MU CHII MEMBRULUI SUPERIOR

LP 3
MU CHI ORIGINE INSER IE INERVA IE
Mu chii Mu chiul 1/3 lateral a fe ei tuberozitatea deltoidian de pe nervul axilar
deltoid superioare a claviculei fa a lateral a diafizei humerale
um rului (fasciculul clavicular)
1/2 lateral a marginii
anterioare a claviculei
(fasciculul clavicular)
fa a superioar a
acromionului (fasciculul
acromial)
buza inferioar a spinei
scapulei (fasciculul spinal)

Mu chiul în 2/3 mediale ale fosei pe tuberculul mare al nervul

supraspinos supraspinoase i pe fascia humerusului i capsula suprascapular
supraspinoas articula iei scapulo-humerale.

Mu chiul fosa infraspinoas i fascia tuberculul mare al humerusului nervul

infraspinos mu chiului i capsula articula iei scapulo- suprascapular
humerale.

Mu chiul marginea lateral a scapulei tuberculul mare i capsula nervul axilar

rotund mic în partea superioar articula iei scapulo-humerale
Mu chiul marginea lateral a scapulei pe creasta tuberculului mic nervul
rotund mare în partea inferioar i subscapular
unghiul inferior al scapulei inferior

Mu chiul în fosa subscapular pe tuberculul mic al nervii

subscapular humerusului i capsula subscapulari
articula iei scapulo-humerale. superior i
inferior

1
1
Mu chii Mu chiul capul scurt are originea pe tuberozitatea radial nervul flexia
biceps pe procesul coracoid al printr-un tendon care împarte musculocutan antebra ului,
bra ului scapulei împreun cu fosa cubital în cele dou supina ie, flexia
brahial
Loja mu chiul coracobrahial; cele an uri bicipitale (medial i bra ului i rota ia
dou corpuri musculare pot lateral). medial a
anterioar fuziona formând mu chiul pe fasciile bra ului i bra ului.
coraco-biceps. antebra ului prin aponevroza
capul lung are originea bicipital , o expansiune
pe tuberculul fibroas care se desprinde de la
supraglenoidian al scapulei. nivelul tendonului.
Tendonul capului lung al
bicepsului are un triect
intraarticular i apoi prin
antul intertubercular,
învelit de o teac sinovial .
Mu chiul 1/2 inferioar a fe elor tuberozitatea ulnar i fa a nervul flexia
brahial antero-lateral i antero- anterioar a procesului musculocutan antebra ului i
medial a humerusului; coronoid al ulnei. tensor al capsulei
marginile humerusului i articulare a
septurile intermusculare cotului
medial i lateral.

Mu chiul printr-un tendon comun cu jum tatea superioar a fe ei nervul flexor i

coraco- capul scurt al mu chiului mediale humerale, marginea musculocutan abductor al
biceps brahial împreun cu medial a humerusului i septul bra ului.
brahial care poate forma mu chiul intermuscular medial.
coracobiceps.

2
2
Mu chii Mu chiul capul lung are originea olecran nervul radial prin ramuri mu chi
triceps pe tuberculul pentru fiecare cap al extensor al
bra ului infraglenoidian al scapulei. mu chiului. antebra ului
brahial
Loja capul lateral are originea i adductor
pe fa a posterioar a al bra ului
posterioar humerusului supero-lateral
de an ul nervului radial, pe
septul intermuscular lateral
i pe marginea lateral a
humerusului.
capul medial are originea
pe fa a posterioar a
humerusului infero-medial
de an ul nervului radial, pe
septul intermuscular medial,
pe marginea medial a
humerusului.

Mu chiul epicondilul lateral al marginea nervul radial extensor al

anconeu humerusului lateral a antebra ului
olecranului i
suprafa a
triunghiular de
pe fa a
posterioar a
ulnei.

3
3
 MU CHII LOJEI ANTERIOARE A ANTEBRA ULUI
Planul I Mu chiul pe epicondilul medial al humerusului prin capul humeral i pe fa a lateral a diafizei nervul median
rotund procesul coronoid prin capul ulnar. radiale
muscular: pronator

Mu chiul flexor epicondilul medial al humerusului i pe septurile intermusculare ale fa a anterioar a bazei nervul median
radial al fasciei antebra ului. metacarpianului II
carpului
mu chiul epicondilul medial al humerusului, fascia anterahial i pe septurile aponevroza palmar , nervul median
palmar lung intermusculare ale fasciei antebra ului retinaculul flexorilor i pe
originea mu chilor tenari i
hipotenari

Mu chiul flexor capul humeral se prinde pe epicondilul medial al humerusului i osul pisiform. nervul median
ulnar al septurile intermusculare, iar capul ulnar pe fa a medial a
carpului olecranului i pe marginea posterioar a ulnei.

Planul II Mu chiul flexor capul humero-ulnar se ata eaz pe epicondilul medial , pe marginea baza falangei mijlocii nervul median
superficial al medial a procesului coronoid, iar capul radial se prinde pe fa a
muscular degetelor anterioar a diafizei radiale (1/3 mijlocie).

Planul III Mu chiul flexor pe cele 3/4 superioare ale fe ei anterioare a ulnei, pe membrana fa a palmar a bazei falangei nervul median care prin nervul
profund al interosoas i pe fa a anterioar a radiusului sub tuberozitatea distale a degetelor II-V interosos anterior inerveaz
muscular degetelor radial partea lateral i nervul ulnar
care inerveaz partea medial .

Mu chiul flexor fa a anterioar a diafizei ulnare în 3/4 proximal i membrana fa a anterioar a bazei nervul median prin nervul
lung al policelui interosoas falangei distale a policelui interosos anterior

Planul IV Mu chiul p trat marginea anterioar i medial a ulnei în partea inferioar fa a anterioar a radiusului nervul median prin nervul
pronator interosos anterior
muscular

4
4
MU CHII LOJEI ANTERIOARE A MU CHII LOJEI ANTERIOARE A ANTEBRA ULUI MU CHII LOJEI ANTERIOARE A
ANTEBRA ULUI PLANUL I PLANUL II ANTEBRA ULUI
1. mu chiul biceps brahial; 2,9. mu chiul brahial; 1. humerus; 2. epicondilul lateral al humerusului; 3. arcada PLANURILE III I IV
3. mu chiul brahioradial; 4. mu chiul p trat mu chiului flexor superficial al degetelor; 4. mu chiul lung 1. mu chiul biceps brahial; 2. mu chiul flexor
pronator; 5. mu chiul flexor ulnar al carpului; 6. extensor radial al carpului; 5. mu chiul brahioradial; 6. lung al policelui; 3. mu chiul p trat pronator; 4.
mu chiul palmar lung; 7. mu chiul flexor radial al tendonul mu chiului lung abductor al policelui; 7. tendonul mu chiul flexor profund al degetelor; 5. mu chiul
carpului; 8. mu chiul rotund pronator; mu chiului flexor lung al policelui; 8. tendonul mu chiului brahial;
flexor ulnar al carpului; 9. mu chiul p trat pronator; 10.
mu chiul flexor superficial al degetelor; 11. mu chiul rotund
pronator; 12. mu chiul biceps brahial;
5 13. mu chiul brahial;
5
Mu chii lojei Mu chiul scurt MU CHII LOJEI LATERALE I AI LOJEI
extensor radial al POSTERIOARE A ANTEBRA ULUI (PLANUL I)
laterale a carpului 1. mu chiul extensor ulnar al carpului; 2. mu chiul
antebra ului extensor al degetului mic; 3. mu chiul extensor al
Mu chiul supinator degetelor; 4. mu chiul lung extensor al policelui; 5.
retinaculul extensorilor; 6. mu chiul scurt extensor al
Mu chiul brahioradial policelui; 7. mu chiul lung abductor al policelui; 8.
mu chiul brahioradial; 9. mu chiul lung extensor radial
Mu chii lojei al carpului; 10. mu chiul scurt extensor radial al
posterioare carpului;
Planul muscular Mu chiul extensor al
superficial: degetelor
Mu chiul extensor al
degetului mic
Mu chiul extensor
ulnar al carpului

Planul muscular Mu chiul lung

profund abductor al policelui

Mu chiul scurt
extensor al policelui
Mu chiul lung extensor
al policelui

MU CHII LOJEI POSTERIOARE A

Mu chiul extensor al ANTEBRA ULUI (PLANUL II)
indexului 1. mu chiul extensor lung al degetelor; 2. mu chiul
extensor ulnar al carpului; 3. mu chiul extensor al
degetului mic; 4. radius; 5. mu chiul lung abductor al
policelui; 6. mu chiul scurt extensor al policelui; 7.
mu chiul extensor lung al policelui; 8. mu chiul lung
extensor radial al carpului; 9. mu chiul brahioradial; 10.
mu chiul supinator; 11. mu chiul extensor al indexului;

6
6
Mu chii mâinii

Mu chii lojei tenare Mu chiul abductor

scurt al policelui
Mu chiul opozant al
policelui
Mu chiul flexor scurt al
policelui
Mu chiul adductor al
policelui
Mu chii lojei Mu chiul palmar scurt
hipotenare
Mu chiul abductor al
degetului mic
Mu chiul flexor scurt al
degetului mic
Mu chi opozant al
degetului mic

Mu chii lombricali
i interoso i

7
7
 LP 4 REGIUNEA AXILAR
CON INUTUL AXILEI
M nunchiul vasculo-nervos principal al axilei
este format din vasele axilare i plexul brahial
(partea infraclavicular ).
- artera axilar 8A
- vena axilar 10A
- plexul brahial (partea infraclavicular )
9A.
M nunchiurile vasculo-nervoase secundare:
- m nunchiul vasculo-nervos lateral:
vasele circumflexe humerale 5,7B i nervul
axilar 2B.
- m nunchiul vasculo-nervos medial:
vasele toracice laterale 21B i nervul
toracic lung17B.
- m nunchiul vasculo-nervos posterior:
vasele toraco-dorsale 16B i nervul toraco-
dorsal.
Limfonodulii axilari
PERE II AXILEI – au forma unei piramide patrulatere cu patru
pere i, un vârf i o baz .
Peretele anterior.
tegumentul;
esutul celular subcutanat
planul musculo-aponevrotic superficial: mu chiul pectoral mare 4A
i fascia sa;
planul musculo-aponevrotic profund:
mu chiul subclavicular;
fascia clavipectoral
mu chiul pectoral mic 3A;
ligamentul suspensor al axilei;
Peretele posterior este format dinspre superior spre inferior de:
- mu chiul subscapular 7A
- mu chiul rotund mare
- mu chiul latissimus dorsi 6A
Peretele medial este format din peretele toracic (primele zece coaste, spa iile
intercostale i mu chii intercostali) i mu chiul din at anterior 5A.
Peretele lateral este format din :
- capul scurt al mu chiului biceps brahial 1A
- mu chiul coracobrahial 2A
Vârful axilei apar ine zonei de tranzi ie cervico-brahiale. Este limitat superior
de clavicul i mu chiul subclavicular, postero-lateral de marginea superioar a
scapulei i procesul coracoid, medial de coasta I. Inser ia mu chiului scalen
anterior pe coasta I împarte acest spa iu în dou zone:
- zona postero-lateral prin care trec fasciculele plexului brahial
(situate posterior) i artera subclavie care la marginea lateral a coastei I se
continu cu artera axilar (situat anterior) .
A - zona antero-medial este st b tut de vena axilar , care se
continu cu vena subclavie.
Baza axilei
- tegumentul
- fascia axilar care ader posterior la fascia mu chiului latissimus dorsi ,
la ligamentul suspensor al axilei i la fascia mu chiului pectoral mare.
4A
1
8
 REGIUNEA AXILAR
1,18. mu chiul pectoral mic; 2,10. nervul musculocutan; 3. clavicula; 4,12. mu chiul coracobrahial; 5. artera circumflex
humeral posterioar ; 6. tuberculul mic al humerusului; 7. artera circumflex humeral anterioar ; 8. tendonul
B mu chiului latissimus dorsi; 9. mu chiul rotund mare; 11. nervul radial; 13. capul lung al mu chiului triceps brahial; 14.
nervul median; 15. nervul ulnar; 16. artera toraco-dorsal ; 17. nervul toracic lung; 19. artera circumflex a scapulei; 20.
artera subscapular ; 21. artera toracic lateral ; 22. mu chiul din at anterior; 23. nervul cutanat brahial medial; 24. vena
axilar ; 25. artera axilar ; 26. fasciculul lateral al plexului brahial; 27. procesul coracoid; 28. nervul cutanat antebrahial
medial; nervul radial i artera brahial profund .

COMUNIC RILE AXILEI

1. Prin vârful axilei (s geata ro ie) cu trigonul omoclavicular (regiune care apar ine regiunii
laterale a gâtului) ( vezi vârful axilei).
2. Prin patrulaterul humero-birondo-tricipital Velpeau (s geata alb ) cu regiunea
deltoidian :
a. limite:
superior: marginile inferioare ale mu chilor rotund mic i subscapular (primul este
situat posterior i cel de al doilea anterior).
inferior: marginea superioar a mu chiului rotund mare
lateral: colul chirurgical al humerusului
medial: capul lung al mu chiului triceps brahial
b. con inut: nervul axilar i artera circumflex humeral posterioar .
3. Prin trigonul birondo-tricipital (s geata albastr ) regiunea axilar comunic cu regiunea
scapular .
a. limite:
superior: mu chiul rotund mic
inferior: mu chiul rotund mare
lateral: capul lung al mu chiului triceps brahial
b. con inut: artera circumflex a scapulei
4. Prin trigonul humero-rondo-tricipital (s geata verde) regiunea axilar comunic cu
regiunea posterioar a bra ului.
a. limite:
superior: mu chiul rotund mare
lateral: colul chirurgical al humerusului
medial: capul lung al mu chiului triceps brahial
b. con inut: nervul radial i artera brahial profund
5. Prin canalul brahial axila comunic cu loja anterioar a bra ului:

2
9
ARTERA AXILAR
P 2. Limite:
R b. por iunea retropectoral R
L c. por iunea lateropectoral
RAPORTURILE ARTEREI AXILARE
1,11. mu chiul pectoral mic; 2. nervul musculocutan; 3. nervul
axilar; 4,16,18. artera axilar ; 5. nervul radial; 6. nervul ulnar; 7.
vena axilar ; 8,9. nervul cutanat antebrahial medial; 10. nervul
cutanat brahial medial; 12. nervul pectoral medial (mic); 13. nervul
pectoral mare (lateral); 14. fasciculul posterior al plexului brahial;
15. fasciculul medial al plexului brahial; 17. fasciculul lateral al
plexului brahial;
ARTERA AXILAR -ORIGINEA, TRAIECTUL I RAPORTURILE.
1. Origine: artera subclavie
a. limita proximal - marginea lateral a coastei I
b. limita distal - marginea inferioar a mu chiului pectoral mare. La acest nivel se
continu cu artera brahial .
3. Traiect. Artera axilar str bate “în e arf ” axila, în raport cu peretele anterior, dinspre
supero-medial spre infero-lateral. În func ie de pozi ia sa fa de mu chiul pectoral mic, artera
axilar are trei por iuni:
a. por iunea prepectoral P
c. por iunea lateropectoral L
5. Raporturi:
a. în por iunea prepectoral :
raporturi cu elementele vasculo-nervoase:
fasciculele plexului brahial. Fasciculul lateral 17 se afl lateral de arter . Fasciculul
posterior 14 se afl posterior. Fasciculul medial 15 traverseaz oblic fa a posterioar a arterei i
ajunge între artera axilar 4 i vena axilar 7.
vena axilar 7 se afl medial de arter 4 (vena se dispune antero-medial de arter );
vena axilar prime te ca afluent vena cefalic .
b. por iunea retropectoral
raporturi cu elementele vasculo-nervoase:
ramurile terminale ale plexului brahial: nervii radial 5 i axilar 3 se formeaz din
fasciculul posterior pe fa a posterioar a arterei; nervul musculocutan 2 i r d cina lateral a
nervului median se formeaz din fasciculul lateral pe fa a antero-lateral a arterei; nervul ulnar 6,
r d cina medial a nervului median , nervii cutanat brahial medial 10 i cutanat antebrahial medial
9 se formeaz din fasciculul medial pe fa a antero-medial a arterei. Nervul median se formeaz
din cele dou r d cini ale sale pe fa a anterioar a arterei.
vena axilar 7 este situat medial de artera axilar .
raporturi cu elementele vasculo-nervoase:
ramurile terminale ale plexului brahial (nervul median se afl pe fa a antero-medial
a arterei axilare; lateral de el se g sesc nervii musculocutan 2 i axilar3).
nervul radial 5 se afl pe fa a posterioar .
nervul ulnar 6 se afl pe fa a medial , împreun cu nervul cutanat antebrahial medial
9 (situat posterior de nervul ulnar).
vena axilar 7 este situat medial.
3
10
RAMURILE ARTEREI AXILARE
a. artera toracic superioar (suprem ) se desprinde din prima por iune a arterei
axilare, perforeaz fascia clavipectoral , ajunge pe marginea medial a mu chiului
pectoral mic i apoi între cei doi mu chi pectorali. Vascularizeaz mu chii pectorali i
regiunea mamar .
b. artera toraco-acromial -se desprinde din prima por iune a arterei axilare, perforeaz
fascia clavipectoral i se împarte în patru ramuri: ramura pectoral (care vascularizeaz
mu chii pectorali i regiunea mamar ), ramura acromial , ramura clavicular
(vascularizeaz articula ia sterno-clavicular i mu chiul subclavicular), ramura
deltoidian (vascularizeaz mu chii deltoid i pectoral mare).
c. artera toracic lateral - se desprinde din a doua por iune a arterei axilare i coboar
pe peretele toracic. Vascularizeaz mu chii pectorali i din at anterior. La femeie din
artera toracic lateral se desprind ramuri mamare laterale care vascularizeaz glanda
mamar .
d. artera subscapular - are originea din cea de a treia por iune a arterei axilare. Se
împarte în dou ramuri: artera circumflex a scapulei i artera toraco-dorsal . Artera
circumflex a scapulei trece prin trigonul birondo-tricipital în raport cu marginea lateral
a scapulei i ajunge în fosa infraspinoas . Ea particip la formarea cercului arterial
periscapular. Artera toraco-dorsal are un traiect descendent în raport cu mu chiul din at
anterior, posterior de artera toracic lateral . Posterior de artera toraco-dorsal se afl
nervul toraco-dorsal.
e. artera circumflex humeral posterioar - se desprinde din a treia por iune a arterei
axilare. Împreun cu nervul axilar are un traiect spre posterior prin patrulaterul humero-
birondo-tricipital (Velpeau). Ocole te posterior colul chirurgical al humerusului i
vascularizeaz articula ia um rului, mu chii deltoid, rotund mare i mic, capul lung al
mu chiul triceps.
f. artera circumflex humeral anterioar - are un traiect spre lateral posterior de
mu chii coracobrahial i de capul scurt al mu chiului biceps. Ocole te anterior colul
chirurgical al humerusului i vascularizeaz capul lung al bicepsului i mu chiul deltoid.

4
11
PLEXUL BRAHIAL

PLEXUL BRAHIAL
A. Origine. Plexul brahial are originea în ramurile ventrale ale nervilor
spinali C5, C6, C7, C8 i T1. Ramurile ventrale C4 i T2 pot contribui i ele
la formarea plexului.
B. Formare. Plexul brahial are forma unui triunghi cu baza la coloana
vertebral i vârful în axil . El este format din r d cini, trunchiuri, diviziuni
i fascicule din care pornesc ramurile colaterale i terminale. N. AXILAR 10
1. Modul de unire al r d cinilor plexului brahial:
a. r d cinile C5 i C6 reprezint fiecare continuarea ramurii ventrale a
nervului spinal corespunz tor. Cele dou r d cini se unesc i formeaz
trunchiul superior. N. RADIAL 11
b. r d cina C7 continu ramura ventral a nervului spinal C7 i
formeaz singur trunchiul mijlociu.
c. r d cinile C8 i T1 reprezint fiecare continuarea ramurii ventrale a N. N.CUTANA T
nervului spinal corespunz tor. Cele dou r d cini se unesc i formeaz MUSCULOCUTAN ANTEBRAHIAL
trunchiul inferior. 12 MEDIAL 18
2. Modul de ramificare al trunchiurilor plexului brahial. Fiecare
trunchi se bifurc într-o diviziune posterioar i una anterioar .
3. Modul de unire al diviziunilor i formare a fasciculelor plexului
brahial: N. MEDIAN 14
a. toate diviziunile posterioare se unesc i formeaz fasciculul N.CUTANA T
posterior. N. ULNAR 16 ANTEBRAHIAL
b. diviziunile anterioare ale trunchiurilor superior i mijlociu se MEDIAL 17
unesc i
formeaz fasciculul lateral.
c. diviziunea anterioar a trunchiului inferior formeaz fasciculul
medial. PLEXUL BRAHIAL
4. Modul de diviziune al fasciculelor în ramuri terminale: 1. r d cina ventral a nervului spinal C4; 2. ramur anastomotic între r d cinile C4 i C5; 3. nervul
a. din fasciculul posterior se formeaz nervul radial i nervul dorsal al scapulei; 4. trunchiul superior; 5. nervul suprascapular; 6. diviziunea anterioar a trunchiului
superior; 7. fasciculul lateral; 8. nervul pectoral lateral (mare); 9. fasciculul posterior; 10. nervul
axilar.
axilar; 11. nervul radial; 12. nervul musculocutan; 13. r d cina lateral a nervului median; 14. nervul
b. din fasciculul lateral se formeaz nervul musculocutan i median; 15. r d cina medial a nervului median; 16. nervul ulnar; 17. nervul cutanat antebrahial
r d cina lateral a nervului median. medial; 18. nervul cutanat brahial medial; 19. nervul toraco-dorsal; 20. ansa pectoralilor; 21. nervul
c. din fasciculul medial se desprinde nervul ulnar, r d cina pectoral medial (mic); 22,27. nervul toracic lung; 23,24. nervii subscapulari; 25. r d cina ventral T1;
medial a nervului median, nervul cutanat brahial medial i nervul 26. r d cina ventral C8; 28. r d cina ventral C7; 29. nervul pentru mu chiul subclavicular; 30.
r d cina ventral C6; 31. r d cina ventral C5;
cutanat antebrahial medial.
5
12
RAMURILE COLATERALE
ALE PLEXULUI BRAHIAL
Ramurile supraclaviculare
Ramuri infraclaviculare
nervii pentru mu chii scaleni i lung al se desprind din r d cinile plexului
gâtului (C5, C6, C7, C8)
nervul dorsal al scapulei (C5)
nervul toracic lung (C5, C6, C7)
ramura pentru nervul frenic (C5)
nervul pentru mu chiul subclavicular
(C5,C6)
nervul suprascapular (C5,C6)
nervul pectoral lateral (C5, C6, C7)
nervul pectoral medial (C8, T1)
nervul subscapular superior (C5, C6)
nervul subscapular inferior (C5, C6)
nervul toraco-dorsal (C6, C7, C8)
inerveaz mu chiul ridic tor al scapulei i mu chii
romboizi.
ajunge pe fa a lateral a mu chiului din at anterior pe
care îl inerveaz .
Are originea în trunchiul superior. Inerveaz
mu chiul supraspinos i apoi p trunde în fosa
infraspinoas , unde inerveaz mu chiul infraspinos.
De la nivelul s u se desprinde o ramur pentru nervul
pectoral medial anastomoz numit ansa pectoralilor.
Aceasta reprezint un reper pentru ligaturarea arterei
toraco-acromiale. Inerveaz mu chiul pectoral mare.
Are originea în fasciculul medial. Ini ial este
posterior de artera axilar apoi emerge dintre vasele
axilare. Inerveaz i perforeaz mu chiul pectoral
mic; unele filete ajung la mu chiul pectoral mare.
se desprinde din fasciculul posterior i inerveaz
mu chiul subscapular (partea superioar ).
se desprinde din fasciculul posterior i inerveaz atât
partea inferioar a mu chiului subscapular cât i
mu chiul rotund mare.
are originea în fasciculul posterior între cei doi nervi
subscapulari. Coboar pe mu chiul subscapular
împreun cu artera subscapular i apoi cu artera
toraco-dorsal . Inerveaz mu chiul latissimus dorsi.

1. Din fasciculul lateral se formeaz nervul musculocutan i r d cina lateral a

RAMURILE nervului median.
TERMINALE ALE 2. Din fasciculul medial se formeaz nervul ulnar, r d cina medial a nervului
PLEXULUI median, nervul cutanat antebrahial medial i nervul cutanat brahial medial.
BRAHIAL 3. Din fasciculul posterior se formeaz nervul radial i nervul axilar.

6
13
 n.musculocutan

m.pectoral mare

m.biceps brahial

m.coracobrahial
a.axilar
m.pectoral mic

fasciculul lateral al plexului brahial

a.circumflex
humeral
anterioar
v.axilar

n.median
n.toracic lung

a.toracic lateral
n.radial
n.toracodorsal

v.subscapular

REGIUNEA AXILAR
n.ulnar

n.cut.antebrah.med. a. subscapular fasciculul a.toracodorsal m.din at anterior

medial al
plexului
n.subscapular brahial m.latissimus dorsi 7
14
LP 5 ARTERA BRAHIAL
Artera brahial
ARTERA BRAHIAL
1. mu chiul biceps brahial;2. mu chiul coracobrahial;3.
1. Origine: artera axilar
artera brahial ;4. artera brahial profund ;5. artera 2. Limite:
colateral ulnar superioar ;6. nervul median;7. vena a. limita proximal - marginea inferioar a mu chiului pectoral mare.
bazilic ;8. artera colateral inferioar ;9. nervul ulnar;10. b. limita distal - la 1 cm distal de plica cotului în dreptul colului radiusului. La acest
mu chiul triceps brahial;
nivel se împarte în artera radial i artera ulnar .
3. Traiect - prin urm toarele regiuni: loja anterioar a bra ului i an ul bicipital medial (de
la nivelul fosei cubitale)
4. Raporturi:
a. la bra :
în 1/3 superioar a bra ului nervul median este situat antero-lateral, nervul ulnar
este situat medial i nervul radial este situat posterior.
în 2/3 inferioare ale bra ului nervul median (nervul satelit al arterei) încruci eaz
anterior artera i se dispune medial; nervul ulnar se afl posterior de septul muscular medial în
loja posterioar a bra ului.
b. în fosa cubital artera se afl în an ul bicipital medial:
nervul median se afl medial.
anastomoza dintre artera colateral ulnar inferioar cu ramura anterioar a
arterei recurente ulnare.
5. Ramurile arterei brahiale:
a. ramuri musculare care vascularizeaz mu chii lojei anterioare a bra ului.
b. artera nutritiv a humerusului
c. artera brahial profund str bate trigonul humero-rondo-tricipital împreun cu
nervul radial i ajunge în an ul nervului radial de pe fa a posterioar a humerusului. La
marginea lateral a humerusului se împarte în dou ramuri:
artera colateral radial care str bate septul intermediar lateral împreun cu
nervul radial i se anastomozeaz cu artera recurent radial în an ul bicipital lateral.
artera colateral medie care se desprinde posterior de humerus, coboar prin
interiorul capului medial al mu chiului triceps brahial i se anastomozeaz cu artera recurent
ARTERA BRAHIAL interosoas posterior de epicondilul lateral.
1. artera axilar ; 2. fasciculul lateral al plexului d. artera colateral ulnar superioar . Dup ce perforeaz septul intermuscular medial
brahial; 3,9. nervul musculocutan; 4. tuberculul înso e te nervul ulnar i ajunge între epicondilul medial i olecran. Profund de mu chiul flexor
mare al humerusului; 5. mu chiul
ulnar al carpului se anastomozeaz cu ramura posterioar a arterei recurente ulnare.
corocobrahial; 6. nervul median; 7. nervul
radial; 8. mu chiul biceps brahial; 10. nervul e. artera colateral ulnar inferioar trece posterior de nervul median i se împarte în
artera brahial profund ; 11. artera brahial , 12. 2 ramuri: ramura anterioar (care se anastomozeaz cu ramura anterioar a arterei recurente
artera radial ; 13. artera colateral ulnar ulnare) i ramura posterioar (care perforeaz septul intermuscular medial i se anastomozeaz
inferioar ; 14. septul intermuscular medial; 15.
cu artera colateral medie).
capul medial al mu chiului triceps brahial; 16.
artera colateral ulnar superioar ; 17. nervul
ulnar; 18. fasciculul medial al plexului brahial;
19. procesul coracoid;

1
15
 ARTERA RADIAL
ARTERA RADIAL
1. artera colateral radial ; 2. artera radial ; 3. artera
ulnar ; 4. mu chiul brahioradial; 5. mu chiul rotund
pronator; 6. mu chiul flexor radial al carpului; 7.
mu chiul palmar lung; 8. nervul cutanat antebrahial
lateral; 9. artera brahial ; 10. tendonul bicipital;
ARTERA RADIAL AN UL PULSULUI
1,8. mu chiul brahioradial; 2. tendonul mu chiul biceps brahial; 3. ramura superficial a Limite :
nervului radial; 4. artera recurent radial ; 5. capul ulnar al mu chiului rotund pronator; 6. - lateral: tendonul mu chiului brahioradial
mu chiul rotund pronator; 7. artera radial ; 9. mu chiul flexor lung al policelui; 10. mu chiul - medial: tendonul mu chiului flexor radial al carpului
p trat pronator; 11. mu chiul flexor superficial al degetelor; 12. mu chiul flexor ulnar al - profund: mu chiul p trat pronator i radiusul
carpului; 13. nervul median; 14. mu chiul flexor radial al carpului; 15. artera ulnar ; 16. Con inut: vasele radiale
artera brahial ; 17. mu chiul brahial; 18. humerus; 19. mu chiul supinator; 20. nervul radial;
2
Artera radial
1. Origine: artera brahial
2. Limite:
a. limita proximal - la nivelui colului radiusului la aproximativ 1cm
inferior de plica cotului.
b. limita distal - în loja palmar mijlocie.
3. Traiect raporturi
a. în 2/3 superioare ale antebra ului: coboar având lateral ramura
superficial a nervului radial.
b. în 1/3 inferioar a antebra ului artera str bate an ul pulsului unde
are urm toarele raporturi:
c. în tabachera anatomic artera radial ajunge dup ce trece pe sub
tendoanele mu chilor lung abductor al policelui i scurt extensor al policelui
având profund oasele scafoid i trapez i superficial: vena cefalic .
d. la mân artera radial traverseaz primul spa iu interosos printre cele
dou capete ale primului mu chi interosos dorsal. Apoi trece între cele dou
capete ale mu chiului adductor al policelui. În loja palmar mijlocie se
anastomozeaz cu ramura profund a arterei ulnare i formeaz arcada palmar
profund .
4. Ramuri:
a. artera recurent radial . Se anastomozeaz cu artera colateral
radial .
b. ramuri musculare
c. ramura carpian palmar se anastomozeaz cu ramura carpian
palmar a arterei ulnare formând arcul carpian palmar.
d. ramura palmar superficial se anastomozeaz cu artera ulnar
formând arcada palmar superficial .
e. ramura carpian dorsal .Ajunge pe fa a dorsal a carpului se
anastomozeaz cu ramura carpian dorsal a arterei ulnare, cu arterele
interosoase anterioar i posterioar i formeaz arcul carpian dorsal. De la
nivelul s u se desprind trei artere metacarpiene dorsale care se bifurc în
ramuri digitale dorsale .
f. artera metacapian dorsal I
g. artera principal a policelui
h. artera radial a indexului
16
 ARTERA ULNAR
Artera ulnar
1. Origine: artera brahial
ARTERA ULNAR 2. Limite:
1. artera ulnar ; 2. nervul ulnar; 3. a. limita proximal - inferior de plica cotului la nivelul
nervul median; 4. mu chiul flexor
superficial al degetelor; 5. mu chiul
extremit ii an ului bicipital medial.
flexor profund al degetelor; b. limita distal - distal de osul pisiform
3. Traiect i raporturi:
a. în 1/3 superioar a antebra ului coboar având
medial nervul ulnar. Nervul median încruci eaz
anterior artera dinspre supero-medial spre infero-lateral.
b. în 2/3 inferioare ale antebra ului coboar având
medial nervul ulnar i mu chiul flexor ulnar al
carpului.
c. în regiunea carpian artera se afl în loja lui Guyon
(delimit ri: medial - osul pisiform; posterior -retinaculul flexorilor;
anterior- expansiunea fibroas provenit din retinaculul flexorilor).
Medial se afl nervul ulnar i osul pisiform.
4. Ramuri:
a. ramuri musculare
b. artera recurent ulnar d dou ramuri:
artera recurent ulnar anterioar
artera recurent ulnar posterioar
c. artera interosoas comun are un traiect spre posterior,
distal de tuberozitatea radial i ajunge pe marginea proximal a
membranei interosoase. D dou ramuri:
artera interosoas anterioar
artera interosoas posterioar
d. ramura carpian palmar
e. ramura carpian dorsal
f. ramura palmar profund .Se anastomozeaz cu artera
radial i formeaz arcul arterial palmar profund.

ARTERA ULNAR
1. nervul radial; 2,12. artera ulnar ; 3. mu chiul brahioradial; 4. artera radial ; 5,17.
mu chiul rotund pronator; 6,9. mu chiul flexor superficial al degetelor; 7,18. nervul
median; 8. artera radial ; 10. ramura dorsal a nervului ulnar; 11. mu chiul flexor
profund al degetelor; 13. nervul ulnar; 14. capul profund al mu chiului rotund pronator;
15. mu chiul flexor ulnar al carpului; 16. mu chiul flexor radial al carpului; 19. artera
brahial ; 20. mu chiul biceps brahial; 21. mu chiul brahial; 22. nerv pentru mu chiul
flexor profund al degetelor; 23. nerv pentru mu chiul flexor lung al policelui; 24.
nervul interosos anterior;
3
17
 Arcul arterial palmar superficial
1. Alc tuire: arcul arterial palmar este format prin
ARCUL ARTERIAL PALMAR SUPERFICIAL anastomoza dintre artera ulnar i ramura palmar
superficial a arterei radiale.
2. Localizare: în loja palmar mijlocie în planul
pretendinos.
3. Raporturi:
a. raporturile cu elementele musculo-aponevrotice:
anterior: aponevroza palmar mijlocie
posterior: tendoanele mu chilor flexori
b. raporturile cu elementele nervoase. Planul nervos
este situat profund de arcad i este format din:
nervi digitali palmari comuni II i III (ramuri ale
nervului median)
anastomoza dintre nervii ulnar i median
nervul digital palmar comun IV ( din nervul ulnar)
4. Ramuri:
a. ramuri musculare i articulare
b. artere digitale palmare comune (3)
c. artera digital palmar pentru fa a medial a
degetului mic

ARCUL ARTERIAL PALMAR SUPERFICIAL

1. radius; 2. artera radial ; 3. ramura superficial a arterei radiale; 4. retinaculul flexorilor; 5. mu chiul
abductor scurt al policelui; 6. mu chiul flexor scurt al policelui; 7. nerv digital palmar propriu pentru
fa a lateral a policelui; 8. mu chiul opozant al policelui; 9. mu chiul flexor lung al policelui; 10. nerv
digital palmar propriu pentru fa a medial a policelui; 11. mu chiul adductor al policelui (capul
transvers); 12. arcul arterial palmar superficial; 13. nerv digital palmar propriu pentru fa a lateral a
indexului; 14,17,19,23. tendoanele mu chiului flexor superficial al degetelor; 15. nerv digital palmar
propriu pentru fa a medial a indexului; 16,18, 21, 24. arterele digitale palmare comune; 20. nerv digital
palmar propriu pentru fa a medial a inelarului; 22. nerv digital palmar propriu pentru fa a lateral a
degetului mic; 25. mu chiul abductor al degetului mic; 26. nerv digital palmar propriu pentru fa a
medial a degetului mic; 27. ramura profund a arterei ulnare; 28. osul pisiform; 29. nervul ulnar; 30. ARCUL ARTERIAL PALMAR
mu chiul flexor ulnar al carpului; 31. tendoanele mu chiului flexor superficial al degetelor; 32. SUPERFICIAL
tendoanele mu chiului flexor profund al degetelor; 33. ulna; 34. nervul median; 35. tendonul mu chiului 1. artera radial ; 2. artzera ulnar ; 3. arcul arterial
flexor lung al policelui; 36. artera ulnar ; palmar superficial; 4. artere digitale palmare
comune;
4
18
ARCUL ARTERIAL PALMAR PROFUND

Arcul arterial palmar profund

1. Alc tuire: arcul arterial este format prin anastomoza dintre
artera radial i ramura palmar profund a arterei ulnare.
2. Localizare: loja palmar mijlocie în spa iul retrotendinos.
3. Raporturi:
a. raporturi cu elementele osteomusculare ale spa iului
retrotendinos din loja palmar mijlocie:
posterior: metacarpienele II, III, IV, mu chii interoso i
II, III, IV.
anterior: tendoanele mu chiului flexor profund al
degetelor.
b. raporturile cu elementele nervoase: ramura profund a
nervului ulnar trece profund de arcad (rar superficial).
4. Ramuri:
a. ramuri musculare i articulare
b. artere metacarpiene palmare (3)
c. artere palmare perforante
d. ramurile recurente

ARCUL ARTERIAL PALMAR PROFUND

1. radiusul; 2,4. artera radial ; 3. ramura superficial a arterei ulnare; 5. mu chiul abductor scurt al
policelui; 6,7. mu chiul flexor scurt al policelui (capul superficial i capul profund); 8,11. mu chiul
adductor al policelui - capul transvers; 9. mu chiul interosos palmar I; 10,20. ramura profund a nervului
ulnar; 12. arcul arterial palmar profund; 13,15. nervi pentru mu chii interoso i; 14. metacarpianul IV;
16,30. artere metacarpiene palmare; 17. mu chiul abductor al degetului mic; 18. mu chiul flexor scurt al
degetului mic; 19. nerv pentru mu chiul flexor scurt al degetului mic; 21. osul pisiform; 22. nervul ulnar;
23. mu chiul flexor ulnar al carpului; 24. tendoanele mu chiului flexor superficial al degetelor; 25.
tendoanele mu chiului flexor profund al degetelor; 26. ulna; 27. nervul median; 28. tendonul mu chiului
flexor lung al policelui; 29. artera ulnar ;

5
19
VENELE SUPERFICIALE ALE MEMBRULUI SUPERIOR

Vena cefalic are originea în extremitatea lateral a re elei venoase

dorsale la nivelul tabacherei anatomice. Trece apoi pe fa a anterioar a
antebra ului, prime te ca afluent vena medio-cefalic , traverseaz planul
superficial al an ului bicipital lateral unde are raporturi cu nervul cutanat
antebrahial lateral i ajunge la bra . Aici urc lateral de mu chiul biceps brahial
pâna în an ul delto-pectoral unde vine în raport cu ramura deltoidian a arterei
toraco-acromial . În fosa infraclavicular trece profund de capul clavicular al
mu chiului pectoral mare, str bate fascia clavipectoral i se vars în vena
axilar .
Vena bazilic are originea în extremitatea medial a re elei venoase
dorsale a mâinii. Apoi are un traiect ascendent spre fa a anterioar a antebra ului.
Prime te ca afluent vena medio-bazilic . Ajunge în planul superficial al an ului
bicipital medial unde are raport cu nervul cutanat antebrahial medial. Are un
traiect ascendent în 1/3 inferioar a bra ului, medial de mu chiul biceps brahial.
Perforeaz fascia bra ului i ajunge medial de artera brahial . În dreptul marginii
inferioare a mu chiului rotund mare se continu cu vena axilar dup unirea cu
vena brahial medial .
Vena median a antebra ului are originea în plexul venos palmar
superficial. Ea are un traiect ascendent pe fa a anterioar a antebra ului i se
vars fie în vena bazilic , fie în vena cefalic , fie se poate bifurca în venele
medio-cefalic i medio-bazilic .

VENELE SUPERFICIALE ALE BRA ULUI I

ANTEBRA ULUI
1. mu chiul deltoid; 2. mu chiul biceps brahial; 3. vena brahial medial ; 4,13. nervul cutanat antebrahial
medial; 5. nervul cutanat antebrahial lateral; 6,18. vena cefalic ; 7. vena medio-cefalic ; 8. vena median a
antebra ului; 9,11. vena bazilic ; 10. vena medio-bazilic ; 12. nervul cutanat brahial medial; 14. nervul median;
15. mu chiul pectoral mare; 16. vena axilar ; 17. an ul delto-pectoral;

6
20
LIMFONODULII AXILARI

Limfonodulii axilari - sunt 20-30 limfonoduli situa i la nivelul

axilei. Ei se împart în cinci grupuri:
1. Grupul lateral este situat postero-medial de vena axilar .
a. aferen e- întregul membru superior cu excep ia limfaticelor
care înso esc vena cefalic .
b. eferen e- limfonodulii grupului central apical i limfonodulii
cervicali profunzi (grupul inferior).
2. Grupul posterior (subscapular) se afl de-a lungul vaselor
subscapulare pe peretele posterior al axilei.
a. aferen e- din regiunile cervicale postero-inferioare (tegumentul
i mu chii), fa a posterioar a trunchiului pân la creasta iliac .
b. eferen e - limfonodulii centrali i apicali.
3. Grupul anterior (pectoral) este situat pe marginea inferioar a
mu chiului pectoral mic în raport cu vasele toracice laterale.
a. eferen e- tegumentul i mu chii regiunilor supraombilicale
antero-laterale ale trunchiului i glanda mamar partea centro-lateral .
b. eferen ele- limfonodulii centrali i apicali.
4. Grupul central se afl la nivelul axilei:
a. aferen e - limfonodulii grupului posterior, lateral i anterior.
b. eferen e - limfonodulii apicali
5. Grupul apical este situat între marginea superioar a mu chiului
pectoral mic i vârful axilei, medial de vena axilar .
a. aferen e- vasele limfatice care înso esc vena cefalic , regiunea
periferic superioar a glandei mamare, limfonodulii celorlalte grupe.
b. eferen e - în trunchiul limfatic subclavicular care în partea
dreapt dreneaz fie în unghiul venos jugulo-subclavicular, fie în vena
subclavie, fie în trunchiul jugular, fie în ductul limfatic drept. În partea
stâng se termin în canalul toracic.

7
21
ARTERELE BRAHIAL , RADIAL I ULNAR
1. artera brahial ; 2. artera colateral ulnar superioar ; 3. ramura
posterioar a arterei recurente ulnare; 4. ramura anterioar a arterei
recurente ulnare; 5. artera recurent ulnar ; 6. artera interosoas
comun ; 7. artera ulnar ; 8. artera interosoas posterioar ; 9. ramura
carpian palmar a arterei ulnare; 10. ramura carpian dorsal a
arterei ulnare; 11. ramura carpian dorsal a arterei radiale; 12.
ramura carpian palmar a arterei radiale; 13. artera interosoas
anterioar ; 14. artera radial ; 15. artera recurent radial ; 16. artera
recurent interosoas ; 17. artera colateral medie; 18. artera
colateral ulnar inferioar ; 19. artera colateral radial ;

Identifica i ramurile arterelor brahial , radial i

ulnar .

8
22
 LP 6 NERVUL AXILAR
Nervul axilar (C5, C6)
A. Origine: fasciculul posterior al
plexului brahial.
B. Traiect i raporturi. În axil
are un traiect posterior i lateral de
artera axilar . Str bate patrulaterul
humero-birondo-tricipital (Velpeau)
împreun cu artera circumflex
humeral posterioar i ajunge în
regiunea posterioar a um rului.
Aici ocole te colul chirurgical al
humerusului pe fa a profund a
mu chiului deltoid.
C. Ramuri:
1.Ramura anterioar ocole te
colul chirurgical al humerusului
profund de mu chiul deltoid. Ea
inerveaz partea anterioar a
mu chiului deltoid.
2.Ramura posterioar
inerveaz mu chiul rotund mic i
partea posterioar a mu chiului
deltoid. Dup ce perforeaz fascia
pe marginea posterioar a
mu chiului deltoid se continu cu
NERVUL AXILAR ÎN REGIUNEA POSTERIOAR A
nervul cutanat brahial lateral UM RULUI
superior, care inerveaz tegumentul 1. mu chiul supraspinos; 2. mu chiul infraspinos; 3. mu chiul
ce acoper partea inferioar a rotund mare; 4. trigonul birondo-tricipital; 5. capul lung al
mu chiului deltoid i partea mu chiului triceps brahial; 6. patrulaterul humero-birondo-tricipital;
7. artera circumflex humeral posterioar ; 8. trigonul humero-
NERVUL AXILAR ÎN REGIUNEA AXILAR superioar a capului lung al rondo-tricipital; 9. nervul axilar; 10. capul lateral al mu chiului
1. patrulaterul humero-birondo-tricipital (Velpeau); 2. mu chiul rotund mic; 3,9. capul lung al mu chiului triceps brahial. triceps brahial; 11. nervul cutanat brahial lateral i superior; 12.
mu chiului triceps brahial; 4. mu chiul biceps brahial; 5. mu chiul coracobrahial; 6. artera brahial 3.Ramuri articulare pentru nervul axilar i ramurile sale pentru mu chiul deltoid; 13. mu chiul
profund ; 7. nervul radial; 8. trigonul humero-rondo-tricipital; 10. artera brahial ; 11. tendonul rotund mic; 14. mu chiul deltoid; 15. nerv pentru mu chiul rotund
mu chiului latissimus dorsi; 12. mu chiul rotund mare; 13. artera circumflex a scapulei; 14.
articula ia um rului
mic; 16. acromion;
mu chiul pectoral mare; 15. artera toraco-dorsal ; 16. mu chiul pectoral mic; 17. mu chiul din at
anterior; 18. trigonul birondo-tricipital; 19. artera subscapular ; 20. artera toracic lateral ; 21.
nervul radial; 22. fasciculul posterior; 23. vena axilar ; 24. artera toracic suprem ; 25. artera
toraco-acromial ; 26. nervul axilar;

1
23
 NERVUL MUSCULOCUTAN Nervul musculocutan (C5, C6,
C7)
A. Origine: fasciculul lateral al plexului
brahial.
B. Traiect i raporturi
1. Axil . Nervul are un traiect spre
infero-lateral, apropiindu-se de mu chiul
coracobrahial. Perforeaz mu chiul
coracobrahial .
2. Loja anterioar a bra ului. Dup ce
str bate mu chiul coracobrahial, trece între
acesta i mu chiul biceps brahial, apoi
între mu chiul biceps brahial i mu chiul
brahial. Ajunge în an ul bicipital lateral.
3. an ul bicipital lateral al fosei
cubitale. Nervul musculocutan perforeaz
fascia antebra ului, medial de vena cefalic
continuându-se cu nervul cutanat
antebrahial lateral.
C. Ramuri:
1. Ramuri colaterale:
a. nervi pentru mu chiul
coracobrahial
b nervi pentru mu chiul biceps
brahial
c. nervi pentru mu chiul brahial
d. ramuri articulare pentru
articula ia cotului
2. Ramuri terminale nervul
musculocutan se continu la nivelul
an ului bicipital lateral cu nervul cutanat
antebrahial lateral care se divide în dou
ramuri:
NERVUL MUSCULOCUTAN a. ramura anterioar care trece
1. artera axilar ; 2. fasciculul lateral al plexului brahial; 3,9. nervul musculocutan; 4. posterior de vena cefalic i coboar pe NERVUL MUSCULOCUTAN
tuberculul mare al humerusului; 5. nerv pentru mu chiul coracobrahial; 6. nervul 1. mu chiul biceps brahial;2. mu chiul coracobrahial;3.
median; 7. capul scurt al mu chiului biceps brahial; 8. mu chiul biceps brahial; 10. fa a antero-lateral a antebra ului, pân la artera brahial ;4. artera brahial profund ;5. artera
artera brahial profund ; 11. artera brahial ; 12. artera radial ; 13. artera colateral nivelul bazei eminen ei tenare. Inerveaz colateral ulnar superioar ;6. nervul median;7. vena
ulnar inferioar ; 14. septul intermuscular medial; 15. capul medial al mu chiului tegumentul fe ei antero-laterale a bazilic ;8. artera colateral inferioar ;9. nervul ulnar;10.
triceps brahial; 16. artera colateral ulnar superioar ; 17. nervul ulnar; 18. fasciculul antebra ului. mu chiul triceps brahial;
medial al plexului brahial; 19. procesul coracoid; 20. nervi pentru mu chiul biceps
brahial; 21. nerv pentru mu chiul brahial; 22. nervul radial; 23. nerv cutanat antebrahial b. ramura posterioar inerveaz
lateral; tegumentul fe ei postero-laterale a
antebra ului.
2
24
NERVUL CUTANAT BRAHIAL MEDIAL
NERVUL CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL

Nervul cutanat brahial medial (C8, T1)

A. Origine: fasciculul medial al plexului brahial.
B. Traiect si raporturi. Nervul str bate axila anterior sau posterior
de vena axilar . Ajunge medial de vena axilar , se anastomozeaz cu
nervul intercostal II, anastomoz numit nervul intercostobrahial.
Coboar medial de vena bazilic i la jum tatea bra ului perforeaz
fascia brahial apoi ajunge s inerveze tegumentul de pe fa a medial
a bra ului.

Nervul cutanat antebrahial medial (C8, T1)

A. Origine: fasciculul medial al plexului brahial
B. Traiect i raporturi. Nervul este situat ini ial între artera axilar i
vena axilar . Are un traiect descendent, medial de artera brahial i
perforeaz fascia brahial împreun cu vena bazilic la jum tatea
bra ului.
C. Ramuri:
1. Ramura anterioar coboar lateral de vena bazilic i ajunge
s inerveze tegumentul fe ei antero-mediale a antebra ului.
2. Ramura posterioar coboar medial de vena bazilic i
inervez fa a postero-medial a antebra ului.

NERVUL CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL I NERVUL CUTANAT

ANTEBRAHIAL LATERAL
1. mu chiul deltoid; 2. mu chiul biceps brahial; 3. vena brahial medial ; 4,13. nervul
cutanat antebrahial medial; 5. nervul cutanat antebrahial lateral; 6,18. vena cefalic ; 7. vena
medio-cefalic ; 8. vena median a antebra ului; 9,11. vena bazilic ; 10. vena medio-bazilic ;
12. nervul cutanat brahial medial; 14. nervul median; 15. mu chiul pectoral mare; 16. vena
axilar ; 17. an ul delto-pectoral;

3
25
 NERVUL MEDIAN

NERVUL ORIGINE TRAIECT RAPORTURI RAMURI I TERITORIU

R d cina lateral se Ini ial în axil nervul este situat anterior de ramura pentru mu chiul rotund pronator
NERVUL MEDIAN desprinde din fasciculul lateral. artera axilar . La bra încruci eaz anterior ramura pentru mu chiul flexor radial al carpului
(C5, C6, C7, C8, T1) R d cina medial se artera brahial dinspre supero-lateral spre ramura pentru mu chiul palmar lung
desprinde din fasciculul infero-medial. Trece prin an ul bicipital medial ramura pentru mu chiul flexor superficial al degetelor
medial. împreun cu artera brahial . Ajunge printre cele ramuri articulare pentru articula ia cotului
dou capete ale mu chiului rotund pronator în nervul interosos anterior mu chiul flexor lung al policelui i
loja anterioar a antebra ului. Trece profund de 1/2 lateral a mu chiului flexor profund al degetelor,
mu chiul flexor superficial al degetelor i ajunge mu chiul p trat pronator
în intersti iul dintre mu chii flexor lung al ramuri pentru mu chiul abductor scurt al policelui ,
policelui i flexor profund al degetelor. Apoi mu chiul flexor scurt al policelui (capul superficial) i
str bate canalul carpian. mu chiul opozant al policelui
ramuri digitale palmare: nerv digital palmar propriu
penrtu fa a lateral a policelui, nerv digital palmar
comun pentru primul spa iul interosos (se ramific în doi
nervi digitali proprii), nervul digital palmar comun
pentru cel de al II-lea spa iu interosos (se ramific în doi
nervi digitali proprii), nervul digital palmar comun
pentru cel de al III-lea spa iu interosos (se ramific în doi
nervi digitali proprii).
* nervi digitali palmari proprii inerveaz tegumentul de pe
fa a palmar a mâinii pân la axul care trece prin degetul
NERVUL MEDIAN ÎN AXIL inelar. De asemenea inerveaz tegumentul de pe fa a
1. mu chiul biceps brahial; 2. mu chiul coracobrahial; dorsal a falangelor medie i distal degetelor police, index
3. mu chiul pectoral mic; 4. mu chiul pectoral mare; i ½ medius.
5. mu chiul din at anterior; 6. mu chiul latissimus
dorsi; 7. m nunchiul vasculo-nervos toracodorsal; 8.
artera axilar , 9. nervul median; 10. vena axilar ;

NERVUL MEDIAN LA BRA

1. mu chiul biceps brahial;2. mu chiul coracobrahial;3.
artera brahial ;4. artera brahial profund ;5. artera
colateral ulnar superioar ;6. nervul median;7. vena
bazilic ;8. artera colateral inferioar ;9. nervul ulnar;10.
mu chiul triceps brahial;

4
26
 NERVUL MEDIAN ÎN
REGIUNILE CARPIAN
I PALMAR
1. radius; 2. artera radial ; 3.
ramura superficial a arterei
radiale; 4. retinaculul
flexorilor; 5. mu chiul
abductor scurt al policelui;
6. mu chiul flexor scurt al
policelui; 7. nerv digital
palmar propriu pentru fa a
lateral a policelui; 8.
mu chiul opozant al
policelui; 9. mu chiul flexor
lung al policelui; 10. nerv
digital palmar propriu pentru
fa a medial a policelui; 11.
mu chiul adductor al
policelui (capul transvers);
12. arcul arterial palmar
superficial; 13. nerv digital
palmar propriu pentru fa a
lateral a indexului;
14,17,19,23. tendoanele
mu chiului flexor superficial
al degetelor; 15. nerv digital
palmar propriu pentru fa a
medial a indexului; 16,18,
21, 24. arterele digitale
palmare comune; 20. nerv
digital palmar propriu pentru
fa a medial a inelarului; 22.
nerv digital palmar propriu
pentru fa a lateral a
degetului mic; 25. mu chiul
abductor al degetului mic;
26. nerv digital palmar
propriu pentru fa a medial a
degetului mic; 27. ramura
NERVUL MEDIAN ÎN LOJA ANTERIOAR A profund a arterei ulnare;
ANTEBRA ULUI 28. osul pisiform; 29. nervul
1. nervul radial; 2,12. artera ulnar ; 3. mu chiul brahioradial; 4. ulnar; 30. mu chiul flexor
NERVUL MEDIAN ÎN LOJA ANTERIOAR A artera radial ; 5,17. mu chiul rotund pronator; 6,9. mu chiul flexor ulnar al carpului; 31.
BRA ULUI superficial al degetelor; 7,18. nervul median; 8. artera radial ; 10. tendoanele mu chiului
1. artera axilar ; 2. fasciculul lateral al plexului brahial; 3,9. ramura dorsal a nervului ulnar; 11. mu chiul flexor profund al flexor superficial al
nervul musculocutan; 4. tuberculul mare al humerusului; 5. degetelor; 13,25. nervul ulnar; 14. capul profund al mu chiului degetelor; 32. tendoanele
mu chiul corocobrahial; 6. nervul median; 7. nervul radial; 8. rotund pronator; 15. mu chiul flexor ulnar al carpului; 16. mu chiul NERVUL MEDIAN LA MÂN mu chiului flexor profund al
mu chiul biceps brahial; 10. nervul artera brahial profund ; 11. flexor radial al carpului; 19. artera brahial ; 20. mu chiul biceps 1. artera radial ; 2. artzera ulnar ; 3. arcul arterial degetelor; 33. ulna; 34.
artera brahial , 12. artera radial ; 13. artera colateral ulnar brahial; 21. mu chiul brahial; 22. nerv pentru mu chiul flexor palmar superficial; 4. artere digitale palmare comune; nervul median; 35. tendonul
inferioar ; 14. septul intermuscular medial; 15. capul medial al profund al degetelor; 23. nerv pentru mu chiul flexor lung al mu chiului flexor lung al
mu chiului triceps brahial; 16. artera colateral ulnar policelui; 24. nervul interosos anterior; policelui; 36. artera ulnar ;
superioar ; 17. nervul ulnar; 18. fasciculul medial al plexului
brahial; 19. procesul coracoid;

5
27
NERVUL ULNAR

NERVUL ORIGINE TRAIECT RAPORTURI RAMURI I TERITORIU

fasciculul medial al plexului Ini ial în axil nervul este situat medial de artera
NERVUL ULNAR brahial. axilar . La bra coboar medial de artera
(C7, C8, T1) brahial . Ajunge împreun cu artera colateral
ulnar inferioar în loja posterioar a bra ului.
Ajunge în an ul nervului ulnar de pe fa a
posterioar a epicondilului medial al
humerusului i apoi trece printre capetele
mu chiului flexor ulnar al carpului i ajunge în
loja anterioar a antebra ului. Aici coboar
medial de artera ulnar i lateral de mu chiul s u
satelit mu chiul flexor ulnar al carpului. Trece
anterior de retinaculul flexorilor i lateral de
osul pisiform.
ramuri articulare pentru articula ia cotului
nervii pentru mu chiul flexor ulnar al carpului
nerv pentru 1/2 medial a mu chiului flexor profund al
degetelor
ramura dorsal se împarte în trei nervi digitali dorsali
care inerveaz tegumentul fe ei dorsale a degetelor mic,
inelar i ½ lateral a mediusului.
ramura superficial inerveaz tegumentul fe ei mediale a
mâinii. D urm toarele ramuri: nerv pentru mu chiul
palmar scurt , nerv digital palmar pentru fa a medial a
degetului V, nerv digital palmar comun (al celui de-al IV-
lea spa iu interosos) care se divide în doi nervi digitali
palmari proprii (pentru fa a lateral a degetului V i pentru
fa a medial a degetului IV).
ramura profund inerveaz mu chii scurt abductor, scurt
flexor i opozant al degetului mic, mu chii interoso i
palmari i dorsali ai spa iilor II, III, IV i pentru mu chii
lombricali III i IV, mu chiul adductor al policelui, capul
profund al mu chiului flexor scurt al policelui i mu chii
interoso i dorsal i palmar ai spa iului I.

6
28

NERVUL ULNAR ÎN LOJA ANTERIOAR A ANTEBRA ULUI
1. nervul radial; 2,12. artera ulnar ; 3. mu chiul brahioradial; 4. artera
radial ; 5,17. mu chiul rotund pronator; 6,9. mu chiul flexor superficial
al degetelor; 7,18. nervul median; 8. artera radial ; 10. ramura dorsal a
nervului ulnar; 11. mu chiul flexor profund al degetelor; 13,27. nervul
ulnar; 14. capul profund al mu chiului rotund pronator; 15. mu chiul
flexor ulnar al carpului; 16. mu chiul flexor radial al carpului; 19. artera
brahial ; 20. mu chiul biceps brahial; 21. mu chiul brahial;
NERVUL ULNAR
1. artera ulnar ; 2. nervul ulnar; 3.
nervul median; 4. mu chiul flexor
superficial al degetelor; 5. mu chiul
flexor profund al degetelor;
7
RAMURA PROFUND A NERVULUI ULNAR
1. radiusul; 2. artera radial ; 3. ramura superficial a arterei ulnare; 4. retinaculul
flexorilor; 5. mu chiul abductor scurt al policelui; 6,7. mu chiul flexor scurt al
policelui (capul superficial i capul profund); 8. mu chiul adductor al policelui -
capul transvers; 9. mu chiul interosos palmar I; 10. nerv pentru capul profund al
mu chiului flexor scurt al policelui; 20. ramura profund a nervului ulnar; 11. nerv
pentru mu chiul adductor al policelui; 12. arcul arterial palmar profund; 13,15. nervi
pentru mu chii interoso i; 14. metacarpianul IV; 16. nerv pentru mu chiul flexor
scurt al degetului mic; 17. mu chiul abductor al degetului mic; 18. mu chiul flexor
scurt al degetului mic; 19. nerv pentru mu chiul abductor al degetului mic; 21. osul
pisiform; 22. nervul ulnar; 23. mu chiul flexor ulnar al carpului; 24. tendoanele
mu chiului flexor superficial al degetelor; 25. tendoanele mu chiului flexor profund
al degetelor; 26. ulna; 27. nervul median; 28. tendonul mu chiului flexor lung al
policelui; 29. artera ulnar ;
29
NERVUL RADIAL
NERVUL ORIGINE TRAIECT RAPORTURI
fasciculul posterior al plexului Ini ial în axil nervul este situat posterior de
NERVUL RADIAL brahial. artera axilar . Trece prin trigonul humero-rondo-
(C5, C6, C7, C8, T1) tricipital împreun cu artera brahial posterioar
în loja posterioar a bra ului. Coboar prin
an ul nervului ulnar i ajunge în an ul bicipital
lateral unde se împarte în dou ramuri:
superficial i profund . În 2/3 superioare a
antebra ului ramura superficial coboar medial
de mu chiul brahioradial i anterior de mu chii:
supinator, rotund pronator i de capul radial al
mu chiului flexor superficial al degetelor. Artera
radial se afl medial de nerv. În 1/3 inferioar a
antebra ului nervul are un traiect spre lateral
profund de mu chiul brahioradial i se împarte
în ramuri terminale. Ramura profund trece între
mu chiul brahioradial i mu chiul brahial,
str bate mu chiul supinator între cele dou
capete ale sale i ocole te colul radiusului.
Ajunge în loja posterioar a antebra ului între
cele dou straturi musculare.
8
RAMURI I TERITORIU
Ramuri colaterale sunt nervul cutanat brahial posterior,
nervul cutanat brahial lateral inferior, nervul pentru capul
lung al tricepsului brahial, nervi pentru mu chiul triceps i
mu chiul anconeu, nervul pentru mu chiul brahioradial,
nervul pentru mu chiul lung extensor radial al carpului i
ramuri articulare pentru articula ia cotului.
Ramura superficial se împarte în 5 nervi digitali dorsali
pentru fe ele adiacente ale degetelor I-IV i pentru fa a
lateral a policelui. Excep ie face tegumentul fe elor dorsale
ale falangelor medie i distal ale degetelor II-IV (care este
inervat de nervul median).
Ramura profund inerveaz mu chii lojei posterioare a
antebra ului: mu chiul extensor comun al degetelor,
mu chiul extensor al degetului mic, mu chiul extensor ulnar
al carpului, mu chiul lung abductor al policelui, mu chiul
scurt extensor al policelui.
30

NERVUL RADIAL ÎN REGIUNEA
AXILAR
1. patrulaterul humero-birondo-tricipital
(Velpeau); 2. mu chiul rotund mic; 3,9. capul
lung al mu chiului triceps brahial; 4.
mu chiul biceps brahial; 5. mu chiul
coracobrahial; 6. artera brahial profund ; 7.
nervul radial; 8. trigonul humero-rondo-
tricipital; 10. artera brahial ; 11. tendonul
mu chiului latissimus dorsi; 12. mu chiul
rotund mare; 13. artera circumflex a
scapulei; 14. mu chiul pectoral mare; 15.
artera toraco-dorsal ; 16. mu chiul pectoral
mic; 17. mu chiul din at anterior; 18. trigonul
birondo-tricipital; 19. artera subscapular ; 20.
artera toracic lateral ; 21. nervul radial; 22.
fasciculul posterior; 23. vena axilar ; 24.
artera toracic suprem ; 25. artera toraco-
acromial ; 26. nervul axilar;
NERVUL RADIAL ÎN REGIUNEA POSTERIOAR
A BRA ULUI
1. mu chiul supraspinos; 2. mu chiul infraspinos; 3.
mu chiul rotund mare; 4. trigonul birondo-tricipital; 5.
capul lung al mu chiului triceps brahial; 6. capul medial al
mu chiului triceps brahial; 7. mu chiul triceps brahial; 8.
olecran; 9. capul lateral al mu chiului triceps brahial; 10.
trigonul humero-rondo-tricipital; 11. patrulaterul humero-
birondo-tricipital; 12. mu chiul rotund mic; 13. acromion;
14. nerv pentru capul lung al mu chiului triceps brahial; 15.
an ul nervului radial; 16. artera brahial profund ; 17. nerv
pentru capul lateral al mu chiului triceps brahial; 18. nervul
radial; 19. nerv pentru capul medial al mu chiului triceps
brahial;
NERVUL RADIAL ÎN FOSA
CUBITAL
1. nervul radial; 2. ramura superficial a
nervului radial; 3. nervul cutanat
antebrahial lateral; 4. nervul median; 5.
artera brahial ; 6. tendonul bicipital; 7.
ramura profund a nervului radial; 8.
artera colateral ulnar inferioar ; 9.
artera recurent radial ; 10. artera
radial ;
NERVUL RADIAL ÎN AN UL BICIPITAL
LATERAL
1. nervul radial; 2. nerv pentru mu chiul brahioradial; 3.
mu chiul brahioradial; 4. mu chiul supinator; 5. ramura
superficial a nervului radial; 6. artera radial ; 7. artera
recurent radial ; 8,20. mu chiul rotund pronator; 9. capul
profund al mu chiul rotund pronator; 10,24. nervul median;
11. artera ulnar ; 12. mu chiul flexor superficial al
degetelor; 13. arcada mu chiului flexor superficial al
degetelor; 14. nerv pentru mu chiul flexor superficial al
degetelor; 15. nerv pentru mu chiul palmar lung; 16.
mu chiul flexor ulnar al carpului; 17. nerv pentru mu chiul
flexor radial al carpului; 18. mu chiul palmar lung; 19.
mu chiul flexor radial al carpului; 21. artera recurent
ulnar ; 22. artera colateral ulnar inferioar ; 23. nervul
ulnar; 25. mu chiul brahial; 26. mu chiul biceps brahial;
27. nervul musculocutan; 28. artera colateral radial ;
9
31
RAMURA SUPERFICIAL A NERVULUI RADIAL
1,8. mu chiul brahioradial; 2. tendonul mu chiul biceps
brahial; 3. ramura superficial a nervului radial; 4. artera
recurent radial ; 5. capul ulnar al mu chiului rotund
pronator; 6. mu chiul rotund pronator; 7. artera radial ; 9.
mu chiul flexor lung al policelui; 10. mu chiul p trat
pronator; 11. mu chiul flexor superficial al degetelor; 12.
mu chiul flexor ulnar al carpului; 13. nervul median; 14.
mu chiul flexor radial al carpului; 15. artera ulnar ; 16. artera
brahial ; 17. mu chiul brahial; 18. humerus; 19. mu chiul
supinator; 20. nervul radial;
NERVUL RADIAL
1. artera colateral radial ; 2. artera radial ; 3. artera
ulnar ; 4. mu chiul brahioradial; 5. mu chiul rotund
pronator; 6. mu chiul flexor radial al carpului; 7.
mu chiul palmar lung; 8. nervul cutanat antebrahial
lateral; 9. artera brahial ; 10. tendonul bicipital;
10
RAMURA PROFUND A NERVULUI RADIAL ÎN
REGIUNEA POSTERIOAR A ANTEBRA ULUI
1. mu chiul extensor lung al degetelor; 2. mu chiul extensor ulnar al carpului;
3. mu chiul extensor al degetului mic; 4. artera interosoas posterioar ; 5.
ramura profund a nervului radial i nervul interosos posterior; 6. mu chiul
scurt extensor al policelui; 7. mu chiul extensor lung al policelui; 8. mu chiul
lung extensor radial al carpului; 9. mu chiul brahioradial; 10. mu chiul
supinator; 11. mu chiul extensor al indexului;
32
 INERVA IA SENZITIV A MEMBRULUI SUPERIOR

TERITORIUL NERVILOR CUTANA I

1. nervul supraclavicular lateral (C3,C4); 2. nervul cutanat brahial lateral superior
(C5,C6); 3. nervul cutanat antebrahial lateral (C8,T1); 4. ramura superficial a nervului
radial (C6,C7,C8); 5,6. ramuri ale nervului median (C6,C7,C8); 7. ramuri al nervului ulnar
(C8,T1); 8. nervul cutanat antebrahial medial (C8,T1); 9. nervul cutanat antebrahial
posterior (C5,C6,C7,C8); 10. nervul cutanat brahial medial (C8,T1); 11. nervul cutanat
brahial posterior (C5,C6,C7,C8);

11
33
 LP 7 FOSA CUBITAL Fosa cubital
A. Limite: Superior: linie orizontal , care trece la 2 cm superior
FOSA CUBITAL de epicondilii humerali; lateral: marginea medial a mu chiului
1. tendonul bicipital; 2. artera brahial ; 3. nervul median; 4. artera
colateral ulnar inferioar ; 5. artera ulnar ; 6. artera radial ; 7. mu chiul
brahioradial; medial: marginea lateral a mu chiului rotund
supinator; 8. artera recurant radial ; 9. nervul cutanat antebrahial lateral; pronator; profund: mu chiul brahial;
10. nervul radial; 11. mu chiul brahioradial; 12. mu chiul rotund *Tendonul mu chiului biceps brahial împarte regiunea în
pronator; an ul bicipital lateral i an ul bicipital medial.
an ul bicipital lateral este limitat astfel:
lateral: mu chiul brahioradial
medial: tendonul mu chiului biceps brahial
profund: în partea superioar mu chiul brahial i în
partea inferioar mu chiul
supinator.
an ul bicipital medial este limitat astfel:
lateral: tendonul mu chiului biceps brahial
medial: mu chiul rotund pronator
profund: mu chiul brahial, arcada mu chiului flexor
superficial al degetelor.
superficial: aponevroza bicipital

B. Stratigrafie:
1. Tegument
2. esutul celular subcutanat con ine:
a. deasupra an ului bicipital lateral: vena cefalic , vena
medio-cefalic i nervul cutanat antebrahial lateral.
b. deasupra an ului bicipital medial: vena bazilic , vena
medio-bazilic i nervul cutanat antebrahial lateral
vena bazilic
3. Planul aponevrotic este reprezentat de fascia brahial i
antebrahial .
4. an urile bicipital lateral i bicipital medial:
a. con inutul an ului bicipital medial:
artera brahial i venele brahiale
FOSA CUBITAL nervul median (situat medial de arter )
1. nervul radial; 2. nerv pentru mu chiul brahioradial; 3. mu chiul anastomoza dintre ramura anterioar a arterei
brahioradial; 4. mu chiul supinator; 5. ramura superficial a nervului radial; colaterale ulnare inferioare i ramura anterioar a arterei
6. artera radial ; 7. artera recurent radial ; 8,20. mu chiul rotund pronator;
9. capul profund al mu chiul rotund pronator; 10,24. nervul median; 11.
recurente ulnare.
artera ulnar ; 12. mu chiul flexor superficial al degetelor; 13. arcada b. con inutul an ului bicipital lateral:
mu chiului flexor superficial al degetelor; 14. nerv pentru mu chiul flexor nervul radial i ramurile sale terminale (superficial i
superficial al degetelor; 15. nerv pentru mu chiul palmar lung; 16. mu chiul profund )
flexor ulnar al carpului; 17. nerv pentru mu chiul flexor radial al carpului;
18. mu chiul palmar lung; 19. mu chiul flexor radial al carpului; 21. artera anastomoza dintre artera recurent radial i artera
recurent ulnar ; 22. artera colateral ulnar inferioar ; 23. nervul ulnar; 25. colateral radial
mu chiul brahial; 26. mu chiul biceps brahial; 27. nervul musculocutan; 28. 1
artera colateral radial ;
34
CANALUL CARPIAN

Canalul carpian
A. Limite :
1. Posterior: oasele carpului care formeaz “ an ul carpian”.
2. Medial: osul pisiform i cârligul osului hamat, unite prin ligamentul piso-
hamat .
3. Lateral: tuberculul osului scafoid i tuberculul osului trapez.
4. Anterior: retinaculul flexorilor care este o band fibroas transvers
format din fibre transverse proprii i fibre provenite din mu chiul palmar
lung.
*De pe fa a profund a retinaculului se desprinde un sept sagital care împarte
canalul carpian în dou loje (medial i lateral ).

