme în sumbrele lor palate# ca să mă
consulte asupra variatelor simptome ale dezamăgirii lor. :es-
tul numerosului grup american îi urmă ca o turmă de oi 5 $i
cei doisprezece medici americani împărtă$iră soarta colegilor
englezi. Sutele de modele ce stăteau pe treptele bisericii 3rinitQ
dei 0onti# sub ferestrele mele# în costumele lor pitore$ti din
munţii ce împre*muiau 0ontecassino# erau toate clientele mele.
3oate florăresele din Piazza di Spagna îmi aruncau buceţele de
violete în trăsura cînd treceam prin faţa lor# drept recuno$tinţă
pentru vreun sirop de tuse ce-l dădusem unuia din nenumăraţii
lor plozi. mbulatoria" meu din 3rastevere îmi răspîndea
faima în cartierele sărace ale :omei. /ram în picioare de dimi-
neaţă pînă seara# dormeam ca un rege de seara pînă dimineaţa
dacă nu eram cemat în timpul nopţii# ceea ce se întîmpla destul
de des % dar nici nu mă sinciseam de asta# căci în acele zile
nu $tiam ce-i oboseala. &a să cî$tig timp $i ca să-mi satisfac pa-
siunea pentru cai# curînd am început a străbate :oma în goana
mare într-o elegantă victoria cu roţi ro$ii trasă de-o perece de
minunaţi cai ungure$ti# avînd lîngă mine pe credinciosul 3appio#
cînele lapon# îmi dau seama acum că era poate cam bătător la
oci $i că ar fi putut fi luat drept o reclamă# dacă n-a$ fi a*uns
să nu mai am nevoie de nici una. ricum# îi supăra grozav la
8notă9

"
Policlinică.
8Dnotă9

(<(
oci pe cei patruzeci $i patru de colegi# despre asta nu mai în-
cape nici o îndoială. nii din ei umblau în ni$te trăsuri veci#
cu înfăţi$are *alnică# de pe vremea lui Pio 7ono "# ce-ţi făceau
impresia că la nevoie puteau u$or fi transformate în cară
funebre pentru clienţii lor decedaţi. lţii umblau pe *os la
sinistrele lor ocupaţii# în redingote lungi# cu *obenele trase pa
oci# parcă meditînd profund pe cine să îmbălsămeze data
viitoare. 3oţi se olbau fioros la mine cînd treceam pe lîngă ei#
căci toţi mă cuno$teau din vedere. &urînd fura nevoiţi sa mă
cunoască personal# de voie# de nevoie# deoarece bolnavii lor pe
moarte începură să mă ceme la consult. Făceam tot ce-mi sta
în putinţă să urmez cu stricteţe eticeta profesiei noastre# asi-
gurîndu-i pe pacienţii lor că erau într-adevăr noroco$i de a fi
încăput pe mîni atît de bune % dar nu-mi venea întotdeauna
u$or. /ram într-adevăr o tristă adunătură# epave de peste mari
$i ţări e$uate la :oma cu sărăcăciosul nostru baga* de cuno-
$tinţe. 3rebuia să trăim undeva# de ce nu la :oma 2 7u ne
oprea nimic# desigur# cîtă vreme nu prime*duiam viaţa bolnavi-
lor no$tri.
7u după multă vreme a*unse aproape cu neputinţă să moara
un străin la :oma fără a li cemat să-l a*ut la trecerea pe lu-
mea cealaltă. *unsesem pentru străinii muribunzi ceea ce era
rillustrissimo Professore 'accelli pentru romanii pe moarte i
ultima speranţă# vai# atît de rar împlinită 6 ltă persoană cară
nu lipsea niciodată în asemenea împre*urări era signor &ornac-
cia. antreprenorul de pompe funebre al coloniei străine $i ad-
ministratorul cimitirului protestant de la Porta San Paolo.
Părea că n-are nevoie să fie cemat% întotdeauna se ivea eJact

la timp cu nasu-i mare# coroiat ce parcă adulmeca mirosul

morţii de departe# asemeni vulturului mîncător de oituri. &o-
rect îmbrăcat# cu geroc lung $i *oben întocmai ca $i un medic#
se afera întotdeauna pe culoar# a$teptîndu-$i rîndul să fie ce-
mat. vea# se vede# o deosebită simpatie pentru mine# căci mă
saluta foarte cordial# ridicîndu-$i sus *obenul ori de cîte ori mă
întîînea pe stradă# î$i eJprima întotdeauna părerea de rău cînd
plecam primăvara din :oma $i mă întîmpina întotdeauna cu mî-
87otă9
". + Papa Pius al ,_-lea ;"C>(5"<C<@.
<7not!>
.98
nile întinse# urîndu-mi prietene$te N 'en -tornato# signor dottore"#
cînd mă înapoiam toamna. Se iscase o mică neînţelegere între
noi la &răciunul precedent# cînd îmi trimisese douăsprezece
sticle de vin# cu urarea unei fecunde colaborări în sezonul viitor.
Se arătă adînc *ignit că nu puteam primi darul lui# spunîndu-mi
că nici unul din colegii mei nu refuzase vreodată micile-i dovezi
de prietenie. ceea$i penibilă neînţelegere răci pentru o vreme
$i relaţiile cordiale dintre mine $i cei doi farmaci$ti străini.
m fost nespus de surprins# într-o bună zi# de vizita bătrî-
nului doctor Pilington care avea motive cu totul speciale să
mă urască# îmi spuse că el $i confraţii lui a$teptaseră zadarnic

să le fac vizită# a$a cum cer legile nescrise ale eticetei. 1eoarece
muntele nu venea la 0aomed# iată că venise 0aomed la
munte. 1ar n-avea nici o asemănare cu 0aomed în afara băr-
bii lui albe# lungi# venerabile % părea mai degrabă un profet min-
cinos decît unul adevărat. 0ă în$tiinţa că# în calitatea lui de
decan al medicilor străini din :oma# venea pentru a-mi propune
să intru membru în noua lor societate de a*utor reciproc# ce
avea ca scop să pună capăt vra*bei care dura de atîta amar de
vreme între ei. 3oţi colegii lui se înscriseseră membri# în afară
de banditul acela bătrîn de &ampbell# cu care nici unul din ei
nu vorbea. Problema spinoasă a onorariilor fusese rezolvată spre
satisfacţia tuturor# printr-un acord comun# fiJîndu-se un mini-
mum de douăzeci de franci# iar onorariul maJim rămînea la
cibzuinţă fiecăruia# după împre*urări. 7ici o îmbălsămare de
bărbat# femeie ori copil nu se va face pentru mai puţin de cinci
mii de franci. /ra dezolat# dar trebuia să-mi comunice că socie-
tatea primise de curînd mai multe plîngeri că mă arătam foarte
nepăsător la încasarea drepturilor mele# ba că uneori nu luasem
nici un onorariu. &iar ieri# signor &ornaccia# antreprenorul
de pompe funebre# îi destăinuise aproape cu lacrimi în oci că
îmbălsămasem pe soţia pastorului suedez pentru o sută de lire 5
*ignitoare lipsă de loialitate faţă de toţi confraţii mei. /ra con-
vins că-mi voi da seama de foloasele pe care le voi avea pri-
mind să fiu membru al societăţii lor de a*utor reciproc $i va fi
8notă9

"
'ine-aţi venit# domnule doctor.
8Dnotă9
(<=
încîntat să-mi ureze bun venit în mi*locul lor la $edinţa de a

doua zi.
,-am răspuns că-mi părea rău# dar nu vedeam nici un avan-
ta*# nici pentru mine# nici pentru ei# de a intra în societatea
lor# dar în orice caz eram dispus să discutăm împreună fiJarea
onorariului maJim# nu însă a minimului. &ît despre in*ecţiile
cu sublimat pe care ei le numeau îmbălsămare# costul lor nu
depă$ea cincizeci de franci. 1acă se mai adaogă cincizeci de
franci pentru timpul pierdut# suma pe care o luasem pentru
îmbălsămarea soţiei pastorului era corectă# înţelegeam să cî$-
tig de pe urma celor vii nu de pe-a morţilor. /ram medic# nu
ienă.
,a cuvîntul IienăB# doctorul se sculă de pe scaun# rugîn-
du-mă să nu mă ostenesc să-l cem vreodată la consult# căci
nu va fi disponibil.
/ra o lovitură grea pentru mine $i bolnavii mei# i-am răs-
puns eu# dar vom încerca să ne descurcăm fără el.
:egretam că-mi pierdusem cumpătul# ca nu mă putusem
stăpîni $i i-am mărturisit-o la următoarea noastră întîlnire# de
data asta în casa lui din Eia `uattro Fontane. 'ietul doctor
Piîington suferise un atac u$or ciar în ziua întrevederii noas-
tre $i trimisese după mine ca să-l îngri*esc# îmi povesti că so-
cietatea de a*utor reciproc se dizolvase $i a*unseseră din nou
cu toţii la cuţite# a$a că se simţea mai în siguranţă în mînile
mele decît într-ale lor. 1in fericire# starea lui nu era gravă *
ba mi se păru că după atac arăta mai vioi decît înainte.
m încercat să-l încura*ez cît am putut# încredinţîndu-l ca
n-are de ce se îngri*ora $i că bănuisem întotdeauna că mai su-
ferise cîteva atacuri u$oare. 7u mult după aceea se ridica din
pat mai activ ca oricînd 5 $i încă se mai bucura de o sănătate

înfloritoare la plecarea mea din :oma.

La puţin timp după asta# am făcut cuno$tinţa du$manului
său de moarte# doctorul &ampbell# pe care-l numise Ibandit
bătrînB. !udecînd după întîia impresie# părea că nimerise de
astă dată un diagnostic *ust. 7u mai văzusem mo$neag cu în-
făţi$are atît de sălbatică N oci sîngero$i# buze brutale# faţă
congestionată de beţiv# acoperită toată de păr ca a unei mai-
muţe# $i o barbă lungă# irsută. Se spunea că are peste optzeci
(<T
de ani $i bătrînul spiţer englez# de mult retras din afaceri# îmi
povestise că $i-acum treizeci de ani# cînd venise întîi la :oma#
arăta întocmai la fel. 7imeni nu $tia de unde vine# umbla zvo-
nul că fusese cirurg în armata sudi$tilor în timpul războiului
american. Specialitatea lui era cirurgia. 1e fapt# dintre toţi
doctorii străini# el era singurul cirurg $i nu vorbea cu nici unul
din colegii lui. într-o bună zi# l-am găsit lîngă trăsura mea#
dezmierdîndu-l pe 3appio.
5 3e invidiez că ai asemenea cîne# rosti el brusc# cu vocea-i
aspră. 0aimuţele îţi plac 2
,-am spus că-mi sînt foarte dragi.

/ram omul lui# declară el# $i mă rugă să vin să-i văd mai-
muţa# care se opărise îngrozitor răsturnînd o oală cu apă
clocotită.
7e-am urcat la apartamentul lui din colţul pieţei 0igna-
nelli. 0ă rugă să a$tept o clipă în salon $i se întoarse îndată
cu maimuţa în braţe# un pavian uria$ înfă$urat tot în banda*e.
5 0i-e teamă că-i într-o stare foarte gravă# zise bătrînuX
doctor cu o voce cu totul scimbată# mîngîind cu tandreţe
obrazul scofîlcit al maimuţei. 7u $tiu ce-am să mă fac dacS.
se pierde# este singurul meu prieten. L-am crescut de mic cu
biberonul# căci biata maică-sa a murit cînd l-a născut. Fiinţa
mai drăgăla$ă ca ea nu s-a pomenit# era mare aproape cît o
gorilă $i ai fi zis că-i om. Pot tăia în bucăţele pe semenii mei
fără să-mi pese cît negru sub ungie# ba mai degrabă îmi face
plăcere# dar n-am de loc cura*ul să pansez trupu$orul lui opă-
rit# îl doare a$a de îngrozitor cînd cerc să-i dezinfectez rănile#
că nu mai pot îndura. Sînt sigur că iube$ti animalele. Erei să-l
îngri*e$ti dumneata 2
m desfăcut pansamentele pline de sînge $i puroi# îţi venea
să-i plîngi de milă % tot trupul îi era o rană spăimîntătoare.
5 )tie că-i e$ti prieten# altfel n-ar sta a$a de lini$tit. fara
de mine nu sufere să-l atingă nimeni. Pricepe tot $i-i mai inte-
ligent decît toţi medicii străini din :oma la un loc. 7-a mîncat
nimic de patru zile# urrnă doctorul 5 $i ocii lui in*ectaţi de
sînge aveau o eJpresie de mare tandreţe. 'ill# băiatul meu#
nu vrei să faci o plăcere tăticului $i să gu$ti din curmala asta 2
,-am spus că a$ prefera să am o banană# căci maimuţelor le
place mai mult ca orice.
(<?

Ea telefona imediat la Londra# declară el# ca să comande un

ciorcine întreg de banane# oricît ar costa.
3otul era să izbutim a-l menţine în putere# am spus eu. ,-am
turnat pe gît puţin lapte cald# dar îl scuipă imediat.
5 7u mai poate îngiţi# gemu stăpînul maimuţei. )tiu ce-n-
seamnă asta N se prăpăde$te 6
,mprovizarăm cu a*utorul unei canule un fel de tub rănitor
$i# spre marea bucurie a bătrînului doctor# de astă dată mai-
muţa reţinu laptele.
'ill începu a se întrema cu încetul. 3imp de două săptă-
mîni l-am văzut în fiecare zi 5 $i pînă la urmă i-am îndrăgit
pe amîndoi# $i pe maimuţă# $i pe stăpîn. &urînd l-am găsit stînd
în balansoarul construit special pentru el pe terasa însorită#
alături de stăpînu-său# cu o sticlă de Mis pe măsuţa dintre
ei. 'ătrînul doctor era un mare adept al teoriei ca Mis-ul
înaintea operaţiei dă siguranţă mînii. Socotind după numărul
sticlelor goale din ungerul terasei# doctorul trebuia să fi avut
o impresionantă clientelă. Eai. amîndoi aveau patima beţiei $i
l-am prins pe 'ill de cîteva ori bînd Mis and soda din
paarul stăpQnului. 1octorul îmi spusese ca Mis-ul era cel
mai bun tonic cu putinţă pentru maimuţe# că salvase viaţa
scumpei mămici a lui 'ill după o pneumonie.
într-o seară i-am găsit pe terasă# amîndoi beţi turtă. 'ill
*uca pe masă un fel de dans negru în *urul sticlei de Mis#
iar bătrînul doctor# răsturnat în scaun# bătea măsura plesnin-
du-$i palmele $i cîntînd cu glas răgu$it N
5 'ill# băiatule# 'ill# băiaatul tatii# băiaaatule 6...
7u mă auziră# nici nu mă văzură venind. m rămas privind
consternat fericita familie. &ipul maimuţei bete devenise

aproape omenesc# iar al bătrînului beţiv ai fi *urat că-i al unei

gorile uria$e. erul de familie se vădea limpede.
5 'iîl# băiatul tatii# 'ill# băiaatule# băiaaatule 6
/ra cu putinţă 2 7u# fire$te# nu era cu putinţă# dar gîndul
îmi dădu fiori...
Peste cîteva luni# l-am găsit iar pe bătrînul doctor stînd de
vorbă cu 3appio lîngă trăsura mea. 7u# slavă domnului + 'ill
era sănătos. 1e data asta i se îmbolnăvise soţia. 7-a$ vrea să
vin ca s-o eJaminez 2
(<C
7e-am urcat iar pînă la apartamentul lui. 7u $tiusem pînă
atunci că mai trăia cineva cu el în afară de 'ill. în pat zăcea 
o fată tînără# aproape un copil. Vinea ocii înci$i $i se vedea r
clar că-i incon$tientă.
5 Parcă spuneai că ţi--e bolnavă soţia 2 / fata dumitale 2
7u# era a patra soţie. ,ntîia se sinucisese# a doua $i a treia
muriseră de pneumonie $i era sigur că a patra va avea aceea$i
soartă.
Prima mea impresie a fost că avea dreptate. 'olnava sufe-
rea de dublă pneumonie# dar se vedea că o enormă matitate în
pleura stingă scăpase atenţiei lui. ,-am făcut două in*ecţii sub-

cutanate cu camfor $i eter# cu seringa murdară a doctorului#

$i-am început să-i fricţionăm cu putere picioarele# dar cam
fără de folos după toate aparenţele.
. 5 încearcă s-o treze$ti# vorbe$te cu ea 6 i-am spus doctorului.
Se aplecă peste cipu-i livid $i-i zbieră ,a urece N
5 Sall# scumpo# vino-ţi în fire# fă-te bine# că de nu#
mă-nsor iar 6
/a respiră adînc $i descise ocii# cutremurîndu-se.
 doua zi i-am făcut a puncţie în pleură# tinereţea săvîr$i
restul $i se însănăto$i încet# parcă fără voia ei. 'ănuiala mea
că suferea de o boală cronică a plămînilor se dovedi înteme-
iată N avea tuberculoză într-un stadiu avansat. &îteva săptă-
mîni am venit s-o văd zilnic T îmi era foarte milă de ea. Se
vedea că trăie$te într-o continuă teroare din pricina mo$nea-
gului 5 $i nu era de mirare# căci se purta grozav de brutal
cu ea% de$i poate neintenţionat. )tiam de la el ca era srcinară
din Florida. &înd veni toamna# îl sfătuii s-o trimită acasă# cît
mai repede cu putinţă# căci nu va mai supravieţui încă unei
ierni la :oma. /ra de aceea$i părere# dar am descoperit în-
dată că principala dificultate era ce să facă cu 'ill. Pînă ,a
sfîr$it# i-am propus să-i ţin eu maimuţa cît va lipsi# în curti-
cica mea de sub scările de la 3rinitQ dei 0onti# unde mai ţi-
neam $i alte felurite animale. 3rebuia să se întoarcă peste
trei luni. 7u s-a mai întors. 7-am mai aflat nici eu# nici alţii
niciodată ce s-a întîmplat cu el. mbla zvonul cum că ar fi
fost împu$cat în timpul unei încăierări dintr-o circiumă# dar
nu $tiu dacă-i adevărat. deseori m-am întrebat cine era omul
acela# $i dacă măcar era doctor.  dată l-am văzut amputînd
(<<

un braţ cu o viteză uimitoare % probabil $tia ceva despre ana-

tomie# clar abar n-avea să cureţe $i să dezinfecteze o rană#
iar instrumentele lui erau nemaipomenit de primitive. Spiţe-
rul englez îmi destăinui se că scria ve$nic acelea$i reţete# uneori
cu gre$eli ortografice $i cu dozele gre$ite. /u cred că nici nu
era doctor# ci un fost măcelar ori poate vreun subofiţer sani-
tar de la o ambulanţă# care avusese motive serioase să fugă
din ţara lui.
'ill stătu la mine în Piazza di Spagna pînă în primăvara#
apoi l-am luat la San 0icele# unde am avut mult de furcă cu
dînsul pînă la sfîr$itul - fericitei sale vieţi. L-am lecuit de be-
ţie 5 $i în unele privinţe a*unsese ciar o maimuţă respecta-
bilă. Eeţi auzi încă multe despre el mai încolo.
.9&
K(4K
<titlu>4A0 ME34C4
ntr-o zi apăru în cabinetul
meu de consultaţie o doamnă în mare doliu# cu o scrisoare de
recomandaţie din partea pastorului englez. /ra o femeie des-
tul de în vîrstă# foarte corpolentă# înfă$urată într-o rocie
largă ce flutura pe ea $i de o croială cu totul neobi$nuită.
1upăce se a$eză cu mare gri*ă pe canapea# îmi spuse că era
străina la :oma. 1e cînd murise reverendul !onatan# regre-
tatul ei soţ# rămăsese singură $i neocrotită pe lume. :everen-
dul !onatan fusese totul pentru ea N soţ# tată# amant# prieten...

m privit cu simpatie faţa-i rotundă lipsită de eJpresie#

ocii stupizi 5 $i i-am spus că o compătimeam.
:everendul !onatan ar fi... +AN
1in păcate# eram foarte grăbit# i-am atras eu atenţia % ca-
mera de a$teptare era plină de lume. &u .ce-i puteam fi de fo-
los 2 :ăspunseră venea să se încredinţeze mînilor mele# căci
a$tepta un copil. )tia că reverendul !onatan vegea asupră-i
din ceruri# ea totu$i nu-$i putea stăpîni îngri*orarea deoarece
era primul ei copil. uzise vorbindu-se mult despre mine %
acum# după ce mă văzuse# era încredinţată că va fi tot a$a de
în siguranţă în mînile mele ca în ale reverendului !onatan.
vusese întotdeauna o mare slăbiciune pentru# suedezi# fusese
ciar logodită odată cu un pastor suedez % iubire fulgerătoare#
care totu$i nu durase. /ra surprinsă de înfăţi$area mea atît de
tinerească# aveam eJact aceea$i vîrstă ca pastorul suedez# ba
(>
ciar parcă aveam oarecare asemănare cu el. vea ciudatul
simţimînt ca ne mai întîlnisem cîndva $i că ne puteam înţelege
far+ă cuvinte# în timp ce vorbea# îmi arunca ni$te oceade%
care l-ar fi făcut pe reverendul !onatan să se simtă foarte
stingerit dacă ar fi vegeat asupra-i ciar în clipa aceea.s
0-am grăbit să-i spun că nu sînt marno$# dar eram convins+
că va fi în siguranţă în mumie oricăruia dintre colegii mei+
care# după cîte $tiam# erau toţi speciali$ti în această bran$ă .a%
profesiei noastre. ,lustrul meu coleg# bunăoară# doctorul Pil--
ington...
7u# mă .voia numai pe mine# pe nimeni altul# 7-am să fiu-
atît de ain la inimă s-o las singură $i neocrotită printre străini#
singură cu un prunc fără de tată 6 1e altfel# nici nu mai era

vreme de pierdut# copilul putea să vie pe lume dintr-o zi în

alta# în orice clipă. 0-am sculat repede în picioare# propu-
nîndu-i să trimit pe cineva după o bir*ă care s-o ducă numai-#
decît la Hotel de :ussie# unde locuia.
&e n-ar fi dat reverendul !onatan să aibă fericirea de a-$i
vedea copilul 5 el# care-o iubise pe mamă cu atîta pasiune 6+
&ăci se luaseră din dragoste $i căsătorie ca a lor nu se mai po-
menise % fusese ca o contopire a două vieţi arzătoare# a douăs
suflete armonioase 6 ,zbucni într-un torent de lacrimi ce de-
genera într-o criză de nervi care-i scutura tot trupul în a$a
al că te băga în sperieţi. 1intr-o dată se făcu palidă# rămase
neclintită $i-$i puse mînile# cu un gest ocrotitor pe burtă.
3eama mea se prefăcu în groază. Giovannina $i :osina erau
la Eilla 'orgese cu cînii# nna plecase $i ea# nu era nici o
femeie în casă# camera de a$teptare era plină de lume. m
sărit de pe scaun $i m-am uitat atent la ea. m recunoscut pe
dată cipul acela# pe care-l $tiam bine % nu-mi petrecusem za-
darnic cincisprezece ani din viaţă printre femei isterice de
toate vîrstele $i din toate colţurile lumii. ,-am spus pe un ton
aspru să-$i $teargă lacrimile# să-$i vie în fire $i să asculte ce-i
voi spune fără să mă întrerupă. ,-am pus cîteva întrebări
profesionale. :ăspunsurile ei în doi peri îmi stîrniră curiozi-
tatea în privinţa reverendului !onatan $i mbartea-i prema-
tură. Prematură într-adevăr# deoarece ree$ea că decesul mult-
regretatului soţ avusese loc la o dată foarte nepotrivită a
anului precedent# din punctul meu de vedere# medical. ,-am
+ (>"
spus pînă la urmă cît am putut mai delicat# că nici vorbă nu
putea fi sa aibă vreun copil. Sări de pe sofa cu faţa staco*ie
de furie $i se repezi pe u$ă afară strigînd cît putea de tare că
insultasem memoria reverendului !onatan 6
Peste două zile# întîlnindu-mă cu pastorul englez în Piaz-
za# i-am mulţumit că mă recomandase doamnei !onatan $i
mi-am eJprimat totodată părerea de rău că n-o putusem lua
sub îngri*irea mea. 0-a surprins aerul lui rezervat faţă de
mine# L-am întrebat ce se întîmplase cu doamna !onatan.
îmi răspunse# departîndu-se brusc# că o îngri*ea doctorul !o-
nes $i că a$tepta să nască pruncul din clipă în clipă.

Scandalul izbucni în mai puţin de douăzeci $i patru de ore.

3oată+lumea aflase 5 toţi medicii străini $tiau $i *ubilau6
)tiau $i bolnavii lor $i cei doi spiţeri englezi# $tia $i brutarul
englez din Eia 'abuino# se $tia $i la &oo $i în toate pensiunile
A de pe Eia Sistina. 7umai de asta se vorbea în toate ceaină-
riile engleze. &urînd# toţi membrii coloniei engleze din :oma
aflară că săvîr$isem o gre$eală colosală $i că insultasem me-
moria :everendului !onatan. 3oată lumea $tia că doctorul
!ones nu părăsise Hotel de :ussie $i că moa$a fusese cemată
la miezul nopţii.  doua zi# colonia engleză din :oma se îm-
părţi în două tabere du$mane N se va na$te un copil ori nu se
va na$te 2 3oţi medicii englezi cu bolnavii lor# pastorii $i bine-
credincio$ii lor# farmacistul englez din-Eia &ondotti# toţi erau
încredinţaţi că se va na$te. 3oţi bolnavii mei# farmacistul rival
din Piazza 0ignanelli# toate florăresele din Piazza di Spagna#
toate modelele% de pe treptele de la 3nnitQ dei 0onti# de sub
ferestrele mele# toţi negustorii de roba antica# toţi scalpellini"
de pe Eia 0argutta negau cu înver$unare că va na$te. 'ruta-
rul englez sta în cumpănă. Prietenul meu# consulul englez#
trebui# de$i în silă# să ia atitudine împotriva mea din motive
patriotice. Situaţia lui signor &ornaccia# antreprenorul de
pompe funebre# era deosebit de delicată# cerînd o atitudine
foarte prudentă. Pe de o parte era credinţa-i. neclintită în pri-
ceperea mea ca principal colaborator al său# pe de. alta# per-
spectivele afacerilor sale ce se vădeau mult mai strălucite dacă
n-aveam dreptate decît dacă aveam# în curînd se răspîndi
8notă9
" Pietrari.
8Dnotă9

(>(
zvonul că bătrînul doctor Pilington fusese cemat în consult
la Hotel de :ussie $i descoperise că se vor -na$te doi copii# nu
unul. Signor &ornaccia î$i dădu seama că cea mai bună po-+
litică era să a$tepte. 1ar cînd se află că pastorul englez fusese
vestit să fie pregătit la orice oră din zi $i din noapte pentru un
botez n articula morţi$# avînd în vedere durata durerilor#
signor &ornaccia nu mai stătu o clipă în cumpăna N trecu cu
steagurile desfă$urate în tabăra vră*ma$ă# lăsîndu-mă în voia
soartci. 1in punctul de vedere profesional al lui signor &or-
naccia# ca antreprenor de pompe funebre ce se afla# un nou
născut era la fel de valoros ca $i un om mare. )i de ce nu doi
prunci 2 1e ce nu ciar... 2 #
liaţii mei începuseră a da semne vădite de descura*are de
cînd iusese zărită intrînd la Hotel de :ussie o doică îmbrăcată
în pitorescul costum din munţii Sabini. 1ar cînd sosi din n-
glia .un cărucior care fu a$ezat în olul otelului# situaţia mea
a*unse# a$ putea spune# critică. 3oate doamnele turiste din o-
tel aruncau priviri afectuoase căruciorului cînd treceau prin
ol# toţi celnerii puneau pariu la doi pe unu că vor fi gemeni#
iar pariurile pe Inu va na$teB încetaseră cu totul. 0ai multe
persoane mă ocoliră la garden-part-ul de la ambasada bri-
tanică# unde doctorul Pilington $i doctorul !ones# care se
împăcaseră# formau miezul unui grup însufleţit de ascultători#
doritori să afle ultimele ve$ti de la Hotel de :ussie. 0inistrul
Suediei mă luă deoparte $i-mi spuse cu voce supărată că nu
mai voia să aibă a face cu mine# se săturase pînă în gît de
eJcentricităţile mele# ca să nu întrebuinţeze o eJpresie mai tare.
Saptămîna trecută aflase că apostrofasem pe un respectabil

doctor englez numindu-l ienă. ,eri# soţia capelanului englez

spusese soţiei lui că insultasem memoria unui pastor scoţian.
+1acă aveam de gînd să continui tot a$a# era mai bine să mă în-
torc la nacapri înainte ca întreaga colonie engleză să-mi îri-
toarcă spatele.
1upă încă o săptămînă de a$teptare încordată# începură a
se ivi semne de reacţie. Pariurile dintre celneri erau la egali-
tate# cu cîteva oferte timide de cinci lire pe Inici un copilB.
&înd se răspîndi vestea că doctorii se certaseră $i că doctorul
Pilington se retrăsese cu al doilea nou-născut sub redingota-i
(>4
lungă# toate pariurile pe gemeni încetară. &u cîttrecea timpul
numărul dezertorilor cre$tea zilnic. &apelanul englez $i cre-
dincio$ii lui urmau să stea de pază cura*o$i în *urul cărucioru-
lui. 1octorul !ones# moa$a $i doica dormeau încă la otel# dar
signor &ornaccia# prevenit de mirosu-i ascuţit# părăsise co-
rabia ce se scufunda.
poi veni catastrofa# sub înfăţi$area unui bătrîn scoţian cu
cip isteţ care pă$i într-o bună zi în cabinetul meu de consul-
taţie $i se a$eză pe sofaua unde stătuse $i sora lui. 0ă în$tiinţa
că avea nenorocul să fie fratele doamnei !onatan. Sosise seara
în a*un de-a dreptul de la 1undee. 7u-$i pierduse timpul.

Plătise ce se cuvenea doctorului Pilington# adică o treime din

nota de plată# fucuse vînt pe u$ă afară doctorului !ones $i mă
ruga acum să-i dau adresa unui ospiciu de nebuni# ieftin. ,ar
doctorul# după părerea lui# ar trebui încis într-alt loc.
,-am răspuns că# din nefericire pentru el# cazul surorii lui
nu era caz de ospiciu. 1acă nici ea nu era un caz pentru casă
de nebuni# spuse el# atunci nu mai $tia cine putea fi. :everen-
dul !onatan murise de bătrîneţe $i de ramolisment cerebral
de mai bine de un an % era puţin probabil ca nebuna de babă
să fi găsit undeva vreo nouă ispită. Se făcuse odată de rîsul
A lumii întregi din 1undee# acum repetase aici aceea$i manevră#
stîrnind rîsul $i bat*ocura întregii :ome. /ra sătul de dînsa
$i nu voia să mai aibă de loc a face cu ea. ,ar eu nici atît# i-am
spus. &incisprezece ani de zile fusesem încon*urat de femei
isterice 5 $i doream odină. 7-avea altă soluţie decît s-o ia
înapoi la 1undee.
&ît despre doctorul ei# eram sigur că făcuse tot ce putuse.
Pe cît $tiam# era un fost medic militar în ,ndia# acum ie$it la
pensie# cu puţină eJperienţă în isterie. 7u prea credeam că
avusese prile*ul să dea peste cazuri de Itumoarea fantomăB#
cum o numim noi medicii# cît fusese în armata engleză. La
femeile isterice însă# a$a ceva se întîlne$te foarte des.
)tiam că avusese neru$inarea să comande căruciorul de la
magazin# pe numele lui 2 3rebuia să plătească cinci lire# cînd
ar fi putut cumpăra la 1undee unul de ocazie numai cu două
lire. 7u l-a$ putea a*uta să găsească un cumpărător pentru
cărucior 2 7u voia să cî$tige nimic la el# voia numai să-$i
vadă banii înapoi.
(>=

1acă o lăsa pe soră-sa la :oma# i-am atras eu atenţia# era

în stare să-$i comande un alt cărucior de la magazin. Păru
foarte impresionat de argumentul meu. ,-am pus la dispo-
ziţie trăsura ca să-$i ducă sora la gară. 7u i-am mai revăzut#
niciodată.
Pînă acum profeţia ministrului suedez se adeverise % victo-
ria mea fusese u$oară. &urînd însă aveam să mă măsor cu un
rival mult mai serios# care abia se stabilise la :oma. uzisem
$i înclin să dau crezare acelor vorbe că numai succesul meu
rapid îl făcuse să-$i lase o clientelă bănoasă în... $i să se mute
în &apitală. Se bucura de o reputaţie eJcelentă între compa-
trioţi# ca medic capabil $i om fermecător. *unsese în curînd
o figură marcantă în societatea romană# din-care eu dispăream
treptat acum după ce aflasem ceea ce voisem să $tiu6 mbla
într-o trăsură tot atît de elegantă ca a mea# primea lume
multă în somptuosu-i apartament de pe &orso % ascensiunea
lui fu tot atît de rapidă ca $i a mea. îmi făcuse o vizită# că-
zuserăm de acord că era loc destul în :oma ca să încăpem
amîndoi $i era de o politeţe desăvîr$ită faţă de mine ori de
cîte ori ne întîlnearn. Se înţelege că avea o clientelă foarte
mare# mai cu seamă americani bogaţi# mulţi dintre ei veniţi
în cîrduri la :oma# auzisem# ca. să fie trataţi de el. vea
ecipa lui proprie de inlîrmiere $i o clinică particulară la Porta
Pia. &rezusem la început că-i medic de femei# dar mai tîrziu
am auzit că era specializat în maladiile inimii. vea se vede
darul nepreţuit de-a insufla încredere bolnavilor căci am
auzit întotdeauna numele lui pomenit numai cu laude $i re-
cuno$tinţă. 7u mă mira# deoarece în comparaţie cu noi toţi
avea într-adevăr o personalitate remarcabilă N frunte fru-

moasă# oci neobi$nuiţi de pătrunzători $i inteligenţi# o mare

u$urinţă de eJprimare $i un fel de a se purta care te cî$tiga
imediat. Pe colegii lui nici riu-i mai băga în seamă# pe mine
însă m-a cemat de vreo două ori la consult# mai cu seamă cînd
era vorba de boli nervoase. Părea să posede destul de bine
principiile lui &arcot# vizitase $i cîteva clinici germane. /ram
aproape întotdeauna de acord în privinţa diagnosticului $i a
tratamentului $i-am a*uns repede la concluzia că-$i cunoa$te
meseria cel puţin tot atît de bine ca mine.
.&5
într-o zi am primit un bileţel cu cîteva cuvinte mîzgălite
grabnic# în care mă ruga să vin fără întîrziere la Hotel &on-
stanzi pentru un consult. Părea mai agitat ca de obicei# în
cîteva vorbe repezite mă informă că bolnavul era de cîteva
săptămîm în tratamentul lui# care la început păruse ca-i face
foarte bine. 1ar în ultimele zile începuse deodată a se simţi
rău# starea inimii nu era satisfăcătoare $i-ar fi vrut sa $tie
părerea mea. 1ar înainte de toate mă rugă să nu alarmez
pe bolnav $i familia lui. încipuiţi-vă surpriza mea# recunos-
cînd în bolnavul lui pe omul iubit $i respectat de. mine de-a-
tîta vreme# de altfel ca toţi care-l cunoscuseră# pe cel ce
"
scrisese Human Personalit and its Survival of 'odil 1eat .
vea respiraţia superficială $i foarte anevoioasă# obra*ii ciano- A
tici# vineţi $i supţi# numai minunaţii lui oci rămăseseră aceia$i.
îmi întinse mîna# eJprimîndu-$i bucuria că mă întorsesem în
sfîr$it% îi fusese foarte dor de mine. îmi aminti de ultima noastră
întîlnire la Londra# cînd luasem masa împreună la Societ for
psical researcb( $i cum stătusem de vorbă toată noaptea
despre moarte $i viaţa de apoi. înainte de a fi avut vreme să
răspund# colegul meu îi atrase atenţia că n-avea voie să vor-
bească# asta putîndu-i provoca un nou atac 5 $i-mi dădu ste-
toscopul lui. 7u era nevoie de o eJaminare amănunţita % cît
văzusem îmi era de a*uns. Luînd pe doctor deoparte# l-am
întrebat dacă vestise familia. Spre marea mea uimire# nu părea
sa-$i dea seama de situaţie# deoarece începu a-mi spune că se
gînde$te să repete in*ecţiile de stricnina la intervale rnai scurte#
să încerce a doua zi serul lui $i să trimită la Grand Hotel după
o sticlă de vin veci special de 'urgundia. ,-arn declarat că
sînt împotriva oricărui fel de stimulent# căci singurul lor efect
era să sporească din nou suferinţa# de*a atenuata de natura
milostivă. 7u ne mai rămînea altceva de făcut decît sa-l scu-
tim# pe cît ne sta în putere# de a suferi prea mult. Pe cînd
discutam intră în camera profesorul Oilliam !ames# ilustrul
filozof# unul din cei mai buni prieteni ai lui. ,-am repetat $i
lui că trebuia numaidecît în$tiinţată familia 5 era o cestiune
8notă9

"
IPersonalitatea umană $i supravieţuirea ei după moartea trupului de
Frederi 0ers ;"<=45">&"@.
(
Societatea de cercetări psiice.
8Dnotă9

(>?
de ore. &um toţi păreau să aibă mai multă încredere în cole-
gul meu decît în mine# am stăruit să mai fie cemat în consult#
imediat# încă un medic. Peste două ore sosi profesorul 'accelli#
cel mai de seamă medic din :oma. /Jaminarea lui fu $i mai
sumară# verdictul mai scurt.
5 DD va rnourir 8ni@oiird+bm# " rosti el cu vocea lui *oasă.
# Eilliam !ames îmi povesti despre pactul solemn pe care-l
înceiase cu prietenul lui# că cel ce va muri întîi să dea în$ti-
inţare celuilalt în clipa trecerii în necunoscut. mîndoi credeau
în posibilitatea unei astfel de comunicări. tît era de cople$it
de durere# încît n-avu cura*ul să intre în cameră. &ăzu pe un
Scaun lîngă u$a descisă# cu carnetul pe genunci# cu condeiul
în mină# gata să sene mesa*ul eu obi$nuita-i precizie $tiinţi-#
fică. 1upă masă apăru respiraţia &ene-Stoes# zguduitorul
simptom al morţii apropiate. 0uribundul ceru să vorbească cu#
mine. cii lui erau calmi $i senini.
5 )tiu că sînt pe moarte# rosti el# $i $liu că mă vei a*uta.
&înd va fi 5 azi ori mîne 2
zL
5 + + . #
5 îmi pare bine... sînt pregătit... nu mi-e frică# în sfîr$it# voî
% afla. Spune-i lui Oilliam !ames# spune-i că...
D Gîfîitul trudnic al pieptului se opri 5 $i urmă o clipă te-+
# ribilă. cînd viaţa ramase m suspensie.
5 0ă auzi 2 am întrebat aplecîndu-mă asupra celui ce m u-i
% rea. Suferi 2
 5 7u# murmură el# sînt foarte ostenit $i foarte fericit.
 u fost ultimele lui cuvinte.
&înd am plecat# Oilliam !ames $edea tot aplecat pe spate# îrr

. *ilţul lui# cu minele pe faţă# cu carnetul descis+pe genunci. Pa-

gina era alba.
% în iarna aceea l-am văzut des pe colegul meu $i pe mal
% mulţi dintre bolnavii lui. îmi vorbea mereu de rezultatele eJ-
+ traordinare ale serului său $i ale altui remediu nou împotriva
N anginei pectorale# pe care-l folosise în ultima vreme cu un ne-
%N maipomenit succes în clinica lui. Fiindcă i-am spus că m-a in-
teresat mult întotdeauna aneina pectorală consimţi să mă ducă
8notă9

"
Ea muri astăzi.
8Dnotă9
.&?
la clinica lui# ca să-mi arate pe cîţiva dintre pacienţii săi vin- +
decaţi cu noul medicament. Spre marea mea surpriză# am re-
cunoscut acolo pe o fostă bolnavă de-a mea# o americana bo-
gată# cu toate stigmatele caracteristice ale isteriei# clasată de
mine ca malade imaginaire J. răta admirabil# ca întotdeauna.
Stătea în pat de mai bine de o lună# vegeată zi $i noapte cu
scimbul# de două infirmiere. , sa lua temperatura de patru ori
pe zi# i se făceau de mai multe ori pe zi# in*ecţii subcutanate cu
medicamente necunoscute# i se fiJase pînă în cele mai mici
amănunte o dietă eJtrem de riguroasă# seara# lua narcotice %
de fapt# tot ce dorea.ea. 7-avea angină pectorală cum n-aveam

eu. 7oroc că era voinică cît un cal $i capabilă să-+reziste or-

cărui tratament. &olegul meu îi salvase viaţa# îmi spuse ea.
îndată mi-a trecut prin minte că ma*oritatea bolnavilor din
clinică trebuie să fi fost cazuri mai mult ori mai puţin ase-
mănătoare $i că toţi duceau acela$i regim sever de spital fără
sa sufere de nimic# Bclecît doar de-un trai de trîndăvie# de prea
mulţi bani $i de dorinţa de a se $ti bolnavi $i sub îngri*irea unui
doctor. &eea ce vedeam mi se părea ,a fel de interesant ca an-
gina pectorală# dacă nu ciar mai interesant. &um proceda 2
&e metodă întrebuinţa 2 Pe cît mi-am putut da seama# metoda
consta în a pune imediat pe femeile acelea la pat# rostind Aim-
presionantul diagnostic al unei maladii severe. Le îngăduia apoi
o însănăto$ire lentă# eliberîndu-le treptat de sub dominaţia su-
gestiei creierul buimăcit# îmi venea u$or acum să-l clasific pe
colegul meu N era cel mai prime*dios medic pe care-l întîlnisem
vreodată. Să-l categorisesc drept $arlatan sadea# nu mă soco-
team încă îndreptăţit s-o fac. îl consideram un doctor priceput#
dar asta nu însemna că nu putea fi pe deasupra $i $arlatan 5A
amîndouă mergeau perfect mînă-n mînă 5 $i tocmai într-asta
consta pericolul. 1ar $arlatanul operează singur# ca punga$ul
cîe buzunare % or# omul acela mă poftea la clinica lui ca sa-mi
prezinte cu multă mîndrie cazurile cele mai grave. /ra# de bună
seamă# un $arlatan# dar un soi de $arlatan cu totul aparte# care
merita să fie studiat mai amănunţit. &u cît îl vedeam# mă izbea
tot mai mult agitaţia morbidă a întregii lui ma$inării mintale#
privirea nelini$tită# viteza eJtraordinară cu care vorbea. 1ar
8notă9
" 'olnavă încipuită-
<7not!>

.&9
felul cum întrebuinţa digitala# arma noastră cea mai puternică#
dar $i cea mai prime*dioasă# în combaterea bolilor de inimă#
a făcut să sune la urecea mea prima notă de alarmă# într-o
noapte# am primit o scrisoare de la fiica unei cliente de-a lui#
care mă ruga să vin numaidecît# căci infirmiera mă cema ur-
gent. ,nfirmiera mă luă deoparte $i-mi spuse că trimisese după
mine fiindu-i teamă că se întîmplă ceva rău % nu-i plăceau de
loc cele ce se petreceau acolo. vea dreptate. ,nima fusese ţi-
nută prea mult sub acţiunea digitalei# bolnava era în mare pe-
ricol să moară din pricina doctoriei. m smuls seringa din
mîna colegului meu tocmai cînd se pregătea să mai facă bol-
navei o nouă in*ecţie $i# cînd m-am uitat în ocii lui# am citit
groaznicul adevăr N nu era $arlatan# ci nebun.
&e trebuia să fac 2 Să-l denunţ ca $arlatan 2 7-a$ fi făcut
decît să sporesc numărul bolnavilor $i# probabil# al victimelor.
Să-l denunţ că-î nebun 2 r fi însemnat să-i stric cu desăvîr-
$ire cariera. &e dovezi puteam aduce 2 0orţii nu pot vorbi#
viii nu vor vorbi. 'olnavii# infirmierele# prietenii# toţi se vor
ridica împotriva mea# căci eu aveam de cî$tigat mai mult ca
oricine din prăbu$irea lui. Să nu fac nimic 2 Să-l las la locul
lui 5 un smintit care să otărască de viaţa $i moartea atîtor
oameni 2
1upă ce am stat multă vreme în cumpănă# m-am otărît să
vorbesc cu ambasadorul ţării lui# $tiind că era în relaţii foarte
prietene$ti cu el. mbasadorul nu voi să mă creadă. &uno$tea
pe colegul meu de ani de zile $i-l+considerase întotdeauna un
medic priceput $i demn de încredere. rmase $i el un trata-
ment care-i priise foarte mult# îi tratase $i familia# îl $tiuse în-

# totdeauna un om nervos $i cam eJcentric % dar# în ce privea

limpezimea minţii# era tot atît de sănătos ca noi doi. 1eodată
ambasadorul izbucni# după obiceiul lui# în oote zgomotoase
de rîs. 7u se putea stăpîni# se scuză el# i se părea din cale
afară de caragios. /ra sigur că nu-i voi lua în nume de rQu#
$tiind ca nu sînt lipsit de-un oarecare simţ al umorului# îmi
povesti apoi că în aceea$i dimineaţă colegul meu fusese la el
ca să-i ceară o scrisoare de recomandaţie către ministrul Sue-
diei# cu care trebuia să vorbească într[o cestiune foarte gravă.
Socotea că-i de datoria lui să-l previe că trebuie să fiu supra-
vegeat# fiind încredinţat că nu-s sănătos la minte. ,-am atras
.&&
atenţia -ministrului că asta era cea mai bună dovadă# fiind
eJact tactica pe care ar folosi-o un nebun îri asemenea îm-
pre*urare % nebunii sînt neîncipuit de $ireţi.
*ungînd acasă# am găsit o scrisoare de !a coîegul meu 5
atît de neciteaţă# încît mai mult am gicit că era o invitaţie
%

pentru a doua zi !a de*un. bservasem de mai înainte scim-

barea scrisului său. L-am găsit în cabinetul lui medical# în
faţa oglinzii# privind ţintă cu ocii olbaţi la u$oara umflă-
itura de la gît a glandei tiroide# pe care eu de*a o băgasem
de seama. ,uţeala eJtraordinară a pulsului îmi u$ura diag-
nosticul. !-am spus că avea boala lui 'ascdoM. îmi mărturisi

că bănuise $i el $i mă ruga să-l tratez. ,-am spus că era sur-

menat# că trebuia să renunţe un timp la profesia lui $i ca
cel mai bun lucru era să se întoarcă acasă pentru o odină
lungă. m izbutit să-l ţin în pat pînă sosi fratele lui. Plecă
din :oma peste o săptămînă# pentru a nu se mai întoarce
niciodată. S-a prăpădit în anul următor# mi se pare într-un
ospiciu.

