Date inițiale:

 Turație = 5600 rpm

 Numarul de cilindrii = 4
 Alezaj D = 78.5 mm
 Cursa S = 82 mm
 Raportul de comprimare ε = 9.6
 Tipul motorului = (MAS)

Parametrii constructivi și mărimi de bază

a) Cilindreea unitară Vs
πD2 3
V s= S∗10V−6s = 0.396865226 dm
4

b) Cilindreea totală Vt
3
Vt=Vs * i Vt = 1.587460905 dm
c) Volumul cilindrului Va
3
Va = Vs + Vc Va = 0.443012346 dm

d) Volumul camerei de ardere Vc

Vs 3
V c= Vc = 0.046147119 dm
ε−1
e) Viteza medie a pistonului wp

S *n
wp  * 10  3
30 wp = 15.30666667 m/s

Pe baza acestor valori pot fi stabilite următoarele categorii de motoare:

 Motoare lente, cu valori ale lui wp situate în intervalul 4…6 m/s
 Motoare de turație medie, pentru valori ale wp de 6…9 m/s
 Motoare rapide, la care wp este între 9 și 13 m/s

f) Valoarea raportului dintre cursă și alezaj

ψ=S/D ψ = 1.044585987

În funcție de valoarea acestui raport, motoarele cu ardere internă cu piston se

clasifică în:

1
  Ψ<1, motoare subpătrate(S<D)
 Ψ=1, motoare pătrate(S=D)
 Ψ>1, motoare suprapătrate(S>D)
g) Raza manivelei arborelui cotit r
r = S/2
r = 41 mm

h)Raportul dintre raza manivelei și lungimea bielei(Λ)

Λ= 1/3.6 =0.277777778, rezultă lungimea bielei de l= 147.6 mm

i) Unghiul de rotație al arborelui cotit (α) reprezintă unghiul făcut de manivelă

cu axa cilindrului. Originea unghiului α se alege corespunzător poziției pistonului în
PMI. O cursă completă a pistonului corespunde la un unghi α=180° RAC, iar pentru
α=360° RAC arborele cotit efectuează o rotație completă în timp ce pistonul parcurge
două curse simple.

j) Ciclul motor reprezintă succesiunea proceselor care se repetă periodic în

cilindrii motorului.

k) Timpul motor (τ) reprezintă partea din ciclul motor care se efectuează într-o
cursă simplă a pistonului.

τ=4 timpi
Calculul procesului de admisie a motoarelor în 4 timpi

Ipoteze de calcul. În cadrul acestui model se utilizează următoarele două

ipoteze de bază:

 fluidul proaspăt și gazele reziduale sunt considerate gaze ideale,

 după intrarea în cilindru, energia cinetică a încărcăturii proaspete se
transformă integral în căldură.

Condițiile inițiale de stare. Presiunea și temperatura fluidului proaspăt la

intrarea în motor, în cazul admisiei normale presiunea și temperatura mediului
ambient p0 și T0, care pentru condițiile standardizate au valorile p0=0,1 MPa și
T0=293 K (STAS 6635-87).

Presiunea și temperatura gazelor reziduale. Presiunea acestor gaze, pr,

numite și gaze arse restante, la motoarele în 4 timpi, se consideră că este egală cu
presiunea medie din colectorul de evacuare. Valorile pentru calculele aproximative
relativ la diferite tipuri de motoare se pot adopta din recomandările următoare:

o pr = (1,20......1,25)p0 la MAS;
o pr = (1,05......1,15)p0 la MAC rapide.

2
 Presiunea gazelor reziduale variază în funcție de turația motorului; pentru un
calcul mai riguros, variația sa se poate aprecia prin relația:

pr (n)= p0 ( 1.035+C∗10−8 n 2) MPa

în care:
C=( pr / p0 −1. 035 )∗108 /n2

pr [ MPa ] -presiunea gazelor reziduale la turația nominală;

n[n] -turația; considerată ca variabilă în relația pentru p r(n) și ca turație

nominală la calculul constantei C.