B. Con inut:
1. Loja medial con ine:
a. tendoanele mu chilor flexor superficial i profund al degetelor
b. tendonul mu chiului flexor lung al policelui
c. nervul median este situat anterior de tendonul indexului al mu chiului
flexor superficial al degetelor.
2. Loja lateral con ine tendonul mu chiul flexor radial al carpului

Loja lui Guyon este situat în afara canalului carpian, anterior de retinaculul
flexorilor:
limite:
medial: osul pisiform
CANALUL CARPIAN posterior: retinaculul flexorilor
1. nervul median; 2,6. tendonul mu chiului flexor lung al policelui; 3. anterior: expansiunea retinaculului flexorilor i a mu chiului
tendonul mu chiului flexor radial al carpului; 4. loja lateral ; 5. retinaculul flexor ulnar al carpului.
flexorilor; 7. artera ulnar ; 8. loja lui Guyon; 9. nervul ulnar; 10. tendoanele
mu chiului flexor superficial al degetelor; 11. tendonul indexului al
con inut:
mu chiului flexor superficial al degetelor; 12. tendoanele mu chiului flexor nervul ulnar
profund al degetelor; vasele ulnare

2
35
 TABACHERA ANATOMIC Tabachera anatomic
A. Limite:
1. Lateral: tendoanele mu chilor lung abductor i scurt extensor al policelui
2. Medial: tendonul mu chiului lung extensor al policelui
3. Profund: procesul stiloid al radiusului, oasele scafoid i trapez.

B. Stratigrafie:
1. Tegumentul
2. esutul celular subcutanat str b tut de vena cefalic i de ramura
superficial a nervului radial.
3. Tendoanele mu chilor lung extensor i scurt extensor radial al
carpului.
4. Artera radial trece prin an ul de pe fa a lateral a osului scafoid, apoi în
raport cu osul trapez. În tabachera anatomic artera d dou ramuri: artera
principal a policelui i ramura carpian dorsal . Artera radial este înso it de
venele radiale.

TABACHERA ANATOMIC
1. tendoanele mu chilor lung abductor i scurt extensor al policelui;
2. tendonul mu chiului lung extensor al policelui; 3. artera radial ;
4. tendoanele mu chilor lund extensor i scurt extensor radial ai
carpului;
TABACHERA ANATOMIC
1. tendonul mu chiului lung extensor al policelui; 2. tendonul
mu chiului scurt extensor radial al carpului; 3. tendonul
mu chiului lung extensor radial al carpului; 4. osul scafoid; 5.
ramur carpian dorsal ; 6. artera radial ; 7. osul trapez; 8.
artera principal a policelui; 9. radius; 10. mu chiul scurt
extensor al policelui; 11. mu chiul lung abductor al policelui;

3
36
LP 9 PLEXUL LOMBAR - MODUL DE FORMARE

PLEXUL LOMBAR-MODUL DE FORMARE

Defini ie. Plexul lombar este format din ramurile ventrale ale nervilor spinali L1, L2, L3 i
L4.
Localizare. Plexul lombar este situat între planurile musculare ale mu chiului psoas mare.
Mod de formare:
1. Ramura ventral a nervului spinal L1 prime te fibre de la ramura ventral a
nervului spinal T12 formând un trunchi comun. Acesta se împarte într-o ramur
superioar i o ramur inferioar .
2. Ramura ventral a nervului spinal L2 d o ramur ascendent care se une te cu
ramura inferioar a trunchiului comun i formeaz nervul genito-femural .
3. Ramurile ventrale ale nervilor L2, L3 i partial L4 se împart în diviziuni
anterioare i posterioare.
a. diviziunile anterioare ale ramurilor ventrale L2, L3, L4 formeaz nervul
obturator;
b. diviziunile posterioare ale ramurilor ventrale L2, L3, L4 formeaz nervul femural;
c. diviziunile anterioare ale ramurilor ventrale L3, L4 formeaz nervul obturator
accesor;
d. diviziunile posterioare ale ramurilor ventrale L2, L3 formeaz nervul femural
cutanat lateral;

PLEXUL LOMBAR - MOD DE FORMARE

1. r d cina L1; 2. r d cina L2; r d cina L3; 4. r d cina L4; 5.
r d cina L5; 6. trunchiul lombosacrat; 7. nervul obturator; 8. nervul
obturator accesor; 9. nervul femural; 10. nervul femural cutanat lateral;
11. nervul genitofemural; 12. nervul ilioinghinal; 13. nervul
iliohipogastric; 14. trunchi comun.; 15. ram comunicant cu ramura
ventral a nervului spinal T12

37

RAMURILE PLEXULUI LOMBAR
PLEXUL LOMBAR - RAMURI
1. mu chiul psoas mare; 2. aorta abdominal ; 3. artera iliac comun ;
4. artera iliac intern ; 5. artera iliac extern ; 6. nevul genitofemural;
7. nervul obturator; 8. ramura genital din nervul genitofemural; 9.
ramura femural din nervul genitofemural; 10. mu chiul iliopsoas; 11.
nervul femural; 12. mu chiul iliac; 13. nervul femural cutanat lateral;
14. nervul ilioinghinal; 15. nervul iliohipogastric; 16. nervul subcostal;
17. mu chiul p trat lombar
RAMURILE COLATERALE ALE PLEXULUI LOMBAR
a. ramurile musculare (T12, L4) inerveaz mu chii p trat lombar, psoas mare, psoas mic i iliac;
b. nervul iliohipogastric (L1) iese dintre fasciculele mu chiului psoas mare la marginea lui lateral i
ajunge posterior de rinichi, în gr simea pararenal . Este situat între nervul subcostal (situat superior) i
nervul ilinghinal (situat inferior), anterior de mu chiul p trat lombar. Perforeaz mu chiul transvers
abdominal i trece între acesta i mu chiul oblic intern . În apropierea orificiului profund al canalului
inghinal str bate mu chiul oblic intern al abdomenului. Nervul se împarte în ramuri musculare i cutanate.
Ramurile musculare inerveaz mu chii transvers abdominal, oblic intern oblic extern i drept abdominal.
Ramurile cutanate sunt anterioare i laterale. Ramura cutanat lateral perforeaz mu chii oblici intern i
extern, deasupra arterei iliace i inerveaz tegumentul p r ii postero-lateral a regiunii fesiere. Ramura
cutanat anterioar perforeaz mu chiul oblic intern i extern la 3cm superior de orificiul inghinal
superficial i inerveaz tegumentul regiunii hipogastrice (suprapubian );
c. nervul ilioinghinal iese dintre fasciculele mu chiului psoas mare la marginea lui lateral , inferior de
nervul iliohipogastric. Coboar oblic, anterior de mu chiul p trat lombar. Perforeaz mu chiul transvers
abdominal i trece între mu chiul transvers abdominal i mu chiul oblic intern. Str bate mu chiul oblic
intern i ajunge în canalul inghinal, inferior de funiculul spermatic. Iese prin orificiul inghinal superficial.
Nervul se împarte în ramuri musculare i ramuri cutanate. Ramurile musculare inerveaz mu chii
transvers abdominal, oblic intern i oblic extern. Ramurile cutanate inerveaz tegumentul p rtii superioare
a fe ei mediale a coapsei, r d cina penisului, partea superioar a scrotului sau tegumentul muntelui pubian i
al labiilor mari;
d. nervul genitofemural (L1, L2). Iese pe fa a anterioar a mu chiului psoas mare i coboar pe acesta
în apropierea marginii sale mediale, subperitoneal. Pe partea dreapt are raporturi anterioare cu ileonul, iar
pe partea stâng cu colonul sigmoidul. În traiectul s u spre lateral, încruci eaz posterior ureterul i vasele
testiculare sau ovariene. La un nivel variabil fa de ligamentul inghinal se împarte în dou ramuri: genital
i femural . Ramura genital care coboar anterior de artera iliac extern . P trunde prin orificiul inghinal
profund în canalul inghinal. La b rbat inerveaz mu chiul cremaster, mu chiul dartos, iar la femeie
inerveaz tegumentul muntelui pubian i al labiilor mari. Ramura femural care coboar lateral de artera
iliac extern , încruci eaz posterior artera circumflex iliac profund , trece pe sub ligamentul inghinal
prin lacuna vascular în teaca vaselor femurale. Ajunge în trigonul femural Scarpa i se dispune lateral de
artera femural . Perforeaz fascia cribrioas i inerveaz tegumentul din partea superioar a trigonului
femural.
e. nervul femural cutanat lateral (L2, L3). Iese din mu chiul psoas mare la marginea lui lateral i
coboar subperitoneal pe mu chiul iliac, spre spina iliac antero-superioar . La nivelul fosei iliace are
raporturi antero-mediale cu cecul (în partea dreapt ) i cu colonul sigmoid (în partea stâng ). Trece prin
lacuna neuro-muscular , între spinele iliace anterioare superioar i inferioar apoi superficial sau
perforeaz mu chiul croitor dup care se împarte în dou ramuri: anterioar i posterioar . Ramura
anterioar care inerveaz tegumentul fe ei antero-laterale al coapsei. Particip la formarea plexului patelar
împreun cu ramuri provenite din nervul femural i nervul safen. Ramura posterioar care inerveaz
tegumentul fe ei laterale al coapsei în partea superioar i regiunea fesier (supero-lateral).
RAMURILE TERMINALE ALE PLEXULUI LOMBAR
a. nervul femural
b. nervul obturator
c. nervul obturator accesor
38
NERVUL FEMURAL
NERVUL FEMURAL
1. mu chiul croitor; 2. ligamentul inghinal; 3. nervul femural; 4. artera femural ; 5.
vena femural ; 6. nervul femural cutanat medial; 7. nervul femural cutanat anterior; 8.
nervul safen; 9. nervul pentru mu chiul vast medial. 10 mu chiul drept femural; 11.
mu chiul vast intermediar; 12. mu chiul vast lateral; 13. nervul pentru mu chiul croitor;
14. mu chiul vast medial
NERVUL FEMURAL
Origine. Nervul femural se formeaz prin unirea diviziunilor posterioare ale
ramurilor ventrale ale nervilor spinali L2, L3, L4, între cele dou planuri musculare
ale mu chiului psoas mare.
Traiect i raporturi. Nervul femural coboar în grosimea mu chiului psoas mare,
emerge pe marginea sa lateral i ajunge între mu chiul psoas mare (situat medial) i
mu chiul iliac (situat lateral). Traverseaz lacuna neuro-muscular inferior de
ligamentul inghinal i ajunge în trigonul femural lateral de artera femural i se
împarte într-o diviziune anterioar i una posterioar .
Ramuri :
a. nervul pentru mu chiul psoas mare
b. nervul pentru mu chiul iliac
c. nervul pentru mu chiul pectineu
d. nervul pentru mu chiul croitor
e. ramurile vasculare
f. nervul femural cutanat intermediar
g. nervul femural cutanat medial
h. ramuri pentru muschiul cvadriceps femural
i. Nervul safen este un nerv senzitiv, cea mai lung ramur a nervului femural. Se
desprinde din nervul femural în trigonul femural Scarpa, lateral de artera femural . La
nivelul unghiului inferior al trigonului p trunde în teaca vaselor femurale, anterior
de artera femural . În canalul adductorilor nervul coboar anterior de artera femural
i inferior se dispune medial de ea. Iese din canal împreun cu artera descendent a
genunchiului, prin membrana vasto-adductorie. Ajunge pe fa a medial a
genunchiului, posterior de mu chiul croitor i perforeaz fascia lata între tendoanele
mu chilor croitor i gracilis. Nervul se împarte în dou ramuri: anterioar i
postrerioar . Ramura anterioar perforeaz mu chiul croitor i inerveaz
tegumentul fe ei antero-mediale a genunchiului. Ramura posterioar continu
nervul safen pe fa a medial a gambei, în raport cu vena safena mare. Vine în raport
cu marginea medial a tibiei i ajunge s inerveze tegumentul de pe fa a medial a
gambei i a piciorului, pân la articula ia metatarso-falangian . Se anastomozeaz cu
ramura superficial a nervului peronier. În regiunea patelar se anastomozeaz cu
ramuri din nervul femural cutanat lateral, cu care formeaz plexul patelar.
39
NERVUL OBTURATOR
NERVUL OBTURATOR ÎN MICUL BAZIN vedere medial
1. ureterul drept; 2. artera iliac comun ; 3. artera iliac intern ; 4.
vena iliac intern ; 5. artera obturatoare; 6. vena obturatoare; 7.
mu chiul obturator intern; 8. nervul obturator; 9. vena iliac
extern ; 10. artera iliac extern .
NERVUL OBTURATOR LA COAPS
1. gaura obturatoare; 2. ramul anterior al nervului obturator; 3.
ramura posterioar a nervului obturator; 4. mu chiul gracilis; 5.
mu chiul adductor mare; 6. mu chiul adductor lung; 7. mu chiul
adductor scurt; 8. mu chiul pectineu; 9. mu chiul obturator extern;
10. nervul obturator; 11. mu chiul obturator extern; 12. ramura
anterioar a nervului obturator; 13. mu chiul adductor mare; 14.
mu chiul adductor lung; 15. mu chiul adductor scurt
Origine. Nervul obturator se formeaz prin unirea
diviziunilor anterioare ale ramurilor ventrale ale nervilor
spinali L2, L3, L4 între cele dou planuri musculare ale
mu chiului psoas mare.
Traiect i raporturi. Cele trei r d cini ale nervului fac
jonc iunea în grosimea mu chiului psoas mare, în apropierea
marginii sale mediale. Dup ce iese din mu chi, nervul
str bate foseta iliolombar i ajunge în micul bazin în raport
cu mu chiul obturator intern. P trunde împreun cu vasele
obturatoare în canalul obturator unde se termin cu o ramur
anterioar i una posterioar .
Ramuri:
Ramurile colaterale:
a. ramuri articulare pentru articula ia coxo-femural ;
b. nervul pentru mu chiul obturator extern se desprinde
în canalul obturator.
Ramurile terminale:
a. ramura anterioar iese din canalul obturator i coboar
în loja medial a coapsei, initial între mu chiul obturator
extern (situat posterior) i mu chiul pectineu (situat anterior),
apoi între mu chiul adductor lung (situat anterior) i
mu chiul adductor scurt (situat posterior). În acest traiect d
ramuri pentru mu chiul gracilis, ramura pentru mu chiul
adductor lung i ramura pentru mu chiul adductor scurt. D
un ram i pentru mu chiul pectineu. Se termin cu o ramur
cutanat , care inerveaz tegumentul din partea inferioar i
medial a coapsei.
b. ramura posterioar iese din canalul obturator printre
cele dou fascicule ale mu chiului obturator extern. În loja
medial a coapsei se afl initial între mu chiul obturator
extern (situat posterior) i mu chiul pectineu (situat anteior),
apoi între mu chiul adductor scurt (situat anterior) i
mu chiul adductor mare (situat posterior). De-a lungul
acestui traiect d ramuri pentru mu chiul adductor scurt
(când nu este inervat de ramura anterioar ), ramuri pentru
mu chiul adductor mare (cu excep ia celui de-al treilea
fascicul inervat de nervul ischiadic), ramuri articulare pentru
articula ia genunchiului care înso esc artera femural spre
fosa poplitee. Ramul posterior str bate ligamentul posterior
oblic al articulatiei genunchiului i inerveaz capsula
articular .
40

TRIGONUL FEMURAL SCARPA
TRIGONUL FEMURAL
1. artera circumflex iliac superficial ; 2. artera epigastric superficial ;
3. ramul femural din nervul genitofemural; 4. vena femural ; 5 mu chiul
pectineu; 6. artera ru inoas extern superioar ; 7. ram pentru mu chiul
pectineu; 8. artera ru inoas externa inferioar ; 9. mu chiul adductor
lung; 10. crosa venei safene mari; 11. nervul safen; 12. mu chiul croitor;
13. ramuri femurale cutanate anterioare; 14. artera femural profund ; 15.
artera circumflex femural lateral ; 16. artera femural ; 17. artera
circumflex femural medial ; 18. mu chiul iliopsoas; 19. nervul femural
cutanat lateral; 20. nervul femural(situat lateral de artera femural ).
TRIGONUL FEMURAL SCARPA
Limite:
1. Superior: ligamentul inghinal
2. Medial: marginea lateral a mu chiului adductor lung
3. Lateral: marginea medial a mu chiului croitor
4. Profund: mu chiul iliopsoas (în partea lateral ) i mu chiul
pectineu (în partea medial );
Stratigrafie:
1. Tegumentul
2. esutul adipos subcutanat este mai bine reprezentat în aceast
por iune i con ine:
a. ramurile superficiale ale arterei femurale: arterele
circumflex iliac superficial , epigastric superficial i ru inoase
externe;
b. venele superficiale care dreneaz în crosa venei safene
mari;
c. limfonodulii inghinali superficiali
d. ramuri cutanate ale nervului femural
e. ramura femural a nervului genitofemural
3. Fascia cribriform apar ine fasciei lata (fascia coapsei);
4. Elementele vasculo-nervoase profunde sunt reprezentate
dinspre lateral spre medial de:
a. nervul femural i ramurile acestuia: ramuri cutanate
(nervul femural cutanat anterior i nervul femural cutanat medial),
ramuri musculare pentru mu chiul cvadriceps femural i nervul
safen; nervul femural vine în raport medial cu artera femural .
b. artera femural din care se desprind ramurile superficiale
(artera epigastric superficial , artera circumflex iliac
superficial , arterele ru inoase externe), artera femural profund
(dintre ramurile sale doar arterele circumflexe femurale medial i
lateral i uneori prima arter perforant au traiect în trigonului
femural); artera femural vine în raport medial cu vena femural .
c. vena femural prime te ca tributare vena safen mare i
vena femural profund .
d. limfonodulii inghinali profunzi
*Teaca vaselor femurale con ine vasele femurale i nervul safen.
5. Planul muscular format din mu chiul iliopsoas (situat lateral) i
mu chiul pectineu
41

ARTERA FEMURAL
ORIGINE, LIMITE ,
TRAIECT I RAPORTURI
ARTERA FEMURAL
1. artera circumflex iliac superficial ; 2. artera epigastric superficial ;
3. ramul femural din nervul genitofemural; 4. vena femural ; 5 mu chiul
pectineu; 6. artera ru inoas extern superioar ; 7. ram pentru mu chiul
pectineu; 8. artera ru inoas externa inferioar ; 9. mu chiul adductor
lung; 10. crosa venei safene mari; 11. nervul safen; 12. mu chiul croitor;
13. ramuri femurale cutanate anterioare; 14. artera femural profund ; 15.
artera circumflex femural lateral ; 16. artera femural ; 17. artera
circumflex femural medial ; 18. mu chiul iliopsoas; 19. nervul femural
cutanat lateral; 20. nervul femural(situat lateral de artera femural ).
ARTERA FEMURAL
1. Origine: artera iliac extern
2. Limite:
a. limita proximal : ligamentul inghinal
b. limita distal : hiatusul tendinos al mu chiului adductor mare. La acest nivel se continu cu artera poplitee.
3. Traiect i raporturi. Artera femural are traiect descendent în loja anterioar a coapsei de-a lungul unei linii
care une te jum tatea distan ei dintre spina iliac antero-superioar i simfiza pubian cu tuberculul adductorului
de la nivelul femurului. Artera femural împreun cu vena femural i nervul safen se afl în teaca vaselor
femurale. Artera str bate trei regiuni:
a. în lacuna vascular are:
- raporturi cu pere ii lacunei:
•anterior: ligamentul inghinal;
• posterior: creasta pectineal , ligamentul pectineal Cooper, mu chiul pectineu;
• lateral: arcul iliopectineu;
• medial: ligamentul lacunar Gimbernat;
- raporturi cu elementele vasculo-nervoase:
• medial: vena femural , limfonodulii inghinali profunzi;
• lateral: nervul femural (element al lacunei neuro-musculare care este separat de arter prin arcul
iliopectineu);
• posterior: nervul pentru mu chiul pectineu
b în trigonul femural (Scarpa) are:
-raporturi cu elementele musculare:
• lateral: mu chiul croitor
• medial: mu chiul adductor lung
• posterior: mu chiul iliopsoas
• anterior: fascia cribroas
-raporturi cu elementele vasculo-nervoase:
• medial: vena femural , vasele limfatice profunde;
• lateral: nervul femural
• anterior: vasele circumflexe iliace superficiale, ramura femural a nervului genito-femural, nervul
femural cutanat medial, limfonodulii inghinali superficiali (superficial de fascia cribroas );
*Artera femural , vena femural i nervul safen se afl în teaca vaselor femurale.
*În unghiul inferior al trigonului femural, vena femural se afl posterior de artera femural .
c. în canalul adductorilor (Hunter):
-raporturi cu pere ii canalului:
• antero-lateral: mu chiul vast medial
• antero-medial: membrana vastoadductorie
• posterior: mu chiul adductor mare i mu chiul adductor lung;
-raporturi cu elementele vasculo-nervoase:
• posterior: vena femural
• anterior: nervul safen (acesta încruci eaz anterior artera femural , dinspre supero-lateral spre infero-
medial);
• antero-lateral: nervul pentru mu chiul vast medial
42
 RAMURILE ARTEREI FEMURALE
a. artera epigastric superficial se desprinde în trigonul
femural i are un traiect ascendent, str bate fascia cribriform i
RAMURILE ARTEREI FEMURALE ajunge în regiunea inghinal i se termin în regiunea ombilical .
r Vascularizeaz limfonodulii inghinali superficiali, esutul
subcutanat i tegumentul regiunii inghinale i ombilicale.
b. artera circumflex iliac superficial se desprinde în CANALUL ADDUCTORILOR
trigonul femural, perforeaz fascia cribriform i are un traiect HUNTER
spre spina iliac antero-superioar . Vascularizeaz limfonodulii
inghinali superficiali i planurile superficiale ale regiunii. A. Limite:
c. arterele ru inoase externe se desprind în trigonul femural, de 1. Posterior: mu chiul adductor mare
pe fa a medial a arterei femurale. Artera ru inoas extern 2. Antero-lateral: mu chiul vast medial
superioar trece deasupra crosei venei safene mari i împreun cu 3. Antero-medial: membrana vasto-
cea inferioar vascularizeaz tegumentul regiunii hipogastrice, adductorie i mu chiul croitor;
penisului, scrotului sau labiilor. Artera ru inoas extern B. Con inut:
inferioar trece inferior de crosa venei safene mari. 1. Nervul safen (încruci eaz anterior
d. ramurile musculare vascularizeaz mu chii lojei anterioare ai artera femural dinspre lateral spre medial);
coapsei; nervul safen i artera descendent a
e. ARTERA FEMURAL PROFUND genunchiului (ramur aarterei femurale)
- origine: la nivelul trigonului femural, pe fa a posterioar sau perforeaz membrana vasto-adductorie i
lateral a arterei femurale, la 3-5 cm inferior de ligamentul ajung pe fa a profund a mu chiului croitor
inghinal . pe care apoi îl perforeaz i se a eaz apoi pe
- traiect: ini ial se afl lateral de artera femural , trece posterior fa a medial a genunchiului.
între mu chiul pectineu i mu chiul adductor lung. Ajunge 2. Artera femural i artera descendent a
superficial de mu chiul adductor mare i este acoperit de genunchiului
mu chii adductor lung i adductor scurt. Str bate inser ia 3. Vena femural (încruci eaz posterior
mu chiului adductor mare formând cea de-a patra arter artera femural dinspre medial spre
perforant . lateral);
-ramuri: C. Comunic ri:
• artera circumflex femural 1. Superior: cu trigonului femural;
• artera circumflex femural lateral 2. Inferior: cu fosa poplitee. Vasele
• ramuri musculare femurale ajung prin hiatusul tendinos al
• arterele perforante (3) au traiect spre posterior mu chiului adductor mare (situat pe fa a
str bat inser ia mu chiului adductor mare în apropierea liniei medial a femurului, la 4 cm superior de
aspre i ajung în loja posterioar a coapsei. condilul medial) în fosa poplitee.
f. artera descendent a genunchiului se desprinde din artera
femural în canalul adductorilor, coboar anterior de mu chiul
ARTERA FEMURAL - RAMURI adductor mare. Str bate membrana vastoadductorie i ajunge pe
1. mu chiul iliopsoas; 2. artera femural ; 3.mu chiul pectineu; 4. mu chiul fa a medial a genunchiului unde se anastomozeaz cu artera
adductor lung. 5. prima arter perforant ; 6. a II-a arter perforant ; 7. a III-a articular a genunchiului. Ramura safen str bate membrana
arter perforant ; 8. mu chiul adductor mare; 9. artera descendent a
genunchiului; 10. hiatusul tendinos al mu chiului adductor mare; 11. mu chiul
vastoadductorie împreun cu nervul safen, vascularizeaz
drept femural; 12. mu chiul vast lateral; 13. mu chiul adductor scurt; 14. artera tegumentul fe ei infero-mediale a gambei i se anastomozeaz cu
circumflex femural lateral ; 15.artera circumflex femural medial ; 16. artera articular infero-medial a genunchiului participând la
trohanterul mare al femurului vasculariza ia arterial a genunchiului.

43
 Lacunele de la baza coapsei
A. Lacuna neuro-muscular
LP 10 LACUNELE DE LA BAZA COAPSEI 1.Limite:
a.anterior: ligamentul inghinal (por iunea cuprins între spina iliac antero-superioar i
arcul iliopectineu);
b.posterior: marginea anterioar a osului coxal cuprins între spina iliac antero-superioar
i eminen a iliopubic ;
c.medial: arcul fibros iliopectineu, întins între ligamentul inghinal i eminen a iliopubic ;
2.Con inut:
a. mu chiul iliopsoas
b. nervul femural cutanat lateral este o ramur colateral senzitiv a plexului lombar; trece
printre spina iliac antero-superioar i spina iliac antero-inferioar i inerveaz tegumentul fe ei
laterale a coapsei i genunchiului;
c. nervul femural este ramura terminal mixt a plexului lombar în raport cu fa a anterioar
a mu chiului iliopsoas;
B. Lacuna vascular
1. Limite:
a. anterior: partea din ligamentului inghinal cuprins între arcul iliopectineu i tuberculul
pubic;
b. posterior: ligamentul pectineal Cooper i creasta pectinee de pe marginea anterioar a
coxalului;
c. medial: ligamentul lacunar Gimbernat (acest ligament, format din fibre conjunctive
desprinse din inser ia pubian a ligamentului inghinal, se ata eaz pe extremitatea medial a crestei
pectineale).
d. lateral: arcul iliopectineu
2. Con inut:
a. artera femural care continu artera iliac extern de la nivelul ligamentului inghinal;
lateral de arter se afl arcul iliopectineu (care o separ de nervul femural);
b. vena femural se continu în pelvis cu vena iliac extern ; vine în raport lateral cu artera
femural ;
LACUNELE DE LA BAZA COAPSEI c. ramura femural a nervului genitofemural inerveaz tegumentul superior al trigonului
1. fascia transversalis; 2. ligamentul interfoveolar Hasselbach; 3. tendonul conjunct; 4. femural i se g se te anterior sau medial de artera femural ;
ligamentul reflex Colles; 5. orificiul inghinal superficial; 6. ligamentul Henle; 7. ligamentul d. limfonoduli inghinali profunzi (limfonodulul Cloquet-Rosenm ller) i vase limfatice;
inghinal; 8. ligamentul lacunar; 9. vena famural ; 10. artera femural ; 11. arcul iliopectineu;
12. mu chiul iliopsoas; 13. nervul femural; 14. nervul femural cutanat lateral; 15. mu chiul
oblic extern abdominal; 16. mu chiul oblic intern abdominal; 17. mu chiul transvers
abdominal; 18. orificiul profund al canalului inghinal. DA
TEACA MU CHIULUI DREPT ABDOMINAL (DA) L C
1. Lama anterioar 1 este format în 2/3 anterioar de aponevroza mu chiului
oblic extern (A) i foi a anterioar a aponevrozei mu chiului oblic intern (B1). În
I
N
B 2/3
1/3 inferioar lama anterioar este format din aponevroza mu chiului oblic
extern (A), aponevroza mu chiului oblic intern (B) i cea a mu chiului transvers
A A SUP
abdominal (C). A
2. Lama posterioar este format în 2/3 superioar din aponevroza mu chiului L
transvers abdominal (C) i din foi a posterioar a aponevrozei mu chiului oblic B
C
1/3
intern al abdomenului (B2). În 1/3 inferioar lama posterioar este format doar B
de fascia transversalis deoarece celelalte aponevroze au trecut anterior. A
INF
ANT 44
CANALUL INGHINAL
CANALUL INGHINAL CANALUL INGHINAL
1. fascia transversalis; 2.
ligamentul interfoveolar
Pere ii canalului inghinal:
Hasselbach; 3. tendonul 1. Peretele anterior este format din aponevroza mu chiului oblic extern al abdomenului. OE
conjunct; 4. ligamentul 2. Peretele superior este format din marginile inferioare ale mu chilor oblic intern i transvers al
reflex Colles; 5. orificiul abdomenului. OI&TA
inghinal superficial; 6.
3. Peretele inferior este reprezentat de ligamentul inghinal.
ligamentul Henle; 7.
ligamentul inghinal; 8. 4. Peretele posterior este alc tuit din fascia transversalis înt rit de 4 ligamente:
ligamentul lacunar; 9. vena a. ligamentul reflex Colles este stâlpul posterior al orificiului inghinal superficial care
famural ; 10. artera provine din aponevroza mu chiului oblic extern contralateral.
femural ; 11. arcul
b. tendonul conjunct (acesta este format din fibre aponevrotice care continu fibrele
iliopectineu; 12. mu chiul
iliopsoas; 13. nervul musculare ale mu chilor oblic intern i transvers abdominal (fibrele cu originea pe
femural; 14. nervul femural ligamentul inghinal). Tendonul conjunct se inser pe tuberculul pubic, pe creasta
cutanat lateral; 15. mu chiul pubic i pe partea medial a ligamentului pectineal Cooper.
oblic extern abdominal; 16.
c. ligamentul Henle este o expansiune lateral a tendonului de inser ie al mu chiului
mu chiul oblic intern
abdominal; 17. mu chiul drept abdominal DA.
transvers abdominal; 18. d. ligamentul interfoveolar Hesselbach este o expansiune a adminiculum liniei albe, o
orificiul profund al canalului înt ritur fibroas lamei posterioare a tecii mu chiului drept abdominal.
inghinal.
*trigonul de minor rezisten Hesselbach este limitat superior de marginile inferioare ale mu chilor
oblic intern i transvers al abdomenului, inferior de ligamentul inghinal i medial mu chiul drept
abdominal.
Orificiul inghinal superficial este o deschidere piriform situat în aponevroza mu chiului oblic
extern al abdomenului. Orificiul este situat supero-lateral de tuberculul pubic. Este limitat infero-
lateral de stâlpul lateral, supero-medial de stâlpul medial, posterior de stâlpul posterior (ligamentul
reflex Colles) i lateral de fibrele intercrurale.
Orificiul inghinal profund este locul in care fascia transvelsalis se continu cu fascia spermatic
FOSETELE intern din interiorul canalului inghinal. Este str b tut de funiculul spermatic la b rbat sau de
INGHINALE ligamentul rotund al uterului la femeie. Orificiul inghinal profund este delimitat infero-medial de
1. ligamentul
interfoveolar Hasselbach; ligamentul interfoveolar i superior de marginea inferioar a mu chiului transvers abdominal.
2. mu chiul transvers
abdominal; 3. artera Con inut: funiculul spermatic (la b rbat) sau ligamentul rotund al uterului (la femeie)
epigastric inferioar ; 4. 1. Elementele funiculului spermatic: canalul deferent, artera deferen ial , artera testicular ,
tendon conjunct; 5.
orificiul intern al plexul testicular, venele testiculare, epididimar , , vene deferen iale i cremasterice,
canalului inghinal; 6. ligamentul peritoneo-vaginal i vasele limfatice.
ligamentul inghinal; 7. 2. Tunicile funiculului spermatic: fascia spermatic intern , mu chiul cremaster, fascia
vasele testiculare; 8. arcul spermatic extern .
iliopectineu; 9. artera
iliac extern ; 10. vena *alte elemente din canalul inghinal: ramur din artera epigastric inferioar i ramura genital a
iliac extern ; 11. ramura nervului genitofemural.
pubian din artera
obturatoare; 12. artera FOSETELE INGHINALE:
obturatoare; 13. ductul
deferent; 14. vezica 1. Foseta inghinal median este situat între ligamentul ombilical median ( format din uraca,
urinar ; 15. funiculul o forma iune fibroas ce porne te de la nivelul vezicii urinare) i ligamentul ombilical
spermatic; 16. ligamentul medial (artera ombilical fibrozat ).
Henle; 17. uraca; 18. 2. Foseta inghinal medial este situat între ligamentul ombilical medial (artera ombilical
artera ombilical ; 19.
mu chiul drept abdominal fibrozat ) i ligamentul ombilical lateral (este o plic ridicat de artera epigastric
inferioar ).
3. Foseta inghinal lateral este situat lateral de ligamentul ombilical lateral (o plic ridicat
de artera epigastric inferioar ).
45
46
FOSA POPLITEE
Fosa poplitee
A. Limite:
1. Supero-lateral: mu chiul biceps femural
2. Supero-medial: mu chii semitendinos
3. Infero-lateral: capul lateral al mu chiului gastrocnemian i mu chiul plantar;
4. Infero-medial:capul medial al mu chiului gastrocnemian
B. Stratigrafie:
1. Tegumentul
2. esutul adipos subcutanat con ine urm toarele elemente:
a. vena safen mic
b .ramuri ale nervului femural cutanat posterior
3. Fascia lata se continu cu fascia gambei;
4. Planul vasculo-nervos:
a. artera poplitee este elementul cel mai profund din fosa poplitee, situându-se antero-
medial de vena poplitee. Ea continu artera femural de la nivelul hiatusului mu chiului adductor
mare. Din artera poplitee se desprind urm toarele ramuri:
- artera supero-medial a genunchiului
- artera supero-lateral a genunchiului
- artera medie a genunchiului
- artera infero-medial a genunchiului
- artera infero-lateral a genunchiului
- arterele surale (câte una pentru fiecare cap al mu chiului gastrocnemian);
b. vena poplitee este situat postero-lateral de artera poplitee. Ea reprezint elementul
mijlociu al m nunchiului vasculo-nervos popliteu, fiind cuprins între artera poplitee i nervul
tibial. La nivelul fosei poplitee, în vena poplitee se vars vena safen mic .
c. nervul ischiadic se bifurc frecvent în unghiului superior al fosei poplitee în nervii tibial
i fibular comun.
- nervul tibial continu traiectul nervului ischiadic, devenind satelit al vaselor poplitee.
Astfel el este elementul superficial al m nunchiului vasculo-nervos popliteu, situat postero-
lateral de vena poplitee
- nervul fibular comun devine satelit tendonului mu chiului biceps femural, în lungul
laturii supero-laterale a fosei poplitee i se îndreapt spre colul fibulei. La nivelul fosei poplitee
din acest nerv se desprinde nervul sural cutanat lateral i uneori ramura comunicant peronier .
d. limfonodulii poplitei sunt situa i de-a lungul vaselor poplitee. Ei primesc limfaticele
gambei i articula iei genunchiului i dreneaz limfa spre ganglionii inghinali.
FOSA POPLITEE 5. Planul osteo-articular este constituit din:
1,19. mu chiul adductor mare; 2. femur; 3. mu chiul biceps femural; 4. nervul
ischiadic; 5. nervul peronier comun; 6. artera supero-lateral a articula iei a. fa a posterioar a epifizei distale a femurului
genunchiului; 7. mu chiul popliteu; 8.mu chiul gastrocnemian capul lateral; 9. b. fa a posterioar a epifizei proximale a tibiei
ramur sural comunicant ; 10. nervul sural; 11. vena safen mic ; 12. artera infero- c. fa a posterioar a epifizei proximale a fibulei
medial a articula iei genunchiului; 13. artera supero-medial a articula iei
d. fa a posterioar a articula iei genunchiului
genunchiului; 14,20. mu chiul semitendinos; 15,21. mu chiul semimembranos; 16.
hiatusul tendinos al mu chiului adductor mare; 17. artera poplitee; 18. vena poplitee 47
 VENELE SUPERFICIALE ALE MEMBRULUI
INFERIOR I LIMFONODULII INGHINALI
Vena safen mare:
a. origine: continu vena marginal medial a piciorului
b. mod de terminare: crosa venei safene mari se deschide în vena
femural ;
c. traiect i raporturi. Vena safen mare urc anterior de maleola
medial , apoi subcutanat pe fa a medial a gambei (fa a medial a tibiei),
posterior de nervul safen. Trece postero-medial de condilii mediali ai tibiei i
femurului în raport cu ramura safen a arterei descendente a genunchiului i
ajunge pe fa a medial a coapsei în raport cu ramuri ale nervului femural
cutanat medial. Î i schimb direc ia formând crosa venei safene mari i trece
prin hiatusul safen (orificiul situat la nivelul fasciei cribroase) din regiunea
trigonului femural. Se vars în vena femural la aproximativ 3 cm. infero-
lateral de tuberculul pubic. Proiec ia venei se face dup o linie care une te un
punct situat la 3 cm infero-lateral de tuberculul pubic i tuberculul mu chiului
adductor mare. Pe traiectul venei se afl 10-20 valve.
Vena safen mic
a. origine: vena marginal lateral
b. mod de terminare: în vena poplitee
c. traiect i raporturi. Urc subcutanatpe marginea lateral a tendonului
lui Achile. Se îndreapt spre medial pe fa a posterioar a gambei, în raport cu
nervul sural. Perforeaz fascia gambei i ajunge la unghiul inferior al fosei
poplitee. Trece între capetele de origine ale mu chiului gastrocnemian i se
vars în vena poplitee deasupra liniei articula iei genunchiului.
Limfonodulii inghinali
1. Limfonodulii inghinali superficiali. Se afl situa i superficial de fascia
cribroas la nivelul trigonului femural i sunt împ r iti de un sistem de axe
perpendiculare, centrate de crosa venei safene mari, în patru grupe.
a. grupul supero-lateral este în raport cu vasele circumflexe iliace
superficiale i dreneaz limfa din regiunea fesier i de la peretele antero-
lateral al abdomenului (subombilical).
b. grupul supero-medial este în raport cu vasele ru inoase externe
superficiale i cu vasele epigastrice superficiale. Dreneaz limfa de la nivelul
peretelui anterior al abdomenului (subombilical), regiunea perianal , partea
inferioar a canalului anal, partea inferioar a vaginei i organele genitale
externe.
c. grupele infero-lateral i infero-medial sunt în raport cu vena safen
mare i dreneaz limfa membrului inferior, cu excep ia regiunii postero-
laterale a coapsei. Vasele limfatice de la nivelul limfonodulilor inghinali
superficiali str bat lacuna vascular , prin canalul femural, (în raport cu vasele
femurale) i se vars în limfonodulii iliaci externi.
2. Limfonodulii inghinali profunzi. Se afl profund de fascia cribroas la
nivelul trigonului femural medial de vena femural . Un limfonodul se afl în
inelul femural (Cloquèt - Rossenmüller) i altul se afl inferior de crosa venei
safene mari. Dreneaz limfa de la nivelul penisului sau clitorisului. Vasele
limfatice care pornesc de la limfonodulii inghinali profunzi str bat canalul
femural i se vars în limfonodulii iliaci externi.
48
LP 11 PLEXUL SACRAT

Plexul sacrat
Definitie: plexul sacrat este format din trunchiul lombosacrat, ramurile ventrale S1, S2, S3
i par ial S4.
Localizare în micul bazin;

Modul de formare:
1. Trunchiul lombosacrat apare prin unirea dintre ramurile ventrale ale nervilor spinali
L5 i par ial L4.
2. Ramurile ventrale ale nervilor spinali S1, S2 i par ial S3 converg împreun cu
trunchiul lombosacrat spre marea incizur ischiadic i unindu-se particip la formarea
nervului ischiadic. Nervul ischiadic este format din dou grupuri de fibre.
a. grupul lateral provine din diviziunile dorsale ale trunchiului lombosacrat i ale
ramurilor ventrale S1 i S2. Aceste fibre vor ajunge în nervul peronier comun (fibular
comun).
b. grupul medial provine din diviziunile ventrale ale trunchiului lombosacrat i ale
ramurilor ventrale S1 - S3. Aceste fibre ajung în componen a nervul tibial.

Ramurile plexului sacrat :

1. Ramuri colaterale:
PLEXUL SACRAT – MOD DE FORMARE
1. r d cina L4; 2. r d cina L5; 3. r d cina S1; 4. nervul pentru
mu chiul piriform; 5. r d cina S2; 6. r d cina S3; 7. r d cina S4; 8.
nervul ru inos. 9. nervul cutanat femural posterior; 10. nervul
pentru mu chiul obturator intern i mu chiul gemen superior; 11.
nervul pentru mu chiul p trat lombar i mu chiul gemen inferior;
12. fibre pentru nervul tibial; 13. fibre pentru nervul peronier
comun; 14. nervul ischiadic; 15. nervul fesier inferior; 16. nervul
2. Ramura terminal este nervul ischiadic
fesier superior.
a. nervul pentru mu chiul piriform
b. nervul fesier superior care inerveaz mu chiul fesier mijlociu, mu chiul fesier mic
i mu chiul tensor al fasciei lata.
c. nervul fesier inferior care inerveaz mu chiul fesier.
d. nervul pentru mu chiul p trat femural i mu chiul gemen inferior
e. nervul pentru mu chiul obturator intern i gemen superior
f. nervul femural cutanat posterior
g. nervul ru inos inerveaz sfincterul anal extern, partea inferioar a canalului anal i
tegmentul anal. Ramurile terminale ale nervului ru inos sunt nervul perineal i
nervul dorsal al penisului /clitorisului.
h. nervii splanhnici pelvini
i. ramuri perforante cutanate
j. ramuri musculare pentru mu chii ridic tor anal, coccigian i sfincterul anal
extern

1
49
NERVUL ISCHIADIC
NERVUL ISCHIADIC ÎN ORIFICIUL
INFRAPIRIFORM
1. mu chiul fesier mare; 2. mu chiul fesier
mijlociu; 3. mu chiul piriform; 4. mu chiul
gemen superior; 5. mu chiul obturator intern; 6.
mu chiul gemen inferior; 7. mu chiul p trat
femural; 8. nervul ischiadic; 9. nervul femural
cutanat posterior; 10. tuberozitate ischiadic ; 11.
artera comitant a nervului ischiadic; 12. nervul
pentru mu chiul p trat femural i mu chiul
gemen inferior; 13,14. artera fesier inferioar ;
15. ramuri fesiere din nervul femural cutanat
posterior; 16. nervul ru inos intern; 17. nervul
pentru mu chii gemen superior i obturator
intern; 18. nervul fesier superior; 19. incizura
ischiadic mare; 20. artera fesier superioar
NERVUL ISCHIADIC ÎN LOJA POSTERIOAR A
COAPSEI
1. mu chiul biceps femural; 2. nervul ischiadic; 3. mu chiul
p trat femural; 4. tuberozitatea ischiadic ; 5. linia de trifurca ie
lateral ; 6. mu chiul adductor mare; 7. mu chiul vast lateral; 8.
mu chiul biceps femural; 9. nervul fibular comun; 10. nervul
tibial; 11. mu chiul adductor mare; 12. mu chiul
senimembranos; 13. mu chiul semitendinos
2
Nervul ischiadic
Origine. Nervul ischiadic este ramura terminal a plexului
sacrat.
Traiect. Nervul str bate urm toarele regiuni:
a. orificiul infrapiriform. Iese inferior de mu chiul piriform
i lateral de artera fesier inferioar în regiunea fesier .
b. regiunea fesier . Trece între tuberozitatea ischiadic i
trohanterul mare.
c. loja posterioar a coapsei. Aici coboar posterior de
inser ia mu chiului adductor mare pe linia aspr , între
mu chiul biceps femural (situat lateral) i mu chii
semimebranos i semitendinos (situa i medial). La nivelul
unghiului superior al fosei poplitee se bifurc în nervul tibial
i nervul fibular comun.
Ramuri:
a. colaterale:
- ramuri articulare pentru articula ia coxo-femural
- ramuri pentru mu chiul biceps femural
- ramuri pentru mu chiul semitendinos
-ramuri pentru mu chii adductor mare i
semimembranos
b. ramuri terminale:
- nervul tibial
- nervul fibular comun
50
NERVUL TIBIAL
ARTERA TIBIAL POSTERIOAR

ARTERA TIBIAL POSTERIOAR

NERVUL TIBIAL. ÎN FOSA POPLITEE
1. nervul ischiadic; 2. nervul tibial; 3. nervul fibular
comun; 4. mu chiul biceps femural; 5. capul lateral al
mu chiului gastrocnemian; 6. mu chiul popliteu; 7.
artera tibial anterioar ; 8. mu chiul solear; 10. capul
medial al mu chiului gastrocnemian; 11. artera poplitee;
12. hiatusul mu chiului adductor mare; 13. mu chiul
semitendinos; 14. mu chiul semimembranos
1. mu chiul biceps femural; 2. capul lateral al mu chiul
gastrocnemian; 3. mu chiul popliteu; 4. artera tibial
anterioar ; 5,14. mu chiul solear; 6,11 nervul tibial; 7.
artera peronier ; 8. mu chiul flexor lung al halucelui; 9.
mu chiul tibial posterior; 10. maleola medial ; 12,15.
artera tibial posterioar ; 13. mu chiul flexor lung al
degetelor; 16. artera poplitee; 17. mu chiul
semitendinos; 18. mu chiul semimembranos.
NERVUL TIBIAL. ÎN LOJA POSTERIOAR A GAMBEI
1. nervul tibial; 2. mu chiul popliteu; 3. artera tibial anterioar ; 4.
mu chiul solear; 5. artera peronier ; 6. mu chiul flexor lung al halucelui;
7. mu chiul tibial posterior; 8. mu chiul flexor lung al degetelor; 9. artera
tibial posterioar ; 10. artera poplitee.

Nervul tibial. Este ramur terminal a nervului ischiadic. Str bate fosa poplitee
lateral de artera poplitee, trece pe sub arcada mu chiului solear i coboar în loja
posterioar a gambei între cele dou planuri musculare. Dup ce str bate an ul
retromaleolar medial se termin prin nervii plantari medial i lateral. Nervul tibial d
urm toarele ramuri colaterale : ramuri articulare (pentru articula ia genunchiului,
articula ia talo-crural ); ramuri musculare pentru mu chii: plantar lung,
gastrocnemian, popliteu, tibial posterior, flexor lung al degetelor, flexor lung al
halucelui; nervul sural care coboar între capetele mu chiului gastrocnemian,
prime te o ramur sural comunicant din nervul fibular comun. Inerveaz
tegumentul 1/3 distale din partea postero-lateral a gambei i tegumentul maleolei
laterale, tegumentul fe ei laterale a piciorului i degetului mic ; ramuri vasculare;
ramuri calcaneene mediale care inerveaz tegumentul maleolei mediale i tegumentul3
medial al plantei;
Artera tibial posterioar . Are originea în artera poplitee. Limita
proximal este arcul tendinos al mu chiului solear i cea distal , canalul
calcanean. Artera tibial posterioar formeaz pediculul arterial al lojei
posterioare a gambei. Ea coboar în loja posterioar a gambei, posterior
de mu chiul tibial posterior, mu chiul flexor lung al degetelor i de
articula ia talo-crural . În partea superioar este acoperit de mu chiul
solear. În partea inferioar p trunde în an ul retromaleolar medial
ajungând în canalul calcanean. Nervul tibial încruci eaz posterior
artera tibial posterioar , dinspre medial spre lateral.
Ramuri colaterale sunt ramuri musculare, artera fibular (peronier ),
artera nutritiv a tibiei, ramura comunicant cu artera fibular , ramuri
maleolare mediale, ramurile calcaneene. Ramurile terminale sunt artera
plantar medial i artera plantar lateral 51
 NERVUL FIBULAR COMUN I ARTERA TIBIAL ANTERIOAR

Artera tibial anterioar

NERVUL FIBULAR COMUN. ÎN FOSA
POPLITEE
1. nervul ischiadic; 2. nervul tibial; 3. nervul fibular
comun; 4. mu chiul biceps femural; 5. capul lateral al
mu chiului gastrocnemian; 6. mu chiul popliteu; 7.
artera tibial anterioar ; 8. mu chiul solear; 10. capul
medial al mu chiului gastrocnemian; 11. artera poplitee;
12. hiatusul mu chiului adductor mare; 13. mu chiul
semitendinos; 14. mu chiul semimembranos
NERVUL FIBULAR COMUN. ÎN FOSA
POPLITEE
1. nervul ischiadic; 2. nervul tibial; 3. nervul
fibular comun; 4. mu chiul biceps femural; 5.
capul lateral al mu chiului gastrocnemian; 6.
mu chiul popliteu; 7. artera tibial anterioar ; 8.
mu chiul solear; 10. capul medial al mu chiului
gastrocnemian; 11. artera poplitee; 12. hiatusul
mu chiului adductor mare; 13. mu chiul
semitendinos; 14. mu chiul semimembranos
NERVUL FIBULAR PROFUND. ARTERA
TIBIAL ANTERIOAR
1.epifiza proximal a tibiei; 2. mu chiul tibial
anterior; 3. artera tibial anterioar ; 4. retinaculul
flexorilor; 5. mu chiul extensor lung al halucelui; 6.
nervul fibular superficial; 7. mu chiul extensor lung
al degetelor.
Origine: artera poplitee
Limite: proximal : marginea distal a
mu chiului popliteu sau hiatusul
tendinos al mu chiului solear; distal :
interlinia articula iei talo-crurale;
Traiect i raporturi. Artera str bate
ini ial loja posterioar a gambei, trece
între capetele de origine ale
mu chiului tibial posterior, apoi
superior de membrana interosoas în
loja anterioar a gambei. Aici are un
traiect descendent în raport lateral cu
nervul fibular profund. La nivelul
articula iei talo-crurale, profund de
retinaculul extensorilor se continu cu
artera dorsal a piciorului.
Ramuri colaterale sunt artera
recurent tibial posterioar , artera
recurent tibial anterioar , ramurile
musculare, artera maleolar antero-
medial i artera maleolar antero-
lateral Ramura terminal este artera
dorsal a piciorului.

Nervul peronier comun ( fibular comun). Se desprinde din nervul ischiadic, trece prin fosa poplitee ca satelit al mu chiului biceps
femural; ocole te colul fibulei profund de mu chiul fibular lung; se termin în loja lateral a gambei prin dou ramuri terminale: nervul fibular
profund i nervul fibular superficial. Nervul fibular profund trece în loja anterioar a gambei unde se afl profund de mu chiul extensor lung
al degetelor. Initial este lateral de artera tibial anterioar , apoi o încruciseaz anterior dinspre lateral spre medial. Pe întregul s u traiect
mu chiul tibial anterior, mu chiul s u satelit, se afl situat medial. Nervul d ramuri musculare pentru mu chii lojei anterioare a gambei
(mu chii tibial anterior, extensor lung al halucelui i extensor lung al degetelor), ramuri articulare pentru articula ia talo-crural , ramura lateral
pentru mu chii extensor scurt al degetelor, interoso i dorsali din spa iul II i ramura medial care se împarte în doi nervi digitali dorsali care
inerveaz fa a lateral a degetului I i fa a medial a degetului II, precum i mu chii interoso i dorsali ai spa iului I interosos. Nervul fibular
superficial are originea în nervul fibular comun, în loja lateral a gambei. Initial este situat profund de mu chiul fibular lung, apoi ajunge între
cei doi mu chi fibulari i mu chiul extensor lung al degetelor. Nervul d urm toarele ramuri: ram muscular pentru mu chii fibular lung i fibular
scurt; ram medial din care pleac doi nervi digitali dorsali pentru tegumentul fe ei mediale a degetului I, fa a lateral a degetului II, fa a medial
a degetului III; ramura lateral se împarte în nervi digitali dorsali pentru fa a lateral a degetului III, degetul IV, degetul V.

4
52
LP 12 ARTERA SUBCLAVIE
Artera subclavie dreapt
1. partea latero-scalenic a arterei subclavii; 2. trunchiurile plexului
brahial; 3. artera suprascapular ; 4. artera dorsal a scapulei; 5. artera
cervical superficial ; 6. mu chiul scalen mijlociu; 7. nervul frenic; 8.
mu chiul ridic tor al scapulei; 9. artera cervical ascendent ; 10. vena
jugular intern ; 11. nervul vag; 12. artera carotid comun ; 13.
ganglionul cervical mijlociu; 14. artera vertebral ; 15. nervul laringeu
recurent drept; 16. partea prescalenic a arterei subclavii; 17. artera
toracic intern ; 18. ansa subclavie; 19. mu chiul scalen anterior; 20.
artera transver a gâtului; 21. ganglionul stelat; 22. trunchiul
tireocervical; 23. artera tiroidian inferioar ; 24. ansa frenico-stelar ; 25.
glanda tiroid ;
RAMURILE ARTEREI SUBCLAVII:
1. ARTERA VERTEBRAL
2. TRUNCHIUL TIREOCERVICAL
3. ARTERA TORACIC INTERN
4. TRUNCHIUL COSTOCERVICAL
Artera subclavie dreapt
1.Origine: artera sublavie dreapt se desprinde din trunchiul brahiocefalic i cea stâng din crosa aortei;
2.Limite: proximal - artera are originea în dreptul articula iei sternoclaviculare drepte ; distal - marginea
lateral a coastei I;
3.Traiect. Artera traverseaz 1/3 inferioar a regiunii sternocleidomastoidiene i trigonul
omoclavicular. Datorit raporturilor cu mu chiul scalen anterior fa de care trece posterior artera prezint
trei por iuni: prescalenic , retroscalenic (interscalenic -în defileul interscalenic) i lateroscalenic (post-
sau extrascalenic ).
4.Raporturi.
a.por iunea prescalenic :
-raporturile anterioare:
planul osteo-muscular-este alc tuit din articula ia sternoclavicular , extremitatea sternal a
claviculei, capetele sternal i clavicular ale mu chiului sternocleidomastoidian i originile mu chilor
sternohioidian i sternotiroidian;
planul venos- este format din vena subclavie, vena jugular intern , unghiul venos jugulo-
subclavicular;
planul nervos- este alc tuit dinspre lateral spre medial din: nervul frenic, ansa subclavie i nervul
vag (din care la acest nivel se desprinde de nervul laringeu recurent drept).
-raporturile inferioare: versantul anterior al domului pleural, ansele nervoase (ansa frenico-stelar ,
ansa subclavie i nervul laringeu recurent drept), artera toracic intern ;
-raporturile posterioare i postero-superioare: versantul anterior al domului pleural, ansele nervoase
(ansa frenico-stelar , ansa subclavie i nervul laringeu recurent drept), ganglionul cervico-toracic (stelat),
r d cinile C8- T1 ale plexului brahial;
-raporturile superioare: trunchiul tirocervical, artera vertebral ;
-raporturile mediale: artera carotid comun dreapt , trahee i esofag;
b.por iunea interscalenic se afl între mu chii scalen anterior i mijlociu:
-raporturile anterioare: mu chiul scalen anterior
-raporturile inferioare: an ul arterei subclavii de pe coasta I;
-raporturile posterioare: trunchiul inferior al plexului brahial i mu chiul scalen mijlociu;
-raporturile superioare: trunchiurile mijlociu i superior al plexului brahial;
c.por iunea latero-scalenic . În aceast por iune artera se poate palpa în trigonul omoclavicular.
-raporturi anterioare: pielea, esutul celular subcutanat care con ine fibre ale mu chiului platisma,
nervul supraclavicular mijlociu i vena jugular extern ; fascia cervical superficial , fascia pretraheal ,
vena subclavicular ;
-raporturi posterioare: trunchiul inferior al plexului brahial, artera suprascapular i mu chiul scalen
mijlociu;
-raporturi superioare: mu chiul omohioidian, artera suprascapular i vena jugular extern
-raporturile inferioare i mediale: primul spa iu intercostal ;
La marginea extern a coastei I artera subclavie se continu cu artera axilar .
53

ARTERA VERTEBRAL
Artera vertebral
1. artera vertebral ; 2. partea prescalenic a arterei subclavii; 3. partea latero-scalenic a arterei subclavii;
4. trunchiurile plexului brahial; 5. artera transvers a gâtului; 6. artera tiroidian inferioar ; 7. trunchiul
tireocervical; 8. ganglionul stelat; 9. ansa subclavie; 10. nervul vag; 11. mu chiul scalen anterior; 12. vena
subclavie; 13. nervul frenic; 14. artera carotid comun ; 15. glanda tiroid ; 16. traheea; 17. vena jugular
extern ; 18. vena jugular intern ;
Artera vertebral
1.Originea: por iunea prescalenic a arterei subclaviculare;
2.Traiect:
a.prima por iune- are un traiect ascendent între mu chiul scalen anterior
(situat lateral) i mu chiul lung al gâtului (situat medial);
b.a IIa por iune- trece prin g urile transverse ale vertebrelor C6- C1
împreun cu vena i nervul vertebral;
c.a IIIa por iune- emerge medial de mu chiul drept lateral al capului i
ajunge în an ul arterei vertebrale de pe arcul posterior al atlasului; apoi intr
în canalul vertebral;
d.a IVa por iune- perforeaz dura mater, trece prin gaura occipital mare
în fosa cranian posterioar , anterior de bulbul rahidian. La nivelul limitei
inferioare a pun ii se une te cu cea din partea opus formând artera bazilar .
3.Raporturi:
a.în prima por iune: medial (mu chiul lung al gâtului), lateral ( mu chiul
scalen anterior), posterior (procesul transvers C7, ganglionul stelat, ramurile
ventrale C8- T1), anterior (artera carotid comun , vena vertebral , artera
tiroidian inferioar , ductul limfatic drept).
b.în a IIa por iune- posterior (ramurile ventrale C2- C6 ;
c.în a IIIa por iune- lateral (mu chiul drept lateral al capului), posterior
(nervul spinal C1, mu chiul semispinal al capului), inferior (arcul posterior al
atlasului);
d.în a IVa por iune- posterior (r d cina nervului hipoglos, r d cina
spinal i cranian a nervului accesor, r d cinile nervului vag, bulbul
rahidian);
4.Ramuri:
a.cervicale:
-ramurile spinale vascularizeaz m duva spin rii în segmentele C1- C6 ;
-ramurile musculare vascularizeaz mu chii prevertebrali;
b.craniene:
-ramurile meningeale- vascularizeaz meningele fosei craniene
posterioare ;
-artera spinal posterioar
-artera spinal anterioar vascularizeaz m duva spin rii i bulbul
rahidian;
-artera cerebeloas postero-inferioar vascularizeaz bulbul, plexul
coroidian al ventriculului IV, tonsila cerebeloas i nucleul din at.
-artera bazilar este format prin unirea celor dou artere vertebrale la
limita inferioar a pun ii). Ramurile arterei bazilare sunt: ramuri pontine,
artera auditiv intern , artera cerebeloas antero-inferioar , artera
cerebeloas superioar i artera cerebral posterioar .
54
TRUNCHIUL TIREOCERVICAL
Trunchiul tireocervical
1. artera cervical ascendent ; 2. mu chiul scalen anterior; 3. nervul
frenic; 4. mu chiul scalen mijlociu; 5. artera cervical supeficial ; 6.
artera transvers a gâtului; 7. artera suprascapular ; 8. trunchiul mjlociu
al plexului brahial; 9. por iunea latero-scalenic a arterei subclaviculare;
10. coasta I; 11. artera toracic intern ; 12. ansa subclavie; 13. por iunea
prescalenic a arterei subclaviculare; 14. ganglionul stelat; 15. trunchiul
tirocervical; 16. artera tiroidian inferioar ; 17. ganglionul cervical
mijlociu;
Trunchiul tireocervical are originea în por iunea prescalenic a arterei subclaviculare i
se împarte în trei ramuri: artera tiroidian inferioar , artera suprascapular i artera
transvers a gâtului.
1.Artera tiroidian inferioar urc pe marginea medial a mu chiului scalen anterior, apoi în
dreptul procesului transvers al vertebrei C6 î i schimb direc ia spre medial trecând între vasele
vertebrale (situate posterior) i m nunchiul vasculo-nervos al gâtului (format din artera
carotid comun , nervul vag i vena jugular intern -situat anterior) în raport cu sau prin
ganglionul cervical mijlociu. Ulterior coboar pe mu chiul lung al gâtului spre polul inferior al
glandei tiroide apoi pe marginea sa inferioar . Ramurile terminale glandulare au raporturi
importante cu nervul laringeu recurent care poate trece anterior, posterior sau printre ele.
Artera tiroidian inferioar stâng are raporturi anterioare i cu canalul toracic. Ramurile
arterei tiroidiene inferioare sunt: ramuri musculare, artera cervical ascendent (urc pe
mu chiul scalen anterior medial de nervul frenic), artera laringian inferioar
(vascularizeaz mu chii laringelui i etajul infraglotic), ramurile faringiene, ramurile
esofagiene, ramurile glandulare (tiroidiene) (vascularizeaz lobul tiroidian i glandele
paratiroide).
2.Artera suprascapular trece lateral anterior de mu chiul scalen anterior i nervul frenic în
spa iul dintre mu chiul sternocleidomastoidian (situat anterior) i mu chiul scalen anterior
(situat posterior). Apoi trece între clavicul (situat anterior) i artera subclavie în raport cu
plexul brahial (situat posterior). În traiectul s u se afl inferior de pântecele inferior al
mu chiului omohioidian. Ajunge apoi la nivelul marginii inferioare a scapulei i trece superior
de ligamentul transvers superior al scapulei (pe sub ligament trece nervul suprascapular).
P trunde în fosa supraspinoas profund de mu chiul supraspinos, trece posterior de colul
scapulei în fosa infraspinoas . Stabile te anastomoze cu arterele circumflex a scapulei i
dorsal a scapulei împreun cu care particip la formarea re elei arteriale periscapulare. Artera
suprascapular vascularizeaz mu chii sternocleidomastoidian, subscapular, supraspinos,
infraspinos. Ramura sa suprasternal vascularizeaz tegumentul p r ii superioare a toracelui în
dreptul extremit ii sternale a claviculei i ramura acromial vascularizeaz tegumentul
um rului.
3.Artera transvers a gâtului se desprinde superior de artera suprascapular i trece anterior
de mu chiul scalen anterior de nervul frenic i de plexul brahial. Anterior, artera are raporturi
cu vena jugular intern i cu mu chiul sternocleidomastoidian. La nivelul marginii externe a
mu chiului ridic tor al scapulei d dou ramuri:
a.artera cervical superficial
b.artera dorsal a scapulei- care se poate desprinde i din por iunea latero-scalenic a
arterei subclavii i are un traiect spre lateral peste sau printre fasciculele plexului brahial i se
dispune profund de mu chiul ridic tor al scapulei. Apoi coboar îpreun cu nervul dorsal al
scapulei profund de mu chii romboizi, paralel cu marginea medial a scapulei. Artera
vascularizeaz mu chii romboizi, latissimus dorsi i trapez.
55
 Trunchiul costo-cervical are originea din partea prescalenic a arterei subclavii,
ocole te domul pleural spre colul primei coaste i d dou ramuri:
TRUNCHIUL COSTOCERVICAL 1.Artera cevical profund - trece între procesul transvers C7 i colul primei coaste, apoi
ARTERA TORACIC INTERN ajunge între mu chiul semispinal al capului i semispinal al gâtului, posterior de procesele
transverse. D ramuri musculare care vascularizeaz mu chii semispinali i ramuri spinale
care p trund în canalul vertebral.
2.Artera intercostal suprem - trece anterior de colul coastei I între ganglionul stelat
(situat medial) i ramura ventral a nervului spinal T1 (situat lateral). Din arter se desprind
primele dou artere intercostale posterioare care ocup spa iile intercostale omonime.