8
;.:;
<titlu>0AN3 HTEL
Cînd doctorul Pilington mi se
prezentase ca decan al medicilor străini# uzurpase un titlu ce
aparţinea altui om# cu mult superior nouă# tuturor celorlalţi
medici străini din :oina. Vin să scriu aici numele lui ade-
vărat întreg# a$a cum a rămas înscris în amintirea mea cu li-
tere de aur N bătrînul doctor /rardt# unul din cei mai buni
doctori $i unul din sufletele cele mQi generoase pe care le-am
+ntîlnit vreodată. Supravieţuitor al dispărutei :ome din vre-
mea lui Pio 7ono# reputaţia lui a rămas ne$tirbită după mai
mult de patruzeci de ani de activitate în &etatea /ternă. 1e$i
trecut de $aptezeci de ani# era încă om în putere $i cu mintea
vioaie# zi $i noapte pe drum. întotdeauna gata să a*ute# fără
deosebire# pe bogaţi $i săraci. /ra tipul cel mai desăvîr$it pe
care ,-arn întîlnit al doctorului de familie de odinioară# acum
aproape dispărut 5 spre paguba omenirii suferinde. /ra cu
neputinţă să n.u-l iube$ti $i să nu ai încredere în el. Sînt sigur
8că n-a avut nici un du$man în lunga-i viaţă# în afară de pro-
fesorul 'accelli. /ra german Bde srcine 5 $i dacă în patria lui
ar fi fost mulţi ca dînsul# în ">"= n-ar fi fost război.

&um de atîţia bolnavi# ciar dintre fo$tii lui pacienţi# se

adunau în casa lui Reats ca să-mi ceară mie sfaturi cînd în
aceea$i piazza trăia un om ca bătrînul /rardt# va rămîne ve$-
nic o enigmă pentru mine. /ra singurul coleg pe care obi$nu-
4"
iam să-l consult cînd aveam vreo îndoială $i întotdeauna se
.dovedea că a avut dreptate iar eu gre$eam nu prea rar# dar nu
mă lăsa niciodată în încurcătură# îmi venea în a*utor ori de#
cîte ori putea 5 $i asta se întîmpîa destul de des. Poate că nu
prea era obi$nuit cu ultimele formule magice ale profesiei noas-
Atre$i se ferea de multe dintre noile medicamente brevetate $i
+miraculoase ale tuturor ţărilor $i teoriilor. 1ar mînuia cu o
neasemuită măiestrie vecea $i mult încercata-i farmacopee# iar
ocii lui pătrunzători descopereau răul oriunde ar fi stat
* pitit% nu mai rămînea nici o taină în inimă ori plămîn# de
]îndată ce-$i punea stetoscopul la bătrîna-i urece. /ra în tot-+
6
deauna la curent cu ultimele descoperiri moderne mai impor-
tante. Se interesa cu pasiune de bacteoriologie $i de seroterapie#
$tiinţe pe vremea aceea aproape noi % $tia tot ce făcuse Pasteur#
poate ciar mai bine+ca mine.  fost întîiul medic care a fo-
losit în ,talia serul antidifteric al lui 'ering. 1escoperirea
care salvează astăzi vieţile a sute de copii în fiecare an .era
pe vremea aceea încă într-o fază eJperimentală $i nu se în-
trebuinţa ca tratament în mod obi$nuit.
N 7-am să uit niciodată prima lui eJperienţă cu serul anti-
difteric. într-o noapte# tîrziu# am primit de la un american ce
+% se afla la Grand Hotel o cemare urgentă# însoţită de o scri-
* soare de recomandaţie din partea profesorului Oeir-0itcell.
în olul otelului mă întîmpină un omuleţ cu o mutră furi-
oasă# care-mi spuse foarte agitat că de-abia sosise de la Pa-
ris cu trenul de luJ $i că# în locul celui. mai bun apartament
pe-care-l reţinuse# fuseseră îngrămădiţi# el $i familia lui# în două
camere mici# fără salon $i ciar fără baie. 3elegrama directo-
rului# prin care-l vestea că otelul era plin# fusese trimisă prea
tîrziu $i nu-l mai găsise. 3ocmai telegrafiase la :itz# protes-
tînd împotriva unui astfel de tratament. )i# ca să puie vîrf la
toate# băieţelul lui cel mic se îmbolnăvise. vea o răceală cu
febră $i soţia lui îl vegease toată noaptea în tren. /ram atît
de bun să merg imediat ca să-l eJaminez 2 1oi copila$i dor-
meau în acela$i pat# obraz lîngă obraz# aproape gură la gură.
0ama lor mă privi îngri*orată. 'ăieţelul# îmi spuse ea# nu pu-
tuse îngiţi laptele $i-i era teamă să n-aibă o răceală la gît. 0i-
cuţul respira greu# cu gura căscată# cu cipul aproape vină t.
m mutat fetiţa adormită în patul mamei# pe care am în-
4(

$tiinţat-o că băiatul avea difterie $i că trebuie să trimit ime-

diat după o infirmieră# îmi răspunse că dorea să îngri*ească ea
singură copilul. 0i-am petrecut toată noaptea curăţind mem-
- branele difterice din gîtul băiatului# care se înnăbu$ea. Spre di-
mineaţă am trimis după doctorul /rardt# să mă a*ute la tra-
eotomie# căci băiatul era pe punctul de a se sufoca. 'ătăile
inimii slăbiseră într-atît# că doctorul nu se încumeta să-i dea
cloroform $i ezitam amîndoi să-l operăm# temîndu-ne ca nu
cumva să moară sub cuţit. m trimis după tatăl copilului care#
auzind cuvîntul difterie# se repezi afară din cameră $i discuţia
urmă prin u$a crăpată. 7ici nu vru să audă de operaţie $i
propuse să ceme toate somităţile medicale din :oma# ca să
aibă $i avizul lor. 3-am răspuns că nu era nevoie $i 5 era $i
prea tîrziu. 1acă-l vom opera ori nu# rămînea să otărîm noi#
/rardt $i-cu mine. m învelit fetiţa într-o pătură $i i-am spus
s-o ducă în camera lui. /ra gata să dea un milion de dolari#
spunea el# ca să-$i scape băiatul. ,-am replicat că aici n-aveau
nici un amestec dolarii $i i-am trîntit u$a în nas. 0ama rămase
lîngă pat# privindu-ne înspăimQntată. m prevenit-o că ne
a$teptam să fie nevoie de operaţie dintr-o clipă în alta 5 $i
cum abia într-o oră se putea aduce o infirmieră# va trebui să
ne a*ute ea. încuviinţă din cap fără să rostească un cuvînt $i
faţa i se crispa de sfofţarea pe care-o făcea să-$i stăpînească
lacrimile % era o femeie cura*oasă# o fiinţă admirabilă. Pe cînd
pusesem un prosop curat pe masă# sub lampă# $i pregăteam in-
strumentele# /rardt îmi spuse ca. printr-o stranie coincidenţa#
primise ciar în dimineaţa aceea# prin legaţia germană# o mo-
stră a serului celui nou# antidifteric# preparat de 'ering# pe
care-l ceruse laboratorului din 0arburg. )tiam că serul fusese

încercat cu un remarcabil succes în mai multe clinici germane.

7-am putea oare sa-l folosim $i noi 2 7u mai era timp de stat
la discuţie# copilul se stingea văzînd cu ocii % ne-am gîndit
amîndoi că prea puţină speranţă rămăsese să mai scape cu viaţă.
&u consimţămîntul mamei# ne-am otărît să-i facem in*ecţia
cu ser. :eacţia a fost teribilă $i aproape instantanee. 3ot tru-
pul copilului se înnegri# temperatura i se ridică la =" de grade#
căzînd apoi brusc sub normal# cu violente frisoane. 1in nas
$i din intestine începu a-i curge sînge % bătăile inimii se făcură
foarte neregulate $i apărură simptomele unui apropiat colaps#
88
7ici unul din noi nu părăsi în ziua aceea camera# a$teptînd
din clipă în clipă sfîr$itul. Spre uimirea noastră# către seară
. respiraţia i se făcu mai u$oară# pulsul mai puţin neregulat# iar
starea locală a gîtului parcă# se ameliorase. L-am rugat pe bă-
trînul /rardt să se ducă acasă pentru cîteva ore de somn# dar
el îmi răspunse că-l interesa atît de mult cazul încît nu sim-
ţea de loc oboseală. La sosirea sorei Pilippine# una dintre
cele mai bune infirmiere pe care le-am avut# de la ,nstitutul
/nglez al Surorilor lbastre# zvonul că izbucnise difterie la
eta*ul de sus se răspîndi ca un incendiu în tot otelul# care
era supraîncărcat. 1irectorul îmi trimise vorbă să ducem nu-

maidecît copilul la un spital ori la o clinică. ,-am răspuns că

nici eu# nici /rardt nu ne puteam lua răspunderea# deoarece
cu siguranţă copilul ar muri pe drum 5 $i-apoi# nu cuno$-
team nici un loc unde l-am putea duce# instalaţiile pentru ast-
[[fel de cazuri fiind în acele vremuri teribil de primitive. Peste
cîteva clipe# milionarul din Pittsburg mă în$tiinţa prin u$a
întredescisă că poruncise directorului să evacueze în contul
lui tot eta*ul de sus #A ar prefera să cumpere otelul decît sa
prime*duiască viaţa copilului transportîndu-l în altă parte.
Spre seara# ne-am dat seama că se molipsise $i mama.  doua
zi dimineaţă# toată aripa eta*ului de sus era evacuată. Fugi-
seră pînă $i celnerii $i cameristele. 7umai signor &ornaccia#
antreprenorul de pompe funebre# făcea de gardă măsurînd agale
de la un capăt la altul coridorul pustiu# cu *obenul în mînă.
1in cînd în cînd# tatăl se iţea prin descizătura u$ii# aproape
înnebunit de spaimă. Starea mamei se înrăutăţea. m dus-o
în camera de alături# lăsînd-o în gri*a lui /rardt $i a altei su-
rori# !ar eu cu sora Pilippine am rămas cu băieţelul. Spre
amiază avu un colaps $i muri de paralizia# inimii. Starea ma-
mei era atît de gravă încît n-am îndrăznit să-i spunem# otă-
rîndu-ne să a$teptăm pînă a doua zi. &înd l-am vestit pe tata
că trupul copilului trebuia depus ciar în seara aceea în ca-
pela cimitirului protestant $i îngropat în răstimp de douăzeci
$i patru de ore# se clătină $i era cît pe ce să cadă în braţele
lui signor &ornaccia# care se apropiase de el cu o respectuoasă
plecăciune. Soţia n-are să-l ierte niciodată dacă lasă copilul
într-o ţară străină# spuse el. 3rebuia să fie îmnormîntat în ca-
voul familiei din Pittsburg. ,-am răspuns că era cu neputinţă#
8:

deoarece legea interzicea să fie transportat trupul în aseme-

nea cazuri. Peste o clipă# milionarul din Pittsburg îmi întindea
prin crăpătura u$ii un cec de o mie de lire sterline# să-l între-
buinţez cum voi socoti eu de cuviinţă % $i era gata să-mi mai
scrie un cec cu orice sumă doream# numai să trimit trupul bă-
iatului în merica. 0-am încis împreună cu signor Gornac-
cia într-o altă cameră $i l-am întrebat cît costa aproJimativ
o înmormîntare clasa întîi $i un loc de veci în cimitirul protes-
tant. Eremurile erau grele# îmi răspunse el# de curînd preţul
sicrielor crescuse# fapt agravat de o neprevăzută scădere a nu-
mărului clienţilor. /ra o cestiune de onoare pentru el ca în-
+mormîntarea să fie cît se poate de reu$ită. &u zece mii de lira
se acopereau toate celtuielile# în afară de bac$i$uri. poi mai
era groparul care# precum $tiam# avea opt copii 5 $i# fire$te#
costul florilor. Pupilele ovale# ca de pisică# ale lui signor &or-
naccia crescură deodată cînd i-am spus că eram împuterni-
cit să-i dau o sumă îndoită dacă izbutea să transporte cadavrul
la 7eapole $i să-l eJpedieze cu primul vapor în merica. Eo-
iam răspunsul în două ore. )tiam că era un lucru nelegal $i-i
dam timp să-$i întrebe con$tiinţa. /u o cercetasem pe-a mea.
. Singur voi îmbălsăma trupul# ciar în noaptea aceea# $i voi
pune să lipească sicriul de plumb în faţa mea. 1upă ce mă voi
încredinţa astfel că înlăturasem orice prime*die de molipsire#
voi semna un certificat de deces# în care declaram că pricina
morţii fusese o pneumonie nemolipsitoare# urmată de o para-
lizie a inimii# evitînd cuvîntul difterie. Lui signor &ornaccia
îi trebui mai puţin timp decît crezusem eu pentru a-$i întreba
con$tiinţa. Peste o oră veni să-mi spuie ca prime$te# cu condiţia
ca *umătate din sumă să i-o plătesc înainte# fără să-mi dea

citanţă. ,-am dat banii. Peste o oră# /rardt $i cu mine fă-

ceam traeotomie mamei copilului# operaţie care fără îndoială
i-a salvat viaţa.
mintirea acelei nopţi mă urmăre$te încă de cîte ori intru în
micuţul# încîntătorul ţintirim de la Porta San Paolo. L-am gă-
sit pe Giovanni# groparul# a$teptîndu-mă la poartă cu un feli-
nar cior în mînă. m bănuit îndată# după felul cum mă sa-
lută# că băuse un păărel mai mult decît se cuvenea# ca să ca-
pete puteri pentru munca acelei nopţi. /l trebuia să fie singu-
85
rul meu a*utor# căci aveam motive serioase să nu mai doresc
prezenţa altcuiva. Se stQrnise furtună# ploua cu găleata $i era
întuneric beznă.  răbufnire de vînt stinse felinarul $i trebui
să ne bî*bîim drumul cum puturăm# pe un întuneric de păcură.
Pe la mi*locul cimitirului m-arn poticnit de un morman de
pămînt $i am căzut cît eram de lung într-o groapă pe *umătate
săpată. Făcuse groapa ciar în după-amiaza aceea# din porunca
lui signor Gornaccio# îmi eJplică Giovanni % din fericire# nu
era adîncă N era mormîntul unui copil mic.
îmbălsămarea fu o treabă grea $i prime*dioasă. 3rupul era
de*a într-un stadiu avansat de descompunere. Lumina era foarte

proastă $i# spre marea mea spaimă# descoperii că mă tăiasem lai

un deget.  bufniţă mare striga fără încetare din spatele pira-
midei lui Gestius 5 îmi amintesc bine de asta# căci pentru în-
tîia oară mă înfioram la strigătul acela# eu# care-am iubit în-
totdeauna a$a de mult bufniţele.
în zori de zi m-am întors la Grand Hotel. 0ama avusese
o noapte bună# temperatura scăzuse la normal $i /rardt o so-
cotea scăpată. 7u-i mai puteam ascunde moartea băiatului.
&um nici tatăl# nici /rardt nu voiau să-i spuie# sarcina căzu
în seama mea. Sora avea impresia că mama $tia. Pe cînd ve-
gea lîngă pat# îmi povesti ea# bolnava se trezise deodată din
somn $i# scoţînd un ţipăt desperat# cercase să sară *os# dar că-
zuse înapoi le$inată. &rezînd că a murit# #se repezise să mă
ceme# dar tocmai atunci intrasem în cameră să-i spun că băie-
ţelul se prăpădise ciar în clipa aceea. Presupunerea sorei se do-
vedi *ustă# înainte de a putea rosti o vorbă# bolnava se uita# l
drept în ocii mei $i-mi spuse că $tia N fiul ei murise. /rardt%
părea distrus de moartea băiatului# învinuindu-se că recornan- t
dase serul. 'ătrînul acela admirabil avea un suflet atît de cin-
stit $i de drept# încît vroia să trimită tatălui o scrisoare acu- î
zîndu-se aproape de moartea băiatului. 1ar eu i-am replicat *
că răspunderea cădea asupră-mi# căci fusesem cemat să tratez
cazul $i că o asemenea scrisoare putea să-l scoată cu totul din
minţi pe un tată# $i a$a aproape nebun de durere.  doua zi am
dus-o pe mamă cu trăsura mea la clinica Surorilor lbastre#
unde izbutisem să capăt camere $i pentru fetiţă $i soţ. mul
acela era atît de îngrozit de difterie# încît îmi dărui întreaga-i
garderobă# două cufere mari pline de aine# ba ciar $i pardesiul
8'

lui împreună cu *obenul. /ram încîntat# căci ainele de ocazie

s+int adesea mai folositoare decît medicamentele. &u multă greu-
tate l-am putut convinge să-$i păstreze ceasul de aur % barome-
trul lui de buzunar îl mai am $i azi. &înd plecă din otel# mi-
lionarul din Pittsburg acită fără să clipească o notă de plată
atît de gigantică încît mi-a venit ameţeală. m supravegea%
eu singur dezinfectarea camerelor $i# amintindu-mi de $iretlicul
întrebuinţat în aventura mea de la Hotel Eictoria din Heidel-
berg# m-am tîrît o oră în genunci ca să desfac din cuie covorul
de 'ruJelles de pe *os. &um de-a mai încăput atunci în capul
meu un gînd în folosul 0ăicuţelor Sărmanilor# nu pricep nici
eu. Parcă văd $i-acum mutrele funcţionarilor otelului# cînd am
pus să coboare covorul *os la trăsura mea# pentru a-l trimite la
localul de dezinfecţie municipal de pe ventin. ,-am spus di-
rectorului că mi-l dăruise ca amintire milionarul din Pittsburg#
după ce-l plătise cu un preţ întreit.
în sfîr$it# am a*uns acasă# în Piazza di Spagna. m agăţat
pe u$a de la intrare o în$tiinţare în franceză $i engleza că doc-
torul era bolnav $i-i rugam pe clienţi să se adreseze doctorului
/rardt# Piazza di Spagna# (<. 0i-am făcut o in*ecţie de mor-
fină cu doză triplă $i m-am aruncat pe divanul din camera
de consultaţie# cu gîtul umflat $i =j temperatură. nna se spe-
rie $i vru să trimită numaidecît după doctorul /rardt. m-
îini$tit-o spunîndu-i că eram perfect sănătos# n-aveam nevoie
decît de un somn de douăzeci $i patru de ore 5 $i să nu mă
trezească decît în caz că arde casa.
7arcoticul binefăcător începuse a revărsa uitarea $i pacea în
creierul meu istovit# ciar $i spaima ce mă urmărea din pricina
tăieturii de la deget dispăruse din gîndu-mi năuc. proape

aţipisem. 1intr-odată# clopoţelul de la intrare începu a suna

prelung# cu înver$unare. Se auzea în ol o voce stridentă de
femeie# a cărei naţionalitate era u$or de recunoscut# discutînd
cu nna într-o italiană stricată.
5 1octorul e bolnav. Eă rog# duceţi-vă alături# la docto-
rul /rardt.
7u# voia să vorbească numaidecît cu doctorul 0unte# într-o
cestiune foarte urgentă.
- 5 1octorul e-n pat% vă rog să plecaţi. K
7u# trebuia să-l vadă fără întîrziere.
8?
5 1ă[i cartea mea de vizită.
5 1octorul doarme# vă rog...
Parcă puteam să dorm cu ţipetele acelea teribile lasunînd în
ol 6
$* Ce dorii 
rma nici n-avu timp s-o oprească locului că ea $i ridicaste
draperia de la camera în care dormeam# apărînd ca icoana vie
a sănătăţii# cît un cal de voinică N 0rs. &arles O. Oasington
LongfelloM Perins !unior.
5 &e doriţi 2
1orea să $tie dacă# luînd o cameră la G rQnd Hotel# nu risca

să se molipsească de difterie. , se dăduse o cameră la eta*ul

de sus. /ra adevărat ca băieţelul murise la eta*ul întîi 2 7u
voia să se eJpuie.
5 &are-i numărul camerei dumneavoastră 2
A5 3rei sute treizeci $i cinci.
5 Să n-o scimbaţi cu nici un preţ 6 / cea mai curata din
întreg otelul. &iar eu am dezinfectat-o. /ste camera în care
a murit copilul.
0-am prăbu$it apoi pe pat# trecînd parcă prin el# căci mor-
fina începea din nou să lucreze.
&lopoţelul de la intrare sună iar. 1in nou am auzit în ol
vocea necruţătoare spunîndu-i nnei că dorea să mă întrebe
încă ceva -$i mai important.
5 1octorul a adormit.
A5 runc-o pe scărz# am urlat la nna care era numai# *u-
mătate +cît cealaltă.
7u. nu voia să plece pînă nu-i voi da răspunsul.
5 &e mai doriţi 2
5 0i s-a rupt un dinte $i mă tem că trebuie să-, scot.
&um îl ceamă pe cel mai bun dentist din :oma 2
5 1oamnă Oasington Perins !unior# mă auzi bine 2
1a# mă auzea perfect#
5 1oamnă Perins !unior# pentru întîia oară în viaţă îmi
pare rău că nu-s dentist% mi-ar fi făcut mare plăcere să-ţi scot
toţi dinţii din gură.
4<
K(TK
<titlu>- M=4CU2ELE S=0MAN4L0
/ram bun prieten cu 0ăicuţele

Sărmanilor de la San Pietro n Eincoli# vreo cincizeci de toate+

$i mai mult franţuzoaice# precum $i cu mulţi dintre cei trei sute
de bătrîni# bărbaţi $i femei# ce găsiseră adăpost în vasta clă-
dire. 1octorul italian care se presupunea că îngri*e$te de toţi
oamenii aceia n-a arătat niciodată vreo gelozie profesională
faţa de mine# nici ciar atunci cînd covorul milionarului din
Pittsburg luat de la Grand Hotel a fost întins# după cuvenita
dezinfectare# pe lespezile reci ca geaţa ale capelei# spre ma-
rea îndurare a măicuţelor. &um izbuteau ele să facă rost de
mîncare $i îmbrăcăminte pentru toţi pensionam lor# era un mis-
ter pentru mine. &ăruţa cea vece $i odorogită# ce se tîra
mereu de la un otel la altul să adune toate resturile de mîn-
care# era cunoscută pe vremea aceea de toţi vizitatorii :omei.
1ouăzeci de măicuţe# două cîte două# colindau fără odină
din zori pînă-n noapte cu co$ul cel mare $i cutia milelor. 1ouă
din ele stăteau de obicei la ora de consultaţie într-un unger al
olului meu. 0ulţi dintre pacienţii de atunci î$i mai amintesc
fără îndoială de ele. &a toate călugăriţele# erau foarte vesele
$i pline de az $i le plăcea tare să stea la taifas cînd aveau
prile*ul. /rau amîndouă tinere $i drăguţe 5 maica supe-
rioară îmi spusese de mult în taină că cele bătrîne $i urîte nu
sînt bune la adunatul milelor. ,-am destăinuit la rîndul meu
că o soră tînără $i plăcută la cip are mai multe $anse să fie
8&
ascultată de bolnavii mei decît una urîtă# $i că o infirmieră
ursuză nu-i niciodată o infirmieră bună. cele călugăriţe# care
$tiau atît de puţin despre lumea din afară# $tiau multe despre
firea omenească. &uno$teau dintr-o aruncătură de oci pe cel
care probabil va pane ceva în cutia milelor $i pe cel care nu
A va pune. 3inerii# îmi spuneau ele# sînt în general mai darnici
decît bătrînii# iar copiii# vai# nu dăruiesc mai niciodată# în afară
de cazul cînd le porunce$te bona lor engleză. 'ărbaţii dau mai
mult ca femeile# cei care umblă pe *os mai mult decît cei care
umblă în trăsură. /nglezii erau cei mai buni clienţi ai lor#
apoi urmau ru$ii. 3uri$tii francezi erau foarte puţini. me-

ricanii $i germanii se despărţeau mai greu de banii lor# iar

italienii din clasa de sus erau $i mai zgîrciţi. ,talienii săraci
erau însă foarte genero$i. Prinţii $i clericii de toate naţiile nu
prea erau# în general# buni clienţi. &ei o sută cincizeci de bă-
trîni pe care-i aveau în gri*a lor erau u$or de mînuit# dar cu
cele o suta cincizeci de bătrîne# care toată ziua se certau $i se
pîrau# n-o scoteau u$or la capăt# înflăcărate drame pasionale
se iscau ades între cele două aripi ale clădirii $i bietele măi-
cuţe se căzneau să stingă *arul ce mocnea sub cenu$ă# pe cît .
puteau# cu mărginită lor înţelegere.
:ăsfăţatul căminului era 0onsieur lponse# cel mai mă-
runţel franţuz care s-a pomenit vreodată# ce trăia în cotlonul
lui. după ni$te perdele albastre# în capătul salonului celui mare
de $aizeci de paturi. 7ici unul din celelalte paturi n-avea per-
dele# privilegiu de care se bucura numai 0onsieur lponse ca
cel mai în vîrstă din toată instituţia. /l pretindea că are
$aptezeci $i cinci de ani# dar măicuţele socoteau că-i trecut de
optzeci# iar eu# *udecînd după starea arterelor# îi dam aproape
nouăzeci. Eenise acolo# cu mulţi ani în urmă# ciucînd o văii-+
*oară în mînă# cu o redingotă uzată pe el $i *oben în cap# ni- .
meni nu $tia de unde. î$i petrecea zilele după perdelele lui# în-
tr-o desăvîr$ită izolare de restul pensionarilor. părea numai
duminica# îndreptîndu-se cu pa$i mărunţi către capela# cu *o-
benul în mînă. &e făcea ziua întreagă îndărătul perdelelor#
nimeni nu $tia. 0aicile îmi povesteau că întotdeauna cînd îi
aduceau castronul cu supă ori cea$ca cu cafea 5 alt privilegiu
5 îl găseau stînd pe pat $i cotrobăind în bucceluţa cu îrtii
din valiza-i vece# ori periindu-$i *obenul. 0onsieur lponse
4"

ţinea ca musafirii lui să păstreze o strictă eticetă. &el care

venea trebuia să bată întîi în măsuţa de lîngă pat.. tunci î$i
încuia cu gri*ă îrtiile la loc în valiză# strigînd cu glasu-i pi-
ţigăiat N /ntrez# 0onsieur 6" $i te poftea cu im gest 8de scuza
să te a$ezi lîngă el# pe pat. Eizitele mele păreau că-i fac plă-
cere $i curînd am devenit foarte buni prieteni. Yadarnic am
cercat să aflu cîte ceva din trecutul lui. )tiam numai că era
francez# dar n-a$ fi putut spune de era parizian ori+ nu. 7u
$tia o boabă italiene$te $i aveam impresia că nu cuno$tea :oma
de loc. 7u fusese nici măcar la biserica Sfîntu-Petru# dar avea
de gînd să se ducă un de ces uatre matlns ( îndată ce va avea
vreme. &ălugăriţele spuneau că nu se va duce# că nu ie$ea
nicăieri# de$i# cînd voia# avea încă destulă putere să umble.
devărata pricină pentru care sta acasă *oia# ziua de ie$iră
în ora$ a bărbaţilor# era starea *alnică a *obenului $i a redin-
gotei# distruse de atîta periat# în memorabila zi cînd cerea *o-
benul $i redingota milionarului din Pittsburg# nou-nouţe $i
după ultima modă americană# începu cel din urmă capitol al
vieţii lui 0onsieur lponse 5 $i poate $i cel mai fericit# în
*oia următoare# toate măicuţele do prin săli se strînseră *os în
u$a de la intrare# venise ciar $i maica superioară# ca să-l vadă
pe 0onsieur lponse urcîndu-se în eleganta mea calea$ca $i
salutîncîu-$i solemn admiratoarele cu noul lui *oben.
5 /st-il cbic D4 rîdeau ele în timp ce trăsura pornea. n
dirait un milord angîais 6 =
&oborîrăm pe &orso# făcîncl o scurtă apariţie pe Pincio îna-
inte de a ne opri în Piazza di Spagna# unde 0onsieur lponse
fusese invitat de mine la de*un.
$ vrea să-l văd pe cel care ar fi putut rezista ispitei de a

nu preface invitaţia aceea de *oi într-una permanentă# pentru

toate *oile viitoare. FiJ la ora unu# în fiecare *oi din# acea
iarnă# calea$ca mea îl lăsa pe 0onsieur lponse la numărul
(? de Piazza di Spagna. Peste o oră# cînd începeam consul-
taţiile# era condus de nna pînă la trăsura ce-l a$tepta pen-
8notă9

"
,ntraţi# domnule 6
(
&ît de curînd.
4 &ît e de $ic 6
=
i zice că-i un lord englez 6
8Dnotă9
4""
tru obi$nuita-i plimbare pe Pincio. Se oprea apoi la cafeneaua
ragno# unde 0onsieur lponse se instala în colţul rezervat
lui $i î$i citea IFigaroB cu o cea$că de cafea dinainte# avînd
acrul unui bătrîn ambasador. rma altă *umătate de oră de
viaţă glorioasă în trăsură# la vale pe &orso# căutînd atent cu
privirea să descopere vreun cunoscut din Piazza di Spagna ca
sa-l salute cu *obenul cel nou. 1upă asta dispărea iar îndărătul
perdelelor albastre pînă *oia următoare# cînd începea din zori
să-$i perie *obenul# după spusa maicilor. neori se întîmpîa
să-mi pice la masă cîte-un prieten# doi# spre nemaipomenita
încîntare a lui 0onsieur lponse. Sînt sigur că mulţi din- -#

tre ei $i-l amintesc. 7ici unul n-a avut vreodată cea mai mică 9
bănuială de unde venea. vea într-adevăr o înfăţi$are foarte
îngri*ită $i cocetă 5 cu redingota-i lungă# elegantă# cu *obenul -
cel nou de care pînă $i la masă se despărţea cu părere de rău.
7e$tiind nici eu însumi ce era 0onsieur lponse# am sfîr$it
prin a-l preface într-un diplomat la pensie. 3oţi prietenii mei
îl numeau 0onsieur le 0inistre $i nna îi spunea numai
Eostra A eccellenza% să-i fi văzut atunci cipul 6 7oroc că era
.foarte surd $i conversaţia cu el se mărginea îndeob$te la cîteva
păreri anodine cu privire la papă ori la scirocco. ricum# tre-
buia să fii cu urecea atentă $i ocii în patru pentru a putea
interveni la timp ca să dau garafa deoparte $i sa-l a*ut la o
întrebare penibilă ori la un răspuns $i mai penibil după ce bă-
use al doilea paar de Prăseaţi. 0onsieur lponse era un re-
galist înfocat# gata oricînd să răstoarne republica franceză# cu
orice preţ. $tepta zilnic ve$ti din surse misterioase# ca să fie
recemat la Paris din clipă în clipă. Pînă aici n-aveam nici
o gri*ă# auzisem o mulţime de francezi desfiinţînd republica.
1ar cînd începea să vorbească despre cestiuni familiale# tre-
buia să fiu cu mare gri*ă ca nu cumva să scape la lumină se-
cretul trecutului său pe care-l ţinea cu atîta gri*ă încis în
valiză. 7oroc că eram întotdeauna prevenit la timp de cum-
natul luiN mon beau-frere le sous-prefeti. /Jista o înţelegere
tacita între mine $i prietenii mei ca de îndată ce va pomeni de
acel misterios personagiu# garafa să fie pusă imediat deoparte
8notă9

"
&umnatul meu# subprefectul.
8Dnotă9
4"(

$i nici o picătură de vin să nu se mai toarne în paarul lui

0onsieur lponse.
îmi aduc perfect aminte că Oaldo Store# cunoscutul sculp-
tor american $i prieten deosebit de bun al lui 0onsieur i-
ponse lua masa cu noi în *oia aceea. 0onsieur lponse era
foarte bine dispus $i neobi$nuit de vorbăreţ. 7u golise bine în-
tîiul paar de Prăseaţi că începu să se sfătuiască cu Oaldo
cum să în*gebe o armată de fo$ti ganbaldieni cu care să nă-
vălească în Franţa# să meargă asupra Parisului $i să răstoarne
republica.. La urma+urmei# doar nu era decît o cestiune de
bani $i cinci milioane ar fi de a*uns % un milion era dispus să-l
procure el personal# în cazul cel mai prost.
0i s-a părut cam congestionat la faţă $i eram sigur că pre-
fectul# cumnatul său# nu era departe. ,-am făcut lui Oaldo
semnul convenit să nu-i mai toarne nici o picătură de vin.
5 0on beau-frere le sous-pre... cicoti el.
Se opri deodată# cînd am pus garafa cu vin deoparte $i-$i
aplecă ocii în farfurie# cum făcea de obicei cînd nu-i
plăcea ceva.
5 7u te supăra# am spus eu. Hai să mai bem un paar în
sănătatea dumitale. lartă-mă dacă te-am- *ignit# $i *os re-
publica 6 dacă dore$ti dumneata.
Spre surpriza mea# nu întinse mîna spre paar. :ămase ne-
clintit privind ţintă în .farfurie. 0urise.
7imeni nu $tia mai bine ca mine ce-ar fi însemnat pentru
0onsieur lponse $i pentru mine# dacă a$ fi ţinut seama de
procedura obi$nuită $i-Q$ fi cemat poliţia# după cum cere le-
.gea. rma eJaminarea corpului de medicul legist# poate o
autopsie# amestecul consulatului francez $i-apoi lucrul cel mai

important N i se va răpi mortului singura-i avuţie# taina tre-

cutului său. m trimis pe nna să-i spuie vizitiului să ridice
co$ul trăsurii# fiindcă 0onsieur lponse le$inase $i îl duceam
ciar eu acasă. Peste cinci minute# 0onsieur lponse $edea
alături de mine în trăsură# în colţul lui obi$nuit# cu gulerul de
la pardesiul milionarului din Pittsburg ridicat pînă peste ureci#
cu *obenul înfundat bine pe sprîncene# după obiceiul lui. răta
. ca întotdeauna# numai că părea $i mai mărunţel decît în viaţă#
ca toţi morţii.
5 Pe &orso 2 întrebă vizitiul.
4"4
+5 1a# desigur# pe &orso % este plimbarea favorită a lui
0onsieur lponse.
La început# maica superioară s-a arătat cam îngri*orată %
dar certificatul meu pe care scrisesem Idecedat în urma unei
crize cardiaceB# datat la azil# înlătură orice neplăcere cu po-
liţia. Seara# 0onsieur lponse fu a$ezat în raclă $i sub bă-
trînu-i cap i se a$eză valiza drept căpătîi# iar ceia ei o avea
ca întotdeauna# legată pe o panglică# în *urul gîtului. 0ăicuţele
nu întreabă niciodată nimic# nici despre cei vii# nici despre
morţi. Le este de a*uns să $tie că cei care vin să ,e ceară adă-
post sînt bătrîni $i flămînzi. :estul nu-i treaba lor $i-a

nimănui# ci numai a lui 1umnezeu# )tiu foarte bine că mulţi

dintre pensionarii lor trăiesc $i mor la azil sub nume fal$e.
$ fi vrut să-l lase să-$i ia cu dînsul în sicriu *obenul lui drag#
dar maicile mi-au răspuns că nu se cădea# îmi părea foarte
rău# le-am spus# eram sigur că ar fi fost fericit să-l aibă.
într-o noapte am fost trezit de o cemare urgentă de ,a
0ăicuţele Sărmanilor# să vin numaidecît. 3oate sălile vastei
clădiri erau tăcute $i întunecate# numai în capela se auzea
murmur de rugăciuni. m fost introdus într-o cilie din partea
clădirii locuită de maici# unde nu fusesem niciodată. Pe pat
zăcea întinsă o călugăriţă încă tînără# cu cipul alb ca perna
pe care-$i rezema capul# cu ocii înci$i# cu pulsul abia simţit.
/ra la mere generale des petites soeurs des pauvres " care sosise
ciar în seara aceea+de la 7eapole $i .se întorcea ,a Paris după
o călătorie de inspecţie în *urul lumii. Eiaţa îi era în mare
pericol din pricina unei grave boli de inimă. m stat la căpă-
tîiul regilor# reginelor $i al altor oameni celebri# în ceasuri cînd
viaţa lor atîrna de-un fir de păr# ce-l ţineam poate în mîna
mea# dar niciodată n-am simţit apăsîndu-mă mai greu răspun-
derea meseriei mele ca în acea noapte# cînd femeia întinsă pe
pat a descis minunaţii ei oci $i m-a privitN
5 Faites ce ue vous pouvez# rnonsieur le docteur# murmu-
rase ea % car uarantc miile pauvres dependent de moi.( (
8notă9

"
0aica superioară a întregului ordin 0ăicuţele Sărmanilor.
(
IFă tot ce poţi# domnule doctor# căci am în gri*a mea patruzeci de mii
de săraci.B
8Dnotă9
4"=

0ăicuţele Sărmanilor trudesc din zori pînă-n noapte la

munca lor# cea mai folositoare $i mai ingrată formă de bine-
facere pe care-o cunosc. 7u-i nevoie să vii la :oma ca sa le
întîlne$ti% sărăcia $i bătrîneţea se află pretutindeni pe lume#
ca $i 0ăicuţele Sărmanilor# cu co$ul lor gol $i de$artă cutie a
milelor. Puneţi-le în co$ ainele veci pe care le aveţi# de
orice mărime ar fi# căci pentru 0ăicuţele Sărmanilor asta n-are
nici o importanţă. !obenele încep să nu mai fie la modă# n-are
a face# daţi-le de pomană maicilor# în sălile lor se va găsi în-
- totdeauna un bătrîn 0onsieur lponse ascuns în dosul unor
perdele albastre# ce-$i perie cu ărnicie *obenul ferfeniţat#
ultimă rămă$iţă a unei bogăţii dispărute# în ziua lui liberă#
trimiteţi-i eleganta dumneavoastră calea$ca să facă o plimbare
frumoasă pe &orso. /ste mai sănătos pentru ficatul dumnea-
voastră să faceţi o plimbare lungă pe *os# în &ampagna# cu
cinele. Poftiţi-l în *oia următoare la masă % cînd n-ai poftă de
rnîncare# nu eJistă leac mai bun decît să prive$ti la un om
flămînd mîncînd pe săturate. 1aţi-i un paar de Prăseaţi pen-
tru a-l a*uta să uite# dar îndepărtaţi garafa din faţa lui cînd
începe a-$i aduce aminte.
Puneţi $i ceva din economii în cutia milelor cu care umblă
măicuţele# fie ciar numai un bănuţ# căci nu eJistă plasament
mai sigur# credeţi-mă. mintiţi-vă ce-am scris pe altă pagină
a acestei cărţi 5 ceea ce păstrezi pentru tine vei pierde % iar
ceea ce dăruie$ti# al tău rămîne pe vecie. 1e altfel# n-aveţi nici
un drept să păstraţi banii numai pentru voi# nu vă aparţin#
banul nu-i al nimănui de pe pămînt. 3oţi sînt ai diavolului#
care sade zi $i noapte la te*gea# îndărătul sacilor lui cu aur#
făcînd negoţ cu sufletele oamenilor. 7u vă străduiţi să păstraţi

cît mai mult moneda murdară pe care v-o pune el în palma#

lepădaţi-va cîtmai repede puteţi de ea# căci altfel metalul
blestemat are să vă ardă curind degetele# are să vă intre în
sînge# orbindu-vă# otrQvindu-vă mintea $i ucigîndu-vă inima.
Puneţi-l în cutia măicuţelor ori azvîrliţi afurisitul metal în
cel dintîi canal# unde-i locul lui 6 La ce bun să aduni bani 6
ricum# tot ţi se vor lua curind. 0oartea posedă a doua ceie
a seifului vostru.
IYeii vînd toate lucrurile la un preţ onestB# spune un veci
poet. r fi putut adăoga că lucrurile cele mai bune $i le vînd
4"T
 cel mai ieftin. 3ot ceea ce vă folose$te cu adevărat se cumpără
cu puţine parale# numai lucrurile de prisos se vînd la preţuri
mari. 3ot ce-i cu adevărat frumos nici nu se cumpără# vă este
oferit în dar de către zeii nemuritori. 7e este îngăduit să con-
templăm răsăritul $i apusul soarelui# nourii călătorind pe cer#
pădurile $i cîmpiile# minunata mare# fără să ne coste o para.
Păsările ne cîntă pe gratis $i cînd ne plimbăm putem culege
flori sălbatice de pe marginea drumului. 7u plătim bilet de
intrare în olul înstelat al nopţii. mul calic doarme mai bine
ca cel bogat. )i pînă la urmă# descoperim că bucatele simple
sînt mai gustoase decît toată bucătăria de la :itz. 0ulţumirea

