SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ale EXAMENULUI de REZIDENȚIAT

SESIUNEA 1- 29 MAI 2016

DOMENIUL MEDICINĂ

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU

5. Următoarele afecţiuni NU fac parte din
1. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre diagnosticul diferenţial al durerii de tip anginos:
boala coronariană cronică stabilă, CU A. Colica biliară
EXCEPȚIA: B. Sindromul de compresie a plexului cervical
A. Este prezentă la aproximativ 50% dintre prin coasta cervicală
bărbaţii între 55-65 ani C. Pancreatita cronică
B. Angina pectorală este una dintre manifestările D. Hiperventilaţia
clinice predominante E. Sindromul Tietze
C. Este cel mai frecvent expresia afectării
aterosclerotice a arterelor coronare 6. HTA sistolică izolată NU poate apărea în:
D. Se poate manifesta ca insuficienţă mitrală A. Insuficiență aortică valvulară
ischemică fără a asocia durere toracică B. Tireotoxicoză
E. Cel mai frecvent constă în reducerea C. Feocromocitom
progresivă a lumenului arterelor coronare prin D. Fistula arteriovenoasă
dezvoltarea plăcilor de aterom E. Boala Paget

2. Despre forma esențială a HTA este adevărat 7. În evoluția șocului cardiogen pot apărea
că: următoarele complicații, CU EXCEPȚIA:
A. I se descriu 4 variante A. Accidente vasculare trombotice sau
B. HTA sistolică a adultului tânăr este mai hemoragice
frecventă la femei B. Insuficiență renală acută
C. HTA sistolică a adultului tânăr precede de C. Hemoragie digestivă prin ulcer de stres
multe ori apariția unei HTA diastolice la vârsta D. Insuficiență hepatică
medie E. Alcaloză
D. HTA diastolică a vârstei mijlocii se datorează
în principal unei hiperactivități simpatice 8. Criteriile majore Duke NU includ:
E. HTA sistolică a vârstnicului se caracterizează A. Două hemoculturi pozitive
prin valori ale TAS>140 mmHG și TAD > 90 B. Vegetații
mmHG C. Abcese
D. Noduli Osler
3. Tahicardiile paroxistice supraventriculare: E. Regurgitări valvulare nou-apărute
A. Apar mai frecvent la bărbați decât la femei
B. Apar preponderent după vârsta de 40 ani 9. Agenții patogeni în endocardita infecțioasă
C. Apar cel mai frecvent pe cord sănătos sunt, CU EXCEPȚIA:
D. De obicei complexul QRS este larg A. Stafilococi
E. Tahicardia prin reintrare atrioventriculară este B. Streptococi orali
mai frecventă decât cea prin reintrare nodală C. Enterococi
D. Brucella
4. Despre flutterul atrial sunt adevărate, CU E. Bacili gram pozitivi din grupul HACEK
EXCEPȚIA:
A. Apare frecvent pe cord sănătos 10. NU este modificare caracteristică în SCA
B. Frecvența atrială este între 250-450/min non-STEMI:
C. Este o macroreintrare atrială A. Modificări ale undei T
D. Poate apărea în embolia pulmonară B. Undă Q patologică
E. Poate apărea în cardiopatia ischemică

1
C. Supradenivelare tranzitorie (≤30 de minute)
de segment ST
D. Blocuri de ramură tranzitorii în timpul
accesului anginos
E. Subdenivelare de segment ST
D. Testul standard de diagnostic al ischemiei
microvasculare este reprezentat de
ecocardiografia de stres
E. Examenul fizic şi ECG-ul de repaus sunt
modificate și între episoadele dureroase

11. Despre clasificarea hemodinamică a lui 16. Metode non-farmacologice de tratament a

Forrester se pot afima umătoarele, CU ICC includ, CU EXCEPȚIA:
EXCEPȚIA: A. Regim hiposodat
A. Se folosește pentru diferențierea cauzelor de B. Consum interzis de alcool în cardiomiopatia
afectare hemodinamică la pacienții cu STEMI etanolică
B. Corelează parametrii hemodinamici cu C. Restricția aportului de apă la 1-1,5 L pe zi în
semnele clinice formele severe, cu hipernatremie, refractare la
C. Indexul cardiac reprezintă raportul dintre terapie
debitul cardiac și greutatea corporală D. Scăderea în greutate la pacienții obezi
D. Indexul cardiac exprimă funcția de pompă a E. Vaccinarea (antipneumococică și
ventriculului stâng antiinfluenza)
E. Pacienții cu șoc hipovolemic au și indexul
cardiac și presiunea capilară scăzută 17. Care este considerată categoria de HTA
uşoară?
12. Sunt cauze de decompensare a insuficienței A. 130-139/85-89 mm Hg
cardiace cronice următoarele, CU EXCEPȚIA: B. 140-150/85-89 mm Hg
A. Supraîncărcarea volemică C. 140-149/90-99 mm Hg
B. Leziuni cerebrovasculare D. 140-159/90-99 mm Hg
C. Traumatisme E. 150-159/90-99 mm Hg
D. Disfuncția renală
E. Astm bronșic, BPOC 18. Sindroamele dominante de aritmii sunt, CU
EXCEPȚIA:
13. Este aritmie sinusală: A. Sindromul Brugada
A. Fibrilația atrială B. Sindromul QT lung
B. Fibrilația ventriculară C. Blocurile atrioventriculare
C. Boala nodului sinusal D. Sindroamele de preexcitație ventriculară
D. Wandering pacemaker E. Displazia aritmogenă a ventriculului drept
E. Flutterul atrial
19. Complicațiile stenozei aortice sunt
14. Din medicația antiaritmică de clasa a II-a fac următoarele, CU EXCEPȚIA:
parte: A. Tulburări de ritm
A. Beta-blocantele B. Hemoptizia
B. Amiodarona C. Tulburări de conducere
C. Verapamilul D. Moarte subită
D. Lidocaina E. Insuficiență cardiacă
E. Chinidina
20. Care este rata de control a tensiunii arteriale
15 . Alegeți varianta corectă referitoare la în rândul pacienților hipertensivi?
diagnosticul pozitiv al anginei microvasculare: A. jumătate
A. Răspunsul la nitroglicerină este lent sau B. peste 90%
inconstant C. 60%
B. Modificările ECG sunt constante și tipice D. 75%
C. Afectează în special vârstnicii și gravidele E. sub o treime

2
21. Inhibitorii enzimei de conversie:
A. Sunt mai puțin eficienți la rasa albă și
vârstnici
B. Reprezintă tratamentul de elecție în
insuficiența renală cronică de cauză diabetică sau
non-diabetică
C. Nivelul creatininei serice scade la 30% din
pacienți în primele două luni de tratament
D. Ca și monoterapie, nu sunt la fel de eficienți
ca alte clase de medicamente folosite în
tratamentul HTA
E. Nu sunt indicate la pacienții cu boala
coronariană asociată sau cu insuficientă cardiacă
congestivă
22. Etiologia insuficienței mitrale acute poate fi,
CU EXCEPȚIA:
A. Traumatisme valvulare/toracice
B. Infarctul miocardic acut
C. Endocardita infecțioasă
D. Dehiscența de proteză valvulară
E. Calcificări ale inelului mitral
23. Riscul de boală coronariană și de accident
vascular cerebral este prezent la valori ale TA :
A. >140/90 mmHg
B. >130/80 mmHg
C. >115/75 mmHg
D. >120/60 mmHg
E. >110/70 mmHg
24. STEMI se poate produce în prezența
următoarelor afecțiuni, CU EXCEPȚIA:
A. Vasculite cu determinare coronariană
B. Secundar unor embolii coronariene în
contextul endocarditei infecțioase
C. Disecția de aortă propagată la nivelul arterelor
coronare
D. Traumatismul arterelor carotide
E. Spasm coronarian prelungit
25. Despre etiopatogenia cardiomiopatiei
dilatative idiopatice este adevărat că:
A. Cardiomiopatia dilatativă idiopatică, urmare a
unei miocardite virale incomplet vindecate este
cea mai frecventă formă de boală
B. Cardiomiopatia dilatativă este definită ca
fiind familială când este diagnosticată la cel
puțin 3 persoane înrudite dintr-o familie
C. Cardiomiopatia dilatativă familială este
determinată de o mutație punctiformă la nivelul
3
unei singure gene ce codifică proteinele
citoscheletice
D. În probele prelevate prin biopsie miocardică
s-a demonstrat expresia inadecvată a moleculelor
sistemului MHC clasa II (ipoteza autoimună)
E. Cea mai frecventă formă de cardiomiopatie
dilatativă familială este cea cu transmitere legată
de cromozomul X
26. Reprezintă factori de risc biologici în boala
coronariană cronică, CU EXCEPȚIA:
A. Hipercolesterolemia
B. Toleranţa alterată la glucoză
C. Alterarea funcţiei renale
D. Diabetul zaharat
E. Anemia
27. Etiologia stenozei aortice la tineri este
predominant:
A. Degenerativă
B. Reumatismală
C. Congenitală
D. Inflamatorie
E. Funcțională
28. Explorări de primă intenție, utile în cazul
unui pacient cu ICC sunt următoarele, CU
EXCEPȚIA:
a. ECG
b. Radiografia toracică
c. Examene de laborator
d. Rezonanța magnetică
e. Ecocardiografia transtoracică
29. Alegeți răspunsul FALS referitor la
insuficiența mitrală de cauză ischemică:
A. Insuficiența mitrală ischemică acută este prost
tolerată clinic
B. Insuficiența mitrală ischemică cronică crește
riscul de mortalitate pe termen scurt și creşte
incidenţa insuficienţei cardiace
C. Examinarea principală este reprezentată de
ecocardiografia transtoracică
D. Diagnosticele diferențiale includ insuficiența
mitrală de cauză reumatismală sau post-
endocarditică
E. Tratamentul de primă intenție în insuficiența
mitrală, indiferent de severitate, este reprezentat
de intervenția chirurgicală