Artera toracic intern are originea în por iunea prescalenic a arterei subclaviculare:
1.Traiect. Ini ial coboar posterior de extremitatea medial a claviculei, de confluentul
venos jugulo-subclavicular i de primul cartilaj costal. Nervul frenic încruci eaz anterior
artera dinspre supero-lateral spre infero-medial. Artera toracic intern coboar în torace
posterior de cartilajele costale 1-6 la 1 cm lateral de marginea sternului în spa iul al IV
intercostal se bifurc în artera musculo-frenic i artera epigastric superioar .
2.Ramuri:
a.artera pericardo-frenic care coboar împreun cu nervul frrenic;
b.arterele mediastinale vascularizeaz timusul;
c.ramuri pericardiace care vascularizeaz partea superioar a pericardului;
d.ramurile sternale
e.ramurile intercostale anterioare pentru primele 6 spa ii intercostale sunt câte dou
pentru fiecare spa iu i vascularizeaz mu chii intercostali. Ele se anastomozeaz cu arterele
intercostale posterioare.
f.ramurile perforante traverseaz primele spa ii intercostale i vascularizeaz mu chiul
pectoral i mamela.
e.artera musculo-frenic trece posterior de cartilajele costale 7-9, traverseaz diafragmul
i se anastomozeaz cu arterele frenice inferioare. Ea d artere intercostale anterioare pentru
spa iile intercostale 7 i 8. Artera vascularizeaz pericardul i diafragmul;
f.artera epigastric superioar emerge între inser iile xifoidian i costal a
diafragmului i intr în teaca mu chiului drept abdominal, posterior de mu chi. În interiorul
tecii se anastomozeaz cu artera epigastric inferioar . Artera vascularizeaz diafragmul,
mu chiul transvers toracic i mu chiul drept abdominal.
Nervul frenic
1. mu chiul scalen anterior; 2. artera transvers a gâtului; 3. nervul frenic; 4.
artera cervical ascendent ; 5. mu chiul scalen mijlociu; 6. mu chiul ridic tor al
scapulei; 7. ansa cervical inferioar a plexului cervical; 8. ansa cervical
mijlocie; 9. ansa cervical superioar ; 10. artera vertebral ; 11. mu chiul drept
anterior al capului; 12. procesul transvers al vertebrei C5; 13. artera tiroidian
inferioar ; 14. trunchiul tireo-cervical; 15. ganglionul stelat; 16. esofagul; 17.
traheea; 18. artera carotid comun ; 19. artera subclavie; 20. nervul laringeu
recurent drept; 21. artera toracic intern ; 22. vena subclavie; 23. coasta I; 24.
clavicula; 25. artera suprascapular ;
56
VENA SUBCLAVIE

Vena subclavie
1.Origine: vena axilar
2.Limite: vena se întinde între marginea lateral a primei coaste i marginea medial
a mu chiului scalen anterior unde se une te cu vena jugular intern i formeaz vena
brahiocefalic .
3.Traiect i raporturi:
a.anterior: clavicula, mu chiul subclavicular, capul clavicular al mu chiului
sternocleidomastoidian.
b.inferior: coasta I i versantul anterior al domului pleural.
c.postero-superior: artera subclavie (este separat de ven prin mu chiul scalen
anterior i nervul frenic), ansa subclavie i nervul vag.
4.Afluen i: vena jugular extern , vena dorsal a scapulei, ductul limfatic drept (se
vars în vena subclavie dreapt ), canalul toracic (se vars în vena subclavie stang ),
vena jugular anterioar i ramura anastomotic cu vena cefalic
5.Proiec ie: pe un semicerc convex superior care une te jum tatea claviculei cu
marginea medial a capului clavicular al mu chiului sternocleidomastoidian.

Identifica i elementele vasculare i nervoase din imaginea

de mai sus.

57
Cuprins

1. Tabele muşchi 1

2. Anatomia membrelor 29

3. Topografia membrului superior 105

4. Topografia membrului inferior 136

5. Nevrologia membrelor 159

6. Miologie 205
 MUŞCHII UMĂRULUI

MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI

o
- fosa supraspi- -pe tuberculul -abductor la 10 -nervul -artera subscapulara -are fibre orizontale
noasa mare -tensor al capsulei subscapular - tendonul trece pe sub
Mușchiul -fascia supraspi- -partea articulatiei umarului (c5-c6) acromion,
noasa superioară între acesta şi capul humeral,
Supraspinos
acoperind articulaţia
scapulohumerală

-fosa infraspi- -tuberculul -adductor -nervul -artera suprscapulara - tendonul de inserţie trece
noasa (2/3me- mare-partea -rotator lateral suprascapular -artera circumflexa a peste marginea laterală a
diale) mijlocie -tensor al capsulei scapulei spinei scapulei posterior de
Mușchiul -fascia infraspi- articulatiei umarului artic. umărului, de care este
noasa separat printr-o bursă sinovi-
Infraspinos
-septul ce-l separa ală
de m. rotunzi -o parte din fibre se pot fixa
pe capsula artic.
scapulohumerale
-fosa subscapu- -tuberculul mic -adductor -nervul -artera subscapulara - tendonul de inserţie trece
lara (fata anteri- -rotator lateral subscapular înaintea colului scapulei de
oara) -tensor al articulatiei (c5-c6) care este separat print-o bursă
-fascia subscapu- umarului subtendinoasă subscapulară
Mușchiul lara (dependenţă a sinovialei artic.
Subscapular -septurile ce-l scapulohumerale)
separa de: - tendonul trece apoi anterior
-m. rotunzi de artic.
-m. triceps
brahial
Mușchiul -pe scapula mar- -tuberculul -adductor - nervul axilar -artera circumflexa a - tendonul său trece posterior

1
ginea laterala a mare- -rotator lateral scapulei de capul lung al mușchiul
Rotund mic partea inferioara

1
MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI

2
buzei posterioare (c7-C8) -artera circumflexa biceps brahial şi de artic
in 1\3 medie (fasciculul humerala posterioara umărului pe care aderă
-septurile ce-l posterior) - delimitează spaţiile
separa de topografice:
– mușchiul birondotricipital,
infraspinos humerobirondotricipital
- mușchiul
rotund mare
-pe marginea -creasta -adductor nervul -artera toracodorsala - tendonul este situat
laterala a buzei tuberculului mic -rotator medial toracodorsal -artera circumflexa posterior de mușchiul
posterioare in 2/3 -extensor al bratului (c5-c6) humerala posterioara latissimus dorsi
inferioare -basculeaza unghiul - marginea superioară
inferior al scapulei delimitează spaţiul
(pct. fix pe humerus) birondotricipital prin care
trece artera circumflexă a
Mușchiul scapulei
- lateral se găseşte spţiul
Rotund birondo- humerotricipital
mare străbătut de nervul axilar şi
artera circumflexă humerală
posterioară
- marginea sa inferioară
delimitează spaţiul
rondohumerotricipital prin
care trec nervul radial şi
vasele brahiale profunde
-fasciculul -tuberozitatea -abductor la 900 -nervul axilar -artera - mușchi superficial
Mușchiul clavicular: 1/3 deltoidiana -basculeaza scapula (c7-c8) toracoacromiala - acoperă mușchiul
Deltoid -flexia şi rotaţia (fasciculul supraspinos, rotund mic,
mediala a braţului posterior) rotund mare, subscapular
2
 MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI
laterala a marginii (fasciculul cla- -artera circumflexa - acoperă articulația.
anterioare a cla- vicular si acromial) humerala (anterioara scapulohumerală
viculei -extensia braţului şi posterioară) - la trecerea peste tuberculul
-fasciculul acro- (fasciculul spinal) mare se află bursa sub-
mial: marginea deltoidiană
laterala a acro- - între marginea anterioară a
mionului mușchiului şi marginea
-fasciculul spinal: superioară a mușchiului
buza inferioară a pectoral mare se delimitează
spinei scapulei spaţiul deltopectoral
- şanţul conţine vena cefalică,
ramura deltoidiană a arterei
toracoacromiale, 3-4
ganglioni limfaticidin gr.
infraclavicular
- tot aici se palpează şi vârful
procesului coracoid

3
3
 4
MUŞCHII ANTERIORI AI BRAŢULUI
MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI
-cap lung: -tuber- -tuberozitatea -flexor al -nervul -artera brahiala - tendonul capului lung,
Mușchiul culul supragle- radiala a radiu- antebraţului pe braţ musculocutan cilindric, trece intracapsular
Biceps noidal sului -supinator (c6-c7) dar extrasinovial învelit de o
-rotator medial
4
 -cap scurt: -vîrful prelungire sinovială a artic.
procesul coracoid umărului
- stăbate apoi şanţul
intertubercular
- cele 2 capete se unesc
formând un corp muscular
comun
- tendonul de inserţie pe
radius delim. interstiţiu
bicipital medial şi lateral
- trimite o prelungire
aponevrotică
lacertus fibrosus
- o parte din fibre se fixează
pe fascia brahială
- altele după ce ocolesc orig.
m. epicondilieni mediali se
fixează pe marg. medială a
olecranului şi pe foiţa
posterioară a fasciei antebra-
hiale
- lacertus fibrosus formează
peretele ant. al interstiţiului
bicipital medial
-1/3inferioară a -tuberzitatea ul- -flexor al ante- -nervul -artera brahială - imtre m. bra-hial şi m.
feţei anterioare-: nei braţului pe braţ musculocutan biceps trece -nervul
partea laterala şi -capsula articu- -tensor al articu- musculocutan
Mușchiul medială a corpu- lară a cotului laţiei cotului -tendonul de inserţie trece
Brahial lui humerusului peste faţa ant a arti. cotului
-pe septurile
musculare brahi-

5
ale

5
 -varful procesului -1/3 medie a -flexor al braţului -nervul -artera brahială - are orig. comună cu capul
coracoid corpului hume- -adductor musculocutan scurt al m. biceps fiind situat

6
rusului pe faţa -coboară umărul medial de acesta
Mușchiul
anteromedială (pct.fix pe humerus) - faţa medială este perforată
Coracobrahial de -nervul musculocutan
care trece apoi între m. biceps
şi m.brahial
6
 7

7
8

8
 MUŞCHII POSTERIORI AI BRAŢULUI

MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI

-capul lung : -tu- pe olecran -extensor al an- -nervul radial -artera brahială pro- - capul lung participă la
berculul infragle- tebraţului (c5-c8) fundă formarea
noidal .capul lung: -ex- -artera circumflexă a spaţiilor birondotricipital,
-capul lateral: tensor şi adductor al scapulei pt.capul birondohumerotricipital,
-superior de braţului lung rondohumerotricipital
şanţul n.radial pe -artera axilară - unele fibre ajung şi pe peri-
faţa posterioară a ostul feţei poste-rioare a
Mușchiul humerusului extremităţii proximale a ulnei
Triceps -septul inter- -altele pe foiţa posterioară a
brahial muscular brahial capsulei artic.cotului
lateral - între tendoanele de ins. şi
-capul medial: - olecran se află bursa
inferior de şanţul subtendinoasă a m. triceps
n.radial
-septul
intermuscular
brahial medial

MUŞCHII ANTERIORI AI ANTEBRAŢULUI

Muşchii superficiali
Planul 1
MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI
Mușchiul -capul humeral: -în 1/3 medie a -flexor al -nervul median -artera ulnară - între cele 2 capete trece n.
pe epicondilul feţei laterale a antebraţului pe braţ median
Rotund medial al hume- radiusului -pronator

9
pronator rusului

9
 -capul ulnar: pe - între n. median şi a. brahial se
procesul coro- intrpune capul ulnar al

10
noid al ulnei m.rotund pronator
-septul fibros ce-l - delimitează medial interstiţiul
separă de m. fle- bicipital medial
xor radial al
carpului
-pe epicondilul -faţa anterioară a -flexor al ante- -nervul median -artera radială -tendonul de inserţie delimi-
medial al bazei braţului pe braţ (c5-t1) -artera ulnară tează cu tendonul m.
Mușchiul humerusului metacarpului II -abductor al mâinii brahioradial
-septurile fibroa- -inconstant pe -pronator şanţul pulsului unde se
Flexor
se intermusculare metacarpul IIIşi palpează prin compresiune a.
radial al -fascia trapez radială
carpului antebrahiala -trece prin canalul carpian cu
tendoanele m. flexori ai dege-
telor şi n. median
-epicondilul -retinaculul -flexor al mâinii -nervul median -artera radială -----------
medial al flexorilor -tensor al apone-
humerusului -aponevroza vrozei palmare
Mușchiul
-septurile fibroase palmară
Palmar lung intermusculare -originea
-fascia m.tenari
antebrahială
-capul humeral pe -pe pisiforme -flexor al mâinii -nervul ulnar -artera ulnară - între cele 2 capete de orig.
epicondilul -adductor al mâ-inii (c8-t1) trece n. ulnar
medial al hume- -flexor al ante- - în 1/3 medie şi inferioară a
Mușchiul rusului braţului pe braţ feţei ant a antebraţului
Flexor ulnar -capul ulnar: este satelit al mănunchiului
-pe margi- vasculonervos ulnar
al carpului
neamedială a - poate trimite prelungiri tendi-
olecranului noase pe faţa ant a bazei
metacarpului V, pe cârligul
10
 -1/3supe- osului hamat, pe retinaculul
rioară a marginii flexorilor
posterioare a - ultima prelungire participă la
ulnei canalul lui Guyon situat ant. de
canalul carpian pe unde trece
manunchiul vasculo-nervos
ulnar

Planul 2
MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI
-capul humero- -prin 2 fascicule -flexor al falangelor n.median (c5-t1) -a.radială - capetele de orig. formează
ulnar: -pe (lateral şi degetelor II-V -a.ulnară arcada m. flexor superficial al
epicon-dilul medial) la baza -flexor al degetelor de-getelor pe sub care trece n.
medial al hu falangei mijloci pe mână Meian (acesta se aşează în
Merusului -flexor al mâinii pe teaca m. flexor super-ficial al
-pe marginea antebraţ degetelor (poate fi lezat ţn
medială a -flexor al traumatisme ale antebraţului)
procesului coro- antebraţului pe braţ - corpul se continuă cu 4 tendo-
nid ane ce trec pe sub retinaculul
Mușchiul -capul radial in flexorilor superficial de m.
Flexor 1/3 superioară a flexor profund al degetelor
superficial feţei anterioare a - tendoannele deg. II şi V se
corpuui radius aşează în plan profund faţă de
al degetelor III şi IV
- în canalul car-pian n. median
trece ant. de tendonul deg.II
- tendoanele deg. II, III, IV
începând la 2 cm. de retinacul
până la baza falangelor co-
respunzătoare sunt învelite de

11
vagina sinovială a m. Flexori
(teacă

11
 - faţa post. a tecii este legată
de tendoanele flexorilor prin

12
benzifrâuri tendinoase
- tendonul deg V are teaca până
în partea inferioară a,
antebraţului ant de m. pătrat
pronator (spaţiul Parrona-
Pirogov)
-la palmă tendoanele sunt
acoperite de aponevroza
palmară şi de arcul palmar su-
perficial ce acoperă tendoanele
m. flexor profund al degetelor
- îndreptul artic. metacarpo-
falangiene tendoanele pătrund
în vagina fibroasă a degetelor
mâinii
Planul 3
MUŞCHI VASCULARIZAŢIE
ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE RAPORTURI
-capul ulnar: pe -pe faţa -flexor al falangei -fasciculele -a.ulnară - tendoanele m. trec:
faţa anterioară anterioară a distale mediale ale -a.interososă ante- - posterior de cele ale m.
Mușchiul aulnei (partea bazei falangei -flexor al mâinii pe n.ulnar rioară superficial
superioară) distale a antebraţ -fasciculele -pe sub reti-naculul
Flexor
-capul radial: pe degetelor II-V laterale ale flexorilor ajung în palmă
profund al faţa anterioară a n.radial - se îndreaptă spre deg. II-V
degetelor radiusului (sub
tuberozitatea
radiusului)
12
 MUŞCHI VASCULARIZAŢIE
ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE RAPORTURI

-capul interosos:
pe membrana
interosoasă a
antebraţului
-pe faţa ante- -flexor al falan-gelor n. interosos a.interosoasă - între m. şi m. flexor profund
rioară aradiusului distale anterior anterioară al al deg.pe faţa ant. a
-pe partea laterală -flexor al policeui pe membranei interosoase trec a.
a membranei prima falangă şi n. interosos ant
interosoasă a -flexor al falangei I - tendonul de inserţie străbate
Mușchiul antebraţului pe primul canalul carpian
Flexor lung metacarp - în palmă ocoleşte marg.
medială a eminenţei tenare
al policelui
într-un şanţ format de fascic.
superficial şi cel profund al m.
scurt flexor al policelui fiind
acoperit de de teaca
digitocarpiană a policelui

Planul 4
MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI
Mușchiul -pe marginea -pe faţa ante- -pronator al ante- n.interosos a.interosoasă - acoperă radiusul, ulna şi
medială şi pe faţa rioară a braţului anterior posterioară membrana interosoasă
Pătrat anterioară a ulnei radiusului în ¼ - pe faţa sa ant. trec tendoanele
pronator în ¼ inferioară inferioară m. flexori ai degetelor

13
13
14

14
 MUŞCHII LATERALI AI ANTEBRAŢULUI
MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI
-pe epicondilul -pe faţa laterală -flexor al n.radial (c5-c8) -a.radială - acoperă cei 2 m. extensori
lateral al hume- şi pe baza antebraţului pe braţ -a.recurentă radială radiali ai carpului
rusului pe margi- procesu-lui -supinator pe anterioară - la orig .delim. lat. interstiţiul
nea laterală stiloid al antebraţ în pronaţie bicipital lateral
Mușchiul în 1/3 inferioară radiusuil -pronator când - satelit al a. radiale
-pe septul mus- antebraţul este în - tendonul său împreună cu
Brahioradial
cular lateral bra- supinaţie cel al m. flexor radial al
hial carpului formează şanţul
-pe fascia ante- pulsului (în 1/3 inf . a
brahială antebraţ) unde se palpează a.
radială
-pe epicondilul -pe faţa pos- -extensor al mâinii n.radial (c5-c8) a.radială - acoperit de brahioradial
lateral al hume- terioară a bazei pe antebraţ - tendonul său trece pe sub m.
rusului pe margi- matacarpului II lung abductor şi m. scurt
-abductor al mâinii
Mușchiul nea laterală în 1/3 extensor ai policelui
Lung inferioară,sub - trece apoi printr-un şanţ pe
m.brahioradial faţa post. a extremit. distale a
extensor radiusului, înapoi a proc
radial al stiloid
carpului - trece pe sub retinaculul
extens.

Mușchiul -pe epicondilul -pe procesul -extensor al mâinii n.radial (c5-c8) a. radială. - tendonul trece printr-un şanţ
Scurt extensor lateral al hume- stiloid al bazei pe antebraţ pe faţa post a epifizei distale
rusului metacarpului III a radiusului (lateral de m.
radial al -abductor al mâinii
-pe ligamentul lung extensor radial al
carpului lateral al articu- carpului)

15
15
 MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI

16
laţiei cotului - ambele tendoane ale celor 2
(lig.radial) m. extensori alcă. podeaua
tabacherei anatomice pe unde
trece a. radială
Muşchii posterior ai antebraţului
16
 MUŞCHI SUPERFICIALI AI ANTEBRAŢULUI
MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI
-pe epicondilul -prin 3 lamele -extensor al falangei n.radial (ramura a.interosoasă - are 4 fascicole pt. deg.II-V
lateral al hume- tendinoase pt. mijlocii pe cea posterioară) posterioară - trec pe sub retinaculul
rusului fiecare deg.: proximală la deg. II- extensorilor
-pe septurile -1 mediană pe V - la nivelul capului metacarp.
fibroase inter- faţa posterioară -extensor al mâinii tendoanele sunt unite prin
Mușchiul musculare a falangei II la pe antebraţ benzi conjunctive
Extensor al -pe fascia ante- baza sa -extensor al ante- transversale
brahială(are 4 -2laterale pe braţului pe braţ - cu lamelele tendinoase ale
degetelor
fasc. pt.deg. faţa posterioară m. lombricali formează
II-V) a falangei III aparatul fibrotendinos al
degetelor

-pe epicondilul -pe faţa posteri- -extensor al deg . n.radial a.interosoasă - tendonul stăbate şanţul de
lateral al hume- oară a bazei mic posterioară pe faţa post. a capului ulnei
Mușchiul rusului falangelor II-III având o teacă sinovială
Extensor al -pe fascia ante- ale deg.V proprie
degetului brahială - în vecinătatea artic.
metacarpofalang. V se uneşte
mic cu tendonul extensorului deg.
pt deg. V
-capul humeral: -pe baza -extensor al mâinii -n.radial a.interosoasă - tendonul trece pe sub
-pe epicondilul metacar-pului V (ramura posterioară retinaculul extensorilor
Mușchiul -adductor al mâiii
medial al (faţa posterioară posterioară)
Extensor humerusului şi marginea
-fascia medială)
ulnar al antebrahială
carpului
-capul ulnar: pe

17
faţa şi marginea

17
MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI

18
posterioară a
ulnei
pe epicondilul -pe marginea la- -extensor al ante- -n.radial a.interosoasă - continuă m. triceps brahial
lateral al hume- terală a braţului (ramura comună posterioară
rusului olecranului pt anconeu şi
Mușchiul corpul medial al
Anconeu tricepsului
brahial)
18
 MUŞCHI PROFUNZI
MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI
-pe epicondilul -pe faţa laterală a -supinator al -n.radial (ramura -a.radială - este străbătut de ram
lateral al radiusului în 1/3 antebraţului posterioară) profundă sau posterioară a n.
humerusului proximală radial
Mușchiul
-pe creasta ulnei
Supinator -pe ligamentul
inelar
-pe ligamentul
lateral ulnar
-pe faţa poste- -pe faţa poste- -abductor al -n.radial (ramura -a.interosoasă - situat în afara m. scurt
rioară a rioară şi laterală a policelui posterioară) posterioară extensor al policelui
radiusului în 1/3 metacarpului I -abductor al mâinii - situat inferior de m.
Mușchiul medie -anteductor al supinator
-pe membrana policelui
Lung - tendonul său ocupă şanţul
interosoasă a
cel mai lateral de pe faţa post.
abductor al antebraţului
a epifizei distale a radiusului
policelui -pe faţa
într-o teacă comună cu cu m.
posterioară a
scurt extensor al policelui
ulnei în partea
- cele 2 alcă latura lat. a fosei
laterală
radiale
.-pe faţa poste- -pe faţa poste- -extensor al falangei n.radial (ramura -a.interosoasă - tendonul trece printr-un şanţ
Mușchiul rioară a membra- rioară a bazei proximale a posterioară) posterioară de pe faţa posterioară a
nei interosoase a falangei policelui corpului radiusului medial de
Scurt
antebraţului proximale a -abductor al mâinii m. lung abductor al policelui
extensor al -pe faţa poste- policelui
policelui rioară a corpului
radiusului

19
19
 MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI

20
-pe partea poste- -pe faţa -extensor al n.radial (ramura -a.interosoasă - trece prin retnaculul
Mușchiul rioară a corpului posterioară a policelui posterioară) posterioară extensorilor
ulnei bazei falangei -abductor al - coboară într-un şanţ de pe
Lung distale a policelui policelui faţa posterioară a epifizei
- pe membrana
extensor al distale a radiusului, medial de
inter osoasă a
tuberculul m. extensori
policelui antebraţului
- tendonul formează latura
medială a fosei radiale
- pe partea poste- -pe falanga II-III - extensor al n.radial(ramura -a.interosoasă - tendonul trece în şanţul cel
rioară a corpului indexului posterioară) posterioară mai medial al epifizei distale
Mușchiul ulnei în partea - accesor al mâi-nii a radiusului (faţa posterioară)
medială
Extensor al
- pe membrana
indexului interosoasă a
antebraţului
20
 21

21
 MUŞCHII MÂINII

22
Muşchii extrinseci : reprezentaţi de tendoanele mm. Lungi ,care vin de la nivelul antebraţului ,dar care funcţional deservesc mâna şi degetele
Muşchii intrinseci : - mm.eminenţei tenare(mm.policelui)
- mm.eminenţei hipotenare(mm.degetului mic)
- mm.regiunii palmare mijlocii
MUŞCHII POLICELUI
Planul superficial
MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI
- pe retinaculul - pe faţa laterală - abductor al - n.median - a.radială (ram palmar - m. cel mai superficial al
flexorilor a bazei falangei policelui (c5-t1) superficial) lojei tenare
Mușchiul - pe tuberculul proximale a - irigat de ram palmar
trapezului policelui superficial din a. radială
Scurt - pe tuberculul
abductor al navicularului
policelui - pe tendonul m.
lung adductor al
policelui
- capul superfi- - capul - rotator al -capul - a.radială - situat medial de m. scurt
cial: superficial pe metacarpului I în superficial: abductor al policelui
- pe marginea axului său -n.median - m. flexor lung al policelui
Mușchiul retinaculul laterală a bazei longitudinal - capul profund: trece printre cele 2 capete de
flexorilor falangei - îl deplasează -n.ulnar origine ale m. scurt flexor al
Scurt flexor -pe tuberculul proximale a anterior policelui
al policelui trapezului policelui şi medial
- capul profund: - capul profund
-pe faţa pe marginea
anterioară near-
22
 MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI
ticulară a trape- medială a bazei
zului falangei proxi-
-pe faţa mală a policelui
anterioară a cap-
ului osului mare
-pe teaca
fibroasă a m.
flexor radial al
carpului

PLANUL PROFUND
MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI

Mușchiul - pe retinaculul - pe faţa laterală-flexia şi rotaţia - n. median - a. radială - situat sub m. scurt
Opozant al flexorilor a feţei palmare a medială a abductoral policelui
-pe tuberculul metacarpului I metacarpului I
policelui
trapezului - abducţia policelui
- capul oblic: - pe faţa medială - adductor al - n. ulnar - a.radială - ocupă primul spaţiu
-pe faţa ant. a bazei falangei policelui interosos
neartic. a proximale a po- - cel mai profund m. al
trapezoidului licelui eminenţei tenare
Mușchiul -pe faţa ant. a - perforat în sens dorsopalmar
Adductor al corpu-lui osului de a. radială
policelui mare
-la baza
metacarp. II-III
- capul tranvers:

23
23
 -pe faţa
palmară a bazei

24
metacarp. III
- inconstant pe
aponenevroza
de inserţie a
mm. interosoşi
palmari
II-III
MUŞCHII DEGETULUI MIC
MUŞCHI SUPRAFASCIAL
MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI
- pe aponevroza - pe faţa rotundă - produce prin - n. ulnar - a.ulnară - m.subcutanat
Mușchiul palmară a dermului regi- contracţie cutele
- pe retinaculul unii hipotenare dermului regiunii
Palmar scurt flexorilor hipotenare
MUŞCHII SUPERFICIALI
MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI
- pe faţa anteri- - pe faţa medială - abductor al - n.ulnar - a. ulnară - situat în partea medială a
Mușchiul oară convexă a a bazei degetului mic eminenţei hipotenare
Abductor al pisiformului proximale a
- pe tendonul m. degetului mic
degetului flexor ulnar al
mic carpului
24
 - pe retinaculul - pe faţa medială - flexor al falagei - n.ulnar - a.ulnară - situat lateral de m. abductor
Mușchiul flexorilor a bazei falangei proximale a al degetului mic
Scurt flexor al - pe cârligul proximale a degetului mic - lateral de m. trece
degetului mic osului hamat degetului mic mănunchiul vasculo-nervos
ulnar

MUŞCHI PROFUNZI

MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI

Mușchiul - pe retinaculul - pe faţa medială - trage anterior şi - n.ulnar - a.ulnară - situat profund
flexorilor a metacarpului V lateral metacarpul V
Opozant al
- pe cârligul
degetului mic osului hamat

MUŞCHII REGIUNII PALMARE MIJLOCII

MUŞCHI SUPERFICIAL
MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE RAPORTURI
- lombricalii I şi - pe tendoanele - extensori ai - n. ulnar - a.ulnară - situaţi înapoia tendoanelor
II pe faţa m. extensor al ultimelor 2 falange flexorilor deg. şi a arcului
laterală a degetelor - flexori ai 1 falange arterial palmar superficial
tendoanelor - pe aponevroza - sunt în raport cu n. median
flexorului dorsală a şi ulnar
Mușchiul profund al degetelor II-V - m. lombricali I şi II
indexului şi acoperă m. scurt adductor al
Lombricali mediusului policelui
- lombricalul III: - ajung în contact cu faţa lat.
- pe faţa a artic. metacarpofalangiene
medială a ten- II-V

25
donului
mediusului

25
 -pe faţa laterală
a tendonului

26
inelarului
- lombricalul IV
pe faţa medială
a tendonului
inelarului şi pe
cea laterală a
degetului V
MUŞCHII PROFUNZI
MUŞCHI ORIGINE INSERŢII ACŢIUNE INERVAŢIE VASCULARIZAŢIE
- pe tendonul - flexori ai falangelor - n. ulnar - a.radială - sunt separaţi de m.
- primul pe faţa corespunzător al proximale -a. ulnară lombricali prin lig.
me-dială a m.extensor al - extensori ai metacarpian transvers
metacarp.II degetelor ultimelor 2 falange - m. acoperă m. interosoşi
Mușchiul - al 2 lea pe faţa - adductori ai dorsali
Interosoşi la-terală a meta- degetelor
carp.IV
palmari - al 3 lea pe faţa
laterală a
metacarp.V
- pe faţa -o lamă - flexori ai falangelor - n. ulnar - a.radială - sunt bipenaţi
metacarpului tendinoasă proximale - ocupă spaţiul interosos
Mușchiul care nu priveşte la baza falangei - extensori ai - mediusul are 2 interosoşi
spre axul mâinii proximale falangelor II-III dorsali şi nici unul palmar
Interosoşi - o lamă - abductori ai - sunt perforaţi de a.
dorsali tendinoasă degetelor perforante
- primul interosos dorsal
perforat de a. radială
26
 pe tendoanele - posterior de ei se află
m. extensor al a.metacarpiene dorsale
degetelor

27
27
28
Cuprins

1. Regiunea axilară............................................................................................................................................. 4
1.1. Noţiuni de anatomie descriptivă ............................................................................................................. 4
1.1.1. Muşchii pereţilor axilei .................................................................................................................... 4
1.1.2. Artera axilară ................................................................................................................................... 5
1.1.3. Vena axilară ..................................................................................................................................... 5
1.1.4. Ganglionii axilari ............................................................................................................................. 5
1.1.5. Plexul brahial ................................................................................................................................... 6
1.2. Anatomia topografică a regiunii axilare ................................................................................................. 6
2. Regiunea brahială anterioară........................................................................................................................ 11
2.1. Noţiuni de anatomie descriptivă ........................................................................................................... 11
2.1.1. Muşchii regiunii anterioare a braţului ............................................................................................ 11
2.1.2. Artera brahială ............................................................................................................................... 12
2.1.3. Inervația regiunii anterioare a brațului ........................................................................................... 12
2.2. Anatomia topografică a regiunii brahiale anterioare ............................................................................ 12
3. Regiunea anterioară a cotului (plică cotului) şi regiunea anterioară a antebraţului ..................................... 14
3.1. Noţiuni de anatomie descriptivă ........................................................................................................... 14
3.1.1. Muşchii regiunii anterioare a antebraţului ..................................................................................... 14
3.1.2. Arterele din regiunea anterioară a antebraţului .............................................................................. 15
3.1.3. Venele membrului superior............................................................................................................ 16
3.1.4. Venele superficiale ale membrului superior .................................................................................. 16
3.1.5. Inervaţia regiunii anterioare a antebraţului .................................................................................... 17
3.2. Anatomia topografică a regiunii cotului si a regiunii anterioare a antebraţului ................................... 17
4. Regiunea palmară și degetele mâinii ........................................................................................................... 22
4.1. Noţiuni de anatomie descriptivă ........................................................................................................... 22
4.1.1. Muşchii mâinii ............................................................................................................................... 22
4.1.2. Vasele palmei şi degetelor ............................................................................................................. 24
4.1.3. Inervaţia palmei şi degetelor .......................................................................................................... 24
4.2. Anatomia topografică a regiunii palmare și degetelor .......................................................................... 25
5. Regiunea scapulară ...................................................................................................................................... 28
5.1. Muşchii umărului .................................................................................................................................. 28
5.2. Anatomia topografică a regiunii scapulare ........................................................................................... 29
6. Regiunea brahiala posterioară ...................................................................................................................... 31
6.1. Muşchii regiunii brahiale posterioare ................................................................................................... 31
6.2. Anatomia topografică a regiunii brahiale posterioare ........................................................................... 31
7. Regiunea posterioară a antebraţului şi dorsul mâinii ................................................................................... 32
7.1. Noţiuni de anatomie descriptivă ........................................................................................................... 32
7.1.1. Muşchii regiunii posterioare a antebraţului ................................................................................... 32
7.1.2. Muşchii dorsului mâinii ................................................................................................................. 33

1
29
 7.1.3. Inervaţia regiunii antebrahiale posterioare şi a dorsului mâinii ..................................................... 33
7.2. Anatomia topografică a regiunii antebrahiale posterioare şi a dorsului mâinii .................................... 33
8. Membrul superior - sinteze .......................................................................................................................... 35
8.1. Arterele membrului superior ................................................................................................................. 35
8.2. Drenajul limfatic al membrului superior............................................................................................... 36
8.3. Plexul brahial ........................................................................................................................................ 37
9. Membrul superior - anatomia pe viu ............................................................................................................ 38
1.Regiunea anterioară a coapsei şi regiunea anterioară a ................................................................................ 40
Genunchiului .................................................................................................................................................... 40
1.1. Noţiuni de anatomie descriptivă ........................................................................................................... 41
1.1.1. Muşchii regiunii anterioare a coapsei. Fascia lata ......................................................................... 41
1.1.2. Arterele din regiunea anterioară a coapsei ..................................................................................... 43
1.1.3. Venele din regiunea anterioară a coapsei....................................................................................... 43
1.1.4. Ganglionii limfatici inguinali ......................................................................................................... 43
1.1.5.Plexul lombo-sacral ........................................................................................................................ 44
1.2. Anatomia topografică a regiunii anterioare a coapsei și a regiunii anterioare a genunchiului ............. 44
2. Regiunea anterioară a gambei şi dorsul piciorului ................................................................................... 50
2.1. Noţiuni de anatomie descriptivă ........................................................................................................... 50
2.1.1. Muşchii regiunii anterioare a gambei şi a dorsului piciorului ....................................................... 50
2.1.2. Artera tibială anterioară ................................................................................................................. 52
2.1.3. Artera dorsală a piciorului ............................................................................................................. 52
2.2. Anatomia topografica a regiunii anterioare a gambei și a dorsului piciorului ...................................... 52
3. Regiunea fesieră ........................................................................................................................................... 56
3.1. Noţiuni de anatomie descriptivă ........................................................................................................... 56
3.1.1. Muşchii regiunii fesiere şi fascia fesieră ........................................................................................ 56
3.2. Anatomia topografică a regiunii fesiere ................................................................................................ 57
4. Regiunea posterioară a coapsei .................................................................................................................... 59
4.1. Noţiuni de anatomie descriptivă ........................................................................................................... 59
4.1.1. Muşchii regiunii posterioare a coapsei .......................................................................................... 59
4.1.2. Arterele din regiunea posterioară a coapsei ................................................................................... 60
4.2. Anatomia topografică a regiunii posterioare a coapsei ......................................................................... 60
5. Regiunea poplitee şi regiunea posterioară a gambei .................................................................................... 61
5.1. Noţiuni de anatomie descriptivă ........................................................................................................... 61
5.1.1. Muşchii regiunii posterioare a gambei. Fascia gambei .................................................................. 61
5.1.2. Arterele din regiunea poplitee și din regiunea posterioară a gambei ............................................. 62
5.1.3. Venele din regiunea poplitee şi din regiunea posterioară a gambei ............................................... 62
5.1.4. Nervii din regiunea poplitee şi din regiunea posterioară a gambei ................................................ 63
5.2. Anatomia topografică a regiunii poplitee si a regiunii posterioare a gambei ....................................... 63
6. Planta piciorului ........................................................................................................................................... 67
6.1. Noţiuni de anatomie descriptivă ........................................................................................................... 67

2
30
 6.1.1. Muşchii plantei............................................................................................................................... 67
6.1.2. Aponevroza plantară ...................................................................................................................... 68
6.1.3. Arterele din regiunea plantară ........................................................................................................ 69
6.1.4. Nervii din regiunea plantară........................................................................................................... 69
6.2. Anatomia topografică a plantei ............................................................................................................. 69
7. Membrul inferior - sinteze ........................................................................................................................... 71
7.1. Artere .................................................................................................................................................... 71
7.2. Venele membrului inferior .................................................................................................................... 73
7.3. Drenajul limfatic al membrului inferior ................................................................................................ 74
7.4. Nervii membrului inferior ..................................................................................................................... 75

3
31
 1. Regiunea axilară
Axila este regiunea situată la rădăcina membrului superior. Ea cuprinde părţile moi situate între partea
superioară a toracelui şi braţului, scapulă şi umăr. Are forma unei piramide patrulatere, cu vârful situat
superior.
Axila prezintă 4 pereţi şi conţinut reprezentat de elemente ale plexului brahial, vasele axilare,
ganglionii axilari şi ţesutul adipos al axilei.

1.1. Noţiuni de anatomie descriptivă

1.1.1. Muşchii pereţilor axilei
Denumire Origine Inserţie Acţiune Inervaţie
M. pectoral - are 3 părţi de - creasta - când la punct fix pe torace: - mm. pectorali
mare origine: tuberculului - coboară şi proiectează ante- lateral şi
- partea claviculară mare rior umărul medial
cu origine pe 1/2 - capsula - adducţia, rotaţia medială şi
medială a marginii articulaţiei flexia braţului
anterioare a cla- scapulo- - extensia braţului când acesta
viculei humerale este proiectat anterior
- partea sterno- - fascia braţului - când la punct fix pe
costală cu origine humerus are rol în căţărare
pe feţele anterioare - inspirator auxiliar.
ale sternului şi
primelor 6 cartilagii
costale
- partea
abdominală cu
origine pe teaca m.
drept abdominal
M. pectoral - feţele antero- - procesul - când ia punct fix pe torace - nn. pectorali
mic laterale ale coastelor coracoid proiectează anterior umărul şi lateral şi
III-V coboară unghiul lateral al medial
scapulei; intervine în mişcarea
de basculă
- când la punct fix pe
procesul coracoid: este m.
inspirator auxiliar
M. - faţa superioară a - faţa inferioară - când ia punct fix pe coastă - n. subcla-
subclavicular primei coaste în a claviculei coboară clavicula vicular
apropierea - când ia punct fix pe
extremităţii mediale claviculă este m. inspirator

M.
subscapular
M. rotund v. muşchii umărului și muşchii migraţi ai spatelui
sare
M. latissimus
dorsi

4
32
 M. dinţat - feţele laterale şi - marginea - când ia punct fix pe - n. toracic lung
anterior marginile superioare medială a scapulă: fibrele superioare
ale primelor 10 scapulei coboară coastele, iar fibrele
coaste, prin digitaţii, inf. ridică coastele
care alternează cu - proiecţia anterioară a
digitaţiile superioare scapulei
ale m.oblic extern al - rol în bascularea scapulei
abdomenului

1.1.2. Artera axilară

Limite: continuă a. subclaviculară de la marginea anterioară a claviculei până la marginea inferioară a
m. pectoral mare, de unde se continuă cu a. brahială.
Traiect şi raporturi:
- este încrucişată anterior de m. pectoral mic, în funcţie de acesta, având 3 părţi: suprapectorală,
retropectorală şi infra-pectorală;
- împreună cu vena axilară şi cu elemente ale plexului brahial formează mănunchiul vasculo-nervos al
axilei.
Ramuri - rr. Subscapulare
- a. toracică supremă
- a. toraco-acromială: - r. acromială (v. reg. axilară)
- r. Deltoidiană
- rr. pectorale
- r. Claviculară
- a. subscapulară: - a. circumflexă scapulară (v. reg. scapulară)
- a. toraco-dorsală (v. regiunea axilară)
- a. circumflexă humerală anterioară
- a. circumflexă humerală posterioară

1.1.3. Vena axilară

Vena axilară este mai voluminoasă decât a. axilară, având aceleaşi limite cu aceasta. Ea este situată
anterior şi medial de arteră, intrând în alcătuirea mănunchiului vasculo-nervos al axilei.
Afluenţii săi corespund ramurilor care au origine în a. axilară. În plus, în ea se mai varsă v. cefalică.

1.1.4. Ganglionii axilari

Ganglionii axilari se împart în 5 grupe:
- ganglionii laterali situaţi medial de a. axilară; ei primesc limfa membrului superior,
- ganglionii pectorali situaţi pe peretele medial al axilei; drenează limfa de la partea supraombilicală
a peretelui antero-lateral al toracelui şi de la mamelă;
- ganglionii subscapulari situaţi în jurul vaselor subscapulare; primesc limfa de la umăr şi ceafă;
- ganglionii centrali situaţi în centrul axilei; drenează limfa de la grupele precedente;
- ganglionii apicali se găsesc la vârful axilei; primesc limfa de la membrul superior şi de la grupele
precedente.
Din ganglionii apicali pleacă câteva vase aferente, care formează trunchiul subdavicular. Trunchiul
subclavicular drept se varsă în ductul limfatic, iar cel stâng se varsă în canalul toracic.
5
33
 1.1.5. Plexul brahial
Plexul brahial este format din ramurile anterioare ale nervilor spinali C5 - T1. El are forma unui triunghi
cu baza în regiunea laterală a gâtului şi vârful în axilă. Ramura anterioară a lui C5, primeşte o anastomoză de
la ramura anterioară a lui C4, iar ramura anterioară a lui T1 trimite o anastomoză la ramura anterioară a lui T2.
În alcătuirea nervilor care pleacă din plexul brahial se găsesc și ramuri vegetative care ajung fie la
ramurile anterioare ale lui C5 - C6 pe calea ramurilor comunicante din ganglionul cervical simpatic mijlociu,
fie la ramurile anterioare C7 - T1, venind de la ganglionul cervical simpatic inferior.
Topografic, plexul brahial prezintă o parte supraclaviculară (vezi cap. "Cap şi Gât") şi o parte
infraclaviculară. Ramurile citate se unesc în trunchiurile plexului; acestea se formează astfel:
- ramurile anterioare C5 - C4 formează trunchiul superior;
- ramura anterioară C7 formează singură trunchiul mediu, iar
- ramurile anterioare C8 - T1 formează trunchiul inferior.
La scurtă distanţă după formarea lor, fiecare trunchi se divide într-o ramură anterioară şi o ramură
posterioară. Toate ramurile posterioare formează fasciculul posterior. Ramurile anterioare ale trunchiurilor
superior şi mediu formează fasciculul lateral, aşezat lateral şi apoi anterior de a. axilară, iar ramura anterioară
a trunchiului inferior formează fasciculul medial, situat medial şi apoi anterior de a. axilară.
Din aceste fascicule iau naştere următorii nervi:
- fasciculul posterior - dă naştere nervilor radial, axilar, subscapular şi toraco-dorsal;
- fasciculul medial dă naştere nervilor pectoral medial, cutanat brahial medial, cutanat antebrahiai
medial, ulnar şi rădăcina medială a n. median;
- fasciculul lateral din care pleacă nervii musculocutan, pectoral lateral şi rădăcina laterală a n.
median.
Ramurile părţii supraclaviculare se clasifică în:
- ramuri ce pleacă din rădăcinile plexului:
- pentru muşchii scaleni şi lungul gîtului (C5 - C8)
- pentru nervul frenic (C5)
- nervul dorsal al scapulei (C5)
- nervul toracic lung (C5 - C7)
- ramuri ce pleacă din trunchiurile plexului:
- n. pentru m. subclavicular (C5 - C6)
- n. suprascapular (C5 - C6).
Ramurile care pleacă din cele 3 fascicule sunt situate în partea infraclaviculară.

1.2. Anatomia topografică a regiunii axilare

Anatomia topografică a regiunii axilare
Element
Elemente descriptive Tehnica disecţiei
topografic
Peretele anterior al - piele - 3 incizii transversale ale pielii:
axilei delimitat de: - paniculul adipos care conţine ramurile - în lungul marginii anterioare a
- superior: clavicula supraclaviculare din plexul cervical, claviculei până la extremitatea ei
- inferior: marginea ramurile perforante ale nn. intercostali, acromială
inferioară a m. vase superficiale - în lungul marginii inferioare a m.
pectoral mare - fascia superficială pectoral mare
6
34
 - lateral: m. deltoid - la nivelul plicii cotului
- medial: linia medio- - incizie verticală trecând prin mijlocul
claviculară feţei anterioare a braţului până la plica
cotului
- disecţia pielii începând de la unghiul
supero-medial al lamboului cutanat
spre lateral şi inferior
- îndepărtarea paniculului adipos şi a
fasciei superficiale
- planul muscular superficial format de
m. pectoral mare; raporturile lui:
- este învelit de fascia pectorală care se - disecţia fasciei pectorale
inseră pe claviculă şi stern continuându- - evidenţierea celor 3 părţi ale
se cu fasciile umărului, axilară, brahială, muşchiului
cu lama superficia a
fasciei cervicale şi cu fasciile mm. oblic
extern şi drept abdominal; acoperă
tendoanele de origine ale mm. biceps şi
coracobrahial
- între marginea sa superioară şi m. - evidenţierea spaţiului delto-pectoral
deltoid se află spaţiul delto-pectoral în şi a elementelor pe care le conţine
care se află v. cefalică şi r. deltoidiană a - secţionarea m. pectoral mare la 3
a. acromio-toracice laturi de deget de inserţia sa pe
humerus
- disecarea r. deltoidiene a a. acromio-
toracice până la originea sa
- planul muscular profund format de
sus în jos din:
- m.subclavicular - se răsfring cele 2 lambourl
- fascia clavipectorală care înveleşte musculare, pastrînd nn. pectorali
m. subclavicular; apoi coboară anterior care.pătrund în lamboul medial al m..
de mănunchiul vasculo-nervos axilar; la pectoral mare
marginea superioară a m. mic pectoral se
dedublează în 2 foiţe (superficială şi
profundă) care învelesc acest muşchi; la
marginea inferioară a muşchiului acestea
se unesc între ele şi cu o prelungire a
fasciei pectorale, care se îndreaptă spre
posterior; din acest loc pleacă fascia
axilară (v. în continuare baza axilei)
- m. pectoral mic care încrucişează - secţionarea m. pectoral mic la 2-3
anterior a. axilară, determinând cele 3 laturi de deget de inserţia sa pe
segmente ale acesteia (suprapectoral, procesul coracoid
retropectoral şi infrapectoral) - răsfrângerea celor 2 lambouri,
menajând nervii care pătrund în ele
- n. pectoral lateral (C3-C7) se găseşte - disecarea acestor nervi până la
între a. şi v. axilară şi pătrunde în m. nivelul vaselor axilare
pectoral mare pe care-l inervează; dă o - evidenţierea ansei pectoralilor şi a
ramură comunicantă care trece anterior ramurilor care inervează muşchii
de a. axilară, formând împreună cu n. pectorali
pectoral medial ansa pectoralilor,
situată inferior de originea a. toraco-
acromiale; din ansă pleacă fibrele care
inervează m. pectoral mic
- n. pectoral medial (C8-T1) se găseşte
7
35
 iniţial situat posterior de a. axilară, apoi
între aceasta şi v. axilară; participă la
formarea ansei pectoralilor; inervează
mm. pectorali
- ganglionii axilari - demonstrarea topografiei
ganglionilor axilari
- îndepărtarea ganglionilor axilari
pentru a evidenţia a. şi v. axilară
Conţinutul axilei este - mănunchiul,vasculo-nervos principal
reprezentat de format din:
mănunchiurile - a. axilară cu cele 3 segmente ale sale:
vasculo-nervoase: - segmentul suprapectoral situat
principal din care superior de încrucişarea ei de m. pectoral
pleacă mănunchiurile mic; în acest segment are următoarele
vasculo-nervoase raporturi: anterior: pielea, fascia
secundare (medial, superficială, m. pectoral mare, fascia
posterior şi lateral), clavipectorală, n. pectoral lateral, ansa
ganglionii limfatici pectoralilor şi v. cefalică; posterior:
axilari şi ţesutul primul spaţiu intercostal, primele 2
adipos al axilei; digitaţii ale m. dinţat anterior, n. toraco-
ţesutul adipos se gă- dorsal, n. pectoral medial şi fasciculul
seşte printre medial al plexului brahial; lateral:
elementele vasculo- fasciculele lateral şi medial ale plexului
nervoase ale axilei; el brahial şi medial: v. axilară
se continuă anterior - segmentul retropectoral care - se îndepărtează fascia clavi-pectorală
spre spaţiul stabileşte raporturile: anterior cu mm. - se evidenţiază a. şi v. axilară
retropectoral, poste- pectoral mic şi pectoral mare, posterior
rior spre interstiţiul cu fasciculul posterior al plexului brahial,
dintre mm. medial cu fasciculul medial al plexului
subscapular şi dinţat brahial, n. pectoral medial şi v. axilară,
anterior, lateral spre iar lateral cu fasciculul lateral al plexului
regiunea scapulară, iar brahial şi cu m. coracobrahial, care este
inferior spre cele 2 m. satelit arterei
regiuni brahiale - segmentul infrapectoral are
raporturi anterior cu m. pectoral mare,
iar inferior de acesta este subcutanat,
posterior cu peretele posterior al axilei şi
cu nn. radial şi axilar, lateral cu m.
coracobrahial, rădăcina laterală a n.
median, trunchiul n. median şi n.
musculo-cutanat, iar medial cu v. axilară;
între a. şi v. axilară se află n. ulnar,
rădăcina medială a n. median şi n.
cutanat antebrahial medial
- v. axilară - medial de care se află n.
cutanat brahial medial
- n. cutanat brahial medial (C8-T1) - se evidenţiază n. cutanat brahial
situat medial de v. axilară, coboară spre medial şi nn. inter-costo-brahiali
braţ; el face schimb de fibre cu nn. inter- (pentru aceştia din urmă se foloseşte ca
costo-brahiali, prin care inervează pielea reper marginea inferioară a m. mic
de la baza axilei pectoral); n. cutanat brahial medial se
evidenţiază anterior de vena axilară
- n. ulnar (C8-T1) situat între vasele
axilare

8
36
Toţi aceşti nervi - n. cutanat antebrahial medial (C8 -
coboară în regiunea T1) situat între vasele axilare
brahială anterioară - n. median (C5 - T1) este cel mai vo-
luminos nerv al plexului; se formează - cele 2 rădăcini ale n. median
prin reunirea anterior şi lateral de a. reprezintă cel mai important reper
axilară a rădăcinii laterale, cu rădăcina în evidenţierea tuturor acestor nervi
medială; coboară având posterior
peretele posterior al axilei; este situat
medial de m. coracobrahial
- n. musculo cutanat (C3 - C7) pătrunde - se disecă n. musculo-cutanat până la
în m. coraco-brahial pătrunderea lui în m. coraco-brahial
Nn. radial şi axilar - n. radial (C3 - C8) se găseşte anterior şi - se evidenţiază şi disecă nn. axilar şi
coboară în regiunea inferior de tendonul m. latissimus dorsi radial în axilă
brahială posterioară - n. axilar (C3 - C6) înconjoară dinspre
anterior spre posterior marginea
inferioară a m. subscapular
Peretele medial al - partea superioară a peretelui toracic
axilei pe care se află (primele coaste, spaţiile intercostale cu
mănunchiul vasculo- elementele pe care le conţin şi primele
nervos medial al axi- digitaţii ale m. dinţat anterior)
lei format de sus în jos - m. dinţat anterior acoperit de m.
de: a. toracică subscapular şi de mm. pectorali, acoperă
supremă. a. coastele şi spaţiile intercostale
toracoacromială cu - mănunchiul vasculo-nervos secundar
ramurile ei, nn. medial:
pectorali, a. toracică - a. toracică supremă: se desprinde din
laterală cu venele a. axilară, inferior de m. subclavicular;
satelite şi ganglionii are traiect orizontal pe marginea
pectorali; posterior de superioară a m. mic pectoral în dreptul
aceste formaţiuni primelor 2 spaţii intercostale; se termină
coboară n. toracic bifurcându-se într-o ramură profundă
lung situată profund de m. pectoral mic şi o
ramură superficială situată între cei 2
mm. pectorali irigă mm. pectorali şi
glanda mamară
- a. toracoacromială are originea, pe - disecarea ei se continuă de la origine,
faţa anterioară a a. axilare. şi se împarte urmărind traiectul ei spre medial
după un scurt traiect în:
- r. acromială care urmează marginea
anterioară a claviculei spre lateral,
pătrunzând în m. deltoid
- r. deltoidiană pătrunde în spaţiul
delto-pectoral
- rr. pectorale care însoţesc nn.
pectorali
- a. toracică laterală are originea pe - disecarea a. toracice latrale începând
fața medială a a. axilare şi coboară pe m. de pe peretele medial al axilei spre
dinţat anterior unde se află anterior de n. originea ei
toracic lung; irigă glanda mamară prin rr.
mamare laterale, mm. pectorali şi dinţat
anterior
- n. toracic lung se desprinde din - evidenţierea şi disecţia n. toracic lung
rădăcinile plexului brahial; coboară
posterior de elementele plexului brahial,
apoi se aşează pe m. dinţat, anterior sau
9
37
 posterior (mai frecvent) de a. toracică
laterală; inervează m. dinţat anterior
Peretele lateral al - faţa medială a articulaţiei umărului şl
axilei pe care se află humerusului
mănunchiul vasculo- - mm. coracobrahial şi biceps brahial - se disecă a. circumflexă humerală
nervos lateral format - a. circumflexă humerală anterioară anterioară începând de la origine până
din: pătrunde posterior de m. coracobrahial şi în locul în care pătrunde sub m.
aa. circumflexe capul scurt al m. biceps; la nivelul colului coracobrahial
humerale şi n. radial chirurgical, sub m. deltoid se împarte
într-o ramură ce urcă prin şanţul inter-
tupercular irigând articulaţia umărului şi
o a doua care irigă m. deltoid
- a. circumflexă humerală posterioară - se disecă a. circumflexă humerală
părăseşte axila împreună cu n. axilar, posterioară începând de la origine până
ajungând în regiunea umărului în locul în care trece în regiunea
- n. radial umărului
Peretele posterior al - m. subscapular, care este încrucişat
axilei anterior de m. coracobrahial şi capul
pe care se află scurt al m. biceps brahial
mănunchiul vasculo- - m. rotund mare
nervos posterior for- - m. latissimus dorsal care înconjoară
mat din nn. marginea inferioară a m. rotund mare şi
subscapulari şi se aşează anterior de el
toracodorsal, a. - nn. subscapulari (C5 - C6) sunt în - evidenţierea şi disecarea acestor
subscapulară şi număr de 2 (superior şi inferior); ei pă- nervi pe m. subscapular
ganglionii axilari trund în m. subscapular; inervează acest
posteriori muşchi şi prin n. subscapular superior -
m. rotund mare
- n. toracodorsal (C6-C8) se desprinde - evidenţierea n. toracodorsal pe m.
inferior de nn. subscapulari şi trece latissimus dorsi
anterior de aa. subscapulară şi - evidenţierea şi disecarea acesteia
toracodorsală, pe m. latissimus dorsi; până în locul în care părăseşte axila
inervează mm. latissimus dorsi şi rotund
mare
- a. subscapulară are originea inferior de
aceea a a. toracice laterale, pătrunde în
regiunea umărului (v. această regiune)
delimitat astfel:
Vârful axilei - superior: clavicula şi m. subclavicular
- inferior: prima coastă şi inserţia la
acest nivel a m. dinţat anterior
- antero-medial: de unghiul dintre
claviculă şi prima coastă
- postero-lateral: procesul coracoid şi
ligamentul coracoclavicular; la nivelul
său vasele subclaviculare se continuă cu
vasele axilare

Baza axilei - formată din piele care este scobită da-

torită aderenţei la fascia axilară prin
ligamentul suspensor al axilei; această
depresiune se numeşte fosa axilară

10
38
 2. Regiunea brahială anterioară
Regiunea brahială anterioară are următoarele limite:
- superioară - marginea inferioară a m. pectoral mare;
- inferioară - linia orizontală care trece la 2-3 cm superior de linia biepicondiliană;
- profundă - humerusul şi cele două septuri intermusculare ale fasciei brahiale.

2.1. Noţiuni de anatomie descriptivă

2.1.1. Muşchii regiunii anterioare a braţului
Muşchii regiunii anterioare a braţului
Denumire Origine Inserţie Acţiune
- capul scurt: procesul coracold prin - tuberozitatea radială, - flexia antebraţului
tendon comun cu m. coracobrahial de unde pleacă spre - supinator
- capul lung: tuberculul medial şi distal - flexor şi rotator
M. biceps supraglenoidian al scapulei; el trece aponevroza m. medial al braţului
prin şanţul intertubercular pe care îl biceps brahial care
brahial foloseşte cu hipomohlion, fiind trece peste vasele
însoţit de teaca sinovială brahiale şi n. median,
pentru a se insera pe
fasciile brahială şi
ante-brahială
- feţele anterioare şi marginile - tuberozitatea ulnei - flexor al antebraţului
diafizei humerusului
M. brahial - septurile intermusculare ale fasciei
brahiale
- procesul coracoid - faţa medială a - punct fix pe
diafizei humerusului procesul coracoid:
flexia şi adducţia
M. braţului
coracobrahial - punct fix pe
humerus:
căţărare

Fascia braţului
Fascia braţului acoperă mm. braţului cărora le furnizează fascii proprii. Proximal, ea se continuă cu
fasciile mm. pectoral mare, infraspinos, deltoid şi cu fascia axilară. Distal, ea se inseră pe epicondilii
humerusului şi pe olecran, continuîndu-se cu fascia antebrahială.
Din fascia brahială se desprind 2 septuri intermusculare, care separă regiunea anterioară a braţului de
regiunea posterioară. Ele sunt:
- septul intermuscular medial al braţului, care se inseră pe creasta tuberculului mic al humerusului,
pe marginea medială a humerusului şi pe epicondilul medial; pe faţa sa anterioară coboară vasele brahiale şi
n. median, iar pe cea posterioară n. ulnar, care îl perforează trecând din regiunea anterioară spre cea posterioară
a braţului;
- septul intermuscular lateral al braţului, care se inseră pe creasta tuberculului mare, pe marginea
laterală a humerusului şi pe epicondilul lateral; septul este perforat în jumătatea inferioară a braţului, dinspre
posterior spre anterior de n. radial şi de vasele brahiale profunde.