$i pacea sufletească mai curînd înfloresc într-o căsuţă de ţară

decît în măreţele palate ale ora$elor. &îţiva prieteni# cîteva
cărţi# într-adevăr doar cîteva $i un cîne#.% n-ai nevoie de mai
mult# cît timp te ai pe tine însuţi. 1ar să trăie$ti la ţară. &el
dintîi ora$ a fost născocit de diavol#+de asta a vrut 1umnezeu
să distrugă turnul lui 'abei.
Eăzut-aţi vreodată pe diavol 2 /u l-am văzut. Sta în pi-
cioare# cu braţele rezemate de parapetul unui turn de la 7otre-
1ame. vea aripile strînse $i-$i rezemase capul în palme.
bra*ii îi erau scofîlciţi# limba îi atîrna afară printre buzele-i
scîrboase. Privea gînditor $i grav la Parisul de sub el. Sta
acolo neclintit $i ţeapăn# ca de piatră# de aproape o mie de
ani# deslătîndu-se mereu de priveli$tea ora$ului său preferat#
de parcă nu-$i mai poate dezlipi privirea de la cele ce vede. .
cesta să fie oare satana# cel de care mă îngrozeam cînd eram
copil numai auzindu-i rostit numele# formidabilul campion al
răului în lupta dintre bine $i rău 2
îl priveam plin de uimire. veam impresia că nu arată ciar
atît de fioros cum mi-l încipuisem. Eăzusem cipuri mai res-
pingătoare# în ocii lui de piatră n-am zărit nici o scînteiere
de triumf % părea bătrîn $i ostenit# ostenit de victoriile-i u$oare#
ostenit de iadul lui.
Sărmane# bătrîne 'elzebut 6 Poate că# stînd $i socotind toate#
pînă la urmă nu-i numai vina ta dacă lucrurile merg prost
aici sus# pe pămînt. )i-apoi# n-ai dat tu viaţă lumii noastre#
nu e$ti tu cel care-a slobozit asupra oamenilor suferinţa $i
moartea. 3e-ai născut cu aripi# nu cu geare. 1umnezeu te-a
4"?
făcut diavol# zvîrlindu-te apoi în iadul lui# ca să fir paznicul

celor pe care-i osînde$te el. 1e bună seamă că n-ai sta de o mie

de ani pe vîrful turnului de la 7otre-1ame dacă ţi-ar fi plăcut
meseria ta. Se-nţelege că nu-i vine u$or să fie demon celui
născut cu aripi. Prinţe al întunericului# de ce nu stingi focul
în împărăţia ta din adînuri $i nu vii să locuie$ti printre noi
într-un ora$ mare 5 crede-mă. viaţa la ţară nu-i făcută pen-
tru tine 5 să faci pe ciaburul cu venituri frumoase# care n-are
altceva de făcut ziulica întreagă decît să mănînce# să bea $i
sa agonisească bani. ri* dacă ţii să-ţi spore$ti capitalul $i vrei
să-ncerci o altă meserie# de ce nu descizi un nou infern al
*ocului de cărţi la 0onte-&arlo ori un bordel# de ce nu. te faci
cămătarul săracilor ori directorul unei mena*erii ambulante#
ca să ţii ni$te biete fiare neocrotite# flămînde# după gratii de
fier 2 ri# dacă dore$ti o scimbare de aer# de ce nu te duci
în Germania# să mai descizi o fabrică pentru noul tău gaz
otrăvitor 6 &ine altul decît tine a putut îndrepta raidul acela
orb asupra 7eapolului# lăsînd să cadă bomba incendiară pe
casa 0ăicuţelor Sărmanilor## peste cei trei sute de bătrîni $i
bătrîne 6
1ar îmi îngădui# în scimbul sfatului pe care ţi l-am dat#
să-ţi pun o întrebare 2 1e ce scoţi. a$a limba 2 7u $tiu ce
semnificaţie o fi avînd în iad#. dar aici 5 nu-ţi fie cu su-
părare 5 în lumea noastră# este considerat un semn de sfidare
$i dispreţ. Să am iertare# 0aria-ta# dar către cine scoţi a$a
limba mereu 2
4"C
K(?K
8titlu90iss Hall
mulţi dintre pacienţii mei de pe
vremea aceea î$i aduc desigur aminte de 0iss Hali# căci cine a
văzut-o o dată nu o poate uita u$or. 7umai 0area 'ritanie#
0area 'ritanic în clipele-i de mare inspiraţie# în forma ei cea
mai desăvîr$ită# putea fabrica acel prototip de fată bătrînă al
epocii previctoriene# dreaptă $i ţepoasă ca un băţ# lungă de un
metru nouăzeci# arida nutriJ " a cel puţin doua generaţii de sco-
ţieni nenăscuţi. 1e cincisprezece ani# de cînd o cuno$team pe
0iss Hali# nu băgasem niciodată de seamă cea mai. mică scim-
bare în înfăţi$area ei % ve$nic aceea$i faţă radioasa# încadrată cu
zulufi de-un auriu spălăcit# aceea$i rocie vesel colorată# ace-

la$i bucet de trandafiri la pălărie. &îţi ani de viaţă pustie î$i

va fi petrecut în :oma 0iss Hali# prin pensiuni de-a doua
mînă# în căutarea aventurii# nu $tiu. )tiu numai că# din ziua în
care m-a întîlnit pe mine $i pe 3appio în Eilla 'orgese# î$i
descoperi adevărata misiune a vieţii sale# se descoperise pe ea
însă$i# în sfîr$it. î$i petrecea dimineţile periind $i pieptănînd
cînii în salonul meu de din dos# rece ca geaţa# din umbra scări-
lor de la 3rinitQ dei 0onti# întorcîndu-se la pensiunea ei abia
la de*un. La ora trei se avînta afară din casa lui Reats ca să .
străbată piazza încadrată din amîndouă laturile de :osina $i
8notă9

"
1oică stearpă.
8Dnotă9
4"<
Giovannina# ce-, a*ungeau abia pînă la talie# amîndouă cu sa-
boţii lor de lemn $i basmalele ro$ii pe cap# încon*urate de
droaia mea de cîni lătrînd veseli că se duc la plimbare în Eilla
'orgese# priveli$te obi$nuită pentru întreaga Piazza di Spagna
pe atunci. Giovannina $i :osina făceau parte din personalul
meu de la San 0icele 5 $i n-am avut niciodată fete mai
vrednice ca ele N sprintene $i îndemînatice# trebăluiau# de dimi-
neaţă pînă seara# cîntînd. 1esigur că nimănui# afară de mine#
nu i-ar fi trăsnit prin cap să aducă pe acele fete sălbatice din
nacapri la :oma. 1e altfel# nici nu m-a$ fi descurcat cu ele
dacă nu s-ar fi ivit la timp 0iss Hali# care să le fie ca o mamă#
ocrotindu-le cu o gri*ă de clo$că bătrînă ce-$i apără puii. 0iss
Hali spunea că nu poate pricepe cu nici un cip de ce nu dau
voie fetelor să se plimbe singure în Eilla 'orgese# ea cum
umbla de-atîţia ani de zile singură prin toată :oma fără ca

nimeni s-o fi băgat vreodată în seamă sau să-i fi+adresat vreo

vorbă 2 Fidelă tipului său# nu izbutise niciodată să rostească
măcar un singur cuvînt ca lumea în italiene$te# dar fetele o în-
ţelegeau perfect $i-o iubeau foarte mult# de$i mă tem că n-o
luau mai în serios ca mine. Pe mine mă vedea foarte rar# iar eu
pe ea $i mai rar# căci mă feream s-o privesc# de cîte ori puteam#
în rarele ocazii cînd 0iss Hall era poftită să asiste la de*unul
meu# \se afla întotdeauna pe masă între noi o enormă vază cu
flori. 1e$i îi era strict interzis să se uite la mine# izbutea totu$i
să-$i înalţe capul pe deasupra vasului cu flori $i să-mi arunce
o căutătură bine ţintită cu coada ociului ei bătri+n. 7iciodată
n-a părut că-$i dă seama cu ce egoism feroce $i cît de nerecu-
noscător mă purtam cu ea# după toate cîte le făcea pentru mine.
&u toate slabele-i mi*loace de comunicare 5 0iss Hall n-avea
nevoie să-mi puie nici o întrebare 5 nu $tiu cum de izbutea
totu$i să descopere mai tot ce se petrecea în casă $i ce persoane
mă vizitau. Privirea-i vigilentă nu scăpa de sub supravegere
pe nici una din doamnele cliente 5 $i în timpul consultaţiilor
sta de stra*ă în piazza ore întregi ca să le vadă cînd intră $i
cînd ies.
La inaugurarea lui Grand Hotel# :itz dădu cea din urmă
lovitură de graţie vieţii pline de o simplitate araică ce începea
să dispară la :oma. ltima năvălire a barbarilor începuse#
ra$ul /tern a*unsese la modă. ria$ul otel era ticsit de lu-
4">
mea elegantă a Parisului $i a Londrei# de milionari americani
$i aventurieri de pe :iviera# 0iss Hall îi $tia pe toţi după nume#
îi urmărise ani de-a rîndul în paginile mondene din I0orn!ng
PostB. &ît prive$te nobilimea engleză# 0iss Hall era o adevă-
rată enciclopedie. )tia pe de rost data na$terii $i a ma*oratului
fiilor $i mo$tenitorilor acestora# a logodnei $i căsătoriei fetelor#
a toaletelor pe care le purtaseră la prezentarea de la curte# a
balurilor $i a seratelor unde apăruseră# a călătoriilor făcute în
străinătate. 0ulte dintre acele elegante persoane a*ungeau pînă
la urmă# de voie# de nevoie# pacienţii mei# spre nespusa încîn-
tare a lui 0iss Hali. nii# care nu erau în stare să stea singuri

nici o clipă# mă invitau la de*un ori la cină# alţii veneau în

Piazza di Spagna să vadă camera unde murise Reats. neori
opreau trăsura în Eilla 'orgese să-rni mîngîie cînii $i s-o com-
plimenteze pe 0iss Hall cît de bine îi îngri*ea. 1in întunecimea
anonimatului nostru# pe nesimţite# eu $i 0iss Hall ne făcurăm
apariţia mină în mînă în cele mai înalte sfere ale societăţii# în
iarna aceea am făcut multe vizite# căci mai aveam încă multe
de aflat de la acei trîndavi fără de gri*i. 3alentul lor de a nu
face nimic# de a fi mereu bine dispu$i# de a dormi bine# mă
uimea. 0iss Hall ţinea acum un *urnal special cu evenimentele
mondene ale vieţii mele# la zi. Stralucind.de mîndrie în rocia
ei cea mai bună# umbla să depuie peste tot cărţile mele de
vizită. Steaua noastră se ridica din ce în ce mai strălucitoare#
tot mai sus# mai sus mergea drumul nostru# nimic nu ne mai
putea opri. într-o zi# pe cînd 0iss Hall se plimba cu cînii în8
Eilla 'orgese# o doamnă cu un pudel negru în poală îi făcu
semn sa vie pînă ,a trăsura ei. 1ezmierdînd cînele lapon# îi
spuse că ea dăruise doctorului pe 3appio cînd era un căţelu$
mic. 0iss Hall simţi ca i se moaie genuncii N se afla dinaintea #
alteţei-sale regale prinţesei mo$tenitoare a Suediei 6 n domn
elegant ce sta alături de alteţa-sa îi întinse mîna cu un zîmbet#
fermecător $i-i spuse teJtual N
5 Hullo# 0iss Hali# doctorul mi-a vorbit mult de dum-
neata. )
/ra ciar alteţa-sa regala prinţul 0aJ de 'aden în carne $î
oase# soţul nepoatei mult iubitei sale regine. leJandra 6 1in K
ziua aceea memorabilă# 0iss Hall părăsi clica elegantă de la
Grand Hotel# încinîndu-$i tot timpul liber capetelor încoro-
4(

nate. Se aflau la :oma în iarna aceea cel puţin vreo $ase. Sta
cu orele în faţa otelurilor unde locuiau# cu speranţa de a-i
vedea sosind ori plecînd# îi privea cu capul aplecat cînd treceau
în calea$ca pe Pincio ori în Eilla 'orgese % îi urmărea ca un
detectiv prin biserici $i muzee. 1uminica# la biserica anglicană
din Eia 'abuino# se a$eza cît putea mai aproape de banca am-
basadorilor# cu un oci în cartea de rugăciuni# cu celălalt pe
vreo alteţă regală# ascuţindu-$i urecea-i bătrînă spre a prinde
sunetul deosebit al vocii regale în corul ob$tesc $i rugîndu-se
pentru toată familia regală $i rudele ei din toate ţările# cu
ardoarea primilor cre$tini.
îndată 0iss Hall începu să ţie alt *urnal# consacrat cu totul-
relaţiilor noastre- cu regalitatea. Lunea trecută avusese cinstea
să ducă o scrisoare a doctorului către alteţa-sa regală marea
ducesă de Oeimar# la Hotel `uirinale. :ăspunsul# pe care i-
înmînase portarul# era împodobit cu coroana marelui ducat de %
SaJa-Oeimar. 1octorul avusese amabilitatea să-i dăruiască
plicul 5 preţios suvenir. 0iercuri i se încredinţase o scrisoare2
pentru alteţa-sa regală ,nfanta /ulalia a Spaniei# la Grand
Hotel# dar fără nici un răspuns 5 păcat6 într-o după-amiază#
pe cînd era cu cînii la Eilla 'orgese# 0iss Hall zărise o
doamnă înaltă# în negru# ce se plimba cu pa$i repezi încolo $i
încoace# pe o alee lăturalnică.  recunoscuse numaidecît că era
doamna pe care o văzuse în grădina de la San 0icele# stînd
nemi$cată lîngă sfinJ $i privind în largul mării cu ocii ei fru-
mo$i# tri$ti. Gînd trecu pe dinaintea lui 0iss Hali# spuse ceva
doamnei ce-o întovără$ea $i întinse mîna să mîngîie pe Gialla# %
căţeaua mea borzoi. încipuiţi-vă consternarea ei cînd se po- Bl
meni## cu un detectiv lîngă ea# care-i spuse să plece repede cu

cînii de-acolo 5 era maiestatea-sa împărăteasa ustriei $i sora

ei# contesa 3reni 6 &um putuse fi atît de crud doctorul# să nu-i N
spuie nimic astă-vară 2 7umai din întîmplare aflase mai tîrziu
că# la o săptămînă după vizita doamnei la San 0icele# doc- 6
torul primise o scrisoare de la ambasada austriacă din :oma# +
cu oferta de a cumpăra San 0icele $i că persoana care voia 
să-l cumpere era ciar împărăteasa ustriei. 1in fericire# doc- 
torul refuzase propunerea# într-adevăr# ar fi fost mare păcat .
să vîndă un asemenea loc ca San 0icele# unde aveai prile*uri
unice de a vedea capete încoronate6 7u pîndise ea săptămîni
4("
de-a rîndul# vara trecută# pe o nepoată a preaiubitei regine
Eictoria care picta sub pergola 2 7u petrecuse acolo o lună
întreaga un văr de-al ţarului 2 7-avusese ea cinstea să stea
după u$a bucătăriei ca s-o poată zări pe împărăteasa /ugenia
prima oară cînd vizitase San 0icele $i trecuse atît de aproape#
Anumai la un pas de dînsa 2 7-auzise ea# cu urecile ei# pe
maiestatea-sa imperială spunînd doctorului că nu văzuse nici-
odată o asemănare mai izbitoare ca între marele 7apoleon $i
capul lui ugust pe care-l dezgropase doctorul în grădină î )i
n-auzise# cîţiva ani mai tîrziu# vocea poruncitoare a Raizeru-
lui ce dădea singur suitei lui eJplicaţii privitoare la feluritele

anticităţi $i opere de artă# pe cînd treceau întovără$iţi de

doctor# care abia descidea gura 2 &iar lîngă ciparo$ii după
care sta ascunsă 0iss Hali# maiestatea-sa imperială arătase cu
mina spre un tors de femeie pe *umătate acoperit de iederă#
atrăgînd atenţia suitei că ceea ce vedeau acolo merita un loc
de onoare în muzeul din 'erlin $i# după părerea lui# ar putea
fi o capodoperă necunoscută de-a lui Fidias. înmărmurită de
groază# 0iss Hall îl auzise pe doctor spunînd că era singura
bucată fără valoare de la San 0icele. îi fusese dăruită cu sila
de un bolnav bineintenţionat# care-o cumpărase din 7eapole.
/ra un &anova din cele mai neizbutite. Spre marea părere de
rău a lui 0iss Hali# alaiul plecase aproape imediat ca să se
îmbarce la 0arina spre 7eapole# pe avizoul ISleipnerB.
în legătură cu împărăteasa ustriei# trebuie să vă spun că
0iss Hall era cavaler al ordinului imperial austriac Sfîntul
)tefan. ceastă înaltă distincţie îi fusese acordată de către
mine într-o zi cfnd probabil îmi voi fi simţit con$tiinţa neobi$-
nuit de încărcată# drept răsplată pentru serviciile $i devota- -
mentul ei faţă de cîni $i de mine. 1e ce fusesem distins cu
decoraţia aceea# n-am putut pricepe niciodată. 0iss Hall o
primise din mînile mele# cu capul plecat $i ocii în lacrimi. 
va lua cu dînsa în mormînt# spusese ea. m asigurat-o că
n-aveam nimic de obiectat# $tiam doar că oricum tot se va duce
în rai. 1ar că o va lua cu ea la legaţia engleză nu prevăzusem.
,zbutisem să obţin de la bla*inul lord 1ufferin o invitaţie
pentru 0iss Hall la recepţia dată de legaţie în onoarea zilei
.onomastice a reginei# căci toată colonia engleză fusese invitată
afară de biata 0iss Hali. &ople$ită de bucuria a$teptării# se
4((

Afăcuse nevăzută cîteva zile muncind din răsputeri la toaleta ei.

încipuiţi-vă consternarea mea cînd# prezentînd-o ambasa-
dorului# l-am văzut pe acesta punîndu-$i monoclul $i aţintind
mut de uimire sternul lui 0iss Hali. 7oroc că lordul 1ufferin
nu era degeaba irlandez. Singura-i reacţie fu să mă tragă deo-
parte rîzînd în oote $i să-mi ceară făgăduiala că o voi ţină
pe 0iss Hall departe de colegul lui austriac. Pe cînd ne întor-
ceam acasă cu trăsura# îmi mărturisi că trăise cea mai glorioasa
zi din viaţa ei. Lord 1ufferin fusese cît se poate de amabil cu -
ea# toata lumea îi zîmbise $i-$i dăduse seama că toaleta ei
avusese mare succes.
1a. foarte bine. rîdeţi cît vă place de 0iss Hall 6 1ar a$
vrea să $tiu ce se vor face capetele încoronate cînd nu va mai
fi o 0iss Hall care sQ-$i însemne zi de zi faptele lor# să-i pri-
vească cu genuncii tremurind $i capul plecat cînd îi întîlne$ta
plimbîndu-se pe Pincio ori în Eilla 'orgese# să se roage pen-
tru ei în biserica anglicană de pe Eia 'abuin 2 &e se va în-
tîmpla cu stelele $i panglicile lor cînd omenirea va depă$i vîrsta
cînd faci mare caz. de *ucării 2 Sa i se dea toate lui 0iss Hali
$i să isprăvim cu ele 6 7umai Eictoria &ross va rămîne ve$nic#
căci ne descoperim cu toţii în faţa cura*ului ce înfruntă moar-
tea. )tiţi de ce-i atît de rară &rucea Eictoria în armata en-
gleză 2 Pentru că vite*ia în forma ci cea mai înaltă 5 le courage
de la nult" 5 cum spunea 7apoleon# prime$te rareori &rucea
Eictoria $i pentru că vite*ia fără noroc î$i dă tot sîngele nerăs-
plătită.
1upă &rucea Eictoria# cea mai rîvnită decoraţie engleză
este rdinul !areticrci. Yiua cînd se va desfiinţa acest ordin
va fi nefastă pentru nglia.

Iîmi place rdinul !aretiereiB# zicea lordul 0elbourne#

Ipentru că n-arc nimic a face cu afurisitul de merit.B
Prietenul meu# ministrul Suediei la :oma# mi-a arătat acum
cîteva zile copia unei scrisori# pe care o trimisesem cu aproape
douăzeci ele ani în urmă. riginalul îl eJpediase ministerului
de eJterne al Suediei pentru a fi citit cu atenţie $i a se medita
asupră-i. /ra un răspuns întîrziat la repetate adrese oficiala
trimise de legaţia suedeza# prin care mi se atrăgea atenţia că
8notă9

"
&ura*ul orb.
8Dnotă9
4(4
ar trebui să am măcar atîta bună-cuviinţă să confirm cu mul-
ţumiri primirea medaliei 0essina ce mi-o acordase guvernul
italian pentru ni$te fapte pe care se pare că le-a$ fi săvîr$it în
timpul cutremurului. ,ată cuprinsul scrisorii meleN
I/Jcelenţă#
Principiul după care m-am condus pînă acum î materie de
Adecoraţii a fost să nu primesc o distincţie decît în cazul cînd
n-am făcut absolut nimic ca s-o merit.  privire în 0onitorul
ficial vă poate arăta remarcabilele rezultate pe care le-am
obţinut# datorită riguroasei respectări a principiului meu# de
mulţi ani de zile. 7oua metodă propusă de /Jcelenţa-Eoastră#

anume# să primesc o recunoa$tere oficială a neînsemnatelor

servicii pe care am încercat poate să le aduc# mi se pare o ac-
ţiune cutezătoare# de o valoare practică dubioasă. 7-ar face
decît să-mi încurce principiile filozofice $i ar putea mînia pe
zeii nemuritori. 0-am strecurat neobservat din olera maa-
lalelor 7eapolului# înţeleg să mă strecor la fel de nevăzut $i
din ruinele 0essinei. 7-am nevoie de o medalie comemorativă
ca sa-mi amintesc cele văzute.B
&u toate astea# trebuie să recunosc că scrisoarea mea nu-i
++decît o glumă. 0inistrul Suediei n-a înapoiat guvernului italian
medalia mea de +la 0essina# trebuie s-o am pe undeva# în vreun
% saltar 5 $i totu$i# con$tiinţa mi-a rămas curată $i principiile
mele filozofice nu cu mult mai încurcate ca înainte. 1e fapt#
N eu eJista nici un motiv să nu primesc medalia# căci ceea ce fă-
cusem la 0essina era foarte puţin faţă de ceea ce văzusem
săvîr$ind sute de oameni obscuri $i nerăsplătiţi## cu pericolul
vieţii for. /u nu fusesem în pericol decît să mor de foame ori
din prostia mea. / adevărat că am readus la viaţă cu a*utorul
respiraţiei artificiale destui oameni aproape sufocaţi# dar cîţi
alţi medici# infirmiere $i grăniceri n-au făcut acela$i lucru fără
a fi răsplătiţi 2 îmi amintesc că am scos din rămă$iţele unei
bucătării pe o bătrînă# dar mai $tiu că am părăsit-o în stradă
cu picioarele rupte# strigînd a*utor# într-adevăr că n-aveam ce
face% pînă la sosirea primului vapor sanitar nu se puteau găsi
năieri nici pansamente# nici medicamente.  mai fost apoi
pruncul gol pe care l-am găsit noaptea tîrziu într-o curte $i pe
8.:
care l-am luat în pivniţa ce-mi servea de locuinţă# unde a dor-
mit lini$tit# vîrît sub aina mea# sugîndu-mi din cînd în cînd

prin somn degetul cel mare. 1imineaţa l-am dus călugăriţelor

de la Santa 3eresa# în ceea ce mai rămăsese din capela lor#
unde de*a se aflau peste o duzină de prunci +întin$i pe *os care
ţipau de foame# căci o săptămînă înceiată nu s-a găsit un
strop de lapte în 0essina. 0ă minunam mereu cîţi copii nevă-
tămaţi erau sco$i de sub ruine ori găsiţi pe străzi% îţi venea sa
crezi că atotputernicul 1umnezeu fusese mai milos cu ei decît
cu oamenii mari. &um $i apeductul se prăbu$ise# apă nu era
decît în cîteva fîntîni împuţite# infectate de miile de cadavre
ce putrezeau prin tot ora$ul. 7u se găsea nici un fir de pîne#
carne# macaroane# legume ori pe$te# căci cele mai multe bărci
pescăre$ti se înecaseră sau se sfărîmaseră de talazul mareei cară
măturase pla*a# luînd cu el peste o mie de oameni ce se îngră-
mădiseră acolo# crezîndu-se mai în siguranţă. Sute dintre ei
fuseseră aruncaţi din nou pe nisip# unde stăteau de zile întregi
putrezind la soare. &el mai mare recin pe care l-am văzut în
viaţa mea 5 strîmtoarea 0essina mi$ună de recini 5 fu de
asemeni azvîrlit pe ţărm# încă viu. Pîndeam cu oci ulpavi
cum îl tăiau oamenii în bucăţi# nădă*duind să pot înaţă $i eu
vreo bucăţică. )tiam mai de demult# din auzite# că-i foarte
bună carnea de recin# în pîntecele lui găsiră un picior întreg
de femeie# cu ciorap de lînă ro$ie $i geată solidă# care parcă
ar fi fost amputat de bisturiul unui cirurg. Se prea poate ca
în acele zile să mai fi gustat $i alţii# în afara recinilor# carne
omenească 5 dar mai bine să nu mai vorbim de asta. 'ine-
înţeles că miile de cîni $i pisici fără adăpost# care se strecurau
în timpul nopţii printre ruine# nu se răneau cu altceva pînă
ce la rîndul lor erau prin$i $i devoraţi de cei răma$i în viaţă#
dacă aveau norocul să dea peste ei. )i eu am pră*it o pisică la

ma$ina mea de spirt. 7oroc că erau destule portocale# lămîi $i

mandarine de furat prin grădini# iar vin cît îţi poftea inima.
!aful miilor de pivniţe $i prăvălii de vinuri începuse ciar din
prima zi# $i aproape toţi erau seara mai mult ori mai puţin
beţi 5 bineînţeles că $i eu 5 $i era o adevărată binecuvîntare#
căci îţi potolea senzaţia de le$in a foamei# $i-apoi puţini oameni
ar fi îndrăznit să adoarmă în stare de trezie. &utremurele se
repetau aproape în fiecare noapte# urmate de uruitul caselor
4(T
ce se dărîmau $i de răcnetele îngrozite ce răsunau iar de fiecare
dată# pe străzi. 1e fapt# am dormit bine la 0essina de$i nu era%
de loc plăcut să-ţi scimbi mereu locuinţa. Pivniţele erau*%
se-nţelege# locul cel mai sigur de dormit# dacă izbuteai să-ţi
înfrîngi spaima gîndului obsedant că ai putea rămîne prins caN
un $obolan sub un zid dărîmat. /ra mai bine de dormit sub
un pom# într-un crîng de portocali% numai că# după două zile
de ploa*e torenţială# nopţile deveniseră prea reci pentru un om
al cărui ecipament încăpea în raniţa din spinare. m încercat
să mă consolez cum am putut de pierderea dragii mele pelerini i
scoţiene# încipuindu-mi că probabil acoperea acum zdrenţe %

mai *alnice decît ale mele# dar pe care nu le-a$ fi scimbat cu

altele mai bune ciar de-a$ fi putut. 7umai un om cu mult %
cura* se putea simţi bine într-un costum decent# printre toţi -#
oamenii aceia care scăpaseră numai cu căma$a de noapte în
spate# înnebuniţi de groază# de foame $i frig. 1e altfel# nu $i
le-ar fi putut păstra multă vreme. 7u-i de mirare că înaintea
sosirii trupelor $i a declarării stării de asediu se întîmplaseră
ades *afuri împotriva viilor $i morţilor# atacuri $i ciar asasi-
nate. 7u cunosc nici o ţară în care să nu se fi petrecut acelea$i
fapte după asemenea catastrofă nemaipomenită. Pentru a în-
răutăţi $i mai mult situaţia# ironia soartei făcuse ca din opt
sute de carabinieri ai $colii militare să scape cu viaţă numai
paisprezece# pe cînd întîiul cutremur descisese temniţele elibe-
rînd din încisoarea &apucinilor peste patru sute de uciga$i de
r
profesie $i tîlari. / de la sine înţeles că ace$ti candidaţi la
spînzurătoare# după ce *efuiră prăvăliile de aine# armurierii de
revolvere# prinseră a-$i face de cap dînd iama în rămă$iţele
bogatului ora$. Sparseră pînă $i casa de fier a băncii din ţ
7eapole# omorînd doi paznici de noapte. $a de mare era
totu$i groaza ce pusese stăpînire pe toţi# că mulţi dintre acei
bandiţi# cu toate prile*urile unice care li se ofereau# preferau sa
se predea pentru a fi înci$i în cala vreunui vapor din port#
decît să rămîie în ora$ul acela blestemat. &ît despre mine# n-am
fost brutalizat de nimeni% dimpotrivă# toţi s-au arătat de o
bunătate+mi$cătoare# a*utîndu-mă a$a cum se a*utau $i între ei.
;'ine punea mîna pe aine ori rană le împărţea cu dragă
inimă cu cei care n-aveau. n oţ de magazine# necunoscut#
îmi dărui un elegant capot -de damă vătuit# ce-a fost unul din
8.'

cadourile cele mai binevenite pe care le-am primit vreodată#

într-o seară# trecînd prin prea*ma ruinelor unui palazzo# am
observat un bărbat bine îmbrăcat ce arunca bucăţi de pîne $i
un braţ de morcovi într-un gra*d subteran# unde rămăseseră
înci$i sub dărîmături doi cai $i un măgăru$. Puteam zări# prin-
tr-o crăpătură îngustă a zidului# pe bietele animale sortite
pieirii. 'ărbatul acela îmi spuse că venea acolo de două ori pe
zi# cu toate resturile de mîncare pe care le putea găsi. Prive-
li$tea acelor sărmane dobitoace murind de foame $i sete îi făcea
atît de rău# că i-ar fi împu$cat dacă ar fi avut cura*ul# dar nu
fusese în stare niciodată să tragă măcar într-o prepeliţă K.
imit# am privit cipu-i frumos# inteligent $i-atît de simpatic#
întrebîndu-l dacă era sicilian. 7u# nu era sicilian# îmi răspunse#
dar trăise mulţi ani în Sicilia. începuse a ploua cu violenţă#
a$a că am plecat împreună. 0ă întrebă unde locuiam $i cînd
i-am spus că n-aveam un domiciliu stabil se uită la ainele
mele ude $i-mi propuse să mă adăpostească la el în noaptea
aceea. Locuia împreuna cu doi prieteni# în apropiere. zm îna-
intat bî*bîindu-ne drumul printre blocuri enorme de zidărie
prăbu$ită $i mormane de mobilă de toate soiurile# sfărîmată 
coborîrăm apoi un rînd de trepte $i intrarăm într-o bucătărie
spaţioasă# la subsol# slab luminată de o lampă cu gaz a$ezată
sub icoana în culori a unei madone. Pe podea erau întinse trei
saltele $i signor medeo mă pofti să dorm în culcu$ul lui# căci
el# împreună cu cei doi prieteni# aveau să lipsească toată noap-
tea % se duceau să caute ni$te lucruri sub ruinele locuinţei lor.
0i-au oferit o cină eJcelentă% de cînd venisem în 0essina era
a doua oară cînd mîncam cumsecade# întîia oară fusese cu
cîtcva zile mai nainte# cînd nemeriscm pe nea$teptate în gră-

dina consulatului american peste un vesel ospăţ prezidat de

veciul meu prieten# Ointrop &anîer# care sosise ciar în
dimineaţa aceea cu iactul său încărcat cu provizii pentru
ora$ul înfometat. m dormit neîntors toată noaptea pe sal-
teaua lui signor medeo# de$teptîndu-ma a doua zi dimineaţa
cînd gazda mea cu cei doi prieteni se întoarseră cu bine din
8notă9

"
Poate va interesa pe iubitorii de animale să afle că cei doi cai $i mă-
găru$ul au fost sco$i vii de-acolo într-a optsprezecea zi după cutremur $l
că s-au întremat. ;7ota autorului.@
8Dnotă9
4(C
prime*dioasa lor eJpediţie nocturnă % într-adevăr prime*dioasă#
deoarece $tiam că trupele aveau poruncă să împu$te pe loc pe
oricine ar fi încercat să puie mîna $i să ia ceva# ciar de sub
ruinele casei iui. runcară buccelele sub masă# aruncîndu-se
apoi $i ei pe saltele 5 $i dormeau tun cînd am plecat. 1e$i
mort de oboseală# amabilul meu amfitrion nu uita să-mi spuie
că eram oricînd binevenit $i că puteam sta la el cît voi dori.
'ineînţeles că atîta a$teptam.  doua seară am mîncat iar cu
signor medeo. Prietenii lui se $i întinseseră pe saltele $i dor-
meau bu$tean# căci trebuiau să iasă din nou tustrei# după miezul
nopţii# la munca lor. 7-am pomenit om mai bun ca gazda

mea. &înd află că n-aveam parale# se oferi imediat să-mi îm-

prumute cinci sute de lire. 3rebuie să mărturisesc cu părere de
rău că-i mai datorez $i-n ziua de azi banii. 7u m-am putut
opri să nu-mi arăt uimirea că împrumuta a$a# bani# unui străin
despre care nu $tia nimic# îmi răspunse zîmbind că n-a$ sta
alături de el dacă n-ar avea încredere în mine.
 doua zi după-amiază tîrziu# pe cînd mă tîram printre
ruinele otelului 3rinacria căutînd cadavrul consulului suedez#
îmi răsări dintr-odată în faţă un soldat cu ţeava armei îndrep-
tată spre mine. m fost arestat $i dus la cel mai apropiat post.
fiţerul de serviciu# după ce învinse prima dificultate N de a
se lămuri unde se află obscura mea ţară# îmi cercetă permisul
semnat de prefect $i-mi dădu drumul# căci singurul meu corpus
delicii era un registru consular suedez# pe *umătate ars. 3otu$i#
am plecat de la post cu un simţămînt neplăcut# căci observasem
o eJpresie de nedumerire în ocii ofiţerului cînd îi spusesem
că nu eram în stare să-i dau adresa eJactă % nu $tiam nici măcar
numele străzii pe care locuia generoasa mea gazdă# între timp#
se întunecase de tot $i am luat-o la fugă# deoarece mi se părea
că aud în urma mea pa$i ca $i cum eram urmărit de cineva. m
a*uns însă la adăpostul meu de noapte fără să mi se mai în-
tîmple nimic. Signor medeo $i prietenii lui dormeau de mult#
întin$i pe saltele. Flămînd ca de obicei# m-am a$ezat să mănînc
ce-mi pusese pe masă generosul meu amfitrion. Eoiam să rămîn
treaz pînă la plecarea lor $i să-i fac lui signor medeo propu-
nerea de a merge cu el în noaptea aceea spre a-l a*uta să-$i
caute bunurile. 3ocmai îmi spuneam că era puţinul pe care-l
puteam face drept mulţumire pentru bunătatea lui# cînd de--
4(<

odată am auzit un fluerat strident $i tropăieli de pa$i. &ineva

cobora scările# într-o clipă# cei trei adormiţi pe saltele fură în
picioare. :ăsună o împu$cătură $i un carabinier se prăbu$i#%
rostogolindu-se pe trepte în *os# pînă la picioarele mele. Pe
cînd mă aplecam repede ca să văd dacă-i mort# am zărit lim-
pede pe signor medeo îndreptînd revolverul asupră-mi. în
aceea$iB clipă c nera se umplu de soldaţi# mai auzii o împu$că-
tură $i# după o luptă desperată# cei trei oameni fură biruiţi.
&înd gazda trecu pe dinaintea mea# legat cobză de% mîni $i de
picioare cu o frîngie groasă# î$i înălţă capul aruncîndu-mi o
căutătură sălbatică atît de plină de repro$ $i ură că-mi îngeţă
sîngele în vine. Peste o *umătate de oră# mă aflam din nou la
post unde am rămas încis toată noaptea. 1imineaţa# acela$i
ofiţer îmi luă interogatoriul 5 $i numai inteligenţii $i bună-
tăţii lui îi datorez# de bună seamă# viaţa# îmi spuse că cei trei
erau ni$te pu$căria$i osîndiţi pe viaţă# care scăpaseră din în- .
cisoarea &apuţinilor# toţi trei pericolosissimi ". medeo era un
vestit bandit care terorizase ani de zile ţinutul Sirgenti avînd
un record de opt omoruri la activul său. 3ot el# cu banda lui#
*efuiseră banca din 7eapole# ucigînd pe paznic cu o noapte
înainte# pe cînd eu dormeam lini$tit pe salteaua lui6 &ei trei
oameni fuseseră împu$caţi în zori. &eruseră un preot# î$i măr-
turisiseră păcatele $i muriseră fără frică. fiţerul ţinea să mă
felicite pentru rolul important pe care-l *ucasem la prinderea
lor. L-am privit drept în oci $i i-am răspuns că nu mă sim-
ţeam de loc mîndru de isprava mea. îmi dădusem de mult
seama că nu mi se potrivea de fel rolul de acuzator $i mai puţin"
încă cel de călău. 7u era treaba mea# ci poate a lui# ori poate
nici a lui. 7umai 1umnezeu $tia cum să lovească atunci cînd

voia el să lovească# $tia cum să ia o viaţă la fel cum $tia s-o

$i dăruiască. N
1in păcate# aventura mea a*unse la urecile unor reporteri
care dădeau tîrcoale prin apropierea zonei militare. 1in mo-
tive bine întemeiate# nici un ziarist n-avea voie în acele zile să
intre în ora$ pentru a căuta ve$ti senzaţionale# care erau cu%
atît mai preţioase cu cît păreau mai neverosimile. &u siguranţa
că întîmplarea aceea avea să pară destul de năstru$nică celon
8notă9
" /Jtrem de periculo$i.
8Dnotă9
4(>
care nu fuseseră în 0essina în prima săptămînă după cutremur.
7umai o fericită stîlcire a numelui meu m-a scăpat de a de-
veni celebru. 1ar cînd am fost informat# de cei care $tiau cît
de lunga-i mîna 0afiei# că asta nu mă ferea de a fi ucis dacă
mai rămîneam în 0essina# m-am îmbarcat a doua zi împreună
cu ni$te grăniceri# traversînd pe un v2k strîmtoarea# către
:eggio.
)i :eggio# unde la prima zguduire se prăpădiseră douăzeci
de mii de oameni pe loc# era o priveli$te de nedescris $i de ne-
uitat. 1ar $i mai spăimîntătoare era starea oră$elelor de pe
coastă# risipite printre crîngurile de portocali N Scilla# &anitello#

Eilla San Giovanni# Gallico# rci. San Gregorio# odinioară

poate cea mai frumoasă regiune a ,taliei# acum un vast cimitir
cu peste treizeci de mii de morţi $i cîteva mii de răniţi ce-au
zăcut două nopţi printre ruine sub o ploaie torenţială urmată
cle-un tramontana" rece ca geaţa# fără un a*utor de nicăieri.
0ii de oameni# aproape goi# alergau ca ni$te smintiţi pe străzi
strigînd# cerînd ele .mîncare. &utremurul părea să fi atins cul-
mea violenţei puţin niai spre miază-zi. La Pellaro# de pildă#
uncie din cinci mii ele locuitori numai cîteva sute scăpaseră cu
viaţă# n-am fost în stare să recunosc nici măcar unde fuseseră
străzile. 'iserica# în care se îngrămădiseră oamenii înspăimîn-
taţi# se prăbu$ise la al doilea cutremur# îngropîndu-i pe toţi.
&urtea bisericii era plină de sicrie sfărîmate# azvîrlite pur $i
simplu afară din pămînt% mai văzusem aceea$i priveli$te ma-
cabră în cimitirul din 0essina. Pe movila de ruine a bisericii
$edeau vreo douăsprezece femei# trcmurînd de frig în zdrenţele
lor. 7u plîngeau# nu vorbeau# stăteau neclintite cu capetele
aplecate $i ocii pe *umătate înci$i. &înd $i cînd# vreuna din
ele înălţa capul aţintind cu oci goi pe un preot bătrîn $i
!erpelit care gesticula cu violenţă# ceva mai încolo# într-un
grup de bărbaţi. 1in cînd în cînd# î$i ridica pumnii încle$taţi
spre 0essina# ce se .zarea de cealaltă parte a mării# blcstcmînd-o
groaznic# numind-o 0essina cetatea diavolului# Sodoma $i
Goniora laolaltă# pricina tuturor nenorocirilor. 7u prezisese el
mereu că ora$ul păcăto$ilor va sfîr$i cu... 2  scrie de gesturi
*zgîlţîitc $i ondulate eJecutate cu amîndouă mîinile prin aer nu
8notă9
". Eînt de nord.
<7not!>

88
mai lăsau nici o urmă de îndoială asupra naturii profeţiei.#
&astigo di 1io 6 &astigo di 1io 6"
,-am dat femeii de lîngă mine# care ţinea un prunc în poală#
. o pîne uscată din raniţa mea. /a o înaţă fără să scoată o
vorbă $i scoase repede din buzunar o portocală# întinzîndu-mi-o.
0u$că din pîne o bucată pe care o vîrî în gura femeii din spa-
tele ei# ce-avea în curînd să devie mamă# iar restul îl înfulecă
cu lăcomie ca un animal înfometat# îmi povesti apoi cu glas
scăzut# monoton# că scăpase fără să $tie cum# cu copilul la sîn#
cînd se prăbu$ise casa la prima staccata (# că muncise pînă a
doua zi cercînd să scoată de sub ruine pe ceilalţi doi copii $i
pe tatăl lor. Pînă în ziuă le auzise mereu gemetele# apoi venise
altă staccata $i totul tăcuse. vea o tăietură urîtă de-a curme-
zi$ul frunţii# dar creatura ei 5 dulce $i mi$cător cuvînt pe
care-l dau pruncilor mamele din partea locului -5 scăpase
teafăr# grazie a 1io 4. Pe cînd vorbea# î$i puse la sîn copilul# o
minune de băieţel# gol# voinic ca un micuţ Hercule# care nu se
sincisea de loc de cele întîmplate. lături# într-un co$# dor-
mea alt sugaci sub cîteva smocuri de paie putrede# îl culesese
de pe uliţă# nimeni nu $tia al cui era. &înd m-am ridicat să
plec# pruncul fără de mamă începu a scînci. Femeia îl scoase
repede din co$ $i-l puse la celălalt sîn. Priveam pe acea ţărancă
simplă din &alabria# cu braţe vîn*oase $i piept îmbel$ugat# la
cei doi prunci splendizi sugînd voinice$te la sînii ei $i deodată
mi-am amintit cum o cema. /ra 1emeter din 0agna Graecia#
unde se născuse. 0agna 0atcr a romanilor. /ra 7atura 0amă
$i din sînu-i generos curgea ca $i înainte fluviul neistovit al
Eieţii peste mormintele celor o sută de mii de morţi. # 0oarte

unde ţi-e săgeata înveninată 2 # mormînt# unde ţi-e victoria 2

1ar să ne întoarcem la 0iss Hall N ocupată cu atîtea alteţî
regale# îi venea tot mai greu să privegeze venirea $i plecarea
clientelor mele. Speranţa pe care-o nutrisem# ca voi scăpa da
nevropate părăsind Parisul# nu se împlinise % salonul meu de
a$teptare din Piazza di Spagna era plin de acele cliente. r NlQ
8notă9

"
'lestemul lui 1umnezeu 6
(
Yguduitură.
4
0ulţumită 1omnului.
8Dnotă9
44"
erau veci $i temute cuno$tinţe din venue de Eilliers# altele
îmi erau trimise pe cap# în număr tot mai mare# de diferiţi
neurologi eJperţi# în legitimă apărare. 7umai duzinele de
femei nedisciplinate $i dezecilibrate de toate vîrstele pe care
mi le trimitea în mod obi$nuit profesorul Oeir-0itcell ar fi
fost de a*uns să puie la grea încercare răbdarea $i mintea ori-
cărui bărbat. Profesorul Rraffr-/bing din Eiena# cunoscutul
autor al cărţii Pscopatia SeJiii. îs# îmi trimitea de asemeni
bolnavi de amîndouă genurile# ori fără de gen# mai mult ori
mai puţin greu de tratat# mai cu seamă femei. Spre marea mea
surpriză $i satisfacţie# îngri*isem în ultima vreme o mulţime de

bolnavi cu felurite tulburări nervoase pe care $tiam din sursă

sigură că mi-i trimitea maestrul de la Salpetriere# de$i niciodată
n-aduceau vreun cuvînt de recomandare în scris. 0ulţi dintre
acei pacienţi erau cazuri greu de definit# de eJtremă limită#
% mai mult ori mai puţin răspunzători de faptele lor. nii erau
pur $i simplu nebuni camuflaţi# în stare de orice. &u nebunii
e u$or să fii răbdător % mărturisesc că am o slăbiciune ascunsă
pentru ei. &u puţină blîndeţe# izbuteam de cele mai multe ori
să mă înţeleg cu dîn$ii. &u femeile isterice însă nu-i u$or de
loc să-ţi păstrezi cumpătul 5 B$i în ce prive$te purtarea priete-
noasă# trebuie să fii foarte prevăzător# căci e tocmai ceea ce
doresc ele în primul rînd 6 îndeob$te# nu poţi face mare lucru
pentru asemenea bolnave# cel puţin în afara spitalului. Le poţi
amorţi centrii nervo$i cu sedative# dar nu le poţi vindeca.
+:ămîn ceea ce sînt# un derutant compleJ de tulburări mintale
A$i fizice# o pacoste pentru familii $i pentru ele însă$i# un blestem
pe capul medicului. 3ratamentul ipnotic# atît de eficace în
multe tulburări mintale pînă acum # incurabile# este contra-
indicat de obicei în tratamentul femeilor isterice de orice vîrstă#
.căci isteria n-are limită de vîrstă. r trebui limitat# în orice
+ caz# la sugestia Q l+etat de veille i a lui &arcot. Pe de alta
parte# este $i de prisos căci# oricum# bietele nea*utorate sînt $i
a$a cît se poate de dornice să se lase dominate de doctorul lor#
să depindă ciar prea mult de el# să-$i încipuie că-i singurul
* om care le poate înţelege $i pe care-l adoră ca pe-un idol. poi#
mai devreme ori mai tîrziu# vine faza IfotografiilorB $i n-ai
8notă9
". n stare de vege
8Dnotă9

44(
ce să faci# il faut passer par la"# cum spunea &arcot cu surîsu-i
amar. m o vece aversiune pentru fotografii# nu m-am mai
fotografiat de plăcere de la vîrstă de $aisprezece ani % o sin-
gură dată# în mod eJcepţional# mi-am scos ni$te instantanee
absolut necesare pentru pa$aport# cînd lucram la &rucea :o$ie#
în timpul războiului. 7ici măcar la fotografiile prietenilor
n-am ţinut vreodată# căci oricînd vreau le pot reproduce tră-
săturile pe retina ocilor mei# fără retu$uri $i cu mai mare
precizie decît cel mai iscusit fotograf. Pentru cine studiază
psiologia# fotografia obi$nu*tă a cipului omenesc are puţină
valoare. 1ar pe bătrîna nna o interesau eJtraordinar toto-
grafiile. 1in ziua memorabilă cînd cea mai umilă florăreasă
din Piazza di Spagna se ridicase la rangul de portăreasă a casei
lui Reats# nna devenise o pasionată colecţionară de foto-
grafii. deseori# după ce-o mustram cu prea multă asprime
pentru vreuna din numeroasele-i pozne# obi$nuiam să-i trimit
porumbelul păcii cu o fotografie în cioc# în micu-i bordei de
sub treptele de la 3rinitQ dei 0onti. )i cînd# mai tîrziu# istovit
de insomnii am plecat pentru totdeauna din casa lui Reats#
nna puse mîna pe un sertar de la masa mea de scris# plin cu
fotografii de tot felul $i de toate mărimile. &a să fiu drept#
trebuie să recunosc că eram bucuros să scap de ele. nna este
nevinovată# eu singur port întreaga vină. Făcînd o scurtă vizită
la Paris $i Londra# în primăvara următoare am fost izbit de
rezerva# ca să nu spun de răceala cu care m-au primit mai mulţi
dintre vecii mei pacienţi $i familiile lor. &înd m-am întors
din călătorie# trecînd prin :oma în drum spre &apri# am făcut
un scurt popas# atît cît să iau masa la legaţia suedeză. 0inistrul

mi s-a părut cam îmbufnat $i ciar pe încîntătoarea mea gazdă

am găsit-o neobi$nuit de tăcută. &înd m-am sculat să plec la
gară pentru a prinde trenul de noapte spre 7eapole# veciul
meu prieten îmi spuse că venise vremea să mă retrag definitiv
la San 0icele $i să-mi petrec restul vieţii acolo# între cînii $i
maimuţele mele. 7u mai eram potrivit pentru altfel de socie-
tate# bătusem propriul meu record cu ultima ispravă# cînd ple-
casem din casa lui Reats. )i cu glas plin de mînie# începu a-mi
povesti cum# în a*unul &răciunului# trecînd prin Piazza di
8notă9

"
3rebuie să trecem $i prin asta.
8Dnotă9
+888
Spagna care întotdeauna în ziua aceea e înţesată de turi$ti#
dăduse peste nna în pragul casei lui Reats# instalată dinaintea
unei mese pline de fotografii# strigînd trecătorilor cu voce
ascuţită N
5 Ee Kte a vedere uesta bellissima signorina con capelli
ricci# u. mo prezzo due lire 6
5 Guardate la signora americana# guardate ce eoliana di
perle# guardate ce oreccini con brillanti# ve la do per due
cinuanta# una vera comb+mazione 6
5 7on vi fata scappare uesta nobile marcesa# tutta ,n
pclliccia ,

5 Guardate uesta ducessa# tutta scollata# n veste di

ballo e con la corona n testa# uattro lire# un vero regala 6
5 /cco la signora 'ocea perta# prezzo ridotto una lire e
mezzo 6
5 /cco la signora 0ezza Pazza# rideva sempre# ultimo
prezzo una lira 6
5 /cco la signora &apa :ossa cbe puzzava sempre di
liuore# una lira mezzo.
5 /cco la signorina dell+lbergo di /uroţ-l ce era im-
pazzita per ii signor dottore# due lire e mezzo 6
5 Eedete la signora francese ce por tava via  porta siga-
rette sollo ii mantello# povera signora# non era colpa sita# non
aveva la testa apposto# prezzo ristretto una lire.
5 /cco la signora russa ce voleva ammazzare la civetta#
due lire# mă ance un soldo di meno.
5 /cco la baronessa 0ezzo omo 0ezza 1onna# matnma
mia# non $i capisca niente# ii signor dottore diceva ce era
nata cosi# due lire venti cinue# una vera occasione 6"
8notă9
" Eeniţi să vedeţi pe doamna asta frumoasă cu pălărie scumpă# ultimul
preţ două lire. Priviţi pe doamna americană# priviţi ce colier de perle are#
ce cercei cu briliante# v-o dau pentru două lire cincizeci 5 o adevărată
ocazie 6 7u scăpaţi din mînă pe nobila marciză# toată în blănuri 6
Priviţi pe ducesa aceasta# în marc decolteu# în costum de bal $i cu
coroana pe cap % patrii lire# o adevărată ocazie.
,ată pe doamna cu gura căscată % preţ redus o liră $i *umătate.
,ată pe doamna nebună pe *umătate# care rîdea într-una % ultimul preţ#
o liră.
,ată doamna &ap :o$# ca+e mirosea totdeauna a băutură % o liră $i *u-

mătate.
,ată domni$oara de la Hotelul /uropa# care era nebună după domnul
doctor % două lire $i *umătate.
Priviţi pe doamna franceză care a luat port ţigaretul sub mantou# săr-
mana doamnă# nu era vina ei# nu era întreagă la minte % preţ redus# o ,ii ă.
,ată doamna rusoaică# care a vrut să ucidă bufniţa % două lire# nici un
ban mai puţin.
,ată baroneasa *umătate bărbat# *umătate femeie# 1oamne apără# nu în-
ţeleg nimic# domnul doctor spunea că a$a se născuse % două lire $i douăzeci
$i cinci 5 o adevărată ocazie.
<7not!>
88:
5 /cco la contesina bionda ce il signor dottore voleva tanto
bene# uardate corn+e cQrma# non meno di tre lire 6"
5 /cco la...
)i-n mi*locul tuturor doamnelor trona fotografia lui în uni-
formă de gală# cu decoraţii $i tricorn# avînd scris într-un colţ AA
ILui . 0. din partea veciului său prieten# &. '.B mil
striga că-i gata s-o dea la preţul scăzut de o lira# specialitatea
ei fiind fotografiile de doamne. Legaţia primise teancuri de
scrisori de la fo$tii mei bolnavi# de la părinţii# soţii $i ado-
ratorii lor# ce protestau cu indignare împotriva acestui scan-
dal. n franţuz furios care# aflîndu-se în călătorie de nunta
la :oma descoperise o fotografie mare a soţiei sale eJpusă
pentru vînzare în vitrina unui bărbier de pe Eia &roce# ceruse
adresa mea# avînd intenţia să mă provoace la duel cu pistolul#
la graniţă. 0inistrul trăgea năde*de că franţuzul era bun ţin-
ta$% de altfel# totdeauna îmi prezisese el că n-am să mor de
moarte bună.