30. Tahicardia ventriculară NU poate apărea în:
A. Diselectrolitemii
B. Tratamentul cu medicamente care scurtează
intervalul QT
C. Cardiopatia ischemică
D. Distrofii musculare
E. Miocardita acută
31. Următoarele variante sunt corecte în legătură
cu HTA, CU EXCEPȚIA :
A. Valoarea diastolică este considerată în general
mai importantă decât cea sistolică
B. Predicţia TA medii pare mai degrabă în
relaţie cu AVC
C. Valoarea diastolică prea scazută reprezintă un
risc suplimentar îndeosebi la vârstnici
D. Presiunea pulsului, îndeosebi la vârstnici, este
considerată ca un factor de prognostic
semnificativ, superior valorii sistolice
E. TA centrală se coreleaza mai puternic cu
riscul cardiovascular faţă de TA periferică
(fenomen atestat la persoane de vârstă medie și
mai puțin la vârstnici)
32. NU poate fi cauză de bradicardie:
A. Deprimarea automatismului sinusal
B. Stimularea simpatică
C. Blocarea impulsului sinusal în joncțiunea
sinoatrială
D. Întreruperea intermitentă a propagării
impulsului sinusal prin nodul atrioventricular și
fasciculul Hiss
E. Întreruperea permanentă a propagării
impulsului sinusal prin nodul atrioventricular și
fasciculul Hiss
33. Următoarele variante terapeutice pot fi
utilizate în tratamentul anginei vasospastice, CU
EXCEPȚIA:
A. Nitrații
B. Antagoniştii canalelor de Ca, indiferent de
generație sau clasă
C. Beta-blocantele în monoterapie
D. Angioplastia cu implantare de stent
E. By-pass-ul aorto-coronarian
34. Episoadele susținute de tahicardie
ventriculară NU se insoțesc de :
A. Angină
B. Sincopă
C. Palpitații
D. Dispnee
4
E. Salt tensional
35. Cauza insuficienței tricuspidiene primare NU
poate fi:
A. Boala Ebstein
B. Hipertensiunea pulmonară
C. Sindromul carcinoid
D. Endocardita infecțioasă
E. Prolapsul de valvă tricuspidă
36. HTA se poate complica cu următoarele, CU
EXCEPȚIA:
A. Insuficienţa hepatică
B. Boala cardiacă ischemică
C. Boala renală cronică
D. Accidentul vascular cerebral
E. Insuficienţa cardiacă
37. Despre markerii de necroză miocardică se
pot afirma următoarele:
A. Troponinele T și I au specificitate și
sensibilitate scăzute
B. Markerii preferați sunt mioglobina și CK-MB
C. Dozarea CK-MB se repetă la 6-9 ore de la
determinarea inițială
D. CK-MB atinge nivelul maxim (fără
reperfuzie) în 48 de ore
E. Dozarea troponinelor se repetă la 1-2 ore de la
determinarea inițială
38. Este adevărat despre nitraţi:
A. Scad consumul miocardic de oxigen cu
reducerea consecutivă a postsarcinii
B. Cresc aportul miocardic de oxigen prin efect
venodilatator
C. La pacienţii cu angină recurentă se recomandă
nitroglicerină iv 72 h
D. Este contraindicată administrarea de nitraţi la
pacienţii în tratament cu inhibitori de 5-
fosfodiesterază
E. Este indicată asocierea cu sildenafil
39. Următoarele sunt forme de manifestare ale
bolii coronariene cronice care nu asociază
durere, CU EXCEPȚIA:
A. Ischemia miocardică silenţioasă
B. Insuficienţa cardiacă ischemică
C. Aritmiile cardiace ischemice
D. Moartea subită de cauză ischemică
E. Pericardita lichidiană în cantitate mare
40. Factorii precipitanți ai insuficienței cardiace, A. Spasmul esofagian
de cauze extracardiace sunt: B. Esofagita
A. Miocardite C. Tako-Tsubo
B. Tamponada cardiacă D. Pancreatita
C. Criza hipertensivă E. Colecistita
D. Infarctul miocardic
E. Tireotoxicoza 47. Este adevărat despre clopidogrel, CU
EXCEPȚIA:
41. Sunt diuretice de ansă: A. Este un inhibitor ireversibil al receptorilor P2
A. Indapamida Y12
B. Furosemid B. Doza de încărcare este de 300-600 mg
C. Metalazona C. Intră în acţiune în 6-12 ore
D. Bendroflumetiazida D. Efectul durează 3-10 zile
E. Ivabradina E. Trebuie întrerupt înainte cu 5 zile înaintea
unei intervenţii chirurgicale majore
42. Explorările paraclinice în strenoza
pulmonară NU decelează: 48. Cardiomiopatia hipertrofică:
A. P pulmonar A. Este o boală miocardică secundară
B. Hipertrofie ventriculară dreaptă B. Se caracterizează prin hipertrofie ventriculară
C. Bombarea arterei pulmonare simetrică
D. Dilatarea atriului stâng C. Apare ca urmare a HTA
E. Dilatare accentuată a ventriculului drept D. Poate fi insotița de obstrucție sistolică
ventriculară dinamică
43. Caracterizează tipic angina pectorală E. Afectează mai frecvent femeile
următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. Senzaţia de constricţie toracică anterioară 49. Fac parte din tratamentul medicamentos al
B. Diminuarea durerii la administrarea de STEMI următoarele clase de medicamente, CU
nitroglicerină EXCEPȚIA :
C. Iradierea în baza gâtului A. Blocantele canalelor de calciu
D. Durere accentuată cu mişcarea sau respirația B. Nitraţii
E. Iradiere în brăţară C. Inhibitorii de enzimă de conversie
D. Statinele
44. Factorii de risc pentru fibrilația atrială sunt, E. Alfablocantele
CU EXCEPȚIA:
A. Vârsta 50. Examenul clinic în insuficiența tricuspidiană
B. Diabetul zaharat NU decelează:
C. Hipertensiunea arterială A. Jugulare turgescente
D. Cardiopatia ischemică B. Hepatomegalie
E. Hipotiroidia C. Suflu sistolic accentuat în expir
D. Edeme declive
45. Diagnosticul diferenţial al anginei Prinzmetal E. Ascită
se face cu următoarele CU EXCEPȚIA:
A. Consumul de cocaină
B. Spasmul esofagian ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT GRUPAT
C. Pericardita acută 51. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron are
D. Disecţia de aortă rol important în următoarele forme de HTA:
E. Tamponada cardiacă A. HTA renovasculară
B. HTA esenţială
46. Următoarele cauze gastro-intestinale fac C. HTA renoparenchimatoasă
obiectul diagnosticului diferenţial în SCA non- D. HTA din obezitate
ST, CU EXCEPȚIA: E. HTA din hiperaldosteronism

5
52. Următoarele modificări pe
electrocardiograma de repaus sugerează un
prognostic sever în boala coronariană cronică:
A. Fibrilaţia atrială cu debut incert
B. BAV grad III
C. Inversări ST-T
D. BRS
E. BRD
53. Avantajele restabilirii și menținerii ritmului
sinusal din fibrilația atrială sunt:
A. Întreruperea fenomenelor de remodelare
B. Oprirea medicației antiaritmice
C. Creșterea debitului cardiac
D. Profilaxia accidentelor embolice
E. Ameliorarea simptomelor
54. Șocul cardiogen:
A. Este definit prin persistența hipoperfuziei
țesuturilor indusă de insuficiența cardiacă după
corecția post-sarcinii
B. Este caracterizat de o presiune arterială
scazută (TAS<90 mmHG)
C. Asociază bradicardie
D. Asociază oligurie (<0,5 ml/kg/ora)
E. Poate fi însoțit de dovezi de congestie
55. Sunt indicatori de succes ai fibrinolizei:
A. Diminuarea durerii toracice
B. Rezoluția cu peste 50% a supradenivelării
segmentului ST la 60-90 minute
C. Aritmii tipice de reperfuzie
D. Peristenţa supradenivelării segmentului ST
E. Dispariţia durerii toracice
56. Tratamentul extrasistoliei ventriculare:
A. Pleacă de la două criterii: numărul
extrasistolelor și boala de cord pe care o
complică
B. În prezența unei cardiopatii organice:
psihoterapie și înlăturarea factorilor de risc
precipitanți
C. În absența cardiopatiilor organice, în cazul
palpitațiilor se asociază: un anxiolitic și un beta-
blocant
D. Tahicardia ventriculară nesusținută cu aspect
monomorf, la persoanele fără anomalii
structurale cardiace, are un caracter benign
E. În cazul asocierii cu infarctul miocardic vechi
cu fracție de ejecție mai mare de 35% și
6
extrasistole ventriculare asimptomatice se
administrează blocante beta-adrenergice
57. Angiotensina II:
A. Acționează asupra receptorilor ATIII
B. Produce vasoconstricția vaselor de rezistență
C. Stimulează reabsorbția tubulară de Na+
D. Are acțiune asupra sistemului nervos periferic
E. Stimulează secreția tubulară de Na+
58. Fac parte din clasa de risc crescut în SCA
non ST:
A. Infarc miocardic în antecedente
B. Durere continuă prelungită (>20 min) în
repaus sau neameliorată de nitroglicerină
C. Hipotensiune
D. Bradicardie
E. Tahicardie
59. Sunt complicaţii ale anginei Prinzmetal:
A. Infarctul miocardic
B. Aritmii ventriculare
C. Blocurile atrioventriculare
D. Blocurile de ramură
E. Aritmie extrasistolică supraventriculară
60. Tratamentul stopului cardiac:
A. Suport vital de bază
B. Eliberarea căilor aeriene și compresiuni
toracice
C. Este interzisă utilizarea defibrilatorului
D. Suport vital avansat pentru a asigura
ventilația adecvată, pentru a controla aritmiile
cardiace și a restabili perfuzia organelor
E. Pacienții care supraviețuiesc, cu afectare
ireversibilă a sistemului nervos central, sunt
candidați pentru defibrilator implantabil
61. Care din următoarele afirmaţii despre
necroza miocardică din STEMI sunt adevărate?