Temperatura gazelor reziduale Tr, depinde de tipul motorului, de raportul de

comprimare și de coeficientul de exces de aer; valorile uzuale ale temperaturii Tr
pentru diverse motoare se pot aprecia între următoarele limite:

MAS cu carburator sau injecție……………..900 – 1100 [K]

MAC …………………………………………...600 – 900 [K]

C = 0.621811224

pr =1.23 * p0 = 0.123MPa

Tr= 1055 K

n [rpm] pr(n) [Mpa]

800 0.103897959
1000 0.104121811
1200 0.104395408
1400 0.10471875
1600 0.105091837
1800 0.105514668
2000 0.105987245
2200 0.106509566
2400 0.107081633
2600 0.107703444
2800 0.108375
3000 0.109096301
3200 0.109867347
3400 0.110688138
3600 0.111558673
3800 0.112478954
4000 0.11344898
4200 0.11446875
4400 0.115538265

3
 4600 0.116657526
4800 0.117826531
5000 0.119045281
5200 0.120313776
5400 0.121632015
5600 0.123

0.13
Pr(n)
0.12

0.12

0.11

0.11

0.1

0.1

0.09
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

Coeficientul gazelor reziduale, γr, se definește ca raportul:

γr = vr / vfp

în care: vr [kmol/ciclu]- numarul de kmoli de gaze reziduale pe ciclu;

vfp [kmol/ciclu]- numarul de kmoli de fluid proaspăt pe ciclu.

Valorile coeficientului gazelor reziduale pentru diferite tipuri de motoare, se situează

în mod curent între limitele de mai jos:

MAS cu carburator sau injecție……..0,04-0,10

MAC nesupraalimentat……………...0,02-0,05

MAC supraalimentat…………………0,00-0,03

4
 γr = 0,04

Creșterea de temperatură a fluidului praspăt, ΔT. Fluidul proaspăt se

încălzește în contact cu pereții sistemului de admisie și ai cilindrului precum și
datorită gazelor reziduale. Creșterea de temperatură depinde în principal de viteza
fluidului proaspăt, de durata admisiei, de temperatura pereților și a fluidului proaspăt.
În funcție de tipul motorului, ΔT poate avea valorile următoare:

MAS cu carburator………0-20 °C
MAC nesupraalimentat….0-20 °C

La MAS cu injecție de benzină, creșterea de temperatură a amestecului

proaspăt este mai redusă decât în cazul carburației.
Variația lui ΔT în funcție de turație, în vederea unui calcul mai complet, poate
fi stabilită orientativ cu relația:

110−0 .0125∗n
(
ΔT (n )= ΔT N ∗
110−0 .0125∗n p )
în care ΔT este creșterea de temperatură corespunzătoare valorii n a turației
nominale, în relația prezentată n fiind argumentul funcției.

n [rpm] ΔT(n) [K] ΔT(n) [°C]

800 732.5 459.5
1000 714.1875 441.1875
1200 695.875 422.875
1400 677.5625 404.5625
1600 659.25 386.25
1800 640.9375 367.9375
2000 622.625 349.625
2200 604.3125 331.3125
2400 586 313
2600 567.6875 294.6875
2800 549.375 276.375
3000 531.0625 258.0625
3200 512.75 239.75
3400 494.4375 221.4375
3600 476.125 203.125
3800 457.8125 184.8125
4000 439.5 166.5
4200 421.1875 148.1875
4400 402.875 129.875
4600 384.5625 111.5625
4800 366.25 93.25
5000 347.9375 74.9375

5
 5200 329.625 56.625
5400 311.3125 38.3125
5600 293 20

ΔT (n)
800
700
600
500
400
300
200
100
0
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

Presiunea din cilindru la sfârșitul cursei de admisie, pa, se poate exprima

prin: pa = p0 – Δpa

în care Δpa [bar] este căderea de presiune și se poate deduce din relația lui
Bernoulli:
2
2 wa
Δp a =(ϕ +ξ a )∗ ∗ρ0∗10−6 MPa
2
în care:
 ϕ este coeficientul de reducere a vitezei în secțiunea minimă a sistemului de
admisie (diametrul minim al secțiunii de trecere al supapei de admisie –dc)
 ξa este coeficientul de rezistență gazodinamică a sistemului de admisie
raportat la secțiunea minimă a sistemului de admisie;
 wa [m/s] reprezintă viteza fluidului proaspăt prin secțiunea minimă a sistemului
de admisie, stabilită pentru viteza maximă a pistonului;
 ρ0 3
kg/m- densitatea fluidului proaspăt(ρ0 pentru presiune p0).
Pentru motoarele de automobile, la regim normal, rezistența gazodinamică totală și
viteza medie a fluidului proaspăt, se pot allege astfel:

(ϕ2 +ξ a )=2 .5 ... .. 4 =3.2

w a =50. ......130[m/ s] =85 m/s

6
 ρ0=1,164 kg /m3

Temperatura la sfârșitul cursei de admisie, Ta, se poate determina cu

relația bilanțului termic aplicat fluidului proaspăt înainte și după amestecare cu
gazele arse. Dacă se consideră că amestecarea se produce la presiune constantă,
iar capacitatea calorică specifică a amestecului este egală cu a fluidului proaspăt,
temperatura Ta se calculează cu relația:
T + ΔT + ζγ r T r
T a= 0 K
1+ γ
unde ζ = Cpr / Cpfp, iar Cpr și Cpfp sunt căldurilerspecifice la presiune constantă a
gazelor reziduale, respectiv a fluidului proaspăt; ζ=1 la motoarele cu formarea
exterioară a amestecului, valoare care se poate utiliza, cu aproximație, și la celelalte
motoare.
Ta = 341.5384615 K