'ătrîna nna mai vinde $i azi flori în Piazza di Spagna.

ţi face bine să-i cumpăraţi un bucet de violete# dacă nu
cumva preferaţi să-i dăruiţi fotografia dumneavoastră. Eremu-
rile-s grele# bătrîna nna are cataractă la amîndoi ocii.
Pînă acum nu $tiu să eJiste vreun mi*loc prin care să poţi
scăpa de asemenea cliente % orice sfat în această privinţă îl
voi primi cu bucurie.  scrie rudelor să vie să le ia# este de
prisos. 3oate sînt de mult sătule $i nu se vor da îndărăt de la
nici un sacrificiu ca să ţi le lase pe cap. îmi amintesc bine de
omuleţul cu înfăţi$are *alnică# care a intrat în cabinetul meu
într-o bună zi# după ora de consultaţie. &ăzu pe un scaun#
întinzîndu-mi cartea de vizită. 0-am cutremurat de ură numai
8notă9

"
,at-o pe contesina blondă# de care avea atîta gri*ă domnul doctor# pri-
viţi cît e de drăgăla$ă % n-o dau cu mai puţin de trei lire 6
<7not!>
885
la citirea acelui nume % domnul &arles O. Oasington Long-
felloM Perins !unior. Se scuză că nu răspunsese celor doua
scrisori $i telegramei mele# preferase să vie ciar el pentru a
face un ultim apel la mine. ,-am repetat rugămintea mea din
scrisori# eJplicîndu-i că nu era *ust sa lase asupră-mi toată
povara doamnei Perins !unior# că a*unsesem la capătul pu-
terilor# îmi răspunse că $i el a*unsese la capătul puterilor. /ra
un om de afaceri $i voia să trateze cestiunea negustore$te i
era dispus să-$i *ertfească *umătate din venitul lui anual# plătit
înainte. ,-am răspuns că problema n-avea nici o legătură cu
banii# că eu aveam nevoie de lini$te. )tia că de mai bine de

trei luni ea fnă bombarda cu scrisori în cantitate medie de

trei pe zi $i că seara trebuia să scot telefonul din priză 2 )tia
ca-$i cumpărase cei mai iuţi cai din :oma $i mă urmărea pre-
tutindeni prin ora$# că trebuise -să renunţ la plimbările mele#
seara# pe Pincio 2 )tia că înciriase un eta* întreg în clădirea
din colţ# de peste drum# în Eia &ondotti# pîndind printr-o
lunetă puternică pe toţi cei care intrau $i ie$eau din casa mea 2
1a# era o lunetă eJcelentă. )i doctorul !enins din Saint
Louis fusese nevoit să se mute din pricina aceleia$i lunete.
Probabil nu $tie că fusesem cemat în trei rînduri la Grand
Hotel pentru a-i goli stomaul de-o doză mare de laudanum 2
&u doctorul Lippincott soţia lui întrebuinţase întotdeauna
veronalul# mă informă el# sfătuindu-mă sa a$tept pîna dimi-
neaţa data viitoare cînd va mai trimite după mine# $tiind-o cît
era de prevăzătoare cu dozele. &urgea cumva vreun rîu prin
ora$ 2
1a# îi spunem 3ibrul. cum o lună se aruncase de pe Ponta
Sant+ngelo. Fusese salvată de un poliţist care se aruncase
în apă după ea $i-o scosese.
7u era nevoie# zise el. 7evastă-sa era o înotătoare eJ-
celentă % la 7eMport se ţinuse la suprafaţa apei mai bine de o
*umătate de oră. Se mira că mai locuia încă la Grand Hotel.
1e obicei nu sta nicăieri mai mult de-o săptămînă.
7-avea încotro# căci trecuse prin toate otelurile din :oma#
i-am răspuns. 1irectorul îmi scrisese de curînd că n-o mai
putea ţine. 3oată ziua se certa cu celnerii $i cameristele $i
toată noaptea î$i muta mobilele dintr-o parte într-alta a salo-
88'
nuîui. 7-ar putea cumva să-i suprime alocaţia 2 Singura ei

scăpare ar fi să-$i cî$tige eJistenţa muncind din greu.

Soţia lui avea un venit personal de zece mii de dolari anual
$i încă zece mii de la primul bărbat# ce izbutise să scape destul
de ieftin.
7-o putea încide undeva în merica 2
încercase# dar zadarnic % speciali$tii găsiseră că nu era destul
de nebună. 3are-ar fi vrut să $tie ce mai a$teptau de la ea 2
7-a$ putea s-o încid undeva într-un azil din ,talia 2
0ă temeam că nu.
7e-am uitat unul la altul cu simpatie crescîndă. 0ă încre-
dinţa că# după statisticile doctorului !enins# bolnava nu ra-
mînea niciodată amorezată de acela$i doctor mai mult de o
lună# media fiind cam de paisprezece zile. &urînd va trece $i
vremea mea# fără îndoială. 7-a$ vrea# măcar de mila ,ui# să
rezist pînă-n primăvară 2
1ar# vai# statistica doctorului !enins se dovedi gre$ită X
doamna Perins !unior rămase cel mai neîndurat călău al meu
tot timpul cît am mai stat în :oma. Eara năvăli la &apri#
cercă să se înece în Grota lbastră# se caţără pe zidul grădinii
de la San 0icele# încît de eJasperare era cît pe ce s-o arunc
în prăpastie. 'a ciar cred că a$ fi aruncat-o dacă soţul ei nu
m-ar fi prevenit înainte de plecare că o cădere de la trei suta
de metri înălţime era un fleac pentru dînsa.
veam motive întemeiate să-l cred# căci abia cu vreo douî
luni mai înainte o ţicnită de fată# o nemţoaică# sărise de pe
celebrul zid al lui Pincio# alegîndu-se doar cu o gleznă ruptă.
1upă ce dăduse gata pe toţi doctorii nemţi din :oma# îi că-
zusem eu pradă. /ra un caz deosebit de sîcîitor# căci Frăulein
Frida avea o nemaipomenită u$urinţă să fabrice versuri# ran-

damentul ei zilnic atingînd cam zece pagini# toate avîndu-ma

pe mine drept ţintă. m îndurat o iarnă întreagă. &înd s-a
desprimăvărat 5 cazurile de felul acesta se agravează tot-
deauna primăvara 5 i-am spus mamei ei# o aiurită# că de nu
se întorcea cu domni$oara Frida de unde veniseră# nu mă voi
da îndărăt de la nimic ca s-o încid într-un azil. Se otărîră să
plece în Germania a doua zi dimineaţa. Peste noapte am fost
trezit de sosirea pompierilor în Piazza di Spagna % eta*ul întîi
al Hotelului /uropa de alături# era în flăcări. 1omni$oara
88?
Frida# în căma$ă de noapte# î$i petrecu restul nopţii în salonul
meu scriind versuri într-o stare de mare eJaltare. ,zbutise să-$i
atingă scopul N trebuira să mai rămînă o săptămînă întreagă
în :oma pentru anceta poliţiei $i stabilirea pagubelor# deoarece
focul pornise din salonul lor. 1omni$oara Frida muiase un
prosop în petrol $i-l azvQrlise în pian# dîndu-i apoi foc.
într-o zi# pe cînd ie$eam de-acasă# am fost oprit la u$ă de
o tînără americană cu o înfăţi$are înfloritoare# o întrucipare
a sănătăţii % de data asta# slavă 1omnului# nu putea fi vorba
de nervi 6 ,-am spus că după înfăţi$area ei se cuno$tea că
poate amîna vizita pînă a doua zi. /ram foarte grăbit. )i ea

era la fel de grăbită# îmi răspunse# căci venise la :oma numai

ca să-l vadă pe papă $i pe doctorul 0unte# care o putuse îm-
piedica pe mătu$a Saîl să facă boroboaţe timp de un an în-
treg# lucru pe care nu izbutiseră să-l săvîr$ească nici unul din
ceilalţi doctori. ,-am oferit o foarte frumoasă reproducere în
culori a IPrimăveriiB de 'otticelli dacă o lua pe mătu$ă-sa cu
ea înapoi în merica# dar îmi răspunse că nici prin gînd nu-i
trecea# ciar de i-a$ dărui srcinalul. &u mătu$a nu era de
glumit# te puteai a$tepta la orice de la ea. 7u $tiu dacă so-
cietatea Reats# care a cumpărat casa# a pus u$i noi la camera
în care a murit Reats $i unde a$ fi putut să mor $i eu dacă
mi-ar fi sunat ceasul. 1acă u$a cea vece e tot la locul ei# se
poate vedea o găurică de glonte în colţul din stînga# cam la
înălţimea capului meu# umplută cu gips $i vopsită ciar
de mine.
na din vizitatoarele obi$nuite ale cabinetului meu de con-
sultaţie# o doamnă cu înfăţi$are sfioasă# de altfel foarte manie-
rată# într-o zi# zîmbind graţios# înfipsese în piciorul englezului
a$ezat lîngă ea pe sofa un ac lung de pălărie. 3rupa mai cu-
prindea $i două cleptomane# care aveau obiceiul să ascundă
sub mantile orice le cădea sub mină# spre marea consternare
a slu*nicelor mele. &îteva dintre paciente nici nu puteau fi
primite în salonul de a$teptare# ci erau duse în bibliotecă ori
în salonul de dindos# sub supravegerea vigilenta a nnei# care
era de o răbdare îngerească cu ele# cu mult mai răbdătoare
ca mine. 1in economie de timp# unele dintre ele erau introduse
în sufragerie ca să-mi istorisească păsurile lor în vreme ce eu
mîncam. Sufrageria da spre o curticică de sub scările de la
889

3rinita dei 0onti# prefăcută de mine într-un fel de infirmerie-

sanatoriu pentru feluritele mele animale. Printre ele se afla o
bufniţă mică $i drăgăla$ă# coborîtoare directă din bufniţa 0i-
nervei.  găsisem în &ampagna cu o aripă frîntă# aproape
moarta de foame. 1upă ce i se vindecase aripa# o dusesem în
două rînduri în locul unde-o găsisem $i de clouă ori venise în
zbor după trăsura mea ca să mi se a$eze pe umăr % nu voia cu
nici un cip să se despartă de mine. 1e-atunci# micuţa bufniţă
sta pe stingia din colţul sufrageriei privindu-mă drăgăstos cu
ocii ei de aur. :enunţase pînă $i la somn ziua# ca să nu mă
piardă din oci. &înd mîngîiam trupu$oru-i mic $i moale# în-
cidea pe *umătate ocii de plăcere $i-mi ciugulea u$urel buzele
cu ciocu-i scurt# ascuţit# sărutîndu-mă în felul bufniţelor# între
bolnavele primite în sufragerie era $i o tînără rusoaica# foarte
iritabilă# care-mi da mult de furcă# încipuiţi-vă# fata deveni
atît de geloasă pe bufniţă# o aţintea c-o privire atît de sălbatică#
i*ncît a trebuit să-i dau poruncă severă nnei să nu le lasă
piciodată singure împreună în cameră# într-o zi# cînd m-am
]întors la de*un# nna îmi povesti .că puţin mai devreme venise
doamna rusoaică $i ca adusese un $oarece mort învelit într-o
iiîrtie. îl prinsese în camera ei# spusese ea# $i era sigură că buf-
,niţa are să-l mănînce cu plăcere. 1ar bufniţa $tia mai bine %
după ce retezase capul $oarecelui# cum fac bufniţele# nu voise
să-l mai mănînce. m dus $oarecele la farmacistul englez 5
avea în el destul arsenic pentru a ucide o pisică.
&a să fac plăcere Giovanninei $i :osinei# l-am poftit pe
bătrînul lor tată să petreacă Pastile cu noi la :oma. /ram
prieten bun# de mulţi ani# cu mo$ Pacciale. în tinereţe fusese
pescuitor de mărgean# ca mai toţi bărbaţii din &apri în acele

vremuri. 1upă felurite necazuri# a*unsese groparul oficial al

nacapriului# slu*bă proastă într-un loc unde nu moare nimeni
cît timp se fere$te de doctor. 1ar nici după ce l-am instalat
împreună cu copiii la San 0icele# nu se înduplecă în ruptul
capului să renunţe la slu*ba lui de groparg. vea o stranie plă-
cere să se ocupe de cei morţi# ba ciar era o adevărată încîn-
tare pentru el să-i îngroape. 0o$ Pacciale sosi în !oia marc#
peste seamă de tulburat. 7u călătorise niciodată cu trenul# nu
fusese niciodată într-un ora$# nu se urcase niciodată într-o
88&
trăsură. Se scula în fiecare dimineaţă de pe la trei ca să co-
toare în Piazza sa se spele pe mîni $i pe faţă la f întina 'er-
nin* de sub ferestrele mele. 1upă ce 0iss Hall $i fetele îl du-
seră să sărute degetele picioarelor de bronz ale sfîntului Petru
$i să urce \ în genunci Scala Santa"# iar Giovanni# colegul lui
de la cimitirul protestant# îl purtase în inspecţie prin felurite
cimitire ale :omei# declară că de-acum gata# nu-i mai trebuia
să vadă nimic# î$i petrecuse restul timpului instalat la fereastra
ce da spre\ Piazza..# în cap cu boneta-i lungă pescărească# de
formă frigiană# pe care nu $i-o scotea niciodată din cap. Spu-
nea că de-acolo avea cea mai frumoasă vedere asupra :omei

$i că nimic nu se putea asemui cu Piazza di Spagna. în pri-

vinţa asta eram $i eu de părerea lui. L-am întrebat de ce-i
plăcea a$a de mult Piazza di Spagna.
5\ Fiindcă trec necontenit înmormîntări# îmi lămuri mo$
Pacciale.
8notă9
". Scara sfîntă.
8D73U9
4=
K(CK
83,3L9E:
Primăvara venise $i plecase# se
apropia vara romană. ltimii străini dispăreau de pe străzile
pline de zăduf. Prin muzeele goale# zeiţele de marmoră se
bucurau $i ele de vacanţă# uzurind în răcoare# numai cu frun-
zele lor de smocin# în umbra grădinilor Eaticanului# Sfîntuî
Petru î$i făcea siesta. Forum-ul $i &olosseum-ul se cufundau
iar în visurile lor năpădite de amintiri. Giovannina $i :osina
arătau obosite $i palide# trandafirii de la pălăria lui 0iss Hali
atîrnau blegi. &înii gîfîiau cu limbile scoase# maimuţele# de sub
treptele de la 3rinită dei 0onti# cereau cu ţipete mari o
scimbare de aer $i de peisa*. &uterul meu mic $i cocet#
ancorat în Porto d+nzio# abia a$tepta semnalul ca să-$i ridice
pînzele spre a porni către insula mea# acasă# unde mastro 7icola
$i cei trei feciori cercetau zarea cu ocii# de pe parapetul
capelei# în a$teptarea mea. înainte de a părăsi :oma# m-am
mai dus o dată la cimitirul protestant de la Porta San Paolo.
Privigetorile cîntau încă .morţilor# cărora parcă puţin le păsa
X că-s uitaţi într-un loc atît de încîntător# atît de înmiresmat de

mirtul în floare# de parfumul crinilor $i-al trandafirilor. &ei

opt copii ai lui Giovanni erau toţi bolnavi de malarie# în
vremea aceea# periferiile :omei erau infectate de malarie#
orice-ar spune 'aecleerul. 0aria# copila cea mai mare# era
atît de istovită de repetatele accese de friguri încît i-am spus
4="
tatălui că fata se prăpăde$te dacă rămîne peste vară în :oma.
,-am propus s-o iau la San 0icele ca să stea toată vara cu
slu*nicele mele. La început# Giovanni stătu în cumpănă % ita-
lienii săraci se despart foarte greu de copiii lor bolnavi. Preferă
să-i vadă murind acasă# decît să-i trimită la spital. Primi pînă
la urmă# cînd i-am spus să aducă el singur fata la &apri# spre
a se încredinţa cu ocii lui cît de bine va fi îngri*ită de oamenii
mei. &a de obicei# 0iss Hali# Giovannina# :osina $i toţi cînii
plecară cu trenul spre 7eapole. /u cu 'ill pavianul% mangusta
$i bufniţa cea mică făcurăm o călătorie minunata cu iatul.
colirăm 0onte &irceo tocmai cînd soarele răsărea# prinserăm

briza de dimineaţă a golfului Gaeta# trecînd ca o regată pe

sub &astelul ,scia $i aruncarăm ancora la 0arina din &apri#
pe cînd clopotele băteau mezzogiorno K. 1ouă ore mai tîrziu#
lucram în grădina de la San 0icele foarte sumar îmbrăcat.
1upă cinci veri lungi de trudă neîntreruptă din zori pînă-n
amurgit# San 0icele era ca $i gata# dar mai era încă destul
de lucru în grădină. 1indosul casei trebuia făcută încă o terasă
$i o nouă loggia construită peste cele două încăperi romane
descoperite în toamna trecută. &ît despre curticica scitului#
i-am spus lui mastro 7icola că nu-mi mai plăcea 5 $i mai
bine am strica-o. 0astro 7icola mă rugă din tot sufletul s-o
las cum era# căci o mai stricasem de două ori. 1acă vom tot
continua a$a să dărîmăm fiecare lucrare imediat ce-o constru-
im# nu mai sfîr$im în veci San 0icele. ,-am replicat că cea
mai bună metodă de a-ţi construi o casă este să dărîmi totul
indiferent de cîte ori $i s-o tot iei de la capăt# pînă ce ociul
îţi spune că toate-s a$a cum trebuie. ciul $tie mai multe
despre aritectură decît cărţile. /l nu poate gre$i niciodată 5
cu condiţia să fie ociul tău# nu al altora. :evăzîndu-l acum#
San 0icele mi se părea mai frumos ca niciodată. &asa
era mică# cu puţine încăperi# dar făcusem destule loggii# terase
$i pergole împre*ur ca să poţi contempla soarele# marea
$i norii# căci sufletului îi trebuie mai mult spaţiu decît trupului.
Prin camere nu era mobilă multă# dar ce se afla acolo nu se
putea cumpăra numai cu bani. 7imic de prisos# nimic urît#
8notă9

"
miaza.
8Dnotă9
4=(

nici un fel de fleac ori zorzoane. &îteva picturi de-ale primi-

tivilor# o gravură de 1iirer $i un basorelief grec pe pereţii
văruiţi. Pe pardoseala de mozaic vreo două covoare veci#
pe masă cîteva cărţi $i pretutindeni flori în vaze strălucitoare
de Faenza $i rbino. &iparo$ii de la Eilla d+/ste# care măr-
gineau drumul pînă la capelă# crescuseră repede prefăcîndu-se
într-o alee de arbori măreţi# cei mai nobili arbori din lume.
&iar $i capela care dăduse numele locuinţei mele era în sfîr$it
a mea. veam de gînd să-rni fac acolo biblioteca. 'ănci veci
se în$iruiau cle-a lungul pereţilor albi# iar la mi*loc instalasem
o masă marc de trapeză# încărcată cu tomuri $i cu fragmente
de terracotta. Pe o coloană canelată de gialo antico " era a$ezat
un Horus enorm de bazalt# cel mai mare din citi am văzut#
adus din ţara faraonilor de un colecţionar roman# poate ciar
de 3iberius. 1e pe masa de scris privea în *os la mine capul
0eduzei# pe care-l găsisem în fundul mării# datînd din veacul
al patrulea înainte de &ristos. Pe căminul enorm florentin
din cinuecento sta o victorie înaripată. 1e pe o coloană de
marmoră africană# capul mutilat al lui 7ero privea afara#
spre golful unde-$i pusese vîsla$ii să-i omoare în bătaie mama.
1easupra u$ii de la intrare lucea frumosul vitraliu în culori
din cinuecento(# dăruit de ora$ul Florenţa /leonorei 1use-
$i pe care ea mi-l dăduse ca amintire ultima oară cînd stătuse
la San 0icele. într-o criptă mică# la un metru $i *umătate
sub dalele romane de marmură colorată# odineau în pace
cei doi călugări peste care dădusem pe nea$teptate cînd săpam
temeliile căminului. Stăteau acolo întin$i# cu braţele în cruce#
a$a cum fuseseră îngropaţi sub capela lor acum vreo cinci sute
de ani. :asele li se prefăcuseră aproape în pulbere# trupurile

uscate erau u$oare ca pergamentul# dar trăsăturile se conser-

vaseră bine# mînile ţineau încă crucifiJul $i unul din ei avea
catarame elegante de argint la încălţări# îmi păruse rău că le
tulburasem somnul $i-i a$ezasem cu mare gri*ă la loc în mica
lor cripta. &red că impunătoarea arcadă cu coloane gotice din
eJteriorul capelei era întocmai aceea ce trebuia. nde mai poţi
găsi în ziua de azi asemenea coloane î Privind de pe parapet
8notă9

"
0armură galbenă antică.
(
Secolul al_E,-lea.
8Dnotă9
4=4
în *os la insula ce se întindea la picioarele mele# i-am spus lui
mastro 7icola că trebuia să începem numaidecît pregătirile
pentru a$ezarea sfinJului % nu mai era vreme de pierdut.
0astro 7icola se bucură grozav % de ce nu porneam imediat să
aducem sfinJul 2 nde se afla acum 2 ,-am răspuns că zăcea
îngropat undeva pe continent# sub ruinele cetăţii dispărute a
unui împărat roman. Sta acolo de două mii de ani# a$teptîn-
du-mă. 3oate astea mi le spusese un bărbat cu mantie purpurie#
prima oară cînd privisem depărtările mării ciar din locul în
care ne aflam. Pînă acum nu văzusem sfinJul decît în vis. m
privit în *os# la micuţul iat alb din port T eram sigur# am

spus# că voi găsi sfinJul la timpul potrivit. Ea fi caznă multă

de adus pe mare# căci era o încărcătură prea grea pentru co-
rabia mea# fiind pe de-a-ntregul de granit $i cîntărind nu $tiu
cîte tone. 0astro 7icola se scarpină în cap# întrebîndu-se uluit
cine avea să-l tragă pînă sus# la San 0icele 2 /l $i cu mine#
bineînţeles.
&ele două camere romane mici# de sub scit# erau încă pline
de molozul tavanului prăbu$it# dar zidurile# pînă la înălţimea
unui stat de om# rămăseseră intacte# girlandele de flori $i nim-
fele dănţuind de pe gipsul ro$ păreau zugrăvite ieri.
5 :oba di 3imberio 2 mă întrebă mastro 7icola.
5 7u# răspunsei# privind cu luare-aminte la modelul ginga$
al pardoselii de mozaic ce-avea cenar elegant cu foi de viţă
de nero antico " T pardoseala a fost făcută mai demult# e de
pe vremea lui ugust. 'ătrînului împărat îi era $i lui tare
dragă insula &apri# începuse ciar să clădească o vilă# 1um-
nezeu $tie pe unde# dar a murit la 7ola# în drum spre :oma#
înainte de a fi terminat.  fost un mare om $i-un mare împă-
rat dar# ia aminte ce-ţi spun# 3iberius a fost cel mai mare
dintre toţi.
Pergola începuse a se acoperi cu mlădiţe tinere de viţă T
trandafiri# caprifoi $i epomeea se încolăceau pe lungul $ir de
coloane albe. în curtea scitului# printre ciparo$i# se zărea
Faunul 1ănţuind pe coloana lui de cipollino(# în mi*locul
loggiei mari sta Hermesul de bronz de la Herculaneum. în
8notă9

"
0armură neagră antică.
( 0armură galbenă.
8Dnotă9

4==
curticica de marmură din faţa sufrageriei luminate de soarele
orbitor# 'ill# pavianul# purica de zor pe 3appio pe cînd
ceilalţi cîni tolăniţi alene în *ur î$i a$teptau rîndul la obi$nuita
completare a toaletei de dimineaţă. 'ill avea o nemaipomenită
îndemînare de-a prinde puricii. 7ici o vieţuitoare tîrîtoare ori
săritoare nu scăpa ociului său ager % cînii $tiau foarte bine
asta $i le plăcea tot a$a de tare ca $i lui acel sport. /ra singurul
sport îngăduit de legile de la San 0icele. 0oartea era fulge-
rătoare $i probabil fără dureri. 'ill îngiţea prada înainte
ca ea să fi prins măcar de veste. Se lăsase de băutură $i deve-
nise o maimuţă respectabilă# în floarea bărbăţiei# impresionant
de asemănător cu o fiinţă omenească# îndeob$te binecrescut
de$i cam gălăgios cînd scăpa de sub supravegerea mea# făcînd
$otii tuturor. 0-am întrebat adesea ce-or fi gîndind de fapt cînii
în sinea lor despre clînsul 2 7-a$ putea afirma că nu se temeau %
de obicei întorceau capul cînd 'ill se uita la ei. /l însă nu
se temea decît de mine. Giceam întotdeauna după mutra lui
cînd avea ceva pe con$tiinţă# ceea ce se întîmpla des. 1acă
mă gîndesc bine# cred totu$i că-i rnai era frică de mangustă#
care cotrobăia ve$nic prin grădină# furi$îndu-se sprintenă pe
picioru$ele-i neastQmpărate# tăcută $i iscoditoare. 'ill avea în
firea lui multă bărbăţie % ce putea face dacă a$a îl zămislise
creatorul lui 6 7u era de loc nesimţitor la farmecele seJului
frumos. 1e la prima vedere o îndrăgise grozav pe /lisa# soţia
grădinarului meu# ce sta ore întregi sub smocinul lui personal#
privindu-l fascinată în timp ce el ţocăia din buze la ea. &a de
obicei# /lisa a$tepta un copil % n-am văzut-o niciodată în altă
formă. 7u $tiu de ce# nu-mi prea plăcea mie prietenia aceea

subită cu 'ill.% ciar am $i sfătuit-o pe /îisa să se uite mai bine

la altcineva.
0o$ Pacciale coborîse în port să-l primească pe Giovanni#
colegul lui# groparul din :oma care avea să sosească ,a amiază#
aducîndu-$i fata cu corabia de la Sorrento. &um trebuia să fie
înapoi la postul lui de la cimitirul protestant a doua zi# ţinuse
să-î ducă ciar în după amiaza aceea în inspecţie prin cele
două cimitire de pe insulă. Seara# personalul meu trebuia să
ofere un bancet cu vino a volontd# pe terasa din grădină#
distinsului oaspe din :oma.
4=T
&lopotele din capelă sunară ve 0aria. /ram în picioare
de la cinci dimineaţa $i muncisem din greu sub ar$iţa soarelui.
bosit $i flămînd# m-am a$ezat dinaintea frugalei mele cine#
în loggia de sus# recunoscător pentru încă o zi fericită. !os#
pe terasa din grădină# musafirii mei# în straie de duminică#
$edeau în *urul unui castron uria$ de macaroane $i a unui
ulcior impozant cu cel mai bun vin din San 0icele. în capul
mesei# la locul de cinste# $edea groparul din :oma cu cei doi
gropari din &apri de o parte $i de alta. poi venea la rînd
'aldassare# grădinarul# Gaetano# barcagiul $i mastro 7icola cu
cei trei feciori# toţi vorbind în gura mare. Femeile stăteau în

picioare în *urul mesei# admirîndu-i# după obiceiul napolitan.

Soarele se scufunda încet în mare. Pentru întîia oară în viaţă#
am simţit o u$urare cînd a dispărut în sfîr$it după ,scia. 1e
ce doream oare înserarea $i stelele 5 eu# adoratorul soarelui#
care mă temusem din copilărie de întunecime $i de bezna
nopţii 2 1e ce-mi ardeau a$a ocii cînd priveam în sus# spre
măreţul zeu de foc 2 /ra oare supărat pe mine# voia să-$i
întoarcă faţa în altă parte $i să mă lase în întuneric# pe mine
care lucram pe brînci să-i ridic un nou sanctuar 2 Să fi fost
adevărat ce-mi spusese ispititorul în mantie ro$ie acum două-
zeci de ani# cînd privisem pentru îritîia oară de la capela San
0icele în *os# la insula fermecătoare 2 Să fi fost adevărat că
prea multă lumină nu era bună pentru ocii muritorilor 2
IFere$te-te de lumină 6 Fere$te-te de lumină 6B îmi răsuna
în ureci sinistru-i avertisment.
Făcusem tîrgul cu el# plătisem preţul# îmi *ertfisem viitorul
ca să cî$tig San 0icele % ce mai dorea de la mine 2 &are
era preţul celălalt# preţul cel mare pe care spusese că trebuia
să-l plătesc înainte de a muri 2
n nour negru se lăsă deodată deasupra mării $i a grădinii#
pînă la picioarele mele. 0i-am încis îngrozit pleoapele arză-
toare...
5 scultaţi# compagni! D răcnea groparul din :oma pe
terasa de *os% ascultaţi ce vă spun eu 6 Eoi# ţăranii care-l
vedeţi umblînd prin sărăcia voastră de sat desculţ $i la fel
de despuiat ca voi# $tiţi care voi că umblă pe străzile :ornei
8notă9
" 3ovară$i.
<7not!>

8:'
într-o trăsură cu doi cai 2 'a se spune că s-a dus să-l vadă
ciar $i pe papa# cînd s-a bolnăvit de gripă 6 Să $tiţi# fraţilor#
că om ca el nu se mai află-% e cel mai mare doftor din :oma.
Eeniţi să-mi vedeţi cimitirul ca să vă încredinţaţi 6 Sempre lut6
Sempre lui6l ,ar eu $i familia mea nu $tiu ce ne-am face
fără el. /ste binefăcătorul nostru 6 &ui credeţi că vinde ne-
vastă-mea toate florile $i coroanele dacă nu clienţilor lui 2 )i
toţi străinii care vin $i sună la poarta cimitirului $i dau un ban
plozilor mei ca să le descidă# de ce credeţi că vin acolo# ce
credeţi că vor 2 &opiii# la-nceput# se-nţelege că# nepricepînd
graiul lor# de multe ori îi purtau prin cot cimitirul ca să gă-
sească ce căutau. cuma însă# cum sună străini la poartă#
pruncii mei $tiu numaidecît ce vor $i-i duc de-a dreptul la
$irul lui de morminte# iar străinii aceia sînt întotdeauna tare
mulţumiţi $i le dau copiilor cîte-un bănuţ mai mult. Sempre lui6
Sempre lui6 7u trece lună fără să nu taie pe vreunul clin
bolnavii lui în capela mortuară# ca să afle de ce-a murit 5 $i
de fiecare dată îmi dă cincizeci de lire# ca să-i bag la loc
în co$ciuge. scultaţi-mă pe mine# compagni l &a el nu-i ni-
meni pe lume 6 Sempre ,ul l Sempre lui 6
)i iată că norul se risipi% din nou# marea sclipea într-o
lumină de aur# spaima îmi dispăruse. 7ici dracu n-are ce-i
face omului cît timp mai poate rîde.
'ancetul se sfîr$i. Fericiţi că trăim# cu capul bute de vin#
ne-am dus cu toţii la culcare să dormim somnul drepţilor.
&um m-a furat somnul# m-am pomenit deodată în mi*locul
unei cîmpii de$arte pe care zăceau împră$tiate sfărîmături de
ziduri# blocuri enorme de calcar $i bucăţi de marmură aproape

acoperite de iederă# rozmarin# caprifoi sălbatic# cistus $i cimbru.

Pe-un zid dărîmat de opus reticulatum $edea un bătrîn păstor
cîntînd din nai turmei lui de capre. &ipu-i sălbatic# bărbos#
era ars de soare $i vînturi# ocii îi ardeau ca doi cărbuni sub
sprîncenele stufoase# trupul slab $i de$irat tremura sub straiu-i
lung# albastru# de păstor calabrez. ,-am oferit puţin tutun $i
el îmi întinse o felie de brînză proaspătă de capră $i o ceapă.
îl înţelegeam cu greutate.
8notă9
" 7imeni nu-i ca dînsul.
<7not!>
8:?
&um se cema locul acela ciudat 2
7-avea nume.
1e unde venea el 2
1e nicăieri. 3răise întotdeauna aici % era acasă la el.
nde dormea 2
întinse bîta-i lungă# arătînd spre ni$te trepte ce duceau
sub p boltă dărîmată. m coborît treptele tăiate în stîncă $i
am intrat într-o încăpere întunecoasă# boltită# într-un colţ#
un mindir de paie $i cîteva piei de oaie pentru învelit. 1e *ur
împre*ur# pe pereţi $i din boltă atîrnau legături de ceapă us-
cată $i pătlăgele ro$ii% pe masa grosolană era pus un ulcior

de lut plin cu apă. cela era căminul lui $i ce vedeam era

toată avuţia lui. colo trăise toată viaţa# acolo se va întindă
cîndva să încidă pentru totdeauna ocii# în faţa mea sa
descidea un gang întunecos subpămîntean# pe *umătate astupat
de molozul căzut din bolta surpată. nde ducea oare 2
'ătrînul nu $tia# nu fusese niciodată într-acolo. îi spuseseră
ai lui# cînd era mic# că gangul acela ducea într-o pe$teră
locuită de un du necurat# care vieţuia acolo de mii de ani
sub înfăţi$area unei diănii uria$e gata să îngită pe oricine
ar cuteza să se apropie de locul acela.
m aprins o torţă $i am coborît bî*bîind pe ni$te trepte de
marmură. &uloarul se lărgea din ce în ce $i un suflu de geaţă
mă izbi în obraz. m auzit un fel de geamăt ciudat care-mi
îngeţă sîngele*n vine. 1intr-o dată# m-am pomenit într-o
sală mare. 1ouă coloane uria$e de marmură africană mai sus-
ţineau încă o parte din boltă# alte două zăceau de-a curmezi$ul
pardoselei de mozaic# smulse de pe soclul lor de cutremur.
Sute de lilieci mari atîrnau pe pereţi ca ni$te ciorcini negri
iar alţii se învîrteau în *urul capului meu în zbor sălbatic#
orbiţi de lumina nea$teptată a faclei# în mi*locul sălii# a$ezat
pe labe# trona un uria$ sfinJ de granit ce mă aţintea cu ocii
lui de piatră# larg desci$i...
0-am trezit. Eisul pierise. m descis ocii N se crăpa
de ziuă.
)i deodată# am auzit cemarea mării# imperioasă# neînduple-
cată# ca o poruncă. m sărit în picioare# mi-am tras repede pe
mine ainele $i# repezindu-mă la parapetul scitului# am ridicat
semnalul pentru iat# să fie gata de plecare# în cîteva ore
8:9

mi-am încărcat vasul cu provizii pe-o săptămînă# cu colaci de

frîngie groasă# tîrnăcoape $i lopeţi# un revolver# toţi banii pe
care-i aveam $i-o legătură de facle de ră$ină dintr-acelea pe
care le folosesc pescarii noaptea la pescuit# îndată am $i ridicat
pînzele# pornind spre cea mai palpitantă aventură din viaţa
mea. în noaptea următoare am ancorat într-un golf singuratic#
cunoscut numai de cîţiva pescari $i contrabandi$ti. Gaetano
trebuia să mă a$tepte acolo cu iatul o săptămînă# $i numai
în caz de furtună avea să-$i caute un adăpost în cel mai apro-
piat port. &uno$team bine coasta aceea prime*dioasă# ce n-avea
pe-o întindere de o sută de mile nici un loc sigur de ancorat.
&uno$team $i ţinutul minunat din interior# odinioară 0agna
Graecia din epoca de aur a artei $i culturii elenistice# azi cea
mai pustie provincie a ,taliei# părăsită de oameni# lăsată pradă
cutremurelor $i malariei.
Peste trei zile mă aflam pe acela$i cîmp pustiu pe care
zăceau împră$tiate sfărîmături de ziduri# blocuri uria$e de
calcar $i bucăţi de marmură aproape acoperite de iederă#
rozmarin# caprifoi sălbatic# cistus $i cimbru. Pe zidul dărîmat
din opus retîculatum $edea bătrînul păstor# cîntînd din nai
turmei lui de capre. ,-am oferit ni$te tutun iar el mi-a întins
o felie de brînză proaspătă de capră $i-o ceapă. Soarele se $i
coborîse în dosul munţilor# teribila ceaţă a malariei se tîra
încet de-a lungul cîmpiei pustii. ,-am spus că mă rătăcisem
$i nu mă încumetam să umblu singur prin sălbăticia aceea%
îmi îngăduia să stau la el peste noapte 2
0ă duse la săla$ul lui subpămîntean# pe care-l cuno$team
a$a de bine din vis. 0-am întins pe pieile de oaie $i-am adormit.
/ greu de tălmăcit în vorbe lucruri atît de încurcate $i

fantastice % de altfel# nici nu m-aţi crede ciar de-a$ încerca.