11
39
 2.1.2. Artera brahială
Artera brahială continuă a. axilară de la marginea inferioară a m. marele pectoral şi se întinde până la
2-3 cm inferior de plica cotului, unde se divide în ramurile terminale: a. radială și a. ulnară

2.1.3. Inervația regiunii anterioare a brațului

Inervaţia motorie este asigurată de n. musculocutanat.
Inervaţia senzitivă provine din:
- n. cutanat brahial medial pentru jumătatea medială a feţei anterioare a braţului;
- cutanat brahial latero-superior, ramură a n. axilar pentru jumătatea laterală

2.2. Anatomia topografică a regiunii brahiale anterioare

Anatomia topografică a regiunii brahiale anterioare
Element
Elemente descriptive
topografic
Pielea
- v. cefalică care urcă pe faţa anterioară a m.
biceps brahial până în spaţiul delto-pectoral;
pătrunde în acest spaţiu şi se varsă în v. axilară
- v. bazilică urcă dinspre antebrat
perforează fascia brahială la jumătatea braţului
şi se varsă în v. brahială
- n. cutanat brahial medial care coboară
Paniculul medial de a. brahială şi apoi de v. bazilică;
- n. cutanat antebrahial medial - apare în 1/3
adipos distală a braţului, în apropierea v. bazilice
- n. cutanat antebrahial lateral (ramură din n.
musculocutanat) devine superficial în
apropierea cotului
- n. cutanat brahial latero-superior (ramură a
n. axilar); inervează pielea din jumătatea
laterală a feţei anterioare a braţului
- ganglionii limfatici cubitali situaţi superior
de epicondilul medial
- n. cutanat brahial medial - este situat medial
de a. brahială
Fascia - n. cutanat antebrahial medial
brahială
Planul - m. biceps brahial care acoperă muşchii din
planul profund; între cele 2 planuri se află n.
muscular musculocutanat, iar medial de muşchi se află
superficial vasele brahiale şi n. median
Planul - m. coracobrahial are raport lateral cu capul
muscular scurt al m. biceps, medial cu vasele brahiale,
Tehnica disecției
- incizia pielii (v. reg. axilară)
- se disecă cele 2 lambouri până pe
laturile braţului
- disecarea v. cefalice până la vărsarea ei
în v. axilară
- disecţia v. bazilice până la locul în care
perforează fascia brahială
- se continuă disecţia începută în axilă
- disecarea acestui nerv, luând ca reper
pentru găsirea lui v. bazilică
- disecarea acestui nerv, luând ca reper
pentru găsirea lui v. Cefalică
- se disecă acest nerv
- secţionarea fasciei brahiale pe linia
mediană
- răsfrângerea celor 2 lambouri ale
fasciei, cu protejarea şi continuarea
disecţiei formaţiunilor vasculo-nervoase
superficiale
- evidenţierea celor 2 septuri
intermusculare
- punerea în evidenţă a capetelor m.
biceps brahial
- se pune în evidenţă prin ridicarea m.
biceps brahial (m. biceps brahial nu se

12
40
 profund nn. median, ulnar şi musculocutanat; este secţionează)
străbătut de n. musculocutanat
- m. brahial situat în partea distală a regiunii
brahiale anterioare
- mănunchiul vasculo-nervos al braţului for- - individualizarea componentelor
mat din: mănunchiului vasculo-nervos al braţului
- a. brahială: care coboară în interstiţiul (secţionarea cu atenţie a venelor de
situat medial de m. biceps brahial și m. brahial; calibru mic)
în partea distală a regiunii este situată profund
pe m. biceps; este însoţită de cele 2 vene
brahiale şi de n. median; n. median o
încrucişează anterior, trecând dinspre lateral
spre medial; medial de arteră se găsesc în
partea proximală a regiunii nn. cutanat brahial
medial şi ulnar; ea dă următoarele ramuri:
- a. brahială profundă care se desprinde la - evidenţierea şi disecarea a. brahiale
marginea inferioară a m. rotund mare; profunde şi n. radial până la trecerea lor
împreună cu cele 2 vene brahiale profunde şi cu în regiunea brahială posterioară
n. radial trece în regiunea brahială posterioară
- a. colaterală ulnară superioară se - evidenţierea şi disecarea a. colaterale
desprinde imediat inferior de precedenta; după ulnare superioare şi n. ulnar până la
un scurt traiect împreună cu n. ulnar străbat trecerea lor în regiunea brahială
septul intermuscular medial şi ajung în posterioară
regiunea posterioară a braţului
- a. colaterală ulnară inferioară are origine
Elementele distal de precedenta, şi irigă mm. brahial şi
vasculo- rotund pronator
nervoase - vv. brahiale
- n. median: este situat mai întâi medial de
m. coracobrahial, pe care îl încrucişează; intră
în structura mănunchiului vasculo-nervos al
braţului, fiind situat mai întâi anterior şi lateral
de a. brahială, după care o încrucişează anterior
pentru a se aşeza medial de ea (v. raporturile lui
la plica cotului)
- n. musculocutanat pătrunde în m. coracobra- - se disecă n. musculocutanat, punându-
hial care-l străbate spre anterior pentru a se se în evidenţă ramurile sale destinate
aşeza între acesta şi m. biceps brahial, iar apoi muşchilor (nu se secţionează m.
între mm. biceps şi brahial; în apropierea coracobrahial pentru a evidenţia
cotului perforează fascia brahială, trece lateral traiectul pe care îl are nervul, ci se diso-
de mm. brahial şi biceps, continuându-se cu n. ciază cu grijă fibrele musculare)
cutanat antebrahial lateral; inervează mm.
regiunii anterioare a braţului şi pielea feţei
laterale a antebraţului prin n. cutanat
antebrahial lateral
- n. ulnar este situat medial de a. brahială; la
jumătatea braţului străbate septul intermuscular
medial şi trece în regiunea brahială posterioară
- n. cutanat antebrahial posterior (ramură din
n. radial)

13
41
 3. Regiunea anterioară a cotului (plică cotului) şi regiunea
anterioară a antebraţului
Regiunea anterioară a cotului este limitată proximal şi distal de câte o linie orizontală, care trece la
3 cm superior şi respectiv inferior de epicondili. Regiunea anterioară a antebraţului este limitata distal de
linia orizontală care trece prin capul ulnei. Ambele regiuni sînt separate de regiunea posterioară a cotului şi,
respectiv, de regiunea posterioară a antebraţului, prin planul frontal care trece prin epicondili şi prin procesele
stiloide ale radiusului şi ulnei.

3.1. Noţiuni de anatomie descriptivă

3.1.1. Muşchii regiunii anterioare a antebraţului
Fascia antebraţului
Muşchii regiunii anterioare a antebraţului se împart în muşchii anteriori şi muşchii laterali.

Muşchii regiunii anterioare a antebraţului - Grupul anterior

Denumire
Origine Inserţie Acţiune
stratigrafie
Planul superficial
în care dinspre
lateral spre medial
se găsesc: - capul humeral: - 1/3 mijlocie a feţei laterale a - flexor al antebraţului
- M. rotund epicondilul medial radiusului şi pronator
pronator - capul ulnar: proc.
coronoid
- epicondilul medial, - baza metacarpianului II - flexor al antebraţului
fascia antebrahială - aponevroza palmară şi mâinii
- M. flexor radial superficială, retinaculul mm. - abductor al mâinii
al carpului flexori
- epicondilul medial - flexor al mâinii şi
tensor al aponevrozei
- M. palmar lung palmare
- capul humeral: - pisiform - flexor al antebraţului
epicondilul medial şi mâinii
- M. flexor ulnar - capul ulnar: - adductor al mâinii
al carpului olecranul şi marginea
posterioară a ulnei
Planul al II-lea - capul humero- - 1/3 inferioară a antebraţului - flexor al antebraţului,
- M. flexor ulnar: epicondilul se împarte în în 4 tendoane degetelor şi al
superficial al medial şi procesul care se inseră prin 2 fâşii falangelor mijlocii ale
degetelor coronoid (medială, laterală) pe feţele degetelor 2-5
- capul radial: 1/3 (medială şi laterală) a bazei
mijlocie a feţei falangei mijlocii
anterioare a ra-
diusului

14
42
 Planul al III-lea
în care se găsesc:
- M. flexor - în partea superioară - la 1/2 antebraţului se - flexia mâinii,
profund al a feţelor anterioare împarte în 4 tendoane care se degetelor şi falangelor
degetelor ale radiusului şi ulnei inseră pe faţa palmară a bazei distale ale degetelor 2-5
şi pe membrana falangei distale a degetelor 2-
interosoasă 5

- M. flexor lung - 3/4 superioare ale - faţa anterioară a bazei - flexor al mâinii şi al
al policelui feţei anterioare a falangei distale a policelui policelui
radiusului şi pe
membrana
interosoasă
Planul profund: 1/4 dlstal al feţei , -1/4 distal al feţei anterioare a - pronaţie
- M. pătrat anterioare a ulnei radiusului
pronator

Muşchii regiunii anterioare a antebraţului - Grupul lateral (muşchii epicondilieni laterali)

Denumire
Origine Inserţie Acţiune
stratigrafie
- marginea laterală a - procesul stiloid al radiusului - flexor al antebraţului şi
humerusului (distal de semipronator
şanţul n. radial),
M. brahioradial epicondilul lateral al
humerusului şi septul
intermuscular lateral
M. lung extensor - epicondilul lateral, - faţa posterioară a bazei flexor al antebraţului,
radial al 1/3 distală a marginii metacarpianului II extensor şi abductor al al
laterale a humerusului mâinii
carpului
M. scurt - epicondilul lateral, - procesul stiloid al bazei - idem
extensor radial ligamentul lateral al metacarpianului
cotului
al carpului
1- 1/4 proximal al - 1/3 proximală a feţelor laterală - supinator
marginii laterale a şi anterioară ale radiusului
M. supinator
ulnei, ligamentul
inelar, ligamentul
lateral al cotului

Fascia antebraţului continuă fascia brahială şi se continuă distal cu fascia mâinii. Spre deosebire de
fascia braţului, din fascia antebraţului nu se desprind septuri intermusculare bine individualizate. În schimb,
la nivelul articulaţiei radio-carpiene, din ea se desprind 2 chingi fibroase transversale, numite retinacule.
Retinaculul flexorilor se inseră cu o extremitate pe tuberculul scafoidului şi al trapezului, iar cu
cealaltă pe pisiform şi pe cârligul osului cu cârlig. Acest retinacul transformă astfel şanţul carpian în canal
carpian. Prin acesta trec dinspre antebraţ spre palmă tendoanele muşchilor flexori ai degetelor şi n. median.

3.1.2. Arterele din regiunea anterioară a antebraţului

Artera radială
Artera radială este ramura de bifurcaţie laterală a a. brahiale. Ea trece succesiv prin regiunea
antebrahială anterioară, tabachera anatomică şi ajunge în regiunea palmară.
15
43
 Artera ulnară
Artera ulnară este ramura de bifurcaţie medială a a. brahiale. Ea străbate succesiv regiunea antebrahială
anterioară şi regiunea palmară

3.1.3. Venele membrului superior

Sângele venos al membrului superior este colectat în 2 reţele venoase: superficială şi profundă.
Venele profunde ale membrului superior
Venele profunde sunt de regulă câte 2 pentru fiecare arteră corespunzătoare. Ele încep la nivelul
degetelor prin vv. digitale palmare, care se varsă în arcul venos palmar superficial şi în vv. metacarpiene
palmare. La nivelul mâinii se găsesc vv. metacarpiene palmare care se varsă în arcul venos palmar profund
şi vv. metacarpiene dorsale, care se varsă în vv. dorsale şi în vv. radiale.
La antebraţ se găsesc 2 vene radiale şi 2 vene ulnare, din care la braţ se formează cele 2 vene brahiale;
acestea din urmă se varsă în v. axilară.
Afluenţii venei axilare au aceeaşi denumire cu ramurile a. axilare. În plus în ea se varsă v. cefalică

3.1.4. Venele superficiale ale membrului superior

Venele superficiale ale membrului superior încep prin venele digitale dorsale, care se varsă în reţeaua
venoasă dorsală a mâinii. Din această reţea pleacă vv. metacarpiene dorsale situate în spaţiile interosoase.
La nivelul capetelor metacarpiene ele se continuă cu vv. intercapitate. Din vv. metacarpiene dorsale se
formează pe dosul mâinii o reţea venoasă dorsală. În palmă se găseşte arcul palmar venos superficial, care
se anastomozează cu reţeaua venoasă dorsală.
Venele superficiale ale antebraţului se găsesc în regiunea antebrahială anterioară. Ele sunt reprezentate
de:
- vena cefalică, care continuă extremitatea laterală a reţelei dorsale a mâinii, urcă prin tabachera
anatomică, apoi pe faţa laterală a antebraţului şi ajunge în partea laterală a plicii cotului;
- vena bazilică, se formează din partea medială a reţelei venoase dorsale a mâinii şi urcă în partea
medială a feței anterioare a antebraţului, ajungând astfel la plică cotului;
- vena mediană a antebraţului urcă pe faţa anterioară a antebraţului între precedentele două; în
apropierea plicii cotului se bifurcă în v. mediană cefalică, care se varsă în v. cefalică şi v. mediană bazilică,
care se varsă în v. bazilică; acest dispozitiv venos are de obicei forma literei M, dar prezintă variante extrem
de numeroase; dispoziţia acestor vene trebuie cunoscută, deoarece la acest nivel se fac cel mai frecvent
puncţiile venoase pentru injecţii intravenoase, recoltări de sânge etc.; la plica cotului se realizează variate
anastomoze între venele superficiale şi profunde (prin trecerea sângelui în sistemul profund în care viteza de
circulaţie este mai mare, ajung şi medicamentele injectate şi astfel viteza lor de difuziune creşte), cea mai
constantă fiind vena mediană a cotului.
Vena cefalică urcă superficial, pe faţa antero-laterală a m. biceps brahial, pentru ca în şanţul delto-
pectoral să perforeze fascia şi să se verse în v. axilară.
Vena bazilică urcă superficial pe faţa antero-medială a m. biceps brahial, iar în 1/3 mijlocie a braţului
perforează fascia brahială şi se varsă în v. brahială. În ultimă instanţă, afluarea venelor bazilică şi cefalică în
venele menţionate reprezintă tot un sistem de anastomoză între reţelele venoase ale membrului superior.

16
44
 3.1.5. Inervaţia regiunii anterioare a antebraţului
Muşchii grupului anterior sunt inervaţi de n. median, cu excepţia m. flexor ulnar al carpului şi a
fasciculului medial al m. flexor profund al degetelor a căror inervaţie provine din n. ulnar. Muşchii grupului
lateral sunt inervaţi de n. radial. Inervaţia senzitivă a regiunii anterioare a antebraţului este dată de n. cutanat
antebrahial medial (pentru jumătatea medială a regiunii) şi de n. musculo-cutanat prin n. cutanat antebrahial
lateral (pentru jumătatea laterală a regiunii).

3.2. Anatomia topografică a regiunii cotului si a regiunii anterioare

a antebraţului
Anatomia topografică a plicii cotului şi a regiunii anterioare a antebraţului
Element topografic
Pielea
Paniculul adipos
Fascia antebrahială
Grupul lateral al
mm. regiunii
antebrahiale
anterioare
(format de la suprafaţă în
profunzime de mm.
brahio- radial, lung
extensor radial al
carpului, scurt extensor
Elemente descriptive
- elementele M. venos de la plică
cotului (v. 3.1.3.)
- n. cutanat antebrahial medial -
după ce a perforat fascia brahială se
bifurcă într-o ramură anterioară
şi o ramură medială; este satelitul
v. bazilice
- n. cutanat antebrahial lateral
(ramură din n. musculocutanat) este
satelitul v. cefalice (corespund
şanţului bicipital lateral)
- ganglionii limfatici cubitali
situaţi imediat proximal de
epicondilul medial
- m. brahioradial - participă
împreună cu tendonul m. biceps
brahial la delimitarea şanţului
bicipital lateral
- medial are raport cu r.
superficială a n. radial şi cu vasele
radiale (este muşchiul satelit al a.
radiale)
- distal este încrucişat de mm.
17
Disecţia
- incizia verticală a pielii o continuă
pe cea de la regiunea brahială
anterioară, până în spaţiul dintre
eminențele tenară şi hipotenară
- 2 incizii transversale la nivelul
plicii cotului şi respectiv superior de
cele 2 eminenţe de la nivelul mâinii
- disecarea celor 2 lambouri până pe
laturile antebraţului
- se disecă elementele M. venos
- se disecă aceşti nervi până la
nivelul pielii, utilizând ca reper
traiectele lor la nivelul braţului şi
venele satelite
- secţionarea longitudinală a fasciei
antebrahiale, pe mijlocul ei, păstrând
formaţiunile vasculo-nervoase
superficiale
- disecarea celor 2 lambouri spre
laturile regiunii cu păstrarea
mănunchiului vasculo-nervos radial
- separarea m. brahioradial de m.
brahial
- între cei 2 muşchi se găseşte n.
radial şi a. recurentă radială
45
radial al carpului şi lung abductor al policelului şi scurt
supinator) şi elementele extensor al policelui
vasculo-nervoase cu - m. lung extensor radial al - disocierea şi identificarea
care acestea intră în carpului muşchilor din grupul lateral începe
raport - este acoperit distal de mm. lung din partea distală a regiunii spre
abductor, lung şi scurt extensori ai partea proximală
policelui
- (vezi şanţurile de pe epifiza
distală a radiusului)
- m. scurt extensor radial al
carpului
- este acoperit distal de mm. lung
abductor şi scurt extensor ai
policelui
- (vezi şanţurile epifizei distale a
radiusului)
- m. supinator - este separat în 2
fascicule de un interstiţiu prin care
trece ramura profundă a n. radial
- a. radială - este iniţial acoperită - evidenţierea şi disecarea ei se face
de m. brahioradial din partea distală a regiunii
- acoperă tendoanele mm. biceps antebrahiale anterioare spre
brahial, brahial şi supinator proximal, până la originea în a.
- se aşează în interstiţiul dintre brahială
mm. brahioradial şi rotund pronator - distal, este urmărită până la trecerea
- în partea distală a antebraţului în tabachera anatomică
este superficială, fiind aşezată
succesiv pe mm. flexor superficial
al degetelor, flexor lung al policelui
şi pătrat pronator, între mm.
brahioradial şi flexor radial al
carpului
- trece posterior in tabachera
anatomică
- formează mănunchiul vasculo-
nervos lateral al antebraţului,
împreună cu ramura superficială a
n. radial (situată lateral) şi cu cele 2
vene radiale (v. şanţul pulsului -
Anatomia pe viu a membrului
superior)
- a. recurentă radială se desprinde
din a. radială în apropierea cotului,
şi urcă între mm. brahioradial şi
brahial, participând la formarea
reţelei arteriale a cotului
- a. colaterală radială este ramură
a a. brahiale profunde, care ajunge
în partea distală a regiunii brahiale
anterioare, şi coboară în şanţul
bicipital lateral anastomozându-se
cu a. recurentă radială
- n. radial - în regiunea anterioară a - evidenţierea ramurilor pentru mm.
braţului perforează septul grupului lateral
intermuscular lateral al braţului,
18
46
 coboară în regiunea antebrahială
anterioară unde se aşează în şanţul
bicipital lateral; aici se divide în:
- r. superficială care coboară
lateral de a. radială (v. mănunchiul
vasculo-nervos lateral al
antebraţului); în 1/3 distală a
antebraţului perforează fascia
antebraţului trecând posterior
- r. profundă trece prin m. - disecarea r. profunde până la
supinator, înconjoară antero- trecerea ei în regiunea antebrahială
posterior colul radiusului şi ajunge posterioară
în regiunea posterioară a
antebraţului (v. această regiune)
Fosa cubitală - conținutul șanțului bicipital - secţionarea pe sonda canelată a
se găseşte la nivelul lateral aponevrozei m. biceps brahial
plicii cotului, având - superficial (pe fascia - se completează disecţia acestor
formă triunghiulară cu antebrahială) se găsesc: v. cefalică elemente
baza în sus; este cuprinsă şi n. cutanat antebrahial lateral
între mm. rotund (v. elementele paniculului adipos al
pronator şi brahioradial; regiunii)
fundul său este format de - profund: n. radial cu bifurcaţia
m. brahial; tendonul m. sa, a. colaterală radială, şi a.
biceps o împarte în şanţ recurentă radială
bicipital lateral - conținutul șanțului bicipital
(delimitat între tendonul medial:
m. biceps şi m. brahiora- - superficial, (pe fascia
dial) şi şanţ bicipital antebrahială) se găsesc: v. bazilică
medial (delimitat între şi n. cutanat antebrahial medial
tendonul m. biceps şi m. - profund: vasele brahiale, n.
rotund pronator) median, ramura anterioară a a.
colaterale ulnare inferioare şi a.
recurentă ulnară
- bifurcaţia a. brahiale are loc la
1-2 cm sub plica cotului
- n. median pătrunde între capetele - se individualizează şi se disecă
de origine ale m. rotund pronator aceste elemente în limitele fosei
- ramura anterioară a a. cubitale
colaterale ulnare inferioare
- a. recurentă ulnară - este ramură
a a. .ulnare; se împarte în: r.
anterioară care urcă între mm.
brahial şi rotund pronator şi r.
posterioară care pătrunde printre
capete de origine ale m. flexor
ulnar al carpului, spre faţa
posterioară a epicondilului medial
Primul plan al mm. - m. rotund pronator - printre - individualizarea are loc dinspre
grupului anterior fasciculele sale de origine pătrunde distal spre proximal, fără a se
n. median secţiona
- m. flexor radial al carpului:
- împreună cu tendonul m.
brahio-radial delimitează şanţul
pulsului prin care trec vasele
radiale şi ramura superficială a n.
19
47
 radial
- în interstiţiul dintre tendonul - se urmăreşte n. median la trecerea
său şi m. palmar lung trec n. lui printre capetele de origine ale m.
median şi tendoanele m. flexor rotund pronator
superficial al degetelor
- tendonul său trece prin canalul
carpian spre palmă
- m. palmar lung
- m. flexor ulnar al carpului
- printre capetele sale de origine
trece n. ulnar, care coboară apoi în
grosimea muşchiului
- n. median - trece prin şanţul
bicipital medial împreună cu vasele
brahiale şi se angajează sub
aponevroza bicipitală şi apoi printre
capetele de origine ale m. rotund
pronator
- pătrunde sub arcada de origine
a m. flexor superficial al degetelor
- n. ulnar - pătrunde în regiunea
antebrahială anterioară printre
capetele de origine ale m. flexor
ulnar al carpului
- străbate m. flexor ulnar al - identificarea elementelor
carpului şi apoi se aşează între mănunchiului vasculo-nervos ulnar,
acesta şi m. flexor profund al folosind ca reper m. flexor ulnar al
degetelor carpului (m. satelit)
- împreună cu vasele ulnare (a.
ulnară este situată lateral de n.
ulnar) formează mănunchiul
vasculo-nervos ulnar care coboară
lateral de m. flexor ulnar al
carpului, trecând anterior de
retinaculul flexorilor şi lateral de
pisiform
- ramurile n. ulnar în regiunea
anterioară a antebraţului:
- rr. musculare pentru m. flexor
ulnar al carpului şi pentru partea
medială a m flexor profund al
degetelor
- a. ulnară - se află mai întâi
profund de capul ulnar a m. rotund
pronator, şi coboară aşezată pe m.
brahiali; pătrunde sub arcada
fibroasă de origine a m. flexor
superficial al degetelor
Planul m. flexor - m. flexor superficial al degetelor
superficial al - între el şi m. flexor profund al - disocierea m. flexor superficial al
degetelor se găsesc n. median şi degetelor de muşchii planului
degetelor (planul II)
vasele ulnare următor
- pătrunde spre palmă, trecând pe
sub retinaculul flexorilor, împreună
cu tendoanele mm. flexor profund
20
48
 al degetelor, flexor lung al policelul
şi n median
- ramurile n. median în regiunea - se evidenţiază m. median în 1/3
anterioară a antebraţului: rr. distală a regiunii, de unde este
musculare pentru muşchii grupului disecat spre proximal (unde se află în
anterior, exceptând m. flexor ulnar teaca fascială a m. flexor superficial
al carpului şi partea medială a m. al degetelor)
flexor profund al degetelor - secţionarea m. flexor superficial al
degetelor, proximal de împărţirea
corpului său în cele 4 tendoane
Planul muşchilor - m. flexor profund al degetelor
flexori profunzi - medial de el se află mănunchiul - se evidenţiază interstiţiul dintre
vasculo-nervos medial (ulnar) iar aceşti doi muşchi
(planul al III-lea) lateral mănunchiul vasculo-nervos
lateral (radial)
- m. flexor lung al policelui - trece
prin canalul carpian unde este situat
cel mai lateral
- ramurile a. radiale în regiunea
anterioară a antebraţuluiâ
- r. carpiană palmară se - se evidenţiază originea acestor
desprinde anterior de baza ramuri şi se disecă în limitele
procesului stiloid al radiusului, şi regiunii
merge pe marginea distală a m.
pătrat pronator pentru a se
anastomoza cu ramura
corespunzătoare din a. ulnară; astfel
se formează arcul carpian palmar,
din care pleacă ramuri ce irigă
articulaţia radiocarpiană
- r. palmară superficială se
desprinde distal de precedenta în
dreptul şanţului pulsului; ea trece
anterior de retinaculul flexorilor şi
participă la formarea arcului
arterial palmar superficial
- a. ulnară - este încrucişată de n. - se completează disecţia spre
median care se aşează lateral de ea proximal a mănunchiului vasculo-
- în ultima parte a traiectului său nervos ulnar
prin regiunea antebrahială
anterioară devine superficială fiind
palpabilă
- ramurile a. ulnare în regiunea
antebrahială anterioară:
- r. carpiană palmară se - se evidenţiază originea acestor
desprinde distal de m. pătrat ramuri şi se disecă în limitele
pronator şi se anastomozează cu regiunii
ramura omonimă din a. radială
- r. carpiană dorsală se
desprinde la acelaşi nivel cu
precedenta şi trece profund de m.
flexor ulnar al carpului
- n. median: îşi continuă traiectul
în interstiţiul dintre muşchii
planului al III-lea
21
49
 - în partea distală a antebraţului
este acoperit numai de tendoanele
m. flexor radial al carpului şi lung
palmar
- pătrunde în palmă prin canalul
carpian
- r. palmară a n. median se
desprinde proximal de retinaculul
flexorilor
Planul m. pătrat - n. antebrahial interosos anterior
pronator și al se desprinde din n. median distal de
m. rotund pronator; împreună cu a.
membranei interosoasă anterioară coboară pe
interosoase a membrana interosoasă
antebraţului - m. pătrat pronator
- membrana interosoasă a
antebraţului
- a. interosoasă comună este - se evidenţiază şi se disecă
ramură din a. ulnară; se împarte în elementele mănunchiului vasculo-
două ramuri nervos interosos anterior
- a. interosoasă anterioară care
coboară anterior de membrana
interosoasă; din ea poate pleca
artera n. median care coboară
alături de n. median; distal străbate
membrana interosoasă şi trece în
regiunea antebrahială posterioară
- a. interosoasă posterioară
trece în regiunea antebrahială
posterioară prin orificiul mărginit
de coarda oblică şi de membrana
interosoasă (v. această regiune)

4. Regiunea palmară și degetele mâinii

Regiunea palmară este delimitată: proximal pe linia bistiloidiană, lateral de marginea laterală a
primului metacarpian, medial de marginea medială a metacarpianului V, iar în profunzime de metacarpiene
şi spaţiile interosoase.

4.1. Noţiuni de anatomie descriptivă

4.1.1. Muşchii mâinii
Denumire
Origine Inserţie Acţiune
topografie
Mușchiul eminenței - -

tenare - - faţa laterală a bazei falangei -

- - tuberculul proximale a policelui - - abducţia policelul
- M. scurt abductor al
policelul navicularului şi -
trapezului, retinaculul - baza falangei proximale a
-
flexorilor şi tendonul m. policelui (capul superficial pe margi-
lung abductor al nea ei laterală, iar capul profund pe
marginea medială)
policelui - faţa palmară a primului
- capul superficial: metacarpian - - flexia policelui,
- M. scurt flexor al - fața medială a bazei falangei
22
50
 policelul retinaculul flexorilor proximale a policelui contribuind şi la opoziţie
- capul profund: trapez, -
trapezoid, osul capitat -

- M. opozant al poli- - trapez şi retinaculul - rotaţia medială a

celul flexorilor primului metacarpian
- capul oblic feţele - - adducţia policelui
- M. adductor al palmare ale oaselor
policelui carpiene proximale
tor al policelul - capul transvers baza
metacarpianului II
Mușchii eminenței -

hipotenare -

- M. palmar scurt - dermul eminenţei - aponevroza palmară - muşchi pielos, care

hipotenare produce cute
transversale
ale pielii hipotenare
- M abductor al dege- - pisiform şi tendonul m. - faţa medială a bazei - abductor al degetului
tului mic flexor ulnar al carpului falangei proximale a mic
- degetului mic
- M. scurt flexor al - cârligul osului cu - ca şi m. abductor al - flexia degetului mic
degetului mic cârlig şi retinaculul degetului mic
flexorilor
- M. opozant al dege- - idem - metacarpianul V - opoziţia degetului, mic
tului mic i
Mușchii mijlocii ai
palmei
- Mm. lombricali - I şi al II-lea pe feţele - pe feţele laterale ale - flexori ai falangei
laterale ale tendoanelor articulaţiilor metacarpo- proximale şi extensori ai
pentru index şi respectiv falangiene ale ultimelor ultimelor două
pentru medius ale m. 4 degete şi pe
flexor profund al tendoanele
degetelor corespunzătoare ale m.
- al III-lea şi al IV-lea pe extensor comun al
feţele care se privesc ale degetelor
tendoanelor pentru
medius şi inelar şi
respectiv pentru inelar şi
- Mm. interosoşi degetul mic ale m.
palmari flexor profund al
degetelor
- în număr de 3, ocupă - tendoanele pentru - flexori ai falangei
spaţiile interosoase II- degetele 2-5 ale m. proximale, extensori ai
IV, având originile pe extensor al degetelor ultimelor falange
faţa metacarpianulul - adductori ai degetelor
care priveşte spre axul
mâinii (cu excepţia
metacarpianulul III care
corespunde axului)

Muşchii mâinii se împart în muşchi laterali (muşchi ai policelui, care formează la exterior eminenţa
tenară), muşchi mediali (muşchi ai degetului mic, care formează la exterior eminenţa hipotenară) şi muşchii
23
51
din partea mijlocie a palmei (reprezentaţi de: mm. lombricali şi interosoşi). În plus, ajung în aceste regiuni
tendoanele muşchilor flexori ai degetelor.

4.1.2. Vasele palmei şi degetelor

Arterele palmei şi degetelor sunt reprezentate de părţile terminale ale aa. ulnară şi radială. După ce a
străbătut tabachera anatomică, a. radială ajunge în palmă, unde se anastomozează cu ramura palmară profundă
a a. ulnare, formând arcul arterial palmar profund. De asemenea, ea emite r. palmară superficială, care se
anastomozează cu a. ulnară, formând arcul arterial palmar superficial.
Deci, modul de terminare al celor 2 artere şi participarea lor la formarea celor 2 arcade poate fi
schematizat astfel:
A. radială + r. palmară profundă din a. ulnară = arcul arterial palmar profund.
A. ulnară + r. palmară superficială din a. radială = arcul arterial palmar superficial.
Venele degetelor şi palmei au fost descrise la pct. 3.1.3.

4.1.3. Inervaţia palmei şi degetelor

Inervaţia mm. flexori care au originea pe humerus şi pe oasele antebraţului a fost prezentată în pct.
3.1.4. Inervaţia muşchilor palmei este prezentată în tabelul următor:

Inervaţia muşchilor palmei

Mușchi Inervație
1. Mm. eminenţei tenare
- m. scurt abductor al - n. median
policelui
- m. scurt flexor al policelui
- capul superficial - n. median
- capul profund - n. median uneori n. ulnar
- m. opozant al policelui - n. median
- m. adductor al policelui - n. ulnar
2. Mm. eminenţei hipotenare - r. profundă a n. ulnar
3. Mm. lombricali
- mm. lombricali laterali - n. median
- mm. lombricali mediali - n. ulnar
4. Mm. interosoşi palmari - n. ulnar

Inervaţia senzitivă a palmei şi degetelor este asigurată de nn. median şi ulnar în felul următor: n.
median inervează feţele palmare ale degetelor I-III şi jumătatea laterală a feţei anterioare a inelarului, precum
şi porţiunea corespunzătoare a palmei, iar n. ulnar inervează faţa palmară a degetului V, jumătatea medială a
feţei palmare a inelarului şi partea corespunzătoare a palmei.

24
52
 4.2. Anatomia topografică a regiunii palmare și degetelor
Elementul Elementele descriptive
topografic
Pielea
Planul - m. scurt palmar
superficial - r. palmară din n. median care se desprinde
proximal de retinaculul flexorilor, inervând
pielea eminenţei tenare
- r. palmară din n. ulnar se
desprinde din n. ulnar distal de articulaţia
radiocarpiană, inervând pielea eminenţei
hipotenare
- aponevroza palmară - este triunghiulară cu -
vârful inserat pe retinaculul flexorilor, unde -
continuă tendonul m. palmar lung; ea este
formată din fibre longitudinale care se găsesc
situate anterior de tecile mm. flexori al
degetelor şi din fibre transversale; fibre
transversale delimitează patru arcade digitale -
pe sub care trec tendoanele mm. flexori şi trei -
arcade interdigitale pe sub care trec
tendoanele mm. lombricali şi mănunchiurile -
vasculo-nervoase ale degetelor; pe laturi, din -
aponevroza palmară se desprind fasciile
eminenţelor tenară şi hipotenară; din aceste
fascii se desprind septurile palmare medial
şi lateral care pătrund profund pentru a se
insera pe metacarpienele V şi respectiv III;
aceste septuri separă palma în trei loji (tenară,
mijlocie şi hipotenară); septul palmar medial
este perforat de ramurile profunde ale a.
ulnare şi n. ulnar, iar septul palmar lateral este
perforat de o ramură din n. median
Planul - a. ulnară: ajunge în palmă trecând anterior
subaponevrotic de retinaculul flexorilor şi lateral de pisiform;
la acest, nivel ea este învelită într-un parangiu
(ţesut conjunctiv perivascular care realizează
un aspect de teacă relativ densă şi bine
organizată); final ea se bifurcă în ramurile care
25
Disecţie
- linia de incizie verticală de la nivelul
antebraţului se continuă pe mijlocul
palmei şi apoi pe mijlocul fiecărui
deget
- linia de incizie transversală la nivelul
articulaţiilor metacarpo-falangiene,
care permite inciziile longitudinale din
dreptul degetelor
- disecarea lambourilor (medial şi
lateral) începe de la axul mâinii spre
lateral şi medial până la marginile
mâinii şi degetelor
- se evidenţiază şi se disecă cele două
ramuri palmare
-
-
-
- se evidenţiază fibrele longitudinale şi
transversale
-
-
- se disecă fascia tenară dinspre lateral
spre medial până în dreptul septului
palmar lateral; în partea proximală a
septului se evidenţiază şi disecă
ramura din n. median
- se disecă fascia hipotenară dinspre
medial spre lateral până la septul pal-
mar medial
- secţionarea aponevrozei palmare la
inserţia sa pe retinaculul flexorilor şi
disecarea ei spre distal, menajând
formaţiunile profunde
- disecarea segmentului terminal al a.
ulnare
53
 participă la formarea arcadelor arteriale
palmare (vezi 4.1.2).Arcada palmară - evidenţierea arcadei palmare şi a aa.
superficială - din convexitatea arcadei pleacă digitale palmare comune şi proprii care
aa. digitale palmare comune care se împart se face simultan cu nervii
în câte două aa. digitale palmare proprii; corespunzători
acestea împreună cu ramurile corespunzătoare -
din nn. median şi ulnar coboară pe feţele care -
se privesc ale ultimelor 4 degete; a. medială -
pentru degetul V pleacă direct din arcadă; la -
nivelul pulpei fiecărui deget se realizează -
anastomoza dintre aa. digitale palmare şi -
posterioare -
- n. median din care se desprind trei nn. -
digitali palmari comuni care se găsesc în - - disecarea acestor nervi se face în
primele trei spaţii interosoase profund de arcul paralel cu arterele pe care le însoţesc
palmar superficial; în spaţiile interosoase - se evidenţiază segmentul distal al n.
fiecare se împarte în câte 2 nn. digitali ulnar şi ramura sa superficială
palmari proprii care se vor distribui
tegumentului degetelor corespunzătoare (v.
4.1.3.)
- n. ulnar se termină după ce trec anterior de
retinaculul flexorilor şi lateral de pisiform; el
este situat medial de a. ulnară; la acest nivel,
se bifurcă în r. profundă şi r. superficială;
ramura superficială inervează m. palmar scurt
şi se împarte în nn. digitali palmari comuni,
fiecare din aceştia se bifurcă în nn. digitali
palmari proprii care inervează tegumentele
degetelor corespunzătoare (v. 4.1.3.)
Muşchii - m. opozant al policelui - se disociază aceşti muşchi şi părţile
eminenței tenare - m. scurt abductor al policelui situat lor componente, punând în evidenţă
- planul superficial lateral nervii lor
format din mm. - m. scurt flexor al policelui situat medial;
scurt abductor al printre cele două capete ale sale trece tendonul
policelui şi scurt m. lung flexor al policelui
flexor al policelui - m. adductor al policelui - secţionarea pe sonda canelată a
- planul retinaculului flexorilor
profund format
din m. adductor al
policelui
Muşchii lojei - tendoanele mm. flexori superficial şi
palmare profund al degetelor trec la nivelul degetelor
prin tunele osteo-fibroase formate din feţele
mijlocii (I) palmare ale falangelor şi din tecile fibroase - pentru demonstraţia acestor structuri
- tecile
ale degetelor mâinii; aceste tunele se întind se secţionează longitudinal fiecare
fibroase ale mm.
de la articulaţia metacarpofalangiană până la teacă fibroasă dinspre distal spre
flexori ai de-
falanga distală a degetului corespunzător; în proximal
getelor
acest tunel fiecare tendon al m. flexor
superficial formează un şanţ orientat cu
deschiderea posterior, prin care trece tendonul
corespunzător al m. flexor profund; în dreptul
falangei medii, tendonul m. flexor profund
perforează pe cel al m. flexor superficial,
pentru a ajunge pe falanga distală; la nivelul

26
54
 articulaţiei interfalangiene, fibrele fiecărei teci
fibroase se dispun oblic, încrucişându-se între
ele; acest dispozitiv realizează partea
cruciformă a tecii fibroase
- tecile sinoviale
- tecile sinoviale sunt formate asemănător
ale M M . flexori
seroaselor din 2 foiţe: parietală (care căptu-
ai degetelor
şeşte teaca fibroasă) şi tendinoasă (care
acoperă tendonul); aceste foiţe se continuă una
cu cealaltă în dreptul extremităţilor lor; între
foiţe se află un lichid vâscos cu rol lubrefiant
care permite alunecarea lor; tendonul mm.
flexori şi faţa posterioară a fiecărei teci
sinoviale sunt legate prin frânturi tendinoase
(vincula tendium), care sunt: (1) scurte în
număr de 2 legând tendonul flexorului
superficial de falanga proximală (I) şi
respectiv tendonul m. flexor profund de
falanga medie (II) şi (2) lungi în număr de 3
dintre care 2 la bifurcaţia m. flexor superficial
şi al III-lea care leagă tendonul m. flexor
profund de falanga distală; tecile sinoviale ale
mm. flexori sunt: teaca sinovială a m. flexor radial
al carpului, teaca tendonului M . lung flexor al
policelui şi teaca sinovială comună a mm. flexori;
tecile sinoviale pentru police şi degetul V sunt
teci digito-carpiene, care urcă de la falanga
distală până în partea distală a antebraţului,
unde se află anterior de m. pătrat pronator;
tecile sinoviale ale degetelor II-IV pornesc tot
de la baza falangei distale, dar se termină în
dreptul articulaţiei metacarpofalangiene (deci
sunt teci digitale); în palmă, tecile sinoviale
ale degetelor II-IV sunt cuprinse într-o teacă
comună cu aceea a degetului V; de aceea o
infecţie ce pleacă de la police sau degetul V se
poate propaga prin teaca sinovială până la
antebraţ pe când infecţiile degetelor II-IV
rămân cantonate la nivelul degetelor
corespunzătoare
-mm. - mm. loabricali - evidenţierea lor
lombricali
Muşchii
eminenței - M . abductor al degetului mic situat medial - izolarea acestor muşchi
- m. scurt flexor al degetului mic situat lateral
hipotenare
- plan
superficial

- plan profund - m. opozant al degetului mic

Loja palmară - fascia palmară profundă - acoperă
mijlocie (II) metacarpienele, pe care se inseră (cu excepţia
celui de al III-lea) şi spaţiile interosoase
- r. profundă a n. ulnar este a II-a ramură - disecţia în paralel a r. profunde a n.
ulnar şi a arcului palmar profund
27
55
 terminală a acestui nerv; ea perforează ori- - disecţia nervului începe de sub m.
ginea m. scurt flexor al degetului mic şi se scurt flexor al degetului mic de care
aşează posterior de arcul arterial profund este disociat
- se evidenţiază fibrele prin care
- arcul arterial palmar profund este aşezat această ramură inervează mm.
pe bazele metacarpiene-lor II-V; din eminenţei hipotenare, mm. lombricali,
convexitatea sa pleacă 4 aa. metacarpiene interosoşi şi adductorul policelui
palmare din care în dreptul spaţiilor
interosoase se desprind ramuri perforante; din
concavitatea arcului pleacă ramuri care se
anastomozează cu r. carpiană palmară din a.
radială
- a. principală a policelul se desprinde din a.
radială, la trecerea acesteia prin primul spaţiu
interosos; ea se îndreaptă spre capul I
metacarpian, urmând marginea medială a
acestuia, profund de m. scurt flexor al
policelui în dreptul capului I metacarpian se
termină prin două artere digitale proprii
pentru police şi a. radială a indexului

5. Regiunea scapulară
Regiunea scapulară corespunde feţei posterioare a scapulei, care reprezintă limita ei profundă. Muşchii
acestei regiuni sunt reprezentaţi de muşchii umărului.

5.1. Muşchii umărului

Mușchii umărului
Denumire Origine Inserţie Acţiune Inervaţie
M. deltoid - 1/2 laterală a - tuberozitatea - fasciculul
marginii deltoidiană a clavicular şi - n. axilar
anterioare a humerusului acromial: flexia şi
claviculei rotaţia medială a
- marginea laterală braţului
a acromionului - fasciculul spinal:
- marginea extensia şi rotaţia
inferioară a spinei laterală a braţului
scapulei - contracţia
întregului muşchi:
abducţia braţului
până la orizontală
M. - fosa - tuberculul - începe abducţia - n. suprascapular
supraspinos supraspinoasă a mare al braţului
scapulei humerusului
- fascia sa
M. - fosa - tuberculul - rotator lateral şi - n. suprascapular
infraspinos infraspinoasă mare al abductor al braţului
- fascia sa humerusului - tensor al capsulei
articulare
M. rotund - în partea - tuberculul - idem - n. axilar
mic superioară a mare al
marginii laterale a humerusului
scapulei
28
56
 M. rotund - în partea - creasta - extensor, adductor
mare inferioară a tuberculului şi rotator, medial al
marginii laterale a mic al braţului
scapulei humerusului
M. - fosa - tuberculul - adductor şi rotator
subscapular subscapulară mic al medial al braţului
humerusului
5.2. Anatomia topografică a regiunii scapulare
Anatomia topografică a regiunii scapulare
Element topografic Elemente descriptive
Pielea
Elementele fosei - m. supraspinos
supraspinoase și
regiunii deltoidiene
- n. suprascapular se desprinde
din partea supraclaviculară a
plexului brahial; el trece pe faţa
anterioară a m. trapez, ajungând
la incizura scapulei şi pătrunde
mai întâi în fosa supraspinoasă
(prin incizura scapulei) şi apoi în
fosa infraspinoasă (ocolind
lateral spina scapulei); inervează
mm. supraspinos şi infraspinos
- a. suprascapulară este ramură
a trunchiului tireocervical care se
desprinde din a. subclavie;
pătrunde în fosa supraspinoasă
superior de ligamentul transvers
al scapulei şi apoi trece peste
colul scapulei în fosa
infraspinoasă
- m. deltoid acoperă mm.
supraspinos, rotund mic, rotund
mare şi articulaţia umărului
- n. axilar încrucişează dinspre
anterior spre posterior marginea
29
- n. toracodorsal
- nn. subscapulari
Disecţia
- 2 linii de incizie transversale:
- în lungul claviculei şi acromionului
- de la procesele spinoase prin vârful
scapulei până la plica axilară posterioară
- disecţia pielii dinspre medial spre lateral
- dezinserţia m. trapez de pe spina scapulei
- disecarea vaselor şi nervilor care pătrund
în muşchi pe faţa lui profundă
- disecarea fasciei m. supraspinos şi
punerea în evidenţă a acestui muşchi
- dezinserarea m. supraspinos de pe fosa
supraspinoasă urmărind traectul
mănunchiului vasculo-nervos
suprascapular
- secţionarea m. supraspinos se face spre
extremitatea laterală a spinei scapulei
- evidenţierea elementelor mănunchiului
vasculo-nervos suprascapular
- îndepărtarea fasciei m. deltei
- evidenţierea părţilor lui componente
- izolarea m. deltoid de muşchii situaţi
profund, prilej cu care se evidenţiază
vasele şi nervii care îl abordează la acest
nivel
- dezinserţia m. deltoid de pe spina
scapulei, dinspre medial spre lateral şi
abaterea lui laterală
- evidenţierea n. axilar şi a originii n.
cutanat brahial lateral posterior
57
 inferioară a m. subscapular
împreună cu vasele circumflexe
humerale posterioare; dă rr.
musculare pentru mm. rotund
mic şi deltoid şi n. cutanat
brahial lateral superior care se
află mai întâi între mm. deltoid şi
capul lung al m. triceps brahial,
apoi perforează fascia m. deltoid;
inervează faţa posterioară a
umărului şi faţa supero-laterală a
braţului
Elementele fosei - m. infraspinos - se izolează aceşti muşchi începând
infraspinoase - m. rotund mic - situaţi în dinspre lateral spre medial (inserţia lor
acelaşi plan scapulară)
- m. rotund mare - se evidenţiază capul lung al m. triceps
- capul lung al m. triceps brahial până ce trece profund de m. rotund mic
spaţii topografice delimitate de
aceşti muşchi:
- patrulaterul humero-
birondo-tricipital: delimitat de
mm. rotund mare, rotund mic,
capul lung al m. triceps şi
humerus prin care trec n. axilar
şi a. circumflexă humerală
posterioară
- spaţiul birondo-tricipital - evidenţierea acestor spaţii topografice şi a
situat medial de precedentul, de- elementelor
limitat de mm. rotunzi şi de vasculo-nervoase care trec prin ele
capul lung al m. triceps, prin
care trece a. circumflexă
scapulară
- spaţiul rondo-humero-
tricital delimitat de m. rotund
mare, humerus şi capul lung al
m. triceps prin care trec n. radial
şi vasele brahiale profunde
Elementele vasculo- - n. axilar
nervoase care trec - a. circumflexă humerală
posterioară care la ieşirea din
prin aceste spații
spaţiul humero- birondo-
tricipital pătrunde profund de m.
deltoid
- a. subscapulară - ramură a a.
axilare, ajunge în această regiune
trecând printre marginea laterală
a scapulei şi capul lung al m.
triceps brahial; se termină prin a.
circumflexă scapulară care
trece prin spaţiul birondo-
tricipital şi se continuă cu a.
toraco-dorsală; aceasta coboară
pe marginea laterală a scapulei
între mm. latissimus dorsi şi
dinţat anterior
30
58
 - n. radial
- a. brahială profundă care se
desprinde din a. brahială la
marginea inferioară a m. rotund
şi împreună cu n. radial trece
prin spaţiul rondo-humero-
tricipital spre regiunea poste-
rioară a braţului

6. Regiunea brahiala posterioară

Limitele sale în sens vertical corespund celor ale regiunii brahiale anterioare.

6.1. Muşchii regiunii brahiale posterioare

Mușchii regiunii brahiale posterioare
Denumire Origine Inserție Acțiune
M. triceps - capul lung: tuberculul - contracţia sa în totalitate:
brahial infraglenoidal extensor al braţului şi antebraţului
- capul lateral: faţa - olecran - capul lung: adductor al braţului
posterioară a humerusului,
superior de şanţul n. radial
şi pe septul intermuscular
lateral al braţului
- capul medial: faţa
posterioară a humerusului,
inferior de şanţul n. radial şi
pe septul intermuscular
medial al braţului
M. anconeu - epicondilul lateral al - marginea laterală - extensor al antebraţului
humerusului a olecranului

6.2. Anatomia topografică a regiunii brahiale posterioare

Anatomia topografică a regiunii brahiale posterioare
Element
Elemente descriptive Disecţie
topografic
- linia de incizie coboară pe mijlocul feţei
Pielea posterioare a braţului până la 2-3 cm inferior de
linia biepicondiliană
- linia transversală biepicondiliană
- n. cutanat brahial lateral superior pentru partea
Paniculul supero-laterală a braţului
adipos și - n. cutanat brahial posterior este ramura din n. - evidenţierea acestor nervi
fascia radial, care se desprinde din acesta încă din axilă; el inervează
pielea postero-laterală a braţului
- filete din n. cutanat brahial medial
- m. triceps brahial - acoperă n. radial şi vasele - evidenţierea capetelor m. triceps brahial
brahiale profunde; în lungul său coboară n. ulnar
Planul
- n. anconeu - evidenţierea acestui muşchi
muscular
- n. ulnar: pătrunde în această regiune, prin perforarea
septului intermuscular medial cam la 1/2 braţului; coboară
31
59
 profund de capul medial al m. triceps, ajunge în şanţul n.
ulnar şi apoi pătrunde în regiunea antebrahială anterioară
printre capetele m. flexor ulnar al carpului
- a. colaterală ulnară superioară -ramură a a. - evidenţierea şi disecarea acestor formaţiuni
ulnare, pătrunde în regiunea brahială posterioară împreună continuând disecţia începută în regiunea
cu n. ulnar, pe care îl însoţeşte până la nivelul cotului brahială anterioară
- n. radial se găseşte mai întâi între capetele lung şi medial
al m. triceps, apoi împreună cu a. brahială profundă trece prin - secţionarea capului lateral al m. triceps
septul intermuscular medial şi pătrunde în regiunea brahială - evidenţierea şi disecarea n. radial şi a vaselor
posterioară; la acest nivel n. radial şi vasele brahiale profunde brahiale profunde
se găsesc în şanţul n. radial; în continuare perforează septul
intermuscular lateral al braţului ajungând în regiunea
antebrahială anterioară
- a. brahială profundă - din care se desprind
ramurile:
- a. colaterală medie
- a. colaterală radială
- a. nutritivă a humerusului

7. Regiunea posterioară a antebraţului şi dorsul mâinii

7.1. Noţiuni de anatomie descriptivă
7.1.1. Muşchii regiunii posterioare a antebraţului
Muşchii regiunii posterioare a antebraţului
Denumire Origine Inserţie Acţiune
M. extensor al - epicondilul lateral, fascia - în 1/3 inferioară a - extensor al antebraţului
degetelor antebrahială antebraţului se împarte în 4 - extensor al mâinii
fascicule destinate ultimelor - extensor al degetelor
patru degete; ele se inseră pe - extensor al falangelor distale
feţele posterioare ale ulti-
melor două falange
M. extensor al - idem - falangele distale ale degetu- - extensor al degetului mic
degetului mic lui mic
M. extensor - capul humeral - - baza metacarpianului - extensor şi adductor al mâinii
ulnar al epicondilul lateral, V
fascia antebrahială
carpului
- capul ulnar - faţa
şi marginea
posterioară a ulnei
M. lung - feţele posterioare - faţa laterală a bazei - abducţia mâinii
abductor al ale oaselor primului metacarpian - abducţia şi anteducţia policelui
antebraţului şi
policelui membrană
interosoasă
M. scurt - idem - faţa posterioară a - abductor al policelui
extensor al bazei falangei - extensor al falangei sale
proximale a policelui proximale
policelui
M. lung - faţa posterioară a - faţa posterioară a - extensia şi abducţia policelul
extensor al ulnei şi membrana falangei distale a
interosoasă policelui
policelui
32
60
 M. extensor al - idem - articulaţia metacarpo- - extensor al indexului
indexului falangiană a indexului

7.1.2. Muşchii dorsului mâinii

Pe lângă tendoanele mm. superficiali, la nivelul dorsului mâinii se mai găsesc şi mm. interosoşi
dorsali. Mm. interosoşi dorsali au originea în 1/2 dorsală a feţelor care se privesc ale metacarpienelor, precum
şi pe 1/2 palmară a feţei metacaipianului opusă axului mâinii (deci pe care nu are originea un muşchi interosos
palmar). Inserţia acestor muşchi se face pe baza falangei proximale şi pe tendonul corespunzător al m. extensor
al degetelor. Astfel, primul m. interosos se inseră pe index, al II-lea şi al III-lea pe medius, iar al IV-lea pe
inelar. Mm. interosoşi dorsali sunt flexori ai falangelor proximale, extensori ai ultimelor două falange şi
abductori ai degetelor.

7.1.3. Inervaţia regiunii antebrahiale posterioare şi a dorsului mâinii

Muşchii din regiunea antebrahială posterioară sunt inervaţi de n. radial. Muşchii interosoşi dorsali sunt
inervaţi de n. ulnar.

7.2. Anatomia topografică a regiunii antebrahiale posterioare şi a

dorsului mâinii
Anatomia topografică a regiunii antebrahiale posterioare şi a dorsului mâinii
Element Elemente descriptive Disecţia
topografic
Pielea - linia de incizie verticală coboară
pe mijlocul regiunii antebrahiale
posterioare a dorsulul mâinii şi
în continuare pe mijlocul feţei
dorsale a mediusului
- linie de incizie transversală prin
rădăcina degetelor, din care
coboară incizii verticale pe
mijlocul feţei dorsale a degetelor
Paniculul - n. cutanat lateral antebrahial (ramură din n.
adipos musculocutanat)
- regiunea - n. cutanat antebrahial medial
antebrahială - n. cutanat antebrahial dorsal este ramură a
posterioară n. radial din care se desprinde la nivelul
şanţului bicipital lateral
- vv. digitale dorsale, reţeaua venoasă - evidenţierea şi disecţia tuturor
dorsală a alinii şi vv. metacarpiene dorsale acestor formaţiuni
(vezi 3.1.3.)
- dorsul mâinii - r. dorsală a n. ulnar se desprinde din n. ulnar
profund de r. palmară, şi ajunge pe dorsul
mâinii, încrucişând m. flexor ulnar al carpului
şi ulna; din el se desprind rr. digitale dorsale
pentru ultimele două spaţii interosoase; aceste
ramuri inervează pielea dorsală a degetului
mic, a primei falange a inelarului şi a jumătăţii
mediale a falangei proximale a mediusului

33
61
 - r. superficială a n. radial pătrunde în 1/3
distală a regiunii antebrahiale posterioare şi
coboară pe dorsul mâinii; din această ramură se
desprind trei nn. digitali dorsali care inervează
restul din feţele dorsale ale degetelor care nu
sunt inervate de n. ulnar
Fascia - retinaculul extensorilor este o chingă - secţionarea verticală a fasciei
antebrahială fibroasă situată în partea distalp a fasciei antebrahiale, pe mijlocul ei, şi
- retinaculul antebrahiale; de pe faţa sa profundă se desprind disecarea ei spre marginile
extensorilor prelungiri care se inseră pe feţele posterioare regiunii; disecarea celor 2
ale epifizelor distale ale oaselor antebraţului, lambouri va menaja inserţiile
determinând cu şanţurile de la acest nivel muşchilor superficiali pe fascie
tunele fibroase, care dinspre lateral spre medial
sunt: pentru mm. lung abductor şi scurt
extensor al policelui, pentru mm. extensori
radiali ai carpului, pentru m. lung extensor al
policelui, pentru mm. extensori ai degetelor şi
ai indexului, pentru m. extensor al degetului
mic şi pentru m. extensor ulnar al carpului
Lama - continuă la nivelul dorsului mâinii fascia
superficială a brahială; se inseră pe retinaculul extensorilor
fasciei dorsale a - m. extensor al degetelor - izolarea acestor muşchi
mâinii - m. extensor al degetului mic
Planul muscular - m. extensor ulnar al carpului - secţionarea longitudinală a
superficial în care - m. anconeu tecilor lor fibroase
dinspre lateral spre - aceşti muşchi sunt încadraţi lateral de mm.
medial se găsesc: extensori radiali ai carpului, iar medial de m. - se continuă disecarea acestor
flexor ulnar al carpului muşchi până la inserţiile lor
- tecile sinoviale ale m. extensori au dispoziţie distale
şi rol similar celor ale mm. flexori; ele
corespund tecilor fibroase ale mm. extensori
- r. profundă a n. radial - desprinsă în - evidenţierea şi disecarea acestor
regiunea anterioară a cotului, trece prin m. ramuri
supinator, ocoleşte spre posterior colul
radiusului şi se aşează între cele 2 planuri
musculare ale regiunii antebrahiale posterioare;
din el se desprinde n. interosos posterior
Planul - m. lung abductor al policelui - disecarea acestor muşchi pe
muscular - m. scurt extensor al policelui toată întinderea lor
- m. lung extensor al policelui
profund în care - m. extensor al indexului
dinspre lateral spre
- tabachera anatomică este un spaţiu a cărui
medial se găsesc:
margine laterală este formată de tendoanele
mm. lung abductor şi scurt extensor al
policelui, marginea medială de tendonul lung
extensor al policelui, iar în aria sa se află
tendoanele mm.extensori radiali ai carpului şi
a. radială
- a. radială - părăseşte regiunea antebrahială
anterioară, încrucişează spre posterior procesul
stiloid radial, şi trece profund de tendoanele
muşchilor care delimitează tabachera
anatomică, ajungând pe originea primului m.
interosos dorsal; în aria tabacherei anatomice
34
62
 este situat profund de v. digitală a policelui şi
de ramurile senzitive dorsale ale n. radial
Mușchiul vasculo- - a. interosoasă posterioară este ramură din a. - evidenţierea şi disecarea acestor
nervos interosos ulnară elemente situate pe faţa
posterior - n. interosos posterior se desprinde din r. posterioară a membranei
profundă a n. radial interosoase
Reţeaua dorsală a - r. dorsală a carpului se desprinde din a. - disecarea ramurilor dorsale ale
carpului radială în tabachera anatomică; se aşează carpului, a reţelei dorsale şi a aa.
profund de tendoanele mm. extensori şi se metacarpiene şi digitale dorsale
anastomozează cu ramura omonimă din a.
ulnară pentru a forma reţeaua dorsală a
carpului; din convexitatea ei pleacă aa.
metacarpiene dorsale situate pe mm.
interosoşi dorsali; a. metacarpiană pentru
primul spaţiu interosos se poate desprinde
direct din a. radială; la nivelul spaţiului
interosos fiecare din aa. metacarpiene se
bifurcă în aa. digitale dorsale pentru marginile
dorsale care se privesc a 2 degete; artera pentru
marginea ulnară dorsală a degetului V se
desprinde direct din arcul arterial
- r. dorsală carpiană se desprinde din a.
ulnară, trecând pe sub m. flexor ulnar al
carpului
Planul mm. - interosoşi dorsali acoperiţi de lama profundă a
interosoși dorsali fasciei dorsale

8. Membrul superior - sinteze

8.1. Arterele membrului superior
Traiectul arterelor şi ramurilor lor
DENUMIREA ARTEREI RAMURII TRAIECT (REGIUNI)
1. A. axilară Regiunea axilară
- rr. axilare
- a. toracică supremă
- a. toraco-acromială
- r. acromială
- r. deltoidiană
- rr. pectorale
- a. toracică laterală
- r. claviculară
- a. subscapulară Regiunea scapulară
- a. circumflexă scapulară şi a.
toracodorsală Regiunea axilară
- a. circumflexă humerală anterioară Regiunea scapulară
- a. circumflexă humerală posterioară
2. A. brahială Regiunea brahială anterioară
 Fosa cubitală
- a. brahială profundă Regiunea brahială posterioară
- a. colaterală medie
- a. colaterală radială
- a. nutritivă a humerusului
- a. colaterală ulnară superioară Regiunea brahială anterioară

35
63
 Regiunea brahială posterioară
- a. colaterală ulnară inferioară Regiunea brahială anterioară
Fosa cubitală
2.1. A. radială Regiunea antebrahială anterioară
Tabachera anatomică
Palma
- a. recurentă radială Şanţul bicipital lateral
- r. carplană palmară Regiunea antebrahială anterioară
- r. palmară superficială Regiunea palmară
- r. dorsală a carpului Tabachera anatomică
- reţeaua carpiană dorsală Dorsul mâinii
- aa. metacarpiene dorsale
- aa. digitale dorsale Dorsul degetelor
- arcul palmar profund Regiunea palmară
- aa. metacarpiene palmare
- a. principală a policelui Regiunea palmară
- a. radială a indexului Index
2.2. A. ulnară Regiunea antebrahială anterioară
Regiunea palmară
a) - a. recurentă ulnară
- r. anterioară Fosa cubitală
- r. posterioară (şanţul bicipital medial)
b) - a. interosoasă comună Regiunea antebrahială anterioară
- a. interosoasă anterioară
- a. n. median
- a. interosoasă posterioară Regiunea antebrahială posterioară
c) - r. carpiană palmară Regiunea antebrahială anterioară
d) - r. dorsală a carpului Regiunea antebrahială posterioară
e) - r. palmară
f) - arcada palmară superficială Regiunea palmară
- aa. digitale palmare comune
- aa. digitale palmare proprii

La nivelul cotului, ramurile colaterale şi recurente din aa. brahială, brahială profundă, radială și ulnară
se anastomozează realizând reţeaua articulară a cotului. Schematic aa. colaterale ulnare superioară şi
inferioară din a. brahială se anastomozează cu aa. recurente ulnare anterioară şi posterioară din a. ulnară în
dreptul epicondilului medial. În dreptul epicondilului lateral, se formează o reţea similară realizată prin
anastomoza aa. colaterale medie şi radială din a. brahială profundă cu a. recurentă radială ramură din a. radială.
Rolul acestor reţele este de a asigura nutriţia articulaţiei în condiţiile obstrucţiei uneia din ramuri.

8.2. Drenajul limfatic al membrului superior

Limfa membrului superior este drenată prin 2 reţele limfatice:
- limfaticele superficiale încep prin reţele digitale, care drenează limfa în reţelele mâinii (palmare şi
dorsale); reţeaua palmară drenează în grupul lateral al ganglionilor axilari, pe când reţeaua dorsală este
tributară grupului lateral al ganglionilor axilari, direct sau după staţie prealabilă în ganglionii cubitali, unde
ajunge prin colectoare care urcă pe faţa posterioară a antebraţului şi apoi pe faţa anterioară a braţului;
- limfaticele profunde sunt satelite vaselor sanguine profunde, ajungând în ganglionii cubitali, iar de
la aceştia în grupul lateral al ganglionilor axilari.
Între cele două reţele se stabilesc anastomoze.
Aferenţele şi eferenţele ganglionilor axilari sunt prezentate în cap. 1.1.4.
36
64
 8.3. Plexul brahial
Traiectul, ramurile şi teritoriul nervilor extremităţii libere a membrului superior
Denumirea nervului
Traiect Teritoriu
(ramurii)
1. N. axilar: Regiunea axilară
Regiunea scapulară
- rr. musculare - mm. rotund mic şi deltoid
- n. cutanat brahial latero- Regiunea deltoidiană - senzitiv: faţa posterioară a
superior Regiunea brahială posterioară umărului şi faţa supero-laterală a
braţului
2. N. cutanat brahial Regiunea axilară - senzitiv: baza axilel şi faţa
medial Regiunea brahială anterioară medială a braţului
3. N. cutanat antebrahial Regiunea axilară
medial Regiunea brahială anterioară - senzitiv - faţa medială a
Regiunea antebrahlală anterioară antebraţului
4. N. musculocutanat Regiunea axilară
Regiunea brahială anterioară
- rr. musculare Regiunea brahială anterioară - motor: mm. regiunii brahiale
anterioare
- n. cutanat lateral Şanţul bicipital lateral - senzitiv: faţa laterală a
antebrahial antebraţului
5. N. median Regiunea axilară
Regiunea brahială anterioară
Regiunea anterioară a cotului
Regiunea antebrahială anterioară
- rr. musculare Regiunea anterioară a antebraţului - motor: - mm. grupului anterior al
antebraţului, exceptând m. flexor
ulnar al carpului şi fasciculul
medial al m. flexor profund al
degetelor
Regiunea palmară - mm. eminenţei tenare,
exceptând m. adductor şi capul
profund al m. scurt flexor al
policelui
- n. antebrahial interosos - primii 2 lombricali
anterior Regiunea antebrahială anterioară - mm. profunzi din regiunea
antebrahială anterioară
- r. palmară Regiunea palmară - senzitiv: pielea eminenţei tenare
- nn. digitali comuni - nn.
digitali palmari proprii Regiunea palmară - feţele anterioare ale degetelor
I-III, 1/2 laterală a feţei anterioare
a degetului IV, feţele posterioare
ale ultimelor două falange ale
degetelor II-IV
6. N. radial Regiunea axilară
Regiunea brahială posterioară
Regiunea antebrahială anterioară
- rr. musculare Regiunea brahială posterioară - motor: - mm. posteriori ai
braţului
- mm. grupurilor lateral şi
- n. cutanat brahial Regiunea axilară posterior ale antebraţului
posterior Regiunea scapulară - senzitiv: pielea postero-laterală a

37
65

- n. cutanat antebrahial
posterior
- r. superficială
- nn. digitali dorsali
- r. comunicantă pentru
n. ulnar
- r. profundă
7. N. ulnar
- rr. musculare
- r. profundă
- r. palmară
- r. dorsală - rr.. digitale
dorsale
- r. superficială
nn. digitali palmari comuni
nn. digitali palmari proprii
Regiunea brahială posterioară
Regiunea brahială posterioară
Regiunea antebrahială posterioară
Regiunea antebrahială anterioară
Regiunea antebrahială posterioară
Dorsul mâinii
Regiunea antebrahială posterioară
Regiunea axilară
Regiunea brahială anterioară
Regiunea brahială posterioară
Regiunea antebrahială anterioară
Regiunea antebrahială anterioară
Regiunea palmară
Regiunea palmară
Regiunea palmară
Dorsul mâinii
Regiunea palmară
braţului
- senzitiv: pielea posterioară a
antebraţului
- pielea dorsului mâinii
- pielea dorsală a policelui, a
falangei proximale a indexului şi
din 1/2 laterală a falangei
proximale a mediusului
- motor: mm. posteriori profunzi ai
antebraţului
- motor: - m. flexor ulnar al
carpului şi fasciculele mediale ale
m. flexor profund al degetelor
- mm. eminenţei hipotenare
- mm. interosoşi
- ultimii doi lombricali
- m. adductor al policelui
- capul profund al m. scurt flexor
al policelui
- senzitiv: - pielea eminenţei
hipotenare
- pielea dorsală a 1/2 mediale a
falangei proximale a mediusului şi
prima falangă a inelarului şi
auricularului în întregime
- pielea feţei palmare a degetului
V şi 1/2 medială a inelarului

9. Membrul superior - anatomia pe viu

Prin inspecţie se pot evidenţia următoarele formaţiuni anatomice:
a) plici de flexiune reprezentate de:
- plica axilară anterioară care reprezintă limita medială a peretelui anterior al axilei;
- plica axilară posterioară care reprezintă limita medială a peretelui posterior al axilei;
- plica cotului;
- plicile anterioare de la nivelul articulaţiei radio-carpiene;
- plicile palmare;
- plicile digito-palmare şi
- plicile digitale;
b) reliefuri musculo-tendinoase mai evidente la persoanele musculoase cu ţesut adipos subcutanat
slab;
c) venele superficiale se vizualizează pe dorsul mâinii, în regiunea antebrahială anterioară şi în
regiunea anterioară a cotului. Pentru evidenţierea lor se recomandă compresiunea venelor prin aplicarea unui
38
66
garou în partea distală a braţului.
Palparea membrului superior evidenţiază următoarele elemente anatomice:
a) reliefuri musculo-tendinoase;
Reliefurile musculo-tendinoase ale membrului superior
Denumirea muşchiului
sau tendonului
Mm. trapez
Mm. rotund mare şi
latissimus dorsi
M. pectoral mare
M. deltoid
M. biceps brahial
M. coracobrahial
M. brahial
M. triceps brahial
M. brahioradial
Mm. flexor radial al
carpului, flexor superficial
al degetelor, flexor ulnar al
carpului
M. rotund pronator
Mm. extensori al degetelor
şi mâinii
M. lung extensor radial al
carpului
Limitele tabacherei
anatomice
Repere anatomice Metoda de evidenţiere
Spate şi ceafă Opunerea la mişcările umărului (ridicare,
coborâre) şi apropierea scapulelor
Peretele posterior al axilei Opunerea la adducţia braţului
Peretele anterior al axilei şi Opunerea la adducţia braţului
pe peretele anterior al
toracelui
Formează relieful umărului Opunerea la flexia, extensia şi abducţia
braţului pentru a evidenţia părţile sale
Formează proeminenţa Opunerea la flexia antebraţului şi supinaţie
verticală a regiunii brahiale
anterioare delimitată de cele
2 şanţuri bicipitale (medial
şi lateral)
Peretele lateral al axilei Abducţia braţului
Se evidenţiază marginile Opunerea la flexia antebraţului
sale (laterală şi medială)
care depăşesc în partea
inferioară a braţului relieful
m. biceps brahial
Relieful regiunii brahiale Opunerea la extensia antebraţului
posterioare putând fi
vizualizate şi palpate cele 3
capete
Relieful lateral în regiunea Opunerea la flexia antebraţului şi supinaţie
antebrahială anterioară şi în
1/2 inferioară a regiunii
brahiale anterioare
1/3 distală a regiunii Opunere la flexia mâinii şi a degetelor
antebrahiale anterioare
1/3 proximală a regiunii Opunere la pronaţie
antebrahiale anterioare
Regiunea antebrahială Opoziţie la extensia mâinii şi degetelor
posterioară şi dorsul mâinii
Regiunea antebrahială Limitează lateral şanţul paleocranian lateral
posterioară
Dorsul mâinii Se evidenţiază prin abducţia şi extensia
policelui
39
67
 Fosa cubitală Regiunea anterioară a Se folosesc ca repere limitele date de mm.
cotului epicondilieri mediali şi laterali

Palparea tendonului m.
biceps brahial
M. palmar scurt Eminenţa hipotenară
Eminenţele tenară şi Prin comprimarea n. ulnar în apropierea
hipotenară pisiformului la antebraţul extins

b) artere;

Palparea arterelor membrului superior

Denumirea muşchiului sau

Repere anatomice Metoda de evidenţiere
tendonului
Ultima parte a arterei axliare Faţa medială a m. coracobrahial Abducţia braţului
A. brahială Medial de m. biceps brahial Pentru măsurarea tensiunii
În regiunea brahială şi cubitală arteriale
anterioare
A. radială Șanţul pulsului şi în tabachera Pentru explorarea pulsului
anatomică
A. ulnară În 1/2 distală a regiunii
antebrahiale anterioare şi lateral
de osul pisiform

c) ganglioni limfatici - în condiţii normale se palpează uneori ganglionii ulnari;

d) nervi;
- n. median - se palpează la nivelul braţului la nivelul şanţului bicipital medial;
- n. ulnar - se palpează la nivelul: (1) şanţului paraolecranian medial şi (2) în 1/4 inferior al
regiunii anterioare antebrahiale, lateral de tendonul m. flexor ulnar al carpului.
Palparea mai profundă a nervilor este urmată de o senzaţie particulară, comparabilă cu o furnicătură.