A. Cel mai frecvent tromboza cauzală apare pe
plăci aterosclerotice complexe
B. Peste jumătate din tromboze apar pe plăci cu
stenoze severe
C. Poate fi urmarea unei embolii în contextul
tumorilor în cordul stâng
D. Poate fi urmarea unui spasm coronarian
prelungit
E. Poate fi urmarea unei embolii dintr-o
tromboză venoasă profundă cu cord normal
62. Din punct de vedere microscopic, în
cardiomiopatia hipertrofică pot apărea:
A. Dezorganizarea fibrelor musculare
(„disarray”)
B. Fibroza intercelulară
C. Anomalii ale arterelor coronare mici,
intramurale
D. Dilatarea lumenului vascular
C. Creșterea componentelor matricei
extracelulare, în special elastina
63. Insuficiența aortică este reprezentată prin:
A. Închidere incompletă a cuspelor aortice în
timpul sistolei
B. Etiologia dominantă este reprezentată de
anomaliile rădăcinii valvei aortice
C. Determină încărcarea de volum a ventricului
drept și dilatarea acestuia
D. Pe electrocardiogramă: tulburări de conducere
intraventriculară
E. Cateterismul cardiac este indicat atunci când
există discordanță între tabloul clinic și
rezultatele ecocardiografiei
64. ECG in CMH:
A. Este normală la 5% din pacienții simptomatici
și 25 % din cei asimptomatici
B. Poate prezenta unde Q patologice
C. Ocazional apare PR scurtat
D. Unde T aplatizate
E. Prezența TV nesusținute crește riscul morții
subite
65. Referitor la complicațiile STEMI, alegeți
variantele de răspuns adevărate:
A. Nitrații și diureticele de ansă sunt indicate în
clasa Killip III cu TA sistolică >90mmHg,
precum și în infarctul de VD
B. Extrasistolele ventriculare survenite în faza
inițială a unui STEMI nu necesită tratament
specific
C. Pacienții cu TV instabili hemodinamic au
indicație de cardioversie medicamentoasă
D. Pacienții cu BAV de grad II și bloc de ramură
necesită stimulare permanentă
E. Pericardita acută se tratează cu chinidină,
paracetamol
66. Endocardita infecţioasă cu hemoculturi
negative:
A. Apare în 85% din cazuri
7
B. Apare la pacienţii trataţi anterior cu
antibiotice
C. Apare când etiologia este determinată de
microorganisme fastidioase (fungi)
D. Este frecvent determinată de streptococi orali
E. Apare când etiologia este determinată de
bacterii intracelulare (Chlamydia, Coxiella
burnetii, Bartonella)
67. Tratamentul anginei microvasculare include:
A. Angioplastie coronariană
B. By-pass aorto-coronarian
C. Modificarea stilului de viață
D. Tratament medicamentos: beta-blocante, IEC
E. Trimetazidină, nitrați cu durată lungă de
acțiune
68. Simptomatologia în cardiomiopatia
dilatativă:
A. Apare progresiv
B. Este dată în principal de insuficiența
ventriculară dreaptă
C. Include hepatomegalie nedureroasă
D. Poate include durere toracică
E. Poate include edeme periferice și ascită
69. Despre percardita acută exsudativă
următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. Pe electrocardiogramă apare supradenivelare
de segment ST convexă superior şi deviaţia
segmentului PR în aceeaşi direcţie cu polaritatea
undei
B. Complicaţiile cele mai frecvente sunt
tamponada cardiacă, recurenţa, cronicizarea sau
evoluţia spre pericardită constrictivă
C. Tratamentul medical de elecţie este cu
colchicină
D. Antiinflamatoarele steroidiene vor fi utilizate
în boli de colagen/autoimune şi în pericardita
uremică
E. Drenajul chirurgical este de preferat în
hemopericardul post-traumatic şi în pericarditele
purulente
70. Procesul de remodelare a ventriculului stâng
postinfarct miocardic include:
A. Modificări de morfologie și geometrie a zonei
de miocard afectat
B. Modificări de morfologie și geometrice a
segmentelor aflate la distanță de zona de
miocard afectat
C. Disfuncția diastolică
D. Scăderea presiunii telediastolice
intraventriculare stângi
E. Funcția sistolică scade în condițiile în care o
cantitate mare de miocard este supusă injuriei
71. Este adevărat despre Ticagrelor:
A. Este inhibitor reversibil al receptorilor P2Y12
B. Intră în acţiune în 30 min
C. Efectul durează 3-4 zile
D. Doza de încărcare este 90 mg
E. Doza de întreţinere este 90 mg x 2 /zi
72. Obiectivele tratamentului tahicardiilor
paroxistice supraventriculare sunt:
A. Rezolvarea crizei acute
B. Prevenirea recurențelor
C. Tratamentul curativ cu ajutorul medicației
antiaritmice
D. Tratamentul curativ cu ajutorul ablației cu
ultrasunete
E. Tratamentul curativ cu ajutorul ablației cu
radiofrecvență
73. Cu privire la investigațiile din HTA sunt
adevărate următoarele:
A. ECG poate decela HVS
B. Ecocardiografia evaluează severitatea HVS
C. La ecografia Doppler carotidiană, indicele de
raport grosime intimă-medie < 0.9 este patologic
D. La ecografia Doppler arterial periferic,
indicele gleznă-braț > 0.9 este patologic
E. Determinarea aldosteronului, cortizolului,
reninei și catecolaminelor este utilă în
diagnosticul HTA secundare
74. Cauzele mai frecvente de insuficiență aortică
pot fi:
A. Traumatismele toracice
B. Bicuspidia aortică
C. Degenerative
D. Infecțioase
E. Spondilita ankilopoetică
75. Algoritmul pentru tratamentul HTA
recomandă următoarele reguli, CU EXCEPȚIA:
A. Pentru toate vârstele, la valori ale TA >
160/100 mmHG, se indică asocierea de 2 clase
de medicamente, dintre care obligatoriu și un
diuretic în doză mică
8
B. La pacienții cu vârsta între 60-80 de ani fără
alți factori de risc, cu valori ale TAS < 140 și
TAD < 90 se indică obligatoriu un antidiuretic în
doză mică
C. La valori ale TA la limită asociate cu diabet
zaharat sau afectare de organ țintă se asociază
obligatoriu un antidiuretic în doză mică
D. La valori ale TA 129-120 / <80 mmHg fără
boli asociate se va indica monitorizarea valorilor
TA la domiciliu
E. Pentru toate grupurile de pacienți se va
suplimenta tratamentul cu alte clase de
medicamente pentru a obține o TA controlată
76. Este adevărat despre Fondaparină:
A. Inhibă direct factorul Xa.
B. Inhibă selectiv factorul Xa.
C. Are biodisponibilitate înaltă.
D. Are timp de înjumatăţire 17 h.
E. Necesită monitorizare prin aPTT.
77. Următoarele modificări ECG pot sugera
infarctul miocardic, CU EXCEPȚIA:
A. BRS nou apărut (nedocumentat anterior)
B. Supradenivelarea de segment ST, prezentă în
cel puțin trei derivații contigue, de minimum
0.4mV, în caz de STEMI
C. Unde T simetrice, cu amplitudine normală, în
caz de STEMI
D. Complex QS în oricare două derivații
contigue dintre DI, aVL, DII, aVF, în infarctul
vechi
E. Unda R înaltă în V1-V2 și raport R/S >=1 cu
unda T pozitivă în aceste derivații (în absența
unei tulburări de conducere) în infarctul vechi
infero-bazal
78. Examenul clinic în insuficiența aortică
decelează:
A. Puls celer et altus
B. Puls parvus et tardus
C. Suflu diastolic în zona apicală
D. Semn Muller
E. Uruitură Austin Flint
79. Care dintre următorii factori contribuie la
creşterea valorilor tensionale?
