Bondor Nicoleta

Resurse Umane
Anul 2,grupa 1

George Ritzer – McDonaldizarea societatii

George Ritzer încearcă, prin intermediul acestei cărți, să facă o analogie între societatea
modernă și restaurantul McDonald. Prin exemple concrete și actuale, autorul oferă o perspectivă
asupra modelului de mcdonaldizare. Chiar în primul capitol ni se spune că : „Restaurantul
McDonald´s este una dintre afacerile a căror dezvoltare a avut cea mai mare influenţă asupra
societăţii contemporane.” Atenţia pe care o acordă restaurantului McDonald´s se datorează
faptului că serveşte ca exemplu, ca paradigmă a unui proces vast pe care eu îl
numeste mcdonaldizare, adică : ”procesul prin care principiile restaurantului fast – food ajung
să domine tot mai multe sectoare în societatea americană, precum şi în restul lumii.”.
În primul capitol sunt prezentate informații cu privire la restaurantul propriu-zis și la
influențele pe care acesta le-a avut în formarea viitoarelor industrii (fiind explicat în al doilea
capitol faptul că ideea de fast-food, de a face totul rapid, cu costuri mici, a plecat de la alte
mecanisme): asupra restaurantelor și francizelor, asupra comunicațiilor (e-mail, sms, rețelele de
socializare), extindere la nivel internațional dar și la nivel politic (fiind mai important decât
Statele Unite- fiind un simbol american). De asemenea, se face o analiză asupra extinderii
restaurantelor și la cât de mult au fost dezvoltate, ajungând din suburbii până în campusurile
universitare sau consumându-se produse de tip fast-food în cantinele școlare sau în administrația
militară. Un rol important în dezvoltarea sa l-a avut publicitatea, costurile mici și promoțiile
oferite pentru a atrage câți mai mulți clienți. Dezvoltarea sa a privit adoptarea acestui tip de
mecanism de repede inainte și de către alte instituții precum: alpinismul, dreptul penal, familia,
școlile, internetul, religia etc.
Autorul descrie dezvoltarea și multiplicarea sistemelor caracterizate prin dimensiunile
mcdonaldizării precum: eficiență, calculabilitate, previzibilitate si control. Astfel, prin eficiența
de a-și satisface clienții, calculând și controlând fiecare proces, de la achiziție până la gramajul
ingredientelor, oferind previzibilitate – standardizând aspectul, meniul, comportamentul
angajaților, utilizând tehnologii nonumane, restaurantele McDonald's reușesc sa deservească un
număr foarte mare de consumatori, pe întreg cuprinsul globului, rapid, uniform, eficient și într-
un mod previzibil.
Deși sistemul acesta a fost adoptat rapid de către alte industrii au existat și critici ce pun
accentul pe iraționalitate, fiind criticate toate fațetele lumii supuse mcdonaldizării. Autorul
propune însă ca acest proces să fie privit ca un „fenomen în același timp stimulator și
constrângător”, cu două fețe. De asemenea autorul pune în vederea cititorului principalele
trăsături pozitive ale acestuia precum: accesibilitate crescută pentru un număr mai mare de
lucruri, bunuri și servicii rapide și eficiente, egalitate între oameni, inovații tehnologice ce permit
menținerea standardelor.
Sunt evidențiate și aspecte ce nu sunt mcdonaldizate precum: aspecte ce își au originea
într-o epocă premodernă, noile afaceri ce au apărut sau s-au extins ca răspuns împotriva
mcdonaldizării sau aspecte care sugerează trecerea spre o epocă nouă, postmodernă.
În capitolul doi se analizează câteva dintre procesele prin care a apărut mcdonaldizarea.
Astfel, se vorbește despre noțiunea de birocrație, despre procesul raționalității, despre
Holocaustul nazist, iar spre sfârșit se analizează întrepătrunderea diverselor procese socio-
economice care au precedat mcdonaldizarea. Max Weber analizează birocrația ca fiind ierarhică
și impersonală. Aceasta este diferită de alte metode de organizare a muncii pentru că are o
structură formală care permite o mai mare eficiență. Raționalitatea formală face referire la faptul
că în societățile moderne, oamenii dispun de mijloace instituționalizate pentru atingerea
scopurilor proprii, alegerile fiind impuse și orientate de reguli și instituții sociale mai largi.
Cea mai extremă și sinistră formă de raționalizare cu care s-a confruntat omenirea
vreodată a fost Holocaustul. Dorința lui Hitler de a avea o societate perfectă a dus la distrugerea
unui număr colosal de ființe umane. Considerând singurul lucru rațional de făcut într-un astfel de
sistem raționalizat, mulți evrei au ales să colaboreze pentru a se putea salva. Tot ce s-a făcut în
manieră modernă: rațional, planificat, științific, profesionist, eficient şi coordonat, nu a însemnat
altceva decât standardizarea crimei. Astăzi, procesul mcdonaldizării poate fi comparat cu
Holocaustul, idee susținută de Bauman.
George Ritzer amintește managementul strategic a lui Frederick W. Taylor, care a
introdus eficientizarea şi uniformizarea operațiunilor, transformând munca în „activități de
rutină, simple, automate, pe care oricine le poate învăța”. O caracteristică a managementului
științific a fost apariția tehnicii nonumane de producţie, banda de ansamblare a autoturismelor,
inventată de Henry Ford. Standardizarea și compartimentarea sarcinilor permiteau unui număr
mic de muncitori – astăzi, înlocuiți de roboți- să producă mult în timp scurt.
Răspândirea autoturismelor a făcut posibilă nu numai dezvoltarea restaurantului fast-food
ci și dezvoltarea zonelor suburbane cu case construite la scară de masă. Casele ieftine identice
din suburbiile americane sunt un exemplu de mcdonaldizare. O altă componentă a societății
raționalizate este centrul comercial – mall-ul. Astfel, mall-urile şi rețelele mcdonaldizate se
completează foarte bine împreună. Mall-urile au devenit un spațiu comunitar pentru toate
persoanele, de toate vârstele.
Astfel spus, restaurantele McDonald's şi mcdonaldizarea au avut predecesori importanți,
care își păstrează şi azi importanța.