1. Regiunea anterioară a coapsei şi regiunea anterioară a

Genunchiului
Regiunea anterioară a coapsei are la suprafaţă următoarele limite:
- superior - plică inguinală;
- inferior - orizontala care trece la 2-3 cm superior de rotulă;
- lateral - verticala care uneşte marele trohanter eu condilul lateral;
- medial - verticala care coboară de la pubis la condilul medial.
Profund, regiunea anterioară a coapsei este delimitată de septul intermuscular lateral şi de
prelungirea profundă a septului intermuscular medial.
Regiunea anterioară a genunchiului are următoarele limite:
- superior - limita inferioară a regiunii anterioare a coapsei;
- inferior - orizontala care trece prin tuberozitatea tibiei;
- lateral şi medial - verticalele care coboară de la marginile posterioare ale condililor femurali

40
68
 1.1. Noţiuni de anatomie descriptivă
1.1.1. Muşchii regiunii anterioare a coapsei. Fascia lata
Muşchii regiunii anterioare a coapsei se împart într-un grup anterior şi un grup medial.

Muşchii regiunii anterioare a coapsei - grupul anterior

Denumire Origine Inserţie Acţiune Inervaţie
M. tensor al - extremitatea - în 1/3 superioară a - pune în tensiune fascia
fasciei late anterioară a crestei coapsei, corpul coapsei şi tractul iliotibial
iliace, spina iliacă muscular se continuă şi astfel fixează gamba în
antero-superioară şi cu tractul iliotibial extensie
incizura situată care se inseră pe - continuă flexia gambei N. fesier
inferior de aceasta condilul lateral al când aceasts este începută superior
tibiei de alţi muşchi
- rotator lateral al gambei
- abductor şi flexor al
coapsei
- fixează capul femural în
acetabul
M. croitor - spina iliacă antero- - faţa medială a - flexie, abducţie şi rotaţie N. femural
superioară şi pe diafizei tibiei, laterală a coapsei
incizura situată formând planul - flexia şi rotaţia medială a
inferior superficial al unui gambei
complex tendinos
numit ”picior de
gâscă” (pes
anserinus); între pes
anserinus şi planul
osos se află bursa
piciorului de gâscă
M. - m. drept femural - baza şi marginile - m. drept femural: N. femural
quadriceps prin tendonul rotulei, continuându- flexor şi abductor al
direct pe spina se inferior cu coapsei
femural
iliacă antero- tendonul rotulian - contracţie în totalitate:
inferioară, iar prin care se inseră pe extensia gambei
tendonul reflectat tuberozitatea tibiei;
superior de acetabul la locul de inserţie se
- m. vast lateral: află: (1) burse
linia de trifurcaţie seroase: bursa
laterală a liniei subcutanată,
aspre, buza laterală prepatelară, bursa
a liniei aspre, faţa subfascială
anterloară a prepatelară situată
trohanterului mare, între tendon şi fascia
faţa laterală a lata, bursa
diafizei femurale subtendinoasă
- m. vast medial - prepatelară situată
buza medială a liniei între tendon şi
aspre, faţa inferioară femur, şi (2) burse
a colului femurului sinoviale: bursa
- m. vast subcutanată
intermediar infrapatelară,
- faţa anterioară a bursa subcutanată
diafizei femurului şi a tuberozităţii tibiei
41
69
 pe buza laterală a şi bursa
liniei aspre infrapatelară
profundă situată
profund pe tendon
M. iliopsoas - m. psoas mare - trohanterul mic N. femural
format din: prin arcade
tendinoase pe feţele
laterale ale
corpurilor - flexia coapsei peste
vertebrelor T12-L4 şi orizontală, rotator lateral şi
pe feţele anterioare adductor al coapsei
ale proceselor - creasta pectineală a - punct fix pe femur -flexor
transversale lombare pubisului al pelvisului şi trunchiului
- m. psoas mic pe
feţele mediale ale - trohanterul mic
corpurilor vertebrale împreun cu tendonul
T12-L1 m. psoas mare
- m. iliac - fosa
iliacă

Muşchii regiunii anterioare a coapsei grupul medial

Denumire Origine Inserţie Acţiune Inervaţie

M. pectineu - creasta pectinee - linia pectinee a - flexie, adducţie şi n. femural (pentru
şi buza anterioară liniei aspre a rotaţia laterală a faţa anterioară) şi
a şanţului femurului coapsei ramura anterioară a
obturator n. obturator (pentru
faţa posterioară)
M. - faţa laterală a - interstiţiul liniei - flexia, adducţia şi n. femural (pentru
adductor ramurii inferioare aspre rotaţia laterală a faţa anterioară) şi
a pubisului coapsei ramura anterioară a
lung
n. obturator (pentru
faţa posterioară)
M. - ramura - interstiţiul liniei idem ramura anterioară a n.
adductor inferioară a aspre obturator
pubisului
scurt
M. - tuberozitatea - fasciculul - adductor şi ramura posterioară a
adductor ischiatică, ramura superior pe linia extensor al coapsei n. obturator
inferioară a de trifurcaţie - fasciculul inferior N. ischiatic
mare
pubisului, ramura laterală a liniei rotator medial al
ischionului aspre coapsei
- fasciculul -fasciculele
mijlociu superior şi mijlociu:
pe interstiţiul liniei rotaţie laterală
aspre
- fasciculul
inferior: tuberculul
adductorului

M. gracilis - ramura - faţa medială a - adductor al ramura anterioară a

inferioară a tibiei, în planul coapsei, flexor şi n. obturator
pubisului profund al lui pes uşor rotator medial
anserinus al gambei

42
70
 Fascia care înveleşte coapsa se numeşte fascia lata. Ea se inseră pe creasta iliacă, ligamentul inguinal,
faţa posterioară a sacrului și coccisului, pubis şi ischion. Inferior, se inseră pe condilii femurului şi tibiei,
tuberozitatea tibiei, patela şi capul fibulei.
De pe faţa sa profundă pleacă 2 septuri intermusculare:
- septul intermuscular medial al coapsei, care se inseră pe buza medială a liniei aspre, pe ramura ei
inferioară, ajungând inferior să se prindă pe tuberculul adductorului: el separă m. vast medial de mm. adductori
şi pectineu; o prelungire a acestui sept, având aceleaşi inserţii cu acesta, separă muşchii grupului medial de
cei ai grupului posterior;
- septul intermuscular lateral al coapsei se inseră pe buza laterală a liniei aspre, pe ramura ei de
trifurcaţie laterală şi pe condilul lateral al femurului; separă m. vast lateral de capul scurt al m. biceps femural.
Fascia lata emite fascii pentru mm. coapsei. Ea formează teaca vaselor femurale, iar la nivelul
trigonului femural ia denumirea de fascia cribroasă.

1.1.2. Arterele din regiunea anterioară a coapsei

A. femurală continuă a. iliacă externă. Ea se întinde între ligamentul inguinal şi hiatusul tendinos al
m. adductor mare, de unde se continuă cu a. poplitee. Ea este cuprinsă în teaca vaselor femurale, care este o
dependinţă a fasciei lata.

1.1.3. Venele din regiunea anterioară a coapsei

Venele membrului inferior, asemănător celor de la membrul superior, formează 2 sisteme: superficial
și profund.
Sistemul venos profund este reprezentat de v. femurală, care continuă v. poplitee de la hiatusul tendinos
al m. adductor mare până la ligamentul inguinal, unde se continuă cu v. iliacă externă.
Sistemul venos superficial este reprezentat de v. safena mare şi afluenţii săi.

1.1.4. Ganglionii limfatici inguinali

Ganglionii limfatici inguinali se găsesc inferior de ligamentul inguinal. După aşezarea lor în raport cu
fascia cribroasă se împart în ganglioni inguinali superficiali (situaţi superficial de fascie) şi ganglioni inguinali
profunzi (situaţi profund de fascie).
Ganglionii inguinali superficiali se pot împărţi prin două perpendiculare care trec prin locul de vărsare
al v. safenei mari în 4 grupuri.

Aferenţele ganglionilor inguinali superficiali

Grup ganglionar Aferenţe

Grupul supero-lateral
Grupul supero-medial
Grupul infero-lateral
Grupul infero-medial
- fesă, partea infraombilicală a peretelui abdominal
- partea infraombilicală a peretelui abdominal, organe genitale externe, perineu,
anus
- membrul inferior
- membrul inferior, organe genitale externe, perineu, anus

Vasele aferente ale ganglionilor superficiali se varsă în ganglionii inguinali profunzi.

Ganglionii inguinali profunzi drenează limfa de la ganglionii inguinali superficiali şi de la
colectoarele limfatice profunde care însoţesc vasele femurale. Aceşti ganglioni drenează limfa în ganglionii
limfatici inferiori.
43
71
 1.1.5.Plexul lombo-sacral
Plexul lombo-sacral inervează membrul inferior. El este format din: plexul lombar, plexul sacral, n.
ruşinos şi n. coccigian.
Plexul lombar este format din anastomoza ramurilor ventrale ale primilor 3 nervi lombari, parţial din
L4 şi primeşte o ramură comunicantă de la r. ventrală T12.
Plexul lombar are formă triunghiulară prezentând: margine medială (în raport cu vertebrele lombare),
margine laterală (din care pleacă nervii colaterali) şi margine inferioară (din care pleacă ramurile
terminale). El este situat anterior de procesele costiforme, între arcadele m. psoas. Ramurile sale străbat acest
muşchi şi apoi diverg spre teritoriile pe care le inervează.
Ramurile ventrale T12 - L1, formează un trunchi care se ramifică în:
- ramura superioară din care pleacă nn. iliohipogastric şi ilioinguinal şi
- ramura inferioară - care intră în alcătuirea n. genitofemural
Ramura inferioară L2 formează cu ramurile ventrale L3- L4 un trunchi care se ramifică în:
- ramura anterioară din care pleacă n. obturator;
- ramura posterioară din care pleacă nn. femuro-cutanat lateral şi femural.
Din nervul L4 pleacă o ramură la L3, împreună cu care formează trunchiul lombo-sacral.
Plexul lombar este legat de lanţul simpatic prin rr. comunicante. Ramurile plexului lombar se împart în ramuri
colaterale (nn. iliohipogastric, ilioinguinal, genitofemural şi femurocutanat lateral) şi ramuri terminale (nn.
obturator şi femural).

1.2. Anatomia topografică a regiunii anterioare a coapsei și a

regiunii anterioare a genunchiului
Anatomia topografică a regiunii femurale anterioare şi regiunii anterioare a genunchiului
Element Elemente descriptive Disecţie
topografic
Pielea - linie de incizie între spina iliacă
antero-superioară şi spina pubisului
- linie transversală care trece la 2-3
degete inferior de rotulă
- linie de incizie verticală care coboară
pe mijlocul feţei anterioare a coapsei şi
genunchiului, urmând precedentele
două
- disecţia celor două lambouri spre
laturile celor două regiuni
Paniculul adipos - v. safena mare urcă pe faţa medială a - disecarea v. safene mari începând din
în care se evidenţiază: genunchiului, trece anterior de m. partea inferioară a regiunii până la locul
- v. safena mare şi croitor, străbate hiatul safen al fasciei de vărsare
afluenţii săi cribroase şi se varsă în v. femurală
- afluenţii v. safene mari situaţi în
apropierea vărsării ei în v. femurală
sunt: vv. ruşinoase externe, v. - evidenţierea şi disecarea acestor vene
circumflexă iliacă superficială, v.
epigastrici superficiali, vv. dorsale
superficiale ale penisului
(clitorisului), vv. scrotale sau labiale
44
72
 anterioare şi uneori v. safenă
accesorie, ultima colectând sângele din
regiunea posterioară a coapsei
- n. femurocutanat lateral apare pe - disecarea acestui nerv de la spaţiul
marginea laterală a m. psoas, inferior de dintre cele 2 spine iliace anterioare,
- n. femurocutanat nn. iliohipogastric şi ilioinguinal; până spre genunchi
lateral încrucişează creasta iliacă şi pătrunde
între foiţele fasciei late, fiind situat
retroperitoneal; parcurge fosa iliacă,
paralel cu creasta iliacă şi părăseşte
bazinul prin spaţiul dintre cele două
spine iliace anterioare; în regiunea
anterioară a coapsei se plasează în
unghiul lateral al trigonului femural şi
apoi lateral de m. croitor; coboară
superficial de m. tensor al fasciei lata
- ramuri cutanate până în apropierea genunchiului
anterioare din n. - ramuri cutanate anterioare care - se disecă aceste ramuri până spre locul
femural perforează fascia în partea anterioară şi lor de emergenţă; se poate folosi ca
medială a coapsei reper locul de vărsare al v. safene
interne
- r. cutanată perforează fascia lata în
- r. cutanată a n. 1/3 mijlocie a feţei mediale a
Obturator genunchiului
- n. safen: însoţeşte în traiectul său - se evidenţiază n. safen la ieşirea din
- n. Safen descendent vasele femurale până în canalul adductorilor şi apoi se disecă r.
canalul adductorilor; la acest nivel infrapatelară; ca reper se foloseşte v.
perforează membrana vasto-adductoare safena mare
împreună cu a. descendentă a
genunchiului şi coboară împreună cu v.
safena mare, subfascial între mm. vast
medial şi adductor mare; dintre
ramurile sale la acest nivel sunt:
- r. infrapatelară care străbate m.
croitor şi fascia lata inervând pielea
genunchiului
- gg. limfatici superficiali - evidenţierea celor patru grupe şi a
- gg. limfatici formaţiunilor vasculo-nervoase
superficiali superficiale de mai sus
- apoi îndepărtarea acestor ganglioni
Fascia lata și m. - fascia cribriformă - este porţiunea - disecarea fasciei care acoperă m.
tensor al fasciei din fascia lata, situată la nivelul tensor al fasciei lata
trigonulul femural, perforată de
lata
elementele vasculo-nervoase
superficiale; orificiul prin care v. satenă
mare trece profund este mare şi se
numeşte hiatul safen; conturul acestui
orificiu se numeşte margine falciformă
şi prezintă două extremităţi: cornul
superior şi cornul inferior

Teaca vaselor
femurale: - corespunde lacunei vasculare - incizie verticală a fasciei cribroase,
(1) segmentul delimitată: anterior de ligamentul lateral de v. safena mare, între aceasta şi
inguinal, posterior de ligamentul ligamentul inguinal
45
73
proximal al tecii pectineu, lateral de arcul iliopectineu
vaselor femurale care o separă de lacuna musculară şi
medial de ligamentul lacunar; la acest
nivel dinspre lateral spre medial se
găsesc a. femurală, v. femurală şi
ganglionii limfatici profunzi; normal,
lacuna vasculară se împarte în (1) inel
femural situat lateral, care este
delimitat lateral de v. femurală iar
medial de ligamentul lacunar şi (2)
canal femural situat medial, care
conţine ţesut conjunctiv şi ganglioni
inguinali profunzi; el devine real numai
în herniile femurale
- decolarea celor 2 lambouri
- evidenţierea r. femurale a n.
genitofemural
- examinarea şi evidenţierea
conţinutului tecii
- evidenţierea peretelui lateral şi medial
al tecii prin abaterea spre medial şi
respectiv spre lateral a vaselor
- punerea în evidenţă a inelului şi a
canalului femural
- demonstrarea pereţilor lacunei
vasculare

(2) teaca vaselor

femurale la nivelul
trigonului femural al - peretele anterior: fascia cribroasă
cărei pereţi sunt - peretele posterior-medial: fascia m.
reprezentaţi de: pectineu
- peretele postero-lateral: fascia m.
ilio-psoas
- conţinutul tecii - este reprezentat de
aceleaşi elemente ca în primul segment
al tecii şi care prezintă aceleaşi
raporturi;
lateral de a. femurală se află n. femural
(care la acest nivel se împarte în
ramurile sale terminale) şi m. croitor
(muşchi satelit); de asemenea, a.
femurală este încrucişată anterior de r.
- ramurile feaurale în
trigonul femural:
femurală din n. genitofemural

- a. epigastrică superficială - are - evidenţierea şi disecarea acestor artere

originea în a. femurală la 1 cm inferior începând de la origine
de ligamentul inguinal; ea are traiect - se continuă disecţia rr. cutanate
ascendent, spre abdomen, perforând anterioare ale n. femural
fascia cribroasă
- a. circuaflexă iliacă superficială
perforează fascia cribroasă, încrucişând
ligamentul inguinal şi apoi paralel cu el
se îndreaptă spre lateral
- aa. ruşinoase externe - sunt una
superioară şi alta inferioară; ele au
n. femural și ramurile originea pe faţa medială a a. femurale,
sale superior şi respectiv inferior de crosa v.
safene mari; străbat fascia şi se
îndreaptă spre scrot (labiile mari)
- n. femural - coboară pe m. ilio-psoas,
profund de fascia iliacă şi de peritoneul
parietal; străbate lacuna musculară,
lateral de arcul iliopectineu care îl
separă de a. femurală; în trigonul
femural se află pe m. psoas
- rr. musculare - pentru mm. pectineu,
46
74
 iliopsoas, croitor, quadriceps
- rr. cutanate anterioare (vezi
paniculul adipos)
- a. femurală profundă (v. planul
muscular)
- n. safen - situat la acest nivel lateral
de a. femurală
Planul muscular
format din:
- m. tensor al - m. tensor al fasciei lata - incizarea fasciei sale în lungul
fasciei lata muşchiului şi îndepărtarea ei
- m. croitor - m. croitor: traversează diagonal
regiunea anterioară a coapsei, oblic spre
inferior şi medial
- trigonul femural - trigonul femural - situat în partea
superioară a regiunii; este delimitat:
superior de ligamentul inguinal,
lateral de m. croitor, medial de m.
adductor lung; anterior este acoperit de
fascia cribroasă; aria sa este formată
lateral de m. iliopsoas cu fascia sa, iar
medial, de m. pectineu şi fascia sa;
conţinutul este reprezentat dinspre
lateral spre medial de nervul, artera şi
vena femurală, de ramurile a. femurale
şi n. femural
- muşchii adductori
dispuşi de la suprafaţă - m. lung adductor - acoperă în partea
în profunzime astfel: proximală m. scurt adductor, iar în cea
distală m. mare adductor; între el şi
aceştia se află ramura anterioară a n.
obturator; participă la delimitarea
trigonului femural şi a canalului
adductor
- m. scurt adductor - este acoperit de
precedentul şi de m. pectineu,
acoperind partea superioară a m.
adductor mare; superior are raport cu
m. obturator extern
- m. mare adductor este cel mai
profund dintre mm. adductori; pe
suprafaţa sa anterioară se află ramura
posterioară a n. obturator, iar posterior
intră în raport cu n. ischiatic şi mm.
regiuni posterioare a coapsei; la locul
său de inserţie, tendonul său împreună
cu linia aspră delimitează un orificiu
numit hiatusul tendinos prin care
vasele femurale trec în regiunea
poplitee continuându-se cu vasele - secţionarea transversală a m. croitor la
omonime jumătatea sa
(3) teaca vaselor - examinarea peretelui anterior al tecii şi
femurale în partea a membranei vasto-adductorii
mijlocie a coapsei - această parte a tecii corespunde - secţionarea pe sonda canelată a
47
75
 încrucişării de către m. croitor a feţei peretelui anterior al tecii şi a membranei
anterioare a vaselor femurale; pereţii vasto-adductorii
tecii sunt: anterior: foiţa posterioară a - identificarea şi disecarea elementelor
fasciei m. croitor, postero-medial: vasculo-nervoase din teacă şi canal
fascia m. adductor lung şi postero-
lateral: fascia m. vast medial; la acest
nivel v. femurală încrucişează posterior
a. femurală; dintre ramurile nervului
femural, numai n. safen o însoţeşte,
coborând lateral
- canalul adductorilor al cărui pereţi
(4) teaca vaselor sunt: postero-medial - fascia m.
femurale în partea adductor mare; postero-lateral - fascia
distală a coapsei m. vast lateral; anterior - membrana
vasto-adductorie întinsă între
precedenţii muşchi; ea este acoperită de
fascia m. croitor; la acest nivel vena -identificarea părţilor componente ale
este situată lateral, iar n. safen medial muşchilor
de a. femurală; se ajunge la hiatusul
tendinos al m. adductor mare vasele
femurale trec în regiunea poplitee
(pentru n. safen vezi paniculul adipos)
M. quadriceps - m. quadriceps femural este
femural încrucişat anterior de m. croitor; prin m.
vast medial participă la delimitarea
canalului adductorilor, m. drept femural
coboară în jgheabul format pe laturi de
mm. vast medial şi vast lateral, iar
posterior (profund) de m. vast
intermediar
A. femurală - a. femurală profundă are originea pe
profundă faţa posterioară a a. femurale la 4-5 cm
de ligamentul inguinal, între mm.
iliopsoas şi pectineu; ea se găseşte
succesiv între mm. pectineu şi adductor
lung şi adductor scurt şi apoi între
adductor scurt şi mare; trece prin
inserţia m. adductor mare pentru a
ajunge în regiunea posterioară a - evidenţierea acestor muşchi şi
coapsei; în traiectul său se află posterior îndepărtarea fasciei care îi acoperă,
de vasele femurale menajând formaţiunile vasculo-
A. descendentă a - a. descendentă a genunchiului se nervoase de pe suprafaţa lor
genunchiului desprinde din a. femurală în canalul - demonstrarea lacunei musculare prin
adductorilor; ea trece prin m. vast tragerea în sus de ligamentul inguinal
medial împreună cu n. safen
Mm. iliopsoas şi - m. iliopsoas - ajunge în regiunea
pectineu anterioară a coapsei trecând împreună - disecarea celor 2 planuri ale piciorului
cu n. femural prin lacuna musculară; de gâscă
n. femural se află situat subfascial pe
faţa anterioară a muşchiului (v. şi
trigonul femural)
- m. pectineu - acoperă m. obturator
extern şi pachetul vasculo-nervos
obturator (v. şi trigonul femural)
M. gracilis - m. gracilis este situat în partea cea
48
76
 mai medială a regiunii, are raport lateral - izolarea m. adductor lung
cu mm. adductori; distal este încrucişat - evidenţierea şi disecarea pe faţa lui
de m. croitor şi v. safena mare profundă a r. anterioare şi a ramurii sale
N. obturator - n. obturator este una din ramurile cutanate
terminale ale plexului lombar; ajuns în - izolarea mm. adductori scurt şi mare
canalul obturator se aşează superior de
a. şi v. obturatoare, şi se împarte în - evidenţierea şi disecarea ramurii
ramurile terminale: posterioare a n.obturator
- r. anterioară - care iese din pelvis
şi se aşează mai întâi între mm.
obturator extern şi pectineu, apoi între
mm. adductor lung şi scurt, inervând
aceşti muşchi şi m. gracilis; se termină
prin r. cutanată (v. paniculul adipos)
- r. posterioară - străbate m.
obturator extern şi se aşează între mm.
adductori scurt şi mare pe care îi
inervează prin rr. musculare
Muşchii situați latera - superficial: mm. pectineu şi adductor
de gaura obturată și lung
de marginile acesteia - mijlociu: mm. adductor scurt şi
dispuşi în următoarele obturator extern
straturi: - profund: m. adductor mare
- a. circumflexă femurală medială - - se disecă a. femurală profundă de la
merge pe faţa anterioară m. ilio- psoas, origine spre distal
Ramurile a. femurale trece în continuare printre mm. ilio- - se tracţionează anterior de această
profunde: psoas şi pectineu, mm. adductor scurt şi arteră pentru a evidenţia aa. perforante
obturator extern, mm. adductor mare şi
pătrat femural, ajungând asttfel în
regiunea posterioară a coapsei
- a. circumflexă femurală laterală - - evidenţierea şi disecarea ramurilor
trece profund de m. croitor, circumflexe
încrucişează antero-posterior colul
femural şi se aşează mai întâi profund
de m. drept femural; apoi se găseşte
între m. vast lateral şi femur; emite
următoarele ramuri:
- r. ascendentă - care se aşează
profund de m. tensor al fasciei lata
- r. descendentă - coboară prin
interstiţiul dintre mm. vast intermediar
şi vast lateral, ajungând în regiunea
posterioară a coapsei
- r. transversală - care ajunge în
regiunea posterioară a coapsei trecând
prin m. vast intermediar
- aa. perforante - în număr de trei
ajung în regiunea posterioară a coapsei,
străbătând arcadele tendinoase ale m.
adductor mare

49
77
 2. Regiunea anterioară a gambei şi dorsul piciorului
Regiunea anterioară a gambei are ca limite la suprafaţă:
- superior: orizontală care trece prin tuberozitatea tibiei;
- inferior: linia bimaleolară;
- medial: marginea anterioară a tibiei;
- lateral: marginea laterală a fibulei.
Profund, este separată prin oasele gambei şi membrana interosoasă a gambei de regiunea posterioară
a gambei.
Dorsul piciorului are ca limite superficiale:
- superior - linia bimaleolară;
- anterior - vârfurile degetelor;
- lateral şi medial - marginile piciorului.
Profund, ajunge la planul osteoarticular.

2.1. Noţiuni de anatomie descriptivă

2.1.1. Muşchii regiunii anterioare a gambei şi a dorsului piciorului
Fascia gambei. Fascia dorsală a piciorului
Muşchii regiunii anterioare a gambei se împart în grupul anterior şi lateral.

Muşchii regiunii anterioare a gambei - grupul anterior

Denumire Origine
M. tibial anterior - condilul lateral şi 1/2
proximală a feţei
laterale a tibiei,
membrana interosoasă,
fascia gambei
M. extensor lung al - condilul lateral al
degetelor tibieii, faţa medială a
fibulei, membrana
interosoasă şi fascia
gambei
M. extensor lung al -faţa medială a fibulel şi
halucelui membrana interosoasă
M. al III-lea - faţa medială a fibulei
peronier şi membrana
interosoasă
M. lung peronier - capul fibulei, faţa
laterală și marginea ei
anterioară
50
Inserţie Acţiune
- cuneiformul medial şi - flexia dorsală,
baza primului adducţia şi rotaţia
metatarsian medială a piciorului
- prin 4 tendoane pe - flexia dorsală,
falangele medii şi abducţia şi rotaţia
distale ale ultimelor 4 laterală a piciorului
degete - extensia ultimelor 4
degete
- falangele halucelui - flexia dorsală şi rotaţia
medială a piciorului
- extensia halucelui
- al V-lea metatarsian - flexia dorsală,
abducţia şi rotaţia
laterală a piciorului
- tendonul său coboară - flexia plantară,
posterior de maleola abducţia şi rotaţia
laterală, apoi îşi laterală a piciorului
schimbă prima oară - rol în menţinerea bolţii
direcţia, trecând pe faţa plantare
laterală a calcaneului (în
şanţul situat inferior de
trohleea peronierilor) şi
78

M. scurt peronier - 1/2 distală a feţei
laterale a fibulei, fascia
gambei
cuboidului, parcurge
planta oblic spre medial
şi se inseră pe
tuberculul I metatarsian
- baza metatarsianului V - idem

Fascia gambei (fascia cruris)

Fascia gambei continuă fascia coapsei şi se continuă cu fasciile piciorului. Ea se inseră proximal pe
rotulă şi pe extremităţile proximale ale oaselor gambei în partea laterală a gambei, din această fascie se
desprind:
- septul intermuscular anterior al gambei care se inseră pe marginea anterioară a fibulei; el separă
grupul muscular anterior de cel lateral;
- septul intermuscular posterior al gambei care se inseră pe marginea posterioară a fibulei; el separă
grupul muscular lateral de cel posterior.
La limita dintre gambă şi picior fascia gambei se îngroaşă, formând 2 retinacule, care menţin
tendoanele mm. extensori în contact cu planul osos. Cele 2 retinacule sunt:
- retinaculul superior al mm. extensori care se inseră pe marginile anterioare ale diafizelor oaselor
gambei;
- retinaculul inferior al mm. extensori care are forma literei Y sau V. El pleacă de pe faţa superioară
a calcaneului şi la jumătatea dorsului piciorului se împarte în 2 ramuri (superioară, inferioară). Partea sa iniţială
şi ramura superioară sunt formate din 2 foiţe:
- foiţa superficială, care acoperă succesiv m. scurt extensor al degetelor şi tendoanelor mm.
peronier al treilea, lung extensor al degetelor şi lung extensor al halucelui; la marginea laterală a
tendonului m. tibial anterior se dedublează în 2 lame care îl îmbracă şi apoi se reunesc pentru a se
insera pe maleola tibiei;
- foiţa profundă - este situată pe planul osos.
Cele două foiţe formează trei teci fibroase pentru mm.: (1) scurt extensor al degetelor, (2) al treilea
peronier şi lung extensor al degetelor şi (3) pentru m. lung extensor al halucelui.
Ramura inferioară a retinaculului acoperă tendoanele mm. lung extensor al halucelui şi tibiei anterior,
inserându-se pe navicular si cuneiformul medial.
La interiorul tecilor fibroase se găsesc tecile sinoviale corespunzătoare:
- teaca sinovială a tendonului m. lung extensor al degetelor piciorului;
- teaca sinovială a tendonului m. lung extensor al halucelui;
- teaca sinovială a tendonului m. tibial anterior.
Pe faţa laterală a gleznei se găsesc 2 retinacule pentru mm. peronieri:
- retinaculul superior al mm. peronieri care se inseră pe marginea posterioară a maleolei fibulei,
trece pe faţa laterală a calcaneului acoperind cei 2 muşchi peronieri pentru a se prinde pe tendonul lui Achile;
- retinaculul inferior al mm. peronieri care se inseră prin ambele extremităţi pe faţa laterală a
calcaneului; el emite o prelungire care se inseră pe trohleea peronierilor.
Tendoanele celor 2 muşchi peronieri au în partea superioară o teacă sinovială comună, numită teaca
sinovială comună a mm. peronieri; distal această teacă se ramifică în câte o prelungire care înveleşte fiecare
din cele 2 tendoane.

51
79
 Fascia dorsali a piciorului
Fascia dorsală a piciorului continuă fascia gambei. Ea se inseră pe metatarsiene şi falange.

Muşchii regiunii dorsale a piciorului

Denumire Origine Inserţie Acţiune
M. scurt extensor - faţa dorsală a - falanga proximală a - extensia falangei
al halucelui calcaneului şi halucelui proximale a halucelui
retinaculul extensorilor
M. scurt extensor - faţa dorsală şi laterală - articulaţiile metatarso - extensia degetelor 2-4
al degetelor a calcaneului şi -falangiene II-IV
retinaculul extensorilor
Mm. interosoși - feţele care se privesc - pe marginea opusă - flexori ai falangei
dorsali ale metatarsienelor axului piciorului a proximale
falangelor proximale - abducţia degetelor

2.1.2. Artera tibială anterioară

Artera tibială anterioară este ramura de bifurcaţie anterioară a a. poplitee. Ea se întinde între arcada m.
solear şi retinaculul inferior al mm. extensori.

2.1.3. Artera dorsală a piciorului

Artera dorsală a piciorului continuă a. tibială anterioară. Ea se întinde până la extremitatea posterioară
a primului spaţiu interosos.

2.2. Anatomia topografica a regiunii anterioare a gambei și a

dorsului piciorului

Anatomia topografică a regiunii anterioare a gambei şi dorsului piciorului

Element
Elemente descriptive Disecția
topografic
Pielea - linie de incizie verticală care continuă
pe cea de la nivelul genunchiului, pe
creasta tibiei şi apoi pe jumătatea
dorsului piciorului
- linie de incizie transversală prin
rădăcinile degetelor
- incizie pe mijlocul fiecărui deget
- disecţia celor două lambouri spre
laturile regiunilor
Paniculul adipos
în care se găsesc:
- vene - vv. digitale dorsale ale piciorului - care - disecţia elementelor venoase şi a
superficiale se varsă în vv. metatarsiene dorsale ale originii celor 2 vene safene
piciorului iar acestea în arcul venos
dorsal al piciorului; din extremităţile
(laterală şi medială) ale arcului pleacă vv.
safene, iar în concavitate se află reţeaua
dorsală venoasă a piciorului

52
80
 - v. safena mare - care pleacă din
extremitatea medială a arcului venos
dorsal, urcă anterior de maleola tibiei şi
apoi pe faţa medială a gambei
- nervi - rr. cutanate mediale ale gambei - care - evidenţierea şi disecţia ramurilor
superficiali rezultă din bifurcarea n. safen în 1/3 nervoase superficiale
inferioară a gambei
- n. fibular superficial - care devine
superficial în 1/3 distală a gambei;
ramurile sale cutanate sunt: - n. cutanat
dorsal medial şi n. cutanat dorsal
intermediar; din aceştia se desprind nn.
digitali dorsali al piciorului care au
următoarea distribuţie:
- din n. cutanat dorsal medial se
desprind doi nn. digitali dorsali: (1)
pentru faţa medială a halucelui şi (2)
pentru feţele care se privesc ale degetelor
II-III
- din n. cutanat dorsal intermediar se
desprind nn. digitali dorsali pentru feţele
care se privesc ale degetelor III-V
- nn. digitali dorsali pentru faţa
laterală a halucelui şi pentru faţa
medială a degetului II - care sunt ramuri
ale n. fibular profund
- n. cutanat dorso-lateral - care
inervează pielea feţei laterale a piciorului
şi a degetului V, fiind ramură a n. cutanat
sural medial
- n. sural cutanat lateral - este ramură a
n. fibular comun, inervează faţa antero-
laterală a genunchiului şi a gambei
Fascia gambei - incizia verticală a fasciei gambei în
lungul marginii anterioare a tibiei
- două incizii orizontale (inferior de
genunchi şi superior de retinaculul
extensorilor)
disecarea spre lateral a lamboului până
la septul intermuscular anterior al
gambei secţionarea septului
intermuscular anterior
Grupul anterior - m. tibial anterior - este situat cel mai - izolarea muşchilor se face dinspre
al medial; în partea proximală a regiunii partea distală spre proximal
mușchilor anterioare a gambei se află m. lung
gambei și extensor al degetelor, iar distal între ei se
mănunchiul interpune m. lung extensor al halucelui;
vasculo-nervos cel mai lateral este m. III peronier
anterior al - între m. tibial anterior şi cei 2 muşchi - identificarea mănunchiului vasculo-
gambei extensori coboară mănunchiul vasculo- nervos anterior al gambei şi a
nervos anterior al gambei format din: a. elementelor sale componente
tibială anterioară (având ca satelit m.
tibial anterior), n. fibular profund (situat
mai întâi lateral de arteră, o încrucişează
anterior, pentru a se aşeza în partea distală
53
81
 a gambei medial de ea), 2 vv. tibiale
anterioare care încadrează artera,
schimbând anastomoze între ele şi 2-3
colectoare limfatice
- la nivelul articulaţiei talocrurale a.
tibială anterioară este încrucişată anterior
de m. lung extensor al halucelui şi se
aşează între acesta şi m. lung extensor al
degetelor devenind astfel superficială
- a. recurentă tibială anterioară se - identificarea şi disecarea a. recurente
desprinde din a. tibială anterioară imediat tibiale anterioare
după trecerea acesteia prin membrana
interosoasă; ea are traiect ascendent
profund de m. tibial anterior, între
condilul lateral al tibiei şi capul fibulei
Grupul lateral al - m. peronier lung - situat superficial - izolarea mm. peronieri începând din
mușchilor acoperă m. peronier scurt, având raport partea distală a gambei spre partea
gambei şi n. anterior cu mm. extensor lung al proximală
fibular degetelor şi III peronier; printre originile - continuarea disecţiei n. fibular
superficial sale pe capul şi corpul fibulei, pătrunde n. superficial în interstiţiul dintre mm.
peronier comun, care se bifurcă în peronieri, dinspre distal spre proximal
ramurile sale terminale (n. peronier - evidenţierea originii şi a ramurilor
superficial şi n. peronier profund); sale
tendonul său se află în şanţul - evidenţierea bifurcaţiei n. peronier
retromaleolar lateral, posterior de comun şi a primei părţi a traiectului n.
tendonul m. peronier scurt, fiind cuprinşi peronier profund
într-o teacă sinovială comună; pe faţa
laterală a calcaneului tendonul său se află
inferior de cel al m. scurt peronier
- m. scurt peronier - este acoperit în
partea proximală de m. lung peronier, iar
în partea distală este superficial
- n. peronier comun este ramură
terminală a n. ischiatic din care se
desprinde în regiunea poplitee; ajuns în
regiunea anterioară a gambei se împarte
în dreptul originii m. peronier lung în
ramurile sale terminale
- n. fibular superficial - este ramură de
bifurcaţie a m. peronier comun; se află
mai întâi între cei doi muşchi peronieri,
apoi pe m. peronier al treilea în 1/3 distală
a gambei devine superficial şi dă ramurile
terminale (v. paniculul adipos)
- n. fibular profund este a doua ramură
terminală a n. peronier comun; el străbate
septul intermuscular anterior al gambei şi
intră în alcătuirea mănunchiului vasculo-
nervos anterior al gambei
Dorsul piciorului - fascia dorsală a piciorului - secţionarea şi îndepărtarea fasciei
- tendoanele grupului anterior al - disecarea acestor tendoane până la
gambei inserţia lor
- m. extensor scurt al degetelor - este
situat profund de tendoanele mm. lung
extensor al degetelor şi peronierul al
54
82
treilea, fiind aşezat pe planul osteo-
articular; medial de el se găsesc mm. scurt
şi lung extensori al halucelui
- m. extensor scurt al halucelui - este
acoperit de m. extensor lung al halucelui,
fiind apoi situat între acesta şi m. extensor
al degetelor
- a. dorsală a piciorului se află între mm.
tibial anterior şi lungul extensor al
halucelui, apoi între mm. extensori ai
halucelui; este însoţită de ultima parte a n.
peronier profund (situat medial) şi de
două vv. Satelite
- ramurile a. dorsale a piciorului:
- a. tarsiană laterală care are originea - punerea în evidenţă a originii acestor
în dreptul retinaculului inferior al mm. ramuri
extensori; se îndreaptă spre maleola
laterală, fiind situată profund de m. scurt
extensor al degetelor
- aa. tarsiene mediale
- a. arcuată: continuă spre lateral a.
dorsală a piciorului; se află pe bazele
metatarsienelor, acoperită de tendoanele
mm. extensori ai degetelor având un
traiect concav spre proximal; din
concavitatea sa se desprind trei aa.
metatarsiene dorsale care se împart în
două ramuri digitale pentru feţele care se
privesc ale degetelor II-V; rr. digitale
pentru haluce şi faţa medială a degetului
II pleacă din a. dorsală a piciorului iar r.
digitală pentru faţa laterală a degetului V
are originea în a. arcuată sau în ultima a.
metatarsiană dorsală; între aa.
metatarsiene dorsale şi plantare
corespunzătoare se stabilesc anastomoze
prin câte o ramură plantară profundă - se continuă disecţia n. fibular profund
- n. fibular profund - după ce depăşeşte îndepută în regiunea anterioară a
retinaculul mm. extensori, se aşează gambei
profund de mm. extensori ai halucelui şi - secţionarea retinaculelor şi
la nivelul primului spaţiu interosos se deschiderea tecilor fibroase
împarte în ramurile terminale (v. - completarea disecţiei ramurilor
paniculul adipos) plecate din a. dorsală a piciorului

55
83
 3. Regiunea fesieră

Regiunea fesieră este limitată superior de creasta iliacă, inferior de pliul fesier, medial de şanţul
interfesier, iar lateral de verticala care coboară prin spina iliacă antero-superioară. Profund, această regiune
ajunge la planul osos reprezentat de aripa iliacă.

3.1. Noţiuni de anatomie descriptivă

3.1.1. Muşchii regiunii fesiere şi fascia fesieră
Muşchii regiunii fesiere
Denumire Origine Inserţie Inervaţie Acţiune
- faţa laterală a aripii - ramura laterală de - n. fesier - extensia, adducţia şi
iliace, posterior de trifurcaţie a liniei inferior rotaţia laterală a coapsei
linia fesieră aspre; al treilea - contracţia ambilor fesieri
posterioară, feţele trohanter, tractul creşte tonusul m. sfincter
posterioare ale iliotibial; prezintă anal extern
M. fesier
sacrului şi coccisului, bursa trohanterică a
mare fascia toraco- m. fesier mare şi
lombară, ligamentul bursa trohanterică
sacroiliac posterior și subcutanată
sacrotuberos

- faţa externă a aripii - faţa laterală a marelui - n. fesier - contracție în totalitate:

osului iliac (între trohanter; prezintă superior rotația medială și abducția
liniile fesiere bursa trohanterică a m. coapsei
anterioară şi fesierului mijlociu - fibrele anterioare:
posterioară), 3/4 rotaţia medială şi abducţia
M. fesier
anterioare ale buzei coapsei
mijlociu externe a crestei - fibrele mijlocii: abducţia
iliace, spina iliacă coapsei
antero-superioară - fibrele
posterioare:extensia şi
rotaţia laterală a coapsei
- faţa externă a aripii - marginea anterioară a - n. fesier - ca şi m. fesier mijlociu
osului iliac între marelui trohanter; superior
M. fesier
liniile fesiere prezintă bursa
mic anterioară şi trohanterică a m.
inferioară fesier mic
- faţa pelvină a - vârful marelui - ramură din - extensia, abducţia şi
sacrului (lateral de trohanter, printr-un plexul rotaţia laterală a coapsei
găurile sacrale tendon comun cu cele sacral
M. anterioare), marea ale mm. gemen şi
piriform incizură ischiatică, obturator intern
ligamentul
sacroischiatic
- faţa medială a - fosa trohanterică la - ramură din - idem
M. cadrului găurii acest nivel prezintă plexul
obturator obturate şi a bursa ischiatică a m. sacral
intern membranei obturator intern
obturatorii

56
84
 - spina ischiatică - cei doi muşchi - n. - rotaţia laterală a coapsei
M. gemen formează un şanţ obturator - rotaţia laterală a coapsei
superior - tuberozitatea pentru m. obturator intern
M. gemen ischiatică intern, toţi trei - ramură din
inferior inserându-se în fosa plexul
trohanterică sacral
- tuberozitatea inferior de creasta - nervul - rotaţia laterală a coapsei
M. pătrat ischiatică intertrohanterică pentru m.
femural pătrat
femural
- faţa laterală a - fosa trohanterică n. obturator - rotaţia laterală a coapsei
M. cadrului găurii
obturator obturate şi a
extern membranei
obturatorii

Fascia fesieră este continuarea fasciei lata în regiunea fesieră.

3.1.2. Arterele fesei

Arterele fesei sunt prezentate în tabelul de mai jos.

3.1.3. Plexul sacral

Plexul sacral este format din trunchiul lombo-sacral, din ramurile ventrale S1 - S3 şi parţial din S4.
Thinchiul lombo-sacral este format din o parte a r. ventrale L4 şi din r. ventrală L5. Acest trunchi se uneşte cu
ramura ventrală a lui S1 în dreptul marii incizuri ischiatice. Ramura ventrală a lui S2 se află printre fibrele de
origine ale m. piriform. Ea se împarte în ramură superioară care se anastomozează cu S1 şi ramură inferioară
care se anastomozează cu S3.
La rândul său, ramura ventrală S3 se anastomozează cu ramura superioară S4.
Ramura ventrală S4 se bifurcă în ramura superioară care se anastomozează cu S3 şi ramura inferioară
care intră în alcătuirea n. coccigian.
În ansamblu, plexul sacral este triunghiular, cu baza situată în dreptul găurilor sacrale anterioare, vârful
(care se continuă cu n. ischiatic) la nivelul spaţiului infrapiriform, marginea inferioară corespunzând ramurii
ventrale S1 iar marginea inferioară corespunzând trunchiului lombo-sacral.
Astfel, plexul sacral se află pe faţa pelviană a sacrului, fiind cuprins între m. piriform şi fascia sa; prin
intermediul fasciei m. piriform, placul sacral intră în raport cu peritoneul parietal pelvin şi cu rectul.

3.2. Anatomia topografică a regiunii fesiere

Anatomia topografică a regiunii fesiere
Element
Elemente descriptive Disecția
topografic
Pielea - incizie în lungul crestei
iliace
- incizie orizontală la un lat de
deget sub plica fesieră
- incizie verticală care uneşte
jumătăţile precedentelor
- disecarea celor 2 lambouri
spre marginile regiunii
Paniculul adipos - nn. clunium medii - provin din ramurile dorsale
ale nn. sacrali; se găsesc în apropierea liniei
mediane
- nn. clunium superiori - provin din ramurile - evidenţierea şi disecarea
dorsale ale nn. lombari; se găsesc în partea acestor ramuri
57
85
 superioară a regiunii fesiere - îndepărtarea ţesutului adipos
- nn. clunium inferiori - sunt ramuri din n. până la m. tensor al fasciei
femurocutanat posterior; se găsesc în partea lata
inferioară a regiunii
- rr. cutanate din n. femuro-cutanat lateral
Fascia fesieră - îndepărtarea fasciei fesiere,
evidenţiind fasciile musculare
pe care le înveleşte
Planul mușchiulul - m. fesier mare - acoperă m. fesier mijlociu, - izolarea sa de a. fesier
fesier mare mm. pelvitrohanterieni, marea incizură ischiatică mijlociu
şi formaţiunile care trec prin ea, părţile proximale - secţionarea m. fesier mare la
ale m. adductor mare şi ale muşchilor posteriori ai 2 laturi de deget medial de
coapsei trohanterul mare, după o linie
oblică spre inferior şi medial,
perpendiculară pe fibrele sale;
secţionarea se face de la
marginea lui superioară spre
cea inferioară
- răsfrângerea celor 2
lambouri se face protejând
formaţiunile vasculo-nervoase
subiacente, care se găsesc sub
lamboul medial
- protejarea n. femuro-cutanat
posterior se face punând în
evidenţă acest nerv, plecând
de la nn. clunium inferiori
Planul muscular - m. fesier mijlociu acoperit posterior de m. - identificarea mănunchiului
mijlociu și fesier mare, iar anterior de m. tensor al fasciei vasculo-nervos fesier superior
mănunchiul lata; partea sa mijlocie este superficială; acoperă se face având ca reper a.
vasculo-nervos parţial m. fesier mic (marginile lor anterioare sunt piriform
fesier superior în contact); inferior are raport cu m. piriform
- a. fesieră superioară are originea în trunchiul - identificarea limitei dintre
posterior al a. iliace interne; iese din bazin prin mm. fesier mijlociu la 2 laturi
orificiul suprapiriform, acoperită de anastomozele de deget superior de
dintre cele 2 vv. fesiere superioare, şi având trohanterul mare, începând de
lateral n. fesier superior; terminal, se bifurca în: la marginea sa inferioară
- r. superficială situată între mm. fesier mare şi - răsfrângerea lambourilor se
mijlociu pe care îi irigă, şi face cu menajarea elementelor
- r. profundă situată între mm. fesier mijlociu vasculo-nervoase situate pe
şi mic pe care îl irigă faţa lui profundă
- n. fesier superior (L4-S1) iese din pelvis
împreună cu vasele fesiere superioare; apoi
însoţeşte ramura profundă a a. fesiere superioare,
inervează mm. fesier mijlociu, mic şi tensorul
fasciei late
Planul muscular - m. fesier mic
profund: format de - m. piriform iese din pelvis prin incizura - izolarea acestor muşchi
sus în jos de: m ischiatică mare pe care o împarte în: orificiul utilizând ca reper interstiţiul
fesier mic, mm suprapiriform (prin care ies din pelvis nn. dintre mm. fesier mijlociu şi
pelvitrohanterieni: ischiatic, cutanat femural posterior şi piriform, marcat de
piriform, gemen mănunchiurile vasculo-nervoase ruşinos intern şi mănunchiul vasculo-nervos
superior, obturator fesier inferior) fesier superior
intern, gemen - mm. pelvitrohanterieni au raport anterior cu
inferior, pătrat capsula articulaţiei şoldului
58
86
 femural, precum şi - elementele vasculo-nervoase care trec prin
de fasciculele spaţiul infrapiriform sunt reprezentate dinspre
proximale ale mm. lateral spre medial de:
posteriori al - n. ischiatic (L4-S3) este cel mai voluminos
coapsei nerv din organism
- n. fesier inferior (L3-S2) care inervează mm.
pelvitrohanterieni
- n. femural cutanat posterior (S1-S3) care
coboară medial şi apoi posterior de n. ischiatic în
regiunea posterioară a coapsei
- a. fesieră inferioară care este ramură a - identificarea şi disecarea
trunchiului anterior al a. iliace interne; iniţial acestor elemente utilizând ca
reprezintă elementul cel mai medial al reper n. ischiatic
mănunchiului vasculo-nervos infrapiriform, apoi
încrucişează a. ruşinoasă internă aşezându-se
lateral de aceasta
- nervul pentru m. obturator intern
- a. ruşinoasă internă - care împreună cu n.
omonim, iese din bazin prin orificiul
infrapiriform, ocoleşte spina ischiatică şi pătrund
din nou în bazin prin mica incizură ischiatică
- n. ruşinos intern

4. Regiunea posterioară a coapsei

Regiunea posterioară a coapsei este delimitată la suprafaţă astfel:
- superior: de plică fesieră;
- inferior: de orizontala care trece la 2-3 cm superior de patelă;
- lateral şi medial: de limitele corespunzătoare descrise la regiunea anterioară a coapsei.
În profunzime, ea ajunge până la septul intermuscular lateral şi până la prelungirea profundă a septului
intermuscular medial

4.1. Noţiuni de anatomie descriptivă

4.1.1. Muşchii regiunii posterioare a coapsei

Muşchii regiunii posterioare a coapsei

Denumire Origine Inserţie Acţiune

- capul lung: - vârful capului fibulei, - flexia gambei, rotaţia
tuberozitatea prezentând bursa laterală a gambei flectate
ischiatică subtendinoasă inferioară a - capul lung - extensia
M. biceps - capul scurt: m. biceps femural coapsei
femural jumătatea inferioară a
interstiţiului liniei
aspre, şi pe buza ei
laterală
- tuberozitatea - faţa medială a diafizei - flexia gambei, rotaţia
ischiatică tibiei, formând planul medială a gambei flectate;
M. semitendinos profund al piciorului de extensor al coapsei
gâscă

59
87
 - tuberozitatea - fasciculul direct: pe faţa - idem
ischiatică posterioară a condilului
medial al tibiei
- fasciculul orizontal: pe
M. faţa anterioară a condilului
semimembranos medial al tibiei: prezintă
bursa m. semimembranos
- fasciculul recurent:
formează ligamentul popliteu
oblic

4.1.2. Arterele din regiunea posterioară a coapsei

Arterele regiunii posterioare a coapsei sunt reprezentate de: aa. perforante, a. circumflexă medială şi
a. comitantă a n. ischiatic, care sunt însoţite de venele omonime.

4.2. Anatomia topografică a regiunii posterioare a coapsei

Anatomia topografică a regiunii posterioare a coapsei
Element
Elemente descriptive Disecția
topografic
Pielea - incizie orizontală inferioară de la
regiunea fesieră
- incizie orizontală situată la
jumătatea fosei poplitee
- incizie verticală care uneşte
jumătăţile precedentelor, cu disecţia
lambourlior spre laturile regiunii
Paniculul adipos - vene superficiale tributare v. safene mari - îndepărtarea ţesutului adipos şi
- nervi superficiali proveniţi din n. cutanat evidenţierea nervilor superficiali
femural posterior, n. safen intern
Fascia posterioară - n. cutanat femural posterior situat în - se evidenţiază nervul în grosimea
a coapsei partea laterală a regiunii şi apoi pe axul ei fasciei, începând din regiunea fesieră
lung, pentru ca în regiunea poplitee să spre distal
devină superficial, anastomozându-se cu n.
sural
- v. safenă mică - care la jumătatea fosei
poplitee perforează fascia şi se varsă în v.
poplitee, la 3-4 cm superior de interlinia
articulaţiei genunchiului
Planul muscular - capul lung al m. biceps - situat lateral - separarea celor doi muşchi,
superficial format - m. semitendinos - situat medial; inferior evidenţiind originile şi inserţiile lor
din mm. cei doi muşchi diverg, intrând în alcătuirea
semitendinos şi laturilor superioare ale fosei poplitee
capul lung al m.
biceps femural
Planul muscular - m. semimembranos - este aşezat medial
profund format din - capul scurt m. biceps femural - este
mm. semi- aşezat lateral; tendonul său are raport
membranos şi medial cu n. peronier comun
capul scurt al m. - n. ischiatic - care în partea superioară a - se urmăreşte acest nerv dinspre
biceps femural, regiunii, încrucişează posterior inserţiile m. proximal spre distal

60
88
 care acoperă m. adductor mare, aşezându-se în axul
adductor mare; regiunii; la rândul său este încrucişat
între muşchii posterior de capul lung al m. biceps
planului profund şi femural
m. adductor mare - apoi coboară având medial mm. semi-
se află ţesut adipos membranos şi semitendinos, iar lateral
în care se află capul scurt al m. biceps femural şi vastul
n.ischiatic, a. lateral; pe faţa sa posterioară este însoţit de
circumflexă a. comitantă a n. ischiatic (ramură din a.
femurală medială fesieră inferioară)
şi aa. perforante; - a. circuaflexă femurală medială - identificarea arterelor şi a ramurilor
acest ţesuţ adipos (ramură din a. femurală profundă) este lor
se prelungeşte în situată în partea superioară a regiunii între
sus în regiunea mm. adductorul mare şi pătratul femural;
fesei, iar inferior în la acest nivel ea se termină prin bifurcare
regiunea poplitee; în r. profundă care merge pe faţa
prin hiatusurile m. posterioară a colului femural între mm.
adductor se pătrat femural şi obturator extern şi r.
realizează ascendentă situată între mm. pătrat
comunicarea celor femural şi gemen inferior
două regiuni ale - aa. perforante (ramuri din.a. femurală
coapsei profundă) în număr de trei, au străbătut
inserţiile m. adductor mare pentru a ajunge
în această regiune; fiecare se termină prin
bifurcare într-o ramură ascendentă şi, o
ramură descendentă care se anastomozează
cu ramurile corespunzătoare ale
aa.perforante vecine

5. Regiunea poplitee şi regiunea posterioară a gambei

Limitele acestor regiuni sunt corespunzătoare regiunilor omoloage de pe faţa anterioară a membrului
inferior.

5.1. Noţiuni de anatomie descriptivă

5.1.1. Muşchii regiunii posterioare a gambei. Fascia gambei
Din septul intermuscular posterior al gambei se desprinde o prelungire care se inseră pe marginea
laterală a fibulei, pe marginea medială a tibiei şi pe linia m. Solear. Această prelungire separă cele 2 planuri
musculare ale regiunii posterioare a gambei.

Muşchii regiunii posterioare a gambei

Denumire Origine Inserţie Acţiune
M. triceps sural - flexia plantei, adducţia şi
format din: rotaţia medială a piciorului
- m. gastro- - capul medial - feţele - flexia gambei
cnemian posterioară şi medială ale - rotaţia laterală (capul
condilulul medial al femurului lateral) şi medială (capul
având la acest nivel bursa medial) a gambei
subtendinoasă a m.

61
89
 gastrocnemian lateral
- capul lateral - feţele laterală
şi posterioară ale condilului
lateral al femurului unde are
bursa subtendinoasă a m.
gastrocnemian lateral
- linia m. solear de pe tibie, 1/4
- m. solear superior al feţei posterioare a
fibulei; între aceste origini se
află arcul tendinos al m. solear
M. plantar - faţa superioară a condilului
lateral al femurului
M. flexor lung al - buza inferioară a liniei soleare
degetelor şi pe faţa posterioară a tibiei
M. flexor lung al - 2/3 distale ale feţei - falanga mijlocie a
halucelui posterioare a fibulei, membrana halucelui
interosoasă
M. tibial - faţa posterioară a tibiei
posterior (inferior de linia m. solear), faţa
posterioară a fibulei, membrana
interosoasă
M. popliteu - faţa laterală a condilului
lateral al femurului, capsula
articulaţiei genunchiului şi
ligamentului popliteu oblic
- prin tendonul
calcanean al lui Achile
- pe tuberozitatea
calcaneană; pe faţa lui
anterioară se află
bursa tendonului
calcanean iar pe fața
posterioară bursa cal-
caneană subcutanată
- tuberozitatea - idem
calcaneană sau pe
tendonul lui Achile
- baza falangelor - flexia plantară, adducţia şi
distale ale ultimelor 4 inversiunea piciorului
degete - flexia ultimelor 4 degete
- menţinerea bolţii plantare
- flexia plantară, adducţia şi
rotaţia medială a piciorului
- flexia halucelui
- rol în menţinerea bolţii
plantare
- tuberculul - flexia plantară, rotaţia
navicularului trimite medială şi abducţia
expansiuni pe piciorului
sustentaculum tali, - menţinerea bolţii plantare
cuneiform, cuboid şi
pe ultimele 4
met a t a r s i e n e
- pe faţa posterioară - flexor al gambei
tibiei (linia m. solear
şi superior de ea)

5.1.2. Arterele din regiunea poplitee și din regiunea posterioară a gambei

A. poplitee continuă a. femurală. Ea se întinde între hiatusul tendinos al m. aductor mare şi arcada m.
solear. La nivelul acestei arcade ea se divide în ramurile sale terminale: a. tibială anterioară şi a tibială
posterioară.
A. tibială anterioară este ramura de bifurcaţie anterioară a a. poplitee. Ea este cuprinsă între arcada
m. solear şi retinaculul mm. extensori. Porţiunea sa iniţiala, mult mai scurtă, se află în regiunea posterioară a
gambei.
A. tibială posterioară este ramura de bifurcaţie medială şi posterioară a a. poplitee. Limitele sale sunt
cuprinse între arcada m. solear şi şanţul retromaleolar.

5.1.3. Venele din regiunea poplitee şi din regiunea posterioară a gambei

Venele din aceste regiuni se împart topografic în vene superficiale şi vene profunde. Vv. superficiale
sunt reprezentate de v. safenă mică, iar vv. profunde de v. poplitee şi vv. tibiale posterioare.

62
90
5.1.4. Nervii din regiunea poplitee şi din regiunea posterioară a gambei
În 1/2 superioară a regiunii poplitee n. ischiatic se împarte în ramurile sale terminale: n. peronier comun
şi n. tibial. În varianta înaltă, această bifurcaţie are loc chiar în regiunea fesieră, ramurile terminale ale n.
ischiatic ieşind prin spaţiul supra şi infrapiriform. N. peronier comun este ramura terminală laterală a n.
ischiatic. După un scurt traiect prin regiunea poplitee, n. peronier comun îşi continuă traseul prin regiunea
anterioară a gambei. N. tibial, care este ramura de bifurcaţie medială a n. ischiatic, coboară prin regiunea
posterioară a gambei, inervând muşchii acestei regiuni.

