Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Boabele de cafea sunt fructele unor plante din familia Rubiaceae cu două varietăți mai importante
Coffea arabica și Coffea canephora, prima având boabe de calitate superioară. Calitatea cafelei e
influențată și de locul de cultivare, depozitare și prăjire a boabelor de cafea.
Cafeaua este produsă în peste 50 de țări de pe glob. Logofătul Ioan Tăutu este, probabil, primul
importator al cafelei în Moldova.
Consumul de cafea
Finlandezii consumă anual 12,2 kilograme de cafea de persoană, danezii 9,4 kilograme, norvegienii 9,3
kilograme, suedezii 8,3 kilograme, germanii 7,4 kilograme italienii 5,6 kilograme, francezii 5 kilograme iar
brazilienii 4,7 kilograme.[2]
În România, consumul de cafea este de circa 2 kg pe cap de locuitor în fiecare an, ceva mai puțin decât
media europeană de 3 kg pe cap de locuitor. [3]
Efecte pozitive
După o perioadă de zece ani de cercetări în Japonia, din 100 000 de persoane care au consumat cafea,
214 s-au îmbolnăvit și au murit de cancer renal, în comparație cu neconsumătorii de cafea, dintre care
au murit de cancer 514 persoane. De aici s-a tras concluzia că substanțele antioxidante din cafea
protejează celulele renale de radicalii de oxigen cancerigen. In comparație cu ceaiul verde la care nu s-a
putut dovedi acest efect. Rezultate asemănătoare s-au obținut în Ottawa la cei cu tendență de cancer la
sân. Un alt studiu National Health and Nutrition Examination Survey publicat în anul 2005 arată că la cei
care consumă cel puțin două căni de ceai sau cafea zilnic se reduce incidența bolillor cronice de ficat,
care sunt frecvente la alcoolici sau persoane supraponderale. Prin efectul cofeinei incidența bolii se
reduce. Se presupune un efect pozitiv și în boala Parkinson sau Alzheimer.
Efecte negative
În cazul consumului abuziv de cafea sau alte băuturi care conțin cofeină pot să apară următoarele efecte
negative:
insomnie
convulsii
Anemie
o stare ușoară de dependență, în lipsa cafelei pot să apară dureri de cap ( migrenă)