A. Contractilitatea miocardică
B. Conţinutul de oxigen al sângelui
C. Frecvenţa cardiacă
D. Rigiditatea vasculară
E. Sistemul nervos autonom
80. Cele 4 trăsături dominante ale
cardiomiopatiei hipertofice sunt:
A. Hipertrofie exagerată, inexplicabilă a VS
B. Hipertrofie limitată la septul interventricular
C. Dezorganizarea miocitelor
D. Asocierea cu moarte subită cardiacă
E. Corelarea cu cazuri familiale
81. Electrocardiograma în stenoza aortică
decelează:
A. Hipertrofie ventriculară stângă
B. Hipertrofie de atriu stâng
C. Dilatare de atriu stâng
D. Fibrilație atrială în stadiile tardive
E. Bloc de ramură dreaptă
82. Cauze structurale de stop cardiac sunt
următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. Boala coronariană ischemică
B. Cardiomiopatia dilatativă
C. Hipokaliemia
D. Acidoza
E. Cardiomiopatia hipertrofică
83. Sunt inhibitori de glicoproteină plachetară
IIbIIIa:
A. Prasugrel
B. Abciximab
C. Ticagrelor
D. Eptifibatide
E. Tirofiban
84. Se indică implantare de stimulator
permanent:
A. La pacienți cu bradicardie intermitentă
documentată cu bloc AV grad 2 tip 2 și grad 3,
indiferent de simptome
B. La pacienți cu bloc AV grad 2 tip 1
C. În sindromul de sinus carotidian (dominant
cardioinhibitor) și sincope recurente
D. În sincopa reflexă, recurentă, la pacienți peste
40 de ani, cu pauze documentate
E. La pacienți asimptomatici cu bradicardie
sinusală
85. Sunt măsuri terapeutice pe termen lung în
SCA non-ST:
A. Administrarea de betablocant la pacienţi cu
fracţie de ejecţie >40%.
9
B. Administrarea de eplerenonă la pacienţi cu
fracţie de ejecţie < 35 %
C. Administrarea de statine cu menţinerea unui
HDL colesterol < 70 mg/dl
D. Renunţarea la fumat
E. Administrarea aspirinei 75-100 mg/zi timp de
6 luni
86. Examenul fizic în CMH:
A. Puls venos jugular diminuat
B. Șoc apexian greu de localizat
C. Suflu sistolic apical sau mezocardial
D. Șoc apexian deplasat lateral
E. Puls periferic abrupt
87. Care din următoarele afirmaţii despre
sindroamele coronariene acute fără
supradenivelare de segment ST sunt adevărate?
A. Incidenţa depăşeşte pe cea a infarctului cu
supradenivelare de segment ST (STEMI)
B. Mortalitatea în spital este mai mică decât cea
a STEMI
C. La 6 luni mortalitatea este mai mare decât a
STEMI
D. Incidenţa este în jur de 3 ‰ locuitori
E. Pacienţii sunt mai în varstă
88. Despre simptomele ICC este adevarat că:
A. Dispneea se ameliorează în ortopnee datorită
scăderii întoarcerii venoase
B. Un simptom specific este tusea nocturnă
C. La pacienții cu hipertensiune pulmonară apare
hemoptizia
D. Disconfort epigastric și în hipocondrul stâng
E. Pot apărea confuzie, tulburări de memorie,
psihoze
89. Referitor la HTA “mascată” sunt corecte
urmatoarele afirmații:
A. Este opusul HTA de “ halat alb”
B. Valorile normale se constată în cursul
consultaţiei medicale
C. Valorile tensiunii arteriale sunt crescute doar
în contextul consultaţiei medicale
D. Valorile TA sunt crescute în afara consultaţiei
medicale
E. Singura explicaţie invocată este stilul de viaţa
inadecvat
90. Despre flutterul atrial sunt adevărate
următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. Anamneza evidențiază: palpitații, dispnee,
lipotimii, angină
B. Severitatea simptomelor nu depinde de
frevența ventriculară
C. Examenul obiectiv evidențiază puls venos
jugular
D. Pe electrocardiogramă se evidențiază trei
tipuri de flutter atrial
E. Tipul I de flutter atrial apare datorită unui
macrocircuit de reintrare localizat în atriul stâng,
pe care excitația îl parcurge în sens antiorar
91. Insuficiența mitrală:
A. Reprezintă refularea sângelui din ventriculul
drept în atriul drept
B. Poate fi determinată de: reumatism articular
acut, lupus eritematos și endocardită infecțioasă
C. La examenul obiectiv: suflu sistolic cu
iradiere pe vasele gâtului
D. În fazele avansate apar: hepatomegalie,
jugulare turgescente și reflux hepatojugular
E. Pe electrocardiogramă: fibrilația atrială apare
frecvent
92. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la
tratamentul SCA non-ST:
A. Doza de încărcare cu clopidogrel este de 600
mg la pacienții tratați invaziv prin angioplastie
coronariană cu implantare de stent fără risc de
sângerare
B. Tuturor pacienților cu SCA non-ST le este
recomandată asocierea inhibitorilor receptorilor
P2Y12 cu aspirina, pe o durată de minimum 24
luni
C. Eptifibatida se recomandă pacienților tratați
invaziv precoce, cu troponine crescute, tromb
vizibil angiografic
D. Se recomandă asocierea dihidropiridinelor cu
acțiune scurtă cu beta-blocante și nitrați
E. Pacienților tratați invaziv precoce nu li se
administrează tratament anticoagulant, pentru a
nu creşte riscul de sângerare periprocedurală
93. Sindromul X coronarian se caracterizează
prin :
A. Prezenţa simptomelor tipice de ischemie
miocardică
B. Modificări obiective de ischemie
C. Artere coronare normale angiografic
10
D. Artere coronare cu leziuni severe
E. Frecvenţă mai mare la femei decât la bărbaţi
(3:1)
94. Legat de tahicardia ventriculară, este
adevărat că:
A. Reprezintă o succesiune de maxim 3-4
complexe de origine ventriculară
B. Complexele au aceeași morfologie sau
morfologii diferite, cu o frecvență de peste
100/min
C. Substratul clinic cel mai rar este cardiopatia
ischemică
D. Poate surveni în absența unei anomalii
structurale cardiace
E. În absența unor măsuri terapeutice, poate duce
la moarte subită cardiacă
95. Este contraindicată administrarea de
Verapamil pentru tratamentul TPSV în caz de:
A. Hipertensiune
B. Hipotensiune
C. Cardiomegalie
D. Disfuncție sistolică de ventricul stâng
E. Tratament cronic cu betablocante
96. Electrocadiograma în cadrul HTA poate
evidenția:
A. Aritmii
B. Indice Sokolov-Lyon SV1 + SV5 - V6 < 35
mm
C. Indice Cornel R AVL +SV3 > 35 mm
D. Ischemie
E. Prezența hipertrofiei ventriculare drepte cu
sau fără pattern de tip străin
97. Simptomatologia în blocurile
atrioventriculare:
A. Lipotimii
B. Sincope Morgagni-Adams-Stokes
C. Durere toracică interscapulovertebrală
D. Angina pectorală
E. Stări confuzionale
98. Bradicardiile se caracterizează prin:
A. Scădere sub 60 bătăi/min a ritmului cardiac
B. Poate fi determinată prin scăderea
automatismului cardiac
C. La persoanele sănătoase, în timpul somnului
se poate ajunge până la 20 bătăi/min
D. Bradicardia sinusală la un bolnav cu
hipertrofie ventriculară stângă importantă este
asimptomatică
E. Cardiostimularea electrică înlocuiește
artificial funcția de automatism a inimii
99. Sunt cauze cardiace incluse în diagnosticul
diferenţial din SCA non ST:
A. Valvulopatii
B. Embolia pulmonară
C. Disecţia de aortă
D. Miocardite
E. Traumatisme cardiace
100.Despre tulburările de conducere se poate
spune:
A. Boala nodului sinusal este forma cea mai
ușoară a disfuncției de nod sinusal
B. Boala nodului sinusal se mai numește sick
sinus syndrome și se poate manifesta prin:
bradicardie sinusală, oprire sinusală, bloc
sinoatrial și fibrilație atrială
C. Blocul atrioventricular de grad II Mobitz II,
reprezintă alungirea progresivă a intervalului QT
D. Blocul atrioventricular de grad înalt
reprezintă forma severă a blocului de grad II
E. Blocul atrioventricular de grad III reprezintă o
disociație completă între activitatea atrială și cea
ventriculară.