5.2. Anatomia topografică a regiunii poplitee si a regiunii

posterioare a gambei
Stratigrafia regiunii poplitee şi a regiunii posterioare a gambei
Element
Elemente descriptive Disecția
topografic
Pielea - incizie verticală pe 1/2 feţei
posterioare a gambei (care
continuă pe aceea de la regiunea
posterioară a coapsei) până la
nivelul tuberozităţii calcaneului
- incizie transversală unind cele
două maleole
- disecţia celor două lambouri spre
laturile regiunii
Paniculul - n. cutanat sural medial şi v. safena mică - evidenţierea şi disecarea
adipos sunt situate superficial în 1/3 distală a regiunii formaţiunilor superficiale până
- r. comunicantă peronieră care provine fie din n. spre locul în care devin profunde
fibular comun, fie din n. sural cutanat lateral; ea
devine subcutanată în partea distală a regiunii,
anastomozâdu-se cu n. sural cutanat medial
- n. sural aşezat lateral de tendonul lui Achile,
provine din unirea n. sural cutanat medial cu n. sural
cutanat lateral
- v. safena mare - urcă pe faţa medială a gambei spre
coapsă
- v. safena mică - care se formează din extremitatea
laterală a arcului venos dorsal, urcă posterior de
maleola fibulei pe faţa posterioară a gambei; în
dreptul 1/2 fosei poplitee perforează fascia gambei şi
se varsă în v. poplitee; în acest traiect are raporturi în
1/3 distală cu n. sural (fiind aşezată medial de
acesta), iar 1/3 superioară cu n. sural cutanat medial
(aşezată medial de el)
- rr. calcanee mediale ale n. tibial; ele se desprind în
dreptul şanţului retro-maleolar medial şi inervează
pielea medială a călcâiului
- rr. calcaneene - din a. tibială posterioară, situate pe
faţa medială a calcaneului
- rr. maleolare mediale din a. tibială posterioară
- retinaculul superior al mm. peronieri care este o - secţionarea retinaculelor mm.
dependinţă a fasciei gambiere situat pe faţa laterală a peronieri înapoia maleolei
gleznei; el se întinde de la marginea posterioară a peroniere
63
91
 maleolei fibulare la faţa laterală a calcaneului şi - evidenţierea tendoanelor mm.
tendonului lui Achile, acoperind mm. lung şi scurt peronieri în acest segment
peronieri
- retinaculul inferior al mm. peronieri - care se
inseră prin ambele extremităţi pe faţa laterală a
calcaneului
Fascia gambei - secţionarea fasciei pe mijlocul
ei, menajând formaţiunile
superficiale
Planul
muscular
superficial
a) în regiunea - limitele fosei poplitee: - evidenţierea limitelor fosei
poplitee - supero-medial: mm. semitendinos şi poplitee
semimembranos - se separă dinspre spaţiul popliteu
- supero-lateral: m. biceps femural interstiţiul dintre capetele m.
gastrocnemian
- infero-medial: capul medial al m. gastrocnemian - izolarea m. gastrocnemian de m.
- infero-lateral: capul lateral al m. gastrocnemian solear
şi m. plantar; prin capul lateral şi tendonul m. biceps, - evidenţierea m. plantar
n. peronier comun trece spre regiunea anterioară a
gambei; m. plantar situat profund, între capetele m.
gastrocnemian, este foarte subţire putând fi confundat
cu un nerv
- conţinutul fosei poplitee este reprezentat de
mănunchiul vasculo-nervos popliteu alcătuit de la
suprafaţă spre profunzime şi dinspre lateral spre
medial de:
1) n. peronier comun (L4-S2) este ramura
terminală laterală a n. ischiatic; bifurcaţia acestuia - se disecă n. peronier comun până
are loc de regulă în unghiul superior al regiunii la locul de pătrundere în regiunea
poplitee, dar destul de frecvent aceasta se poate anterioară a gambei
realiza chiar din regiunea fesieră; n. peronier comun
este situat superficial, fiind situat medial de m. biceps
femural (muşchiul său satelit); apoi se aşează între m.
biceps femural şi capul lateral al m. gastrocnemian,
înconjurând capul fibulei, între acesta şi originea m.
peronier lung; în continuare perforează septul
intermuscular anterior al gambei şi ajunge în
regiunea anterioară a gambei
2) n. tibial - este ramura de bifurcaţie medială a n.
ischiatic (bifurcaţia n. ischiatic se află în unghiul - evidenţierea elementelor
superior al fosei poplitee); el este mai voluminos mănunchiului vasculo-nervos
decât n. fibular comun şi continuă direcţia n. popliteu
ischiatic, fiind situat în axul fosei; în continuare el - îndepărtarea ganglionilor
pătrunde între cele două capete ale m. gastrocnemian limfatici şi a ţesutului adipos
şi apoi sub arcada m. solear
3) v. poplitee - care se întinde între unghiurile
superior şi inferior ale fosei, găsindu-se într-o teacă
conjunctivă comună cu a arterei omonime; la nivelul
hiatusului tendinos al m. adductor mare ea se
continuă cu v. femurală
4) a. poplitee - care este în raport cu planul osteo-
articular al genunchiului, fiind separată de acesta prin
ţesut adipos şi prin m. popliteu; medial ea are raport
64
92
 de sus în jos cu mm. adductor mare, semimembranos
şi capul medial al m. gastrocnemian, iar lateral cu m.
biceps şi cu capul lateral al m. gastrocnemian;
segmentul său terminal pătrunde sub arcada m.
solear; în jurul vaselor poplitee se găsesc gg.
limfatici poplitei şi abundent ţesut adipos
- ramurile a. poplitee:
- a. supero-laterală a genunchiului - se desprinde
din a. poplitee în jumătatea superioară a regiunii
poplitee; ea are traiect oblic spre superior şi lateral - disecarea ramurilor arterei
- a. supero-medială a genunchiului - are traiect poplitee începând de la originea
oblic spre superior şi medial, pătrunzând în regiunea lor, în ordinea prezentării în
anterioară a coapsei coloana alăturată
- a. medie a genunchiului se desprinde de pe faţa
anterioară a a. poplitee în dreptul interliniei
articulare; ea pătrunde în fosa intercondiliană, irigând
formaţiunile situate aici
- aa. surale în număr de două (medială şi laterală)
- a. infero-laterală a genunchiului are origine de
pe faţa laterală a a. poplitee, inferior de interlinia
articulaţiei genunchiului; ea pătrunde profund de m.
biceps femural
- a. infero-medială a genunchiului - are originea
pe faţa medială a a. poplitee şi pătrunde sub m.
gastrocnemian medial
Toate aceste artere irigă articulaţia genunchiului şi
muşchii din regiunea poplitee
- fundul fosei poplitee - corespunde spaţiului dintre
ramurile de bifurcaţie ale liniei aspre, feţei
posterioare a articulaţiei genunchiului şi părţilor
proximale ale oaselor gambei; acestea sunt acoperite
de m. popliteu şi de originea m. solear pe fibulă
b) în regiunea
posterioară a
gambei - m. triceps sural - cu cele trei părţi componente; - izolarea m. plantar în unghiul
între m. gastrocnemian şi m. solear se află m. plantar; inferior al regiunii poplitee
mănunchiul vasculo-nervos posterior al gambei - separarea celor două capete ale
pătrunde sub arcada m. solear m. gastrocnemian până la
tendonul lui Achile
- secţionarea fiecărui cap al m.
gastrocnemian la jumătatea lui
- evidenţierea arcadei m. solear
- continuarea disecţiei ramurilor a.
poplitee
- incizie verticală a m. solear după
o linie care coboară pe la
jumătatea arcadei sale spre
jumătatea marginii sale mediale;
se secţionează muşchiul strat cu
strat până la formaţiunea sa
aponevrotică şi apoi în totalitate;
răsfrângerea pe laturi a celor două
lambouri
Planul - în partea proximală a regiunii posterioare a
muscular gambei - este format dinspre medial spre lateral din
65
93
profund mm.: lung flexor al degetelor, tibial posterior şi lung
flexor al halucelui; m. tibial posterior este parţial
acoperit de ceilalţi doi
- în partea distală a regiunii - m. tibial posterior
încrucişează anterior m. lung flexor al degetelor şi se
aşează, medial de el
- mănunchiul vasculo-nervos posterior al gambei - disecarea n. tibial şi a ramurilor
se află între mm. tibial posterior şi flexor lung al sale musculare
degetelor; este format din a. tibială posterioară
însoţită de 2 vv. tibiale posterioare (toate fiind
situate medial), n. tibial (situat lateral) şi vase
limfatice; în partea inferioară a regiunii acest
mănunchi devine superficial şi coboară pe marginea
medială a tendonului lui Achile
- rr. musculare din n. tibial inervează mm. regiunii
posterioare a gambei
- a. tibială anterioară are segmentul iniţial în - disecarea celor două artere
această regiune; ea trece printre originile m. tibial tibiale
posterior, ajunge în regiunea anterioară a gambei
străbătând partea superioară a membranei interosoase
- a. peronieră - este ramură din a. tibială posterioară:
ea coboară spre lateral pentru a se aşeza într-un - disecarea a. peroniere până la
spaţiu delimitat de membrana interosoasă a gambei şi pătrunderea ei în m. lung flexor al
de inserţiile mm. tibial posterior şi flexor lung al halucelui
halucelui; în continuare pătrunde în grosimea m. lung - evidenţierea mm. profunzi
flexor al halucelui; în apropierea originii sale, n. începând din partea lor distală
tibial o încrucişează posterior pentru a se aşeza - disecarea a. peroniere dinspre
medial, tot mai la distanţă; în şanţul retromaleolar originea sa
lateral, este acoperită de tendoanele mm. peronieri; în - disecarea r. comunicante şi r.
traiectul său este însoţit de cele două vv. satelite şi de perforante
vase limfatice
- ramura comunicantă - se desprinde din a.
peronieră în 1/3 distală a gambei şi se anastomozează
cu o ramură comunicantă din a. tibială posterioară
- ramura perforantă - se desprinde în 1/3 distală a
gambei şi ajunge în regiunea anterioară a gambei
perforând membrana interosoasă
- canalul calcanean medial - pe faţa medială a
gleznei fascia gambei formează retinaculul mm. - secţionarea retinaculului mm.
flexori; acesta se întinde de la marginea posterioară a flexori şi tecilor fibroase pe care
maleolei tibiei, peste faţa medială a calcaneului, le formează
inserându-se cu celălalt capăt pe marginea - evidenţierea conţinutului tecilor
posterioară a acestui os; prin această dispoziţie el fibroase
transformă şanţul calcanean într-un canal, care se
prelungeşte superior şi medial de maleola tibială; la
acest nivel din retinacul se desprind trei septuri care
prin inserţia lor pe tibie şi pe talus delimitează
dinspre anterior spre posterior trei tunele fibroase:
pentru m. tibial posterior, pentru m. lung flexor al de
degetelor şi pentru m. lung flexor al halucelui; între
ultimele două se află o teacă în care coboară
mănunchiul vasculo-nervos posterior al gambei; în
cadrul acestui mănunchi, n. tibial este plasat posterior
şi profund faţă de arteră

66
94
 6. Planta piciorului

Planta este faţa prin care piciorul are contact cu solul. Ea se întinde de la călcâi până la vârful
degetelor. În profunzime, ea ajunge până la planul osteoarticular.

6.1. Noţiuni de anatomie descriptivă

6.1.1. Muşchii plantei

Muşchii plantei
Denumire Origine Inserţie Acţiune Inervaţie
1. Muşchii
mediali ai plantei
M. abductor al - tuberculul medial - falanga proximală - abductor al - n. plantar
halucelui al calcaneului, a halucelui halucelui medial
retinaculul - menţinerea bolţii
flexorilor, piciorului
aponevroza
plantară
M. scurt flexor - cuboidul şi - falanga proximală - flexor al - n. plantar medial
al halucelui cuneiformul lateral a halucelui - prin halucelui (pentru fasciculul
două fascicule - menţinerea bolţii medial) şi n.
(medial şi lateral), piciorului plantar lateral
printre care trece (pentru fasciculul
tendonul m. lung lateral)
flexor al halucelui
M. adductor al - capul oblic pe
halucelui cuboid,
cuneiformul lateral
şi bazele
metatarsienelor II-
V
- capul transvers: - falanga proximală - flexor al falangei - n. plantar lateral
capsulele ultimelor a halucelui proximale
3-4 articulaţii - adductor al
metatarsofalangiene halucelui
şi ligamentul - apropie degetele
metatarsian de axul piciorului
transvers profund - menţinerea bolţii
piciorului
2. Muşchii
laterali al plantei
M. abductor al
degetului mic - tuberculii lateral - falanga proximală - abductor al - n. plantar lateral
şi medial al a degetului V degetului mic
calcaneului, - flexor al falangei
M. scurt flexor al aponevroza sale proximale
degetului mic plantară
- baza - falanga proximală - flexorul - n. plantar lateral
metatarsianului V a degetului V degetului V

67
95
 3. Mușchii lojei
mijlocii a plantei
M. scurt flexor al - tuberculul medial - falangele mijlocii - flexor al primelor - n. plantar medial
degetelor al calcaneului, ale ultimelor patru două falange ale
aponevroza degete degetelor II-V
plantară
M. pătrat al – feţele medială şi - tendoanele m. - contribuie la - nn. plantari
plantei sau m. inferioară ale flexor lung al acţiunile m. flexor
flexor accesor calcaneului degetelor lung al degetelor
Mm. loabricali - prin două capete - feţele mediale ale - flexori al - n. plantar medial
care sunt în număr pe feţele care se ultimelor 4 falangei proximale (pentru mm.
de patru privesc ale articulaţii - extensori ai lombricali
tendoanelor m. lung metatarsofalangiene ultimelor 2 falange mediali) şi n.
flexor al degetelor plantar lateral
(primul lombrical (pentru mm.
are originea numai lombricali laterali)
pe faţa medială a
tendonului pentru
degetul II)

Mm. interosoşi - faţa care priveşte - marginea care - flexori ai - n. plantar lateral
plantari - care spre axul piciorului priveşte spre axul falangei proximale
sunt în număr de a metatarsienelor piciorului falangei - extensori ai
trei III-V proximale a ultimelor falange
degetelor - apropie degetele
corespunzătoare de axul piciorului

6.1.2. Aponevroza plantară

Aponevroza plantară este formată din 3 părţi:
- partea mijlocie are formă triunghiulară; prin vârf, ea se inseră pe procesele tuberozităţii calcaneului,
iar prin bază se răsfiră în 5 fâşii tendinoase (câte una pentru fiecare deget); fiecare fâşie se împarte într-o lamă
superficială (care are inserţie cutanată) şi o lamă profundă (care se inseră prin 2 benzi pe feţele colaterale ale
tecilor fibroase ale mm. flexori);
- partea medială se inseră pe procesul medial al calcaneului şi pe baza halucelui;
- partea laterală se inseră pe procesul lateral al calcaneului şi pe baza degetului V.
Ea este formată din fibre longitudinale şi fibre transversale. Fibrele transversale formează fasciculul
transvers, care formează arcade digitale (prin care trec tendoanele mm. flexori) şi arcade interdigitale (prin
care trec mănunchiurile vasculo-nervoase digitale şi mm. lombricali). Fasciculul transvers formează în dreptul
plicilor interdigitale ligamentul metatarsian transvers superficial. Aponevroza plantară trimite în
profunzime regiunii 2 septuri intermusculare: medial şi lateral. Aceste septuri separă cele 3 grupuri de muşchi
ai plantei.
În dreptul degetelor se formează de asemenea ţeci osteofibroase pentru tendoanele mm. flexori ai
degetelor. Tecile fibroase ale degetelor piciorului sunt formate fiecare dintr-o parte inelară alcătuită din
fibre circulare, care se inseră pe falangă. Aceste fibre se încrucişează în dreptul articulaţiilor interfalangiene
alcătuind partea cruciformă a tecilor fibroase. La trecerea lor prin aceste culise, tendoanele sunt învelite de
teci sinoviale.

68
96
 6.1.3. Arterele din regiunea plantară
În şanţul intermaleolar a. tibială posterioară se bifurcă în a. plantară medială şi a. plantară laterală.

6.1.4. Nervii din regiunea plantară

Nervii de la nivelul plantei rezultă din bifurcaţia n. tibial în n. plantar medial şi n. plantar lateral.

6.2. Anatomia topografică a plantei

Stratigrafia plantei
Element
Elemente descriptive Disecția
topografic
Pielea - incizie antero-posterioară pe
mijlocul plantei de la călcâi la
baza degetelor
- două incizii transversale la
nivelul călcâiului şi al bazei
degetelor
- disecţia celor două lambouri
spre laturile plantei
- incizii pe mijlocul degetelor
Paniculul - îndepărtarea lui după
adipos evidenţierea nervilor superficiali
Aponevroza - evidenţierea părţilor ei
plantară componente (v. 6.1.2.)
- secţionarea transversală a
aponevrozei plantare la 5-6 cm
anterior de inserţia sa pe
calcaneu
- decolarea celor două lambouri
ale aponevrozei spre posterior şi
anterior
- secţionarea septurilor medial şi
lateral
Loja mijlocie a
plantei
- planul - m. scurt flexor al degetelor - are raport medial cu
superficial m. abductor al halucelui iar lateral cu m. abductor al
degetului mic; tendoanele sale sunt perforate la
nivelul falangei proximale de tendonul
corespunzător al m. lung flexor al degetelor; în
continuare tendoanele m. lung flexor al degetelor
trec prin şanţul format de tendonul corespunzător al
m. scurt flexor al degetelor
- m. lung flexor al degetelor - este situat între
- planul muşchii lojei mijlocii şi mediale; încrucişează
mijlociu tendonul m. lung flexor al degetelor, faţă de care
este aşezat profund, pentru ca după aceea să se
aşeze între fasciculele m. scurt flexor al halucelui
- m. pătrat plantar - între el şi m. scurt flexor - izolarea acestor muşchi
plantar se află mănunchiul vasculo-nervos plantar - deschiderea tecilor fibroase,
lateral examinarea lor şi a tecilor
lombricale
- mm. loabricali
69
97
 - mănunchiul vasculo-nervos plantar lateral
format din:
- a. plantară laterală - continuă traiectul a. - prin tracţionarea spre medial şi
tibiale posterioare; iniţial, se îndreaptă oblic spre lateral se pun în evidenţă
primul metatarsian, fiind aşezată superficial de m. mănunchiurile vasculo-nervoase
pătrat şi lateral de n. plantar lateral; apoi, ajunge în plantare lateral şi medial
loja plantară mijlocie perforând septul - secţionarea transversală a m.
intermuscular lateral; la acest nivel se află între m. scurt flexor al degetelor,
scurt flexor al degetelor şi pătrat plantar (pentru evidenţiind astfel muşchii
segmentul ei terminal v. planul mm. interosoşi - planului mijlociu
arcul plantar)
- 2 vv. plantare laterale - izolarea şi disecarea
- n. plantar lateral care se bifurcă în ramurile elementelor mănunchiului
sale terminale (superficială şi profundă) vasculo-nervos plantar lateral şi
a ramurilor pe care acestea le
- m. adductor al halucelui - aparţine numai prin emit
- planul inserţia şi prin funcţia sa grupului medial
profund - tendonul m. lung peronier - străbate canalul
osteofibros de pe faţa plantară a osului cuboid
(delimitat superior de şanţul tendonului m. lung
peronier pe acest os, posterior de tuberozitatea
osului cuboid, iar inferior de ligamentele calcaneo-
cuboidean inferior şi plantar); în continuare străbate
planta oblic medial aşezat pe planul osos pentru a
ajunge în loja medială
Loja medială a
plantei
- planul - m. abductor al halucelui - delimitează împreună - evidenţierea acestor muşchi
superficial cu m. scurt flexor al degetelor interstiţiul în care se
află mănunchiul vasculo-nervos plantar medial
- m. scurt flexor al halucelui - între capetele sale
- planul se află tendonul m. lung flexor al halucelui; ambii
profund muşchi perforează septul intermuscular medial
pentru a trece din loja mijlocie în loja medială
- mănunchiul vasculo-nervos plantar medial
format din:
- a. plantară medială aşezată pe m. scurt flexor
al halucelui împreună cu m. lung flexor al
halucelui; partea sa iniţială se află în canalul
calcanean; apoi încrucişează tendonul m. lung
flexor al degetelor
- 2 vene plantare mediale
- n. plantar medial situat lateral de arteră
- ramurile a. plantare mediale:
- r. profundă se anastomozează cu r. profundă
din a. dorsală a piciorului
- r. superficială reprezintă a. digitală plantară
medială a halucelui
- ramurile n. plantar medial: sunt reprezentate de
3 nn. digitali plantari comuni care corespund - evidenţierea şi disecarea
primelor trei spaţii interosoase; ei se împart în nn. ramurilor arteriale şi nervoase
digitali plantari proprii care inervează feţele care
se privesc ale primelor 4 degete; tegumentul feţei
mediale a halucelui este inervat de o ramură plecată
direct din n. plantar medial
70
98
Loja plantară
laterală
- plan - m. abductor al degetului mic - în interstiţiul - izolarea muşchilor lojei
superficial dintre aceşti muşchi şi m. scurt flexor al degetelor plantare laterale
se află mănunchiul vasculo-nervos plantar lateral
- m. scurt flexor al degetului mic
- plan profund
Canalul - canalul calcanean - stabileşte comunicaţia între - secţionarea m. adductor al
calcanean regiunea posterioară a gambei şi regiunea plantară; halucelui
peretele lateral este format de calcaneu, iar peretele,
medial de originea m. abductor al halucelui; el este
continuarea canalului calcanean descris la regiunea
posterioară a gambei, conţinând aceleaşi formaţiuni
musculare; la nivelul său are loc bifurcaţia a. tibiale
posterioare, care este situată distal de cea a n. tibial
Planul - mm. interosoşi plantari pe care se află arcul
muşchilor plantar
interososi - arcul plantar este partea terminală a a. plantare
laterale; el este dispus transversal în dreptul bazelor
metatarsienelor; din acesta pleacă patru aa.
metatarsiene plantare care se continuă la nivelul
spaţiilor interosoase cu aa. digitale plantare
comune; fiecare din acestea se bifurcă în aa.
digitale proprii pentru feţele care se privesc a 2 - disecţia acestor ramuri
degete, artera pentru faţa medială a halucelui
provine direct din arcul plantar, iar aceea pentru
marginea laterală a degetului V se desprinde din a.
plantară laterală
- ramura superficială a nervului plantar lateral se
termină prin nn. plantari digitali comuni; din aceştia
pleacă nn. digitali plantari proprii care inervează
faţa laterală a degetului V şi feţele care se privesc
ale degetelor IV-V
- ramura profundă a nervului plantar lateral se
află în apropierea arcului arterial plantar

7. Membrul inferior - sinteze

7.1. Artere
Arterele membrului inferior - traiect, ramuri
Denumirea arterei (ramurii)
1. Artera feaurală
- a. epigastrică superficială
- a. circumflexă iliacă superficială
- aa. ruşinoase externe (2)
- a. femurală profundă
- a. circumflexă femurală medială
Traiect (regiunea topografică)
Regiunea anterioară a coapsei
Regiunea anterioară a coapsei
Peretele anterior al abdomenului
Regiunea anterioară a coapsei
Peretele anterior al abdomenului
Regiunea anterioară a coapsei
Scrot, labii
Regiunea anterioară a coapsei
Regiunea posterioară a coapsei
Regiunea anterioară a coapsei

71
99

- a. circumflexă femurală laterală
- r. ascendentă
- r. descendentă
- aa. perforante (3)
- a. descendentă a genunchiului
- r. safenă
2. Artera poplitee
- a. supero-laterală a genunchiului
- a. supero-medială a genunchiului
- a. medie a genunchiului
- aa. aurale
- a. infero-laterală a genunchiului
- a. infero-medială a genunchiului
3. Artera tibială anterioară
- a. recurentă tibială posterioară
- a. recurentă tibială anterioară
- a. maleolară antero-laterală
- a. maleolară antero-medlală
4. Artera dorsală a piciorului
- a. tarsiană laterală
- aa. tarsiene mediale
- a. arcuată
5. Artera tibială posterioară
- a. peronieră
- r. perforantă
- rr. maleolare laterale
- rr. maleolare mediale
- rr. calcaneene
6. Artera plantară medială
- r. profundă
- r. superficială
7. Artera plantară laterală
- arcul plantar
- aa. metatarsiene plantare
- aa. digitale plantare comune
- aa. digitale plantare proprii
8. Artera obturatoare
9. Artera fesieră superioară
10. Artera fesieră inferioară
Regiunea fesieră
Regiunea anterioară a coapsei
Regiunea anterioară a coapsei
Regiunea anterioară a coapsei
Regiunea posterioară a coapsei
Regiunea anterioară a coapsei
Regiunea anterioară a coapsei
Genunchii
Regiunea poplitee
Regiunea posterioară a gambei
Regiunea anterioară a gambei
Regiunea posterioară a gambei
Regiunea anterioară a gambei
Regiunea anterioară a gambei
Regiunea anterioară a gambei
Dorsul piciorului
Regiunea posterioară a gambei
Canalul calcanean
Regiunea posterioară a gambei
Regiunea posterioară a gambei
Regiunea anterioară a gambei
Reţeaua maleolară laterală
Reţeaua maleolară medială
Reţeaua calcaneană
Canalul calcanean
Regiunea plantară
Canalul calcanean
Regiunea plantară
Regiunea plantară
Bazin
Canalul obturator
Bazin
Fesă
Bazin
Fesă

Ramurile arteriale formează reţele periarticulare, dispuse în jurul articulaţiilor membrului inferior.
Aceste reţele sunt: în jurul capului şi colului femural, reţeaua articulară a genunchiului, reţeaua patelei, reţeaua
maleolară medială, reţeaua maleolară laterală, reţeaua calcaneană.

72
100
 7.2. Venele membrului inferior
Venele membrului inferior drenează sângele venos în următoarele colectoare venoase:
- v. iliacă internă care colectează sângele de la următoarele vene:
- vv. fesiere superioare însoţesc a. fesieră superioară şi pătrund în pelvis prin orificiul
suprapiriform;
- vv. fesiere inferioare însoţesc a. fesieră inferioară, pătrunzând în pelvis prin orificiul
infrapiriform;
- vv. obturatorii se formează în partea medială a coapsei şi pătrund în pelvis prin canalul
obturator;
- v. ruşinoasă internă iese din bazin prin mica incizură ischiatică şi apoi reintră prin orificiul
infrapiriform;
- v. iliacă externă colectează sângele venos al membrului inferior prin 2 reţele: superficială şi
profundă.
Venele profunde ale membrului inferior însoţesc arterele omonime având traiect invers acestora.
Ele sunt în număr de 2 pentru fiecare arteră, exceptând v. femurală şi v. poplitee care sunt unice. Originea lor
se află la nivelul piciorului. La nivelul plantei se formează vv. digitale plantare. În continuare, sistemul venos
profund al membrului inferior este constituit din vv. metatarsiene plantare, arcul venos plantar şi vv. plantare
mediale şi laterale; ultimele formează posterior de maleola tibiei vv. tibiale posterioare. În regiunea
posterioară a gambei vv. tibiale posterioare se unesc cu vv. peroniere şi cu vv. tibiale anterioare pentru a
forma v. poplitee.
Vv. tibiale anterioare au originea în venele situate pe dorsul piciorului. În v. poplitee se varsă şi v.
safenă mică. Ea se continuă cu v. femurală, iar aceasta cu v. iliacă externă.
Venele superficiale ale membrului inferior au de asemenea originea la nivelul piciorului. Astfel, în
regiunea dorsală a piciorului au originea vv. digitale dorsale ale piciorului; din acestea sângele venos
parcurge succesiv vv. metatarsiene dorsale ale piciorului şi arcul venos dorsal al piciorului. În regiunea
plantară se află reţeaua venoasă plantară, ale cărei componente drenează în vv. dorsale.
Arcul venos dorsal al piciorului drenează prin cele 2 extremităţi ale sale în vv. safene.
V. safenă mare continuă extremitatea medială a ateului venos dorsal; ea urcă pe faţa medială a gambei
si genunchiului. La nivelul regiunii anterioare a coapsei încrucişează faţa ei anterioară şi se varsă în v.
femurală. în v. safenă mare se varsă:
- venele din partea medială a piciorului şi gambei;
- venele superficiale ale coapsei;
- vv. ruşinoase externe;
- v. circumflexă iliacă superficială;
- v. epigastrică superficială;
- vv. dorsale ale penisului (clitorisului);
- vv. scrotale (labiale) anterioare.
V. safenă mică continuă extremitatea laterală a arcului venos dorsal; ea urcă posterior de maleola
fibulei şi în continuare pe faţa posterioară a gambei. La jumătatea fosei poplitee ea se varsă în v. poplitee.
Afluenţii săi sunt reprezentaţi de vv. superficiale de pe faţa laterală a piciorului şi de pe faţa postero-laterălă a
gambei.

73
101
 Între cele două vene safene se stabilesc numeroase anastomoze inconstante ca localizare.
De asemenea, există numeroase anastomoze între sistemul venos superficial și cel profund. Acestea se
găsesc la picior (prin vv. perforante care anastomozează vv. dorsale cu vv. plantare mediale) şi la gambă (între
v. safenă mare și vv. tibiale anterioare, între v. safena mică şi vv. peroniere). Datorită acestor anastomoze
sângele venos superficial este drenat în venele profunde.

7.3. Drenajul limfatic al membrului inferior

Limfa membrului inferior este drenată prin 2 reţele limfatice: superficială şi profundă.

Drenajul limfatic al membrului inferior

Teritoriul Stația ganglionară
- reţeaua superficială de pe partea medială a - gg. inguinali superficiali (grupul inferior)
dorsului piciorului
- reţeaua superficială de pe partea laterală a - gg. poplitei
dorsului piciorului şi de pe faţa posterioară a
gambei
- reţeaua superficială a fesei - gg. inguinali superficiali (grupul superior)
- reţeaua profundă a membrului inferior - gg. inguinali profunzi

Ganglionii membrului inferior

Denumire Aferențe Eferențe
Gg. poplitei - reţeaua superficială de pe partea laterală a dorsului
piciorului şi de pe faţa posterioară a gambei
- limfaticele profunde ale piciorului şi gambei - gg. inguinali
profunzi
Gg. tibial anterior - limfaticele profunde ale dorsului piciorului şi din
regiunea anterioară a gambei - gg. poplitei
Gg. inguinali
superficiali
împărţiţi în patru
grupe:
- gg. supero-laterali - regiunea fesieră, partea subombilicală a peretelui
lateral al abdomenului
- gg. superomediali - limfaticele superficiale ale organelor genitale externe, - gg. inguinali
perineului şi anusului profunzi
- gg. inferomediali - limfaticele superficiale ale organelor genitale externe,
perineului şi anusului
- limfaticele superficiale ale membrului inferior
(exceptând cele din partea laterală a dorsului piciorului)
- gg. inferolaterali - limfaticele superficiale ale membrului inferior
(exceptând cele din partea laterală a dorsului piciorului)
Gg. inguinali - gg. inguinali superficiali
profunzi - limfaticele profunde ale membrului inferior - gg. iliaci

74
102

Traiectul, ramurile şi teritoriului nervilor plexului lombar
Denumirea nervului
(ramurii)
1. Nn. iliohipogastric, ilio-
inguinal şi genito-femural
2. N. femurocutanat lateral
3. N. obturator
- r. anterioară
- r. posterioară
4. N. femural
- rr. musculare
- rr. cutanate anterioare
- n. safen:
- r. infrapatelară
- rr. cutanate mediale ale
gambei
Traiectul, ramurile şi teritoriul nervilor plexului sacral
Denumirea nervului
(ramurii)
1. N. fesier superior
2. N. fesier inferior
3. N. cutanat femural
posterior
nn. clunium inferiori
4. N. ischiatic
4.1. N. peronier comun
4.1.1. N. sural cutanat
lateral
4.1.2. N. fibular superficial - regiunea anterioară a gambei
- rr. musculare
- n. cutanat dorsal-medial - dorsul piciorului
- n. cutanat dorsal
intermediar
4.1.3. N. fibular profund
7.4. Nervii membrului inferior
Traiect
- peretele abdominal
- bazin (fosa iliacă)
- regiunea anterioară a coapsei
- bazin
- regiunea anterioară a coapsei
- regiunea anterioară a coapsei
- genunchi
- regiunea anterioară a coapsei
- genunchi
- bazin
- regiunea anterioară a coapsei
- regiunea anterioară a coapsei
- regiunea anterioară a coapsei
- regiunea anterioară a coapsei,
gambă, picior
- regiunea anterioară a coapsei,
genunchi
- gambă, picior
Traiect
- bazin, regiunea fesieră
- bazin, regiunea fesieră
- bazin, regiunea fesieră, regiunea
posterioară a coapsei
- regiunea fesieră
- bazin, fesă, regiunea posterioară a
coapsei, regiunea poplitee
- regiunea poplitee, regiunea anterioară
a gambei
- regiunea poplitee, genunchi, regiunea
anterioară a gambei
- regiunea anterioară a gambei
- dorsul piciorului
- regiunea anterioară a gambei, dorsul
piciorului
75
Teritoriu
- peretele abdominal
- senzitiv - partea laterală a fesei
şi 1/2 superioară a feţei antero-
laterale a coapsei
- senzitiv - 1/3 mijlocie a feţei
mediale a coapsei şi feţei mediale
a genunchiului
- motor - mm. adductori,
gracilis, pectineu
- senzitiv - faţa anterioară şi
medială a coapsei, exceptând
teritoriul nn. genitofemural şi
obturator, faţa medială a
genunchiului, gambei şi
piciorului
- motor: mm. iliopsoas,
pectineu, croitor, qvadriceps
Teritoriu
- motor - mm. tensor al fasciei
lata, fesieri mijlociu şi mic
- motor - mm. pelvitrohanterieni
şi fesier mare
- senzitiv: partea inferioară a
feţei, faţa posterioară a coapsei
până la jumătatea regiunii
poplitee
- motor: mm. regiunii
posterioare a coapsei, adductor
mare
- senzitiv: faţa laterală a
genunchiului şi faţa antero-
laterală a gambei
- motor: mm. peronieri
- senzitiv: pielea degetelor
piciorului (v. dorsul piciorului)
103
 - rr. musculare
- nn. digitali dorsali
pentru faţa laterală a
halucelui şi pentru faţa
medială a degetului II
4.2. N. tibial
4.2.1. - rr. musculare
4.2.2. - n. cutanat sural
medial
- n. sural - n. cutanat
dorso-lateral
- rr. calcaneene mediale
4.2.3. N. plantar medial
- nn. digitali plantari
comuni
- nn. digitali plantari
proprii
4.2.4. N. plantar lateral
- r. superficială
nn. digitali plantari
comuni - nn. digitali plantari
proprii
- r. profundă
- regiunea anterioară a gambei, dorsul - motor: mm. regiunii anterioare
piciorului a gambei şi m. scurt extensor al
degetelor
- dorsul piciorului - senzitiv: degetele
corespunzătoare
- regiunea poplitee, posterioară a
gambei, şanţul retromaleolar medial
- regiunea posterioară a gambei - mm. posteriori ai gambei
- regiunea poplitee şi regiunea
posterioară a gambei
- regiunea posterioară a gambei, dorsul
piciorului
- regiunea plantară
- motor: mm. lojei mediale a
plantei, scurt flexor al degetelor,
lombricalii mediali
- senzitiv: degetele (v. planta)
- regiunea plantară - senzitiv: degetele (v. planta)
- motor: mm. plantari laterali,
interosoşi, lombricali laterali,
- regiunea plantară adductorul halucelui
76
104
 REGIUNILE TOPOGRAFICE
ALE MEMBRULUI SUPERIOR

105
 UM RUL
• 3 reg. ® în jurul centurii mb.
superior!"i!artic.
scapulohumerale

– Axilar !® medial
– Deltoidian !® lateral
– Scapular !® posterior.

106
 REGIUNEA!DELTOIDIAN"

Limite:
– superior : clavicula, acromion
– inferior : inser#ia!humeral$!a!
m.deltoid
– anterior : "an#ul!delto-pectoral
– posterior : linia - unghiul
acromion ® tuber.
humerusului.

Stratigrafie:
1. pielea
2. pl.subcutanat
– A.toraco-acromial ,!circum.!
hum. post.
– vene ,limfatice superficiale
– n.cutanat brahial lateral
(axilar)
3.fascia!deltoidian
4.pl. profund :
– m. deltoid
– t.c.subdeltoidian
• bursa!seroas !
subdeltoidian
• A.circumflex !hum.!ant.!"i!
post.
• n. axilar
– tend -.m. spraspinos,
subspinos, rotund mic,
m.pectoral mare
5.pl. articular – artic.scapulo-
humeral$!;acromio!- clavicular$.

107
• Importan# !regiunii!–
traumatisme;!luxa#ii!scapulo-
humerale, fracturi de col
chir.hum. paralizie de nerv
axilar.

REGIUNEA!SCAPULAR"

Limite:
– prox. ® mg.super. a
scapulei
– distal ® mg.inf. rotund >
– lateral ® mg.post. deltoid
– medial ® mg.medial$!a!
scapulei

108
 Stratigrafie
1. pielea
2. pl. sucutanat
– A.toraco-acromial , circumflex !
humeral !post;
– n. supraclaviculari, cutanat
brahial lateral
3. pl. profund
– fosa!supraspinoas !–
m.trapez, m. supraspinos
– A.+ n.suprascapular
– fosa!infraspinoas !– m.trapez,
m.latissim, m.deltoid, m.
infraspinos, m. rotund<, m.
rotund >
• re#eaua!arterial !a!scapulei = a.
suprascapular ,!transvers !a!
gâtului (subclavie);circumflex !a!
scapulei!(axilar )
• n.suprascapular, n. axilar

Comunic rile:!cu
• fosa!supraclavicular de-a
lungul MVN suprascapular,
• regiunea!axilar prin $
omotricipital!"i!%
humerotricipital
• spa#iul!!subdeltoidian!de-a
lungul tend. m. infraspinos!"i!
rotundul <

109
 REGIUNEA!!AXILAR"
Totalitatea!p$r#ilor!moi!« torace,
art.!scapulohumeral$,!scapul$
• Piramid$!patrunghiular$

Peretele anterior
Limite:
– superior : clavicula,
– inferior : m. pectoral mare,
– lateral :!"an#ul!delto-pectoral,
– medial : verticala ® 1/3
mediale + 2/3 laterale a
claviculei.

110
Stratigrafie:
• pielea
• pl. subcutanat:
– m. platisma,
– R. a.superficiale ¬ a. toracic
suprem ,!toracoacromial ,!
toracic !lateral
– R.n.cutanate ¬ plexul brahial,
nervii supraclaviculari (plexul
cervical)
• pl. profund:
– m.pectoral >, m. pectoral <,
m. sbclavicular, fascia
clavipectoral ,!lig.!suspensor!
al axilei
– A.toracoacromial ,!nervii!
pectoral medial, lateral; vase
limfatice.

Peretele posterior
• m. subscapular,
• inf, m. rotund >, latissim
• elem vasculo-nervoase:
– A.toracodorsal ,!!
circumflex !a!scapulei,
venele comitante,
– N.subscapular ,
toracodorsal
– noduli limfatici
subscapulari.

• comunic ri!:
– reg.deltoidian !® %
humeroticipital,
– reg.scapular !®$
omotricipital.

111
Peretele medial
• partea sup-lat a peretelui
toracic,!m.!din#at!anterior
• elem vasculo-nervoase:
– A.toracic !lateral !!!!!!!!!!
(mamar !extern ),!venele!
omonime,
– N.toracic lung, intercostali II,
III; intercostobrahial,
– noduli limfatici pectorali.

Peretele lateral
• artic. scapulo-humeral$,!+ fa#a!
ant-med humerus, tend. capului
lung!"i!scurt!al!m.brahial; tend.m.
coracobrahial.

112
Baza
• limite
– ant: mg.inf.m.pectoral >
– post : mg.inf. m.rotund > a
m.latissim,
– med : linie!sagital$!m.!pectoral!>
cu m.latissim,
– lat :!linie!tangent$!la!fa#a!medial$!
a!bra#ului.
• Stratigrafie :
– piele ® glande sebacee.
– t.c.sc ®celule adipoase, gl
sudoripare.
– fascia!axilar$ (ligamentul
suspensor al axilei)
• pozi#ia!bra#ului:
– bolt !concav (fosa!axilar )!®
semiabduc#ie;
– "an#!sagital!(între!bra#!"i!torace)!
® adduc#ie;
– "an#!vertical ® abduc#ie!maxim$!
(pozi#ia!operatorie)!!

Vârful
• Comunic$!cu!loja!
supraclvicular$
– ant :clavicula, m.
subclavicular,
– post-lat : mg. super. a
scapulei ,baza pr.
coracoidian, lig.
coracoclavicular,
– med :!coast$!I

113
Cavitatea axilar :
• MVN:
– Artera!axilar
– Vena!axilar
– Plexul brahial
– Noduri limfatice axilare

Importan#a!practic :
– Hemostaza provizorie – la originea arterei
– Ligatura arterei ® seg. suprapectoral
– Pozi#ia!operatorie® abduc#ia!maxim$
– Metastazele canceroase la nivelul nodurilor limfatice ®
prognostic nefavorabil
– Procese inflamatorii (limfadenite, hidrosadenite, flegmoane,
furuncule)
– Anastomozele ® refacerea!circula#iei!în!obstru$ri,!ligaturi!ale!
arterei axilare

114
 BRA%UL
• pl frontal epicondilii
humerali!"i!mg.!medial$,!
lateral$!a!humerusului!Þ
– Reg.brahial !anterioar ,
– Reg.brahial !posterioar .

Regiunea!brahial !anterioar ,
Limite:
• sup : mg.inf. m.pectoral >
• inf : 2 cm superior epic.
humerali.
• med : linie ® epic. medial,
• lat : linie ® epic. lateral,

115
 Stratigrafie
1. pielea
2. pl.subcutanat ® vena!cefalic ,!
vena!bazilic ,
– n.!cutanat!medial!al!bra#ului,!
n. cutanat medial al
an#ebra#ului
3.fascia!brahial !® septul
intermuscular!lateral!"i!medial
4. pl profund
– m.deltoid, m. biceps brahial,
m. coracobrahial, m. brahial
• elemente vasculo-nervoase:
– A.brahial ,
– A.brahial !profund ,!n.!radial
– A.colateral !ulnar !
superioar ,!n.!ulnar
– N.musculocutanat
• importan a!regiunii ®
tensiunea!arterial

Regiunea!brahial !posterioar
Stratigrafie:
1. pielea
2. pl. subcutanat :
– N. cutanat brahial superior
(din axilar)
– N.cutanat!brahial!inferior!"i!!
n. cutanat brahial posterior
(din radial)
– vene superficiale.
3. pl. fascial ® fascia brahial$!
4. pl. profund :
– M.triceps brahial,
– MVN posterior (a.brahial !
profund ,!venele!comitante,!
n.radial),
– A.colateral !radial ,!
a.colateral !medie, n.ulnar .
5. scheletul bra#ului!- diafiza
humeral$.
116
 COTUL
Limite:
– proximal,distal ® pl.trans. la
2cm (sup,inf) de epicondilii
humerali
– Pl.frontal ® epicondilii
humerali:
• reg.cubital !anterioar ,
• reg.!cubital !
posterioar .

117
 Regiunea!cubital !anterioar
– plica cotului
Stratigrafie:
1. pielea
2. pl. subcutanat :
– vena!cefalic ,!bazilic ,
median !a!antebra#ului,
Þ “M”
– N.cutanat lateral al
antebra#ului!!!!!!!!!!!!
(musculocutanat)
– N.cutanat medial al
antebra#ului

3. pl. fascial – antebrahial$-

expansiunea!bicipital
4. pl. profund – 3 gr.musc;
– mijlociu
• m.biceps brahial,
• m.brahial
– medial-flexori ®
• rotund pronator, flexor
radial al carpului, palmar
lung, flexor ulnar al
carpului.
• flexor superficial al
degetelor.
• flexor profund al degetelor.
– lateral :
• brahioradial,
• lung extensor radial al
carpului,
• scurt extensor radial al
carpului,
• supinator.

118
 elementele vasculo–nervoase:
– A. brahial !
• a.colateral !inferioar
– A.radial
• a.recurent radial
– A. ulnar
• A.recurent !ulnar , "i!a.
interosoas !comun .
– venele omonime,
– N. median
– N.radial - :
• r.superficial !
• r.profund
Importan#a!medico-chirurgical !
: venele superficiale ® punc#ii!
venoase;!injec#ii!i.v.;!
descoperiri chirurgicale

Regiunea!cubital !posterioar
- olecranian
Stratigrafie:
1. pielea – groas$
2. pl. subcutanat – bursa!seroas !
subcutanat !® traumatisme.
– r.- n.radial, musculocutanat
– n.cutanat medial al anteb.
3. pl. fascial - aderent.
4. pl. profund;
– mijlociu - m. triceps brahial
– lateral - m.epicondilieni
laterali : ext.degetelor, ext.
degetului mic, ext.ulnar al
carpului, ancone,m.
supinator .
– medial - m. flexorului ulnar
al carpului , N. ulnar .

119
Re#eaua!arterial !a!cotului.-
subcutanat:
• artera!brahial :
– A.colateral$!ulnar$!
superioar$
– A.colateral$!ulnar$!inferioar$
– A.brahial$!profund$!:
• a.colateral$!radial$
• a.colateral$!medie
• artera!ulnar :
– A.recurent$!ulnar$
• artera!radial :
– A.recurent$!radial$
– A.interosoas$!recurent$
Importan#a practic !–
traumatisme,luxa#ii!articulare,!
fracturi, leziunea n. ulnar

120
Leziunea de ulnar
– anestezie în teritoriul
cutanat
– compromise!mi"c$rile!de!
flexie!"i!adduc#ie!a!mâinii
– nu se poate executa
mi"carea!de!adduc#ie!a!
policelui!"i!flexia!ultimelor!2!
degete
– „grif$!ulnar$”!a!mâinii-
extensia!primei!falange!"i!
flexia!celorlalte!dou$.

121
 ANTEBRA&UL
Limite :
• sup : pl.trans.- 2cm inferior de •
condilii humerali,
• inf : pl. trans. 2cm superior de
pr. stiloid al ulnei.
• medial,lateral - pl. frontal Þ
– reg.!antebrahial !
anterioar
– reg.!antebrahial !
posterioar

122
 Reg.!antebrahial !anterioar
Stratigrafie:
1. pielea
2. pl. subcutanat:
– vena!cefalic ,!bazilic !!
intermediar !a!antebra#ului
– n. cutanat lateral al
antebra#ului
– n. cutanat medial al
antebra#ului
3. pl. fascial –antebrahial$!
4. pl. profund
• lateral:
– m. brahioradial
– m. lung extensor radial al
carpului
– m. scurt extensor radial al
carpului
• anterior:
– m. epicondilieni mediali –
flexori ® 4 planuri

Elementele vasculo-nervoase:
– N. median
– M.V.N. radial
• &an#ul!pulsului!
– M.V.N. ulnar
– M.V.N interosos
– Vase limfatice profunde.
Importan#a!regiunii!– "an#ului!pulsului!-
artera!radial$.

123
 Reg.!antebrahial !posterioar
Stratigrafie:
1. pielea
2. pl. subcutanat:
– venele superficiale
– vase limfatice superficiale
– nervi superficiali; - n.cutanat
lateral!al!antebra#ului!
(musculocutanat)
– n. cutanat posterior al
antebra#ului!(radial)
– n. cutanat medial al
antebra#ului
3. pl.fascial – fascia!antebrahial

4. planul profund
• Strat 1 - m.epicondilieni
laterali
– extensorul degetelor
– extensorul degetului mic
– extensorul ulnar al
carpului
• Strat 2
– lung abductor al policelui
– scurt extensor al policelui
– extensor lung al policelui
– extensorul indexului.
• R. prof. n.radial Þ
n.interosos posterior
• MNV(a+n interosoas post
+venele)
5. scheletul!antebra#ului -
diafiza radius+ulna

124
Importan#a!regiunii!
• traumatisme Þ fracturi
(scheletul®aproape de
suprafa#$)
• abordul chirurgical - u"or!
accesibil,
• tegumentul ®sediul escarelor

GÂTUL MÂINII
Limite:
• sup : pl.trans.- 2cm super. de
pr.stiloid al ulnei,
• inf :!pl.trans.infer.!de!pisiform!"i!
tuber. scafoid
• med - lat : liniile verticale prin
mg.externe!!radius,uln$.
Þreg:!anterioar !'i!posterioar .

125
 REG.!ANTERIOAR"!A!GÂTULUI!MÂINII
(carpian !anterioar )
Stratigrafie:
1. pielea – 3 plici transversale.
2. pl.subcutanat
– re#eaua!venoas !
superficial !® vena
median !a!antebra#ului
– r. nerv. cutanate
palmare(median,ulnar)
3. pl. fascial – retinaculul
flexorilor,® tend.+
elementele vasculo-
nervoase, medial-MVN
ulnar

m. m. PL

4. pl. profund – 4 straturi FLP NM m. FSD

m. FPD
strat1: m.FRC
– tend. brahioradial m.FUC

– flexor radial al carpului + m. NU

artera!palmar !superficial abLP
– flexor ulnar al carpului. m.PP
m. B
strat 2: - 4 tend. ale flex.super. al
dg.(teaca!sinov.!comun$)
strat 3: NR m.
EUC
– tend. flexor lung al policelui
(teac$!sinov.!proprie) m.ES m. ED <
Pi
– tend. flexor profund al m. m.EI
degetelor. EL+SRC m. m. ED
strat 4: - m.!p$trat!pronator. ELP
Elemente vasculo -nervoase:
– artera!radial
– re#eaua!palmar !arterial !a!
carpului
– n. median
– vase limfatice profunde
Importan# - aparatul tendinos al
degetelor, n.median, ulnar,
®sensibilitatea mâinii
traumatisme,fracturilor
®deformarea regiuni

126
 REG.POSTERIOAR"!A!GÂTULUI!MÂINII
(carpian !posterioar )
Stratigrafie:
1. pielea – cute transversale
2. pl. subcutanat
– orig. venelor!cefalic ,!
bazilic ,!vasele!limfatice!
superficiale
– r. superficiale din
n.radial, ulnar
3. pl. fascial – retinaculul
extensorilor

127
4. planul profund – tend.latero-medial)
– culisa I - lung abductor +, scurt
extensor al policelui,
– culisa II - extensor!lung!"i!scurt!
radial al carpului,
– culisa III - lung extensor al
policelui,
– culisa IV - extensorul
degetelor, + indexului,
– culisa V - extensorul degetului
mic,
– culisa VI - extensor ulnar al
carpului.
Tabachera!anatomic !® A. radial
Elemente vasculo-nervoase:
– re#eaua!arterial !dorsal !a!
carpului
Importan#a!Þ chiste sinoviale,
tenosinovite traumatice sau
inflamatorii.

128
129
 MÂNA - REGIUNEA!PALMAR"
Limite:
• superior : pl.trans.inferior de
pisiform!"i!tuber.!scafoid(sau!
pliul inferior al reg.carpiene)
• inferior :!linie!curb$!prin!plicile!
digito-palmare,
• medial "i!lateral : liniile
verticale prin mg
metacarpianului I, respectiv V.

Stratigrafie
1.pielea - "an#uri!+!plici!!
longitudinale, transversale,
oblice
2.pl.subcutanat - m. palmar scurt,
– r. nervoase palmare
n.median, n.ulnar
3. pl. fascial – fascia!palmar !
superficial !

130
4.pl. profund: - stratul musculo -
tendinos subfascial
– 3!loji:!tenar ,!hipotenar ,!
mezotenar
Elementele vasculo -nervoase:
– arcada!arterial !palmar !
superficial
– venele comitante
– vasele limfatice
– nervii digitali palmari
(median, ulnar)
• stratul muscular interosos:
– fascia!m.!interoso"i(!palmar !
profund )
– arcada!arterial !profund Þ 4
a. metacarpiene palmare +
ram. perforante
– arcada!nervoas ¬ n.ulnar
– m.!interoso"i!®3 palmari, 4
dorsali
Importan#a!
– flegmoane palmare,
subaponevrotice
– clavusuri
– studiul dermetoglifologiei,

131
• DUPUYTREN, Guillaume
• Poliartrita reumatoida

MÂNA – REGIUNEA!DORSAL"

Limite:
• superior : pl.trans. inf. de
pisiform!"i!tuber.!scafoidului!
• inferior : linia prin artic.
metacarpofalangiene,
• medial "i!lateral : liniile
verticale duse prin mg.
metacarpianului I, respectiv V.

132
Stratigrafie:
1. pielea - re#eaua!dorsal !venoas
2. pl. subcutanat :
– re#eaua!venoas !dorsal
– vase limfatice
– nervii digitali dorsali (ulnar,
radial)
3. pl. fascial: fascia!dorsal !a!
mâinii ® retinaculul extensorilor
4. pl. profund: - tendoanele
extensorilor
– profund trec 3 artere
metacarpiene dorsale
– lateral:
• artera!radial Þ artera
metacarpian !dorsal !I.
• vase limfatice
• vene comitante
Importan#a!regiunii
– recolt$rilor!sanguine!(!în!
special la copii),
– traumatisme,!pl$gi,!supura#ii

133
 DEGETELE MÂINII
Limita - linia!curb$!cu!
concavitatea proximal
proximal - plicile digito-
palmare, dorsal - comisurile
interdigitale.
• pl.frontal prin axul falangelor
Þregiune!palmar$,!reg.!
dorsal$.

REGIUNEA!PALMAR"!A!DEGETELOR
Stratigrafie:
1. pielea
– "an#uri!transversale!
– creste papilare = amprentele
digitale
2. pl. subcutanat –2 M.V.N. pentru
fiecare deget
– arterele digitale palmare proprii
– nervii digitali palmari proprii -
median7, ulnar 3
– vasele limfatice
3. pl. fibros - tecile fibroase ale
flexorilor
4. pl. tendinos – 2 tend.fiecare
deget:
• police –
– falanga prox: flexorul scurt,
abductorul, adductorul
– falanga!distal$!:!flexorul lung.
• degetele II.-V.
– flexorul superficial - falanga
mijlocie
– flexorul profund - falanga!distal$

134
 REGIUNEA!DORSAL"!A!DEGETELOR
Stratigrafie
1.pielea – pliuri transversale
2. pl. subcutanat - arterele
digitale dorsale (din
metacarpienele dorsale)
– nervii digitali dorsali ( 5
radial, 5 ulnar)
– Venele ® metacarpiene
dorsale
3. pl. tendinos – tend.ext.
(falangei proximale) II.- V Þ
aponevroza!dorsal !a!
degetelor,!!!(se!inser$!
tend.mu"chilor!interoso"i!"i!
lombricali.
Importan# !clinic !
– panari#ii,!supura#ii!®os,
palm$

135
 TOPOGRAFIA MEMBRULUI
INFERIOR

Limita : linie circular! – tuberculul

pubian ® plica inghinal! ® creasta
iliac! ® "an# gluteal® coccige ®
"an# genito – femural ® tuberculul
pubian:

• Gluteal!
• Coapsa
• Genunchiul
• Gamba
• Gâtul piciorului
• Piciorul

136
 REG. GLUTEAL!
Stratigrafie:
1. pielea – groas!,
2. plan subcutanat
– celule adipoase,
– nervi cluneali ® senzitivi,
– n. cutanat femural posterior
3. fascia gluteal"
4. plan profund
– str. muscular superficial - m.
gluteu >
– str. muscular mijlociu :
• m. gluteu mijlociu,
• m. piriform,
• m. gemen superior,
• m. obturator intern,
• m. gemen inferior,
• m. p!trat femural ;
• biceps (capul lung) +
semitendinos ( tend.
comun – tuber.ischiadic!)

• orif. suprapiriform ® MVN gluteal

superior
• orif. infrapiriform ® MVN gluteal
inferior, n. ischiadic, n. cutanat
femural posterior, MVN ru"inos
intern
– str. muscular profund :
• m. gluteu <
• m. obturator extern,
• m. semimembranos,
• m. adductor >
5.plan osteo – articular
– coxal - fa#a lateral!
– femur - epifiza proximal!
– articula#ia coxofemural!

137
Importan#":
• injec#ii intramusculare ® cadranul
supero-lateral
• flegmoane
• hernii gluteale (rare)
• propagarea proceselor supurative
spre / sau de la pelvis ( prin orificiile
supra-infrapiriform)

COAPSA
Limite:
• proximal – linie circular! ® tuber.
pubian ® plica inghinal! ®
s.i.a.s., trohanter mare ® "an#
gluteal ® tuber. pubian.

• distal - linie circular! 2 cm.

superior de patel!

• pl.frontal (trohanter >, epic. fem.

lateral; tuber. pubian ® epic. fem.
medial ) Þ
– reg. anterioar"
– reg. posterioar"

138
 REG. ANTERIOAR! A COAPSEI
• $femural Scarpa
• reg. Obturatoare ® hernii
obturatoare
stratigrafie:
1. pielea
2. plan subcutanat
– artere: epigastric! superficial!;
circumflex! iliac! superficial!;
ru"inoase externe
– vene:
• safen! > ® vena femural!;
• safen! accesorie ® vena
safen! >
• comitante arterelor
– nervi:
• cutanat femural lateral
• genitofemural - r. femural!
• obturator - r. cutanat!
• limfonodurile inghinale
superficiale(#femural
Scarpa)

3. fascia lata – cilindric!

– 2 septuri intermusculare
medial, lateral Þ 2 loji
musculare
– tractul iliotibial
– fascia cribrosa – arcul venei
safene mari
– teaca vaselor femurale

139
4. plan profund – 3 str. musculare:
• superficial:
– m. tensor al fasciei late
– m. croitor
– m. adductor lung
– m. gracilis
– $femural Scarpa
• mijlociu:
– m. vast lateral
– m. drept femural
– m. vast medial
– m. iliopsoas
– m. pectineu
– m. adductor scurt
– m. adductor mare
– lacuna muscular! + vascular!
– teaca vaselor femurale – seg.
mijlociu + seg. inferior (canalul
Hunter)
– artera femural! profund!
– nervul femural
– nervul obturator
• profund:
– m. vast intermediar
– m. obturator extern

Importan#":
– 2 zone herniare ® canalul
femural ; canalul obturator
– adenite inghinale
– injec#ii intramusculare
– pulsul arterei femurale
– hemostaz! provizorie
– punc#ii, injec#ii intraarteriale
– descoperire chirurgical!
®ligatura arterei

140
• Hernie femurala strangulata

Aspect intraoperator:
sacul herniar con#ine intestin sub#ire "i
epiplon

141
 REG. POSTERIOAR! A COAPSEI
Stratigrafie
1. pielea
2. plan subcutanat – n. cutanat
femural posterior
3. plan fascial – fascia lata

142
4. plan profund:
• str. m.superficial:
– m. biceps femural - capul
lung (lateral)
– m. semitendinos (medial)
• str. m. profund
– m. biceps femural – capul
scurt (lateral)
– m. semimembranos
(medial)
• re ea!arterial" (a. gluteal!
inferioar! + a. circumflexe
femurale (medial!, lateral!) +
ramurile perforante ( a.
femural! profund!) ®
restabilirea circula#iei
(obstruc#ie)%
• Nervul ischiadic
Importan "!- re$ea arterial! ®
restabilirea!circula iei!
(obstruc ie)#

GENUNCHIUL
Limite:
– proximal ® linie circular! –
2cm. deasupra patelei
– distal ® plan orizontal –
tuberozitatea tibiei
– plan frontal ® prin epicondilii
femurali Þ
• reg.anterioar!
• reg. posterioar!

143
 REG. ANTERIOAR! A GENUNCHIULUI
Patelar" = rotulian"
Stratigrafie:
1. pielea
2. plan subcutanat – nervul safen
– fascia – fascia lata ® fascia
crural!
3. planul profund:
– exp. cvadricipital! ® ligamentul
patelar
– piciorul gâ"tei (croitor, gracilis,
semitendinos)
– re$eaua arterial! patelar! Ü
anast. a. superioare "i
inferioare ale genunchiului (a.
poplitee) + a. descendent! a
genunchiului (a.!femural") + a.
recurent! tibial! anterioar! (a.
tibial"!anterioar")

REG. POSTERIOAR! A GENUNCHIULUI

Stratigrafie:
1. piele ® plici transversale
2. pl. subcutanat – vena safen! <,
nervul safen
3. fascia genunchiului
4. pl. profund ® fosa poplitee à
– nervul ischiadic Þ n.tibial + n.
peronier comun
– artera poplitee Þ 5 ram.
articulare ale genunchiului
– vena poplitee
5. scheletul
– epifiza distal! a femurului
– patela
– epifiza prox. a tibiei
– articula#ia genunchiului

144
Importan#a – artic. genunchiului
– locomo#ie – anchiloza ®
reduce locomo#ia
– traumatisme
– procese inflamatorii
– fracturi ® lezare n.
peronier comun ® paralizii,
tulbur!ri de mers
– traumatisme de fos!
poplitee ® interven#ii
chirurgicale de urgen#!
– lig patelar ® reflexul
rotulian

145
146
 GAMBA
Limite:
• plan trans. ® tuberozitatea tibiei
® maleole
• plan frontal Þ
– reg. ant.
– reg.post.

147
 REG. ANTERIOAR! A GAMBEI
Stratigrafie:
1. pielea
2. pl. subcutanat
3. pl. fascial – fascia crural! ®
retinaculul superior al extensorilor
4. pl. profund:
– loja medial! :
• m. tibial anterior
• m. extensor lung al halucelui
• m. extensor lung al
degetelor
• MVN tibial anterior ( a.+ v.
tibial! anterioar! + n.
peronier profund)
– loja lateral! :
• m. peronier lung
• m. peronier scurt
• n. peronier superficial

REG. POSTERIOAR! A GAMBEI

Stratigrafie:
1. pielea
2. planul subcutanat:
– vena safen! < ( & vena poplitee)
– nervul safen
– n. cutanat sural medial (n. tibial)
+ n. cutanat sural lateral (n.
peronier comun) Þ nervul sural
3. fascia crural"
4. planul profund:
– superficial:
• m. triceps sural
(gastrocnemian + solear)
• m. plantar
– profund:
• m. popliteu
• m. flexor lung al degetelor
• m. tibial posterior
• m. flexor lung al halucelui
• MVN( a. + v.tibial!
posterioar! + n. tibial)
• artera peronier!

148
5. scheletul :
– tibia
– fibula
Importan#":
– fracturi ® leziuni
vasculare, nervoase
– ortostatism prelungit ®
procese arteritice, varice
– ulcere varicoase 1/3
distal! medial!

149
 GÂTUL PICIORULUI
Limite:
• proximal ® pl.transversal –
baza maleolelor
• distal :
• ant ®3 cm sub plica de
flexiune talocrural!
• post. ® tuberozitatea
calcanean!
• medial, lateral – 1cm
sub maleole
• plan frontal (maleole) Þ
– reg. anterioar"
– reg. posterioar",

REG. ANTERIOAR! A GÂTULUI

PICIORULUI
Stratigrafie:
1. pielea 2-3 plici de flexiune
2. pl. subcutanat ;
– vena safen! > + n. safen;
– n. peronier superficial Þ n.
cutanat dorsal medial "i
intermediar
3. pl. fascial – fascia crural! ®
retinaculul inferior al extensorilor
4. pl. profund:
– tend. tibialului anterior,
extensorului lung al
halucelui, extensorului lung
al degetelor, peronierului III
– MVN tibial anterior ; Þ
re#eaua maleolar! med.+
lateral!

150
 REG. POSTERIOAR! A GÂTULUI
PICIORULUI
Stratigrafie:
1. pielea
2. pl.subcutanat - vena safen!< ,
nervul sural
3. fascia gâtului piciorului :
– retinaculul flexorilor (medial),
peronierilor (lateral)
4. pl. profund:
– loja median" – tend. calcanean
(Achile)
– loja lateral" – tend. m. peronieri
laterali
– loja medial":
• tend. m. tibial posterior
• flexorul lung al halucelui
• flexorul lung al degetelor
• MVN tibial posterior

5. scheletul :
– epifiza distal! tibie, fibul!
– talus, calcaneu
– artic. tibiofibular!,
talocrural!, subtalar!
Importan#":
– tenosinovite,
– entorse
– luxa#ii
– fracturi

151
Luxatia gleznei - tratament
RICE: - Rest - repausul partii
traumatizate - Ice - gheata
aplicata indirect pe piele -
Compression - compresie cu un
bandaj elastic - Elevation -
ridicarea membrului

PICIORUL
limite:
– anterior ® linia curb! -
vârful degetelor
– posterior ® planul oblic -
3cm inf. de plica de
flexiune talocrural!
– lateral, medial ®1cm sub
maleole
– inferior ® tuberozitatea
calcanean!
• 2 por#iuni:
– piciorul propriu-zis
(scheletul tarso-
metatarsian) Þ reg.
dorsal", reg. plantar"
– cele 5 degete ( falangele)

152
 REG. DORSAL! A PICIORULUI
Stratigrafie
1. pielea – sub#ire
2. pl. subcutanat: #esut lax Þ edeme
– arcada venoas! superficial!
– vena safen! >, <
– vase limfatice superficiale
– nervul safen, (medial)
– nervul cutanat dorsal medial "i
intermediar (n. peronier
superficial) ® dosul piciorului +
degete
– nervul sural (lateral)
3. fascia dorsal" a piciorului: ®
retinaculul inferior al peronierilor

4. pl. profund:
• stratul tendinos:
– tend: tibial anterior, extensor
lung al halucelui,4 ext. lung al
degetelor, peronierul scurt
• fascia extensorilor
• str. muscular:
– ext. scurt al halucelui, scurt al
degetelor I-IV
• artera!dorsal"!a!piciorului!®
artera arcuat! ® 4 artere
metatarsiene dorsale® arterele
dorsale ale degetelor + ramuri
perforante (anastomoz! cu
perforantele plantare )
• nervul peronier profund
• fascia interosoas! dorsal!

153
 REG. PLANTAR! - talpa piciorului %
Stratigrafie
1. pielea –îngro"at! la nivelul
punctelor de sprijin
2. pl. subcutanat
– re$eaua venoas! plantar! ® v.
safen! mic!
– r. nervoase superficiale (n.
plantar medial+ lateral)
3. fascia plantar" superficial"
– aponevroza plantar!%® sept
profund sagital® 3 loji
musculare (medial!, mijlocie,
lateral!)

4. planul profund
• loja medial" (haluce)
– m.abductor, flexor scurt
– (tend. flexorului lung)
– (tend. peronier lung)
– m. adductor
– MVN plantar medial
• loja lateral" (degetul mic)
– abductorul
– flexor scurt
– opozant
– (tend. peronierului lung)
– MVN plantar lateral
• loja mijlocie
– flexor scurt al degetelor II – V
– p!trat al plantei
– lombricali ® falanga prox. II – V
– adductor
– tend. peronier lung
– n. plantar medial ® n. digitali
plantari comuni ® n. digitali proprii
– artera + nervul plantar lateral
– m. interoso"i 7 ( 3 plantari, 4
dorsali)

154
 DEGETELE
Limita posterioar"
– fa$a dorsal! ®linie curb!
prin comisurile interdigitale
– fa$a plantar! ® "an#ul prin
plicile digito-plantare
Þ
– reg. dorsal"
– reg. plantar"

REG. DORSAL! A DEGETELOR

Stratigrafia
1. pielea
2. pl. subcutanat:
– 2 artere digitale dorsale
– 2 vene digitale dorsale
– 2 nervi digitali dorsali(7¬
n.peronier superficial,3 ¬ n.
sural)
3. pl. tendinos:
– tend. m.extensor lung+scurt
al degetelor

155
 REG. PLANTAR! A DEGETELOR
Stratigrafia
1. pielea
2. pl. subcutanat:
– 2 artere digitale plantare(3 ¬
a. plantar! medial!, 7¬ a.
plantar! lateral!)
– 2 vene digitale plantare
– 2 nervi digitali plantari (7¬
n.plantar medial,3 ¬ n. plantar
lateral)
3. pl. fibros – tecile fibroase ®
tunele pt. tend.flexorilor
4. pl. tendinos:
– haluce - tend. flexor lung
– II – V ®2 tend.flexor
lung+scurt al degetelor

Importan#a
– escoria#ii,clavus
– pl!gi
– infec#ii
– fracturi
– flegmoane, limfadenite

156
157
158
 Anatomia omului
Fascicola II
Nevrologia membrelor

Nervii membrului superior ................................................................................................................................. 3

Plexul brahial ................................................................................................................................................. 3
Porţiunea supraclaviculară ..................................................................................................................... 3
Porţiunea infraclaviculară ...................................................................................................................... 4
Ramurile colaterale ale plexului brahial ........................................................................................................ 4
Nervul dorsal al scapulei ........................................................................................................................ 4
Nervul toracic lung ................................................................................................................................ 4
Nervul subclavicular .............................................................................................................................. 4
Nervul suprascapular ............................................................................................................................. 4
Nervii subscapulari ................................................................................................................................ 4
Nervul toracodorsal ................................................................................................................................ 4
Nervul pectoral medial ........................................................................................................................... 4
Nervul pectoral lateral............................................................................................................................ 4
Ramuri musculare .................................................................................................................................. 4
Ramurile terminale ale plexului brahial ..................................................................................................... 5
Nervul musculocutan ............................................................................................................................. 5
Nervul cutanat brahial medial ................................................................................................................ 6
Nervul cutanat antebrahial medial ......................................................................................................... 7
Nervul Median ....................................................................................................................................... 7
Nervul ulnar ......................................................................................................................................... 11
Nervul radial ........................................................................................................................................ 14
Nervul axial .......................................................................................................................................... 19
Teritoriile inervației cutanate a membrului superior ................................................................................... 20
Teritoriile inervației osoase a membrului superior ...................................................................................... 21
Inervaţia motorie a muşchilor membrului superior ..................................................................................... 21
Nervii membrului inferior ................................................................................................................................ 22
Plexul lombosacral ....................................................................................................................................... 22
Plexul lombar ............................................................................................................................................... 22
Ramurile colaterale ale plexului lombar .................................................................................................. 23
Ramurile terminale ale plexului lombar .................................................................................................. 24
Nervul iliohipogastric .......................................................................................................................... 24
Nervul ilioinghinal ............................................................................................................................... 24
Nervul genitofemural ........................................................................................................................... 25
Nervul cutanat femural lateral ............................................................................................................. 26
Nervul obturator ................................................................................................................................... 26
Nervul obturator accesor ...................................................................................................................... 29
Nervul femural ..................................................................................................................................... 29

1
159
 Plexul sacral ................................................................................................................................................. 33
Ramurile colaterale ale plexului sacral ........................................................................................................ 33
Nervul mușchiului obturator intern ...................................................................................................... 34
Nervul muşchiului piriform ................................................................................................................. 34
Nervul muşchiului pătrat femural ........................................................................................................ 35
Nervul gluteu superior ......................................................................................................................... 35
Nervul gluteu inferior .......................................................................................................................... 35
Nervul cutanat femural posterior ......................................................................................................... 35
Nervul cutanat perforant ...................................................................................................................... 35
Nervul pudendal ................................................................................................................................... 36
Nervul coccigian .................................................................................................................................. 36
Nervul ischiadic ................................................................................................................................... 37
Nervul fibular (peronier) comun .......................................................................................................... 38
Nervul tibial ......................................................................................................................................... 41
Teritoriile inervației cutanate a membrului inferior......................................................................................... 44
Teritoriile inervației osoase a membrului inferior ........................................................................................... 44
Inervația motorie a mușchilor membrului inferior........................................................................................... 45

2
160
 Nervii membrului superior
Inervaţia membrului superior este asigurată de ramurile colaterale şi ramurile terminale ale plexului
brahial.