7ici eu nu $tiu bine unde se sfîr$e$te visul $i unde începe
realitatea. &ine a îndreptat iatul spre golful ascuns $i singu-
ratic 2 &ine mi-a călăuzit pa$ii prin sălbăticiile neumblate#
pînă la ruinele ne$tiute ale vilei lui 7ero 2 Păstorul în carne
$i oase# ori însu$i zeul Pan ce se întorsese pe meleagurile-i
dragi de odinioară să cînte iar din nai turmei lui de capre 2
7u mă întrebaţi# nu vă pot răspunde# nu îndrăznesc să răs-
pund. 1ar puteţi întreba pe uria$ul sfinJ de granit a$ezat pe
labe lîngă parapetul capelei de la San 0icele. Yadarnic însă
8:&
îl veţi întreba. SfinJul î$i păstrează taina lui de cinci mii de
ani % o va păstra $i pc-a mea.
0-am întors din marea aventură istovit de foame $i lipsuri
de tot soiul# scuturat de friguri. La un moment dat# am fost
răpit $i de ni$te bandiţi# căci în acele vremuri mi$unau răufă-
cătorii în &alabria. Ydrenţele de pe mine m-au salvat# în două
rînduri m-au arestat grănicerii ce patrulau pe coastă# luîndu-mă
drept un contrabandist. 1e mai multe ori m-au înţepat scor-
pionii# iar mîna stingă o aveam încă banda*ată de la o mu$că-
tură ele viperă. &înd am a*uns la Punta Licosa# undc-i îngropată
sirena Leucosia# sora Partenopei# ne-a prins o furtună de

sud-est $i ne-am fi dus la fund cu încărcătura noastră grea

dacă Sant+ntonio n-ar fi pus tocmai la timp mîna pe cîrma.
Luminările ce-i fuseseră încinate mai ardeau încă înaintea
icoanei sale# în biserica din nacapri# cînd am sosit la San
0icele. Se răspîndise în toată insula zvonul că furtuna aceea
îngrozitoare ne scufundase. 3oţi ai casei se bucurară nespus
cînd mă văzură înapoi.
1a# totul mergea bine la San 0icele# slava 1omnului 6 La
nacapri nu se întîmplase nimic $i# ca de obicei# nu murise
nimeni. Parroco î$i scrîntise glezna % unii pretindeau că alune-
case cînd coborîse din amvon duminica precedentă# alţii că îl
deociase parroco din &apri. 3oată lumea $tia că parroco din
&apri dcocia. ,eri dimineaţa# la &apri# fusese găsit mort în
patul lui canonica don Giacinto. Sfinţia-sa se simţea foarte
bine cînd se culcase % murise în timpul somnului. Fusese a$ezat
cu toată cinstea cuvenită dinaintea altarului mare# uncie ră-
măsese toată noaptea $i azi dimineaţa trebuia să fie îngropat
cu mare pompă. &lopotele sunau înt.r-una din zori.
,n grădina lucrul înainta ca de obicei. 0astro 7icola mat
găsise un testa di cristiana"# cînd dărîmase zidul capelei $i
'aldassare dăduse iar peste un ulcior plin cu monede romane
în timp ce scotea cartofi noi. 0o$ Pacciale# care săpase în via
mea de la 1amecuta# mă luă deoparte cu o mutră foarte
gravă $i misterioasă. 1upă ce se încredinţa că nu trăgea nimeni
cu urecea# scoase din buzunar o pipă ruptă $i înnegrită de
8notă9
".  îrcă de cre$tin.
8Dnotă9
4T

fum# ce aparţinuse probabil vreunui soldat din regimentul

maltez care stătuse în "<< la 1amecuta.
5 La pipa di 3imberio l îmi $optise mo$ Pacciale.
în fiecare zi la amiază# cînii fuseseră îmbăiaţi $i de două
ori pe săptămînă li se dăduseră oase# conform dispoziţiilor.
'ufniţa cea mică era bine dispusă. 0angusta n-avea astîmpăr
nici zi# nici noapte# ve$nic căutînd ceva ori pe cineva. 'roa$tele
ţestoase păreau foarte fericite# în felul lor tăcut.
'ill fusese cuminte 2
1a# se grăbi /lisa să răspundă % 'ill fusese foarte cuminte#
un vero angelo ".
7u mi se păru de loc că seamănă a înger cînd l-am privit
cum rîn*e$te la mine din vîrful proprietăţii sale particulare#
smocinul. 7ici măcar nu se dădu *os să mă salute după cum
avea întotdeauna obiceiul. /ram sigur că făcuse vreo poznă#
nu-mi plăcea de loc mutra lui. Fusese într-adevăr cuminte
'ill 2
încet-încet# adevărul ie$i la lumină. &iar în ziua plecării
mele pe mare# 'ill aruncase cu un morcov în capul unui
forestiere ce trecea pe lîngă zidul grădinii $i-i spărsese oce-
larii. Străinul se înfuriase foarte tare# ameninţînd că va face
o plîngere la &apri# dar /lisa protestase cu energie N vina era
numai a străinului care n-avusese ceva mai bun de făcut decît
să se oprească locului $i să-$i bată *oc de 'ill 6 1oar toată
lumea $tia că 'ill se supăra foc cînd rîdea cineva de el. 
doua zi izbucnise o luptă grozavă între 'ill $i foJul sîrmos#
apoi toţi cînii se repeziră în încăierare. 'ill se luptase ca un
demonio# ba ciar voise să-l mu$te pe 'aldassare# care cercase
să-i despartă. Lupta se sfîr$ise brusc# la apariţia mangustei pe

cîmpul de bătălie. 'ill se căţărase numaidecît în pomul lui#

iar cînii o $terseseră care-ncotro# cum făceau întotdeauna la
apariţia micuţului animal. 1e atunci# 'ill era la cuţite cu
cînii $i nu voise nici măcar să-i mai purice. poi fugărise prin
toată grădina pisoiul siamez $i-l dusese în vîrful pomului# unde
se apucase să smulgă tot părul de pe el. 7ecă*ise într-una
broa$tele ţestoase. manda# cea mai mare dintre ele# ouase
"
 îrcă de cre$tin
8notă9

"
n adevărat înger.
8Dnotă9
4T"
$apte ouă mari cît ouăle de porumbel# pe care trebuia să le
clocească soarele# cum e moda la ţestoase# dar 'ill le ăpăise
într-o clipă. vuseseră cel puţin gri*ă să nu-i lase cumva ia
îndemînă vreo sticlă de vin 2 3ăcere rău-prevestitoare. Pacciale#
omul meu cel mai de credinţă# mărturisi pînă la sfîr$it că 'ill
fusese văzut de două ori furi$îndu-se afară din pivniţa
cu cîte-o sticlă în fiecare mînă. cum trei zile# alte două sticle
de vin fuseseră descoperite într-un colţ al căsuţei lui# îngropate
gri*ă în nisip# îndeplinind poruncile lăsate# îl înciseseră
cu
imediat în cu$ca lui# punîndu-l la regim de pîne $i apă pînă

la întoarcerea mea.  doua zi dimineaţă găsiseră culcu$ul gol.

'ill evadase în timpul nopţii# nu se $tia cum# căci gratiile
erau neatinse $i ceia lacătului se afla în buzunarul lui 'al-
dassare. 3oţi ai casei îl căutaseră zadarnic prin tot satul. bia
în dimineaţa aceea îl găsise 'aldassare sus# pe muntele 'ar-
barossa# dormind dus# cu o păsărică moarta în pumn. în timp
ce anceta î$i urma cursul# 'ill# cocoţat tocmai în vîrful po-
mului# se uita sfidător la mine % fără îndoială că pricepuse
tot. 3rebuia neapărat să iau severe măsuri disciplinare. 0aimu-
ţele# ca $i copiii# trebuie sa înveţe întîi să asculte $i după aceea
să poruncească. 'ill începea să dea semne de îngri*orare. )tia
că eu sînt stăpînul lui# $tia că-l pot prinde ca $i-n alte daţi#
cu lasoul# $tia că biciul din mîna mea era pentru el. )i cînii#
care $edeau roată în *urul smocinului său# $tiau la fel de bine
$i# dînd din coadă cu con$tiinţa împăcată# se bucurau de în-
torsătura pe care o luau lucrurile# căci cînilor le place să vadă
cum mănîncă alţii bătaie. 1eodată /lisa# apucîndu-se cu mînile
de burtă# slobozi un ţipăt sfî$ietor. într-o clipă am $i dus-o
împreună cu Pacciale în căsuţa ei# punînd-o în pat# în timp ce
'aldassare se repezea după moa$ă. &înd m-am întors la pomul
lui 'ill# acesta dispăruse % cu-atît mai bine pentru el $i pentru
mine# căci nu pot suferi să pedepsesc animalele.
)i-apoi# mai aveam $i alte preocupări. 1on Giacinto mă in-
teresase întotdeauna foarte mult. /ram curios să aflu mai multe
amănunte despre moartea lui# căci viaţa i-o cuno$team prea
bine. 1on Giacinto avea faima că-i cel mai bogat om \de pe
insulă % se spunea că venitul lui se ridica la douăzeci $i cinci
de lire pe oră# ance uando dorme# ciar cînd dormea. "" vă-
zusem ani de-a rîndul cum storcea ultimul ban de la necă*iţii lui

4T(
ciria$i# dîndu-i afară din casă cînd măslinele nu se făcuseră
$i nu-$i puteau piăti ciria# lasîndu-i să mnară de foame la
bătrîneţe cînd nu mai aveau putere să trudească pentru el. 7i-
meni nu auzise vreodată să fi dat de pomană vreun ban. Sim-
ţeam că n-a$ mai putea crede niciodată în dreptatea divină din
astălaltă parte a mormîntului dacă 1umnezeu atotputernicul ar
fi îngăduit băţ rinului vampir să aibă parte de cea mai mare
binefacere pe care-a arăzit-o oamenilor vii N să moară în somn.
0-am otărît să mă duc la veciul meu prieten# parroco don
ntonio % cu siguranţă că el îmi va putea spune ceea ce doream
să $tiu. 1on Giacinto fusese du$manul lui de moarte vreme de
o *umătate de veac. Parroco sta în pat# ridicat în capul oaselor#
cu piciorul vîrît într-o uria$ă buccea de pleduri# cu cipul ra-
dios. &amera era plină de preoţi $i în mi*locul lor sta 0aria
Porta-Lettere# ci@ limba atîrnîndu-i aproape afară din gură de
emoţie N izbucnise focul astă-noapte în biserica San &onstanzo#
pe cînd don Giacinto sta întins cu toată fala cuvenită pe cata-
falc $i sicriul luase foc fiind mistuit de flăcări 6 nii presupu-
neau că îl demonio în persoană răsturnase candelabrul cu lu-
minările de lîngă catafalc# ca să ardă don Giacinto. lţii
socoteau că fapta fusese săvîr$ită de o bandă de tîlari# care
intraseră să fure statuia de argint a lui San &onstanzo. Parroco
era încredinţat că cel care răsturnase candelabrul nu putea fi
nimeni altul decît ii demonio. )tiuse el întotdeauna că don
Giacinto va sfîr$i în flăcări. ,storisirea 0ariei Porta-Lettere
despre moartea lui don Giacinto mi se păru plauzibilă. DD de-
monio se ivise dintr-o dată la geam# pe cînd ii canonica î$i
citea rugăciunea de seară. 1on Giacinto începuse a striga a*utor

$i fusese dus aproape fără cuno$tinţă în patul lui% iar din

spaima aceea mare i se $i trăsese îndată moartea.
întîmplarea mă interesa atît de mult încît m-am otărît să
cobor ciar eu la &apri pentru a face cercetări. Piazza era tic-
sită de oameni ce urlau cît îi ţinea gura. în mi*locul lor# sin-
daco $i consiliul\ comunal a$teptau nerăbdători sosirea unei
trupe de carabinieri din Sorrento. Pe treptele bisericii# vreo
doisprezece preoţi gesticulau cu mare violenţă. Pînă la venirea
autorităţilor# biserica fusese încisă. 1a# încuviinţă undaco#
apropiindu-se de mine cu p figură gravă# era adevărul curat6
&înd paraclisierul venise dimineaţa să descuie biserica# o găsise
858
plină de fum. &atafalcul era pe *umătate ars# racla perpelită
rău# iar o învelitoare preţioasă de catifea brodată $i toate coroa-
nele trimise de rudele $i copiii canonicului se prefăcuseră în-
tr-un morman de cenu$ă. 3rei din candelabrele cele mari din
*urul catafalcului ardeau încă# al patrulea se vedea că fu-
sese răsturnat de o mînă nelegiuită ca să dea foc. $a că deo-
camdată nu se putea $ti dacă isprava o săvîr$ise ii demonio
ori ni$te răufăcători dar# observase cu agerime sindaco# faptul
că nu lipsea nici unul din giuvaerurile de la gîtul lui San &on-
stanzo îl făceau să încline# parlando con rispetto "# spre cea
dinţii presupunere. 0isterul devenea tot mai de nepătruns#

pe măsură ce-mi urmam cercetările# în cafeneaua Yum Hidcli-

geigei# cartierul general al coloniei germane# du$umelele erau
pline cu cioburi $i sfărîmături de paare# sticle $i vesela fe-
lurită# iar pe una din mese se afla o sticlă de Mis# pe *umă-
tate băută# în farmacie# sute de borcane de Faenza# cu medi-
camente preţioase $i tainice leacuri# fuseseră aruncate de pe
poliţe $i totul era mîn*it cu ulei de ricin. DD professore :affaeie
Parmigiano îmi arata dezastrul din noua lui Sala di /sposi-
zione# mîndria pieţei. perele luiN I,zbucnirea EezuviuluiB#
IProcesiunea lui San &onstanzoB# ISalto di 3iberioB $i I'ella
&armelaB# zăceau trimite una peste alta# cu ramele slărîmate
$i pînzele sfî$iate. 3abloul său I3ibenu înoiînd în Grota
lbastrăB sta încă pe $evalet# mîn*it într-un mod barbar de
sus pînă *os cu ultramarin. Sindaco mă informă că# deocam-
dată# cercetările autorităţilor locale nu dăduseră nici un re-
zultat. 3eoria briganzilor fusese abandonată de partidul libe-
ral# de and se făcuse constatarea că nu dispăruse nici un
lucru de preţ. &iar $i cei doi comploti$ti napolitani# n vii-
leggiatura de mai bine de un an în temniţa din &apri# putu-
seră aduce alibiuri temeinice. Se dovedise ca din pricina ploii
torenţiale rămăseseră toată noaptea în încisoare în loc să
plece după miezul nopţii# ca de obicei# la plimbare prin tîrg.
în afară de asta# erau drept-credincio$i catolici# foarte popu-
lari# nu dintr-acei care-$i pierd vremea cu asemenea fleacuri.
,poteza cu ii demonio fusese respinsă de partidul clerical#
din respect faţă de memoria lui don Giacinto. &ine atunci
8notă9

"
&u tot respectul cuvenit.
<7not!>

85:
puteau fi făpta$ii unor asemenea blestemăţii 2 0ai rămînea o
singură eJplicaţie. 0ai rămînea du$manul secular de la por-
ţile lor N nacapn 6 1esigur că anacaprezii făcuseră toate is-
prăvile 6 $a se lămureau perfect lucrurile 6 &anonicul .fusese
du$manul de moarte al anacaprezilor# care nu-l putuseră ierta
că# +m vestita lui predică de ziua lui San &onstanzo# î$i bătuse
*oc de ultima minune a lui Sant+ntonio. ra sălbatică dintre
Yum Hiddigeigei $i cafeneaua cea nouă din năcapri era
cunoscută de toată lumea. Pe vremea lui &esare 'orgia# don
Petruccio# spiţerul din &apri# ar fi cibzuit bine înainte de-a
primi poftirea colegului său din năcapri să vie la el ca să
mănrnce împreună macaroni &oncurenţa dintre ii professore
:affaeie Parmigiano din &apri $i ii professore 0iccl-ngelo
din năcapri pentru monopolul subiectului I3iberiu înotînd
în Grota lbastrăB se prescimbase într-un război crîncen în
ultima vreme. Sala di esposizione descisă la &apri îi sta ca
un gimpe în oci profesorului. Eînzarea tablourilor sale
IProcesiunea lui San t+ntonioB aproape încetase.
7u mai încăpea îndoială că năcapri era pricina tuturor
relelor.
bbasso năcapri l bbasso nacapn 6"
m socotit că a$ face mai bine să mă întorc de unde veni-
sem % începusem să mă simt cam stingerit. 7u mai $tiam nici
eu ce să cred. :ăzboiul aprig dintre &apri $i năcapri# care
se încinsese încă de pe vremea domniei viceregilor spanioli
în. 7eapole# continua cu o furie la fel de neînduplecată. &ei
doi sindaci nici nu-$i vorbeau. Văranii se urau# oficialităţile se
urau# preoţii se urau# cei doi sfinţi ocrotitori# Sant+ntonio $î

San &onstanzo se urau $i ei. &u cîţiva ani în urmă# văzusem cu

ocii mei o droaie de caprioţi dănţuind în *urul micuţei noastre
capele Sant+ntonio# fiindcă o stîncă uria$a# desprinsă din mun-
tele 'arbarossa# se rostogolise la vale sfărîmînd altarul $i statuia
sfîntului.
La San 0ele lucrul încetase $i toţi oamenii mei# în aine
de sărbătoare# se îndreptau spre piazza# unde avea să cînte
muzica spre a serba evenimentul. Se $i strînseseră peste o sută
de lire pentru focurile de artificii. Sindaco îmi trimisese vorba
8notă9
". !os cu nacapri 6
<7not!>
855
că spera să asist $i eu# în calitatea mea de cittadino onorario "
5 supremă distincţie ce mi se acordase într-adevăr cu un
an înainte.
în mi*locul pergolei# 'ill sta lîngă broasca ţestoasă cea
mare# atît de absorbit de *oaca lui preferată încît nu observă
venirea mea. ,ată *oaca născocită de elN lovituri repezi la
u$a de din dos a căsuţei broa$tei# pe unde îi ie$ea coada% la
fiecare lovitură broasca î$i scotea pe u$a de din faţă capu-i
somnoros## .să vadă ce se în-tîmplă afară 5 $i imediat încasa
un bobîrnac peste nas# repezit de pumnul lui 'ill cu o iu-
ţeală fulgerătoare. cel *oc era strict interzis de către legea

de la San 0icele. 'ill $tia foarte bine asta $i ţipă ca un

copil cînd# izbutind de data asta să fiu mai iute ca el# l-am
în$făcat de cingătoarea din *urul pîntecului.
5 'ill# i-am spus eu cu severitate % trebuie să vorbesc cu
tine între patru oci# acolo# sub smocinul tău. vem mai
multe cestiuni de pus la punct. 1egeaba ţocăe$ti din buze la
mine# $tii bine că meriţi o sfînta de bătaie $i c-ai s-o încasezi.
'ill# iar te-ai dat la băutură 6 S-au găsit două sticle de vin
goale într-un unger a căsuţei tale# $i lipse$te o sticlă de Mis
'lac and Oite. 3e-ai purtat foarte urît tot timpul cît am
fost plecat în &alabria. i spart ocelarii unui străin# cu un
morcov. i fost neascultător cu servitorii mei. 3e-ai certat
$i te-ai bătut cu anii# ba nici n-ai mai vrut să-i purici. i
*ignit mangusta. i fost nerespectuos cu bufniţa cea mică.
,-ai tras mereu pumni peste ureci broa$tei ţestoase. /ra cît
pe ce să gîtui pisruţa siameză. )i# pe deasupra# ai mai $i
evadat din casă în stare de ebrietate. &ruzimea faţă de ani-
male e-n firea ta# altfel nici n-ai putea fi candidat la rangul
de om% dar numai :egii &reaţiei au dreptul să se îmbete# îţi+
spun drept că m-am săturat de tine# am să te trimit înapoi#
lîn merica# la beţivanul de stăpînu-tău# doctorul &ampbell.
7u meriţi să faci parte dintr-o societate onorabilă 6 /$ti o ru-
$ine pentru tatăl $i mama ta 6 'ill# e$ti un pui de om ticălos#
un beţiv fără leac# un...
8notă9
". &etăţean de onoare.
8Dnotă9
4T?
rmă o tăcere înfrico$ătoare.

Punîndu-mi ocelarii ca să vaci mai bine ungiile ultrama-

rine ale lui 'ill $i coada-i perpelită# am adăogatN
5 'ill# să $tii că mi-au plăcut retu$urile pe care le-ai făcut
# I3iberiu înotînd în Grota lbastrăB % cred că srcinalul
a cî$tigat. îmi aminte$te de un tablou pe care l-am văzut anul
trecut la Salonul Futuri$tilor din Paris. Fostul tău stQpîn mi-a
vorbit ades de mult regretata maică-ta# care se pare c-a fost
o maimuţă cu totul deosebita. Presupun că de la ea ai mo$-
tenit talentele tale artistice. 3urnura cipe$ă $i pofta de
glume le ai de la părintele tău# a cărui identitate a fost pe
deplin stabilită după ultimele evenimente# $i care nu poate fi
altul decît dracu în persoană. Spune-mi# 'ill# sînt curios să
$tiu# tu ori taică-tău# care din arnîndoi a răsturnat cande-
labrul $i a dat foc sicriului 2
85?
K(<K
8titlu9S7&3:L PUSU:,L:
Plecarea năprasnică pe lumea cea-
laltă# în mi*locul flăcărilor $i .al fumului# a sfinţiei-sale cano-
nico don Giacinto avusese o înrîurire binefăcătoare asupra
sănătăţii $i bunei dispoziţii a preotului nostru# don ntonio.
Glezna scrîntă se însănăto$i repede# a$a că-$i putu relua în
scurta vreme obi$nuitele-i plimbări matinale pînă la San 0i-
cele# ca sa asiste la gustarea mea de dimineaţă# îl pofteam
întotdeauna# cum e obiceiul la napolitani. di mangiare con mel#
dar el refuza de fiecare dată politicos cea$ca de ceai# cu aceea$i
(
formula N 7o# grazia# sto bene . Singurul scop al vizitei era să
se a$eze în faţa mea la masa# ca să mă privească mîncînd. 1on
ntonio nu mai văzuse pînă atunci de aproape un forestiere $i
tot ce spuneam ori făceam îi stîrnea mereu curiozitatea. )tia
ca sîut protestant# dar# după cîteva încercări vagi de a discuta
cestiunea# căzurăm de acord sa înlăturăm teologia din con-
versaţiile noastre $i să-i lăsăm pe protestanţi în pace. /ra un
mare atîr pe care mi-l făcea# dat fiind că o dată pe săptămînă
obi$nuia să trimită în iad# cu blesteme cumplite# din înaltul am-
vonului# pe toţi protestanţii# vii $i morţi. Protestanţii erau spe-
cialitatea lui don ntonio $i ancora salvatoare în dificultăţile
8notă9

"
Să mănînce cu mine.
(
7u# mulţumesc# nu iau.
<7not!>
859
oratorice % nu $tiu ce s-ar fi făcut fără de ei. 0emoria bătrînu-
lui parroco se cam $ubrezise# firul slab al argumentării lui se
cam rupea în momentele cele mai critice $i-atunci# deodată# în
mi*locul predicii# se făcea o tăcere mormîntală. &redincio$ii iui
enoria$i cuno$teau bine meteana asta $i nu se supărau de loc
pentru atîta lucru# fiecare urmînd a se gîndi lini$tit mai de-
parte la treburile lui# la măslini# la vie# la vite $i la porci. )tiau
$i ce-avea să urmeze. 1on ntonio î$i sufla nasul printr-o sene
de sunete eJplozive scoase parcă din trompeta *udecăţii de apoi
$i revenea pe un teren sigur.
5 0ă uesti maledetti protestanţi# mă uesto camorrista#
Lutero D+ Smulge-le-ar ii demonio limbile afurisite din gură#
rupe-le-ar oasele $i arde-i-ar de vii 6 n aetemitatem# (

 dată# în duminica Pa$tilor# s-a întîmplat să mă opresc cu

un prieten în u$a bisericii tocmai în clipa cînd parroco o bro-
dise $i se lăsase obi$nuita tăcere adîncă. ,-am $optit la urece
prietenului meu că acum vine rîndul nostru.
5 0ă uesto camorrista Lutero# uesti maledetti protestanţi6
&be ii demonio...
1eodată# don ntonio mă zări în u$ă. Pumnul încle$tat pe
care tocmai îl ridicase pentru a zdrobi pe acei păgîni bleste-
maţi se descise într-un gest prietenesc# pe care-l întovără$i
de-o scuză în direcţia mea N
5 1ar# fire$te# nu  signor dottore6 Fire$te# nu ii signor
do "" or e 6
:areori se întîmpla să nu mă duc la biserică în duminica
Pa$tilor# 0ă a$ezam la locul meu obi$nuit la u$ă# alături de
&ecatiello# bătrînul orb# cer$etorul oficial al nacapriului $i
amîndoi întindeam mîna spre credincio$ii care veneau la bi-
serică# el pentru soldo s lui# eu pentru păsările din buzunarele
oamenilor# din faldurile mantilei negre a femeilor# din mina
copiilor. &ît de mare era prestigiul de care mă bucuram faţă
de oamenii satului în acea vreme# o dovede$te cu prisosinţa
faptul că-mi îngădu%au# fără supărare# să mă amestec în da-
tinile lor la sărbătoarea învierii 1omnului# datini consfinţită
8notă9
"
1ar blestemaţii de protestanţi# complotistul acela de Luter.
(
n vecii vecilor.
4
Salar.
<7not!>
85&
de o tradiţie vece de mai bine de două mii de ani $i care Wau
încă încura*ate de preoţi. 1in prima zi a săptămînii mari# se
a$ezau capcane în toate viile# sub fiecare măslin. Yile de-a
rîndul# sute de păsărele# legate de aripă cu o sforicică erau tî-
rîte pe străzi de toţi pu$tii satului. )i-acum# simboluri muti-
late ale porumbelului sfînt# li se da drumul în biserică să-$i
*oace rolul în celebrarea triumfală a ridicării lui &ristos la
ceruri 1ar păsărelele nu se mai ridicau spre cer# ci se zbă-
teau o vreme neputincioase $i zăpăcite# strivindu-$i aripile de
ferestre înainte de a cădea *os ca să-$i dea sufletul pe lespe-
zile bisericii# în zorii zilei# mă urcasem pe acoperi$ul bisericii#

pe cînd mastro 7icola# luat ca asistent cu sila# îmi ţinea scara

ca să sparg cîteva ociuri de geam% dar prea puţine din osîn-
ditele păsărele găsiră calea spre libertate.
Păsările 6 Păsările 6 &u cît mai fericită mi-ar fi fost viaţa
pe acea insulă fermecătoare dacă nu le-a$ fi iubit atîta 6 &u
cît drag le priveam sosind în fiecare primăvară# mii $i mii# cu
cîtă bucurie le ascultam cîntînd în grădina de la San 0icele6
1ar a venit un timp cînd parcă a$ fi dorit să nu mai vină# cînd
a$ fi dorit să le pot face un semn# pe cînd se aflau încă departe
,n largul mării# să zboare înainte# să zboare înainte împreună
cu cîrdurile de gî$te sălbatice din înalturile văzduului# drept
spre ţara mea# în 7ordul îndepărtat# unde vor fi la adăpost
de om. )tiam că fermecătoarea insulă ce însemna pentru mine
raiul# era pentru ele un iad# la fel ca $i celalalt care le a$tepta#
pe acea Eia &ruci$ a lor# la Helgoland. Soseau puţin înainte
de răsăritul soarelui. 7u cereau altceva decît un scurt popas
de odină după lungul zbor peste 0editerana. Vinta călăto-
riei lor# ţara în care se născuseră $i unde aveau să-$i crească
puii# era încă atît de depărtată 6 Eeneau cu miileN gugu$tiuci#
sturzi# turturele# becaţine# prepeliţe# granguri aurii# ciocîrlii#
privigeori# codobaturi# cintezoi# rîndunele# pitulici# măcă-
feandri $i alţi lăutari micuţi ce se duceau să dea concerte de
primăvară codrilor $i cîmpiilor tăcute ale 7ordului. &îteva
ore mai tîrziu# se zbăteau neputincioase în plasele întinse cu
viclenie de om peste întreaga insulă# de la stîncile ţărmului
!înă sus# pe culmile lui 0onte Solaro $i 0onte 'arbarossa.
Seara erau îngesuite cu sutele în cutioare de lemn# fără rană
$i fără apă# $i-apoi trimise cu vaporul la 0arsilia# ca să fie
4?

mîncate cu deliciu în restaurantele elegante din Paris. /ra un

comerţ rentabil% veacuri de-a rîndul# &apri a fost o re$edinţă
episcopală care se întreţinea numai din veniturile ce-i reve-
neau din vînzarea păsărilor prinse. /piscopului din &apri i se
spunea la :oma ii vescovo delle uaglie". )tiţi cum se prind
în plase 2 între beţele plasei# ascunse în tufări$# sînt a$ezate
colivii cu păsărele ca momeală# ce repetă fără încetare# auto-
mat# monotona lor cemare. 7u se pot opri# strigă mereu
zi $i noapte# pînă ce mor. &u mult înainte ca $tiinţa să fi cu-
noscut locul diferiţilor centri nervo$i ai creierului omenesc#
diavolul îi destăinui discipolului sau# omul# oribila-i descope-
rire N că# înţepînd ocii unei păsărele cu un ac înro$it# ea prinde
a cînta fără a se mai putea opri. /ste un obicei străveci# cu-
noscut de pe vremea grecilor $i a romanilor $i care se mai prac-
tică încă pe tărîmurile de miază-zi ale Spaniei# ,taliei ( $i Gre-
ciei. 1intr-o sută de păsări# numai cîteva supravieţuiesc ope-
raţiei# $i totu$i este o afacere buna# căci o prepeliţă orbită se
vinde azi în &apri cu douăzeci $i cinci de lire. 3imp de $ase
săptămîni primăvara $i $ase săptămîni toamna# toată coasta
lui 0onte 'arbarossa# de la castelul ruinat din vîrf pînă *os
la gardul grădinii de la San 0icele# la poalele muntelui# era
acoperită cu plase. /ra socotită cea mai bună caccia 4 de pe
întreaga insulă# căci se prindeau adesea peste o mie de păsări
pe zi. 0untele era proprietatea unui om de pe continent# fost
măcelar $i renumit specialist în orbitul păsărilor $i singurul meu
du$man din nacapri# în afară de doctor. 1e cînd începusem
a construi San 0icele# dusesem război neîntrerupt cu el. pe-
lasem la prefectul din 7eapole# făcusem o plîngere către gu-
vernul de la :oma# dar primisem răspuns că nu se putea face

nimic# deoarece muntele îi aparţinea $i legea era de partea lui.

m izbutit să fiu primit în audienţă la întîia doamnă a ţării#
care mi-a zîmbit cu fermecătoru-i zîmbet ce cucerise i-nma
întregii ,talii $i mi-a făcut cinstea să mă invite la de*un. Pri-
mele cuvinte pe care le-am citit pe lista de bucate au fostN
8notă9

"
/piscopul prepeliţelor.
( stăzi oprit de lege. ;7ota autorului.@
4
Eînătoare.
<7not!>
8'%
IPate d+alouettes farciesB ". 0-am dus $i la papă să-i cer
spri*in# dar un+cardinal burduos mi-a spus că S rin tul Părinte
fusese coborît cu portantina ( lui dis-de-dimineaţă în grădinile
Eaticanului# spre a supravegea primul păsărilor% caccia
fusese bună# peste două sute de bucăţi rămăseseră în plase. m
curăţat rugina de pe tuni$prul lăsat în "<< de englezi în
grădină $i-am început a trage cu el din cinci în cinci minute#
începîncl de la miezul nopţii pînă la răsăritul soarelui# sperînd
să alung păsările de pe muntele morţii. Fostul măcelar mă
dădu în *udecată că-i stricam comerţul lui legal $i am fost
condamnat la două sute de lire despăgubiri# învăţasem toţi

cînii să latre noaptea întreagă# de$i pierdeam astfel $i puţinul

somn de care mă mai bucuram. Peste vreo două zile# dulăul
meu cel mare 0aremma muri brusc $i i-am găsit în stoma
urme de arsenic# în noaptea următoare l-am descoperit pe
uciga$ pitindu-se pe după gardul grădinii $i l-am doborît la
pămînt. 0ă dădu din nou în *udecată $i-am fost amendat cu
cinci sute de lire pentru act de violenţă# Eîndusem splendidul
meu vas grecesc $i 0adonna de 1esiderio da Settignano# care
nii-era a$a de dragă# spre a putea aduna suma enormă pe
care-o cerea măcelarul pe munte $i care era de cîteva sute de
ori mai mare decît valoarea lui adevărată. &înd m-am dus
îa el cu banii î$i repetă *ocul veci# răspunzîndu-mi cu un rîn-
iet că între timp preţul se dublase# î$i cuno$tea omul. în a$a
al ele eJasperare a*unsesem# încît a$ fi fost în stare să mă
despart de tot ce aveam spre a intra în stăpînirea muntelui.
0ăcelărirea păsărilor urma la fel# mai departe. Pierdusem
somnul de tot $i nu mă mai puteam gîndi la altceva. 1esperat#
am fugit de la San 0icele la 0onte &risto cu iatul# spre a
mă înapoia abia după ce ultimP-e păsări plecaseră din insulă.
&um m-am întors# am aflat numaidecît că fostul măcelar
zăcea bolnav# pe moarte. Pentru mîntuirea lui se citeau două
liturgii zilnic la biserică# a treizeci de lire liturgia# căci era
unul din cei mai bogaţi oameni din sat. Spre seară veni la mine
parroco $i mă rugă în numele lui &rist să mă cluc la cel care
trăgea să moara. 1octorul satului se temea că are pneumonie#
8notă9
" pateu de ciocîrlii îndopate.
( Litieră.
8Dnotă9

4?(
spiţerul era sigur că-l lovise damblaua# bărbierul credea că-l
o colpo di sangue "# moa$a că era una paura (. ,ar preotul#
care nu vedea decît deoci în toace părţile# credea că-i mai de-
grabă un mal+nccbio. m refuzat să mă duc. La &apri nu
eram doctor decît pentru săraci# i-am răspuns# iar medicii ce
locuiau în insula erau în stare să lecuiască oricare din suferin-
ţele acelea. &u o singura condiţie a$ veni N omul să *ure pe
cruce ca# dacă scapă cu viaţă# nu va mai orbi niciodată o pa-
săre $i că-mi va vinde muntele pe preţul fabulos de*una tre-
cută. 0ăcelarul refuză. Peste noapte primi sfînta împărtă-
$anie# în zori de zi parroco apăru din nou. Propunerea mea
fusese primita# bolnavul *urase pe cruce. Peste două ore îi
scoteam o *umătate de litru de puroi din pleura stingă# spre
marea consternare a doctorului din sat $i spre gloria sfîntului
satului# căci împotriva a$teptărilor mele# omul se vindecă.
5 0iracolo 6 0iracolo 6
0untele 'arbarossa este azi un sanctuar al păsărilor# în fie-
care toamnă $i primăvară# pe costi$ele lui se odinesc# netul-
burate de om ori de animale# mii de ostenite păsări călătoare.
&înii de la San 0icele n-au voie să latre cît timp se odinesc
pe munte% pisicile nu-s lăsate să iasă afară din bucătărie fără
un clopot de alarmă legat de gît% 'ill# vagabondul# este în-
cuiat în căsuţa lui# căci niciodată nu poţi $ti ce-i în stare să
facă o maimuţă ori un pu$ti6
Pînă acum n-am spus nici un cuvînt spre a mic$ora stră-
lucirea ultimei minuni a lui Sant+ntonio care# făcînd o apre-
ciere modestă# a salvat ani de-a rîndul vieţile a cel puţin
cincisprezece mii de pasări pe sezon. 1ar cînd toate se vor

siîr$i pentru mine# am de gînd să $optesc la urecea celui mai

apropiat înger# păstrînd se-nţclege toată smerenia cuvenită
faţă de Sant+ntonio# ca nu el# ci eu am fost cel care a scos
puroiul din pleura stînga a măcelarului# rugîndu-l apoi să pună
o vorbă buna pentru mine dacă nu se va găsi nimeni altul s-o
facă. Sînt sigur ca totputernicul iube$te păsările# altminteri
nu le-ar fi dăruit aceea$i perece de aripi ca îngerilor săi.
"
Pateu de ciocîrlii în
+ Litieră.
idopate.
8notă9

"
,nsolaţie.
(
Sperietură.
8Dnotă9
4?4
K(>K
<titlu>4L #AM#4N%
Sant+nna clătină din cap% voia
sa $tie dacă era cuminte treabă să scoată afară pe asemenea
zi vîntoasă un prunc a$a de fraged $i dacă măcar era o casa
respectabilă acolo unde aveau să-l .ducă 2 Să nu-$i facă gri*i#
îi răspunse 0adonna# copilul va fi bine învelit $i era sigură
că acolo nu va duce lipsă de nimic# întotdeauna auzise că la
San 0icele copiii erau primiţi cu dragă inimă. 0ai bine să-l
lase pe băieţel să se ducă# dacă $i el dorea. 7u $tia Sant+nna
că# a$a micuţ cum era# avea voinţa lui 2 Sfîntul losif nici nu

fu consultat% adevărul era că nici nu prea avea mare trecere

în Familie. 1on Salvatore# cel mai tînăr preot din nacapri#
ridică leagănul de pe cadrul lui# paracliserul aprinse lumină-
rile de ceară $i plecară# în frunte mergea un băieţel din cor#
sumnd dintr-un clopoţel# după el pă$eau două figlie di 0aria
în rocii albe $i văluri albastre# apoi urma paracliserul că-
delniţînd $i la urmă don Salvatore# cu leagănul în braţe. Pe
cînd alaiul străbătea satul# oamenii î$i descopereau capetele#
femeile î$i ridicau în sus copiii ca să-l poată vedea pe regescul
8notă9

"
Poate n-aţi auzit de această vece datină ciudată# în timpul $ederii
mele la San 0icele# primeam în fiecare an vizita lui 'ambino ;Pruncul
,sus@. /ra cea mai mare cinste ce se putea face casei mele. 1e obicei# ră-
mînea o săptămînă la San 0icele. ;7ota autorului.
<7not!>
8':
prunc purtînd coroană de aur pe cap $i la gît o *ucărică de
argint în formă de sirenă# podoabă tradiţională. 'ăieţii de pe
uliţi strigau unii către alţiiN DD bambino 6 li bambino 6 în poartă
la San 0icele# toţi ai casei a$teptau cu trandafiri în mina
să-l primească pe musafir. &ea mai bună încăpere fusese pre-
făcută în cameră de copil $i împodobită cu flori $i girlande
de rozmarin $i iederă. Pe o masă# acoperită cu cea mai fina
cuvertură de n a noastră# ardeau două luminări de ceară# căci
pruncilor nu ie place să-i la$i pe întuneric# într-un Bcolţ al
odăii era a$ezată 0adonna mea florentină# strîngîndu-$i la sîn
pruncul# iar din perete priveau în *os către leagăn doi putti "
de Luca della :obbia $i o Sfîntă Fecioară de 0ino da Fiesole.
tîrnată sus# în tavan# ardea candela sfîntă % vai de casa în

care pîlpîie $i se stinge 6 / semn că stăpînul va muri înainte

de sfîr$itul anului. Lîngă leagăn erau puse cîteva *ucării mo-
deste# a$a cum se lac la noi în sat# ca să aibă 'ambino tovără-
$ie N o păpu$ă ceală# singură supravieţuitoare de.pe vremea
copilăriei Giovanninei $i :osinei# un măgăru$ de lemn împru-
mutat de la fetiţa cea mai mare a /lisei# o uruitoare în formă
de corn# împotriva deociului. într-un paner# sub masă# dor-
mea pisica /lîsei cu cei $ase pisoi nou-născuţi# adu$i special
acolo pentru acea ocazie# într-un ulcior foarte mare# *os pe
podea# era pus un tufi$ întreg de rozmarin înflorit. )tiţi de
ce rozmarin 2 Pentrucă madonna# după ce spăla scuticele
pruncului ,sus# le punea la uscat pe un tufi$ de rozmarin.
1on Salvatore a$eză leagănul în cadrul lui $i-l lăsă pe 'am-
bino în gri*a femeilor mele# după ce le dăscălise o mulţime $i
cu de-amănuntul cum să vegeze asupra lui $i să-i împlinească
toate dorinţele. &opiii /lisei se *ucau ziua întreagă lîngă el# pe
podea# ca să-i ţie de uri t% $i cînd clopotele sunau ve 0aria#
toţi ai casei îngenunciau înaintea leagănului ca să-$i spuie
rugăciunile. Geovannina mai turna puţin ulei în candelă pen-
tru noapte# mai a$teptau un timp pînă ce 'ambino adormea#
apoi fiecare pleca străduindu-se să facă cît mai puţin zgomot.
&înd totul se lini$tea în casă# urcam $i eu pînă sus în cameră să
arunc o privire asupra lui 'ambino# înainte de a mă duce la
8notă9

"
.îngera$i.
<7not!>
8'5
culcare. Lumina candelei sfinte cădea asupra leagănului $i-l
puteam zări pe copila$ surîzînd prin somn.
Sărman prunc# cu dulce surîs# de unde putea $ti că va veni
ziua cînd noi toţi cei care am îngenunciat la leagănul lui îl
vom părăsi $i toţi cei care-i spuseseră că-l iubesc îl vor trăda#
că mîni crude îi vor smulge coroana de aur de pe cap înlo-
cuindu-i-o cu o cunună de spini $i-l vor ţintui pe cruce# că
pînă $i 1umnezeu îl va părăsi6
în noaptea în care-a murit# un mo$neag posomorît umbla
încolo $i-ncoace pe acelea$i dale de marmoră pe care stăm eu
acum. Se ridicase din culcu$ul lui# trezit din somn de un vis

cinuitor# întunecat ca $i cerul de deasupra capului său îi era

cipul# iar ocii plini de spaimă. &emase pe astronomii $i
înţelepţii lui din :ăsărit# dîndu-le poruncă să-i dezlege visul#
dar înainte de a fi putut ei citi literele de aur de pe cer# ste-
lele prinseseră a clipi una cîte una# stîngîndu-se. 1e cine se te-
mea oare el# stăpînitorul lumii 2 &e însemna viaţa unui singur
om pentru cel care otăra de viaţa a milioane de oameni 2
&ine i-ar fi putut cere socoteală că în acea noapte unul din
slu*ba$ii lui osîndise la moarte pe-un nevinovat# în numele
împăratului :omei 2 )i procuratorul lui# al cărui nume ulit
îl rostim $i azi cu dezgust# era oare mai. vinovat decît impe-
rialul său stăpîn că semnase osîndirea la moarte a unui om ne-
vinovat 2 are el# ca sever paznic al legii $i tradiţiei romane
într-o provincie răzvrătită# condamnase la moarte ciar un
nevinovat 2 )i evreul blestemat care mai rătăce$te încă prin
toată lumea cer$ind iertare# $tia el oare ce făcea 2 ri celălalt#
cel mai mare răufăcător al tuturor timpurilor# cînd î$i trădase
învăţătorul cu sărutul iubirii# ar fi putut el face altfel 2 
făcut asta din propria-i voinţă 2 3rebuia să se împlinească#
trebuia să îndeplinească el fapta# supunîndu-se unei voinţe mai
puternice decît a lui. Să fi fost oare în noaptea aceia pe Gol-
gota numai un singur om osîndit să sufere pentru un păcat ce
nu era al lui 2
m mai rămas o vreme aplecat asupra copilului adormit#
apoi+ m-am îndepărtat în vîrful picioarelor.
8''
;8;
<titlu>LA 1ESTA 34 SANT ANTN4
S!rbătoarea lui Sant+ntonio era

pentru nacapri cea mai frumoasă zi a anului. &u săptămîni

înainte# întregul sătuc era într-o mare fierbere# pregătindu-se
să-l celebreze pe sfîntul nostru ocrotitor. Se curăţau străDile#
s% văruiau casele pe dinaintea cărora trebuia să treacă# bise-
rica era împodobită cu draperii de mătase ro$ie $i tapiserii#
focurile de artiiicii comandate la 7eapole# iar fanfara# mai
importantă ca toate# înciriată de la 3orre nnunD.iata. )irul
petrecerilor se pornea la sosirea fanlarei# în a*unul marii săr-
bători. 1e pe !a *umătatea golfului# muDicanţii se $i apucau
să sufle din răsputeri în instrumentele lor % era prea departe
ca să-i putem auzi noi# cei din nacapri# dar destul de aproape#
cu un vînt puternic# ca să supere urecile căpriorilor din mult-
urîuil sat de *os. 1upă ce debarcau la 0arina# întreaga fanfară#
cu instrumentele ci uria$e# era încărcată în două căruţe mari
$i dusă pe drumul de ţară# pînă la capătul lui. 1e acolo muD-i-
canţii urcau pe *os. în debandadă# piepti$eie trepte feniciene#
suflînd neîntrerupt în instrumente. Sub zidul lui San 0icele
erau întîmpinaţi de o delegaţie a consiliului comunal. 0ăreţul
capelmaistru în uniformă strălucitoare# garnisită toata numai
cu fireturi de aur# Q la 0urat# ridica bastonul $i fanfara# cu
copiii satului în frunte# î$i făcea intrarea în nacapri în tempo
8'?
di marcia "# suflînd va*nic din clarinete# oboaie# corni# bătînd
din tobe $i ţimbale# izbind în triungiuri din toate puterile.
&oncertul inaugural din piazza împodobită cu steaguri $i tic-
sită de lume continua fără întrerupere pînă la miezul nopţii.
rmau apoi cîteva ore de somn fără vise în vecile barăci
unde dormiseră soldaţii englezi în "<?# întrerupte de pocni-
turile mtîilor racete ce vesteau începutul acelei zile mari.
La ora patru în zori# de$teptarea răsuna prin tot satul în adie-
rea răcoroasă a dimineţii. La cinci# îneepea liturgia obi$nuită#
citită# ca întotdeauna# de parroco# acompaniat în acea împre-
*urare măreaţă de fanfara cu maţele ciorăind de foame. La
(
$apte# merenda # o cea$că cu cafea neagră# *umătate de pîne
$i ca$ de capră. La opt nu mai găseai un loc în biserică# băr-
baţii într-o parte# femeile de cealaltă# în poală cu pruncii
adormiţi# în mi*locul bisericii# fanfara# pe estrada construită
anume pentru ea. &ei doisprezece preoţi din nacaprî# în stra-
nele lor din dosul altarului# intonau cu cura* 0issa Solemnis
de Pergolesi# încredinţîndu-se providenţei $i fanfarei ce-i acom-
pania ca s-o scoată cu bine la capăt. 1rept intermezzo# muzi-
canţii atacau vite*e$te un furios galop# foarte gustat de în-
treaga ob$te. La ora zece# 0essa &antata în altar cu solo bie-
tului bătrîn don ntonio $i tremolourile de protest# întretăiate
de nea$teptatele crize de desperare ce izbucneau din mărun-
taiele micuţei orgi# sleite de puteri după trei veacuri de oste-
neli. La unsprezece# o predică din amvon# în amintirea lui
Sant+ntonio $i a minunilor sale 5 fiecare minune evocată
$i arătata printr-o mimică specială# potrivită cu împre*urarea.
ratorul acum î$i înălţa braţele în eJtaz spre sfinţii din cer#
acum arăta cu degetul podeaua în direcţia locuinţei subpă-
mîntene a osîndiţilor# acum cădea în genunci în mută rugă-
ciune dinaintea lui Sant+ntonio# ca apoi să sară deodată în
picioare $i să doboare un nevăzut eretic printr-o lovitură de
pumn# cu riscul de a se prăbu$i din amvon. neori rămînea
cu capul aplecat într-o tăcere eJtaziată# ascultînd slavitele
cîntări ale îngerilor# apoi# palid de groază# î$i astupa urecile
cu mînile ca să nu mai audă scrî$netele demonului $i răcnetele
8notă9