101. În etiologia ICC prin scăderea eficienței
contractile a miocardului sunt implicați următorii
factori:
A. Boli pericardice (pericardita constrictivă,
tamponada cardiacă)
B. Toxice cardiace (alcool, antracicline)
C. Cardiomiopatii secundare – ex. forma
dilatativă
D. Boli infiltrative miocardice (amiloidoza,
hemocromatoza, sarcoidoza)
E. Deficite nutriționale (carnitina, seleniu,
tiamina)
102. Este adevărat despre Prasugrel:
A. Este inhibitor reversibil de P2Y12.
B. Intră în acţiune în 2-4 ore.
C. Efectul durează 5-7 zile.
D. Creşte semnificativ riscul de sângerare.
E. Este recomandat la pacienţii > 75 ani.
11
103. Cauzele cunoscute de cardiomiopatie
dilatativă sunt:
A. Cardiomiopatia ischemică
B. Miocardita de etiologie virală, bacteriană,
fungică sau parazitată
C. Boli infiltrative miocardice (amiloidoza,
sarcoidoza, hemocromatoza)
D. Boli neuromusculare (distrofia Duchenne,
distrofia miotonica, ataxia Friedreich)
E. Mutația genelor care codifică diferite
componente ale aparatului contractil
104. Ce stări pot duce la creşterea troponinelor?
A. Insuficienţa renală
B. Insuficienţa cardiacă
C. Embolia pulmonară
D. Insuficienţa respiratorie
E. Insuficienţa hepatică
105. Care dintre următoarele variante terapeutice
sunt FALSE, în contextul bolii coronariene
cronice stabile?
A. IEC și beta-blocantele se administrează
tuturor pacienților cu FEVS >40%
B. Aspirină 250mg/zi, indefinit
C. Ca primă intenție pentru ameliorarea
simptomelor se administrează Ca-blocante
D. Verapamil în caz de contraindicație la beta-
blocante
E. Revascularizare în caz de stenoză critică
>50% pe artera circumflexă
106. Decompensarea ICC care duce la apariția
ICA poate apărea prin:
A. Leziuni cerebrovaculare
B. Disfuncție renală
C. Tireotoxicoza
D. Supraîncărcare volemică
E. Infecții (pneumonia)
107. Tratamentul fibrilației atriale:
A. Restabilirea și menținerea ritmului sinusal
prin șoc electric extern sau manevre vagale
B. Controlul frecvenței ventriculare
C. Prevenirea accidentelor embolice
D. Se utilizează, opțional, tratament pe terment
lung cu anticoagulante injectabile
E. INR terapeutic între 2-3.
108. Insuficiența tricuspidiană este caracterizată
prin:
A. Trecerea anormală a unui volum de sânge din
ventriculul drept în atriul drept
B. Forma cea mai frecventă este prin afectarea
valvulară primară:leziune izolată congenitală de
valvă tricuspidiană
C. Insuficiența tricuspidiană severă izolată este
tolerată bine pe perioade mari de timp
D. Examenul obiectiv: hepatomegalie dureroasă,
jugulare turgescente, reflux hepatojugular
E. Suflu diastolic în focarul tricuspidian,
accentuat în inspir
109. Sunt considerate proceduri cu risc crescut
pentru endocardită infecţioasă:
A. Examinările endoscopice de căi respiratorii
B. Examinările endoscopice digestive
C. Examinările endoscopice urinare
D. Manevrele stomatologice care implică
manipulare gingivală
E. Manevrele stomatologice care implică
perforarea mucoasei orale
110. Despre tahiaritmiile supraventriculare se
poate afirma că:
A. Există aritmii supraventriculare cu complex
QRS larg
B. Tratamentul curativ al tahicardiilor
paroxistice supraventriculare este ablaţia cu
radiofrecvenţă
C. Flutterul atrial se caracterizează
electrocardiografic prin unde de activitate atrială
care îşi schimbă continuu amplitudinea, durata,
direcţia, cu frecvenţa de 350-600/min, cu ritm
ventricular neregulat, cu frecvenţă medie 120-
150/min
D. Restabilirea ritmului sinusal la pacienţii cu
fibrilaţie atrială se poate face numai cu şoc
electric extern
E. Menţinerea ritmului sinusal după conversia
fibrilaţiei atriale paroxistice obligă la o profilaxie
permanentă cu antiaritmice, întrucât peste 90%
din pacienţi dezvoltă recurenţe
111. Tratamentul CMH include:
A. Beta blocante: propraolol
B. Diuretice
C. Antiaritmice
D. Antagoniști ai canalelor de calciu: verapamil
E. Amiodarona
12
112. Diagnosticul diferenţial între infarctul cu
supradenivelare ST şi pericardita acută
lichidiană se bazează pe ?
A. Durerea accentuată în inspir în pericardită
B. Modificări difuze ST în pericardită
C. Prezenţa frecăturii pericardice în pericardită
D. Ecocardiografia
E. Durere atenuată în poziţia şezandă aplecat în
faţă
113. Simptome tipice de ICC sunt următoarele:
A. Dispnee
B. Raluri subcrepitante
C. Turgescență jugulară
D. Hepatomegalie de stază
E. Edeme cu tegumente calde și moi
114. Despre profilaxia endocarditei infecţioase
următoarele afirmaţii sunt FALSE:
A. Profilaxia trebuie luată în considerare
exclusiv pentru pacienţii cu risc înalt
B. Profilaxia se recomandă la pacienţii cu risc
înalt supuşi unor examinări endoscopice de căi
respiratorii, digestive sau urinare
C. Igiena orală bună, controalele stomatologice
regulate, asepsia din timpul procedurilor
invazive joacă un rol important în reducerea
riscului de endocardită
D. Profilaxia trebuie luată în considerare în cazul
tuturor pacienţilor care efectuează proceduri cu
risc crescut
E. Administrarea antibioticului se face cu 30-60
de minute înaintea procedurii
115. Diagnosticul diferențial în cardiomiopatia
dilatativă se face cu:
A. Ischemie periferică
B. Cardiomiopatia ischemică
C. Cardiopatia hipertensivă
D. Boli congenitale
E. Valvulopatii
116. Următoarele reprezintă indicații de
efectuare în urgență a coronarografiei în situația
unui SCA non-ST, cu EXCEPTIA:
A. Pacienți cu durere continuă prelungită și
edem pulmonar
B. Pacienți fără modificări ECG, cu angină
recurentă și troponine crescute
C. Pacienți examinați imagistic non-invaziv, dar
cu diagnostic diferențial neclar
D. Pacienți care acuză scădere a pragului
anginos
E. Pacienți cu angină cu debut recent (între 2
săptămâni și 2 luni)
117. Modificările sugestive pentru IMA vechi
sunt reprezentate de :
A. Unde Q patologice >/= 0.02 s.
B. QS în derivaţiile V2-V3 >/= 0.03 s
C. R/S > /= 1 cu undă T pozitivă in V1-V2.
D. Prezenţa BRS major.
E. Prezenţa undei delta.
118. Sunt adevărate următoarele afirmații cu
privire la etiologia HTA esențială:
A. Este incriminat Sindromul LIDDLE
B. Pacienții cu un nivel scăzut al reninei în sânge
raspund mai bine la terapia diuretică
C. Sindromul de apnee în somn are rol în
întreținerea HTA
D. La hipertensivi Ca++ intracelular este scăzut
E. La hipertensivi curba presiunii arteriale –
natriureză este deplasată la stânga
119. Semne sugestive pentru afectarea de organ
în HTA sunt:
A. Sufluri pe arterele carotide
B. Jugulare turgescente
C. Modificări la nivelul retinei evidențiate prin
examinarea fundului de ochi
D. Prezența ralurilor pulmonare
E. Edeme gambiere
120. Revascularizarea coronariană se
caracterizează prin :