Plexul brahial
(Plexus brachialis)

Plexul brahial se formează prin anastomoza ramurilor anterioare ale nervilor spinali cervicali C5, C6,
C7 şi C8 şi a nervului spinal toracic T1. Ramura anterioară a nervului spinal C5 primeşte o anastomoză de la
ramura anterioară a nervului spinal C4, iar ramura anterioară a nervului spinal T1 primeşte o anastomoză de la
ramura anterioară a nervului T2. Din aceste ramuri iau naştere rădăcinile plexului brahial (Radices).
Plexul brahial prezintă două porţiuni: porţiunea supraclaviculară şi porţiunea infraclaviculară.
Porţiunea supraclaviculară (Pars supraclavicularis) situată între muşchii scalen anterior şi
scalen mijlociu, este formată din trei trunchiuri (Trunci):
- trunchiul superior (Truncus superior) este format din unirea ramurilor anterioare ale nervilor spinali
cervicali C5-C6;
- trunchiul mijlociu (Truncus medius) se formează numai din ramura anterioară a nervului spinal
cervical C7;
- trunchiul inferior (Truncus inferior) este format din ramurile anterioare ale nervilor spinali cervical
C8 şi toracic T1.
Cele trei trunchiuri, care au un traiect scurt, se împart într-o porţiune anterioară și o porţiune
posterioară (Divisiones anteriores/Divisiones posteriores). Acestea se anastomozează între ele şi formează
fascicule (Fasciculi).

Fig.l. Constituţia plexului brahial. VC - Vertebre

cervicale; VT - Vertebre toracice; R - Ramuri anterioare
ale nervilor spinali; T - Trunchiuri; Ts - Trunchi superior;
Tm - Trunchi mijlociu; Ti - Trunchi inferior; F - Fascicul; F1
- Fasciculul lateral; Fp - Fasciculul posterior; Fm -
Fasciculul medial; 1. N.dorsal al scapulei;
2.N.suprascapular; 3.N.subclavicular; 4.N.pectoral
superior; 5.N.pectoral lateral; 6.A.axilară;
7.N.musculocutan; 8.N.median; 9.N.axilar; 10.N.radial;
N.ulnar; 12.V.axilară; 13.N.pectoral medial;
14.N.subscapular superior; 15.N.toracodorsal;
16.N.subscapular inferior; 17.N.cutanat antebrahial medial;
18.N.cutanat brahial medial; 19.N.toracic lung.

3
161
 Porţiunea infraclaviculară (Pars infraclavicularis) cuprinde cele trei fascicule:
- fasciculul lateral (Fasciculus lateralis) este format din porţiunea anterioară a trunchiului superior şi
a trunchiului mijlociu;
- fasciculul medial (Fasciculus medialis) continuă porţiunea anterioară a trunchiului inferior;
- fasciculul posterior (Fasciculus posterior) este format din porţiunile posterioare ale celor trei
trunchiuri (superior, mijlociu şi inferior).
Plexul brahial prezintă raporturi importante la nivelul gâtului şi în axilă. La gât, trece pe faţa anterioară
a proceselor transverse, între muşchii intertransversari. Apoi, pătrunde între muşchiul scalen anterior şi
muşchiul scalen mijlociu, sub el situându-se artera subclavie. Plexul brahial este acoperit de fascia cervicală
superficială, de muşchiul stemocleidomastoidian şi muşchiul omohioidian.
La vârful axilei, plexul brahial este elementul situat cel mai lateral. Medial de el, se găseşte artera şi
vena subclavie. În axilă, este situat sub muşchii pectoral mare şi pectoral mic, având raporturi intime cu artera
axilară.
Din fasciculele plexului brahial iau naştere ramuri colaterale şi ramuri terminale destinate membrului
superior.
Ramurile colaterale ale plexului brahial
Nervul dorsal al scapulei (N.dorsalis scapulae) se formează în apropierea trunchiului superior. Trece
între muşchiul scalen posterior şi muşchiul ridicător al scapulei, încrucişând muşchiul scalen mijlociu.
Inervează muşchiul ridicător al scapulei şi muşchii romboid mare şi romboid mic.
Nervul toracic lung (N.thoracicus longus) este cunoscut ca ”nervul respirator al lui Charles Bell”. El
ia naştere la nivelul rădăcinii plexului, o oară în unghiul format de muşchiul subscapular şi muşchiul dinţat n
enor. Se distribuie muşchiului dinţat anterior.
Nervul subclavicular (N.subclavius) se formează din trunchiul perior al plexului brahial. Coboară
anterior de artera subclavie, la mușchiul subclavicular pe care-l inervează.
Nervul suprascapular (N.suprascapularis) ia naştere din trunchiul superior ca şi nervul subclavicular.
Axe un traiect inferior, lateral şi posterior, trece prin incizura scapulei şi ajunge sub muşchiul trapez, în fosa
supraspinoasă şi în fosa infraspinoasă. Nervul suprascapular inervează muşchiul supraspinos şi muşchiul
infraspinos.
Nervii subscapulari (Nn.subscapulares) sunt doi, unul superior şi altul inferior. Primul are originea
în trunchiul superior, iar al doilea în porţiunea posterioară a trunchiurilor. Se găsesc la nivelul peretelui
postenoi al axilei şi inervează muşchiul subscapular şi muşchiul rotund mare.
Nervul toracodorsal (N.thoracodorsalis) se formează din porţiunea posterioară a trunchiurilor şi
coboară spre muşchiul dorsal mare. Inervează muşchiul dorsal mare şi inconstant dă ramuri pentru muşchiul
rotund mare şi pentru articulaţia umărului.
Nervul pectoral medial (N.peaoralis medialis) are origine în trunchiul superior. Trece anterior de
artera şi vena subclavie, la muşchii pectorali. Se anastomozează cu nervul pectoral lateral şi inervează
muşchiul pectoral mic şi muşchiul pectoral mare.
Nervul pectoral lateral (N.pectoralis lateralis) se formează din trunchiul inferior al plexului brahial.
Trece între artera şi vena subclavie. Se anastomozează cu nervul pectoral medial printr-o ansă cunoscută ca
”ansa pectoralilor”. Inervează muşchiul pectoral mare şi muşchiul pectoral mic.
Ramuri musculare (Rr.musculares) sunt ramuri scurte, care au originea la rădăcina trunchiurilor
plexului brahial. Ele inervează muşchii scaieni şi muşchiul lung al gâtului.
4
162
 Ramurile terminale ale plexului brahial

Ramurile terminale ale plexului brahial sunt reprezentate de:

- Nervul musculocutan
- Nervul cutanat brahial medial
- Nervul cutanat antebrahial medial
- Nervul median
- Nervul ulnar
- Nervul radial
- Nervul axilar.

Fig.2. Nervul musculocutan. l.N.musculocutan;

2.M.coracobralual; 3.M.brahial: 4.M.biceps brahial;
5.R.anterioară a n.cutanat antebrahial lateral; 6.V.
cefalică; 7.V.mediană a antebraţului; 8.V.bazilică

Nervul musculocutan
(N.musculocutaneus)

Nervul musculocutan cunoscut ca nervul perforant al lui Casserius, este un nerv mixt cu originea în
fasciculul lateral al plexului brahial. Are un traiect oblic, inferior şi lateral, situându-se lateral de nervul
median şi artera axilară. Perforează muşchiul coracobrahial şi trece între muşchii biceps brahial şi brahial. În
regiunea cubitală anterioară, trece între muşchii biceps brahial şi brahial, situaţi medial şi muşchiul
brahioradial, lateral, perforează fascia de la acest nivel şi se continuă cu ramura sa terminală.
Ramurile colaterale sunt reprezentate de ramurile musculare (Rr.musculares) destinate muşchiului
5
163
coracobrahial, muşchiului biceps brahial şi muşchiului brahial.
Ramura terminală. Nervul cutanat antebrahial lateral (N. cutaneus antebrachi lateralis), ramura
terminală a nervului musculocutan, este o ramură senzitivă, care după ce traversează fascia brahială, se
ataşează traiectului venei cefalice.
Teritoriu motor: nervul musculocutan inervează muşchiul coracobrahial, muşchiul biceps brahial şi
muşchiul brahial. Nervul musculocutan este nervul flexiei antebraţului pe braţ.
Teritoriu senzitiv: nervul musculocutan inervează jumătatea laterală a feţei anterioare a antebraţului,
treimea laterală a feţei posterioare a antebraţului şi faţa laterală a eminenţei tenare.

Nervul cutanat brahial medial

(N.cutaneus brachii medialis)

Nervul cutanat brahial medial este un nerv senzitiv cu originea în fasciculul medial al plexului brahial.
Străbate axila, fiind situat medial de artera şi vena axilară, unde se anastomozează cu ramura comunicantă
laterală a celui de-al doilea nerv intercostal. În treimea superioară a braţului coboară medial de artera brahială,
apoi perforează fascia brahială, devine superficial şi se continuă pe faţa medială a braţului până în apropierea
epicondilului medial al humerusului. Participă la inervaţia feţei mediale a braţului şi a bazei axilei.
Teritoriu senzitiv. Nervul cutanat brahial medial inervează faţa medială a braţului şi baza axilei.

Fig.3. Nervii cutanat brahial medial şi cutanat

antebrahial medial.
l.M.coracobrahial; 2.M.brahial; 3.M.biceps brahial;
4.V.cefalică; 5.V. mediană a antebraţului;
6.V.bazilică; 7.N.cutanat antebrahial medial;
8.N.cutanat brahial medial

6
164
 Nervul cutanat antebrahial medial
(N.cutaneus antebrachii medialis)

Nervul cutanat antebrahial medial este un nerv senzitiv ce provine din fasciculul medial al plexului
brahial. În axilă este situat profund, medial de nervul cutanat brahial medial şi vena axilară şi lateral de nervul
musculocutan, nervul ulnar şi artera axilară. La nivelul braţului trece prin ”canalul brahial”, împreună cu
nervul median, nervul cutanat brahial medial, artera brahială şi vena bazilică. în porţiunea inferioară a braţului,
perforează fascia brahială, împreună cu vena bazilică şi devine superficial. Coboară până în apropierea
epicondilului medial al humerusului, unde se termină prin două ramuri.
Ramuri. Nervul cutanat antebrahial medial dă naştere la două ramuri: o ramură anterioară şi o ramură
posterioară.
Ramura anterioară (R.anterior) având traiectul alăturat venei bazilice, se distribuie tegumentului
feţei antero-mediale a antebraţului şi feţei anterioare a braţului.
Ramura posterioară (R.posterior) se distribuie tegumentului feţei postero-mediale a antebraţului.
Teritoriu senzitiv: nervul cutanat antebrahial medial inervează tegumentul feţei anterioare a braţului,
a feţei antero-mediale a antebraţului, şi treimea medială a feţei posterioare a antebraţului.

Nervul Median
(N.medianus)

Nervul median este un nerv mixt ce ia naştere din plexul brahial prin două rădăcini:
- rădăcina medială a nervului median (Radix medialis nervi mediani) din fasciculul medial al
plexului brahial;
- rădăcină laterală a nervului median (Radix
lateralis nervi mediani) din fasciculul lateral al plexului
brahial. Cele două rădăcini se unesc, anterior de artera
axilară.

Fig.4. Nervul median. 1 .M.deltoid; 2.N.diafizar al humerusului;

3.M.brahial; 4.R.articulară; 5.N.interosos anterior; 6.R.tenariană;
7.Nn.digitali palmari comuni; 8.M.pectoral mic; 9.M.pectoral mare;
10.Rr.musculare

7
165
 Fig.5. Regiunea anterioară a braţului. Partea dreaptă. Vedere
anterioară. 1.Fasciculul medial; 2.A.axilară; 3.Fasciculul lateral;
4.Rr.musculare ale n.axilar; 5. Rr.musculare pentru m.coracobrahial;
6,10 şi 12.N.musculocutan; 7.Anastomoză între n.musculocutan şi
n.median; 8 şi 9.Rr.musculare pentru m.biceps brahial;
11.A.brahială; 13.Rr.musculare pentru m.rotund pronator; 14.Septul
intermuscular medial; 15.Fascia brahială; 16.N.median;
17.Rr.musculare pentru m.brahial; 18.Rr.musculare pentru m.triceps
brahial; 19.N.ulnar; 20.N.cutanat brahial posterior; 21.N.radial;
22.N.axilar; 23.N.subscapular; 24.N.cutanat antebrahial medial;
25.N.cutanat brahial medial

Nervul median are un traiect lung, traversează axila, braţul, antebraţul şi se termină la palma mâinii.
În axilă, nervul median cu traiect oblic, inferior şi lateral, este situat anterior de artera axilară şi
fasciculul posterior al plexului brahial şi lateral de nervul cutanat antebrahial medial, nervul cutanat brahial
medial, nervul ulnar şi vena axilară.
La braţ, nervul median trece prin ”canalul brahial” împreună cu artera brahială, pe care o încrucişează
dinspre lateral spre medial, venele brahiale, nervul cutanat antebrahial medial şi nervul ulnar.
În fosa cubitală, repauzează pe faţa anterioară a muşchiului brahial, fiind acoperit de aponevroza
muşchiului biceps brahial. Trece printre cele două capete de inserţie ale muşchiului rotund pronator şi
încrucişează artera ulnară.
În treimea mijlocie a antebraţului, nervul median trece între muşchiul flexor superficial şi muşchiul
flexor profund al degetelor, plasându-se în axul median al antebraţului. În treimea inferioară a antebraţului,
nervul median devine superficial, situându-se între tendoanele muşchiului flexor superficial al degetelor şi
muşchiul palmar lung.
În regiunea carpiană anterioară, nervul median trece între tendoanele muşchilor flexor radial al carpului
şi palmar lung, apoi sub retinaculul flexorilor, prin ”canalul carpian” şi ajunge la palma mâinii, unde se
continuă cu ramurile sale terminale.
8
166
 Ramurile nervului median

Nervul interosos antebrahial anterior (N.interosseus antebrachii anterior) provine din nervul
median, în porţiunea superioară a antebraţului. Coboară alături de artera interosoasă antebrahială anterioară,
pe membrana interosoasă, între muşchiul flexor lung al policelui şi muşchiul flexor profund al degetelor, până
la muşchiul pătrat pronator. Inervează muşchiul flexor lung al policelui, muşchiul pătrat pronator şi muşchiul
flexor profund al degetelor (cele două fascicule laterale).
Ramuri musculare (Rr.musculares) se desprind din nervul median, la nivelul articulaţiei cotului.
Inervează muşchiul rotund pronator, muşchiul palmar lung, muşchiul flexor radial al carpului, muşchiul flexor
superficial al degetelor, muşchiul flexor lung al policelui şi muşchiul flexor profund al degetelor.
Ramura palmară (R.palmaris) perforează fascia antebrahială superior de regiunea carpiană anterioară
şi se distribuie tegumentului eminenţei tenare.
Ramura comunicantă cu nervul ulnar (R.communicans cum nervo ulnaris) situată în porţiunea
superioară a regiunii anterioare a antebraţului, realizează legătura dintre nervul median şi nervul ulnar.

Fig.6. Regiunea anterioară a cotului.

Partea dreaptă. 1 .A.recurentă radială;
2.N.radial; 3.R.musculară pentru
m.brahioradial; 4.N.musculocutan;
5.R.musculară pentru m.lung extensor
radial al carpului; 6.R.profundă n.radial;
7.R.musculară pentru m.scurt extensor
radial al carpului; 8.R.superficială a
n.radial; 9.M.rotund pronator;
10.Rr.musculare pentru m.rotund pronator;
11.A.recurentă ulnară; 12.A.ulnară;
13.A.brahială; 14.N.median;
15.A.colaterală ulnară superioară;
16.Septul intermuscular lateral al braţului

9
167
 Fig.7. Nervii regiunii anterioare a antebraţului. Partea
dreaptă. 1.N.radial; 2 şi 3.Rr.musculare pentru
m.brahioradial; 4. R.profundă a n.radial; 5.R.musculară
pentru m.scurt extensor radial al carpului; 6.Rr.musculare
pentru m.flexor superficial al degetelor; 7. Rr.musculare
pentru m.flexor lung al policelui; 8.R.superficială a n.radial;
9.M.brahioradial; 10 şi 17.N.median; 11.N.ulnar;
12.M.flexor ulnar al carpului; 13.Rr.musculare pentru
fasciculele laterale ale m.flexor profund al degetelor;
14.Rr.musculare pentru m.palmar lung; 15.Rr.musculare
pentru m.flexor radial al carpului; 16.Rr.musculare pentru
m.rotund pronator

Nervii digitali palmari comuni (Nn.digitales palmares communes) reprezintă ramurile terminale ale
nervului median. Sunt trei nervi digitali palmari comuni, situaţi sub aponevroza palmară, împreună cu arterele
omonime. Asigură inervaţia senzitivă a degetelor, prin nervii digitali palmari proprii (Nn.digitales palmares
proprii).
- Primul nerv digital palmar comun dă naştere la o ramură destinată marginii laterale a policelui, o
ramură pentru marginea medială a policelui şi marginea laterală a indexului şi o ramură pentru muşchii
eminenţei tenare. Din primul nerv digital palmar ia naştere şi o ramură pentru primul muşchi lombrical.
- Al doilea nerv digital palmar comun se împarte în două ramuri: o ramură destinată marginii mediale
a indexului şi o ramură pentru marginea laterală a mediusului. Inervează şi al doilea muşchi lombrical.
- Al treilea nerv digital palmar comun dă naştere la o ramură pentru marginea medială a mediusului
şi o ramură pentru marginea laterală a inelarului.

10
168
 Fig.8. Nervii şi arterele palmei mâinii. Partea
dreaptă. l.M.abductor al policelui; 2. N.median;
3.A.radială; 4.R.palmară a n.median; 5, 9 şi
10.Nn.digitali palmari comuni; 6.N.digital palmar
propriu pentru marginea laterală a policelui;
7.N.digital palmar propriu pentru marginea
medială a policelui; 8.N.digital palmar propriu
pentru marginea laterală a indexului; 11 .N.digital
palmar propriu pentru marginea medială a
degetului mic; 12.Originea ramurii palmare
profunde din a.ulnară; 13.Rr.musculare pentru
m.abductor al degetului mic; 14.A.ulnară;
15.N.ulnar; 16.Tendonul m.flexor ulnar al
carpului

Teritoriu motor. Nervul median inervează:

- muşchii pronatori, muşchii flexori ai mâinii şi degetelor (cu excepţia muşchiului flexor ulnar al
carpului şi fasciculelor mediale ale muşchiului flexor lung al degetelor);
- muşchii eminenţei tenare (cu excepţia muşchiului adductor al policelui şi a fasciculului profund al
muşchiului flexor scurt al policelui);
- muşchii lombricali laterali.
Teritoriu senzitiv. Nervul median inervează tegumentul:
- celor două treimi laterale ale palmei mâinii;
- feţei dorsale a ultimelor două falange ale indexului şi mediusului;
- jumătăţii laterale a feţei dorsale a ultimelor două falange ale indexului.

Nervul ulnar
(N. ulnaris)

Nervul ulnar este un nerv mixt. Ia naştere din fasciculul medial al plexului brahial.
În axilă, vine în raport lateral cu nervul median, nervul musculocutan Şi artera axilară, medial cu nervul
cutanat antebrahial medial, nervul cutanat brahial medial şi vena axilară.

11
169
 Fig.9. Nervul ulnar. 1.N.median; 2.M.latissim; 3.N.ulnar;
4.M.brahial; 5.M.biceps brahial; 6.M.flexor profund al
degetelor; 7.R.superflcială a n.ulnar; 8.R.profundă a
n.ulnar; 9.Septul intermuscular medial al braţului,
10.Rr.articulare; 11.M.flexor ulnar al carpului;
12.R.dorsală a n.ulnar; 13.R.superficială a n.ulnar;
14.M.opozant al degetului mic; 15.M.abductor al degetului
mic; 17.Mm.lombricali 3 şi 4; 18.Mm.interosoşi;
19.M.adductor al policelui; 20.M.flexor scurt al policelui

La nivelul braţului, este situat pe faţa anterioară, trece prin ”canalul brahial” între nervul median şi
artera brahială, pe de o parte şi nervul cutanat antebrahial medial, nervul catanat brahial medial şi vena bazilică
pe de altă parte. În porţiunea inferioară a braţului, perforează septul intermuscular brahial medial şi trece pe
faţa posterioară, împreună cu artera colaterală ulnară superioară.
De la braţ la antebraţ, trece prin şanţul nervului ulnar de la nivelul epicondilului medial al humerusului
şi ajunge între cele două capete de inserţie ale muşchiului flexor ulnar al carpului, pe marginea medială a
antebraţului. La antebraţ este situat medial de artera ulnară.
În regiunea carpiană anterioară, traversează retinaculul flexorilor, lateral de osul pisiform, împreună
cu artera ulnară, şi se împarte în ramurile sale terminale.

Ramurile nervului ulnar

Ramuri musculare (Rr.musculares) iau naştere în regiunea cubitală anterioară şi sunt destinate
muşchiului flexor ulnar al carpului şi muşchiului flexor profund al degetelor (fasciculele mediale).
Ramura dorsală (R.dorsalis) este o ramură senzitivă a nervului ulnar, ce ia naştere superior de
regiunea carpiană anterioară, de la origine trece dorsal, între tendonul muşchiului flexor ulnar al carpului şi
ulnă şi se împarte tegumentului treimii mediale a feţei dorsale a mâinii şi porţiunii corespunzătoare degetelor.
Ramura dorsală dă naştere nervilor digitali dorsali (Nn.digitales dorsales) ce asigură inervaţia senzitivă a

12
170
feţei posterioare a degetelor mic şi inelar şi a jumătăţii mediale a mediusului. Sunt trei nervi digitali dorsali.
Primul nerv digital dorsal se distribuie marginii mediale a degetului mic şi marginii mediale a feţei
dorsale a mâinii.
Al doilea nerv digital dorsal, coboară de-a lungul celui de-al patrulea spaţiu interdigital, şi se
distribuie marginii laterale a degetului mic şi marginii mediale a inelarului, iar cel de-al treilea nerv digital
dorsal se distribuie marginii laterale a inelarului şi marginii mediale a mediusului.
Ramura palmară (R.palmaris) trece între osul pisiform şi artera ulnară, asigurând inervaţia senzitivă
a porţiunii superioare a palmei mâinii.
Ramura superficială (R.superficialis) perforează fascia antebrahială, trece la palma mâinii între
muşchiul flexor ulnar al carpului şi muşchiul flexor superficial al degetelor şi se distribuie eminenţei
hipotenare. Dă naştere nervilor digitali palmari comuni (Nn.digitales palmares communes) care dau ramuri
pentru marginea medială a degetului mic şi marginea medială a inelarului şi marginea laterală a degetului mic.
Aceste ramuri colaterale sunt reprezentate de nervii digitali palmari proprii (Nn.digitales palmares proprii).
Ramura profundă (R.profundus) împreună cu ramura profundă a arterei ulnare, pătrunde în eminenţa
hipotenară, între muşchii flexor scurt al degetului mic şi adductor al degetului mic (situaţi superficial) şi
muşchiul opozant al degetului mic (situat profund). Trece pe sub aponevroza palmară profundă alături de
arcada palmară profundă. Este o ramură motorie, ce participă la inervaţia muşchilor palmei mâinii.

Fig.10. Nervul ulnar la nivelul cotului şi porţiunii

proximale a antebraţului. Vedere medială. Partea
dreaptă. 1 şi 5.M.flexor superficial al degetelor;
2.A.recurentă ulnară; 3.M.flexor ulnar al carpului;
4.A.radială; 6 şi 11.N.ulnar; 7.A.ulnară;
8.Rr.musculare pentru m.flexor profund al degetelor;
9.Rr.musculare pentru m.flexor ulnar al carpului;
10.A.brahială; 12.A.colaterală ulnară inferioară;
13.Septul intermuscular medial al braţului

Teritoriu motor. Nervul ulnar inervează:

- muşchiul flexor ulnar al carpului şi muşchiul flexor profund al degetelor (fasciculele mediale);
- muşchii eminenţei hipotenare;
- muşchiul adductor al policelui şi muşchiul flexor scurt al policelui (fasciculele profunde);
- muşchii lombricali mediali;
- muşchii interosoşi palmari şi dorsali;
Teritoriu senzitiv. Inervează:
- treimea medială a palmei mâinii;
- jumătatea medială a feţei dorsale a mâinii.

13
171
 Fig.11. Planurile profunde ale palmei mâinii.Partea
dreaptă. l.A.radială; 2.R.palmară a n.median; 3.N.median;
4.Rr.musculare pentru m.abductor scurt al policelui;
5.Rr.musculare pentru m.opozant al policelui;
6.R.musculară pentru fasciculul superficial a m.flexor
scurt al policelui; 7.R.musculară pentru capul oblic al
m.adductor al policelui; 8.R.musculară pentru capul
transvers al m.adductor al policelui; 9.R.musculară pentru
al treilea m.lombrical; 10.R.musculară pentru al patrulea
m. lombrical; 11.R.musculară pentru mm.interosoşi ai
spaţiului IV; 12.Arcul palmar profund; 13. R.musculară
pentru m.flexor scurt al degetelui mic; 14.R.musculară
pentru m.opozant al degetelui mic; 15.R.musculară pentru
m.abductor al degetului mic; 16.Tendonul m.flexor ulnar
al carpului; 17.N.ulnar

Fig.12. Ramura profundă a nervului ulnar.

Partea dreaptă. 1.R.profundă a n.ulnar;
2.R.musculară pentru primul m.interosos palmar;
3.R.musculară pentru primul m.interosos dorsal;
4.R.musculară pentru m.adductor al policelui;
5.R.musculară pentru mm.lombricali 3, 4;
6.R.musculară pentru m.opozant al degetului mic;
7.N.ulnar.

Nervul radial
(N.radialis)

Nervul radial este un nerv mixt, care ia naştere din fasciculul posterior al plexului brahial, împreună
cu nervul axilar.
Trece prin axilă, unde are raporturi: anterior cu artera axilară şi nervul median şi posterior de muşchii
subscapular, rotund mare şi latissim. Trece la braţ, prin spaţiul humerorondotricipital, împreună cu artera
brahială profundă şi coboară oblic, inferior şi lateral, pe faţa posterioară a humerusului, în şanţul nervului
radial, între capul lateral şi capul medial al muşchiului triceps brahial. în treimea inferioară a braţului,
perforează septul intermuscular brahial lateral şi trece anterior, la nivelul braţului.
14
172
 În regiunea cubitală anterioară, străbate şanţul brahial lateral, între muşchiul biceps brahial şi muşchiul
brahioradial. La acest nivel este în contact cu capul radiusului, fiind acoperit de muşchiul brahioradial şi vine
în raport lateral, cu muşchii lung extensor radial al carpului şi scurt extensor radial al carpului. Superior de
capul radiusului, nervul radial se divide în ramurile sale terminale.

Ramurile nervului radial

Nervul cutanat brahial posterior (N.cutaneus brachii posterior) ia naştere din nervul radial, în axilă
şi se distribuie tegumentului feţei dorsale a braţului.

Fig.13. Nervul radial. 1.N.radial;

2.N.cutanat brahial posterior; 3.Capul lung al
m.triceps brahial; 4.Capul lateral al m.triceps
brahial; 5.M.anconeu; 6.N.cutanat
antebrahial posterior; 7.M.extensor lung al
degetelor; 8.M.extensor al indexului; 9.Capul
medial al m.triceps brahial; 10.
M.brahioradial; 11.M.lung extensor radial al
carpului; 12.M.scurt extensor radial al
carpului; 13.R.profundă; 14.R.superficială;
15.M.supinator; 16.M.abductor al policelui;
17.M.extensor lung al policelui

15
173
 Nervul cutanat brahial lateral inferior (N.cutaneus brachii lateralis inferior) se desprinde din nervul
radial, în regiunea posterioară a braţului. El inervează tegumentul porţiunii inferioare a feţei laterale a braţului.
Nervul cutanat antebrahial posterior (N.cutaneus antebrachii posterior) ia naştere la nivelul
şanţului nervului radial, perforează septul intermuscular brahial lateral şi ajunge în regiunea posterioară a
antebraţului. Inervează tegumentul regiunii postero-laterale a braţului, regiunii posterioare a antebraţului.

Fig.14. Regiunea deltoidiană şi regiunea

posterioară a braţului. Partea dreaptă.
1.R.articulară a n.axilar; 2.R.musculară
pentru m.rotund mic; 3.A.subscapulară;
4.N.cutanat brahial posterior; 5.R.musculară
pentru capul lung al m.triceps brahial;
6.R.musculară pentru capul medial al
m.triceps brahial; 7.N.radial; 8 şi
10.Rr.musculare pentru capul lateral al
m.triceps brahial; 9.A.brahială profundă;
11.N.cutanat brahial lateral superior;
12.A.circumflexă humerală posterioară;
13.N.axilar; 14.M.deltoid

Ramuri musculare (Rr.musculares) iau naştere din nervul radial, atât la nivelul axilei, cât şi la nivelul
braţului. Inervează muşchii: triceps brahial, anconeu, brahioradial, extensor lung radial al carpului şi scurt
extensor radial al carpului.
Ramura profundă (R.profundus) de la origine, se îndreaptă inferior şi lateral, trece printre capetele
de inserţie ale muşchiului supinator situându-se între muşchii extensori superficiali şi profunzi ai antebraţului.
La nivelul membranei interosoase antebrahiale se continuă cu nervul interosos antebrahial posterior
(N.interosseus antebrachii posterior), care trece între membrană şi muşchii profunzi ai antebraţului. Ramura
profundă inervează muşchii regiunii posterioare a antebraţului.

16
174
 Fig.15. Nervii radial şi median la nivelul regiunii anterioare a
cotului. Partea dreaptă. 1.A.recurentă radială; 2.N.radial;
3.N.musculocutan; 4.R.profundă a n.radial; 5.A.interosoasă
anterioară; 6.R.superficială a n.radial; 7.M.rotund pronator;
8.A.mediană; 9.A.recurentă ulnară; 10.A.ulnară; 11.A.brahială;
12.N.median; 13.A.colaterală ulnară superioară; 14.Septul
intermuscular lateral al braţului

Fig.16 .Nervul radial la nivelul cotului şi antebraţului. Vedere

posterioară dreaptă. 1.Septul intermuscular brahial lateral;
2.R.musculară pentru capul lateral al m.triceps brahial; 3.R.musculară
pentru m.scurt extensor radial al carpului; 4.R.musculară pentru
m.extensor al degetelor; 5.R.musculară pentru m.extensor al degetului
mic; 6.R.musculară pentru m.extensor lung al policelui; 7.R.musculară
pentru m.extensor al indexului; 8.R.dorsală a n.ulnar; 9 şi 11.N.interosos
antebrahial dorsal; 10 şi 14.R.superficială a n.ulnar; 12.R.musculară
pentru m.extensor scurt al policelui; 13.R.musculară pentru m.abductor
lung al policelui; 15.R.musculară pentru m.extensor ulnar al carpului;
16.R.musculară pentru m.supinator; 17.R.profundă a n.radial;
18.R.musculară pentru m.lung extensor radial al carpului; 19.N.radial;
20.N.cutanat antebrahial posterior

17
175
 Fig.17. Nervul radial la nivelul cotului şi antebraţului. Vedere laterală
dreaptă. 1.N.radial; 2.R.musculară pentru m.brahioradial; 3.R.musculară
pentru m.lung extensor radial al carpului; 4 şi 22.Rr.musculare pentru m.scurt
extensor radial al carpului; 5.R.musculară pentru m.supinator; 6.R.musculară
pentru m.extensor al degetului mic; 7.R.musculară pentru m.extensor al
degetelor; 8.R.musculară pentru m.extensor lung al policelui; 9.N.interosos
antebrahial dorsal; 10.Al doilea nerv digital dorsal; 11.Primul nerv digital
dorsal; 12.N.digital propriu dorsal pentru marginea laterală a feţei dorsale a
primei falange a indexului; 13.N.digital propriu dorsal pentru marginea
medială a feţei dorsale a policelui; 15 şi 20.N.musculocutan; 16.Anastomoză
între n.musculocutan şi n.radial; 17.R.musculară pentru m.abductor al
policelui; 18.R.musculară pentru m.extensor scurt al policelui;
19.R.superficială a n.radial; 21.R.profundă a n.radial

Ramura superficială (R.superficialis) trece, împreună cu artera radială, prin şanţul brahial lateral,
medial de muşchiul brahioradial şi de muşchii lung extensor radial al carpului şi scurt extensor radial al
carpului, în porţiunea inferioară a feţei posterioare a antebraţului dă naştere ramurii comunicante ulnare
(R.communicans ulnaris) ce se anastomozează cu ramura dorsală a nervului ulnar şi nervilor digitali dorsali
(Nn.digitales dorsales). Nervii digitali dorsali inervează policele, indexul şi marginea laterală a mediusului.
La nivelul indexului şi mediusului inervează numai primele două falange.
Teritoriu motor. Inervează muşchii:
- lojei posterioare a braţului;
- lojei posterioare a antebraţului;
- lojei laterale a antebraţului.
Teritoriu senzitiv. Inervează tegumentul:
- porţiunii portero-laterale a braţului;
- porţiunii postero-laterale a antebraţului;
- jumătăţii laterale a feţei dorsale a mâinii.

18
176
 Fig.18. Nervii cutanaţi ai braţului. Vedere postero-medială. Partea
dreaptă. 1.N.axilar; 2.N.cutanat brahial lateral superior; 3.N.radial;
4.N.cutanat brahial lateral inferior; 5.N.cutanat brahial posterior;
6.N.cutanat posterior al antebraţului; 7.R.a n.cutanat brahial medial;
8.R.a n.cutanat antebrahial medial

Nervul axial
(N.axilaris)

Nervul axilar este un nerv mixt, ce ia naştere din fasciculul posterior al plexului brahial, împreună cu
nervul radial. De la origine, situat posterior de artera axilară, nervul axilar se îndreaptă inferior şi lateral, trece
prin patrulaterul humerobirondotricipital, împreună cu vasele circumflexe humerale posterioare, înconjoară
colul chirurgical al humerusului şi se termină sub muşchiul deltoid.

Fig.19. Regiunea deltoidiană. Vedere posterioară.

Partea dreaptă. l.M.deltoid reclinat; 2.N.axilar; 3.Spaţiul
axilar lateral; 4.N.radial; 5.Spaţiul axilar inferior;
6.M.infraspinos; 7.M.rotund mic; 8.Spaţiul axilar medial;
9.M.rotund mare; 10.Capul lung al m.triceps brahial;
11.M.latissim

19
177
 Ramurile nervului axilar

Ramuri musculare (R.musculares) iau naştere din porţiunea terminală a nervului, sunt numeroase şi
se răspândesc pe faţa profundă a muşchiului deltoid. Nervul axilar inervează şi muşchiul rotund mic şi
muşchiul subscapular.
Nervul cutanat brahial lateral posterior (N. cutaneus brachii lateralis posterior) trece între capul
lung al muşchiul triceps brahial şi muşchiul deltoid, perforează fascia la nivelul marginii posterioare a
muşchiului deltoid şi se distribuie tegumentului umărului şi feţei supero- laterale a braţului.

Fig.20. Nervul axilar. 1.Fasciculul posterior al

plexului brahial; 2.M.deltoid; 3.N.axilar; 4.N.radial

Teritoriu motor: nervul axilar

inervează muşchiul deltoid, muşchiul rotund
mic şi muşchiul subscapular. El este nervul
abducţiei braţului.
Teritoriu senzitiv: inervează
tegumentul:
- umărului;
- porţiunii supero-laterale a braţului;

Teritoriile inervației cutanate a membrului superior

Fig.21. Teritoriile inervaţiei cutanate a membrului superior. A - faţa

anterioară; B - faţa posterioară. 1.N.musculocutan; 2.N.cutanat brahial
medial; 3.N.cutanat antebrahial medial; 4.N.median; 5.N.ulnar; 6.N.radial;
7.N.axilar

20
178
 Teritoriile inervației osoase a membrului superior

Fig.22. Teritoriile inervaţiei osoase a membrului superior. A - fața

anterioară; B - faţa posterioară.
1.N.subclavicular; 2.N.toracic lung şi n.subscapular; 3.N.axilar; 4.N.radial;
5.N.ulnar; 6.N.median; 7.N.interosos anterior; 8.N.subscapular şi
nn.subscapulari; 9.N.musculocutan

Inervaţia motorie a muşchilor membrului superior

Segmentul Loja Muşchiul Nervul

Deltoid Axilar
Supraspinos Suprascapular
Umăr Infraspinos Suprascapular
Rotund mic Axilar
Rotund mare Subscapular
Subscapular Subscapular
Biceps brahial Musculocutan
Braţ Anterioară Coracobrahial Musculocutan
Brahial Musculocutan
Posterioară Triceps brahial Radial
Rotund pronator Median
Flexor radial al carpului Median
Palmar lung Median
Anterioară Flexor ulnar al carpului Ulnar
Flexor superficial al degetelor Median
Flexor profund al degetelor Median şi ulnar
Flexor lung al policelui Median
Pătrat pronator Median
Extensor al degetelor Radial
Extensor al degetului mic Radial
Extensor ulnar al carpului Radial
Antebraţ Posterioară Anconeu Radial
Abductor lung al policelui Radial
Extensor scurt al policelui Radial

21
179
 Extensor lung al policelui Radial
Extensor al indexului Radial
Brahioradial Radial
Laterală Lung extensor radial al carpului Radial
Scurt extensor radial al carpului Radial
Supinator Radial
Scurt abductor al policelui Median
Laterală sau Opozant al policelui Median
Tenară Scurt flexor al policelui Median şi ulnar
Adductor al policelui Ulnar
Mână Palmar scurt Ulnar
Medială sau Flexor scurt al degetului mic Ulnar
Hipotaneră Abductor al degetului mic Ulnar
Opozant al degetului mic Ulnar
Mijlocie Lombricalii Median şi ulnar
Interosoşii Ulnar

Nervii membrului inferior

Inervaţia membrului inferior este asigurată de ramurile plexurilor lombar şi sacral, care formează
împreună plexul lombosacral.

Plexul lombosacral
(Plexus lombosacralis)

În funcţie de originea rădăcinilor şi după traiectul ramurilor, plexul lombosacral se împarte în: plexul
lombar şi plexul sacral.

Plexul lombar
(Plexus lumbalis)

Plexul lombar se formează prin anastomoza ramurilor anterioare ale nervilor lombari L1, L2, L3 şi L4.
Ramura anterioară a primului nerv lombar L1 se anastomozează, printr-o ramură comunicantă, cu
ramura anterioară a nervului toracic T12 şi cu ramura anterioară a celui de-al doilea nerv lombar L2. Se divide
în: nervul iliohipogastric şi nervul ilioinghinal şi o ramură anterioară şi una posterioară.
Ramura anterioară a celui de-al doilea nerv lombar L2 se anastomozează cu ramurile anterioare ale
primului nerv lombar L1 şi a celui de-al treilea nerv lombar L3 şi se împarte în: nervul genitofemural şi nervul
cutanat femural lateral şi o ramură anterioară şi una posterioară.

22
180
 Fig. 23. Constituţia plexului lombar. 1.N.iliohipogastric; 2.N.ilioinghinal;
3.N.genitofemural; 4.N.cutanat femural lateral; 5.N.femural; 6.N.obturator;
7.Trunchiul lombosacral; 8.N.m.pătrat al lombelor

Ramura anterioară a celui de-al treilea nerv lombar U se anastomozează cu ramurile anterioare ale
celui de-al doilea nerv lombar U şi a celui de-al patrulea nerv lombar L4 şi se divide în două ramuri: anterioară
şi posterioară.
Ramura anterioară a celui de-al patrulea nerv lombar L4 se anastomozează cu ramura anterioară a celui
de-al treilea nerv lombar L3 şi cu ramura anterioară a celui de-al cincilea nerv lombar L5, din constituţia plexul
sacral, şi se împarte într-o ramură anterioară şi o ramură posterioară.
Ramurile anterioare ale L2, L3 şi L4 se unesc şi formează nervul obturator, iar cele posterioare
formează nervul femural. Plexul lombar este în legătură cu lanţul simpatic prin ramuri comunicante.
Plexul lombar este situat de o parte şi de alta a corpurilor vertebrale anterior de procesele costiforme,
între fasciculele muşchiului psoas.
Plexul lombar dă naştere la ramuri colaterale şi ramuri terminale.

Ramurile colaterale ale plexului lombar

Ramurile colaterale ale plexului lombar sunt împărţite în:
- ramuri colaterale scurte reprezentate de mici ramuri musculare pentru muşchiul pătrat al lombelor,
muşchiul psoas, muşchi intertransversari;
- ramuri colaterale lungi reprezentate de:
- nervul iliohipogastric;
- nervul ilioinghinal;
- nervul genitofemural;
- nervul cutanat femural lateral.

23
181
 Ramurile terminale ale plexului lombar

Ramurile terminale ale plexului lombar sunt reprezentate de:

- nervul obturator;
- nervul femural.

Nervul iliohipogastric
(N. iliohypogastricus. N. iliopubicus)

Nervul iliohipogastric se formează, împreună cu nervul ilioinghinal, din ramura anterioară a primului
nerv lombar L1.
De la origine, are un traiect oblic, inferior şi lateral, perforează muşchiul psoas şi trece între muşchiul
pătrat al lombelor (posterior) şi grăsimea perirenală şi rinichi (anterior). Acest raport este important deoarece
explică iradierea durerii în cazul unor afecţiuni renale.
Nervul iliohipogastric traversează muşchiul transvers al abdomenului, trece între acesta şi muşchiul
oblic intern, de-a lungul crestei iliace, unde se împarte în două ramuri.
Dă naştere la ramuri musculare destinate muşchilor peretelui abdominal antero-inferior (neomologate
de Terminologia Anatomica 1998).

Ramurile nervului iliohipogastric

Ramura cutanată laterală (R.cutaneus lateralis) este o ramură perforantă, perforează muşchii oblic
intern şi oblic extern ai abdomenului şi inervează tegumentul porţiunii supero-laterale a regiunii gluteale.
Ramura cutanată anterioară (R.cutaneus anterior) trece între muşchii transvers al abdomenului şi
oblic intern al abdomenului, perforează aponevroza muşchiului oblic extern al abdomenului, superior de inelul
inghinal superficial şi se distribuie tegumentului regiunii pubiene.
Teritoriul motor. Nervul iliohipogastric inervează muşchii transvers al abdomenului, oblic intern al
abdomenului, oblic extern al a domenului şi porţiunea inferioară a muşchiului drept abdominal.
Teritoriul senzitiv al nervului iliohipogastric este reprezentat de egumentul porţiunii supero-laterale
a regiunii gluteale şi regiunii pubice.

Nervul ilioinghinal
(N. ilioinguinalis)

Nervul ilioinghinal se formează din ramura anterioară a primului nerv lombar L1, împreună cu nervul
iliohipogastric, fiind mai subţire decât acesta.
Nervul are un traiect asemănător nervului iliohipogastric, dar mai lateral şi inferior de acesta.
Dă naştere la ramuri musculare destinate muşchilor peretelui abdominal antero-inferior (neomologate
de Terminologia Anatomica 1998).

Ramurile nervului ilioinghinal

Nervii labiali anteriori (Nn.labiales anteriores) la sexul feminin, au traiectul de-a lungul ligamentului
rotund al uterului, în canalul inghinal, trec prin inelul inghinal superficial şi se distribuie tegumentului labiilor
mari şi muntelui pubelui.

24
182
 Nervii scrotali anteriori (Nn.scrotales anteriores) la sexul masculin, au traiectul de-a lungul marginii
inferioare a funiculului spermatic, în canalul inghinal, traversează inelul inghinal superficial şi se distribuie
tegumentului scrotului şi porţiunii proximale a penisului.

Fig. 24. Nervii plexului lombar. Vedere anterioară. Partea

dreaptă. 1.M.pătrat al lombelor; 2.Al 12-lea n.intercostal;
3.R.laterală al celui de-al 12-lea n.intercostal; 4.N.subcostal;
5.M.oblic extern; 6.M.oblic intern; 7. M. transvers;
8.N.iliohipogastric; 9.N.ilioinghinal; 10.Orificiul inghinal
profund; 11.Scrotul; 12.N.cutanat femural lateral;
13.N.femural; 14.M.psoas; 15.N.genitofemural;
16.N.obturator; 17.N.ischiadic; 18.N.pudendal

Teritoriul motor. Nervul ilioinghinal inervează muşchii transvers al abdomenului, oblic intern al
abdomenului, oblic extern al abdomenului şi porţiunea inferioară a muşchiului drept abdominal.
Teritoriul senzitiv. Nervul ilioinghinal inervează tegumentul:
- labiilor mari şi
- muntelui pubelui, la sexul feminin;
- scrotului şi
- porţiunii proximale a penisului, la sexul masculin.

Nervul genitofemural
(N.genitofemoralis)

Nervul genitofemural ia naştere din ramura anterioară a celui de-al doilea nerv lombar L2. De la origine
se îndreaptă inferior şi anterior, pe faţa anterioară a muşchiului psoas. Vasele spermatice sau ovariene îl
încrucişează, trece apoi în fosa iliacă unde vine în raport cu vasele iliace comune şi externe, fiind situat lateral
de acestea. Superior de ligamentul inghinal se împarte în ramurile sale terminale.

Ramurile nervului genitofemural

Ramura femurală (R.femoralis) coboară în lacuna vasculară, anterior şi lateral de artera

femurală.Trece prin lacuna vasculară în teaca vaselor femurale, perforează lama superficială (fascia cribrosa)

25
183
a fasciei lata la nivelul fosei ovale şi se distribuie tegumentului porţiunii superioare a trigonului femural
(Scarpa).
Ramura genitală (R.genitalis) străbate canalul inghinal, posterior de funiculul spermatic sau
ligamentul rotund al uterului. Părăseşte canalul inghinal prin inelul inghinal superficial şi inervează muşchiul
cremaster şi tegumentul scrotului, la sexul masculin, şi tegumentul labiilor mari, la sexul feminin.
Teritoriul motor. Nervul genitofemural inervează muşchiul cremaster.
Teritoriul senzitiv este reprezentat de tegumentul:
- trigonului femural (Scarpa);
- scrotului (la sexul masculin) şi
- labiilor mari (la sexul feminin).

Nervul cutanat femural lateral

(N.cutaneus femoris lateralis)

Nervul cutanat femural lateral ia naştere, împreună cu nervul genitofemural, din ramura anterioară a
celui de-al nerv lombar L2. Are traiect oblic, inferior şi lateral, traversează muşchiul psoas şi trece peste
muşchiul iliac spre spina iliacă anterosuperioară, fiind situat într-o dedublare a fasciei iliace. Părăseşte
pelvisul, între cele două spine iliace anterioare, coboară la nivelul coapsei, pe faţa anterioară a muşchiului
croitor sau în grosimea sa. La coapsă dă naştere ramurilor cutanate care se distribuie tegumentului regiunii
antero-laterale a coapsei şi a regiunii gluteale.
Teritoriul senzitiv. Nervul cutanat femural lateral inervează tegumentul regiunii antero-laterale a
coapsei şi a regiunii gluteale.
Nervul obturator
(N. obturatorius)

Nervul obturator se formează din unirea ramurilor de bifurcaţie anterioare ale ramurilor anterioare ale
nervilor lombari L2, L3 şi L4.
De la origine se îndreaptă posterior, apoi medial de muşchiul psoas, încrucişează articulaţia sacroiliacă
şi intră în pelvis. în pelvis, nervul obturator are traiect anterior şi inferior, paralel cu strâmtoarea superioară,
pe mușchiul obturator intern, superior de vasele obturatoare.
Iese din pelvis prin canalul obturator, unde se împarte în ramurile sale.

Ramurile nervului obturator

Ramura anterioară (R.anterior) trece anterior de muşchiul obturator extern şi muşchiul adductor
scurt, fiind acoperit de muşchii pectineu şi adductor lung. La acest nivel dă naştere ramurilor musculare
destinate acestor muşchi (Rr.musculares) şi pentru muşchiul gracilis Ramura anterioară se termină prin
ramura cutanată (R.cutaneus) care perforează fascia lata şi inervează tegumentul din apropierea condilului
medial al femurului.

26
184
 Fig.25. Nervul obturator la nivelul canalului subpubian.
Partea dreaptă. 1.Ramura orizontală a pubelui; 2.M.pectineu;
3.R.musculară pentru m.obturator extern; 4.M.obturator extern;
5.R.musculară pentru m.adductor mic; 6.R.anterioară a
n.obturator; 7.M.adductor lung; 8.M.adductor mare;
9.M.obturator extern; 10.R.posterioară a n.obturator;
11.Membrana obturatorie; 12.M.obturator intern; 13.Vasele
obturatorii; 14. R.musculară pentru m.obturator extern

Ramura posterioară (R.posterior) este situată mai profund, ea coboară pe muşchiul oblic extern, trece
între muşchii adductor scurt şi adductor mare, unde dă ramuri musculare (Rr.musculares) destinata acestor
muşchi. Din ramura posterioară ia naştere ramura articulară (R.articularis) pentru articulaţia coxofemurală.
Teritoriul motor. Nervul obturator inervează muşchii: obturator extern, pectineu, gracilis şi muşchii
adductori.
Teritoriul senzitiv. Nervul obturator inervează:
- tegumentul faţei mediale a coapsei (porţiunea inferioară);
- articulaţia coxofemurală.

Fig.26. Nervul obturator. 1.N.femural; 2.N.obturator; 3.M.obturator extern;

4.M.popliteu; 5.M.adductor mic; 6.M.adductor lung; 7.M.adductor mare; 8.M.gracilis

27
185
 Fig.27. Distribuirea trunchiurilor nervoase la nivelul fesei şi
coapsei. Partea dreaptă. Secţiune sagitală. l.N.femural;
2.R.musculară pentru m.obturator extern; 3.M.obturator extern;
4.R.anterioară a n.obturator; 5.M.pectineu; 6.R.posterioară a
n.obturator; 7.M.adductor mic; 8.Rr.cutanate anterioare; 9.M.adductor
lung; 10.Tendonul m.adductor mare; 11.N.cutanat femura posterior;
12.M.adductor mare; 13.N.ischiadic; 14.Rr.musculare pentru
m.semimembranos şi m.adductor mare; 15.M.pătrat femural;
16.Nn.cutanaţi gluteali inferiori; 17.N.pentru m.pătrat femural şi
m.gemen inferior; 18.M.piriform; 19.N.gluteal superior

Fig. 28 Nervul obturator la nivelul coapsei. Partea dreaptă. 1.N.femural;

2.R.musculară pentru m.adductor mic; 3.R.musculară pentru m.adductor;
4.N.safen; 5.R.musculară pentru m.vast medial; 6.R.cutanată din r.anterioară a
n.obturator; 7.R.musculară pentru m.gracilis; 8.R.musculară pentru m.adductor
mijlociu; 9.R.anterioară a n.obturator; 10.R.musculară pentru m.obturator
extern; 11.R.posterioară a n.obturator

28
186
 Fig.29. Porţiunea superioară a nervului obturator.
Partea dreaptă. l.M.iliac; 2.M.psoas; 3.N.femural;
4.R.musculară pentru m.pectineu; 5.Vasele femurale
6.Rr.musculare pentru m.adductor lung;
7.R.anterioară a n.obturator; 8.R.posterioară
n.obturator; 9.R.musculară pentru m.obturator
extern; 10.N.obturator

Nervul obturator accesor

(N.obturatorius accesorius)

Nervul obturator accesor se formează din ramurile anterioare ale nervilor lombari L3 şi L4. De la
origine se îndreaptă spre coapsă, unde este situat între muşchiul pectineu şi muşchiul psoas. Inervează
muşchiul pectineu şi articulaţia coxofemurală. Se anastomozează cu nervul obturator

Nervul femural
(N.femoralis)

Nervul femural ia naştere din unirea ramurilor de bifurcaţie posterioare ale ramurilor anterioare ale
nervilor lombari L2, L3 şi L4.
Nervul femural, cea mai voluminoasă ramură a plexului lombar, străbate oblic fosa iliacă, între muşchii
psoas şi iliac, sub fascia iliacă şi peritoneu. Prin intermediul peritoneului parietal vine în raport cu cecul şi
apendice (în dreapta) şi colonul sigmoid (în stânga).
Pătrunde la nivelul coapsei, împreună cu muşchiul psoas, prin lacuna musculară, lateral de vasele
femurale, de care este despărţit prin ligamentul iliopectineu. Acestea trec prin lacuna vasculară.
Inferior de ligamentul inghinal, nervul femural dă naştere ramurilor sale.

29
187
 Ramurile nervului femural

Ramuri musculare (Rr.musculares) pentru muşchiul croitor, muşchiul pectineu şi pentru cele patru
porţiuni ale muşchiului cvadriceps.
Ramuri cutanate anterioare (Rr.cutanei anteriores) traversează muşchiul croitor, la nivelul marginii
lui mediale, perforează fascia lata, în mai multe locuri şi inervează tegumentul feţei anterioare şi mediale a
coapsei.
Nervul safen (N.saphenus) este ramura cea mai lungă a nervului femural, se întinde de la ligamentul
inghinal până la marginea medială a Piciorului. La coapsă, trece posterior de muşchiul croitor, în teaca vaselor
femurale. În porţiunea inferioară a coapsei, iese din canalul adductorilor, Perforând membrana vastoadductorie
şi trece pe faţa medială a genunchiului. Perforează fascia crurală, devine subcutanat şi însoţeşte vena Safenă
mare, pe faţa medială a gambei spre picior. Nervul safen dă naştere:
- ramurii infrapatelare (R.infrapatellaris) destinată tegumentului feţei anterioare a genunchiului;
- ramurilor cutanate crurale mediale (Rr.cutanei cruris mediales), care însoţesc traiectul venei
safene mari şi se distribuie tegumentului feţei mediale a gambei până la marginea medială a piciorului.
Teritoriul motor. Inervează: muşchiul cvadriceps femural, muşchiul iliopsoas, muşchiul pectineu,
muşchiul croitor şi muşchiul adductor lung. Nervul femural este nervul flexiei coapsei, extensiei gambei şi
adductor al coapsei.
Teritoriul senzitiv. Inervează articulaţia coxofemurală şi tegumentul:
- fetei anterioare şi mediale a coapsei;
- fetei mediale a genunchiului şi gambei;
- porţiunii posterioare a marginii mediale a piciorului.

Fig.30. Nervul femural. 1.M.psoas mare (inserţiile costoidale); 2.M.iliac;

3.N.femural; 4.M.sartorius; 5.M.drept femural; 6.Mm.vaşti; 7.Rr.cutanate anterioare;
8.R.musculară; 9.N.safen; 10.Rr.cutanate crurale mediale

30
188
 Fig.31. Nervul femural la nivelul trigonului femural. Partea
dreaptă. 1.A.circumflexă iliacă superficială; 2.N.cutanat femural
lateral; 3.N.femural; 4.R.musculară pentru m.cvadriceps femural;
5.N.safen; 6.A.femurală profundă; 7.Rr.cutanate anterioare;
8.M.adductor mare; 9.R.anterioară a n.obturator; 10.A.femurală;
11.V.safenă mare; 12.Aa.pudendale externe; 13.V.femurală;
14.V.epigastrică superficială; 15.A.epigastrică superficială

Fig.32. Nervul safen la nivelul coapsei. Partea dreaptă.

1.M.adductor mic; 2.R.musculară pentru m.cvadriceps femural;
3.M.drept femural; 4.N.safen, 5.Vasele femurale; 6.M.vast
medial; 7.M.biceps femural; 8.M.semimembranos;
9.R.posterioară a n.obturator; 10.M.semitendinos;
11.R.anterioară a n.obturator; 12.R.musculară pentru m.adductor
mare; 13.M.adductor mare

31
189
 Fig.33. Nervii femural şi obturator la nivelul coapsei. Vedere
antero-medială. Partea dreaptă. 1 N.cutanat femural lateral;
2.R.musculară pentru m.cvadriceps femural; 3.R.musculară pentru
m.drept femural; 4.R.musculară pentru m.vast intermediar;
5.R.musculară pentru m.lateral; 6.R.musculară pentru m.vast medial;
7.R.cutanată din r.anterioară a n.obturator; 8.N.safen; 9.R.musculară
pentru m.gracilis; 10.R.musculară pentru m.adductor mare;
11.R.musculară pentru m.adductor mic; 12.R.musculară pentru
m.adductor lung; 13.R.posterioară a n.obturator; 14.R.anterioară a
n.obturator; 15.N.femural

Fig.34. Constituţia plexului sacral. 1.Trunchiul lombosacral; 2.N.gluteal

superior; 3.N.mm.pătrat femural şi gemen inferior; 4.N.m.piriform;
5.N.ischiadic; 6.N.gluteal inferior; 7.N.m.obturator intern; 8.N.cutanat
femural posterior; 9.N.pudendal; 10.N.m.ridicător anal; 11.N.rectal
inferior; 12.Ganglionul coccigian

32
190
 Fig.34. Constituţia plexului sacral. 1.Trunchiul lombosacral;
2.N.gluteal superior; 3.N.mm.pătrat femural şi gemen inferior;
4.N.m.piriform; 5.N.ischiadic; 6.N.gluteal inferior;
7.N.m.obturator intern; 8.N.cutanat femural posterior;
9.N.pudendal; 10.N.m.ridicător anal; 11.N.rectal inferior;
12.Ganglionul coccigian

Plexul sacral
(Plexus sacralis)

Ramura anterioară a celui de-al cincilea nerv lombar L5 se anastomozează cu fibre din ramura
anterioară a celui de-al patrulea nerv lombar L4 formând trunchiul lombosacral (Truncus lumbosacralis).
Trunchiul lombosacral, cu o lungime de 45 mm, se anastomozează cu ramurile anterioare ale primilor
trei nervi sacrali S1, S2 şi S3, formând plexul sacral. Trunchiul lombosacral coboară în pelvis spre marea
scobitură ischiadică, venind în raport lateral cu marginea medială a muşchiului psoas, medial cu corpul
vertebrei lombare a cincea şi anterior cu vasele iliace comune şi interne.
Prin ramuri comunicante, plexul sacral se anastomozează cu plexul lombar, plexul pudendal, plexul
hipogastric inferior şi cu simpaticul lombar şi sacral.
Plexul sacral este situat în pelvis, pe peretele posterior, pe faţa anterioară a muşchiului piriform. Este
acoperit de fascia presacrală şi fascia pelvină. Prin intermediul acestora, plexul este în raport cu organele
intrapelvine şi vasele iliace interne.

Ramurile colaterale ale plexului sacral

Din plexul sarcal iau naştere numeroase ramuri colaterale. Acestea sunt:
- Nervul muşchiului obturator intern
- Nervul muşchiului piriform
- Nervul muşchiului pătrat femural

33
191
 - Nervul gluteu superior
- Nervul gluteu inferior
- Nervul cutanat femural posterior
- Nervul cutanat perforant
- Nervul pudendal.
- Nervul coccigian

Fig.35. Planul profund al regiunii

gluteale. Partea dreaptă. 1.M.gluteu mare;
2.A.gluteală superioară; 3.A şi n.pudendal
intern; 4.N.cutanat femural posterior;
5.A.gluteală inferioară; 6.Nn.cutanaţi
giuteali inferiori din n.cutanat femural
posterior; 7.N.ischiadic; 8.M.adductor mare;
9.R.profundă a a.circumflexe femurale
mediale; 10.R.ascendentă a a.circumflexe
femurale mediale; 11.N.gluteal superior;
12.N.gluteal mijlociu

Nervul mușchiului obturator intern

(N.musculi obturatorii interni)

Se formează din trunchiul lombosacral şi ramurile anterioare ale nervilor sacrali S1 şi S2, pe faţa
anterioară a plexului sacral.
Părăseşte pelvisul, prin marea incizură ischiadică, lateral de artera fesieră, înconjoară spina ischiadică,
lateral de vasele pudendale şi nervul pudendal şi se îndreaptă spre muşchiul obturator intern, unde se termină.
Din nervul muşchiului obturator intern poate lua naştere o ramură destinată muşchiului gemen superior
(ramură neomologată de Terminologia Anatomica 1998).

Nervul muşchiului piriform

(N.musculi piriformis)

Nervul muşchiului piriform ia naştere din ramura anterioară a celui de-al doilea nerv sacral S2, primind
şi fibre nervoase de la ramurile anterioare ale nervilor sacrali S1 şi S3.
El se formează pe faţa posterioară a plexului sacral. De la origine, are un traiect scurt, ajunge pe faţa

34
192
anterioară a muşchiului piriform, la nivelul căruia se termină.

Nervul muşchiului pătrat femural

(N.musculi quadrati femoris)

Ia naştere din trunchiul lombosacral şi ramura anterioară a primului nerv sacral S1, pe faţa anterioară
a plexului sacral.
Părăseşte pelvisul prin marea incizură ischiadică, lateral de nervul muşchiul obturator intern şi se
îndreaptă spre faţa anterioară a muşchiul pătrat femural, unde se termină.
Dă naştere unei ramuri pentru muşchiul gemen inferior şi unei ramuri destinate articulaţiei
coxofemurale (ramuri neomologate de Terminologia Anatomica 1998).

Nervul gluteu superior

(N.gluteus superior)

Nervul gluteu superior ia naştere din trunchiul lombosacral şi ramura anterioară a primului nerv sacral
S1, pe faţa posterioară a plexului sacral. Părăseşte pelvisul prin spaţiul suprapiriform, împreună cu vasele
gluteale superioare. Se îndreaptă inferior şi lateral, între muşchii gluteu mic şi gluteu mijlociu, pe care îi
inervează, apoi se îndreaptă spre muşchiul tensor al fasciei lata, căruia îi trimite o ramură.

Nervul gluteu inferior

(N.gluteus inferior)

Nervul gluteu inferior se formează din trunchiul lombosacral şi ramurile anterioare ale primilor doi
nervi sacrali S1 şi S2, pe faţa posterioară a plexului. Părăseşte pelvisul prin spaţiul infrapiriform, împreună cu
vasele gluteale inferioare, medial de nervul ischiadic. Se îndreaptă spre muşchiul gluteu mare, unde pe faţa lui
profundă se ramifică.
Nervul cutanat femural posterior
(N.cutaneus femoralis posterior)

Nervul cutanat femural posterior se formează din ramurile anterioare ale primilor trei nervi sacrali S1,
S2 şi S3, pe faţa posterioară a plexului.
Părăseşte pelvisul prin spaţiul infrapiriform, posterior de nervul ischiadic.
Coboară, fiind acoperit de muşchiul gluteu mare, la coapsă. La nivelul coapsei, trece între muşchiul
biceps femural şi muşchiul semitendinos, şi se termină în regiunea posterioară a genunchiului.
Dă naştere la:
Ramuri gluteale inferioare (Rr.clunium inferiores) care iau naştere din nervul cutanat femural
posterior, imediat ce acesta părăseşte pelvisul, perforează muşchiul gluteu mare, devin superficiale şi
inervează tegumentul regiunii gluteale.
Ramuri perineale (Rr.perineales) inervează tegumentul porţiunii posterioare a perineului.
Nervul cutanat perforant
(N. cutaneus perforans)

Ia naştere din ramurile anterioare ale nervilor sacrali S3 şi S4, ajunge în regiunea gluteală, perforează
fascia şi participă la inervaţi a tegumentului acestei regiuni.

35
193
 Nervul pudendal
(N.pudendus)

Nervul pudendal se formează din ramurile anterioare ale nervilor spinali sacrali S2, S3 şi S4.
Anastomoza acestora formează un plex numit plexul pudendal (neomologat de Terminologia Anatomica
1998), plex format prin ”împrumut” din plexul sacral (S2, S3) şi din plexul sacrococcigian (S4). Nervul
pudendal se anastomozează şi cu simpaticul sacral.
Plexul format are dispoziţia unei lame, situată pe faţa anterioară a muşchiului piriform şi muşchiului
coccigian, fiind acoperită de fascia pelvină parietală.
Nervul pudendal ce ia naştere din fibrele nervoase ale plexului pudendal, părăseşte pelvisul prin fanta
suprasacrospinală, înconjoară spina ischiadică şi împreună cu vasele pudendale traversează fosa ischio-anală
şi prelungirea anterioară a ei, prin ”canalul lui Alcock”. În fosa ischio-anală, nervul pudendal se bifurcă în
ramurile sale terminale.