"
3empo de mar$.
(
Gustare#
8Dnotă9

4?<
păcăto$ilor din cazanele cu smoală. La sfîr$it 5 leoarcă de
sudoare $i istovit de două ore de lacrimi# suspine $i blesteme
la o temperatură de = de grade &elsius 5 se prăbu$ea *os# în
amvon# mai aruncînd un blestem îngrozitor împotriva protes-
tanţilor. ra douăsprezece. 0are agitaţie în piazza. /sce la
processione l /sce la processione6 ,ese procesiunea 6 în frunte
pă$eau doisprezece copila$i# mititei de parcă abia fuseseră în-
ţărcaţi# ţinîndu-se de mînă. nii aveau tunici scurte# albe $i
aripi de înger ca putti lui :afael# alţii erau goi# gătiţi cu
girlande de viţă-de-vie $i cununi de trandafiri pe frunte#
desprin$i parcă de pe un basorelief grecesc. poi urmau le fi-
glie di 0aria# înalte# zvelte copile în ve$minte albe $i văluri
lungi# albastre# purtînd la gît# pe o panglică tot albastră# me-
dalionul de argint al 0aicii 1omnului# în urma lor veneau
le bizzocce# în negru m voaluri negre# fete bătrîne $i uscate
ce rămăseseră credincioase primei lor iubiri# ,sus &ristos. poi#
precedaţi de baniera lor# înainta La &ongrega di &Qnta#
bărbaţi în vîrstă# cu cipuri grave# îmbrăcaţi în bizarele lor
sutane negre $i albe de pe timpul lui Savonarola.
La# munca l La musica l
tunci apăreau muzicanţii# în uniformele lor cu fireturi de
aur de pe vremea regilor 'urboni din 7eapole# în frunte cu
superbul capelmaistru. Suflau cît ce puteau în instrumente#
cîntînd o polcă îndrăcită 5 bucata favorită a sfîntului# după
cîte am înţeles. tunci# încon*urat de toţi preoţii în odă*dii#
salutat cu sute de petarde# apărea Sant+ntonio stînd drept
pe tronul lui# cu mîna întinsă a binecuvîntare. Ee$mintele îi
erau acoperite cu orbote scumpe# giuvaeruri $i daruri vo-

tive % mantia-i# dintr-un minunat brocart veci# era prinsă la

piept cu o agrafă din safire $i rubine. 1e-un $irag de mătănii
multicolore de sticlă din *urul gîtului atîrna o bucată mare de
mărgean în formă de corn# care-l ocrotea împotriva deo-
ciului.
&iar în spatele lui Sant+ntonio# alături de primar# pă$eam
eu# cu capul descoperit# ţinînd o lumînare de ceară în mină
A5 o cinste ce-mi fusese acordată printr-o autorizaţie specială
de către ariepiscopul din Sorrento. în urma noastră veneau
membrii consiliului comunal# scutiţi în ziua aceea de greaua
lor răspundere# apoi oameni de vază din nacapri# doctorul# no-
8'&
tarul# spiţerul# bărbierul# tutungiul# croitorul. La urmă# ii po-
polo ( N marinari# pescari# ţărani# urmaţi la distanţă respectuoasă
de femeile $i copiii lor. în coada alaiului pă$eau spăsiţi vreo $ase
cîni# cîteva capre cu iezii după ele $i vreo doi porci ce-$i cău-
tau stăpînii. 0ae$tri de ceremonie ale$i cu gri*ă# purtînd bas-
toane aurite în mina 5 garda de onoare a sfîntului 5 um-
blau forfota încolo $i încoace fără de astîmpăr pe laturile
alaiului# pentru a supravegea ordinea raidurilor $i a păstra rit-
mul mersului# în timp ce procesiunea înainta pe ulicioare# co-
$uri pline de dulce-mirositoarea ginestra# floarea preferată a
sfîntului# erau aruncate de pe la toate ferestrele asupra alaiu-

lui. 1e fapt# ginestra se $i ceamă pe-aici floarea sfîntului n-

ton. Pe-alocuri fuseseră întinse frîngii deasupra drumului# de
,a o fereastră la alta# $i în clipa cînd trecea sfîntul un înger
de carton# vesel colorat# apărea $i# batînd din aripi# eJecuta
un zbor grăbit de-a lungul frîngiei# spre marea încîntare a
mulţimii. n faţa porţii de la San 0icele# alaiul făcea un po-
pas $i sfîntul era a$ezat cu multă evlavie pe o estradă anume
făcută# ca să se mai odinească. &lerul î$i $tergea sudoarea de
pe frunte# fanfara continua un fortîssimo pe care nu-l mai în-
trerupsese de două ore de la ie$irea din biserică. San t+ntonio
privea bla*in de pe podi$ca lui# în vreme ce femeile din casa
mea îi aruncau trandafiri de la ferestre# rno$ Pacciale trăgea
clopotele la scit $i 'aldassare# pe acoperi$# încina steagul.
/ra pentru noi toţi o zi mare $i fiecare se simţea mîndru ele
cinstea ce ni se făcea. &înii priveau de sub pergolă la cele ce
se petreceau# cuminţi $i cuviincio$i ca de obicei# de$i cam ne-
lini$tiţi# în grădină# broa$tele ţestoase urmau să se gîndească#
indiferente# numai la problemele lor# iar mangusta era prea
ocupată ca să dea frîu liber curiozităţii. 'ufniţa cea mică sta
pe stingia ei# clipocind cu ocii pe *umătate înci$i# cu gîndul
aiurea. 'ill fiind un necredincios# fusese încis în cu$ca lui#
unde făcea un tărăboi nemaipomenit# răcnind cît îl ţinea
gura# izbind cu sticla de apă în castronul lui de tablă# zornă-
indu-$i lanţul# zgîlţîind zăbrelele $i în*urînd cumplit.
rma întoarcerea în piazza# unde Sant+ntonio era întîm-
pinat cu o detunătură teribilă de petarde $i apoi a$ezat înapoi
8notă9
" Poporul.
8Dnotă9

4C
pe altarul lui din biserică# după care alaiul se ducea acasă ca
a-$i rnînînce macaroni. Fanîara se instala la un ospăţ oferit#
s

de autorităţi sub pergolă de la Hotel Paradiso $i i se serveau

macaroane# cîte *umătate de ilogram de cap de om $i vino
a volanta. La patru se descideau larg porţile de la San 0i-
cele $i peste o *umătate de oră tot satul era în grădină# să-
raci $i bogaţi# bărbaţi $i femei# copii $i prunci nou-născuţi#
ciungi# idioţi# orbi $i $ciopi. &ei care nu puteau umbla erau
adu$i în circă de alţii. 7umai preoţii lipseau# dar nu din vina
lor. ,stoviţi de-atîta umblet# se prăbu$iseră în stranele lor
dindărătul altarului mare# prinzînd a se ruga cu ardoare lui
Sant+ ntonio# rugi care poate să le fi auzit sfîntul din alta-
rul său# nu însă $i cei care intrau întîmplător în biserica de-
$artă. n $ir lung de mese# pe care se aflau uria$e pirettil cu
cel mai bun vin de la San 0tcele# se întindea de la un capăt
la celălalt al pergolei. 0o$ Pacciale# 'aldassare $i mastro
7icola umpleau cu mare ărnicie paarele# iar Giovannina#
:osina $i /lisa umblau în *ur# oferind ţigări bărbaţilor# cafe-
le femeilor# pră*ituri $i bomboane copiilor. 0uzicanţii# pe
care-i înciriasem de la autorităţi în cip cu totul special
pentru după-amiază# suflau fără întrerupere în instrumente
din loggia de sus. &asa întreagă era descisă# nimic nu se în-
cuia# toate lucrurile mele de preţ se aflau# ca întotdeauna# în-
tr-o aparentă neorînduială pe mese# scaune $i du$umea. Peste
o mie ele oameni umblau nestingeriţi prin toate camerele $i
niciodată nu s-a atins nimeni de nimic# nu s-a furat nimic.
&înd clopotele sunau ve 0aria# petrecerea se sfîr$ea $i plecau
cu toţii# după multe strîngeri de rnîriă# mai voio$i ca întot-

deauna# căci pentru asta-i făcut vinul. Fanfara# într-o formă

rnai bună ca oricînd# o luase înainte# către piazza. &ei doi-
sprezece preoţi# odiniţi $i învioraţi după vegea lor lingă
Sant+ntonio# a$teptau în formaţie strînsa în pragul bisericii.
Sindaco# consilierii comunali $i oamenii de vază luau loc pe
terasa pri0ariei. 0uzicanţii# abia mai trăgîndu-$i sufletul# se
aburcau împreună cu instrumentele pe tribuna construită
anume pentru acea împre*urare. Piazza era acum plină de 
popolo# stînd îngesuit ca sardelele. 0aiestuosul capelmaistru
8notă9
" 1amigene.
8Dnotă9
8?%
î$i ridica bastonul $i il gran concerto" începeaN :igoletto# il
3rovatore# Gli genotti# , Puritani# ,l 'allo in 0ascera#
$i-o culegere aleasă de canţonete napolitane# polci# mazurci#
menuete $i ţăran tele ce se ţineau lanţ# fără nici o oprire $i în-
tr-un ritm tot mai accelerat# pînă la ora unsprezece cînd în-
cepeau a trosni în văzdu# în cinstea lui Sant+ntonio# arti-
ficii# focuri bengale# roţi luminoase# racete# ce costaseră doua
mii de lire. La miezul nopţii# programul oficial se înceia# dar
nu $i petrecerea anacaprezilor $i-a fanfarei. 7imeni nu se du-
cea la culcare# satul răsuna noaptea întreagă de cîntec# rîset
$i muzică. /vviva la gioia D /vviva ii Santo6 /vviva la

musica f
Fanfara trebuia să plece cu corabia de la ora $ase dimineaţa.
,n zorii zilei# în drum spre 0arina# se opreau întotdeauna sub
ferestrele de la San 0icele# ca să cînte obi$nuita Serenata
d+ddio în cinstea mea. Parcă-l văd si-acum pe Henr !arnes#
în pi*ama# privind în *os# de la fereastra dormitorului $i strîm-
bîndu-se de rîs. Fanfara scăzuse peste noapte într-un cip *al-
nic# atît în număr cît $i-n putere. &apelmaistru6 delira# doi
dintre cei mai buni oboi$ti scuipaseră sînge# fagotistul căpă-
tase ernie# tamburul-ma*or î$i dislocase omoplatul drept# ţim-
balistul î$i spărsese timpanele. lţi doi membri ai fanfarei#
paralizaţi de emoţie# trebuiseră să fie urcaţi pe măgăru$i# ca
să poată fi căraţi pînă la 0arina. Supravieţuitorii# lungiţi pe
spate în mi*locul drumului# suflau cu ultimele puteri *alnica
lor Serenata d+ddto către San 0icele. :eînsufleţiţi cu cfte
o cea$că de cafea neagră# se ridicaseră în picioare anevoie $i
tăcuţi# făcînd doar cu mîna semne prietenoase de despărţire#
coborîseră împleticindu-se treptele feniciene# spre 0arina.
La festa di Sant+ntonio se sfîr$ise.
8notă9
" 0arele concert.
8Dnotă9
4C(
K4"K
8titlu9:egatta
/ra în mi*locul verii# într-o
lungă# splendidă zi de soare fără nor. mbasada britanică ple-
case din :oma# stabilindu-se pentru sez%on la Sorrento. Pe bal-
conul# otelului Eittoria# sta ambasadorul# cu $apcă marină-

rească în cap# cercetînd încordat zarea prin monoclu# ca să

descopere dacă nu cumva începuse mistralul a încreţi oglinda
lucitoare a golfului# în micul port din vale# scumpa lui Lad
Hermione sălta în ancoră la fel de nerăbdătoare ca el să por-
nească în larg. /l singur o desenase $i o ecipase cu un uluitor
talent $i pricepere tenică# făcînd din ea un fel de navă ra-
pidă de croazieră pentru o persoană# îmi spunea adesea că
s-ar încumeta să treacă $i tlanticul cu ea% era mai mîndru
de nava lui decît de toate strălucitele-i succese diplomatice.
î$i petrecea mai toată ziua pe iatul lui $i faţa îi era tot a$a
de bronzată ca a pescarilor sorrentini. &uno$tea toată coasîa#
de la &ivita Eeccia pînă la Punta Licosa# aproape la fel de
bine ca mine. dată m-a provocat la o cursă de întrecere pînă
la 0essina $i m-a bătut rău# cu vînt din spate $i mare agitată#
spre marea lui bucurie.
A5 $teaptă numai să-mi vie noul foc al arborelui din prova
) spinaerul meu de mătase# i-am spus eu.
,ubea insula &apri $i socotea că San 0icele era cel mai
frumos loc pe care-l văzuse în viaţa lui 5 $i văzuse multe.
8?8
-&uno$tea prea puţin lunga istorie a insulei# dar era curios ca
un $colar să $tie cît mai multe despre ea.
Pe-atunci tocmai mă ocupam cu eJplorarea Grotei lbastre.
1e două ori mă scosese mastro 7icola pe *umătate le$inat din
gangul subteran care# după spusele legendei# străbătea prin
măruntaiele pămîncului ie$ind tocmai sus# la vila lui 3iberius#
ce se alia la două sute de metri deasupra cîmpiei 1amccuta#
denumire care poate i se trage de la 1omus ugusta# îmi pe-
treceam zile de-a rîndtil în grotă $i lord 1uflerin obi$nuia să
vie adesea în bărcuţa lui să mă viziteze# pe cînd lucram acolo.
1upă o stra$nică partidă de înot# ne a$ezam afară# la intrarea

tainicului tunel# ca să vorbim despre 3iberius $i orgiile din

&apri. i lămuream ambasadorului că povestea gangului sub-
pămîntean prin care# se zice. cobora 3iberius pînă la grotă
ca să se *oace cu băieţi $i fete înainte de a-i gîtui# era o ab-
surditate la fel de mare ca toate celelalte bîrfeli murdare ale
lui Suetonius. 3unelul nu era făcut de mîna omului# ci de
lenta infiltrare a apelor mării în stîncă. Prime*duindu-mi
viaţa# mă tîrîsem prin el pînă mă convinsesem că nu ducea
nicăieri. &ă grota era cunoscută de romani o dovedesc nume-
roasele urme de aritectură romană. ,nsula s-a lăsat de-atunci
cu vreo cinci metri# dar pe vremurile acelea se intra în grotă
prin bolta cea mare# care se află astăzi sub apă $i se poate ve-
dea bine prin unda clară. 0ica descizătură pe unde intra
lordul 1ufferin cu bărcuţa fusese la srcine o fereastră de
aerisire a grotei# care# fire$te# pe-atunci nu era albastră# ci la
fel ca toate numeroasele grote ale insulei. ,nformaţia din 'ae-
decer 5 că Grota lbastră a fost descoperită în "<(? de
pictorul german Ropisc 5 nu-i eJactă. Grota era cunoscută
în secolul al $aptesprezecelea sub denumirea de Grotta Gra-
dolla $i a fost redescoperită în "<(( de un pescar capriot# n-
gelo Ferarra# căruia i s-a acordat ciar $i o pensie pentru
această descoperire. &ît despre sinistra legendă a lui liberitis#
lăsată posterităţii în InaleleB lui 3acit# i-am spus lordului
1ufferin că istoria n-a săvîr$it niciodată o gre$eală mai mare
ca atunci cînd însemnase cu pecetea infamiei pe marele împă-
rat# dînd crezare mărturiilor principalului său acuzator# Iacel
calomniator al omeniriiB# cum îl numea 7apoleon. 3acit era
4C=
un strălucit scriitor# dar InaleleB lui sînt ni$te nuvele isto-

rice# nu istorie# întîmplător# fusese nevoit să adaoge cele două-

zeci de rînduri despre orgiile din &apri spre a întregi imagi-
nea tipică a tiranului# a$a cum îl vedea $coala retorică din care
făcea $i el parte. 7u-i de loc greu de descoperit izvorul# mai
mult decît suspect# din care a luat acele zvonuri defăimătoare.
1e altfel# dovedisem $i eu în IPscological stud of 3ibe-
riusB  că acele zvonuri nici măcar nu se refereau la viaţa îm-
păratului la &apri. &ă nici 3acit nu credea în orgiile de la
&apri# reiese clar din însă$i povestea lui# deoarece ele nu-i
scimbă întru nimic părerea ce $i-a format-o asupra lui 3i-
berius# pe care-l arată ca pe-un mare împărat $i-un mare om#
##cu caracter admirabil $i bucurîndu-se de o mare vazăB# pen-
tru a întrebuinţa propriile-i cuvinte. &iar urma$ul lui# cu-atît
mai mediocru# Suetonius# î$i începe cele mai dezgustătoare is-
torisiri cu observaţia că Iabia face să fie povestite# $i mai pu-
ţin încă să fie crezuteB# înainte de apariţia InalelorB 5 opt-
zeci de ani după moartea lui 3iberius 5 nu eJista în istoria
romanilor om politic cu reputaţie mai bună $i mai stimat pen-
tru viaţa-i curată $i nobilă ca bătrînul împărat. 7ici unul din
diver$ii istoriografi ai lui 3iberius 5 dintre care cîţiva con-
temporani cu el# care avuseseră prile*uri atît de bune să audă
toate clevetirile gurilor rele din :oma 5 nu pomene$te o vorbă
despre orgiile de la &apri. Pilon# piosul $i învăţatul evreu#
scrie clar despre viaţa simplă $i curatăB pe care era silit s-o
ducă &agula cînd venea la bunicu-i adoptiv# la &apri. &iar
$acalul de Suetonius# uitînd de zicala# înţeleaptă a lui `uinti-
Han că mincinosul trebuie să aibă memorie bună# face gre$eala
să spuie că# atunci cînd &aligula se ducea la vreun desfrîu în
&apri# trebuia să se degizeze punîndu-$i perucă# pentru a

scăpa de ocii severi ai bătrînului împărat. Seneca# du$manul

viciului $i Plinius 5 amîndoi contemporani cu el 5 vorbesc
despre singurătatea austera a lui 3iberius la &apri. /ste ade-
vărat că 1io &assius face în treacăt u$oare aluzii la ni$te zvo-
nuri urîte# dar nu se poate opri să nu remarce el singur con
tradicţiile ineJplicabile în care cade. Pînă $i luvenal# iubito-
rul de scandaluri# spune despre Ibătrîneţea pa$nicăB a împă-
8notă9
" WStudiu psiologic asupra lui 3iberiusB.
<7not!>
8?5
ratului în insula lui# încon*urat de prieteni învăţaţi $i astro-
nomi. Plutar# îndîr*itul susţinător al moralei# vorbe$te de
măreaţa însingurare a bătrînului în ultimii zece ani ai vieţii
)i Eoltaire înţelesese îndată că povestea orgiilor de la &apn
era inadmisibilă din punct de vedere al fiologiei $tiinţifice
3iberius era într-al $aizeci $i optulea an al vieţii cînd se re-
trăsese la &apri# avînd faima unanim recunoscută a unui om
de o moralitate desăvîr$ită# neatacată ciar de cei mai înver-
$unaţi du$mani ai lui. Să pui ca diagnostic o sinistră demenţa
senilă este eJclus# deoarece toţi istoricii sînt de acord că bă-
trînul a avut mintea întreagă $i sănătoasă pînă la C> de ani

cînd a murit. 1e altfel# cei din neamul lui &laudius nu purtau

în vinele lor nebunia ereditară# ca cei din familia lulia.  trăit
pe insulă o viaţă de bătrîn singuratic# cîrmuitor ostenit al unei
lumi nerecunoscătoare# sumbru idealist# cu inimă frîntă $i
amărîtă 5 un ipoondrie# cum s-ar spune mai degrabă în zi-
lele noastre 5 c-o minte sclipitoare $i un rar simţ al umoru-
lui# ce-au supravieţuit credinţii lui în oameni. Faţă de con-
temporanii lui se arăta bănuitor $i plin de dispreţ# ceea ce nu-i
de mirare# căci aproape toţi bărbaţii $i femeile în care avu-
sese încredere îl trădaseră. 3aci tu$ citează cuvintele pe care
le rostise cu un an înaintea retragerii lui la &apri# cînd res-
pinsese propunerea ce i se făcea de a i se ridica un templu#
ca lui ugustus# în care să fie divinizat. &ine altul decît com-
pilatorul InalelorB# strălucitul maestru al sarcasmului $i al
subtilelor insinuări ar fi avut îndrăzneala să redea cu un u$or
rîn*et rugămintea gravă a împăratului către posteritate# de a
fi *udecat cu nepărtinire 2
I&ît despre mine# părinţi conscripţi# declar în faţa voastră
că nu mă socot decît un muritor $i ca atare îmi îndeplinesc
doar îndatoririle de om# că îmi a*unge dacă sînt vrednic să
ocup locul de frunte printre voi. 1oresc să nu uite asta nici
acei care vor trăi după mine. rma$ii îmi vor cinsti îndea*uns
$i ciar cu prisosinţă memoria dacă mă vor *udeca demn de
strămo$ii mei $i dacă vor recunoa$te că am vegeat asupra in-
tereselor voastre# înfruntînd fără $ovăire prime*dia# neînfricat
de du$măniile pe care le-am întîlnit în serviciul statului. ,ată
templele pe care a$ dori să le înalţ în inimile voastre# iată
statuile cele mai frumoase $i care vor dura. &ît despre acele
8?'

făurite din piatră# sînt asemeni mormintelor pîn gărite# dacă

urma$ii a*ung să le blesteme. 1e asta înalţ către zei rugă să-mi
dăruiască pînă la sfîr$itul zilelor mele un cuget împăcat $i
con$tient de datoria pe care-o am faţa de ei $i faţă de ome-
nire % de asta cer concetăţenilor $i aliaţilor no$tri ca# atunci
cînd voi părăsi această lume# să-mi cinstească viaţa $i numele
$i sa le păstreze o amintire frumoasă.B
7e-am urcat pînă la 1amecuta. 'ătrînul împărat $tia ce
făcea cînd $i-a clădit aici vila cea mai mare# căci# după San
0icele# 1amecuta se bucură de cea mai frumoasă vedere asu-
pra insulei &apri. ,-am eJplicat ambasadorului că multe din
rămă$iţele antice descoperite aici a*unseseră în mînile colegului
său $ir Oilliam Hamilton# ambasadorul britanic din 7eapole
în timpul lui 7elson $i se aflau acum la 'ritis 0useum. 0ulte
mai zăceau încă îngropate sub viţa-de-vie $i mă gîndeam
foarte serios să încep săpăturile în primăvara viitoare# căci via
era acum a mea. Lordul 1ufferin ridică de pe *os un nasture
ruginit de uniformă soldăţeasca# căzut printre sfărîrnăturile
de mozaic $i cioburile de marmoră colorată. &avaleri$tii cor-
sicani 6 1a# două sute de cavaleri$ti corsicani $i-au instalat ta-
băra aici în "<<# dar# din nefericire# grosul garnizoanei en-
gleze din nacapri erau trupe malteze care s-au retras în de-
bandadă de îndată ce francezii au atacat lagărul. Privind în *os#
spre falezele de la rico# i-am arătat ambasadorului punctul
în care debarcaseră francezii ca să urce stînca prăpăstioasă.
mîndoi am fost de părere că într-adevăr fusese o isprava
minunată. 1a# englezii luptaseră cu vite*ia lor obi$nuită# dar
trebuiseră să se retragă# ocrotiţi de întunericul nopţii# spre
San 0icele de azi# unde comandantul lor# maiorul Hamill#

irlandez ca $i lordul 1ufferin# murise din pricina rănilor. /

înmormîntat într-un colţ al cimitirului din nacapri. 3uni$o-
rul pe care au trebuit să-l lase# a doua zi# în retragerea lor pri-
pită la vale# pe treptele feniciene# spre &apri# se mai află $i azi
în grădina mea. în zorii zilei# francezii desciseseră focul asu-
pra &apriului de pe înălţimile lui 0onte Solaro# dar cum de
putuseră urca pînă acolo un tun# este aproape de neînţeles.
7u-i mai rămăsese altceva de făcut comandantului englez de
8??
la &asa ,nglese din &apri# decît să semneze actul de predare.
7ici nu se uscase bine cerneala# că flota engleză# ce întîrziase
în prea*ma insulelor Ponza din lipsă de vînt# apărea în larg.
1ocumentul de predare poartă numele acelui om peste seamă
de nenorocos# care a fost $i temnicerul vulturului captiv de
pe altă insulă N $ir Hudson LoMe.
întorcîndu-ne la San 0icele prin sat# i-am arătat amba-
sadorului o căsuţă# într-o grădină mică# istorisindu-i că pro-
prietara casei era mătu$a frumoasei 0argerita# frumuseţa
nacapriului. 0ătu$a se măritase cu un milord inglese care#
dacă nu mă în$elam# era rudă cu el. 1a# î$i amintea bine că

un văr de-al lui se căsătorise cu o ţărancă italiană# spre marea

dezolare a întregii familii# ba o $i luase în nglia 6 /l însă
n-o văzuse niciodată $i nu $tia ce se întîmplase cu ea după ce-i
murise soţul# îl interesa nespus de mult acea întîmplare $i mă
rugă să-i povestesc tot ce $tiam despre ea# adăogînd că despre
soţul ei îi era de a*uns cît $tia. ,-am spus că toată povestea
aceea se petrecuse cu mult înaintea venirii mele în insulă. &înd
o cunoscusem eu# mult după întoarcerea ei din nglia ca vă-
du9ă# era femeie bătrînă. 7u-i puteam povesti decît cele au-
zite de la bătrînul don &risostomo# care fusese duovnicul $i
tutorele ei. Se înţelege că nu $tia nici a scrie# nici a citi# dar#
avînd mintea ageră a capriotelor# învăţase repede destulă en-
gleză. Spre a o pregăti pentru viaţa ce-avea s-o ducă în nglia
ca soţie de lord englez# don &risostomo# care era om instruit#
fusese însărcinat să-i dea cîteva lecţii în felurite domenii#
pentru a-i mai lărgi cîmpul cam limitat al conversaţiei. Graţia
$i purtările alese le mo$tenise din na$tere# ca toate fetele din
&apri. &ît despre înfăţi$area ei# ne putem bizui pe spusele lui
don &risostomo că era cea mai frumoasă fată din nacapri#
deoarece îl considerasem întotdeauna ca un fiu cunoscător.
1ar cum toate silinţele de a o face să prindă interes $i de alt-
ceva în afară de insula ei fuseseră zadarnice# otărîseră să-i
limiteze educaţia la istoria insulei &apri# ca să aibă măcar ce
vorbi cu rudele. sculta cu seriozitate teribilele povestiri des-
pre 3iberiusN cum î$i arunca victimele de pe Salto di 3iberio#
cum sfî$iase faţa unui pescar cu căngile unui crab# cum gîtuise
băeţi $i fetiţe în Grota lbastră. &um nepotul lui# 7ero# î$i
pusese vîsla$ii s-o ucidă în bătaie pe maică-sa în apropierea
8?9

insulei &apri% cum nepotul său# &aligula# înecase mii de oa-

meni lîngă Pozzuoli. La sfîr$it# ea rostise în dialectu-i cu ne-
putinţă de imitat N
.5 :ăi trebuie să mai fi fost oamenii aceia % ni$te camorristi
cu toţii... \
5 0ai încape îndoială 2 îi răspunsese profesorul. i auzit
doar ce-am povestit# că 3iberio sugruma băeţi $i copile în
Grota lbastră# că...
5 )i-s morţi cu toţii 2
5 1a# fire$te# de aproape două mii de ani.
5 tunci de ce# 1oamne iartă-mă# să ne mai facem sînge
rău din pricina lor 2 Să-i lăsăm mai bine în pace# înceiase
ea cu surîsu-i fermecător.
stfel s-a sfîr$it educaţia ei.
1upă moartea soţului# s-a înapoiat în insula ei# revenind
încetul cu încetul la viaţa simplă a strămo$ilor a căror se-
minţie era cu două mii de ani mai vece decît a milordului
englez. m găsit-o stînd la soare în pergola-i mică# cu un
$irag de mătănii în mînă $i o pisică în poală# impozantă ma-
troană romană# măreaţă ca mama Gracilor. Lordul 1ufferin
îi sărută mîna# galant. /a uitase aproape de tot engleza# căci
se întorsese la dialectul din copilărie# iar italiana literară pe
care-o vorbea ambasadorul o înţelegea tot atît de puţin ca
mine.
5 Spune-i# se întoarse spre mine lordul 1ufferin pe cînd
ne sculam să plecăm# spune-i din partea mea că-i o adevărată
doamnă# cel puţin tot a$a de distinsă pe cît era de gentleman
milordul ei englez.
7u dorea ambasadorul să-i vadă nepoata# pe La 'ella 0ar-

gerita 2 &um să nu# cu cea mai mare plăcere.

La 'ella 0argerita ne primi cu fermecătoru-i surîs $i cu
cîte-un paar din vinul cel mai bun al lui parroco# iar batrî-
nul cavaler fu gata să pecetluiască rudenia lor cu o sonoră săru-
tare pe obrazu-i roz alb.
0ulta$teptata regatta trebuia să aibă loc duminica urmă-
toare pe un parcurs triungiular N &apri# Posillipo# Sorrento#
unde învingătorul avea să primească cupa din mînile lad-ei
1ufferin. Frumosul meu cutter ILad EictoriaB era cea mai
bună ambarcaţie ce se putea fabrica în Scoţia# în întregime
8?&
din lemn de te $i oţel# în stare să reziste oricărei încercări $i
pe orice fel de vreme# dacă era bine mînuită % iar eu mă voi
fi pricepînd ori nu la altele# dar la condus o barcă $tiu că sînt
A maestru. &ele două iactuleţe erau surori $i purtau numele
celor două fie ale lordului 1ufferin. )ansele noastre erau
aproape egale. &u o briză puternică $i ulă se putea sa pierd#
dar mă bizuiam pe noile mele vele# focul $i spinaerul de mă-
tase ca să iau# cupa pe o briză u$oară $i o mare calmă. Eelele
cele noi sosiră din nglia pe cînd mă aflam la :oma $i fu-
seseră atîrnate cu gri*ă în angar# sub paza eJclusivă a lui
mo$ Pacciale# cel mai de credinţă om al meu. 1îndu-$i seama

de însemnătatea misiunii lui# dormea cu ceia sub pernă $i

nu îngăduia nimănui să intre în sanctuar. 1e$i devenise în anii
din urmă un gropar pasionat# inima lui rămăsese tot pe mare
unde trăise $i suferise de mic copil ca pescatore di coralii. Pe
acele vremuri# înainte ca pacostea americană să se fi abătut
asupra insulei &apri# aproape toţi locuitorii de parte bărbă-
tească plecau la pescuitul coralilor în 'arbaria# ţinut dincolo
de 3unis $i 3ripolis. /ra o îndeletnicire cruntă# plină de su-
ferinţi# lipsuri# ba ciar de pericole $i mulţi dintre ei nu se
mai întorceau acasă în insula lor. 1ouăzeci de ani îi trebui- A
seră lui Pacciale să trudească pe mare ca să poată economisi
cele trei sute de lire de care avea nevoie un bărbat pentru a-$i
lua femeie.  sută pentru bărci $i mre*e# două sute pentru un
pat# cîteva scaune $i-un rînd de aine de sărbătoare cu care
să se căsătorească% de celelalte va avea gri*ă 0adonna. Fata
a$tepta ani de-a rîndul# torcînd $i ţesînd pînza pentru gospo-
dărie# pe oare trebuia s-o aducă ea. &a toţi ceilalţi# Pacciale
mo$tenise $i o bucată de pămînt de la tatăl lui# dar era o fî$ie
de pămînt sterp# stîncos# pe malul mării# la trei sute de metri
sub 1amecuta. &ărase an de an părnîntul în co$ cu spinarea#
pînă ce avusese de a*uns ca să poată sădi puţină viţă[de-vie
$i ni$te smocini ţepo$i. 7u făcuse niciodată o pătură de
vin# căci ciorcinii tineri erau regulat ar$i de spuma sărată
a mării cînd sufla vîntul din sud-vest. neori venea acasă cu
cîţiva cartofi noi# cei mai timpurii de pe insulă# pe care mi-i
dăruia cu multă mîndrie. 3ot timpul liber $i-l petrecea *os#
4<
la masseria" lui# zgrepţănînd stînca cu săpăliga-i grea ori $edea
pe un pietroi# cu pipa de lut în gură# privind marea. 1in cînd

în cînd# coboram pînă la el 5 pe stînci atît de prăpăstioase

ca pînă $i o capră ar fi $ovăit înainte de a pune piciorul 5
ca să-i fac vizită# spre marea lui bucurie. &iar svib picioarele
noastre se alia o grotă inaccesibilă de pe mare# care a rămas
necunoscuta pînă în ziua de azi multora# în semiîntunericul
căreia atîrnau uria$e stalactite. 1upă spusele lui Pacciale# pe
vremuri fusese locuită de un lupomanaro# o dianie ciudată $i
înspăimîntătoare ce tulbură încă încipuirea insularilor
aproape la fel de mult ca stafia lui 3iberiu. )tiam că dintele-
fosilă pe care-l găsisem în nisipul pe$terei era al unui mamifer
uria$ care se culcase acolo să moară pe cînd insula era încă
legată de continent $i că a$ciile de sileJ $i cremene erau bu-
căţi din uneltele omului primitiv. Poate să fi trăit acolo $i
vreun zeu# căci grota este îndreptată cu faţa spre răsărit $i
0itras# zeul soarelui# a fost adeseori venerat prin părţile
acestea.
1ar nu era vreme acum de eJplorat grota# toate gîndurîle
îmi erau îndreptate spre viitoarea regatta. 3rimisesem vorbă
lui Pacciale că îndată după micul de*un voi veni să cercetez
pînzele cele noi. &are nu fu mirarea mea găsind adăpostul
bărcilor descuiat# iar pe mo$ Pacciale# care trebuia să mă în-
tîmpine# nicăieri. &înd am desfăcut pînzele cele noi# una cîte
una# am crezut c-am să cad *os# le$inat N focul arborelui avea
o co$cogea ruptură în mi*loc# spinaerul de mătase cu care
nădă*duiam să cî$tig cupa era aproape sfî$iat în două# iar fo-
cul de cursă rupt aproape ferfeniţă $i tot murdărit. &înd mi-a
revenit graiul# am răcnit după Pacciale. Eăzînd că nu vine
m-am repezit afară din angar $i l-am găsit în sfîr$it# stînd
rezemat de zidul grădinii. &locotind de furie# am ridicat

mina să-l lovesc % el nu se clinti# nu scoase un cuvînt# numai

î$* aplecă capul $i-$i întinse braţele în lături# pe zid. 0îna îmi
căzu % $tiam ce-nsemna asta# mai văzusem acea atitudine# în-
semna că avea de suferit $i că era nevinovat. &apul aplecat
)i braţele întinse încipuiau răstignirea 0întuitorului. ,-am
vorbit cît am putut de blînd# dar el nu scoase o vorbă# nu se
8notă9

"
Fermă.
8Dnotă9
4<"
clinti de pe crucea lui de supliciu. m vîrît în buzunar ceia
de la .adăpostul bărcilor $i-am cemat pe toţi ai casei. 7imeni
nu intrase în angarul bărcilor# nimeni n-avea nimic de spus#
dar Giovannina î$i ascunse faţa în $orţ $i începu a plînge.
m luat-o în camera mea $i-am izbutit# cu foarte mare greu-
tate# s-o fac să vorbească. $ vrea să vă pot reproduce vorbă
cu vorbă *alnica istorie pe care mi-a povestit-o fata printre
suspine. proape că mi-au dat $i mie lacrimile and m-am
gîndit că era cîtpe ce să-l lovesc pe bietu* mo$ Pacciale.
Pozna se întîmplase cu două luni în urmă# la întîi mai# pe
. cînd ne aflam încă la :oma. Poate vă mai amintiţi de acel

întîi mai de pomină# sînt mulţi ani de-atunci# cînd se pregă-

tise o răscoală socialistă în toate ţările /uropei# un atac îm-
potriva bogaţilor# cu distrugerea blestematei lor averi. $a
vorbeau cel puţin ziarele $i cu cît ziarul era mai mic cu atît
era mai mare dezastrul $i mai ameninţător. Gazeta cea mai
mică era IEoce di San GennaroB " pe care 0aria Porta-Lettere
 aducea în co$ul ei cu pe$te de două ori pe săptămînă lui
parroco# de unde a*ungea $i la ceilalţi intelectuali ai satului %
slab \ecou al evenimentelor din lume ce răzbeau pînă în pacea
arcadiană de la nacapri. 1ar de data asta din coloanele foii
IEoce di San GennaroB nu răsună numai un strîns ecou în
urecile intelectualilor# ci un trăsnet căzut din senin ce zgu-
dui întregul sat. La întîi mai avea să fie sfîr$itul lumii# cel de
mult prezis. dunate de DD demonio# sălbaticele oarde ale lui
tila aveau să *efuiască palatele bogaţilor# dînd foc $i distru-
gîndu-le avuţiile. /ra începutul sfîr$itului# castigo di 1io l
&astigo di 1io 6 Eestea se răspîndi ca un po*ar în tot naca-
priul. Parroco ascunse giuvaerurile lui Sant+ntonio $i odoarele
sfinte ale bisericii sub pat# notabilii satului î$i cărau lucrurile de
preţ *os# în pivniţa de vinuri# lumea se bulucise în piazza cerînd
cu strigăte mari să fie scos din altar sfîntul lor patron $i purtat
pe străzi ca să-i ocrotească# în a*unul înfrico$atei zile# Pacciale
se duse la parroco să-i ceară sfatul. 'aldassare fusese mai îna-
inte $i plecase lini$tit după ce parroco îi spusese că tîlarii cu
siguranţă nici n-au să se uite la bucăţile de pietre# oale de
pămînt $i roba antica ale lui signor dottore. 'aldassare putea
8notă9