Gradul de umplere, ηv, denumit și randament al umplerii, coeficient de

umplere, sau chiar randament volumetric este definit prin raportul dintre
cantitatea( masică, gravifică, molară, volumică) de fluid proaspăt reținută în cilindru
la sfârșitul admisiei și cantitatea posibilă de a fi introdusă în cilindreea Vs, în
condițiile de presiune și temperatură de la intrarea în motor, adică fără pierderi.
pa T 0 ε 1
ηv =
p0 T a ε−1 1−ϕ pu +γ r

în care ϕpu = Δvfp / vfp reprezintă gradul de postumplere sau raportul dintre numărul
de kmoli de fluid proaspăt care pătrunde în cilindru după PME( după terminarea
cursei de admisie) și numărul total de kmoli de fluid proaspăt reținut în cilindru.

Pentru motoarele în patru timpi, la sarcini ridicate ϕpu = 0.08……0.25, valorile fiind
dependente de turație și de perfecțiunea umplerii.

ϕpu = 0,2
ηv = 0.986641242

Calculul procesului de comprimare

Presiunea și temperatura la sfârșitul comprimării se pot calcula, aproximând

comprimarea cu o evoluție politropică cu exponent constant mc:
mc
pc =p a ε MPa

mc −1 T a pc
T c=T a ε =
εp a
7
 K

În funcție de tipul motorului aceste valori se pot situa între următoarele limite:

 MAS..........................................pc=0,9 - 2,0 MPa; Tc= 600 - 800 K

 MAC nesupraalimentat.............pc=3,5-5,5 MPa; Tc= 750 - 900 K
 Motoare supraalimentate..........pc=5,0-10,0 MPa; Tc= 900 - 1100 K
Exponentul mc reprezintă de fapt o valoare medie pe durata procesului de
comprimare. Valorile exponentului politropic mediu depind de schimbul de căldură
dintre fluidul motor și pereții cilindrului. Dintre toți factorii de influență, ponderea
principală o are turația; la creșterea turației, mc are o creștere importantă. Motoarele
răcite cu lichid au regim termic mai redus decât cele răcite cu aer și, ca urmare, au
valori pentru mc mai mici.
Influența turației poate fi introdusă printr-o relație experimentală de tipul:

A
m c=1 .41−
n
unde constanta A = 200....250, valorile mari corespunzând motoarelor cu turații
maxime mai reduse.
Alți autori recomandă determinarea exponentului mediu mc pe baza
exponentului adiabatic de comprimare nc. Valorile lui nc se determină, din
nomogramă. Exponentul mc se apreciază pe baza aproximațiilor următoare:
 MAS...........................................mc = (nc-0,00).....(nc-0,04);
 MAC nesupraalimentate............mc = (nc+0,02)....(nc-0,04).

A = 215

nc = 1,372

mc = 1.371607143

pc = 1.925431207 MPa

Tc = 791.5140425 K

Calculul arderii

Ipoteze de calcul:

 căldurile specifice depind numai de temperatură;

8
  arderea se desfășoară după evoluții simple: izocore, izobare și izoterme; în
cadrul lucrării se consideră că arderea se desfășoară izocor pentru MAC-uri
lente, respective izocor și izobar, adică mixt, pentru MAC-uri rapide;
 compoziția fluidului motor la sfârșitul arderii depinde de coeficientul excesului
de aer; pentru λ≥1, produsele arderii sunt CO2, H2O, O2 și N2, iar pentru λ<1,
CO2, CO, H2O, H2 și N2;
 gazele reziduale au compoziția produselor la sfârșitul arderii;
 căldura dezvoltată prin ardere este egală cu căldura de reacție chimică la
presiunea și temperatura mediului înconjurător, degajată până la formarea
produselor de ardere, neglijându-se variația căldurii cu temperatura.
Variația energiei interne a fluidului motor și efectuarea lucrului mecanic exterior
în timpul arderii sunt efectul căldurii utile măsurate prin coeficientul de utilizare a
căldurii ξz, care ține seama de căldura degajată prin ardere până în punctul z și de
pierderile de căldură aferente.

Aerul necesar arderii. Combustibilii lichizi au următoarea compoziție

elementară:
c + h + o + s = 1 [kg]

în care: c, h, o, s sunt participațiile masice de carbon, hidrogen, oxigen, sulf, etc.

