http://www.romedic.

ro/toxiinfectia-alimentara

Contaminarea produselor alimentare cu metale grele

Din punct de vedere chimic, in categoria metalelor grele intra aproape 40 de metale care au
efect nociv asupra alimentelor daca ajung in contact cu ele. In termeni mai comuni, in aceasta
categorie a

“metalelor grele” sunt cuprinse metalele cele mai

toxice. Toxicitatea metalelor grele este rezultatul legarii lor de sisteme enzimatice importante
din celula animala sau de anumite componente ale membranelor celulare. Metalele grele sunt
asociate, ca factori secundari, unor procese patologice

complexe întâlnite la om şi animale. Efectul toxic se manifestă la depăşirea unui anumit prag
sub care unele (Co, Cu, Fe, Ni, Zn) pot fi chiar componente esenţiale ale unor

proteine implicate în diferite cai metabolice. Astfel, daca alimentele ar fi complet lipsite de
metale

atunci ar aparea deficienţe nutritionale.

Metalele grele se gasesc in diferite concentratii in sol, apa, aer, alimente de origine vegetala sau
animala, in functie de diferiti factori care determina poluarea acestora.

Tulpina gripei aviare H5N1 din Asia nu s-a transmis pana acum de la un om infectat la alt om (ci
doar de la pasare la om).

Gripa aviară este un tip de gripă care afectează în principal păsările, dar poate infecta și specii
de mamifere. A fost identificată pentru prima dată în anii 1900, în Italia, dar a fost găsită mai
târziu în toată lumea. Un virus al gripei aviare, H5N1, a fost identificat în 1997 în Asia și a creat
panică în lumea întreagă, vorbindu-se de iminența unei epidemii de proporții. În octombrie
2005, virusul H5N1 a ajuns și în România, fiind identificat la păsări din localitatea Ceamurlia de
Jos, județul Tulcea. România este prima țară europeană unde prezența acestui virus a fost
confirmată în mod official

Deocamdată de la pasăre la om, în cazul în care omul intră în contact direct cu lichidele
biologice sau inhalează praful materiilor fecale ale păsărilor bolnave. Pare să fie sigură
informația conform căreia virusul nu se transmite prin intermediul preparatelor (gătite sau
fierte corespunzător) pregătite din pasăre.
Gripa tip A(H1N1) numită și gripa porcină, gripa mexicană, sau gripa nord-americană a izbucnit
în Mexic în luna aprilie 2009 și a evoluat ca o pandemie, răspândindu-se în întreaga lume. Deși a
fost o boală gripală ușoară și cu mortalitate relativ scăzută, de la declanșarea sa în aprilie 2009
și până în august 2010, pandemia a provocat aproximativ 18.500 de decese în lume

Deși de origine porcină, nu s-au descris în anul 2009 cazuri de transmitere directă de la porc la
om. Toate cazurile anchetate și raportate au fost intra-umane.

Epidemia de gripă din 2009 s-a declanșat, conform comunicatului mexican la OMS, la 18 martie,
și nu se știe când va atinge apogeul. Sistemul sanitar mexican a funcționat cu o eficiență
parțială: dintre cele 63 de cazuri mortale declarate inițial, nu s-a putut stabili cu precizie în toate
cazurile dacă decesul a survenit în urma acestei gripe. Anchetele epidemiologice nu au izbutit să
stabilească sursa infecției, și nici când a izbucnit epidemia (când au apărut primele cazuri) și cu
ce amploare.

Antraxul este o boala potential fatala data de bacteria Bacillus anthracis. Aceasta bacterie
produce sporii care raspandesc infectia. Sporii sunt bacterii in repaus. La fel ca semintele
plantelor, sporii nu se activeaza pana nu germineaza.

Antraxul este rar la oameni in afara situatiei in care este raspandit in mod intentionat. Antraxul
apare la vite, cai, oi si capre. In antecedente sunt mentionate infectii cu antrax in America de
Nord la persoane care lucrau cu animale, ca veterinarii si fermierii.

Oricum, in prezent infectiile cu antrax sunt rare la animalele din America de Nord, datorita
programului de vaccinare a animalelor. In 2001, populatia a devenit ingrijorata dupa ce au
aparut 22 de cazuri de antrax in S.U.A. ca rezultat al bioterorismului. In majoritatea cazurilor au
fost afectati functionari ai serviciului de posta si jurnalisti, care erau expusi sporilor de antrax la
manipularea scrisorilor.

Oamenii pot dezvolta patru tipuri de infectii cu antrax:

- antrax cutanat, printr-o leziune a pielii

- antrax gastrointestinal, prin ingestia de alimente contaminate

- antrax orofaringian (regiunea posterioara a cavitatii bucale), prin ingestie de alimente

contaminate

- antrax respirator, prin inhalarea sporilor.

Dintre cele patru forme antraxul respirator duce la deces cel mai frecvent.
Antraxul este produs de o bacterie numita Bacillus anthracis. Singura modalitate de a face
antrax este prin expunerea directa la sporii bacterieni prin , prin ingestia alimentelor
contaminate sau prin inhalarea sporilor din aer

Epidemia care a provocat 3.255 de îmbolnăviri în lume și nu mai puțin de 35 de decese pe

continentul european a fost apreciată drept cea mai gravă epidemie cauzată de bacteria E.coli
enterohemoragică (Eceh) înregistrată vreodată.

Epidemia de sindrom hemolitic-uremic din 2011, sindrom numit în unele limbi (de ex. în
germană) pe scurt EHEC, este o gastroenterită hemoragică cauzată de bacteria Escherichia coli
entero-hemoragică tulpina O104:H4

Boala a izbucnit în mai 2011, cu o intensitate deosebită în Germania de Nord. Simptomele bolii
sunt durerile de cap, tulburări gastrointestinale, crampe, diaree hemoragică și tulburări renale.
Principala cale de infecție este calea digestivă: infecția se produce prin consumul de alimente,
posibil prin alimente crude de origine vegetală, cum ar fi legumele și fructele contaminate.
Boala este o formă atipică a infecțiilor cu E. coli deoarece această tulpină bacteriană produce
îmbolnăvirea adulților, și în special a femeilor, spre deosebire de formele curente care produc
de obicei îmbolnăviri la tineri sau nou născuți