"
Eocea Sfîntului ,anuar.
8Dnotă9

4<(
fără gri*ă lăsa toate îrburile acelea la locul lor# Pacciale însă#
care avea răspunderea pînzelor# era într-o situaţie mai proastă#
spusese parroco. 1acă briganzii năvăleau pe insula# însenina
că veneau cu bărcile $i pînzele erau o pradă preţioasă pentru
ni$te navigatori. Să le ascundă în pivniţa de vin era cu pri-
me*die mare. căci tîlarii mărilor sînt $i foarte amatori de vin
bun. 1e ce nu le-ar căra *os# la masseria lui singuratică# sub
stîncile de la 1amecuta 2 colo era cel mai nimerit loc pentru
ele % cu siguranţă că bandiţii n-aveau să coboare pe prăpastia
aceea ca să a*ungă la ele cu riscul ele a-$i rupe gîtul.
&um se întunecă# Pacciale cu fratele lui $i încă doi com-
pagni siguri# înarmaţi cu bîte groase# tîrîseră pînzele la vale
pînă bB9 rnasser+u lui. /ra o noapte furtunoasă# ploua cu gă-
leata# felinarul se stinsese $i trebuiseră să se tîrască în *os. pe
stîncile alunecoase# cu pericolul vieţii. *unseseră la masseria
la miezul nopţii $i ascunseseră pînzele în pe$tera balaurului.
3oată ziua de întîi mai stătuseră acolo# pe baloturile de pînze
ude# făcînd cu rîndul de paDă la intrarea grotei. Spre apusul
soarelui# Pacciale izbuti să-l convingă pe frate-său# ce arăta
rea-vomţă# să se ducă în recunoa$tere pînă în sat# dîndu-i în
gri*ă să nu se eJpuie la prime*dii prea mari. 1upă trei ore
se întoarse# vestindu-i că nu văzuse acolo nici picior de *e-
fuitor# ca totul era normal. 3oată lumea sta strînsă în piazza#
iar în altarul bisericii ardeau lumînările $i era vorba sa-l
scoată afară pe Sant+ ntonio ca să fie preamărit $i slăvit de
popor că scăpase satul de la pieire. Pe la miezul nopţii# trupa
ie$ise pe furi$ afară din pe$teră $i se căţărase înapoi în sat
cu pînzele mele ude leoarcă. &înd descoperise dezastrul# Pac-

ciale voise să se înece. Fetele lui îmi povestiră ca trebuise să-l

păzească# de frică# cîteva zile $i nopţi la rîncl# fără a-l pierde
o clipă din oci. 1e-atunci nu mai fusese acela$i % aproape nu
mai scotea o vorbă. 'ăgasem $i eu de seamă $i-l întrebasem
de mai multe ori ce avea.
&u mult înainte de a-$i înceia Giovannina mărturisirea# se
topise în mine orice urmă de supărare. Yadarnic însă l-am cău-
tat pe Pacciale prin tot satul ca să i-o spun. Pînă la urmă l-am
găsit la masseria lui# $ezînd pe acela$i pietroi $i privind ca de
obicei marea# îmi era ru$ine# i-am spus# că ridicasem mîna îm-
potriva lui. 7umai parroco era de vină 6 )i-apoi# puţin îmi
898
păsa de pînzele cele noi% cele veci erau la fel de bune pentru
mine. Hotărîsem să plec a doua zi într-o lungă călătorie pe
mare% îl luam cu mine $i totul va fi dat uitării. 1oar $tia-
că niciodată nu-mi plăcuse meseria lui de gropar. /ra mai bine
s-o lase lui frate-său# iar el să se întoarcă la mare. 1e azi în-
colo îl ridicam la rangul de matelot al cuierului meu. Gaetano
se îmbatase criţă de două ori n &alabria $i era cît pe ce să ne
scufundăm. ricum# eu tot eram otărît să-l concediez. 1upă
ce ne-am întors acasă# i-am dăruit lui Pacciale tricoul cel nou#
abia sosit din nglia# ce-avea scris de-a curmezi$ul pieptului
cu litere ro$ii N ILad Eictoria :.&.h.&.B 1e-atunci nu l-a mai

dezbrăcat% a trăit $i a murit în el. &înd l-am cunoscut pe Pac-

cîale era tot om în vîrstă % cît de în vîrstă nu $tia nici ei# nici
fetele lui# nici altcineva. Yadarnic am cercetat în registrele
oficiale anul lui de na$tere. Fusese uitat ciar de la început.
1ar eu nu-l voi uita niciodată pe Pacciale. 0i-l voi aminti în-
totdeauna ca pe cel mai cinstit# mai curat suflet $i mai drept
orn dintre cîţi am întîlnit în toate ţările $i păturile sociale % era
blînd ca un copil. )i copiii lui îmi spuneau că nu-l auziseră
niciodată rostind vreo vorbă aspră o n du$mănoasă către maica
lor ori către ei. /ra bun ciar $i cu animalele. bi$nuia să-$i
umple buzunarele cu fărQmături de pine ca să rănească păsăre-
lele din via lui de *os. /ra singurul om din insulă care-niciodată
nu prinsese o pasăre# nu bătuse un măgar. n servitor bătrîn
$i credincios lace să dispară cuvîntul stăpîn. Pacciale deve-
nise prietenul meu $i eu mă simţeam cel onorat căci era un
om mult mai bun ca mine. 1e$i aparţinea altei lumi# aproape
necunoscută mie# ne înţelegeam perfect# în lungile zile $i nopţi
cit am stat împreună singuri pe mare# m-a învăţat multe lu-
cruri pe care nu le citisem nici în cărţi# nici nu le aflasem din
gura altor oameni. /ra un om tăcut% marea îl învăţase de
multă vreme să tacă. vea gînduri puţine% cu atît mai bine
pentru el. 1ar vorba lui era plină de poezie $i avea o sim-
plitate araică# cu adevărat grecească# a metaforelor. &iar $i
multe din cuvintele lui erau grece$ti. )i le amintea din vre-
mea cînd navigase de-a lungul acelora$i ţărmuri ca unul din
vîsla$ii corăbiei lui lisse. &înd ne întorceam acasă ducea
89:
viaţa-i obi$nuită# lucrînd în grădina mea ori la masseria lui
dragă# de lîngă mare. 7u-mi prea plăceau mie eJpediţiile ace-
n osu n
lea ale tai î ! l 2i î susul rîpei prăpăstioase# căci aveam
impresia că arterele lui nu mai aveau elasticitate $i adeseori
se întorcea cu sufletul la gură după anevoiosu-i urcu$. ltfel#
arata nescimbat# nu se plîngea niciodată de nimic# î$i mînca
macaroanele cu pofta obi$nuită $i era în picioare din zori pînă
la apusul soarelui. 1eodată# într-o bună zi# nu mai voi să
mănînce. m încercat să-l înduplecăm cu tot felul de lucruri
bune# dar zadarnic. :ecunoscu că se simţea un poco stanco#
puţin Bcam obosit $i se arătă foarte mulţumit să stea cîteva
zile sub pergola $i să privească în depărtare marea. poi ţinu
morţi$ sa plece la masseria lui $i numai cu mare greutate l-arn
convins să rămîie cu noi. 7u cred că $tia el singur de ce voia
să se ducă acolo# eu însă $tiam# îl mîna instinctul omului pri-
mitiv să se ascundă de ceilalţi semeni ai lui $i să se întindă
*os# ca să piară sub o stîncă# sub un tufi$ ori în pe$tera unda
cu mii de ani înainte alţi oameni primitivi se culcaseră la pă-
mînt ca să moară. &ătre amiază# spuse că voia să se întindă
ţin pe pat 5 el# care nu zăcuse în pat nici o zi în toata
viaţa lui. L-am întrebat de cîteva ori în cursul după amiezii
m se simţea $i de fiecare dată îmi răspunsese N I0ulţumesc#
foarte# bineB. Spre seară# am pus să-i mute patul la fereastră#
de unde putea vedea soarele coborînd în mare. &înd m-am
întors după ve 0aria# toţi ai. casei# fratele lui# prietenii# erau
a$ezaţi în *urul camerei. 7u-i cemase nimeni# nici eu singur
nu $tiam că mai avea atît de puţin. 7u vorbeau# nu se ru-
gau % statură acolo neclintiţi# noaptea întreagă. 1upă cum
este datina aici# nimeni nu se a$ezase .lîngă pat. 0o$ Pacciala
sta întins acolo# nemi$cat $i lini$tit# -privind în depărtare ma-
rea. 3otul era atît de simplu $i de solemn# a$a cum trebuia să

iie cînd o viaţă este pe cale să se stingă. Preotul veni cu sfînta

împărtă$anie $l-l rugă pe mo$ Pacciale să-$i mărturisească pă-
catele $i să-$i ceară iertare. /l încuviinţă din cap fi sărută
crucifiJul. Preotul îi dădu binecuvîntarea. 1umnezeu atot-
puternicul încuviinţă cu un zîmbet $i spuse că 0o$ Pacciale
4<T
era binevenit în ceruri. &redeam că $i a*unsese acolo
zuîNdlca au0 $i-mi mîng+ie u2jr9 i-pe t
-- iW2te KWono come ii mare# murmură el. 'un ca marK
7u scriu cuvmtele acestea cu trufie# le scriu cu u2m re r
ca eecoEu3ea   S"r &l veneau dedeparte ve.+N
ca ecoul unor vremuri de aur# de mult uitate cînd Pan
mai trăia dnd pădurea putea vorbi $i talazu+rile mării ciB#-
iar omul le putea asculta $i înţelege. B
89'
;8.;
<titlu>ÎNCE/UTUL S1Î0O4TULU4

m lipsit un an întreg de la
San 0icele % cît timp pierdut6 0-am întors cu un oci mai
puţin ca la plecare. 1espre asta n-am ce spune mai mult 4
probabil că în vederea unei asemenea eventualităţi mi-au fost
daţi doi oci cu care să-mi încep viaţa. 0-am înapoiat alt
om. Parcă a$ privi acum asupra lumii# cu ociul ce mi-a ră-
mas# din alt ungi vizual ca înainte. 7u mai văd ce-i urît
$i *osnic# nu mai pot vedea decît ce-i frumos# blînd# curat.
&iar bărbaţii $i femeile din *uru-mi îmi apar altfel ca înainte.
1atorita unei ciudate iluzii optice# nu-i mai pot vedea cum
sînt# ci numai cum ar trebui să fie# cum ar fi dorit $i ei să fie#
dacă li s-ar fi oferit prile*ul. &u ociul cel orb mai văd încă
o seamă de negiobi îngîmfîndu-se# dar parcă nu mă mai ener-
vează ca înainte# nu mai iau în seamă trăncănelile lor# spună
ce vor 6 1eocamdată n-am a*uns mai departe % teamă mi-e că
v
a trebui întîi să orbesc de amîndoi ocii ca să-mi pot iubi
cîndva semenii. 7u le pot ierta cruzimea faţă de animale.
&red că în mintea mea se petrece un fel de evoluţie pidos-
nica# ce mă îndepărtează tot mai mult de oameni# apropiin-
au-mă din ce în ce de 0ama 7atură $i de animale. 3oţi băr-
baţii $i femeile din *uru-mi par să ocupe un loc cu mult maî
Puţin important pe lume decît înainte. m impresia că mi-am
Pierdut prea multă vreme cu ei# că m-a$ putea tot atît de u$or
89?
lipsi de ei# ca $i ei de mine. )tiu că nu mai au nevoie de mine
$i că-i mai bine s-o $terg Q l+anglaise " înainte de a fi dat pe
u$ă afară. m o droaie de lucruri de făcut $i poate că nu
mi-a mai rămas multă vreme. Pribegiile mele prin lume în
căutarea fericirii s-au sfîr$it% eJistenţa mea de doctor la modă
s-a înceiat# viaţa mea pe mare s-a isprăvit. 1e-acurn înainte
rămîn definitiv unde mă aflu $i voi încerca să mă mulţumesc
ou atît. 1ar mi se va îngădui oare să rămîn măcar aici# L
San 0i cele 2 Strălucind6 ca oglinda# tot golful 7eapolulu
se întinde la picioarele mele % coloanele pergolei# loggiile $#
scitul sînt scăldate în soare % ce mă voi face dacă n-am să

pot îndura atîta lumină 2 m renunţat  scris $i la citit $i în

scimb m-am apucat de cîntat% nu cîntam cînd toate mer-
geau bine. învăţ $i să scriu la ma$ină# îndeletnicire plăcută
$i folositoare# bună să-$i treacă timpul un om singur# cu un
singur oci. Fiecare ciocănitură a ma$inii love$te simultan ma-
nuscrisul $i ţeasta mea# făcîndu-mi pe lc Rnoc-out toate
gîndurile care se-ncumetă să se aventureze afară din creier.
Să gîndesc n-a fost de altfel niciodată tăria mea $i am impre-
sia c-o scot mai bine la capăt cînd nu cuget# între creierul
$i pana mea eJista o cale largă $i comodă $i toate ideile pe
care le aveam de prisos î$i dibuiau drumul pe-acolo de pe cînd
am început a descifra alfabetul. 7u-i de mirare că li se în-
tîmplă să se rătăcească în labirintul acesta american de zimţi
$i rotiţe 6 între paranteze# cred că-i mai bine să previn citi-
torii că răspund numai de cele scrise cu mma mea# nu $i de
ceea ce a ie$it din colaborarea cu &orona 3pe-Mriting &om-
pan (. $ fi curios să aflu care din cele deuă teJte va plăcea
mai mult cititorului.
1ar dacă voi învăţa vreodată să mă ţin bine pe-acest ne-
astîmpărat Pegas# am de gînd să-i cînt un umil cîntecel dra-
gului meu Scubert# cel mai mare cîntăreţ al tuturor timpu-
rilor# drept mulţumire pentru ceea ce-i datorez. &ăci îi dato-
rez totul. &iar în nesfîr$itele săptămîni cînd zăceam în
beznă# aproape fără de năde*de că voi mai ie$i dintr-însa#
obi$nuiam să fredonez pentru mine în.nimf# unul după altul#
8notă9

"
/ngleze$te.
( 0arca unei ma$ini de scris.
8Dnotă9

4<<
cîntecele lui# ca $colarul ce trece prin pădurea întunecoasă
fluierînd pentru a se amăgi că nu i-i frică. Scubert avea
nouăsprezece ani cînd a compus muzica pentru /rlonig K al
lui Goete $i i-a trimis-o cu o modestă dedicaţie. 7u voi ierta
niciodată celui mai mare poet al timpurilor moderne că n-a
răspuns un cuvînt de mulţumire omului care i-a făcut ne-
muritoare poezia# acela$i Goete care a avut timp berecet
să compuie scrisori de mulţumire lui Yelter# pentru o muzică
mediocră. Goete n-avea de loc gust muzical# după cum
n-avea nici pentru artele plastice.  trăit# un an întreg în ,ta-
lia fără să priceapă nimic din arta gotică % frumuseţea severă
a primitivilor i-a rămas neînţeleasă $i avea mare admiraţie
pentru &arlo 1oici $i Guido :eni. &iar arta greacă în forma
ei cea mai pură l-a lăsat rece# sculptura lui favorită era po-
lon din 'elvedere. Scubert n-a văzut niciodată marea 5 $î
totu$i# nici un compozitor# nici un pictor# nici un poet în afara
lui Homer nu ne-a făcut să simţim mai bine ca el lini$tita-i
splendoare# misterul $i mîniile ei năprasnice. 7-a văzut nici-
odată 7ilul $i totu$i primele măsuri din minunatul lui 0em-
non ar fi putut răsuna în templul de la LuJor. 7u cuno$tea
arta $i literatura elenă decît din cele ce-i putea spune priete-
nul lui# 0averofer 5 $i totu$i# 1ie Gotter Griecbenlands (#
Prometeu# Ganmede $i Fragment aus esclus sînt capodo-
pere din vremurile de aur ale /ladei. 7-a fost niciodată iubit
de o femeie $i cu toate astea nu ne-a fost dat să auzim strigăt
de pasiune mai zguduitor ca Gretcen am Spinnrade 4# resem-
nare mai sfî$ietoare ca în 0ignon# mai dulce cîntece de iubire
ca Standcen =.  murit la treizeci $i unu de ani# sărac lipit
T
cum trăise. &el care a scris n die 0usi n-avea măcar un
pian al lui 6 1upă moarte toate bunurile-i pămînte$ti# ai-
nele# puţinele cărţi- $i patul# au fost vîndute la licitaţie pe $ai-
zeci $i trei de florini# într-o geantă stricată# sub pat# s-a
găsit un teanc de alte cîntece nemuritoare# mai preţioase decît
tot aurul :otscilzilor din Efena lor# unde trăise $i murise el.
8notă9

"
:egele ielelor.
( Yeii Greciei.
4
0argareta la vîrtelniţă.
= Strofe.
T
&ătre muzică.
<7not!>
89&
Primăvara a mai sosit încă o dată. / pretutindeni în văz-
du. Grozama-i în plina floare# mirtul îmboboce$te# viţa-de-
vie a început a da mladiţe % flori peste tot. 3randafirul $i ca-
pnfoiul se caţără pe trunciurile ciparo$ilor# pe coloanele
pergolei. nemone# crocu$i# iacint sălbatic# violete# oridee
$i ci-clamene au apărut prin iarba dulce-aromitoare. 3ufe de
carnpanula gracilis $i litbospermum albastre încis# albastre
ca Grota lbastră# răsar ciar din stîncă. )opîrlele se fugăresc
prin iederă. 'roa$tele ţestoase aleargă în toate părţile# cîntîn-
du-$i voioase lor singure 5 nu $tiaţi poate că broa$tele ţes-
toase cm ta 2 0angusta-i mai neastQmpărata ca oricînd. 0i-

cuţa bufniţă a 0inervei bate din aripi ca $i cum ar vrea să-$i

ia zborul în căutarea unui prieten din &împia :omană. 'ar-
barossa# dulăul 0aremma# a $ters-o la treburile lui persona*e%
pînă $i bătrînul meu 3appio# a$a odorogit cum e# parcă ar
dori o mică escapadă în Laponia. 'ill se plimbă încolo $i
încoace pe sub smocinul lui. făcînd cu ociul parcă ar fi un
$trengar de la ora$ în căutare de aventuri. Giovannina are
îndelungi conversaţii după zidul grădinii cu bronzatul ei
amoroso % n-am nici o obiecţie# căci se vor căsători după săr-
bătoarea sfîntului ntonio. 0untele sacru de deasupra lui San
0icele e plin de păsări ce-au poposit în drumul lor spre casă#
unde se vor împerecea $i-$i vor cre$te puii. &ît mă bucur ca
se pot odini acum în pace 6 3eri am ridicat de *os o biată cio-
cîrlie micuţă# atît de istovită de îndelunga-i călătorie deasupra
mării că nici nu încercă să zboare# ci rămase nemi$cată în
palma mea# parcă ar fi priceput că se afla în mîna unui prie-
ten# poate ciar a unui compatriot. m întrebat-o dacă nu
voia să-mi cînte un cîntec înainte de a porni mai departe# căci
nici un viers de pasăre nu mi[e mai drag ca al ei % dar mi-a
răspuns că n-avea vreme de pierdut# trebuia să zorească spre
casă# spre Suedia# ca sa vestească apropierea verii. 1e mai
bine de-o săptămină răsună în grădina mea glasul ca de flaut
a unui grangur auriu. ,eri i-am zărit mireasa#+ce sta ascun$i
într-un tufi$ de dafin. stăDi le-am văzut cuibul# o minune a
aritecturii păsăre$ti. )i-n tufi$ul de rozmarin de lîngă scit
se aude multă.zbatere de aripi $i dulce ciripit de păsărele. 0ă
fac a nu băga de seamă# dar sînt sigur că cei de pe-acolo se
8&
cam ocupă cu amorul. &e pasăre să fie 2 seară# taina s-a dez-
"
vălui % tocmai cînd mă duceam la culcare# o privigetoare în-
cepu a cînta Serenada lui Scubert sub fereastra mea N
Leise fleben rneine Lieder
1urc die 7act zu dir#
,n den slillen Hain ernieder
Liecben# omm zu mir 6"
&e frumoasă fată s-a făcut Peppinella# îmi spuneam eu# pe
cînd mă fura somnul. $ vrea să $tiu dacă Peppinella...
8notă9
" &întul meu prin noapte zboară
&ătre tine# lin %
în tăcuta dumbrăvioară
Ein# iubito# vin 6
<7not!>
4>"
8titlu9n E/&H,L turn
K"K
&artea de la San 0icele se în-
trerupe aici dintr-odată# tocmai cînd părea că începe un epi-
sod fără de noimă. Se înceie cu fluturări de aripi# ciripit de
păsări $i pretutindeni în văzdu numai primăvară. Fie ca po-
vestea vieţii mele fără-de-rost să se stîr$ească tot cu viers de
pasăre sub fereastră# cu cerul strălucind de lumină 6 0-am
gîndit atît de mult la moarte în ultima vreme# nu $tiu de ce.
Grădina-i încă plină de flori# fluturii $i albinele zboară încă
peste tot# $opîrlele se mai soresc în iederă# pămîntul mai mi-
$ună încă de viaţa tuturor tîrîtoarelor. &iar ieri am auzit

sub fereastra mea cîntecul vesel al unei pitulici întîrziate. 1e

ce m-a$ gîndi la moarte 2 1umnezeu# în marea-i bunătate# a
făcut moartea nevăzută ocilor omene$ti. )tim că B/a este aici#
în prea*ma noastră# ciar alături# ţinîndu-se de noi ca umbra#
fără să ne scape o clipă din oci. )i totu$i# n-o vedem nici-
odată $i nu ne gîndim la ea aproape de loc. )i cel mai ciudat
este că de ce ne apropiem de mormînt# de ce gîndul morţii se
tot depărtează de noi. într-adevăr# numai 1umnezeu putea
săvîr$i o asemenea minune 6
'ătrîmi vorbesc foarte rar de moarte# ocii lor înceţo$aţi
nu vor să vadă altceva în afară de trecut $i prezent. 3reptat#
pe măsură ce memoria le slăbe$te# ciar $i trecutul se face din
ce n ce mai neclar# astfel a*ung să trăiască aproape numai în
prezent. 1e asta oamenii bătrîni# dacă n-au vreo suferinţă tru-
8&5
pească a$a cum e natural# sînt în general mult mai puţin ne-
fericiţi decît î$i încipuie cei tineri.
)tim că vom muri# de fapt este singurul lucru pe care-l $tim
din tot ce ne a$teaptă. :estulN numai presupuneri 5 $i de cele
mai multe ori presupunem gre$it. &a ni$te copii pierduţi în-
tr-un codru fără de cărare# ne croim drumul prin viaţa în
binecuvîntata ne$tiinţă a celor ce ni se vor întîmpla de la o
zi la alta# a necazurilor pe care le vom înfrunta# a aventurilor
mai mult ori mai puţin senzaţionale prin oare vom trece înain-
tea marii aventuri# cea mai palpitantă dintre toate# a 0orţii#
&înd $i cînd# în nedumerirea noastră# ne încumetăm a pune

o sfioasă întrebare destinului nostru# dar nu primim nici un

răspuns# căci stelele sînt prea departe. &u cît recunoa$tem mai
curînd ca soarta e în noi în$ine $i nu în stele# cu-atît mai bine
de noi. Fericirea n-o putem găsi decît în noi $i e numai timp
pierdut s-o cerem altora# căci puţini sînt cei ce au de prisos.
Supărarea trebuie s-o îndurăm singuri# cum putem# nu-i drept
să mai împovărăm cu ea $i pe alţii# fie că-s bărbaţi ori femei.
3rebuie să înfruntăm lupta singuri $i să lovim din toate
puterile# căci sîntem războinici înăscuţi. Pacea va veni într-o
zi pentru toţi# pace fără dezonoare ciar pentru cel învins#
dacă a încercat să-$i facă datoria cît a putut.
Pentru mine# lupta s-a sfîr$it $i am pierdut-o. m fost iz-
gonit din San 0icele# opera vieţii mele. L-am zidit piatră de
piatră# cu mîinile mele# cu sudoarea frunţii $ l-am zidit în ge-
nunci să fie un templu al Soarelui# în care aveam să găseso
înţelepciunea $i lumina de la strălucitorul zeu pe care l-am
adorat viaţa întreagă. 1e-atîtea ori am fost prevenit de *arul
din ocii mei că nu eram demn să trăiesc acolo# că locul meu
era în umbră# dar n-am luat în seamă acele prevestiri. se-
meni cailor ce se întorc la gra*dul în flăcări pentru a pieriK
în foc# mă întorsesem $i eu# vară după vară# în lumina orbi-
toare de la San 0icele. Fere$te-te de lumină# fere$te-te de
lumină 6
Pînă la urmă# m-am împăcat cu soarta mea T sînt prea ba-
trîn ca să mai lupt cu un zeu. 0-am retras în veciul turn# în
fortăreaţa unde am de gînd să rezist pînă la urmă. 1ante mai
trăia pe vremea cînd au început călugării să zidească turnul
8&'
de la 0aterita# *umătate mănăstire# *umătate cetate# tare ca

stînca pe care stă. 1e cîte ori n-a răsunat acel strigăt amar N
ftessunmaggior dolore ce recordarsi del tempo felice nella
rniseria între zidurile lui# de cînd am venit aici 6 1ar# la
urma urmei# avea dreptate oare divinul florentin 2 Să fie ade-
vărat ca nu eJistă durere mai mare decît să-ţi aminte$ti în
nefericire de fericirea trecută 2 /u# unul# nu cred. Gîndul meu
se întoarce cu bucurie# nu cu durere în urmă# la San 0icele#
unde am trăit cei mai fericiţi ani ai vieţii. /-adevărat însă ca
nu mă mai întorc cu plăcere acolo % mă simt ca un nepoftit în-
tr-un loc sacru# încinat unui trecut ce nu se mai poate în-
toarce# pe cînd lumea era tînără $i soarele bun prieten cu mine.
/ plăcut să rătăce$ti în blinda lumină de sub măslinii de
la 0ateritQ. / plăcut să stai cuprins de visare în bătrînul turn%
e aproape singurul lucru pe care-l mai pot face. 3urnul pri-
ve$te către apus# încotro se culcă soarele. &urînd# soarele se va
scufunda în mare# va veni amurgul# va veni noaptea.
 fost o zi frumoasă.
K(K
ltima rază a luminii de
privea prin fereastra gotică înlăuntrul batonului turn# plim-
bîndu-se de la miselurile " cu înluminuri $i crucifiJul de argint
din secolul treisprezece de pe perete# la delicatele figunni de
8notă9
"
&arte de rugăciuni pe tot anul.
<7not!>
8&?
3anagra $i paarele veneţiene de pe masa mănăstirească % de
la nimfele încununate $i bacantele dansînd la eîntecul din nai
al lui Pan de pe basorelieful grec# la cipul palid pe fond de
aur ale sfîntului Francisc# multiubitul sfînt umbrian# avînd
alături pe sfînta &lara cu crini în mînă. încon*ura apoi într-un
nirnb de aur trăsăturile lini$tite ale madonei florentine# scoţînd
după aceia din umbră pe severa zeiţă de marmoră rtemis
Lap-ria# purtînd săgeata iute a 0orţii în torbă. )i iată că un
strălucitor 1isc Solar încununează încă odată capul ciopîrţit
al lui anaten# regescul visător de pe ţărmurile 7ilului#
fiul soarelui. lături de el stau siris# *udecătorul sufletelor

omene$ti# Horus cel cu cap de $oim# misterioasa ,sis $i 7epts#

sora ei# cu nubis# paznicul mormîntului# gemuit *os la pi-
cioarele lor.
Lumina se stinse % noaptea se apropia.
5 Yeu al zilei# dătătorule de lumină# nu mai poţi zăbovi o
clipă lîngă mine 2 tît de lungă-i noaptea pentru cugetul ce
nu se-ncumetă să viseze un răsărit de soare# atît de neagră-i
noaptea pentru ocii ce nu pot vedea stelele 6 7u-mi mai poţi
dărui cîteva secunde din strălucitoarea-ţi ve$nicie# să mai pri-
vesc lumea ta frumoasă# marea mea dragă# norii călători# mun-
ţii mîndri# apele ce-aleargă fremătînd# copacii prieteno$i# flo-
rile din iarbă# păsările $i sălbătăciunile# fraţii $i surorile mele
din văzdu# de pe cîmpii $i din păduri 2 7u-mi poţi lăsa măcar
cîteva floricele sălbatice în mînă# să-mi încălzească inima# nu-mi
poţi lăsa cîteva stele de pe cerul tău ca să-mi arate calea 2
1acă mi-e dat să nu mai văd cipurile bărbaţilor $i femeilor
din *uru-mi# nu-mi poţi îngădui măcar să arunc cîte-o privire
fugară pe-un obraz de copil ori către un animal prieten 2 m
privit a$a de multă vreme la faţa bărbaţilor $i femeilor# ca
le-o cunosc bine# nu prea am ce să mai învăţ. Pare o lectura
monotonă pe lîngă cele ce-am cetit în biblia lui 1umnezeu# în
misteriorul cip al mamei-natura. 'ătrîna mea doică dragă# tu
care mi-ai îndepărtat toate gîndurile negre de pe fruntea-mi
arzătoare cu blînda mîngîiere a mînii tale bătrîne $i zbîrcite#
8&9
nu mă lăsa singur în întuneric. 0i-e frică de întuneric 6 0ai
ramîi puţintel cu mine $i mai poveste$te-mi cîteva din basmele
tale minunate# în vreme ce-ţi culci nelini$titul prunc să doarmă
somnul nopţii celei lungi 6

 6 făclie a lumii# e$ti o zeitate $i niciodată ruga vreunui

muritor n-a a*uns pînă-n cerul tău 6 &um a$ putea nădă*dui
eu# un vierme# rnilă de la tine# neîndurătorule zeu-soare# care ai
părăsit ciar $i pe marele faraon anaten# al cărui nemuri-
tor imn încinat ţie a răsunat peste valea 7ilului cu cinci sute
de ani înainte ca Homer să cînte N
&înd te înalţi# întreg pămîntul se umple de bucurie si
fericire
,ar oamenii spun N  te vedea înseamnă pentru noi Eiaţa 5
fi 0oarte a nu te vedea.
:ăsăritul $i apusul îţi înalţă slavă% cina răsări# le dai
viaţa#
&înd apui# mor $i ele#
A )i totu$i# ai privit cu ociul tău sclipitor# fără pic de milă#
cum zeii aruncau în 7il templul celui mai mare adorator a6
tău# cum îi smulgeau de pe frunte semnul soarelui# $oimul regal
i*e pe piept# $tergîndu-i numele blestemat de pe foiţele de aur
.te-i înfă$urau trupul plăpînd# osîndind astiel sufletu-i să rătă-
cească de-a pururi fără de nume.
0ult după ce zeii 7ilului# zeii limpului $i zeii Oalallei se
prefăcuseră în pulbere# alt adorator al tău# sfîntul Francisc din
ssîsi# suavul cîntareţ al imnului DD canto del Sole# a întins
braţele spre cerul tău# nemuritorule zeu-soare# cu aceea$i rugă-
ciune pe buze ca cea pe care-o înalţ eu azi spre tine să nu iei
bmeeuvîntata-ţi lumină ocilor săi bolnavi# slăbiţi de prive-
giuri $i lacrimi# îndemnat stăruitor de fraţi# plecă la :ieti pen-
tru a consulta un vestit doctor de oci $i se supuse fără de
teamă operaţiei pe care-l statui doctorul să $i-o facă. &înd ci-
rurgul vîrî fierul în foc ca să-l înfierbînte# sfîntul FrQnase

vorbi focului astfel# ca unui prieten N

5 Frate focule# &el Prea Sfînt te-a zămislit înaintea tutu-
ror# ărăzindu-ţi o prea plăcută înfăţi$are# întrucipîndu-te
8&&
puternic# de o desăvîr$ită frumuseţe $i folositor. Fii îndurător
cu mine în ăst ceas de răstri$te al meu. :ugă mare înalţ bunu-
lui 1umnezeu ce te-a zămislit să îmblînzească ar$iţa ta faţă de
mine# ca să pot suferi arsura-ţi.
1upă ce-$i sfîr$i rugăciunea deasupra fierului înro$it în foc#
î$i făcu cruce $i rămase neclintit fără măcar să tresară cînd
fierul intră sfîrîind în carnea ginga$ă# trăgînd o dungă de foc
de la urece pînă la sprinceană.
5 Frare medico# zise sfîntul Francisc către doctor# dacă nu-i
ars destul# mai cearcă o dată 6
,ar medicul văzînd o atît de minunată putere a spiritului

asupra slăbiciunii cărnii se minuna $i rosti N

-5 Să $tiţi# fraţilor# că astăzi am văzut de-a mirare lucruri.
Eai 6 &el mai sfînt dintre oameni se rugă în zadar# suferi
în zadar. L-ai părăsit pe  poverello cum l-ai părăsit $i pe
marele faraon. &înd# pe drumul întoarcerii# fraţii călugări au
pus litiera cu u$oara-i povară *os# sub măslinii de ,a poalele
colinii# sfîntul Francisc nu mai putu vedea dragu-i ssisi cînd
ridică mînile să-i dea cea din urmă binecuvîntare.
tunci cum a$ putea eu# păcătosul# cel mai umilit dintre în-
cinătorii tăi# nădă*dui milă de la tine cel mai neînduplecat stă-
pînitor ai Eieţii 6 &um să-ndrăznesc a mai cere un atîr de
la tine# care cu mîni generoase mi-ai dat atîtea daruri de preţ 6
0iai dat ocii să strălucească de bucurie# să se umple de la-
crimi# inima să zvîcnească de dor# să sîngereze de milă# mi-ai
dat somn# mi-aî dat speranţa.
m crezut că mi le-ai dat pe toate în dar. 0-am în$elat. 
fost numai un împrumut $i-acum voie$ti să ţi le dau pe toate
înapoi# ca să le treci altei fiinţe ce se va ivi din aceea$i ve$ni-
cie în care mă-ntorc eu. Facă-se voia ta# Stăpîne al Luminii 6
1omnul a dat# 1omnul a luat# fie numele 1omnului bine-
cuvîntat6
=
K4K
&lopotele campanilei sunau ve
0aria-  blîndă adiere fremăta în ciparo$ii din faţa fe-
restrei# unde păsărelele ciripeau înainte de a se cuibări la somn.
Glasul mării se auzea tot mai slab# mai slab 5 $i binecuvîntata
tăcere a nopţii se lăsă peste bătrînul turn.
)edeam în *ilţul lui Savonarola# ostenit# tîn*ind după odină.

Lup dormea întins la picioarele mele % de zile $i nopţi multe

nu se mai îndepărtase aproape de loc de mine. &înd $i cînd#
descidea ocii privindu-mă cu atîta dragoste $i mînire că
aproape îmi dădeau lacrimile. &înd $i cînd# se scula# rezemîn-
du-$i capul de genuncii mei. )tia oare ce $tiam eu# pricepea
oare ceea ce pricepusem eu# că ceasul despărţirii era aproape 2
L-am mîngîiat în tăcere pe cap % pentru prima oară nu $tiam
ce să-i spun# cum să-i lămuresc marea taină pe care eu însumi
nu mi-o puteam lămuri.
5 Lup# am să plec într-o călătorie lungă# într-o ţară de-
părtată. 1e data asta nu mă poţi întovără$i# prietene. 3rebuie
să rămîi aici# unde am trăit amîndoi laolaltă atîta vreme# îm-
părţind bucuriile $i necazurile. 7u trebuie să mă *ele$ti# ci sa
mă dai uitării# a$a cum mă vor uita toţi ceilalţi# căci asta-î
legea vieţii. 7u-ţi face gri*i# căci are să-mi fie bine# la fel ca
$i ţie. m făcut tot ce se putea pentru fericirea ta. i să
trăie$ti mai departe în lumea care ţi-e cunoscută $i oamenî
prieteno$i te vor îngri*i cu aceea$i dragoste cu care te-am în-
gri*it eu. în fiecare zi# cînd clopotele vor suna mezzogiorno#
îţi vor pune dinainte mîncare destulă 5 $i de două ori pe
săptămînă ai să prime$ti# ca $i pînă acum# ciolane gustoase.
Grădina cea mare în care zburdai tot a ta rămîne $i ciar cînd
:%
vei uita opreli$tea legii# fugărind vreo pisică pitită la pîndă
pe sub măslini# de-acolo# de unde voi fi# la fel îmi voi înturna
ociul cel orb de la vînătoarea ta# încizîndu-l pe cel bun#
cum făceam întotdeauna de dragul prieteniei noastre. poi#
cînd picioarele îţi vor înţepeni $i ocii ţi se vor înceţo$a# te
vei odini pentru totdeauna sub coloana antică de marmoră
din dumbrava de ciparo$i de lîngă veciul turn# alături de
tovară$ii tăi care s-au dus acolo înaintea ta. )i# la urma urmei#
cine $tie dacă nu ne vom revedea 2 0are ori mic# $ansele
noastre sînt acelea$i.
5 7u pleca# rămîi cu mine ori ia-mă cu tine# se rugau cre-

dincio$ii oci.
5 Plec spre un tărîm despre care nu $tiu nimic. Habar
n-am ce mi se va întîmpla acolo % $i mai puţin# ce ţi s-ar în-
tîmpla ţie# dacă vii cu mine. m citit lucruri ciudate despre
acel tărîm# dar nu sînt decît pove$ti# nici unul din cei care
s-au dus acolo nu s-a mai întors să ne spuie ce-a văzut. nul
singur ne-ar fi putut spune# dar acela era fiul unui 1umnezeu
$i s-a întors la tatăl lui# păstrînd cu sfinţenie taina.
m dezmierdat capul mare# dar mînile-mi amorţite nu mai
simţeau atingerea blănii lui lucioase.
plecîndu-mă să-l sărut de despărţire# am zărit deodată în
ocii lui sticlind spaima% se trase îndărăt cu groază $i se
strecură în culcu$ul lui# sub masă. L-am cemat înapoi# dar
nu voi să vie. )tiam ce însemna asta# mai văzusem $i alte ori.
&rezusem că-mi mai rămăsese încă o zi ori două. 0-am sculat
$i-am cercat să mă duc pînă la fereastră spre a sorbi adînc ae-
rul# dar mădularele nu mă mai ascultau $i-am căzut înapoi pe
scaun. 0i-am plimbat privirile în *ur# prin veciul turn. 3o-
tul era întunecos $i tăcut dar mi s-a părut că o aud pe rtemis#
aspra zeiţă# cum î$i scoate săgeata cea iute din torbă# gata
să-$i înalţe arcul.  mînă nevăzută mă atinse pe umăr. 0ă
străbătu un fior din cre$tet pînă-n tălpi. 0i s-a părut că mă
cuprinde un le$in# dar nu simţeam nici o durere $i capul îmi era
limpede.
=(
5 'un sosit# 0ăria-ta 6 m auzit răsunînd în noapte ga-
lopul armăsarului tău negru. Pînă la urmă# tot ai cî$tigat
cursa căci îţi mai pot zări cipul întunecat aplecat asupră-mi.
7u-mi e$ti străin# ne-am întîlnit adesea# te $tiu de pe cînd stăm

amîndoi lîngă acela$i pat în Salle Sainte-&laire. Spuneam pe

atunci că e$ti crud $i rău# că e$ti un călău ce se bucură de
cinurile lungi ale victimei. 7u cuno$team pe-atunci viaţa a$a
cum o cunosc acum. )tiu azi că dintre noi doi# tu e$ti mult
mai milos# că ceea ce iei cu o mînă dăruie$ti înapoi cu cea-
laltă. )tiu acum că nu tu# ci Eiaţa aprinde văpaia spaimei în
acii măriţi $i încordează mu$cii în piepturile ce gîfîie după
Xîncă un răsuflet# după încă o minută de agonie.
/u# cel puţin# n-am de gînd să mă lupt cu tine astăzi. 1e-ai
 fi venit cînd aveam sînge tînăr# ar fi fost cu totul altceva.
tunci eram plin de viaţă. 0-a$ fi luptat cu înver$unare# lo-
vind la rîndul meu din răsputeri. cum sînt obosit# ocii mi-s
slăbiţi# mădularele fără vlagă $i inima istovită. 7umai capul
mi-a mai rămas 5 $i capul îmi spune că n-are nici un rost
să lupt. $a că voi rămîne lini$tit în *ilţul lui Savonarola# lă-
sîndu-te să faci ce ai de făcut. Sînt curios să văd cum ai să
procedezi# căci m-a interesat întotdeauna fiziologia. 3e previn
că sînt zămislit din material trainic# a$a că love$te cît poţi de
tare# altfel ri$ti să dai gre$ încă o dată cum ai mai păţit-o încă
de vreo două ori# mi se pare. Sper# mărite domn# că nu-mi
porţi pică pentru cele trecute. Eai 6 3eamă mi-e că ţi-am dat
cam mult de furcă odinioară# în venue de Eilliers. :ogu-te#
mărite# nu-s atît de viteaz pe cît vreau să par# de-ai vrea
să-mi dai doar cîteva picături din eterna-ţi băutură ador-
mitoare înainte de a începe# ţi-a$ fi recunoscător.
5 sta fac întotdeauna $i tu trebuie s-o $tii# tu# care m-aî
văzut de-atîtea ori la lucru. 1ore$ti să cemi un preot 2 0ai
este încă vreme. amenii trimit întotdeauna după preot cînd
mă văd venind.

5 1e prisos să mai trimit după preot % acum nu-mi mai

poate fi de nici un folos. Prea tîrzie ar fi pocăinţa mea $i
+=4
prea devreme-i pentru el ca să mă osîndească# iar pentru tine
presupun totuna-i a$a# ori altminteri.
5 0i-e egal X buni ori răi# toţi oamenii sînt la fel pen-
tru mine.
5 La ce bun să cem un preot# care-mi va spune doar că
răul l-am avut în mine din născare# că faptele $i gîndurile
mi-au fost întinate de păcat# că trebuie să mă pocăiesc $i să
mă lepăd de toate. 1e prea puţine lucruri mă căiesc $i nici nu
vreau sa mă lepăd de nimic. m trăit călăuzit de instinct $i
cred că instinctul meu era sănătos. m făcut destule prostii
cînd am cercat sa mă iau după raţiune# căci raţiunea gre$ea

$i mi-am $i luat îndată pedeapsa. 1oresc să mulţumesc celor

care-au fost buni cu mine. 1u$mani am avut puţini# mai cu
seamă medici# dar nu mi-au făcut mult rău % eu mi-am văzut
de drum# netulburat. $ vrea să le cer iertare celor pe care
i-am făcut să sufere. sta-i tot# restul mă prive$te numai pe
mine $i pe 1umnezeu# nu pe preot# pe care nu-l recunosc de
*udecător.
5 7u-mi plac preoţii vo$tri. /i au învăţat pe oameni si
se teamă de apropierea mea# ameninţîndu-i cu ve$nicia $i flăcă-
rile iadului lor. /i mi-au smuls aripile de pe umeri# mi-au
desfigurat cipul prietenos $i m-au prefăcut într-un scelet
idos ce colindă din casă în casă noaptea# ca tîlarii# cu coasa
pe umăr $i *oacă 1anse 0acabre în frescele lor de pe zidurile
mănăstirilor# mînă în mînă cu sfinţii $i osîndiţii pe vecie. 7-am
nimic a face cu raiul ori iadul lor. /u sînt o lege a naturii.
5 m auzit ieri cîntînd în grădină un grangur auriu $i
ciar la apusul soarelui a venit sub fereastra mea să-mi cînte
o pitulice mică f o voi mai auzi oare vreodată 2
5 nde sînt îngeri sînt $i păsări.
5 $ dori ca un glas de prieten să-mi mai citească odată
Fedon ".
5 Eocea-i muritoare# cuvintele sînt ve$nice# le vei mai auzî.
5 Eoi mai auzi vreodată :euiemul lui 0ozart# pe dragul
meu Scubert $i măreţele acorduri ale lui 'eetoven 2
8notă9

"
Fedon sau 1espre suflet de Platon.
8Dnotă9
==
5 &e auzeai erau numai ecouri ale cerului.

5 Sînt gata. Love$te# prietene 6

5 7-am să lovesc. m să te adorm.
5 Eoi visa 2
5 1a# totu-i un vis.
5 0ă voi trezi 2
7-am primit nici un răspuns la întrebarea mea.
5 &ine e$ti tu# copil fermecător 2 /$ti Hpnos# îngerul
somnului 2
Sta lîngă mine cu zulufii încununaţi de flori# cu fruntea
grea de vise# frumos ca zeul iubirii.
5 Sînt fratele lui# născut din aceea$i mamă# 7oaptea. 3a-
natos e numele meu. Sînt îngerul 0orţii. Flacăra torţei ce sa
stinge călcată de piciorul meu# este viaţa na.
Eisam că văd un mo$neag ţnaintînd cu greu pe calea-i sin-
guratică. 1in cînd în cînd î$i înălţa privirea# parcă ar fi cău-
tat pe cineva sa-i arate drumul. 1in cînd în cînd cădea în
genunci# par.că nu mai avea puteri să se căznească a merga
înainte. &împiile $i pădurile# rîurile $i mările rămăseseră *o
sub picioarele lui# $i curînd pînă $i munţii încununaţi de ză-
pezi pieriră în ceaţa pămîntului care dispărea# înainte# tot
mai sus# ducea drumul lui. 7ouri minaţi de furtună îl ridicau
pe urrierii lor puternici $i-l purtau cu o iuţeală ameţitoare prin
imensitatea infinitului# stelele îi făceau semne# călăuzindu-î
tot mai aproape# mai aproape de tărîmul ce nu cunoa$te nicî
noapte# nici moarte. *unse în sfîr$it înaintea porţilor cere$ti
prinse în ţîţîni de aur de stînca adamantină K. Porţile erau în-
cise.  ve$nicie# o zi ori o clipă rămase el îngenunceat pe
prag# sperînd# de$i n-avea speranţă# să fie lăsat înăuntru 2 1e-
odată# mi$cate de mini nevăzute# masivele porţi se desciseră

larg. în lături# lăsînd să iasă o formă plutitoare cu aripi de

înge\r $i cip de copil adormit# îngenunceatul sări în picioare
$i# cu îndrăzneala desperării# se repezi înăuntru în clipa cînd
porţile se încideau.
8notă9

"
3are ca diamantul.
<7not!>
=T
A5 &ine e$ti tu# cutezătorule 2 strigă un glas aspru.
 făptură înalta# în mantie albă# cu ceia de aur în mînă#
sta înaintea mea.
5 Paznic al porţilor cere$ti# cuvioase sfinte Petre# rogu-te
fierbinte să mă prime$ti î
Sfîntul Petru se uită repede în scrisorile mele de acreditare#
sărăcăcioase documente ale vieţii mele de pe pamînt.
5 &am prost# zise sfîntul Petru. 'a ciar rQu de tot. &um
de-ai a*uns aici 2 Sînt sigur că trebuie să fie o gre$eală...
Se opri deodată# căci un îngera$ coborîse iute din zbor#
drept în faţa noastră. Strîngîndu-$i aripile de purpură# î$i

potrivi pe el tunica scurtă# făcută din funigei $i petale de

tr2ndaiir# pe care strălucea rouă dimineţii. Pulpele-i goale erau
roze ca petalele de trandafir $i în picioru$ele-i ginga$e purta#
sandale de aur.  minunată ticie din lalele $i lăcrămioare
era a$ezată $trengăre$te pe căp$oru-i cîrlionţat. vea ocii
însoriţi $i buzele pline de veselie. Vinea în mînuţe un mise6
cu înîummun# pe care îl prezentă sfîntului Petru surîzînd# dar
cu un aer important.
5 întotdeauna aleargă la mine cînd sînt la anangie# bom-
băni încruntat sfîntul Petru# citind slovele. &înd toate-s bune#
degeaba îi bat la cap# că nimeni nu m-aude. Spune-le# se în-
toarse el spre îngerul sol % spune-le că vin îndată $i# pînă so-
sesc# să nu dea nici un răspuns.
îngerul vestitor î$i ridică degetul roz la ticia de lalele# î$i
desfăcu aripele de purpură $i-$i luă zborul# sprinten ca o pă-
sărică $i cîntînd ca o păsărică.
Sfîntul Petru se uită nedumerit la mine cu ocii lui sfrede-
litori# întorcîndu-se apoi spre un arangel mai bătrîior# ce
sta de stra*ă rezemat în spadă lîngă perdeaua de aur# îi spuse#
arătîn+du-mă cu degetul N
5 Să a$tepte aici pînă mă întorc. / îndrăzneţ $i viclean %
3nai e $i bun de gura % vezi să nu te tragă de limbă. vem cu
toţii slăbiciunile noastre $i ţi-o $tiu pe a ta. /ste ceva ciudat
cu sufletul acesta % nici nu pot pricepe cum de-a a*uns aici.
1upă cît cibzuiesc# s-ar putea să facă parte din acela$i clan
:'
cu cei ce te-au momit să urmezi pe Lucifer afară din rai $i
ţi-au pricinuit căderea. 'agă de seamă# ţine-ţi gura# fii cu ocii
în patru 6

)i se duse. 0-am uitat la arangelul cel bătrîn $i el la mine.

m socotit ca-i mai cuminte să nu spun nimic# dar îl pîndeam
cu coada ociului. 1upă un timp# l-am văzut desfăcîndu-$i
cingătoarea $i rezemîndu-$i cu mare gri*ă spada de-o coloana
de lapis-lazuli. Părea acum u$urat. &ipul său bătrîn era a$a
de bla*in# ocii a$a de blînzi# încît am fost sigur ca $i el era
doritor numai de pace# ca $i mine.
5 Eenerabile arangel# am rostit cu sfială# oare am să-l
a$tept mult pe sfîntul Petru 2
5 m auzit sunînd trîmbiţele în Sala !udecăţii# zise aran-
gelul. Sînt *udecaţi doi cardinali care l-au cemat pe sfîntul
Petru într-a*utor ca să-i apere. 7u# nu cred c-ai să a$tepţi
mult# adaogă el# cicotind pe înfundate % nici sfîntul ,gnaţiu#
cel mai iscusit avocat din ceruri nu izbute$te decît prea rar
să-i scoată basma curată. Procurorul este mai tare ca el. /-un
fost călugăr# pe nume Savonarola# ce-a fost ars pe rug.
5 1umnezeu este *udecătorul suprem# nu omul# am spus
eu % $i 1umnezeu e îndurător.
5 1a# 1umnezeu este *udecătorul suprem $i 1umnezeu e
îndurător# repetă arangelul. 1ar 1umnezeu domne$te peste
.lumi nenumărate# cu mult mai minunate $i mai bogate decît
micuţa stea aproape uitată# de unde vin ace$ti doi oameni.
rangelul mă luă de mînă $i mă duse pînă la bolţile por-
ţii descise. &u oci plini de spaimă# am privit miile de stele
$i de planete strălucitoare# pulsînd de viaţă $i lumină# ce-$i
urmau calea predestinată prin infinit.
5 Eezi scînteioara aceea palidă# ca o flăcăruie de lumi-
nare gata să se stingă 2 ceea-i lumea de unde vin cei doi
oameni % ni$te furnici tîrîtoare pe-un bulgăre de pamînt.