Cantitatea de aer teoretică necesară arderii sau cantitatea minimă de aer

necesară arderii complete, ținând seama de proporția volumică de oxigen în aer
(21%), este:
1 c h o
Lmin = ( + −
0 . 21 12 4 32 ) kmol aer/kg comb

Cantitatea reală de aer, disponibilă pentru arderea unui kg de combustibil va

fi: L = λLmin kmol aer/kg comb

Numărul de kmoli de substanță inițială care participă la reacția chimică este:

vi= λLmin+vc kmol/kg comb

unde:
 vc= 1 / Mc kmol/kg comb -numărul de kmoli de combustibil pentru 1 kg
combustibil;
 Mc kg/kmol - masa moleculară a combustibilului

Valorile medii recomandate pentru Mc, în funcție de tipul motorului sunt:

benzine –MAS.................................................................Mc = 110............120 kg/kmol

motorine –MAC................................................................Mc = 180...........220 kg/kmol

În calcule, uneori, se înlocuiesc benzina cu n-octanul – C8H18 având Mc = 114

kg/kmol, iar motorina cu cetan- C16H32 cu Mc = 224 kg/kmol. La MAC, se admite
vc= 0.

9
 Produsele arderii. Cantitățile lor se stabilesc cu ecuația chimică de ardere,
pentru cazurile redate mai jos:
 arderea completă a combustibililor lichizi cu λ≥ 1,
 VCO2 =c /12
 VH2O=h/2
 VO2= 0,21*(λ-1)*Lmin
 VN2= 0,79*λ*Lmin
[kmol/ kg comb]
Numărul total de kmoli de produse de ardere vpa este:
vpa= c/12 + h/2 + (λ – 0,21)*Lmin kmol/kg comb

 arderea incompletă a combustibililor lichizi cu λ<1:

c 1 
vCO2  2 0.21 * Lmin
12 1

1−λ
v CO =2∗ 0 .21∗Lmin
1+θ
h 1−λ
v H O= −2 θ∗ 0 . 21∗Lmin
2 2 1+θ

1− λ
v H =2 θ 0 . 21∗Lmin
2 1+θ
v N =0. 79∗λ∗Lmin
2

[ kmol/kg comb ]

în care θ=vH2/vCO valorile sale alegându-se în funcție de raportul h/c al

combustibilului.

Pentru combustibili petrolieri cu h/c = 0,17.......0,19 inclusiv benzină, se

aleg valori în intervalul θ = 0,45.....0,5; la benzen, θ = 0,3 iar la gaze naturale,
θ = 0,6....0,7.

Numărul total de kmoli de produse de ardere:

c h
v pa =v CO +v CO +v H 2 O +v H 2 +v N 2 = + + 0 .79 λLmin kmol/kg comb
2 12 2

λ=0.98 (din diagrama)

Mc= 120 kg/kmol

vc = 0.008333333

10
 vCO2 = 0.068287162

vCO = 0.002879505

vH2O = 0.069617838 kmol /kgcomb

vH2 = 0.001382162

vN2 = 0.392783611

vpa = 0.534950278

θ = 0.48

Lmin = 0.507341 kmol aer/ kg comb

c = 0.854

h = 0.142

o = 0.004

L = 0.497194444 kmol aer/kg comb

vi = 0.505527778kmol / kg comb

Variația molară. Variația numărului de kmoli în urma arderii:

Δv = vpa – vi kmol/kg comb

în care indicele ‘pa’ reprezintă produsele de ardere, iar indicele ‘i’ – substanțele
inițiale.

Coeficientul chimic de variație molară este exprimat prin raportul μc = vpa/ vi

și are următoarele forme:

λL min + h/4 +o /32
 pentru λ≥1, μc =
λLmin + v c

0 . 21(3 ,76 λ+1) Lmin +h/ 4+o /32

 pentru λ<1, μc =
λLmin +v c

Dacă se iau în considerare gazele reziduale, coeficientul total al variației molare

devine:
μt =(v pa +v r )/(v i +v r )=(μ c +γ r )/(1+γ r )
Valorile lui diferă foarte puțin față de μc și se situează între următoarele limite, după
tipul motorului:

11
 MAS………………………………………………….1,02…..1,12

MAC………………………………………………….1,01…..1,06

Δv = 0.0294225 kmol/kg comb

μc = 1.057808143

μt = 1.055584753

Căldura specifică a fluidului motor. Fluidul motor este constituit dintr-un

amestec de j componente cu participația molară rj, compoziția sa și numărul de kmoli
se consideră cunoscute înainte și după ardere. Expresia căldurii molare specifice la
volum constant este, în general:

CVMfm =∑ r j CVMj [ kJ/kmol∗K ]

Unde rj = vj / vpa este participația componentei j (care poate fi CO2, H2O, …N2).