A. Ameliorează rapid simptomatologia.
B. Creşte durata de spitalizare.
C. Scade durata de spitalizare.
D. Imbunăţateşte prognosticul.
E. Nu influenţează prognosticul.
121. Etiologii ale insuficienței cardiace prin
scăderea eficienței contractile sunt următoarele:
A. Regurgitări valvulare
B. Ischemia miocardică
C. Miocardite
D. Distrofia Duchenne
E. Diabet zaharat
122. Stenoza pulmonară:
A. Îngustarea orificiului sigmoidian pulmonar
13
B. Este o afecțiune frecventă, de obicei fiind o
malformație congenitală
C. La examenul obiectiv: suflu sistolic de ejecție
în spațiul II-III intercostal drept
D. Pe electrocardiogramă: P “pulmonar” și
hipertrofie ventriculară dreaptă
E. Pe radiografie: dilatare accentuată a
ventricului drept
123. Un pacient hipertensiv are risc adițional
înalt dacă:
A. Nu are FR cardiovasculari și are o TA de
140/90 mmHg
B. Are 1-2 FR cardiovasculari și TA de 130/85
mmHg
C. Are ≥ 3 FR, SM, AOT, DZ și TA de 160/100
mmHg
D. Are ≥ 3 FR, SM, AOT, DZ și TA de 130/85
mmHg
E. Are 1-2 FR cardiovasculari și TA de 160/100
mmHg
124. Următoarele afirmații cu privire la HTA
secundară sunt adevărate, CU EXCEPȚIA:
A. Stenoza unilaterală de arteră renală nu este
cauză de HTA secundară
B. În coarctația de aortă, TA la nivelul
membrelor superioare este mai scăzută decât TA
de la nivelul membrelor inferioare
C. Feocromocitomul este o tumoră ce secretă în
exces catecolamine și este localizată în
corticosuprarenală
D. Asocierea de HTA și hipopotasemie este
sugestivă pentru sindromul Conn
E. Hipertiroidia determină HTA prin
hipercalcemie
125. Printre factorii de risc ai bolii coronariene
NU se află:
A. LDL scăzut
B. Toleranța scăzută la glucoză
C. HDL scăzut
D. Afectarea funcției renale
E. Diabet insipid
126. Vegetaţia, leziune caracteristică a
endocarditei infecţioase, poate conţine
următoarele:
A. Eritrocite
B. Trombocite
C. Fibrină
D. Celule inflamatorii
E. Microorganisme
127. Este adevarat despre aspirină :
A. Inhibă COX-2.
B. Reduce formarea de tromboxan A 2.
C. Induce inhibiţie plachetară permanentă.
D. Trebuie administrată cu o doză de încărcare
E. Contraindicaţie relativă de administrare este
sângerarea gastrointestinală activă.
128. Sunt contraindicaţii absolute ale
tratamentului fibrinolitic :
A. Disecţie de aortă.
B. Tratament anticoagulant oral.
C. Sarcina.
D. Hemoragie intracraniană cu substrat incert in
antecedente.
E. Resuscitare cardiacă prelungită.
129. Stenoza tricuspidiană este caracterizată
prin:
A. Reprezintă un obstacol în trecerea sângelui
din atriul stâng în ventriculul stâng
B. Apare foarte rar ca leziune izolată
C. Radiografia pulmonară evidențiază dilatarea
atriului stâng
D. Cateterismul cardiac permite evaluarea
directă a presiunilor în artera pulmonară
E. Diureticele pot fi administrate în prezența
insuficienței cardiace, cu utilitate limitată
130. Tahicardia ventriculară pe
electrocardiogramă se caracterizează prin:
A. Frecvența ventriculară între 100-250/min,
regulat
B. Durata QRS de maxim 120ms
C. Se observă disociație atrioventriculară,
capturi sau fuziuni ventriculare
D. Torsada vârfurilor: fenomen R/T, tahicardii
polimorfe, debut printr-o extrasistolă
ventriculară
E. Studiul electrofiziologic nu poate să deceleze
mecanismul de inducere
131. În care dintre subtipurile de accident
vascular cerebral (AVC) hipertensiunea are un
rol determinant sau se întâlneşte la majoritatea
pacienţilor?
A. AVC cardioembolic
B. infarctul cerebral lacunar
14
C. AVC hemoragic
D. infarctul cerebral dat de arterele mari
E. în toate subtipurile de AVC, HTA are un rol
determinant
132. Angina Prinzmetal se caracterizează prin :
A. Este produsă prin spasm coronarian la nivelul
unei artere coronare epicardice mari.
B. Asociază supradenivelare de segment ST
tranzitorie.
C. Apare în prima parte a nopţii.
D. Nu are orar fix, apare în repaus şi la efort.
E. Fumatul este singurul factor de risc
recunoscut pentru acest tip de angină.
133. Troponinele serice pot fi crescute in
urmatoarele cazuri:
A. Insuficienţă renală acută sau cronică
B. Sepsis
C. Hemoragie subarahnoidiană
D. Infarct mezenteric
E. Anemie severă
134. Caracterizează clasa Killip II:
A. Fără raluri pulmonare de stază sau zgomot 3.
B. Edem pulmonar acut cu raluri de stază > 50%
din câmpurile pulmonare.
C. Edem pulmonar acut cu raluri de stază < 50%
din câmpurile pulmonare.
D. Jugulare turgescente sau zgomot 3 prezent.
E. Şoc cardiogen.
135. Este adevărat despre extrasistola
ventriculară, CU EXCEPȚIA:
A. Complex QRS cu depolarizare ventriculară
tardivă
B. Complex QRS cu o durată de maxim 120ms
C. Cele mai frecvente cauze: cardiopatia
ischemică, miocardite, prolaps de valvă mitrală
și displazia aritmogenă de ventricul drept
D. Electrocardiografic: unda P absentă, complex
QRS cu aspect de bloc de ramură
E. Pot fi izolate, bigeminate, trigeminate sau
cvadrigeminate
136. Forme secundare ale CMR sunt:
A. Boli infiltrative
B. Endocardita Loffler
C. Fibroza endomiocardică
D. Boli de depozitare
E. Boala post-iradiere
137. Despre tratamentul în endocardita
infecţioasă următoarele afirmaţii sunt FALSE:
A. Se menţine 4-6 săptămâni pentru endocardita
pe valve native
B. Tratamentul chirurgical se face preferabil la
distanţă de evenimentul acut
C. Tratamentul chirurgical de urgenţă se face
pentru prevenirea evenimentelor embolice în
cazul vegetaţiilor mari de peste 10 mm
D. În cazul endocarditei pe proteză valvulară se
va asocia întotdeauna şi rifampicină 1200 mg/zi,
minim 6 săptămâni
E. Tratamentul endocarditei cu streptococ
sensibil la penicilină la pacienţi alergici la
penicilină se face cu ceftriaxonă
138. Digoxinul:
A. Are o fereastră terapeutică mare
B. Scade tonusul vagal
C. La pacienții cu IC și fibrilație atrială
persistentă permanentă se poate folosi în locul
unui beta blocant
D. Are efect inotrop pozitiv
E. Hipertiroidia crește riscul de supradozaj
139. Fac parte din clasa de risc intermediar în
SCA non ST:
A. Vârsta >75 ani.
B. Angina prelungită >20 min ameliorată la
repaus.
C. Angina nocturnă.
D. Aritmii ventriculare maligne.
E. Angina cu debut recent .
140. Este adevarat despre stenoza mitrală, CU
EXCEPȚIA:
A. Este determinată de creșterea suprafeței
orificiului mitral
B. Este considerată critică atunci când aria
orificiului mitral este <1 cm2
C. Etiologia cea mai rară este cea reumatismală
D. Simptome: dispnee de efort, tuse, hemoptizie
și wheezing
E. La examenul obiectiv: uruitură diastolică,
zgomotul I accentuat, clacment de deschidere al
valvei mitrale
141. Stopul cardiac:
A. Reprezintă întreruperea bruscă a funcției de
pompă a inimii
B. Este ireversibil, indiferent de manevre
15
C. Se aseamănă cu sincopa vasodepresoare, care
este tranzitorie
D. Cauze structurale cardiace: boala coronariană
ischemică, hipertofia miocardică, anomalii
structurale electrofiziologice
E. Poate fi precedat de angină, dispnee,
palpitații, chiar cu câteva zile, săptămâni sau luni
anterior evenimentului
142. Despre fibrilația atrială este adevărat că:
A. Există 3 forme: paroxistică, persistentă și
permanentă
B. Factor precipitant al formei adrenergice de
fibrilație atrială este fumatul
C. Fibrilația atrială paroxistică are o durată mai
mare de 7 zile
D. Forma persistentă nu necesită pentru
întrerupere o cardioversie electrică
E. Consecința instalării fibrilației atriale:
reducerea cu 25-30% a debitului cardiac
143. Despre tahiartmiile supraventriculare:
A. Complexul QRS se poate lărgi, din cauza
conducerii intraventriculare anormale
B. Au originea deasupra bifurcării fasciculului
His
C. Frecvența atrială este mai mică de 100/min
D. Complexul QRS are durata mai mică de 0,12
secunde
E. Frecvența ventriculară poate fi mai mică de
100/min
144. Sunt factori de risc cardiovasculari:
A. Colesterol total >200 mg/dl
B. Trigliceride >150 mg/dl
C. Circumferința abdominală > 88 cm la bărbați
D. LDL colesterol > 115 mg/dl
E. HDL colesterol > 40 mg/dl la bărbați și > 46
mg/dl la femei
145. Stenoza aortică este caracterizată prin:
A. Deschiderea insuficientă a cuspelor în timpul
diastolei
B. Cea mai frecventă boală valvulară
C. Poate fi congenitală sau dobândită
D. Suflu sistolic apexian cu iradiere axilară
E. Pe electrocardiogramă: hipertrofie
ventriculară dreaptă și dilatare de atriu drept
146. Fac parte din tratamentul sindromului X
coronarian:
A. Betablocantele. A. Creşterea în sânge a markerilor de necroză
B. Inhibitorii de enzimă de conversie. B. Supradenivelarea acută a segmentului ST
C. Substituţia estrogenică. C. Apariţia de unde Q patologice noi
D. Trimetazidina. D. Examenul anatomopatologic
E. Statina în doze mari. E. Demonstrarea imagistica a pierderii de
miocard viabil
147. Cardiomiopatia hipetrofică:
A. Este o boală miocardică secundară 153. Care dintre următoarele NU reprezintă o
B. Este o boala miocardică primară formă de HTA secundară?
C. Interesează septul interventricular A. Hipotiroidia
D. Nu poate fi obstructivă B. HTA renoparenchimatoasă
E. Hipertrofia poate fi stangă și/sau dreapta, de C. Feocromocitomul
obicei asimetrică D. Sindromul Addison
E. Coarctaţia de aorta
148. Fac parte din terapia medicamentoasă
antianginoasă: 154. Despre tabloul clinic în pericardita acută
A. Nitraţi exsudativă se poate afirma că:
B. Betablocantele A. Durerea toracică este accentuată de aplecarea
C. Nicorandil toracelui în faţă şi ameliorată de decubitul dorsal
D. Trimetazidina B. Durerea toracică este variabilă cu mişcările
E. Statina respiratorii
C. Debutul este cu prodrom: febră <39oC,
149. Criteriile de risc intermediar în boala mialgii
coronariană stabilă sunt: D. În tamponada cardiacă apar tahicardie şi
A. Defecte fixe, întinse de perfuzie, dilatație hipertensiune
ventriculară și captare pulmonară de radioizotop E. La examenul obiectiv zgomotele cardiace sunt
B. Absența tulburărilor de cinetică la asurzite
ecocardiografia de stres
C. Scor de risc intermediar la ECG de efort 155. Care din următoarele sunt caractere ale
D. Tulburări limitate de cinetică, induse la doze crizei anginoase tipice:
mari de dobutamină A. Durere constictivă anterioară toracică
E. Defecte moderate de perfuzie B. Apariţie la efort
C. Cedează la nitroglicerină în cîteva secunde
150. Printre criteriile majore Duke modificate D. Iradiere mandibulă, braţe, mezogastru
utilizate în diagnosticul endocarditei infecţioase E. Debut crescendo
se numără:
A. Două hemoculturi pozitive 156. Ecocardiografia în CMH:
B. Hemoragii Janeway A. Cuantifică elementele morfologice
C. Pete Roth B. Hipetrofie asimetrică
D. Dehiscenţă parţială de proteză C. Hipertrofia interesează frecvent septul
E. Febră >38oC interventricular
D. Descrie cavitate mare a VS
151. Caracterizează heparina nefracţionată: E. Hiperkinezie sept interventricular
A. Biodisponibilitate mare.
B. Are biodisponibilitate redusă. 157. Umplerea cardiacă scade în :
C. Are fereastra terapeutică îngustă. A. Tahicardii excesive
D. Necesită monitorizare prin aPTT. B. Tumori cardiace
E. Se administrează subcutanat. C. Boli pericardice
D. Fistule arteriovenoase
152. Care din următoarele demonstrează necroză E. HTA
miocardică:

16
158. Criterii ferme de opţiune pentru şocul
electric extern în tratamentul tahicardiilor
paroxistice supraventriculare sunt următoarele,
CU EXCEPȚIA:
A. Angina pectorală prelungită
B. Hipotensiunea arterială
C. Frecvenţa aritmiei peste 180/min
D. Cardiomegalia
E. Dispneea paroxistică cu ortopnee
159. Despre edemul pulmonar acut cardiogen
este adevarat că:
A. Este cea mai dramatică formă a insuficienței
cardiace stângi
B. Poate fi determinat de o insuficiență mitrală
C. Debutul dispneei se produce cel mai adesea
dimineața
D. Se pot asocia raluri bronșice
E. Tensiunea arterială este în general scăzută
160. HTA de cauza renoparenchimatoasă se
întâlnește în:
A. Glomerulonefrita acută și cronică
B. Pielonefrita
C. Stenoza uni- sau bilaterală a arterei renale
D. Uropatia obstructivă
E. Nefropatia diabetică
161. Care din următoarele sunt forme particulare
de sindrom coronarian acut non ST ?
A. Angina de novo
B. Angina Prinzmetal
C. Angina post infarct
D. Angina microvasculară
E. Angina postrevascularizare
162. Tratamentul flutterului atrial cuprinde:
A. Restabilirea ritmului sinusal
B. Prevenirea recurențelor
C. Tratamentul curativ
D. Controlul frecvenței supraventriculare
E. Tratamentul antitahicardic
163. În evoluția șocului cardiogen pot apărea
următoarele complicații:
A. Accidente vasculare trombotice sau
hemoragice
B. Insuficiența renală acută
C. Hemoragie digestivă prin ulcer de stres
D. Insuficiență hepatică
E. Alcaloză
17
164. Care dintre următoarele situații reprezintă
contraindicații absolute ale tratamentului
fibrinolitic în STEMI?
A. Disecția aortică
B. Hemoragia intracraniană în antecedente si
AVC documentat ca ischemic în ultimele 6 luni
C. HTA refractară (TA sistolică >180mmHg sau
TA diastolică >110mmHg)
D. Sângerare gastrointestinală în ultima lună
E. Tratamentul anticoagulant oral
165. Care din următoarele măsuri
nefarmacologice de tratament al HTA sunt
corecte?
A. Activitate fizică regulată de tip izometric
B. Alimentaţie bogată în acizi polinesaturaţi
omega 3 peste 3 g/zi
C. În HTA severă, scăderea greutăţii pâna la un
index de masă corporală < 18,5 kg/m2
D. Aport de sodiu zilnic < 5 g
E. Limitare a consumului de alcool la 20-30 g
etanol/zi la bărbaţi
166. Modificările ECG caracteristice SCA non-
ST sunt:
A. Subdenivelare de segment ST
B. BAV complet tranzitor
C. ECG normal
D. Apariția undei q într-un teritoriu coronarian
E. Modificări de undă T
167. Factorii externi cardiaci, care pot determina
flutter atrial sunt:
A. Hipoxemia
B. Hipotermia
C. Pneumotoraxul
D. Bronhopneumonia obstructivă cronică
E. Tireotoxicoza
168. Terminarea tahicardiei paroxistice
supraventriculare se poate face cu ajutorul:
A. Manevrelor vagale, chiar și fără control ECG
B. Administrarea de Perindopril
C. Administrarea de adenozină
D. Administrarea de Verapamil sau Diltiazem
E. Administrarea de digoxină
169. Simptomele în insuficiența aortică:
A. Dispnee de efort
B. Angină pectorală
C. Palpitații
D. Edeme gambiere 176. Electrocardiograma tahicardiilor paroxistice
E. Sincope supraventriculare evidențiază:
A. Frecvența atrială de 150-200/min
170. Semnele generale în stenoza mitrală: B. Ritm neregulat
A. Cianoza buzelor și pomeților C. Unda P negativă în DII, DIII, aVF
B. Hepatomegalie D. Unda P este tot timpul înaintea complexului
C. Puls paradoxal QRS
D. Jugulare turgide E. Complexul QRS este îngust
E. Edeme periferice
177. Sunt modificări ECG caracteristice în SCA
171. Administrarea de beta-blocante în SCA non ST:
non-ST este contraindicată de: A. Subdenivelări de segment ST.
A. Bradicardie B. Modificări de undă T.
B. Hipotensiune C. Supradenivelare tranzitorie <30 min de
C. Șoc cardiogen segment ST.
D. BAV gr. I D. Supradenivelare tranzitorie >30 min de
E. Insuficiență cardiacă segment ST.
E. Blocuri de ramură tranzitorii.
172. Despre stenoza mitrală sunt adevarate
următoarele afirmații: 178. Diagnosticul de IMA se stabileşte prin :
A. Mai frecventă la sexul feminin A. Detectarea creşterii şi/sau scăderii markerilor
B. Etiologia predominantă este cea degenerativă de necroză miocardică.
C. Boala valvulară apare din cauza răspunsului B. Simptome de ischemie miocardică.
imun la streptococul beta hemolitic de grup B C. BRS nou apărut.