5 1umnezeu a zămislit lumea lor# tot /l i-a zămislit $i ps

ei# am spus.
5 1a# 1umnezeu a zămislit lumea lor.  poruncit soare-
lui să moaie măruntaiele îngeţate ale pămîntului# l-a spălat
:?
cu rîuri $i mări# i-a îmbrăcat stearpa-i goliciune cu păduri $i
ogoare# a populat-o cu animale blînde. Lumea era frumoasă
$i totul mergea bine. poi# în cea din urmă zi# l-a plămădit
pe om. Poate c-ar fi fost mai bine să se odinească cu o zi
înainte de a-l plămădi# nu în ziua următoare. Presupun că $tii
cam s-au petrecut lucrurile# într-o bună zi# o maimuţă uria$ă#
înnebunită de foame# se puse să-$i în*gebe cu mînile-i bătă-
torite arme ca să ucidă pe celelalte dobitoace. &e puteau face
caninii lungi de-o $cioapă ai lui 0acairodus împotriva cre-
menii tăioase# mai ascuţită decît colţii tigrului cel cu dinţii
de săbii 2 &e puteau face gearele ca secerea ale ursului spe-

laeus împotriva bîtei împănate cu spini $i crengi gimpate $i

întărită cu scoici tăioase ca briciul 2 &e mai puteau face cu
puterea lor sălbatică împotriva vicleniei# curselor $i capcane-
lor 2 $a a crescut acel protantropos bestial# ucigîndu-$i prie-
tenii $i du$manii# a*ungînd spaima tuturor vietăţilor# un diavol
între animale. Proţăpit în două picioare pe stîrvul victimelor#
î$i înălţa steagul biruinţei pătat de sînge deasupra lumii ani-
male# încoronîndu-se singur rege al creaţiei. Selecţia îi în-
dreptă ungiul facial# îi mări cutia craniană. :ăgu$itele-i ur-
lete de mînie ori spaimă se prefăcură cu timpul în sunete arti-
culate $i vorbe# învăţă cum să domesticească focul# încetul cu
încetul# deveni om. Puii lui sugeau sînge proaspăt din carnea
încă palpitîndă a animalelor pe care le ucisese el $i se băteau
între dîn$ii ca ni$te lupu$ori flămînzi de la oasele cu măduvă
pe care le spărgea tatăl lor cu maJilarele-i formidabile# arun-
cîndu-le în *uru-i prin pe$teră. )i astfel cre$teau copiii# a*un-
gînd puternici $i feroci ca $i dînsul# lacomi de prădăciuni# gata
să atace $i să devoreze orice vieţuitoare care le ie$ea în cale#
ciar $i pe fraţii lor de lapte. Pădurea se-nfiora la apropierea
lor i spaima de om se născuse în inima dobitoacelor. &urînd#
înnebuniţi de pofta de a ucide# începură a se omorî între ei
cu securile de piatră. $a a început cruntul război care nu s-a
sfîr$it niciodată.
în ocii 1omnului fulgeră mînia % se caia că-l zămislise pe
om. )i 1omnul grăi N
=<
 5 îl voi stîrpi de pe faţa pămîntului pe om# căci este
iricat $i plin de cruzime.
 poruncit fîntînilor din adîncul adîncurilor să se reverse

ferestrelor cerului să se descidă ca să înece pe om $i în-

feaga lume pătată de sînge $i crime. 0ăcar de i-ar fi înecat
toţi 6 1ar# în nemărginita-i milă# îngădui pămîntului să se
pească iar# curăţat $i purificat de apele potopului. 'lestemul
isă rămăsese în sămînţa puţinilor din rasa osîndită pe care
îndurase să-i scape în arcă. morul se porni iară$i# nesfîr-
iitui război se dezlănţui din nou.
1umnezeu urma să privească cu nesfîr$ită răbdare# $ovăind
lovească# dorind mereu să ierte. 'a mai trimisese *os# în
Xumea aceea desfrînată# pe însu$i fiul său# ca să-i înveţe pe
imeni ce-i mila $i iubirea $i să se roage pentru ei. )tii ce i-au
tăcut. poi# sfidînd &erul# au dat foc curînd lumii întregi#
fcprinzînd-o# cu pălălaile iadului. &u o iscusinţa diavolească#
fu făurit arme noi spre a se ucide unii pe alţii. u înămat
aoartea ca să se pravale asupra a$ezărilor tocmai din înaltul
ăzduului# au otrăvit aerul dătător-de-viaţă cu duorile ia-
*lui. 'ubuiturile năprasnice ale luptelor dintre ei zguduie din
emelii pămîntul. &înd tot cerul e învăluit în noapte# de-aict
sus putem vedea cum pînă $i lumina stelei lor luce$te ro$ia-
îcă# parcă pătată cu sînge $i a*ung pînă la noi gemetele răni-
flor. nul din îngerii din *urul tronului dumnezeiesc mi-a
sus că-n fiece dimineaţă ocii madonei sînt ro$ii de plîns#
ar rănile din coasta Fiului /i sîngerează iară$i.
5 1ar 1umnezeu# care-i doar 1umnezeul milei# cum se-n-
.iră să lase atîta suferinţă fără să-i pună capăt 2 am întrebat
i. &um poate asculta nepăsător acele strigăte de durere 2
rangelul cel în vîrstă se uită întîi cu teama în *ur# dacă
nu-l aude cineva.
5 1umnezeu e bătrîn $i ostenit# $opti el îngrozit parcă de

propriile-i cuvinte % $i are inima mînită. &ei din *urul sau#

care vegează asupră-i cu neţărmurită iubire# n-au cura*ul să-i
tulbure odina cu ve$nicile $tiri despre grozăviile $i nenoroci-
rile care se petrec. desea se treze$te din somnu-i cinuit $i în-
=>
treabă ce-s bubuiturile acelea teribile pe care le aude $i fulge-
rele livide care sfî$ie întunericul. ,ar cei din *ur îi spun ca
tunetele sînt glasul nourilor săi minaţi de furtună $i lucirile
sînt fulgerile trăsnetelor sale. tunci ostenitele-i pleoape se-n-
cid iar.
5 0ai bine a$a# venerabile arangel# mai bine a$a 6 &ăci
de-ar fi văzut ocii lui cele ce-am văzut eu $i de-ar fi auzit
cu urecile ce-am auzit# s-ar fi căit din nou că l-a plămădit
pe om. r mai fi poruncit încă o dată fîntînilor din adîncul
adîncurilor să se reverse $i să-l stîrpească pe om. 1e data asta#
i-ar fi înecat pe toţi $i-ar fi lăsat numai animalele în arcă.

5 3eme-te de mînia 1omnului 6 3eme-te de mînia 1om-

nului 6
5 7u mă tem de 1umnezeu# ci de cei care-au fost cîndva
oameni# de profeţii aspri# de sfinţii părinţi# de sfîntul Petru
al cărui glas sever mi-a dat poruncă să a$tept aici întoar-
cerea lui.
5 1e sfîntul Petrii mi-e cam teamă $i mie# mărturisi bă-
trîntil arangel. i auzit cum m-a mustrat că m-am lăsat
ispitit de Lucifer să apuc pe-o cale gre$ită. m fost iertat de
1umnezeu care mi-a îngăduit să mă întorc în cerurile lui. are
nu $tie sfîntul Petru că a ierta înseamnă a uita 2 i dreptate#
profeţii sînt aspri. 1ar sînt drepţi# căci sînt luminaţi de 1um-
nezeu $i prin ei grăie$te vocea lui. Sfinţii părinţi pot doar citi
gîndurile oamenilor la lumina slabă a ocilor muritori# iar
vocile lor sînt voci omene$ti.
5 7ici un om nu cunoa$te pe alt om. &um să *udece ceea
ce nu cunosc# ceea ce nu pricep 2 $ dori ca printre *udecă-
torii mei să fie $i sfîntul Francisc pe care l-am iubit toată
viaţa. /l mă cunoa$te $i mă înţelege.
5 Sfîntul Francisc n-a *udecat pe nimeni niciodată# el a
iertat numai# ca &ristos care $i-a pus mîna într-a lui# de parcă
i-ar fi frate. 7ici nu se arată prea des în Sala !udecăţii# unde
te vei înfăţi$a în curînd# $i nici nu-i prea iubit acolo.  seamă
dintre martiri $i sfinţi îl invidiază pentru sfintele stigmate $i
mulţi dintre marii demnitari ai raiului se simt cam prost în
="
mantiile lor bogate# brodate numai cu aur $i pietre nestemate
cînd apare în mi*locul lor  poverello# cu rasa lui uzată $i
*erpelită# numai flenduri de-atîta purtat. 0adona i-o tot coase#

i-o tot cîrpe$te cît poate $i spune că degeaba i s-ar da o rasă

nouă# căci el ar dărui-o cuiva.
5 1e-a$ putea să-l văd 6 3are doresc să-i pun o întrebare pe
care mi-am pus-o eu toată viaţa. 1acă eJistă răspuns# numai
el este în stare să mi-l dea. are n-ai putea să-mi spui tu# bă-
trîne $i înţelepte arangel 2 nde se duc sufletele animalelor
prietene cu noi 2 &are-i ceru6 lor 2 $ vrea să $tiu pentru că#
pentru că am...
7-am cutezat să spun mai mult.
5 în casa 3atălui meu sînt multe lăca$uri# a spus 1omnul.
1umnezeu# care a creiat dobitoacele# va avea gri*ă. &erul este
de a*uns de mare ca sa le adăpostească $i pe ele.
5 scultă 6 $opti arangelul cel bQtrîn# arătînd cu dege-
tul spre poarta descisa. scultă 6
 suavă armonie de arfe $i dulci glasuri copilăre$ti îmi
a*unse la ureci# în timp ce priveam în grădinile cere$ti# îm-
bălsămate de parfunuirile florilor elizeene.
5 :idică-ţi ocii $i prive$te# rosti arangelul apledndu-$i
smerit fruntea.
înainte ca ocii să fi zărit nimbul de aur palid din *urul
capului# inima mea o recunoscuse. &e pictor neasemuit a fost
Sandro 'otticelli 6 lat-o înaintea mea# întocmai cum a pictat-o
de-atîtea ori# a$a de tînără# a$a de curată# avînd totu$i în
oci dulcea gri*ă a maternităţii. Fecioare încununate cu flori#
cu buze zîmbitoare $i oci copilăro$i o încon*urau cu o ve$-
nică primăvară % îngera$i# avînd aripile de aur $i purpura
strînse# îi ţineau mantia# unii întindeau înainte-i covor de
trandafiri pe care să pă$ească. Sfînta &lara# preaiubita sfî+ntu-
lui Francisc# $opti ceva la urecea madonei $i# parcă în trecere#

0aica 1omnului mă învrednici cu o privire.

5 7u te teme# îmi spuse blînd arangelul % nu te teme.
0adona te-a văzut $i-ţi va pomeni numele în rugăciunile ei.
=""
5 Sfîntul Petru întîrzie# urmă arangelul % luptă din
greu cu Savonarola ca să-$i scape de osîndă cardinalii.
:idică un colţ al perdelei de aur $i se uită de-a lungul pe-
ristilului.
5 Eezi sufletul acela bla*in în ve$rnînt alb $i cu o floare
după urece 2 Stau adeseori de vorbă cu el T l-arn îndrăgit
cu toţii aici# căci e simplu $i nevinovat ca un copil# îl observ
adesea din curiozitate % umblă întotdeauna singur singurel $i
strînge de pe *os pene căzute de la îngeri.  legat un smoc#
făcînd cu ele un fel de pămătuf $i# cînd crede că nu-l vede
nimeni# se apleacă $i mătură urme de pulbere căzută din stele

pe lespezile de aur. Se pare că nu $tie el singur de ce face asta*

cică nu se poate stăpîni. 0ă-ntreb ce o fi fost în viaţă 2 7-a
venit de mult aici T cred că ţi-ar putea spune tot ce dore$ti să
$tii despre *udecata de-apoi.
0-am uitat la sufletul înve$mîntat în alb 5 era prietenul
meu# rcangelo Fusco# măturătorul din mizerabila maala ita-
liană de la Paris 6 ceia$i oci bla*ini $i nevinovaţi# aceea$i
floare după urece# trandafirul pe care-l oferise cu un cava-
lerism de sudic contesei# în ziua cînd o luasem cu mine să dă-
ruiască păpu$i copiilor lui Salvatore.
5 1ragă rcangelo Fusco# am zis eu întinzînd mînile spre
prietenul meu# nu m-am îndoit niciodată că ai s-a*ungi aici.
/l mă privi cu o nepăsare senină# ca $i cum nu m-ar fi cu-
noscut.
5 rcangelo Fusco# nu mă recuno$ti 2 7u mă mai ţii
minte 2 7u-ţi mai aminte$ti cu cît drag îngri*eai zi $i noapte
de copiii lui Salvatore cînd s-au îmbolnăvit de angina difte-
rică $i cum ţi-ai vîndut straiele de sărbătoare ca să plăte$ti
sicriul cînd a murit copila cea mai mare# pe care-o iubeai atît2
 umbră de suferinţă trecu peste cipul lui.
5 7u-mi amintesc.
5  6 prietene 6 ce taină teribilă îmi dezvălui cu aceste
vorbe 6 &e piatră îmi ridici de pe inimă 6 7u-ţi aminte$ti 6
1ar cum-se face că eu îmi aduc aminte 2
="(
5 Poate că n-ai murit cu-adevărat# poate visezi numai c-ai
murit.
5 3oată viaţa am fost un visător $i dacă ceea ce văd e un
vis# atunci e cel mai minunat dintre toate.

5 Poate că aveai o ţinere de minte mai bună ca a mea#

destul de bună ca să poată dura o vreme despărţită de corp.
/u nu $tiu# nu pricep# toate astea depă$esc înţelegerea mea.
$a că nu întreb nimic.
5 1e-aceea e$ti aici# dragă prietene. 1ar ia spune-mi# r-
cangelo Fusco# nimeni dintre cei de-aici nu-$i aminte$te de viaţa
lui pămîntească 2
5 /i spun că nu T cică numai cei care se duc în iad î$i
aduc aminte# de asta se $i ceamă iad.
5 1ar spune-mi măcar dacă *udecata a fost grea $i *ude-
cătorii severi.
5 La început păreau foarte aspri $i începusem să tremur
ca frunza  mă temeam că au să mă întrebe cu de-amănunîul
despre întîmplarea cu cizmarul napolitan care mi-a furat ne-
vasta $i pe care l-am spintecat ciar cu cuţitul lui. 7oroc că
nu-i interesa de loc cizmarul. 0-au întrebat numai dacă am
mînuit aur# la care le-am răspuns că niciodată nu ţinusem în
palmă decît bănuţi de arama. 0-au mai întrebat dacă strînse-
sem cumva averi ori bunuri de vreun fel $i le-am răspuns că
alt bun n-aveam decît căma$a în care murisem la spital. tunci
nu m-au mai întrebat nimic $i mi-au dat drumul înăuntru.
îndată a venit un înger cu un pacet mare în mîni. IScoate-ţ!
căma$a $i îmbracă-te cu ainele tale de sărbătoareB# rostise
îngerul acela. &e să vezi# erau straiele mele veci de sărbă-
toare# pe care le vîndusem ca să plătesc dricarului# toate bro-
date cu mărgăritare# de îngeri. i să mă vezi cu ele duminică#
dacă-i mai fi pe-aici. 1upă aceea a mai venit încă un înger
cu o casetă mare de bani. I1escide-oB# a zis îngerul# Iaicî
sînt toate economiile tale# toţi bănuţii de aramă pe care î-ai

dat celor la fel de săraci ca tine. 3ot ce dăruie$ti pe pămînt

ţi-i păstrat în ceruri $i tot ce păstrezi este pierdutD+ )i ce să
="4
vezi 2 în cutie nu era nici un bănuţ de aramă# toţi se prefă-
cuseră în aur.
IscultăB# adaogă el în $oaptă# ca nu cumva să audă
arangelul# \Inu $tiu cine e$ti# dar pare-mi-se că-ţi merge tara
prost. 7u-mi lua în nume de rău dacă-ţi spun fără încon*ur
că-s bucuros să iei din caseta de bani oricît îţi face trebuinţăB#
,-am spus îngerului că nu $tiu ce să fac cu-atîta bănet $i el
mi-a răspuns \să-l dau celui clintii calic pe care l-oi întîlni.
5 1e*a$ fi urmat pilda ta# rcangelo Fusco# n-a$ fi astăzi
atît de sărac. Eai î /u nu mi-am dăruit straiele de sărbătoare#
de asta-s acuma în zdrenţe. 1ar îmi pare tare bine că nu

ţi-au cerut lămuriri despre cizmarul din 7eapole pe care l-aî

trimis pe lumea cealaltă. 7umai 1umnezeu $tie pentru cîte
vieţi de cizmari a$ putea fi răspunzător eu# care am fost mal
bine de treizeci de ani medic 6
0îni nevăzute feriră în lături perdeaua de aur $i un înger se
ivi înaintea noastră.
5 Vi-a sunat ceasul să apari înaintea *udecătorilor tăi# zise
arangelul. Fii smerit $i tăcut# mai cu seamă tăcut 6 min-
te$te-ţi că vorba a fost pricina prăbu$irii mele % la fel vei păţ2
$i tu# dacă la$i frîu slobod limbii.
5 scultă# $opti rcangelo Fusco# clipind $iret din oci
către mine % la ce bun să te rnai vîri pe gratis în încurcături 2
în locul dumitale eu n-a$ sufla o vorbă despre cizmarii de
care vorbeai adineauri. 7ici eu n-am pomenit de al meu# dacă
nu m-au întrebat. )i# la urma urmei# poate că nici abar n-a-
veau de el. &i ,o sa2 i
îngerul mă luă de mînă $i mă călăuzi de-a lungul peristi-
lului spre sala de *udecată# mare cît Sala lui siris# cu coloane
de *asp $i opal $i capiteluri încipuind lotu$i de aur. rcuri
din raze de soare susţineau bolţile presărate cu stelele cerului.
:idicîndu-mi fruntea# am văzut puzderie de martiri $i sfinţi
în ve$minte albe# ermiţi# scivnici# stîlpnici cu cipuri irsuta
arse de soarele 7ubiei# cenobiţi goi cu trupurile uscate acope-
8notă9

"
&ine $tie 2
8Dnotă9
="=
rite cu păr încîlcit# profeţi cu privirea aspră $i bărbi lungi ce
H se revărsau pe piept# sfinţi apostoli cu ramuri de palmir în

mîni# patriari $i preasfinţi părinţi din toate ţările $i de toate

credinţele# cîţiva papi cu tiare scînteietoare $i vreo doi cardi-
nali în sutane ro$ii. $ezaţi în semicerc# *udecătorii mei stă-
teau dinainte-mi# severi $i nepăsători.
5 Par cam proaste# zise sfîntul Petru înmmîndu-le refe-
rinţele mele % ba ciar foarte proaste 6
Sfîntul ,gnaţiu# 0arele ,ncizitor# se ridică din *ilţul lui $i
rosti N
5 Eiaţa lui e pătată de păcate groaznice# sufletul i-e ne-
/+-u# inima murdară. &a sfînt $i cre$tin ce mă aflu# cer osîn-
irea lui N să-i cinuie diavolul trupul $i sufletul în vecii ve-
%.or.
n murmur de încuviinţare fremăta în sală. m ridicat
ii $i m-am uitat la *udecătorii mei. 0ă priviră $i ei în tă-
Ire# severi. 0i-am aplecat capul fără a spune nimic# amin-
lindu-mi că mă povăţuise arangelul să tac % de altfel# nici
nu $iiam ce sa spun. 1eodată zării tocmai ăt# departe# în
fund# un sfînt mititel# care-mi făcea semne desperate. L-am
văzut apoi croindu-$i timid drum printre sfinţii cei mari pînă
lingă u$a unde mă aflam eu.
5 3e cunosc bine# zise sfîntuleţul# privindu-mă prietenos
cu ocii lui blînzi. 3e-am văzut venind % $i# punîndu-$i un
deget pe buze# adăugă în $oaptă N L-am văzut $i pe credincio-
sul tău prieten mergînd în urma ta.
5 &ine e$ti# milostive părinte 2 am $optit la rîndul meu.
5 /u sînt sfîntul :occo# ocrotitorul cînilor# se recomandă
% K intui cel mititel. $ vrea sa te pot a*uta# dar nu-s decît un
+înt mărunt aici $i n-au să asculte vorbele mele# .$opti el
.ancînd o privire furi$ă către profeţii $i preasfinţii părinţi.

5  fost un necredincios# urmă sfîntul ,gnaţiu# ce-a pîn-

# .irit cu vorbe de bat*ocură cele sfinte# un mincinos# un $arla-
tan# un vră*itor dedat la magia neagră# un stricat...
 seamă din profeţii cei bătrîni ciuliră urecile# atenţi....
+="T
5 /ra tînăr $i focos# îmi sări într-a*utor sfîntul Pavel %
mai bine să...
5 Eîrsta nu l-a cuminţit# bombăni un scivnic.
5 îi erau dragi copiii# zise sfîntul loan.
5 1ar îi erau dragi $i maicile lor# mormăi un patriar în
barbă#
5  fost un medic sîrguincîos# zise sfîntul Luca# medicul
preaiubit.
5 m aiadt că cerul e plin de pacienţi de-ai lui# ca $i ia-
dul de altfel# se amestecă sfîntul 1ominic.
5  avut cutezanţa să-$i aducă aici $i cîneîe# care stă

acum afară la porţile raiului a$teptîndu-$i stăpînul# vesti sfîn-

tul Petrii.
5 7-are să aibă a-$i a$tepta prea mult stăpînul# rosti prin-
tre dinţi sfîntul ,gnaţiu.
5 n cine la porţile raiului 6 strigă cu glas plin de rnînie
un profet bătrios cu înfăţi$are fioroasă.
5 &ine-i 2 am întrebat în $oaptă pe sfîntul ocrotitor al
cînilor.
5 Pentru numele lui 1umnezeu# nu rosti o vorbă % amin-
te$te-ţi de povaţa arangelului. &red#că-i Habacuc.
5 1acă-i $i Habacuc printre *udecătorii mei sînt pierdut
eu desăvîr$ire 6 DD est capable de tout "# cum spune Eoltaire.
5 n cîne la porţile raiului î răcni iar Habacuc % un cîne#
un dobitoc spurcat 6
/ra prea mult pentru mine.
5 'a nu-i un dobitoc spurcat# am răcnit la rînduî meu# ol-
bîndu-mă mînios la Habacuc.  fost făcut de acela$i 1um-
nezeu care ne-a făcut pe tine $i pe mine. 1acă este un cer
pentru noi# trebuie să fie $i-un cer pentru animale# de$i voi#
asprii profeţi bătrîni# atît de teribili $i neînduplecaţi în sfin-
ţenia voastră# aţi uitat cu totul de ele. în privinţa asta# $i voi
sînteţi la fel# sfmţi apostoli# am urmat eu pierzîndu-mi tot
mai mult capul. &um se face că n-aţi pus în sfintele scripturi o
8notă9

"
/ n stare de orice.
8Dnotă9
="?
singură vorbă de-a 1omnului întru apărarea prietenilor no$tri
necuvîntători 2

5 Sfînta biserică de care ţineam eu pe pămînt n-a luat

niciodată în seamă dobitoacele# mă întrerupse sfîntul tana-
. sie % $i nici în ceruri nu dorim să auzim de ele. Hulitor smin-
tit 6 0ai bine te-ai gîndi la sufletul tău în loc la al lor# îa su-
fletul tău păcătos# care-i pe cale să se întoarcă în întunericul
din care-a purces.
5 Sufletul meu purcede din cer# nu din iadul pe care î-aţi
răspîndit voi pe pămînt. 7u cred în iadul vostru.
5 Eei crede în el curînd# mă $ficiui glasul 0arelui ,nci-
zitor# ai cărui oci ie$iţi din cap săgetau flăcări nevăzute.
5 re să-l trăsnească mînia lui 1umnezeu 6 / nebun 6 /
nebun 6 răcni cineva.
n strigăt de groază răsună în Sala !udecăţii.
5 Lucifer 6 Lucifer 6 Satana e-n mi*locul nostru 6
ria$ $i mînios# 0oise se ridică din *ilţul lui# cu tablele le-
gii în mînile-i noduroase# cu fulgere scăpărîndu-i în priviri.
5 &e tare s-a mîniat# am $optit eu# cuprins de spaimă# că-
tre sfîntul ocrotitor al cînilor.
5 Ee$nic e mînios# răspunse tot în $oaptă sfîntul cel mic#
înfrico$at $i el.
5 1estulă vorbă despre acest suflet 6 tună 0oise. Glasul pe
care l-am auzit ie$ea din gura spurcată a satanei. m ori dia-
vol# piei de-aici 6 leova# 1umnezeu al lui ,srael# întinde-ţi
braţul $i zdrobc$te-l 6 rde-i carnea $i seacă-i sîngele în vine 6
Sfărîmă-i ciolanele 6 ,zgone$te-l din cer $i de pe pămînt $i
trimite-l înapoi în iad# de unde a venit6
5 în iad 6 în iad 6 răsună toată Sala !udecăţii.
m cercat să vorbesc# dar buzele mele amuţiseră. ,nima îmî
îngeţă % mă simţeam părăsit de 1umnezeu $i de oameni.

5 Eoi avea eu gri*ă de cîne dacă ţi se-ntîmplă ceva rău#

$opti sfîntuleţul de lîngă mine.
1eodată# în cumplita tăcere# mi s-a părut că deslu$esc ciri-
pit de păsărele.  pitulice mica se lăsă fără teamă pe umărul
meu $i-mi cîntă la urece N
:%?-
5 Vie-ţi datorează viaţa bunica# mătu$a# frăţiorii $i su-
rioara mea pe care i-ai scăpat din mîna omului# de la cinuri
$i moarte# pe insula cea stîncoasă. Fii binevenit 6 Fii binevenit l
în aceea$i clipă# o ciocîrlie mă ciupi de deget $i-mi ciripiN
5 0-am întîlnit în Laponia cu un muscar# care mi-a po-
vestit că demult# cînd erai un băieţel# ai lecuit aripa unui stră-
bun de-al lui# i-ai încălzit lîngă inima ta trupul îngeţat $i
cînd ai descis mîna să-i dai drumul# l-ai sărutat $i i-ai spus N
I1rum bun# frăţioare 6 1rum bun# frăţioare B Fii binevenit 6
Fii binevenit 6
5 *ută-mă# surioară. *ută-mă# surioară 6

5 Eoi încerca# voi încerca# cîntă ciocîrlia desfăcîndu-$i

aripile $i luîndu-$i zborul cu voioase triluriN voi în-cerr-caaa 6
cii mei o urmăriră zburînd către linia colinelor albastre#
pe care le puteam acum zări prin poarta gotică. &e bine cu-
no$team acele coline din picturile lui Fra ngelico 6 ceia$i
măslini argintii# aceia$i ciparo$i întunecaţi înălţîndu-se pe
cerul tinit al înserării. uzeam clopotele din ssisi sunînd
un angelus l $i l-am zărit pe sfîntul cel palid din mbria cobo-
rînd încet poteca întortoceată# avînd alături de el pe fra-
tele Leo $i pe fratele Leonardo. Pasări fîlfîiau din aripi iuţi
în *urul capului său cîntînd# unele ciuguleau mîncare din pal-
me6e-i întinse# altele se cuibăreau în faldurile rasei lui. Sfîntul
Francisc se opri tăcut lîngă mine $i privi iute cu minunaţii lui
oci la *udecătorii mei% cu ocii lui minunaţi# ocii aceia în
care nu se putea uita cu mînie nici 1umnezeu# nici oamenii#
nici dobitoacele.
0oise căzu în *ilţul lui# scăpînd *os cele zece porunci.
5 ,ar el# mormăi cu amărăciune. Ee$nic el# firavul visător
cu ceata lui de păsări $i alaiul de cer$etori $i obi*duiţi. tît
de plăpînd $i totu$i îndea*uns de puternic ca sa oprească bra-
ţul 3ău răzbunător.  6 1oamne 6 7u e$ti 3u oare leova#
1umnezeul ameninţător# care-ai coborît în nour de foc $i fum
8notă9
" :ugăciune.
8Dnotă9
="<
pe muntele Sinai# făcînd să se cutremure de spaimă poporul
fui ,srael 2 7u mi-a poruncit oare mînia 3a să-ntind toiagul
meu răzbunător ca să stîrpesc toată iarba cîmpului $i să do-

bor toţi copacii# ca să piară lumea-ntreagă# oameni $i dobi-

toace 2 7-a rostit glasul 3ău cele zece porunci 2 &ine se va
*nai teme de scăpărarea fulgerelor 3ale# o 6 1oamne 6 dacă
tunetul mîniei 3ale tace la ciripitul unei păsărele 2#
&apul îmi căzu pe umărul sfîntului Francisc.
0urisem $i nu $tiam.
:%&
<titlu>AXEL MUNTHE "au 3ES/0E 1A0MECUL MEN4E4
/Jistă cîteva persona*e care# prin privilegiul funcţiei $i me-
nirii# sînt în contact cu toate straturile societăţiiN preotul#
magistratul# poliţistul# medicul. n contact divers $i prelun-
git# inevitabil intim# cu toată mizeria $i slava condiţiei umane#
fac din ace$ti oameni depozitarii unei eJperienţe din cele mai
vaste. &u o sensibilitate rafinată în toate apele vieţii $i morţii#
observaţia lor# atunci cînd se eJercită lucid $i inteligent# este
neobi$nuit de vie $i de pătrunzătoare. 7u e de mirare că toată
marea literatură $i-a recrutat adesea din tagma lor eroii pre-

feraţi. / o simpatie semnificativă N deoarece cu asemenea

oameni se pot pune toate problemele cardinale ale eJistenţei.
1e la condiţia persona*ului la aceea a scriitorului# saltul nu
este atît de mare pe cît s-ar putea crede. tîta eJperienţă în-
magazinată forţează dreptul la eJpresie $i cînd talentul o *us-
tifică $i meditaţia o înnobilează# beneficiul literaturii e sigur.
La urma urmelor# preotul $i medicul# poliţistul $i magistra-
tul 5 Poetul N pe toţi îi înrude$te prezenţa infinit problema-
tică a omului.
cum patruzeci sau cincizeci de ani# Jei 0unte era un
medic celebru. &u studii la psala $i Paris# profesînd la Paris
$i :oma# trăind pe o linie care traversa continentul între La-
ponia $i &apri# împărtă$indu-se# pînă la un punct# din gloria
lui &arcot# al cărui elev a fost# avînd norocul de a participa
la toate acele frămîntări dramatice ilustrate cu izbînzile lui
Pasteur sau 'ering# datorînd tot atît norocului cît $i $tiinţei
+=("
sale posibilitatea de a cunoa$te omul pe toată scara sociala#
spirit curios# prezent oriunde moartea lovea umanitatea sub
cipul bolii# războiului sau catastrofelor geologice# Jei
0unte a fost cu siguranţă în epocă unul din medicii cu eJpe-
rienţa cea mai întinsă. La aceasta trebuie să adăugăm cultura
multilaterala# gustul pentru istorie $i înclinarea pentru litera-
tură. Harului său de medic nu-i datorăm nici o descoperire T
arul acesta l-a celtuit în viaţă# încercînd să înţeleagă natura
omului# u$urînd suferinţele# tămăduind. 3alentului său cfe scri-
itor nu-i datorăm nici o operă capitală N doar cîteva fermecă-
toare $i modeste cărţi de amintiri ". 7ici vorbă# omul a fost

mai interesant decît cărţile pe care ni le-a lăsat $i dacă eJistă

ceva care ne farmecă încă în scrierile lui# aceasta este însu$i
profilul medicului acestuia generos 5 calitatea omeniei lui.
Jei 0unte n-a scris mult $i aproape tot ce a scris are un
caracter autobiografic# într-un anume sens# &artea de la San
0lcele e mai cuprinzătoare decît celelalte scrieri# căci de$i
nu adună toate eJperienţele omului# consemnează eJperienţa
sa fundamentală de-a lungul unei întregi eJistenţe. 7u e totu$i
 carte de amintiri în sensul curent al formulei# nici Iromanul
unei deveniriB în sensul formulei goeteene. Jei 0unte ,asă
în afară# cu bună $tiinţă# mari zone ale eJistenţei sale % nu le
luminează aici decît pe acelea care privesc munca# sau mai
eJact încă# lupta sa 5 $i ciar în privinţa asta lasă deoparte#
evident# foarte multe lucruri# fie pentru că le-a pomenit în
alte cărţi ;eJperienţa războiului@# fie pentru că ,-a împiedicat
discreţia sau modestia.
Geea ce face în cele din urmă unitatea unei cărţi în care
amintirile se amestecă de regulă după principiul fanteziei 5
sînt două motive principale N dragostea pentru natura sudului
$i lupta împotriva morţii. Prin srcine $i prin educaţie# nordi-
cul acesta e un om al naturii $i cînd ora$ul îl obose$te# el se
duce s-o regăsească $i să se revitalizeze în Laponia $i în ,talia#
în 0editerana $i în 0unţii /lveţiei. 1ar de$i iube$te natura
pretutindeni unde cerul $i pămîntul nu cunosc tirania acope-
8notă9

"
ntre altele &rucea :o$ie $i &rucea de fier ;">"?@ care consemnează
eJperienţa sa ca medic de front.
8Dnotă9
+=((

ri$ului $i geografia betonului# 0unte rămîne un nordic cu

nostalgia suduluiN poate pentru că aici# în bel$ugul de soare#
în vegetaţia luJuriantă# în strălucirea culorilor# în violenţa
oamenilor# în pămîntul acesta străveci care a fost leagănul
atîtor civilizaţii# simte cel mai bine pulsul naturii# intuie$te
cel mai bine puterea aceea care asigură ve$nica reînnoire a lu-
mii# eterna biruinţă a vieţii# în sensul acesta# dragostea sa
pentru natură e o parte a dragostei sale de viaţă. )i San 0i-
cele e simbolul ei.
7umai la 3olstoi# atît de legat de viaţă cu fiece fibră a fi-
inţei sale# mai putem găsi sensibilitatea asta uimitoare la toate
înfăţi$ările morţii. 1ar dacă la 3olstoi sensibilitatea este spo-
rită de $tiinţa inefabilă a psiologului# la 0unte este sporită
de $tiinţa medicului. 0oartea rămîne du$manul lui cel dintîi
$i el o înfruntă pretutindeni.  epidemie de oleră la 7ca-
pole# un cutremur în 0essina# carnagiul de la Eerdun# oriunde
e necesar un medic# 0unte e prezent. S-ar zice că oriunde
moartea năzuie$te să tulbure în favoarea sa ecilibrul univer-
sului# suedezul acesta uria$ $i cu oci alba$tri se simte dator
să intervină. 7ici o teama# nici o obligaţie# nici o obi$nuinţă#
nimic nu-l opre$te.  curiozitate nepotolită# un viu spirit de
investigaţie# o compasiune fără margini îl urne$te întotdeauna
din loc. )i e mereu uimitor să vezi un medic celebru# căruia
nu-i lipsesc nici onorurile# nici banii# nici posibilitatea de a
trăi fără complicaţii# renunţînd la toate beneficiile comodi-
tăţii $i ducîndu-se să înfrunte moartea# mizeria# ticălo$ia nu-
mai pentru a-$i potoli setea de acţiune $i nevoia imperioasă
de a se solidariza cu umanitatea. 0unte e din familia spiri-
telor generoase de tipul unui /instein sau ScMeitzer.

'olile psiicului# catastrofele inteligenţei îl preocupă cu

aceea$i tărie ca o epidemie sau un cutremur % nebunia# isteria#
obsesiile 5 toate intră în cîmpul curiozităţii $i activităţii sale.
într-un domeniu atît de ginga$# în care $tiinţa înaintează atît
de prudent $i uneori cu rezultate atît de ecivoce# părerile
lui 0unte par astăzi pline de bun-simţ % $i ciar dacă unele
sînt amendabile# ele păstrează fără îndoială un interes istoric.
nei inteligenţe atît de cuprinzătoare# lacome să se celtu-
iască în serviciu vieţii# nu se putea sa-i rămînă străină nici
lumea ginga$ă a copiilor# în care mizeria găse$te victimele cele
+=(4
mai sigure $i boala terenul cel mai prielnic. 7u-i sînt străine
epidemiile de difterie care# pînă la apariţia serului lui 'ering#
gîtuiau mii de copii# cunoa$te foarte bine mediile obscure ale
copiilor abandonaţi# ale moa$elor clandestine# ale medicilor
$arlatani# în fine# pentru că universul său este solidar în toate
detaliile lui# nu-i rămîne străină lui Jei 0unte nici lumea
infinită a animalelor $i păsărilor. Le cunoa$te# le adună# le
iube$te# se încon*oară de ele 5 $i putem regreta că nu avem
din mma doctorului ăstuia# eJcelent observator# cu intuiţii
surprinzătoare# o carte agreabilă despre psiologia animalelor %
dacă ar fi voit# ar fi putut să ne-o dea fără osteneală. 0ai-

muţele# cîinii# broa$tele ţestoase# bufniţele# .păsărelele# tot ceea

ce ne aminte$te de umanitate# de credinţă $i de statornicie# de
longevitate# de înţelepciune# de gingă$ie îi solicită inima gene-
roasă. &ompasiunea sa e universală# simpatia sa îmbrăţi$ează
totul.
&iar gustul pentru areologie# patima asta de a dezgropa
ruinele de sub imperiul morţii# de a repune de fapt în circui-
tul vieţii valorile unor străveci civilizaţii 5 este la medicul
acesta un semn al victoriilor sale asupra întunericului. du-
nînd marmuri $i monede# agonisind statui $i picturi# clădind
la &apri# din resturi ilustre# o casă nouă 5 cu o aritectură
inspirată mai degrabă de vis decît de matematică 5 spiritul
său -constructiv găse$te o modalitate în plus de a slu*i frumu-
seţile vieţii# îi mai rămîne# în fine# să scrie istoria acestor
strădanii. &artea de la San 0icele e ultima sa împlinire. )i
aici stă farmecul care i-a adus celebritatea N în elogiul acesta
încinat vieţii# inteligenţei# datoriei.
3alentul lui Jei 0unte este indiscutabil. / un povestitor
înnăscut. Fără efort $i fără complicaţii# faptele se însăilează#
se relaţionează $i cî$tigă în semnificaţii. mintirile nu cunosc
ordinea istorică# unele relatări au profilul unor anecdote ;Iîn-
soţitorul de cadavreB@# altele ale unor povestiri melodramatice
;vezi# de pildă# episodul englezoaicei care î$i răpe$te copilul
abandonat la Paris@# unele IfanteziiB sînt simple procedee li-
vre$ti ;pactul cu 0efisto@ 5 dar pretutindeni observaţia
eJactă# gustul detaliului revelator# $tiinţa evocării asigură
triumful artei în spiritul adevărului. Paginile cele mai anec-
dotice nu sînt niciodată cu totul lipsite de substanţă $i acolo
=(=

unde scriitorul simte prime*dia de a fi suspectat de generozi-

tate# el se salvează# plin de pudoare# prin ironie.
/ la urma urmei uimitor cum din amintiri atît ele disparate#
din eJperienţe atît de eterogene# se constituie totu$i# încetul cu
încetul# profilul atît de atrăgător al medicului generos. &ir-
culă în toată cartea nenumărate portrete vii ;don ntonio
prostul% 0aria Porta-Lettere# po$tăriţa analfabetă % :ozalia#
îngri*itoarea % 0amsell gata# servanta cu surîsul putred al lui
Lazăr % 0adame :euin# moa$a delincventă % 7orstrom# prie-
tenul % rcangelo Fusco# măturătorul% &ontesa $i vicontele
0aurice % Flopetta# prostituata cu pasiunea maternităţii T
&ampbell# doctorul beţiv % 0onsieur lponse# nebunul bla-
*in % 0iss Hali# englezoaica bătrînă cu gustul aristocraţiei%
bătrînul Pacciale# groparul pa$nic $i cinstit% !on# copilul care
n-a rîs niciodată 5 $i atîţia alţii@ 5 dar persona*ul cel mai
Iinteresant e scriitorul însu$i. )i c+eea ce ne uime$te poate $i ne
.trage cel mai mult la omul ăsta este cu siguranţă sentimen-
." comuniunii sale cu natura# sentimentul că în raporturile
.le cu universul lucrează o putere superioară# că natura re-
unoa$te în inima lui mare o parte a propriei sale substanţe
i că numai de aceea i-a acordat arul de a lini$ti bolnavii# da
a potoli nebunii# de a domestici fiarele# de a cuceri dragostea
copiilor $i a animalelor# de a dormi lini$tit în pădure# pe pă-
mînturi mi$cătoare# sau între uciga$i# de a scăpa de glonţ# da
cutremur# de oleră sau de accident.
&artea de la San 0icele rămîne o scriere fermecătoare 5
mai fermecătoare ca oricare din biografiile acelea care se pu-
blică pentru uzul tineretului# scontînd în acţiunea benefică a
unui mare eJemplu. vem în orice caz aici un eJemplu din

cele mai atrăgătoare N energie# tandreţe# compasiune# spirit

$tiinţific# o inteligenţă vie# avidă de acţiune# o minte cuprin-
zătoare# lipsită de pre*udecăţi. )i cînd autorul î$i imaginează#
nu fără ironie# *udecata cereasca la care vor veni să dea măr-
turie pentru el# Sf. :occo# patronul dinilor# Sf. loan# ocroti-
torul copiilor# Sf. Luca# medicul# Sf. Francisc# sfîntul săracilor
$i al animalelor# rcangelo Fusco# măturătorul $i toate păsă-
relele cărora li s-a cruţat viaţa cu mare osteneală $i cu multă+
=(T
celtuială 5 sîntem ispitiţi să punem $i noi o vorbă întru slava#
duului său blîncl# $i să cemăm într-a*utor# dacă e nevoie#
toate zînele# silfidele $i piticii nordului care i-au legănat copi-
lăria $i cărora de atîtea ori le-a făcut loc în cărţile sale.
Pelerin pasionat $i amant al sudului# a venit sa moară în
patria lui. vid să privească în lume# a murit aproape orb#
0ai mult decît &artea lui va dăinui familia lui de spirite#
&ăci farmecul omeniei î$i află în toate timpurile oameni de
calitate cu care să-$i perpetueze puterea $i să colaboreze la
creaţia infinită a lumii.
B;L/_71: S/E/:@

:.'
<titlu>CU/04NSUL
&:3/ 1/ L S7 0,&H/L/
Prefaţa la ediţia întîi ....WA C
Prefaţa la ediţia a "(-a ........ ""
". 3inereţe ....">
(. `uartier Latin #....4=
4. venue de Eilliers....=(
=. n doctor la modă....T4
T. 'olnavi....?(
?. &ateau :ameauJ....C>
C. Laponia...."C
<. 7eapole...."44

>. înapoi la Paris...."T

". însoţitorul de cadavre...."?
"". 0adame :euin...."C=
"(. ria$ul . A A...."C<
"4. 0amsell gata...."<=
"=. Eicontele 0aurice....">(
"T. !on .......(4
"?.  călătorie în Suedia....... (">
17. Medici..... 225

18. Salpetriere..... 240

19. Hipnotism..... 254

20. Insomnie..... 261

21. Minunea lui Sant’ Antonio..... 270

22. ia!!a di Spa"na..... 281

2#. Iar Medici..... 290

(=. Grand Hotel.......... 4"

(T. 0ăicuţele sărmanilor........ 4>
(?. 0iss Hall.......... 4<<
(C. Eara . . #......... 4="
:.&
(<. Sanctuarul păsărilor .#9..# 4T<
(>. ,l 'ambino.........# 4?=
4. La festa di Sant+ntonio....... 4?C
4C4
4". :egatta.......... #
4(. începutul sfîr$itului ......#A 4<C
n E/&H,L turn....4>4
Jel 0unte sau 1espre farmecul omeniei . ... =("
:edactor N G. 0:&S7
3enoredactor N 1/&/'L /7/S&
1at la cules (4.>.">?<. 'un de tipar ".(.">?>. părut
">?>. 3ira* "TT."?. 'ro$ate "4T.<>. Legate Ei ">.(C.
<
Hîrtie tipar înalt tip ' rotatiu de ?4 gDm . Format
T=_S=D"?. & ed. (4#=. &oli tipar (C. . nr. ."."<(
&.Y. pentru bibliotecile mari $i mici <4>.C54"kT>.
3iparul eJecutat sub comanda nţ. < CT= la &ombina-
tul Poligrafic I&asa ScînteiîB. Piaţa Scînteii nr. i.
'ucure$ti 5 :epublica Socialistă :omQnia
<coerta a 4(*a>
CA0TEA 3E LA SAN MiCHELE
A)el Munthe
 traducere nou!
a imre"iilor şi
amintirilor deve*
nite de mult ce*
lePre şi Dncredin*
ate de medicul
"uedeQ A)el Mun*
the unor aRini
t!lm!cite aoi

Dn aroae toate
Rraiurile lumii6
E34TU0A /ENT0U
L4TE0ATU0=
UN4(E0SAL=
#UCU0EOT4*%&'&
<7coerta a4(*a>

:.' aR6