Căldurile specifice ale fluidului motor se pot nota C’VMfm după ardere și C’’VMfm,
după ardere.

Căldura specifică molară la presiune constantă va fi, în general:

CpMfm = 8,314+ CVNfm kJ/kmol*K

cu mențiunea că se va nota C’pMfm înainte de ardere și C’’pMfm după ardere, conform

convenției de mai sus.

Dependența de temperatură a căldurii specifice molare medii la presiune

constantă este exprimată prin funcția:

CpMfm(T) = a + b * 0,001*T kJ/kmol*K

Puterea calorică a combustibilului. Pentru calculele termice se poate folosi

formula D.I. Mendeleev:

H i=34013∗c +125600∗h−10900∗(o−s )−2512∗(9∗h+u ) kJ/kg

unde c, h, o, s și u – reprezintă fracțiunile masice de carbon, hidrogen, oxigen, sulf și

umiditate din combustibil. Pentru combustibilii petrolieri din România s≈0, iar
u= 0,0001……0,0005;

În cazul când motorul funcționează cu lipsă de aer, arderea fiind incompletă,

în produsele de ardere apar CO și H2. Astfel, căldura degajată fiind mai mică,
puterea calorică pentru arderea incompletă se determină cu relația:

H in =H i−120000∗(1− λ)∗Lmin kJ/kg

12
unde Lmin≈ 0,5 kmol /kg .

u = 0,0003

s=0

Hi = 43627.6124 kJ/kg

Hin = 42409.99335 kJ/kg

Calculul temperaturii maxime de ardere. Temperatura Tz la sfârșitul arderii

se determină cu ajutorul ecuațiilor de ardere care reprezintă de fapt bilanțul
energetic al procesului respectiv.Temperatura Tz, va fi soluția pozitivă a următoarei
ecuații de gradul doi:

a2∗T 2z +a 1∗T z + a0 =0

 valori subunitare pentru λ

a2 =[0 . 21+1. 05∗λ ]∗10−3

a1 =1 . 49−0 . 21∗10−3∗T 0 +(11. 47−1. 05∗10−3∗T 0 )∗λ

v pa (6192 .31∗λ−1953. 31)∗103∗ξ z

a0 =−
{ [
μt
∗
( 57 . 83∗λ+1)∗(1+ γ r ) ]
+( 19 .67 +2. 51∗10−3∗T c )∗( T c−T 0 ) +( 1 . 49+11 . 47∗λ )∗T 0
}
 valori supraunitare pentru λ

a2 =[ 0 . 42+0 . 85∗λ ]∗10−3

a1 =1 .99−0 . 41∗10−3∗T 0 +(10 . 98−0 . 85∗10−3∗T 0 )∗λ

v pa 4959∗10 3∗ξ z
a0 =−
{ [
∗
μ t ( 57 . 83∗λ+1)∗( 1+ γ r ) ]
+(19 . 67+2 .51∗10−3∗T c )∗( T c −T 0 ) +( 1. 99+10 . 98∗λ)∗T 0
}
Coeficientul ξz din aceste relații reprezintă coeficientul de utilizare a căldurii în
procesul de ardere și:

MAS.................................................................................................0,85 – 0,95

MAC cu injecție directă,

 cu turbulență redusă.........................................................0,80 – 0,90

 cu turbulență extinsă în perioada arderii...........................0,75 – 0,88

13
  cu ardere peliculară prin procedeul MAN-HM...................0,75 – 0,85
 supraalimentate................................................................0,85 – 0,90

MAC cu cameră divizată,

 cu cameră cu turbulență...................................................0,70 – 0,80

 cu cameră cu precombustie..............................................0,65 – 0,85

Raportul λz este, la nivelul ciclului de calcul nerotunjit, raportul de creștere a presiunii

în procesul arderii și se definește ca λz = pz / pc în care pz reprezintă presiunea la
sfârșitul arderii, iar pc este presiunea la sfârșitul comprimării.

La MAS-uri acest raport poate fi calculat cu relația λz=μt*(Tz/Tc), luând valori în

intervalul 3,3……4,2.