D. Valvulopatia apare la puțin timp după D. Apariţia unei tulburări de cinetică a peretelui
episodul de reumatism articular acut VS.
E. 40% din pacienți asociază și insuficiență E. Prezenţa complexelor QRS microvoltate
mitrală asociate cu alternanţa electrică.

173. Anevrismul de ventricul stâng : 179. Complicațiile stenozei mitrale sunt:

A. Apare ca urmare a infarctului inferior. A. Fibrilația atrială
B. Apare ca urmare a infarctului anterior. B. Trombembolismul pulmonar
C. Contribuie la agravarea insuficienţei cardiace. C. Emboliile sistemice
D. Poate fi asociat cu complicaţii aritmice. D. Hipertensiunea pulmonară
E. Poate fi asociat cu tromboza intraventriculară E. Hipertensiunea arteriala reno-vasculară
cu risc de embolii sistemice.
180. Efectele adverse potențiale ale diureticelor
174. Poate fi complicaţia aritmică în STEMI: sunt:
A. Extrasistolele ventriculare. A. Hipotensiunea arterială (la doze mari)
B. Tahicardia ventriculară. B. Disfuncție renală prin hiperperfuzie locală
C. Fibilaţia atrială. C. Dezechilibre electrolitice (hipoNa, hipoK,
D. BAV complet hipoMg)
E. BRS nou apărut. D. Dislipidemie
E. Hipouricemie
175. Simptomele în stenoza aortică sunt:
A. Angina 181. Manifestări clinice ale cardiomiopatiei
B. Dispneea la efort restrictive sunt:
C. Edemele gambiere A. Fatigabilitate și dispnee
D. Sincopele B. Durere toracică de efort
E. Dispneea paroxistică nocturnă C. Presiune venoasă centrală (PVC) crescută

18
D. Imposibilitatea creșterii debitului cardiac prin
tahicardie, cu compromiterea umplerii
ventriculare
E. Edeme periferice, ascita, anasarcă și
hepatomegalie
182. Semnele în insuficiența mitrală:
A. Suflu holosistolic la baza cordului
B. Zgomot 1 diminuat
C. Zgomot 2 dedublat
D. Suflu diastolic pe marginea stângă a sternului
E. Zgomot 1 accentuat
183. În cazul infarctului miocardic acut asociat
tahicardiei paroxistice supraventriculare:
A. Utilizarea adenozinei este benefică
B. Este preferat un agent blocant al canalelor de
calciu
C. Este preferat un agent beta-blocant
D. Poate fi utilizat Esomeprazol
E. Utilizarea adenozinei este periculoasă
184. Fibrilația atrială:
A. Una dintre cele mai frecvente tulburări de
conducere
B. Depolarizare atrială totală, strict organizată
C. Pierderea efectivă a contracției atriale
D. Dintre factorii de risc incriminați: înaintarea
în vârstă, sexul masculin, diabetul zaharat,
hipertensiunea arterială
E. Insuficiența cardiacă congestivă poate fi o
cauză sau o consecință
185. Tratamentul chirurgical în stenoza aortică:
A. Este indicat pentru pacienții cu stenoză
aortică strânsă simptomatică
B. Este indicat pentru pacienții cu stenoză
aortică strânsă asimptomatică, dar cu disfuncție
de ventricul stâng
C. Este indicat pentru pacienți cu stenoză aortică
stransă asimptomatică, care devine simptomatică
în timpul testului de efort
D. Vârsta înaintată reprezintă o contraindicație
E. Este indicat pentru pacienții cu stenoză aortică
ușoară care urmează să fie supuși unei intervenții
de by-pass aortocoronarian
186. Sunt agenţi fibrinolitici fibrin specifici:
A. Reteplaza
B. Streptokinaza.
C. Alteplaza.
19
D. Urokinaza.
E. Tenecteplaza
187. Este adevărat despre ischemia silenţioasă:
A. Reprezintă documentarea ischemiei în
absenţa anginei sau echivalentelor de angină.
B. Se poate obiectiva prin holter ECG, test de
efort ECG, ecocardiografie de stres.
C. La risc sunt pacienţii cu antecedente de
infarct miocardic.
D. La risc sunt pacienţii diabetici.
E. Cardiomiopatia indusă de ischemia silenţioasă
este cauză rară de insuficienţă cardiacă.
188. Semnele tipice ale ICC sunt:
A. Ralurile ronflante la bazele pulmonare
B. Turgescența jugulară
C. Hepatomegalie de stază
D. Edeme în zonele declive
E. Tegumente calde cu paloarea extremităților
189. Simptomatologia în stenoza mitrală:
A. Dispnee de efort
B. Hemoptizie
C. Disfonie
D. Simptomatic în repaos dacă aria este peste 2
cm2
E. Simptome legate de emboliile sistemice
190. Fac parte din clasa de risc înalt a
algoritmului de stratificare a riscului in boala
coronariană stabilă:
A. Tulburări de cinetică pe mai mult de 2
segmente la ecocardiografia de stres la doze mari
de dobutamină.
B. Disfuncţie ventriculară stângă severă de
repaus (FEVS<37%).
C. Disfuncţie ventriculară stângă severă la efort.
D. Ischemie extensivă la ecocardiografia de
stres.
E. Absenţa tulburărilor de cinetică la
ecocardiografia de stres.
191. Clasa de risc crescut în SCA non-ST,
conform clasificării lui Topol, cuprinde
următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. Edem pulmonar
B. Prezența de aritmii ventriculare maligne
C. Infarct miocardic în antecedente
D. Angină nocturnă
E. Istoric de boală cerebrovasculară
192. Tahicardia ventriculară:
A. Are ritm regulat
B. Complexe QRS peste 120 msec
C. Frecvența atrială este 100-250/min
D. Apare disociația atrioventriculară
E. Apar capturi și fuziuni pe traseul ECG
193. Care este mecanismul de acţiune al
nitraţilor în sindroamele coronariene ?
A. Scăderea postsarcinii
B. Scăderea presarcinii
C. Vasodilataţie a coronarelor epicardice
D. Dilataţie venoasă
E. Dilataţie a coronarelor mici
194. Contraindicaţiile absolute ale trombolizei
sunt:
A. Hemoragie intracraniană antecedentă
B. Traumatism major în ultimele 3 luni
C. Tratament anticoagulant
D. AVC ischemic în ultimele 6 luni
E. Endocardită infecţioasă
195. Dintre antiarimicele folosite în conversia
fibrilației atriale fac parte:
A. Flecainida
B. Dofetilide
C. Digoxinul
D. Amiodarona
E. Propafenona
196. Care din afirmaţiile privind infarctul
miocardic cu supradenivelare ST sunt adevărate?
A. Durerea poate fi asociată cu transpiraţii,
vărsaturi, palpitaţii, tulburări de tranzit
B. La majoritatea pacienţilor există un factor
precipitant sau prodrom
C. Tensiunea arterială poate fi normală, crescută
sau scăzută
D. La peste jumătate din pacienţi există la
prezentare semne de stimulare parasimpatică
E. Scăderea tensiunii arteriale sistolice sub 90
mm Hg semnifică şoc cardiogen
20
197. Care din următoarele se aplică
tratamentului cu Clopidogrel în sindroamele
coronariene acute ?
A. Intră în acţiune în 2 – 4 ore
B. Necesită oprire cu 3 zile înainte de o
intervenţie chirurgicală
C. Doza de încarcare este de 200 mg
D. Doza de întreţinere este de 75 mg/zi
E. În caz de risc de tromboză acută de stent se
recomadă întreţinere cu 150 mg/zi
198. Tratamentul pre-spital în infarctul acut cu
supradenivelare ST conform recomadărilor de
ghid cuprinde:
A. Tromboliza
B. Opiacee
C. Oxigenoterapie
D. Tranchilizante (la nevoie)
E. Diuretice de ansă
199. În clasificarea Vaughan Williams, din clasa
IA fac parte:
A. Xilina
B. Procainamida
C. Flecainida
D. Chinidina
E. Propafenona
200. Angioplastia primară în infarctul acut cu
supradenivelare ST :
A. Fără tromboliză precedentă este strategia
preferată
B. Reduce semnificativ mortalitatea
C. Timpul între primul contact medical şi
umflarea balonului trebuie să fie sub 150 min
D. Are rezultat bun în peste 80 % din cazuri
E. Poate cuprinde şi aspirarea materialului
trombotic
Reproducerea sau distribuirea acestui material fără acordul
SSCR este strict interzisă.