λ<1

ξz = 0.9

a2 = 0.001239

a1 = 12.367573

a0 = -45859.368

Tz1 = 2878.153844 K

Tz2 = -12860.05296 K

λz = 3.838384605

Calcul presiunii maxime a ciclului rotunjit (corectat). La nivelul ciclului

rotunjit, valoarea presiunii maxime reale, pmax, în cazul MAS-ului, diferă de valoarea
pz=λz*pc determinată la nivelul ciclului de calcul nerotunjit, fiind mai mică. Corectarea
ciclului teoretic conduce la valori ale presiunii maxime reprezentând cca.
(0,85….0,92)*pz.

pz = 7.390545502 MPa

pmax = 6.799301862 MPa

14
Calculul destinderii

În condițiile unui permanent schimb de căldură între gazele care evoluează în

cilindru și exterior, pentru evaluarea procesului, destinderea este asimilată unei
transformări politropice, cu exponent politropic md constant, egal cu o valoarea
medie.

Relațiile de calcul pentru presiunea și temperatura de la sfârșitul cursei de

destindere, pd, respectiv, Td sunt pentru:

 MAS, caracterizate prin ardere la volum constant:

pz
pd = MPa
md
ε
Tz
T d= K
m −1
ε d
La MAS, se utilizează de obicei următoarea relație:

130
md =1 .22+
n

Valorile uzuale ale presiunilor și temperaturilor la sfârșitul destinderii, pentru

motoarele de automobile și tractoare actuale, nesupraalimentate sunt:

MAS.............................................................pd = 0,35 – 0,6 Mpa; Td = 1200 – 1700 K

MAC..............................................................pd = 0,2 – 0,5 MPa; Td = 1000 – 1200 K

Cunoscând presiunea și temperatura la sfârșitul cursei de destindere pd și

Td, se poate verifica temperatura admisibilă a gazelor reziduale, Tr adm, în raport cu
valoarea Tr, determinată sau adoptată anterior:

Td
T radm=
pd K

√
3
pr

Dacă valoarea obținută pentru Tr adm diferă față de Tr cu peste ±1......±3 % se

impune reluarea calculelor.

15
 md = 1.243214286

pd = 0.444122592 Mpa

Td = 1660.39573 K

Tr adm = 1082.295094 K

Eroarea = 2.521964129 %

Trasarea diagramei indicate

Diagrama indicată a motorului cu ardere internă se construiește pe baza

calculului proceselor de lucru. Se trasează mai întâi diagrama nerotunjită, apoi se
rotunjește în raport cu cotele de reglaj ce se adoptă. Trasarea se face în coordonate
p – V.

Se alege o scară a presiunilor, 1mm=...bar, și o scară a volumelor.

Trasarea liniilor de evacuare și admisie se face prin câte o izobară de

valoare p=pr și p=pa.

În ceea ce privește politropele de destindere și comprimare, deoarece în

abscisă apare și cursa pistonului, se trasează variația presiunilor în funcție de cursa
pistonului.

Pentru politropa de comprimare:

mc k1
S +s
( )
pcx = p a∗
x +s
=
( x +s )
mc bar

Pentru politropa de destindere:

md k2
s
pdx = p z∗( )
x+ s
=
( x+ s )
md
bar

unde:

pcx – presiunea corespunzătoare deplasării x a pistonului în timpul cursei de

16
 comprimare

pdx – presiunea corespunzătoare deplasării x a pistonului în timpul cursei de

destindere

Pa – presiunea la sfârșitul cursei de admisie

Pz – presiunea teoretică la sfârșitul procesului de ardere

x – cursa pistonului, masurată din PMI

1−cos ϕ λ ' 1−cos ϕ λ ' λ '

x=S∗ (
ϕ – unghiul de rotație2 al arborelui ) (
+ *sin2 ϕ =S∗ + − *cos 2 ϕ
4 cotit, considerat 20 la începutul
4 4ciclului motor )
λ` – raportul dintre lungimea bielei și lungimea brațului arborelui cotit

λ` = 0,25.....0,3

s – înălțimea cilindrului de diametrul D(alezajul) și același volum cu camera de

ardere

s = S / (ε-1)

În timpul unui ciclu de funcționare, arborele cotit efectuează două rotații

complete, deci ϕ variază între 0 și 720°. Legătura dintre variația unghiului ϕ de
rotație a arborelui motor și procesele de lucru este dată explicit de următorul tabel:

Legea de variatie a
ϕ [°RAC] Proces de lucru
presiunii
0-180 Admisia p=pa
180-360 Comprimarea p=pcx
Arderea si
360-540 p=pdx
destinderea
540-720 Evacuarea p=pr

Pentru trasarea diagramei indicate nerotunjite, se calculează mărimile

constante: s, k = p ( S +s )m c , k = p ∗s md .
1 a 2 z

17
Se completează următorul tabel:

ϕ Cos ϕ x p
0 1 0 0.08654416
30 0.866025404 6.927958445 0.08654416
60 0.5 24.805 0.08654416
90 6.12574E-17 46.74 0.08654416
120 -0.5 65.805 0.08654416
150 -0.866025404 77.94204156 0.08654416
180 -1 82 0.08654416
195 -0.965925826 80.98746597 0.087874678
210 -0.866025404 77.94204156 0.092097745
225 -0.707106781 72.86137803 0.099975039
240 -0.5 65.805 0.113037666
255 -0.258819045 56.96707376 0.134137832
270 -1.83772E-16 46.74 0.168663066
285 0.258819045 35.74391206 0.227261975
300 0.5 24.805 0.332086617
315 0.707106781 14.87862197 0.530249887
330 0.866025404 6.927958445 0.910326767
345 0.965925826 1.781548213 1.52225885
360 1 3.44627E-31 1.925431207
375 0.965925826 1.781548213 5.972947113
390 0.866025404 6.927958445 3.747996944
405 0.707106781 14.87862197 2.296432952
420 0.5 24.805 1.50261721
435 0.258819045 35.74391206 1.065474933
450 3.06287E-16 46.74 0.813128661
465 -0.258819045 56.96707376 0.660695866
480 -0.5 65.805 0.565758601
495 -0.707106781 72.86137803 0.506164645
510 -0.866025404 77.94204156 0.469878571
525 -0.965925826 80.98746597 0.450306903
540 -1 82 0.123
570 -0.866025404 77.94204156 0.123
600 -0.5 65.805 0.123
630 -4.28802E-16 46.74 0.123
660 0.5 24.805 0.123
690 0.866025404 6.927958445 0.123
720 1 1.37851E-30 0.123

18
 Arderea se reprezintă, în cazul ciclului necorectat, la MAS, prin izocora cz;
presiunea pz determinată este mai mare decât cea reală, astfel că se ia
pmax = (0,85.......0,98)*pz.

La M.A.C., arderea se reprezintă izocoră cz, izobară zz’, punctul z’ fiind

determinat de gradul de destindere prealabilă δ 1.

Pentru a putea trece la rotunjirea diagramei indicate trebuiesc adoptate cotele

de reglaj ale motorului:

Cotele de reglaj a motorului

  βDSE βise βDSA βISA
M.A.S 40÷80 10÷60 5÷45 40÷85
M.A.C 20÷50 15÷25 15÷20 20÷50

După adoptarea cotelor de reglaj se adoptă poziţiile pistonului

corespunzătoare acestor cote:

X 0 ' -înainte de P.M.I. pentru începutul admisiei

X 1 –dupa P.M.E., pentru sfarşitul admisiei

X 2 –înainte de P.M.I. pentru începutul aprinderii

X 3 –înainte de P.M.E., pentru începutul evacuării

X 4 –după P.M.I., pentru sfărşitul evacuării

Cu ajutorul acestor poziţii calculate se plasează pe diagramă punctele care

marchează fazele distribuţiei şi fac rotunjirile necesare.

λ` = 0,28

s = 9.534883721

k1 = 42.43888897

k2 = 121.9481994

pmax = 6.651490951

19
 7

4
Presiunea p

0
0 100 200 300 400 500 600 700 800
α [°RAC]

Diagrama indicata
7

4
Diagrama indicata
3

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

20
CALCULUL PARAMETRILOR INDICAŢI ŞI EFECTIVI
A. CALCULUL PARAMETRILOR INDICAŢI

1.Presiunea medie indicată pe ciclu pi,este o mărime convenţională şi

poate fi definită astfel:
-Presiunea constantă ca mărime,care acţionând asupra pistonului în timpul
cursei de destindere ar produce un lucru mecanic egal cu lucrul mecanic
indicat al ciclului;
-Înăltimea unui dreptunghi având baza egală cu cilindreea şi aria egală cu
lucrul mecanic indicat;
LI
pI =
VS

În care LI =lucrul mecanic al diagramei de presiune înaltă; lucrul mecanic de

presiune joasă,sau lucrul mecanic de pompaj, se consideră în consumul
propriu de lucru mecanic al motorului, sau în randamentul mecanic al
motorului.
Pentru calculul presiunii medii indicate pI a ciclului convenţional de
calcul, se determină întâi presiunea medie indicată pI’ a ciclului de calcul
nerotunjit; în continuare se micşorează această presiune, ţinând seamă de
diagrama indicată rotunjită şi de aria negativă datorită curselor de pompaj.
Pentru M.A.S:
LI’=LZB-LCA

md −1
pc β∗δ 1 δ
p'I =
ε −1 {
∗ β∗( δ 1 −1 ) +
[
md −1 ( )
∗ 1− 1
ε ]
−
1
m c −1 [ 1
∗ 1− m −1
ε c ]}
Pentru M.A.C:

LI’=LZZ’+LZ’B-LCA
md −1
p'I =
pc
ε −1 {
∗ β∗( δ 1 −1 ) +
β∗δ 1
md −1 [ δ
( )
∗ 1− 1
ε ]
−
1
mc −1 [ 1
∗ 1− m −1
ε c ]}

21
 Presiunea medie indicată a ciclului de calcul rotunjit este dată de relația:
pI =ϕr p I '+ Δp I (bari)

Δp I =ε 0 ( p a− p r )

ΔpI este lucrul mecanic de pompaj pentru motoarele în 4 timpi

nesupraalimentate.

ζ 0=0.75 .. .1.00

Φr - coeficient de rotunjire- raportul dintre lucrul mecanic al ciclului rotunjit si

lucrul mecanic al ciclului de calcul nerotunjit;

M.A.S.................................φ r=0.94÷0.97

M.A.C.................................φr=0.92÷0.95

Valorile presiunii medii indicate trebuie sa fie cuprinse între limitele:

M.A.S.................................6÷14 bari

M.A.C.................................7÷11 bari

LI = 0.428229241J

pI` = 1.152470068 MPa

pI = 1.079029386 MPa

ΔpI = -0.02734188

ξ0 = 0,75

Φr = 0,96

β = 3.838384605

22
 2.Presiunea indicată NI = puterea motorului corespunzătoare lucrului
mecanic indicat al ciclului.
p I∗V I ∗n
NI= (CP)
225∗τ
sau
p I ∗V S∗n
NI=
30 τ

pI - [MPa]

Vs -[ d m3 ]

n- [rot/min]

τ -numărul de timpi ai motorului

NI = 19.98403126 kW

3.Randamentul indicat ηI se definește pentru căldura disponibilă a unității de

cantitate de combustibil.

103∗pi∗L min∗λ
ηi =
H i∗ρ0∗ηv

Hi este puterea calorică a combustibilului;

Benzina ....................... Hi = 43500 [kJ/kg]
Motorina ...................... Hi = 42667 [kJ/Kg]

Valorile randamentului indicat trebuie să fie cuprinse între limitele:

M.A.S. ........................................... 0,26 ÷ 0,35
M.A.C. ........................................... 0,38 ÷ 0,50

ρ0 = 1.189 kg/m^3
HI = 43500 kJ/kg

ηI = 0.2523135

23
 4. Consumul specific indicat ci este cantitatea de combustibil consumată de
motor în unitatea de timp, pentru unitatea de putere dezvoltată de motor.

ρ0∗η v
c i=3 . 6∗103 [g/kWh]
p i∗λ∗Lmin

Valorile medii ale consumului specific indicat trebuie să fie cuprinse între
limitele:
M.A.S. .............................................. 178 ÷ 236 (g/CPh)
M.A.C. .............................................. 125 ÷ 170 (g/CPh)

L min = 0.507341 kmol aer/kg comb = 12.17619048 kg/ kg comb

ci = 327.9992416 g/kWh

B. Calculul parametrilor efectivi ai motorului

1. Presiunea medie efectivă, pe este o presiune convențională, constantă ca

mărime, care acționând asupra pistonului, în timpul cursei de destindere, ar produce
un lucru mecanic egal cu lucrul mecanic efectiv al motorului.

Pe = ηm * pi (bar)

unde ηm este randamentul mecanic, și este cuprins între limitele:

M.A.S.............................. ηm = 0,7 ÷ 0,92

M.A.C.............................. ηm = 0,7 ÷ 0,82

Valorile presiunii medii efective trebuie să fie cuprinse între limitele:

M.A.S............................... pe = 6 ÷ 11 bari
M.A.C............................... pe = 5,5 ÷ 8,5 bari

ηm = 0,95

24
 pe = 1.025077916 MPa = 10.25077916 bar

2. Puterea efectivă, Pe este puterea transmisă de arborele motor

consumatorului.
pe∗V S∗n∗i [kW]
Pe =
30∗τ

Pe = 75.93931878 kW

3. Consumul specific efectiv, Ce

3
c e=3 . 6∗10 ∗ρ0 /( pe∗λ∗Lmin ) [g/kWh]

Valorile medii ale consumului specific efectiv trebuie să fie cuprinse între
limitele:

M.A.S.................................................... Ce = 184 ÷ 240 (g/CPh)

M.A.C.................................................... Ce = 154 ÷ 166 (g/CPh)

ce = 349.9370843 g/kWh

4. Consumul orar de combustibil, Ch

Pe∗c e
C h= [kg/h]
1000

Ch = 26.5739838 kg/h

25
5. Puterea litrică, PL

Pe
PL = [kW/l]
V S∗i

PL = 47.83696943 kW / l

26