Ramurile nervului pudendal

Nervii anali inferiori sau rectali inferiori (Nn.anales inferiores.Nn.rectales inferiores) iau naştere
fie din plexul pudendal, fie din nervul pudendal. Ei părăsesc pelvisul prin fanta suprasacrospinală, înconjoară
spina ischiadică şi apoi pătrund în fosa ischio-anală îndreptându-se spre muşchiul sfincter anal extern, pe
care-l inervează şi la tegumentul anusului.
Nervii perineali (Nn.perineales) sunt ramuri destinate tegumentului perineului anterior şi participă la
inervaţia muşchilor triunghiului ischiobulbar. La sexul masculin, dau naştere nervilor scrotali posteriori
(Nn.scrotales posteriores) ce inervează faţa posterioară a scrotului şi la sexul feminin, nervilor labiali
posteriori (Nn.labiales posteriores) ce inervează labiile mari.
Nervii perineali dau naştere ramurilor musculare (Rr.musculares) care traversează muşchiul
transvers superficial, pătrund în triunghiul ischiobulbar şi se distribuie muşchiului transvers superficial,
muşchiului bulbospongios, muşchiului ischiocavernos şi muşchiului sfincter anal extern. Uneori dau o ramură
musculară şi pentru muşchiul transvers profund.
Nervul dorsal al clitorisului (N.dorsalis clitoridis), continuă traiectul nervului pudendal, se plasează
la nivelul ramurii ischiopubiene, trece pe faţa inferioară a ligamentului arcuat al pubelui şi ajunge pe faţa
dorsală a clitorisului, unde se termină la nivelul glandului clitorisului. Inervează porţiunea superioară a labiilor
mici şi muşchii sfincter al uretrei şi transvers profund.
Nervul dorsal al penisului (N.dorsalis penis), în pelvis are acelaşi traiect ca şi nervul dorsal al
clitorisului. Ajunge pe faţa dorsală a penisului, trece printre cei doi corpi cavernoşi, lateral de artera dorsală a
penisului. Se termină posterior de glandul penisului. Inervează tegumentul penisului, formaţiunile erectile ale
penisului şi porţiunea anterioară a uretrei.
Nervul coccigian
(N.cocygeus)

Nervul coccigian este ultimul nerv spinal. Are un traiect vertical, prin canalul vertebral. După ieşirea
din canal, trece anterior de ligamentul sacrococcigian posterior. Nervul coccigian se anastomozează cu
ramurile anterioare ale nervilor spinali sacrali S4 şi S5 şi formează plexul coccigian (Plexus cocygeus), o anexă
a plexului lombosacral.
Din plexul coccigian ia naştere nervul anococcigian (N.anococygeus) care înconjoară ligamentul
36
194
sacrotuberal şi ajunge la tegumentul regiunii coccigiene şi anus, pe care le inervează.

Nervul ischiadic
(N.ischiadicus)

Nervul ischiadic este ramura terminală a plexul sacral ce se formează prin anastomoza ramurilor
anterioare ale nervilor spinali S1, S2 şi S3 cu trunchiul lombosacral. Este cel mai lung şi voluminos nerv al
corpului.
De la origine, nervul ischiadic părăseşte pelvisul prin spaţiul
infrapiriform, împreună cu nervul cutanat femural posterior, pachetul
vasculo-nervos pudendal, artera gluteală inferioară şi nervii muşchiului
pătrat femural şi muşchiului obturator intern.
În regiunea gluteală, nervul ischiadic trece între tuberozitatea
ischiadică şi trohanterul mare al femurului, împreună cu nervul cutanat
femural posterior şi artera satelită a nervului. În această regiune vine în
raport cu muşchii pătrat femural, obturator intern şi gemenii superior şi
inferior (anterior) şi muşchiul gluteu mare (posterior).
În regiunea femurală posterioară, este situat în interstiţiul dintre
muşchiul biceps femural (lateral) şi muşchii semitendinos şi
semimembranos (medial). În porţiunea superioară a regiunii posterioare a
genunchiului dă naştere ramurilor sale terminale: nervul fibular comun şi
nervul tibial. Nervul ischiadic dă naştere la ramuri musculare şi ramuri
articulare (neomologate de Terminologia Anatomica 1998).

Fig.36. Nervul ischiadic. 1.M.semitendinos; 2.M.gracilis; 3.M.semimembranos;

4.N.tibial, 5.M.gastrocnemian; 6.M.popliteu; 7.M.solear; 8.N.cutanat sural medial;
9.R.musculară pentru m.flexor lung al degetelor; 10.N.plantar medial; 11.N.gluteal
superior; 12.N.ischiadic; 13.N.fibular comun; 14.R.comunicantă fibulară; 15.N.cutanat
sural lateral; 16.R.musculară pentru m.flexor lung al halucelui; 17.N.plantar lateral

37
195
 Fig.37. Nervul ischiadic. Vedere posterioară. Partea dreaptă. 1. N.gluteal
superior; 2. A.gluteală superioară; 3.A şi v.pudendală internă; 4.A.gluteală
inferioară; 5.N.gluteal inferior; 6.R.musculară pentru m.semitendinos;
7.R.musculară pentru capul lung al m.biceps femural; 8.R.musculară pentru
m.semitendinos; 9.R.musculară pentru m.adductor mare; 10.Rr.musculare pentru
m.semimembranos; 11.N.tibial; 12.N.sural; 13.N.peronier (fibular) comun;
14.R.musculară pentru capul scurt al m.biceps femural; 15.N.cutanat femural
posterior

Nervul fibular (peronier) comun

(N.fibularis communis.N.peroneus communis)

Nervul fibular comun este ramura terminală laterală, mai subţire a nervului ischiadic. Ia naştere la
nivelul porţiunii superioare a regiunii posterioare a genunchiului, are un traiect oblic, inferior şi lateral, de-a
lungul marginii mediale a muşchiului biceps femural. Este situat lateral de nervul tibial şi vena poplitee. Trece
posterior de capul fibulei, înconjoară faţa laterală a colului fibulei şi la acest nivel se termină prin două ramuri.

Ramurile nervului fibular (peronier) comun

Nervul cutanat sural lateral (N.cutaneus surae lateralis) ia naştere în regiunea posterioară a
genunchiului, se îndreaptă inferior şi lateral peste capul lateral al muşchiului gastrocnemian, perforează fascia
crurală şi se termină în tegumentul feţei laterale a genunchiului.
Ramura comunicantă fibulară (peronieră) (R.communicans fibularis.R. communicans peroneus)
perforează fascia crurală în porţiunea mijlocie a regiunii crurale posterioare şi trece de-a lungul traiectului
venei safene mici. Se anastomozează cu nervul cutanat sural medial (din nervul tibial) formând nervul sural.
Nervul fibular (peronier) superficial (N.fibularis superficialis. N.peroneus superficialis) este ramura
terminală laterală a nervului fibular (peronier) comun. Ia naştere la nivelul colului fibulei, coboară vertical pe
corpul fibulei, între aceasta şi muşchiul fibular (peronier) lung. Perforează fascia crurală, devine superficial şi
se termină în treimea inferioară a gambei. Dă naştere la:
- ramuri musculare (Rr.musculares) destinate muşchilor peronieri (fibulari);
- nervul cutanat dorsal medial (N.cutaneus dorsalis medialis) se îndreaptă spre marginea medială a
dosului piciorului şi dă naştere ramurilor destinate marginii mediale a feţei dorsale a halucelui şi marginilor
feţei dorsale ale degetelor doi şi trei;
38
196
 - nervul cutanat dorsal intermediar (N. cutaneus dorsalis intermedius) inervează porţiunea mijlocie
a tegumentului dosului piciorului. Dă naştere nervilor digitali dorsali ai piciorului (Nn.digitales dorsales pedis)
destinaţi marginilor feţei dorsale a degetelor trei, patru şi cinci.

Fig.38. Nervul fibular (peronier) comun şi ramurile sale. Partea

dreaptă. 1.R.cutanată a genunchiului; 2.N.fibular (peronier) comun;
3.R.muscuIară pentru m.fibular lung; 4.R.musculară pentru m.extensor lung
al degetelor; 5.N.peronier (fibular) superficial; 6.N.cutanat dorsal medial;
7.N.cutanat dorsal lateral; 8.N.cutanat dorsal intermediar; 9.Nn.digitali,
dorsal lateral al halucelui şi medial al degetului doi; 10.N.safen;
11.N.peronier (fibular) profund; 12.R.musculară inferioară pentru m.tibial
anterior; 13.A.tibială anterioară; 14.R.musculară superioară pentru m.tibial
anterior

Nervul fibular (peronier) profund (N.fibularis profundus.N.peroneus profundus) este ramura

terminală medială a nervului fibular (peronier) comun. La nivelul colului fibulei, perforează septul
intermuscular crural anterior şi trece din loja laterală în loja anterioară. Se plasează între muşchiul tibial
anterior (medial) şi muşchiul extensor al degetelor, şi apoi extensor lung al halucelui (lateral). În porţiunea
superioară a gambei, trece lateral de vasele tibiale anterioare, în porţiunea mijlocie le încrucişează, pentru ca
în porţiunea inferioară să treacă medial de acestea. Trece pe sub retinaculul inferior al extensorilor şi se
îndreaptă spre faţa dorsală a piciorului, împreună cu vasele dorsale a piciorului. Dă naştere la:
- ramuri musculare (Rr.musculares) destinate muşchilor lojei anterioare a gambei şi ai feţei dorsale a
piciorului;
- nervii digitali dorsali ai piciorului (Nn.digitales dorsales pedis) ce se anastomozează cu nervii
dorsali ai piciorului din nervul fibular superficial şi inervează faţa dorsală a primului spaţiu interdigital.
Teritoriul motor. Inervează muşchii:
- lojei anterioare a gambei;
39
197
 - lojei laterale a gambei;
- feţei dorsale a piciorului.
Este nervul extensiei dorsale a piciorului pe gambă şi extensor al degetelor şi are rol în menţinerea
bolţii plantare.
Teritoriul senzitiv. Inervează tegumentul:
- feţei antero-laterale a gambei;
- marginii mediale a piciorului;
- porţiunii mediale a feţei dorsale a piciorului;
- feţei dorsale a primelor două falange ale degetelor II-V.

Fig.39. Nervul fibular superficial. Vedere laterală. Partea

dreaptă. l.N.fibular comun; 2.N.cutanat sural lateral;
3.N.fibular superficial; 4.M.fibular lung; 5.N.cutanat sural
medial; 6.R.cutanată a genunchiului; 7.N.fibular profund;
8.M.extensor lung al halucelui; 9.M.fibular scurt

40
198
 Fig.40. Nervul fibular profund. Vedere laterală. Partea
dreaptă. l.N. fibular comun; 2.N.cutanat sural lateral;
3.N.fibular superficial; 4.M.fibular lung; 5.M.extensor lung al
degetelor; 6.M.extensor lung al halucelui; 7.R.articulară;
8.M.extensor scurt al degetelor; 9.R.cutanată a genunchiului;
10.R.superioară pentru m.tibial anterior; 11.N.fibular profund;
12.R.inferioară pentru m.tibial anterior; 13.N.digital dorsal
lateral al halucelui; 14.N.digital dorsal medial al degetului doi

Nervul tibial
(N.tibialis)

Nervul tibial este ramura terminală medială a nervului ischiadic. Se desprinde din nervul ischiadic, în
porţiunea superioară a regiunii posterioare a genunchiului, coboară vertical în fosa poplitee, fiind situat lateral
şi superficial de vena poplitee, care-1 separă de artera poplitee.
În regiunea crurală posterioară, coboară vertical, acoperit de muşchii gastrocnemian, plantar şi solear,
lateral de artera tibială posterioară. în regiunea talocrurală posterioară, trece în şanţul retromaleolar medial,
medial de tendonul lui Achile. Pătrunde în canalul calcanean, după ce trece pe sub retinaculul flexorilor şi se
împarte în nervul plantar medial şi nervul plantar lateral, ramurile sale terminale.

Ramurile nervului tibial

Ramuri musculare (Rr.musculares) sunt ramuri destinate muşchilor regiunii crurale posterioare.
Nervul interosos al gambei (N.interosseus cruris) însoţeşte traiectul arterei tibiale anterioare şi

41
199
coboară pe membrana interosoasă.
Nervul cutanat sural medial (N.cutaneus surae medialis) trece între cele două capete ale muşchiului
gastrocnemian, perforează fascia crurală, fiind situat lateral de vena safenă externă. Se anastomozează cu
ramura comunicantă a nervului fibular (peronier) comun formând nervul sural.
Nervul sural (N.suralis) care, împreună cu vena safenă externă, coboară spre maleola laterală. Dă
naştere:
- nervului cutanat dorsal lateral (N.cutaneus dorsalis lateralis) care trece pe marginea laterală a feţei
dorsale a piciorului;
- ramuri calcaneene laterale (Rr.calcanei laterales) destinate tegumentului porţiunii laterale a
regiunii calcaneene.
Ramuri calcaneene mediale (Rr.calcanei mediales) iau naştere fie din nervul tibial, fie din nervul
sural şi se distribuie tegumentului porţiunii mediale a regiunii calcaneene.
Nervul plantar medial (N.plantaris medialis) este ramură terminală a nervului tibial ce ia naştere în
canalul calcanean. Trece la plantă, împreună cu artera plantară medială, pe sub muşchiul abductor al halucelui.
Inervează muşchii abductor şi flexor scurt al halucelui şi muşchiul flexor scurt al degetelor, prin ramuri
musculare (neomologate de Terminologioa Anatomica 1998). Dă naştere:
- nervilor digitali plantari comuni (Nn.digitales plantares communes), în număr de trei, trec sub
tendoanele muşchiului flexor lung al degetelor, în spaţiile interosoase spre degete. Inervează primele şapte
margini ale degetelor prin nervii digitali plantari proprii (Nn.digitales plantares proprii) şi primii doi muşchi
lombricali.

Fig.42. Nervii plantei. Plan superficial. Partea dreaptă.

l.Rr.calcaneene mediale; 2.R.musculară pentru m.flexor scurt al
degetelor; 3.N.plantar medial; 4.R.musculară pentru m.adductor al
halucelui; 5.Rr.musculare pentru m.flexor scurt al halucelui;
6.N.digital plantar propriu pentru marginea medială a feţei plantare a
halucelui; 7.Rr.musculare pentru primul şi al doilea m.lombrical;
8.Nn.digitali plantari comuni; 9.R.profundă a n.plantar lateral;
10.R.musculară pentru m.flexor scurt al degetului mic; 11
.R.musculară pentru m.flexor scurt al degetului mic; 12.N.plantar
lateral; 13.R.musculară pentru m.adductor al degetului mic

42
200
 Fig.43. Nervii plantei. Plan profund. Partea dreaptă. l.N.tibial;
2.R.musculară pentru m.flexor scurt al degetelor; 3.R.musculară
pentru m.adductor al halucelui; 4.N.plantar medial; 5.A.plantară
medială; 6.Rr.musculare pentru m.flexor scurt al degetelor;
7.R.musculară pentru capul oblic al m.adductor al halucelui;
8.R.musculară pentru capul transvers al m.adductor al halucelui;
9.N.digital plantar comun pentru spaţiu IV; 10.R.superficială a
n.plantar lateral; 11.R.musculară pentru m.flexor scurt al degetului
mic; 12.A.plantară laterală; 13.R.musculară pentru m.pătrat al
plantei; 14.N.plantar lateral; 15.R.musculară pentru m.abductor al
degetului mic

Nervul plantar lateral (N.plantaris lateralis) ramura terminală laterală a nervului tibial, trece la plantă
între muşchiul flexor scurt al degetelor şi muşchiul pătrat plantar, împreună cu artera plantară laterală. Se
împarte într-o ramură superficială şi una profundă.
- ramura superficială (R. superficialis) continuă traiectul nervului plantar lateral şi se distribuie
muşchilor degetului mic (ramuri neomologate de Terminologia Anatomica 1998). Din ramura superficială iau
naştere nervii digitali plantari comuni (Nn.digitales plantares communes) şi nervii digitali plantari proprii
(Nn.digitales plantares proprii) ce inervează ultimele trei margini de degete.
- ramura profundă (R.profundus) trece între muşchii interosoşi plantari şi muşchiul adductor al
halucelui, pe care-i inervează. Ramura profundă inervează ultimii doi muşchi lombricali şi muşchii interosoşii
dorsali.
Teritoriul motor. Nervului tibial inervează muşchii:
- regiunii crurale posterioare;
- muşchii plantei.
Teritoriul senzitiv. Nervul tibial inervează tegumentul:
- porţiunii inferioare a feţei posterioare a gambei;
- porţiunii laterale a feţei dorsale a piciorului;

43
201
- regiunii talocrurale posterioare;
- plantei;
- feţei dorsale a ultimelor falange.

Teritoriile inervației cutanate a membrului inferior

Fig.44.Teritoriile inervaţiei cutanate a membrului

inferior. A - faţa anterioară; B - faţa posterioară; C
- planta. 1.N.subcostal; 2.R.femurală a
n.genitofemural; 3.N.ilioinghinal; 4.N.cutanat
femural lateral; 5.N.obturator; 6.Rr.cutanate
anterioară şi medială ale n.femural; 7.N.cutanat
sural lateral; 8.N.safen; 9.N.peronier (fibular)
superficial; 10.N.sural; 11.N.peronier (fibular)
profund; 12.N.iliohipogastric; 13.Rr.posterioare
ale L1, L2 şi L3; 14.Rr.posterioare ale S1, S2 şi S3;
15.R.cutanată medială a n.femural; 16.N.cutanat
femural posterior; 17.Rr.calcaneene mediale ale
n.tibial; 18.N.plantar medial; 19.N.plantar lateral;
20.Rr.calcaneene mediale şi laterale ale n.tibial

Teritoriile inervației osoase a membrului inferior

Fig.45. Teritoriile inervaţiei osoase a membrului inferior. A - faţa anterioară; B

- faţa posterioară. 1.N.femural; 2.N.gluteal inferior; 2a.N.gluteal superior;
3.N.sural; 4.N.obturator; 5.N.ischiadic; 6.N.femural; 7.N.peronier (fibular)
comun; 8.N.tibial şi n.peronier (fibular) superficial; 9.N.sural; 10.N.plantar
medial; 11.N.peronier (fibular) profund; 12.N.plantar lateral

44
202
 Inervația motorie a mușchilor membrului inferior

Segmentul Loja Muşchiul Nervul

Gluteu mare Cutanat femural posterior
Tensor al fasciei lata Gluteal superior
Gluteu mijlociu Gluteal superior
Gluteu mic Gluteal superior
Piriform N.m.piriform
Obturator extern Obturator
Fesa şi șoldul
Obturator intern N.mobturator intern
Pătrat femural N.mm.pătrat femural şi gemen inferior
Gemen pelvin superior N.m.gemen superior
Gemen pelvin inferior N.mm pătrat femural şi gemen inferior
Sartorius Femural
Anterioară
Cvadriceps Femural
Pectineu Femural şi obturator
Adductor lung Obturator şi femural
Adductor mic Obturator
Medială
Coapsa Adductor mare Obturator şi ischiadic
Gracilis Obturator
Semitendinos Ischiadic
Posterioară Semimembranois Ischiadic
Biceps femural Ischiadic
Tibial anterior Peronier (fibular) comun
Extensor lung al halucelui Peronier (fibular) comun
Gamba Anterioară
Extensor lung al degetelor Peronier (fibular) comun
Peronier al treilea Peronier (fibular) comun
Peronier lung Peronier (fibular) comun
Laterală
Peronier scurt Peronier (fibular) comun
Gastrocnemian Tibial
Solear Tibial
Gamba Plantar Tibial
Posterioară Popliteu Tibial
Flexor lung al degetelor Tibial
Flexor lung al halucelui Tibial
Tibial posterior Tibial
Abductorul halucelui Plantar medial
Piciorul Plantară medială Flexor scurt al halucelui Plantar medial şi lateral
Adductorul halucelui Plantar medial
45
203
 Flexor scurt al degetelor Plantar medial
Pătratul plantei Plantar lateral
Plantară mijlocie
Lombricalii Plantar lateral
Interosoşii plantari şi dorsali Plantar lateral
Abductor al degetului mic Plantar lateral
Plantară laterală Flexor scurt al degetului mic Plantar lateral
INERVAŢIA MOTORIE A MUŞCHILOR
Opozant al degetului mic Plantar lateral
MEMBRULUI SUPERIOR
Dorsală Extensor scurt al degetelor Peronier (fibular) comun

46
204
Muşchii membrului inferior
Muşchii bazinului
După aşezarea lor faţă de bazin şi articulaţia coxofemurală se împart în două grupe: anterior
sau interior şi posterior sau exterior.

Muşchii anteriori ai bazinului

Muşchiul iliopsoas este alcătuit din două porţiuni:
1. Muşchiul psoas mare Inserţii. Are originea pe vertebrele T12 şi L1 – L4 şi pe discurile
intervertebrale corespunzătoare; inserţia pe trohanterul mic al femurului.
2. Muşchiul iliac Inserţii. Are originea în fosa iliacă, pe care o căptuşeşte, iar inserţia, prin
tendonul muşchiul psoas mare, pe trohanterul mic al femurului. Acţiune. Iliopsoasul este un flexor al
coapsei pe bazin, dacă punctul fix este pe bazin şi coloana vertebrală, sau flectează bazinul pe
coapsă, dacă punctul fix este pe femur. Inervaţie. Este inervat de ramuri ale plexului lombar şi
colaterale ale nervului femural.
Muşchiul psoas mic este rudimentar şi inconstant la om.
Muşchii posteriori ai bazinului
Muşchiul gluteu mare este cel mai superficial şi cel mai voluminos muşchi al regiunii. Are
formă dreptunghiulară.
Inserţii. Are originea pe creasta iliacă, părţile laterale ale sacrului şi coccigelui şi ligamentul
sacrotuberal; inserţia se face pe tractul iliotibial, pe tuberozitatea gluteală şi pe fascia lata. Acţiune.
După cum punctul fix este pe bazin sau pe coapsă, gluteul mare face extensia coapsei pe bazin sau a
bazinului pe coapsă. Inervaţie. Este inervat de nervul gluteu inferior din plexul sacrat.
Muşchiul gluteu mijlociu este un muşchi lat, triunghiular, acoperit în parte de gluteul mare.
Inserţii. Are originea pe partea superioară a aripii osului iliac şi creasta iliacă, iar inserţia pe
trohanterul mare al femurului. Acţiune. Abducţia şi rotaţia înăuntru a coapsei, când ia punct fix pe
bazin; contribuie la menţinea poziţiei bazinului, când ia punct fix pe femur. Inervaţie. Este inervat de
nervul gluteu superior din plexul sacrat.
Muşchiul gluteu mic este situat sub gluteul mijlociu. Inserţii. Are originea pe aripa osului
iliac, sub originea gluteului mijlociu, iar inserţia pe trohanterul mare al femurului. Acţiune. Are
aceleaşi acţiuni, ca şi fesierul mijlociu. Inervaţie. Este inervat de nervul gluteu superior din plexul
sacral.
Muşchiul tensor al fasciei lata Inserţii Are originea pe spina iliacă antero-superioară şi se
insera pe tractul iliotibial. Acţiune. Este flexor şi abductor al coapsei.
Inervaţie. Este inervat din nervul gluteu superior.
Muşchiul piriform Inserţii. Are originea pe faţa anterioară a sacrului şi se insera pe trohanterul
mare. Acţiune. Este rotator extern, abductor şi extensor al coapsei. Inervaţie. Printr-o ramură proprie,
din plexul sacrat.
Muşchiul obturator intern Inserţii. Are originea pe periferia osoasă a găurii obturate
şi membrana obturatoare, iar inserţia printr-un tendon pe trohanterul mare. Acţiune. Puternic rotator
extern al coapsei. Inervaţie. Prin nervul obturator intern, din plexul sacrat.
Muşchiul gemen superior şi muşchiul gemen inferior Inserţii. Cel superior are originea pe
spina ischiadică, iar cel inferior pe tuberozitatea ischiadică. Inserţia se face pe tendonul obturatorului
intern. Acţiune. Acţionează împreună cu obturatorul intern. Inervaţie. Prin câte o ramură separată din
plexul sacrat.
Muşchiul pătrat femural Inserţii. Are originea pe tuberozitatea ischiadică, iar inserţia pe
creasta intertrohanteriană. Acţiune. Puternic rotator extern al coapsei. Inervaţie. Din plexul sacrat.
Muşchiul obturator extern Inserţii. Are originea pe faţa laterală a cadrului osos al găurii
obturate şi pe membrana obturatoare, iar inserţia în fosa trohanterică. Acţiune. Rotator extern al
coapsei şi menţine capul femural în articulaţie. Inervaţie. Din nervul obturator.

205
Muşchii coapsei
Muşchii coapsei sunt aşezaţi în jurul femurului în trei grupuri: anterior cu muşchii extensori,
medial cu adductorii şi posterior cu muşchii flexori.

Muşchii regiunii anterioare

Muşchiul croitor este cel mai lung muşchi al corpului. Străbate faţa anterioară a coapsei de
sus în jos şi dinafară înăuntru. Inserţii. Are originea pe spina iliacă anterosuperioară şi se insera pe
partea superioară a feţei mediale a tibiei. Acţiune. Când punctul fix este pe bazin, flectează coapsa pe
bazin şi gamba pe coapsă; când punctul fix este pe tibie, flectează bazinul pe coapsă. Inervaţie. Este
inervat de ramuri ale nervului femural.
Muşchiul cvadriceps femural este cel mai voluminos şi puternic muşchi al corpului şi
prezintă patru capete de origine.
Inserţii:
dreptul femural: are originea pe spina iliacă anteroinferioară şi deasupra şi înapoia
sprâncenei acetabulare;
vastul lateral: are originea pe trohanterul mare şi buza laterală a liniei aspre;
vastul medial: are originea pe toată lungimea liniei aspre a femurului;
vastul intermediar: are originea în cele două treimi superioare ale feţelor anterioară şi laterală
ale femurului.
Tendoanele de inserţie ale celor patru muşchi se alătură şi formează un tendon comun care se
insera pe baza şi marginile patelei. După ce au înglobat patela o depăşesc în jos şi formează
ligamentul patelar, care se insera pe tuberozitatea tibiei. Acţiune. Realizează extensia gambei pe
coapsă, iar prin contracţia dreptului femural contribuie la flexia coapsei pe bazin sau a bazinului pe
coapsă, după poziţia punctului fix. Inervaţie. Este inervat de ramuri ale nervului femural.

Muşchii regiunii mediale

Muşchiul pectineu se întinde ca o panglică patrulateră, oblic de la ramura superioară a
pubelui la extremitatea superioară a femurului. Inserţii. Are originea pe creasta pectineală a pubelui
şi se insera pe femur, între trohanterul mic şi linia aspră. Acţiune. Este adductor al coapsei, flectează
coapsa pe bazin şi o roteşte extern. Inervaţie. Este inervat de nervul femural.
Muşchiul adductor lung Inserţii. Are originea pe suprafaţa unghiulară a pubelui, sub
tuberculul pubian, iar inserţia pe partea mijlocie a liniei aspre.
Muşchiul adductor scurt Inserţii. Are originea pe suprafaţa unghiulară şi pe ramura
inferioară a pubelui, iar inserţia pe treimea superioară a interstiţiului liniei aspre.
Muşchiul adductor mare Inserţii. Are originea pe tuberozitatea ischiadică şi pe ramura
ischiopubiană, iar inserţia pe toată lungimea interstiţiului liniei aspre şi pe epicondilul medial al
femurului. Acţiune. Muşchii adductori realizează adducţia coapsei, flexia coapsei pe bazin şi rotaţia
ei externă. Inervaţie. Sunt inervaţi de ramuri din plexul lombar.
Muşchiul gracilis este cel mai lung din grupul adductonlor şi singurul ce depăşeşte articulaţia
genunchiului. Inserţii. Are originea pe ramura inferioară a pubelui, iar inserţia pe partea superioară a
feţei mediale a tibiei. Acţiune. Este adductor al coapsei, flectează gamba pe coapsă şi o roteşte
înăuntru. Inervaţie. Este inervat de nervul obturator.

Muşchii regiunii posterioare

Muşchiul biceps femural
Inserţii. Extremitatea superioară prezintă două porţiuni:
> porţiunea lungă: are originea pe tuberozitatea ischiadică;
> porţiunea scurtă: are originea pe partea inferioară a liniei aspre. Inserţia se face
printr-un tendon comun pe partea laterală a capului fibular şi pe condilul lateral al extremităţii
proximale a tibiei.

206
 Acţiune. Flectează gamba pe coapsă şi o roteşte extern, iar prin porţiunea lungă realizează
extensia coapsei pe bazin. Inervaţie. Este inervat de nervul sciatic.
Muşchiul semitendinos Inserţii. Are originea pe tuberozitatea ischiadică, iar inserţia pe
partea superioară a feţei mediale a tibiei. Acţiune. Flectează gamba pe coapsă şi o roteşte înăuntru.
Are şi acţiune de extensie a coapsei pe bazin. Inervaţie. Este inervat de nervul sciatic.
Muşchiul semimembranos Inserţii. Are originea pe tuberozitatea ischiadică, iar inserţia pe
condilul medial al tibiei. Acţiune. Este sinergie cu muşchiul semitendinos. Inervaţie. Este inervat de
nervul sciatic.

Muşchii gambei
Muşchii regiunii anterioare
Muşchiul tibial anterior
Inserţii. Are originea pe condilul lateral al tibiei, pe partea superioară a feţei laterale a tibiei şi
pe membrana interosoasă dintre tibie şi fibulă, iar inserţia se face pe primul cuneiform şi pe
extremitatea superioară a primului metatarsian.
Acţiune. Este flexor dorsal al piciorului, contribuie la adducţia piciorului şi rotirea lui externă.
Inervaţie. Este inervat de nervul peronier profund.
Muşchiul extensor lung al halucelui
Inserţii. Originea pe faţa medială a diafizei fibulei şi pe membrana interosoasă, iar inserţia pe
faţa dorsală a bazei falangei distale a halucelui.
Acţiune. Realizează extensia halucelui şi flexia dorsală a piciorului.
Inervaţie. Este inervat de nervul peronier profund.
Muşchiul extensor lung al degetelor
Inserţii. Are originea pe condilul lateral al tibiei, pe partea superioară a feţei anterioare a
fibulei şi pe membrana interosoasă, iar inserţia pe falangele mijlocii şi distale ale degetelor II - V.
Acţiune. Acţiunea de extensie a degetelor II - V este slabă; realizează flexia dorsală a
piciorului şi rotirea lui externă.
Inervaţie. Este inervat de nervul peronier profund.

Muşchii regiunii laterale

Muşchiul peronier lung
Inserţii. Are originea pe capul fibulei şi pe faţa ei laterală; inserţia, printr-un tendon lung, pe
baza primului metatarsian şi pe primul cuneiform.
Acţiune. Realizează flexia, dar mai ales pronaţia piciorului.
Inervaţie. Este inervat din nervul peronier superficial.
Muşchiul peronier scurt
Inserţii. Are originea pe partea mijlocie a feţei laterale a fibulei, iar inserţia pe tuberozitatea
metatarsianului V.
Acţiune. Realizează flexia şi pronaţia piciorului.
Inervaţie. Este inervat din nervul peronier superficial.

Muşchii regiunii posterioare. Sunt dispuşi pe două planuri:

 Planul superficial
Muşchiul gastrocnemian
Inserţii. Este izolat la origine în două capete:
capul lateral: are originea pe condilul lateral al femurului;
capul medial: are originea pe condilul medial al femurului.

207
 Cele două capete fuzionează pe linia mediană într-un singur corp muscular, pentru a se insera
printr-un tendon comun cu solearul {tendonul lui Ahile) pe calcaneu.
Muşchiul solear
Inserţii. Are originea pe faţa posterioară a diafizei şi pe capul fibulei şi pe tibie; inserţia se
face prin tendonul lui Ahile pe calcaneu.
Gastrocnemianul, împreună cu solearul formează tricepsul sural.
Acţiune. Tricepsul sural este cel mai puternic flexor plantar şi supinator-adductor al
piciorului.
Inervaţie. Este inervat din nervul tibial.
 Planul profund
Muşchiul popliteu
Inserţii. Are originea pe condilul lateral al femurului, iar inserţia pe faţa posterioară a tibiei (pe
linia solearului şi deasupra ei).
Acţiune. Flectează gamba pe coapsă şi roteşte gamba înăuntru.
Inervaţie. Este inervat din nervul tibial.
Muşchiul flexor lung al degetelor
Inserţii. Originea pe faţa posterioară a tibiei (sub linia solearului). Tendonul de inserţie ajunge la
plantă, unde se împarte în patru tendoane care se insera pe falanga a t
eia a degetelor II - V.
Acţiune. Este flexor plantar şi supinator -adductor.
Muşchiul tibial posterior
Inserţii. Originea pe faţa posterioară a tibiei, faţa medială a fibulei şi pe membrana
interosoasă, iar inserţia pe tuberozitatea osului navicular.
Acţiune. Este puternic adductor şi supinator al piciorului.
Muşchiul flexor lung al halucelui
Inserţii. Are originea pe faţa posterioară a fibulei şi pe membrana interosoasă
corespunzătoare, iar inserţia pe a doua falangă a halucelui.
Acţiune. Este flexor al halucelui.
Inervaţie. Muşchii planului profund sunt inervaţi de nervul tibial.

Muşchii piciorului
Muşchii piciorului sunt situaţi pe faţa dorsală şi pe faţa plantară.
muşchii dorsali ai piciorului:
• muşchiul extensor scurt al degetelor;
• muşchiul extensor scurt al halucelui.
muşchii plantari ai piciorului:
grupul medial, cuprinde muşchi destinaţi halucelui:
• muşchiul abductor al halucelui;
• muşchiul flexor scurt al halucelui;
• muşchiul adductor al halucelui.
grupul lateral, cuprinde muşchi destinaţi degetului mic:
• muşchiul ahductor al degetului mic;
• muşchiul flexor scurt al degetului mic.
grupul mijlociu:
• muşchiul flexor scurt al degetelor;
• muşchiul pătratul plantei;
• muşchii lombricali, în număr de patru, situaţi între tendoanele lungului
flexor al degetelor;
• muşchii interosoşi, în număr de şapte, trei plantari şi patru dorsali; ocupă
spaţiile dintre oasele metatarsiene.

208
Muşchii trunchiului
Muşchii trunchiului sunt grupaţi în:
muşchii regiunii posterioare a trunchiului (spatelui) şi a cefei;
muşchii toracelui;
muşchii abdomenului.
Muşchii regiunii posterioare a trunchiului (spatelui) şi a cefei
în această regiune se disting: muşchi superficiali, care leagă membrul superior de coloana
vertebrală şi muşchi profunzi, proprii ai coloanei vertebrale, grupaţi pe cinci planuri.
Muşchii planului I
Muşchiul trapez este un muşchi lat, de formă triunghiulară, cu baza pe coloana vertebrală şi
vârful la humerus. Inserţii. Are originea pe protuberanta occipitală externă, linia nucală superioară şi
pe procesele spinoase ale vertebrelor C7 – T12; inserţia se face pe extremitatea laterală a claviculei, pe
acromion şi pe spina scapulei. Acţiune. Când muşchiul ia punct fix pe osul occipital, ridică umărul şi
apropie scapula de coloana vertebrală; dacă ia punct fix pe coloana vertebrală şi pe scapulă,
realizează extensia capului. Prin tonicitatea sa, trapezul menţine poziţia verticală a capului şi umărul
la înălţime normală. Paralizia lui duce la căderea umărului în jos şi înainte. Inervaţie. Ramuri din
plexul cervical şi nervul accesor.
Muşchiul latissim sau muşchiul dorsal mare este un muşchi lat, de formă triunghiulară, situat
în partea posteroinferioară a trunchiului. Inserţii. Are originea pe coloana vertebrală, fixându-se pe
procesele spinoase ale ultimelor 5-6 vertebre toracale, ale vertebrelor lombare, pe creasta sacrală
mediană, pe treimea posterioară a buzei externe a crestei iliace şi pe ultimele patru coaste. Inserţia se
face printr-un scurt tendon patrulater în şanţul intertubercular al humerusului. Acţiune. Când punctul
fix este pe coloana vertebrală, coboară braţul, îl apropie de trunchi (adducţie) şi îl roteşte înăuntru;
dacă punctul fix este pe humerus ridică toracele având rol în inspiraţie. Inervaţie. Este inervat de
nervul toracodorsal din plexul brahial.

Muşchii planului II
Muşchiul ridicător al scapulei are formă triunghiulară şi este situat pe părţile laterale ale
cefei, înaintea fosei supraclaviculare. Inserţii. Are originea pe primele 4-5 procese transverse ale
vertebrelor cervicale prin 4-5 fascicule şi se insera printr-un trunchi comun pe unghiul superior al
scapulei. Acţiune. împreună cu trapezul, el ridică scapula în totalitate (în paralizia trapezului ridicarea
umărului se poate face, dar mai greu). Când ia punct fix pe scapulă, înclină coloana vertebrală de
partea lui. împreună cu romboidul contribuie la menţinerea scapulei în poziţie. Inervaţie. Prin nervul
dorsal al scapulei din plexul brahial şi nervul ridicător al scapulei din plexul cervical.
Muşchiul romboid este aşezat pe peretele posterior al toracelui. Inserţii. Are originea pe
procesele spinoase ale primelor patru vertebre toracale şi a ultimei cervicale; inserţia se face pe
marginea medială a scapulei. Acţiune. Este adductor şi ridicător al umărului. Inervaţie. Este inervat
de nervul muşchiului romboid şi nervul dorsal al scapulei din plexul cervical.
Muşchiul dinţat postero-superior este un muşchi subţire, de formă patrulateră, situat în
partea superioară a spatelui, înaintea romboidului. Inserţii. Are originea pe procesele spinoase ale
vertebrei C7 şi ale primelor trei vertebre toracale; se insera prin patru fascicule pe faţa externă a
coastelor a II-a, a III-a, a IV-a şi a V-a. Acţiune. Este ridicător al coastelor şi contribuie astfel la
inspiraţie. Inervaţie. Primeşte ramuri ale nervilor intercostali II - V.
Muşchiul dinţat postero-inferior este un muşchi lat, subţire, formă dreptunghiulară, situat în
partea inferioară a toracelui, sub marele dorsal. Inserţii. Are originea pe ultimele două procese
spinoase toracale şi primele două lombare, iar inserţia se face prin patru digitaţii pe feţele externe ale
ultimelor patru coaste. Acţiune. Este coborâtor al coastelor, contribuind la expiraţie. Inervaţie.
Primeşte ramuri ale nervilor intercostali IX - XII.
Muşchiul splenius este un muşchi subţire şi lat, situat înaintea trapezului, a romboidului şi a
dinţatului postero-superior. Inserţii. Are originea pe jumătatea inferioară a ligamentului nucal, pe

209
procesele spinoase ale ultimei vertebre cervicale şi ale primelor 4-5 vertebre toracale. Fibrele sale se
împart în două porţiuni, inserându-se astfel:
• spleniul capului pe jumătatea laterală a liniei nucale superioare şi pe faţa laterală a
mastoidei;
• spleniul gâtului pe vârful proceselor transverse ale atlasului şi axisului.
Acţiune. în contracţie unilaterală, înclină capul de aceeaşi parte, iar contractaţi bilateral sunt
extensori ai capului. Inervaţie. Prin ramurile dorsale ale nervilor cervicali.

Muşchii planului III

Planul III cuprinde musculatura profundă a coloanei vertebrale, alungită longitudinal şi care
se întinde de la osul occipital până la osul sacru, extensorul coloanei vertebrale. Muşchii din acest
plan leagă bazinul de torace şi de coloana vertebrală, segmentele coloanei vertebrale între ele şi
coloana de craniu; sunt aşezaţi pe straturi, cei profunzi fiind scurţi, iar cei de la suprafaţă lungi. în
porţiunea inferioară formează o masă comună (sacro-spinală).
Masa comună este cuprinsă într-o lojă osteofibroasă.
Inserţii. Are originea pe procesele spinoase ale ultimelor vertebre lombare, pe creasta sacrală
mediană, pe creasta iliacă şi pe faţa posterioară a sacrului. în regiunea lombară, masa comună se
împarte în trei coloane musculare care urcă de-a lungul coloanei spre torace şi spre craniu:
coloana laterală (leagă bazinul de coaste şi coastele între ele), reprezentată prin muşchiul
iliocostal;
coloana mijlocie (leagă bazinul de coaste şi de procesele transverse), reprezentată
prin muşchiul longissimus;
coloana medială (uneşte bazinul cu procesele spinoase şi procesele spinoase între
ele), reprezentată prin muşchiul spinal.
Muşchiul iliocostal este aşezat în partea laterală şi posterioară a coloanei vertebrale. Inserţii.
Pleacă din masa comună şi ajunge în regiunea cervicală. Are originea pe creasta sacrală şi pe
procesele spinoase ale vertebrelor lombare, iar inserţia pe unghiurile costale ale ultimelor şase coaste
şi pe tuberculii posteriori ai proceselor transverse C3 - C7. Acţiune. Extinde săli înclină lateral
coloana vertebrală, iar prin inserţiile costale, coboară coastele. Inervaţie. Este inervat de nervii
intercostali.
Muşchiul longissimus este situat medial de iliocostal, de-a lungul şanţurilor vertebrale.
Inserţii. Se întinde de la masa comună până la procesul mastoidian. Are originea pe procesele
spinoase ale vertebrelor lombare, iar inserţia pe procesele spinoase şi transverse ale vertebrelor
toracale, pe coaste, pe procesele transverse ale ultimelor cinci vertebre cervicale şi pe vârful
mastoidei. Acţiune. Extinde coloana vertebrală, o înclină lateral, face extensia şi rotirea capului.
Inervaţie. Este inervat de nervii intercostali.
Muşchiul spinal este aşezat medial faţă de longissimus. Inserţii. Are originea pe procesele
spinoase ale ultimelor două vertebre toracale şi ale primelor două vertebre lombare, iar inserţia pe
procesele spinoase ale primelor 7-8 vertebre toracale. Acţiune. Este extensor al coloanei vertebrale.
Inervaţie. Este inervat de nervi cervicali şi toracali.

Muşchii planului IV
Acest plan este format din fascicule musculare care se întind de la procesul transvers al unei
vertebre la un proces spinos suprajacent, fiind astfel considerate ca făcând parte dintr-un singur
complex muscular, numit muşchiul transversospinal. După felul cum fasciculele musculare sar până
la un proces spinos suprajacent mai îndepărtat sau mai apropiat, muşchiul transversospinal este
împărţit în trei grupări:
muşchiul semispinal, cel mai superficial, are fascicule ce sar peste patru vertebre între punctul
de origine şi cel de inserţie;

210
 muşchii multifizi, formează o coloană musculară care umple şanţurile vertebrale de la sacru
până la axis;
muşchii rotatori, ocupă planul cel mai profund.

Muşchii planului V
Este planul cel mai profund. După inserţii muşchii planului V se grupează astfel:
muşchii interspinoşi;
muşchii intertransversari;
muşchii rotatori ai capului, sunt în număr de patru:
• muşchiul marele drept posterior al capului;
• muşchiul micul drept posterior al capului;
• muşchiul oblic inferior al capului;
• muşchiul oblic superior al capului;
muşchii sacrococcigieni.

Muşchii toracelui
Muşchii peretelui anterolateral al toracelui sunt muşchi care se leagă de oasele cutiei toracice.
După poziţia şi structura lor, pot fi împărţiţi în două grupe:
muşchii extrinseci, care pornesc de pe torace şi acţionează centura scapulară şi membrele
superioare, fiind reprezentaţi de:
• muşchii vertebrohumerali: muşchiul latissim;
• muşchii costoscapulari: muşchii dinţat anterior şi pectoral mic;
• muşchi îoracohumeral: muşchiul pectoral mare.
muşchii intrinseci, proprii ai toracelui, fiind situaţi pe acelaşi plan cu scheletul costal al
toracelui, pe care se şi insera.

A. Muşchii extrinseci
Muşchiul pectoral mare este un muşchi lat, voluminos, de formă triunghiulară, aşezat pe partea
anterioară şi superioară a toracelui. Inserţii. Este format din trei fascicule musculare, diferite prin
originea lor:
fasciculul superior, clavicular, pe 1/2 medială a marginii anterioare a claviculei;
fasciculul mijlociu, sternocostal, pe faţa anterioară a sternului şi cartilajele primelor şase
coaste adevărate;
fasciculul abdominal, pe teaca muşchiului drept abdominal.
Inserţia muşchiului pectoral mare se face pe creasta tuberculului
mare al humerusului. Acţiune. Când ia punct fix pe torace, muşchiul este un puternic adductor (aduce
braţul din poziţie orizontală lângă trunchi); când braţul este lângă trunchi, determină o mişcare de
rotaţie medială. Când ia punct fix pe humerus, intervine în acţiunea de căţărare. Inervaţie. Nervii
pectorali, medial şi lateral din plexul brahial.

Muşchiul pectoral mic Inserţii. Are originea pe feţele anterolaterale ale coastelor III, IV şi V, iar
inserţia pe marginea medială a procesului coracoid al scapulei. Acţiune. Când ia punct fix pe torace
coboară umărul în jos şi înainte, iar când punctul fix este pe procesul coracoid ridică coastele şi
intervine în inspiraţie. Inervaţie. Nervii pectorali, medial şi lateral din plexul brahial.

Muşchiul subclavicular Inserţii. Are originea pe prima coastă şi se insera în şanţul de pe mijlocul
feţei inferioare a claviculei. Acţiune. Coboară clavicula şi umărul. Arc rol de a proteja plexul brahial
şi vasele subclaviculare de contactul dur al osului. Inervaţie. Este inervat de nervul subclavicular din
plexul brahial.

211
Muşchiul dinţat anterior este un muşchi lat, în formă de evantai, situat pe partea superioară şi
laterală a toracelui. Inserţii. Are originea pe faţa exterioară a primelor zece coaste, iar inserţia se face
pe marginea medială a scapulei. Acţiune. Când punctul fix este pe torace, trage marginea medială a
scapulei înainte şi lateral, ridicând umărul. Când punctul fix este pe scapulă, ridică coastele şi
contribuie astfel la inspiraţie. Inervaţie. Este inervat de nervul toracic lung din plexul brahial.

B. Muşchii intrinseci mobilizează coastele şi sunt reprezentaţi prin:

Muşchii intercostali sunt muşchi scurţi şi subţiri, aşezaţi în spaţiile intercostale (câte doi
pentru fiecare spaţiu), unind două coaste între ele.
Inserţii. După situaţia lor, ei sunt:
externi, se insera pe buza externă a marginilor a două coaste vecine;
interni, au originea pe marginea internă a şanţului costal, iar inserţia pe buza internă a
marginii superioare a coastei subjacente.
Acţiune. Intercostalii externi ridică coastele, contribuind la inspiraţie; intercostalii interni
coboară coastele, contribuind la expiraţie.
Inervaţie. Sunt inervaţi de nervii intercostali.

Muşchii ridicători ai coastelor sau supracostali sunt aşezaţi în partea posterioară a toracelui,
între coloana vertebrală şi coaste, câte 12 muşchi mici de fiecare parte. Inserţii. Au originea pe vârful
proceselor transverse de la C7 la T11, iar inserţia în spaţiul cuprins între tuberculul şi unghiul coastei.
Acţiune. Sunt ridicători ai coastelor, deci muşchi inspiratori. Inervaţie. Sunt inervaţi de nervii
intercostali.
Muşchii subcostali sunt muşchi subţiri, situaţi în interiorul toracelui în vecinătate unghiului
costal, unind feţele interne ale coastelor. Sunt consideraţi muşchi rudimentari, fără valoare
funcţională.
Muşchiul transvers al toracelui sau triunghiularul sternului ocupă faţa profundă a
plastronului sternocostal, separând nervii şi vasele intercostale de pleură. Este un muşchi rudimentar,
cu funcţie respiratorie redusă.

Muşchii abdomenului
În funcţie de dispoziţia lor topografică se pot grupa astfel:
A. Muşchii regiunii anterolaterale;
B. Muşchii regiunii posterioare sau lomboiliace;
C. Muşchiul regiunii superioare, diafragma;
D. Muşchii regiunii perineale sau inferioare.

A. Muşchii regiunii anterolaterale

Muşchiul drept abdominal este un muşchi lat alungit, situat imediat lateral de linia mediană,
pe toată lungimea feţei anterioare abdomenului, de la pube până la apendicele xifoid.
Inserţii. Are originea pe cartilajele coastelor V - VII şi pe apendicele xifoid, iar inserţia pe
marginea superioară a simfizei pubiene. Dreptul abdominal prezintă 3-4 lame tendinoase dispuse
transversal care se numesc intersecţii tendinoase. Este învelit într-o puternică teacă fibroasă, teaca
dreptului abdominal. Cei doi drepţi abdominali sunt separaţi unul de celălalt pe linia mediană, printr-
un rafeu tendinos, numit linia albă.
Acţiune. Contracţia bilaterală, când ia punct fix pe pube, coboară coastele şi flectează toracele
pe bazin, iar dacă punctul fix este pe torace, flectează bazinul spre torace. Are acţiune importantă în
comprimarea viscerelor, contribuind astfel la: defecaţie, micţiune, vomă, etc.
Inervaţie. Este inervat de nervii intercostali 7-12.
Muşchiul piramidal; este un muşchi mic, de formă triunghiulară, cu baza la pube şi vârful la
linia albă. Este conţinut în teaca dreptului abdominal şi este nefuncţional.

212
 Muşchiul oblic extern este un muşchi lat, fiind cel mai superficial şi cel mai întins dintre
muşchii; laterali ai abdomenului. Inserţii. Are originea pe feţele externe ale coastelor a V-a până la a
XII-a, iar inserţia printr-o aponevroză întinsă de la creasta iliacă la marginea anterioară a osului
coxal, la pubis şi pe linia albă. Acţiune. Când ia punct fix pe bazin şi se contractă bilateral flectează
toracele pe bazin coboară coastele intervenind în expiraţie; contracţia unilaterală determină rotirea
trunchiului în partea opusă sau înclinarea laterală de aceeaşi parte. Când ia punct fix pe torace
flectează bazinul pe torace şi participă la presa abdominală. Inervaţie. Nervii iliohipogastric,
ilioinghinal şi intercostalii inferiori.
Muşchiul oblic intern este un muşchi lat, subţire, de formă triunghiulară, situat sub oblicul
extern. Inserţii. Are originea pe ligamentul inghinal, creasta iliacă şi fascia toracolombară. Inserţia se
face astfel:
fasciculele posterioare, aproape verticale, se insera pe ultimele trei coaste;
fasciculele mijlocii, se termină pe aponevroza anterioară a oblicului intern, contribuind la
formarea tecii dreptului abdominal şi a liniei albe;
fasciculele anterioare, se insera pe faţa anterioară a simfizei pubiene, marginea superioară a
pubelui şi creasta pectineală.
Acţiune. în contracţie unilaterală este antagonistul oblicului extern de aceeaşi parte şi
sinergistul oblicului extern de partea opusă. In contracţie bilaterală este sinergie cu oblicul extern.
Inervaţie. Nervii iliohipogastric, ilioinghinal şi intercostalii inferiori.
Muşchiul transvers abdominal este un muşchi lat, situat profund faţă de oblicul intern.
Fibrele sale sunt dispuse transversal faţă de axul longitudinal al corpului. Inserţii. Are originea pe
ligamentul inghinal, pe creasta iliacă, pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare şi pe ultimele
şase cartilaje costale. Inserţia se face prin aponevroza anterioară a transversului, care se fixează pe
linia albă. Acţiune. Comprimă viscerele din cavitatea abdominală şi contribuie la defecaţie,
micţiune.Coborând coastele, participă la expiraţia forţată. Inervaţie. Nervii intercostali inferiori,
iliohipogastric şi ilioinghinal.

B. Muşchii regiunii posterioare sau lomboiliace

Muşchiul pătratul lombelor are formă patrulateră şi este situat pe părţile laterale ale
coloanei lombare.
Inserţii. Muşchiul este format din trei tipuri de fibre dispuse în două planuri (fibrele
iliocostale şi iliotransverse în plan posterior, iar cele costotransversare în plan anterior):
fibrele iliocostale, cu origine pe creasta iliacă şi ligamentul iliolombar şi merg
vertical la coasta a XII-a;
fibrele iliotransverse, prezintă aceeaşi origine, dar se termină pe vârful proceselor costiforme
ale primelor patru vertebre lombare;
fibrele costotransversare, se întind de la coasta a XII-a la proceselor costiforme ale primelor
patru vertebre lombare.
Acţiune. Când punctul fix este pe bazin, înclină coloana lombară de aceeaşi parte; când
punctul fix este pe torace înclină bazinul pe partea sa. Participă la menţinerea trunchiului în
rectitudine. Inervaţie. Este inervat de ramurile anterioare ale nervilor lombari I- IV şi nervul
subcostal.

C. Muşchiul regiunii superioare

Diafragma este o despărţitoare musculoaponevrotică boltită care desparte cavitatea toracică
de cavitatea abdominală. Cupola diafragmei nu este uniformă, prezentând o depresiune centrală
corespunzătoare inimii, care o divide în două bolţi secundare, dreaptă şi stângă (cea din dreapta este
mai înaltă). Inserţii. Structural diafragma prezintă două porţiuni:
una centrală, aponevrolică, numită centrul tendinos, este o puternică lamă fibroasă;

213
 una periferică, musculară, având originea pe circumferinţa inferioară a toracelui, de unde
fibrele musculare, grupate în trei porţiuni: lombară, costală şi sternală, converg spre centrul
tendinos.
Porţiunea lombară are originea pe vertebrele lombare prin:
• stâlpul drept, mai puternic şi mai lung, porneşte de pe corpurile primelor trei
vertebre lombare şi discurile lor intervertebrale;
• stâlpul stâng, ia naştere de pe primele două vertebre lombare şi discurile învecinate.
Marginile mediale ale celor doi stâlpi se întâlnesc şi formează:
• o arcadă înaintea aortei: ligamentul arcuat median;
• ligamentul arcuat medial sau arcada muşchiului psoas;
• ligamentul arcuat lateral sau arcada muşchiului pătrat al lombelor.
Hiaturile diafragmei. Între diferite porţiuni musculare ale diafragmei pot apare o
serie de hiaturi, puncte slabe, prin care se pot produce hernii ale organelor abdominale spre torace.
Hiaturile se pot forma:
între porţiunile lombară şi costală (trigonul lombocostal);
între porţiunile costală şi sternală {trigonul sternocostal);
între cele două fascicule ale porţiunii sternale.
În diafragmă mai există:
• hiatul esofagian: prin el trece esofagul, nervii vagi şi ramurile esofagiene ale vaselor
gastrice stângi;
• hiatul aortic: prin el trec artera aortă şi duetul toracic;
• orificiul venei cave: prin el trece vena cavă inferioară.
Acţiune. Este cel mai puternic muşchi inspirator. Când se contractă măreşte cavitatea toracică,
în direcţia celor trei diametre, astfel: prin contracţie centrul tendinos coboară şi măreşte diametrul
vertical, dar în acelaşi timp, coastele sunt ridicate şi sternul împins înainte, crescând diametrele
transversal şi antero-posterior. Prin contracţie intervine şi în importante acte fiziologice: râs, sughiţ,
căscat şi creşte presa abdominală favorizând micţiunea, defecaţia, expulzia fătului din uter.
Reprezintă o barieră ce împiedică organele abdominale să urce în torace sub influenţa presei
abdominale. Inervaţie. Este inervat de ramuri ale nervului frenic, care provine din plexul cervical şi
ultimele şase perechi de nervi intercostali.

D. Muşchii regiunii perineale sau inferioare

Cavitatea abdominală se termină în partea inferioară a trunchiului în pelvis. Peretele inferior
al pelvisului este reprezentat printr-o formaţiune complexă, diafragma pelviperineală, care prezintă
două părţi:
una situată superior, profund, diafragma pelviană;
una situată inferior, superficial faţă de prima, numită perineu.
Diafragma pelviană are în alcătuirea ei următorii muşchi:
muşchiul ridicător anal, formează mare parte din diafragma pelviană;
muşchiul coccigian;
muşchiul sfincter anal extern.

Perineul. Are o formă rombică şi este împărţit în două triunghiuri:

anterior (triunghiul urogenital), prin care străbat organele urogenitale;
posterior (triunghiul anal), prin care trece canalul anal.

Muşchii triunghiului urogenital:

muşchiul transvers superficial al perineului;
muşchiul transvers profund al perineului;
muşchiul bulbocavernos;

214
 muşchiul ischiocavernos;
muşchiul sfincter extern al uretrei.

Muşchii membrului superior

Muşchii umărului Formează o masă musculară, care acoperă articulaţia scapulohumerală şi
dă reliefurile umărului.
Muşchiul deltoid este cel mai voluminos muşchi al centurii scapulare. Are formă
triunghiulară şi înveleşte articulaţia scapulohumerală. Inserţii. Are originea pe treimea laterală a
marginii anterioare a claviculei, pe marginea laterală a acromionului şi pe marginea posterioară a
spinei scapulei. După origine deltoidul poate fi împărţit în trei porţiuni: claviculară, acromială şi
scapulară. Inserţia se face printr-un tendon care se prinde pe tuberozitatea deltoidiană a humerusului.
Acţiune. Când se contractă toate porţiunile, deltoidul realizează abducţia orizontală a braţului (rol
principal porţiunea acromială). Când se contractă porţiunea claviculară braţul este dus înainte şi rotit
în interior, iar când se contractă porţiunea scapulară braţul este tras înapoi şi rotit înafară.
Inervaţie. Este inervat de nervul axilar, din plexul brahial.
Muşchiul supraspinos este situat în fosa supraspinoasă a scapulei. Inserţii. Are originea în
fosa supraspinoasă, iar inserţia pe tuberculul mare al humerusului. Acţiune. Realizează abducţia
orizontală a braţului, ajutând deltoidul. Inervaţie. Este inervat de nervul suprascapular, din plexul
brahial.
Muşchiul infraspinos este un muşchi lat, de formă triunghiulară şi ocupă cea mai mare parte
a fosei infraspinoase. Inserţii. Are originea în fosa infraspinoasă şi pe fascia infraspinoasă ce-l
acoperă, iar inserţia pe faţa mijlocie a tuberculului mare al humerusului. Acţiune. Roteşte braţul
înafară şi menţine capul humeral în cavitatea glenoidă, fiind şi un tensor al capsulei de articulaţie.
Inervaţie. Este inervat de nervul suprascapular, din plexul brahial.
Muşchiul rotund mic Inserţii. Are originea pe faţa posterioară a scapulei, lângă marginea
laterală, iar inserţia pe faţa inferioară a tuberculului mare al humerusului Acţiune. Este un rotator
extem al braţului. Inervaţie. Este inervat de nervul axilar.
Muşchiul rotund mare Inserţii. Are originea pe faţa posterioară a scapulei, lângă unghiul
inferior, iar inserţia pe creasta tuberculului inie al humerusului. Acţiune. Când ia punct fix pe
scapulă, adductor şi rotator înăuntru al braţului; când ia punct fix pe humerus duce scapula în sus şi
înainte. Inervaţie. Este inervat de nervul subscapular, din plexul brahial.
Muşchiul subscapular este un muşchi lat, de formă triunghiulară, situat în fosa subscapulară.
Inserţii. Are originea în fosa subscapulară, iar inserţia printr-un tendon pe tuberculul mic al
humerusului. Acţiune. Este adductor şi rotator înăuntru al braţului şi menţine capul humeral în
cavitatea glenoidă. Inervaţie. Este inervat de nervul subscapular, din plexul brahial.

Muşchii braţului
Muşchii regiunii anterioare
Muşchiul biceps brahial este un muşchi fusiform, puternic. La extremitatea superioară este
bifurcat, prezentând două capete: lung şi scurt. Inserţii. Are originea diferită prin cele două capete:
capul scurt: pe vârful procesului coracoid;
capul lung: pe tuberculul supraglenoidal al scapulei şi pe cadrul glenoidal. Tendonul
său trece prin interiorul cavităţii articulare scapulohumerale, învelit într-o teacă sinovială.
Cele două capete fuzionează într-un singur corp muscular, gros şi fusiform ce descinde până
la cot şi se insera printr-un tendon pe tuberozitatea radiusului. Acţiune. Acţiunea principală a
bicepsului este flexia antebraţului pe braţ, dar contribuie şi la ridicarea braţului. Inervaţie. Este
inervat de nervul musculocutanat.
Muşchiul coracobrahial, situat medial de capul scurt al bicepsului. Inserţii. Are originea pe
vârful procesului coracoid, printr-un tendon comun cu al capului scurt al bicepsului, iar inserţia în

215
porţiunea mijlocie a feţei mediale a humerusului. Acţiune. Este adductor al braţului şi îl duce înainte.
Inervaţie. Este inervat de nervul musculocutanat.
Muşchiul brahial este un muşchi gros, situat în partea anterioară şi inferioară a braţului,
înapoia bicepsului. Inserţii. Are originea pe jumătatea inferioară a feţei anterioare a humerusului, iar
inserţia pe baza procesului coronoid al ulnei. Acţiune. Este cel mai puternic flexor al antebraţului pe
braţ. Inervaţie. Inervat de nervul musculocutanat şi fibre din nervul radial.

Muşchiul regiunii posterioare

Muşchiul triceps brahial este un muşchi lung şi voluminos. Extremitatea superioară prezintă
trei capete de origine: lung, lateral, medial.
Inserţii. Are originea diferită prin cele trei capete:
capul lung: printr-un tendon pe tuberculul infraglenoidal al scapulei;
capul lateral: pe faţa posterioară a humerusului, deasupra şanţului nervului radial;
capul medial: pe faţa posterioară a humerusului, sub şanţul nervului radial.
Cele trei porţiuni se insera printr-un tendon comun pe faţa posterioară şi cele două margini ale
olecranului.
Acţiune. Este extensor al antebraţului şi adductor al braţului.
Inervaţie. Este inervat de nervul radial.

Muşchii antebraţului
Muşchii regiunii anterioare: opt muşchi dispuşi în patru planuri.
Muşchiul rotund pronator, cel mai lateral muşchi al primului plan.
Inserţii. Are origine diferită prin două fascicule:
humeral: pe faţa anterioară a epicondilului medial;
ulnar: pe faţa medială a procesului coronoid al ulnei. Inserţia se face pe partea
mijlocie a feţei laterale a radiusului.
Acţiune. Este pronator al mâinii şi contribuie prin capul humeral la flexia antebraţului pe braţ.
Inervaţie. Este inervat de nervul median.
Muşchiul flexor radial al carpului
Inserţii. Are originea pe epicondilul medial, iar inserţia se face printr-o expansiune fibroasă
pe baza metacarpianului al doilea.
Acţiune. Este flexor şi abductor al mâinii.
Inervaţie. Este inervat de nervul median.
Muşchiul palmar lung
Inserţii. Are originea pe epicondilul medial, iar inserţia printr-un tendon lung pe aponevroza
palmară.
Acţiune. Flectează mâna pe antebraţ şi întinde aponevroza palmară.
Inervaţie. Este inervat de nervul median.
Muşchiul flexor ulnar al carpului
Inserţii. Extremitatea superioară are două capete:
humeral: are originea pe epicondilul medial al humerusului;
ulnar: are originea pe marginea medială a olecranului şi cele două treimi superioare
ale marginii posterioare a ulnei. Inserţia se face printr-un tendon pe osul pisiform.
Acţiune. Este flexor şi adductor al mâinii.
Inervaţie. Este inervat de nervul ulnar.
Muşchiul flexor superficial al degetelor formează singur planul al doilea al regiunii
anterioare.
Inserţii. Extremitatea superioară are două capete:
humeroulnar are originea prin acelaşi tendon pe epicondilul medial al humerusului şi pe
marginea internă a procesului coronoid;

216
 radial are originea pe partea mijlocie a marginii anterioare a radiusului.
Extremitatea inferioară este prevăzută cu patru tendoane. Fiecare tendon se bifurcă şi se
insera pe partea mijlocie a falangei medii.
Acţiune. Flectează falanga medie pe cea proximală, degetele pe mână, mâna pe antebraţ şi
antebraţul pe braţ.
Inervaţie. Este inervat de nervul median.
Muşchiul flexor profund al degetelor formează partea medială a stratului al treilea
muscular.
Inserţii. Are originea pe cele două treimi proximale ale feţelor anterioară şi medială ale ulnei
şi pe membrana interosoasă a antebraţului. Inserţia se face, prin patru tendoane care perforează
tendoanele flexorului superficial, pe baza falangelor distale.
Acţiune. Flexor al ultimelor două falange şi al mâinii pe antebraţ.
Inervaţie. Este inervat de nervii ulnar şi median.
Muşchiul flexor lung al policelui
Inserţii. Are originea pe faţa anterioară a radiusului şi pe membrana interosoasă. Inserţia se
face pe baza falangei distale a policelui.
Acţiune. Flectează falanga distală pe cea proximală, degetul pe metacarpian şi mâna pe
antebraţ.
Inervaţie. Este inervat de nervul median.
Muşchiul pătrat pronator este aşezat transversal în partea inferioară a feţei anterioare a
antebraţului, între ulnă şi radius. Formează planul patru.
Inserţii Are originea pe faţa anterioară a ulnei, are un traseu transversal şi se insera pe faţa
anterioară a radiusului.
Acţiune. Contracţia lui determină pronaţia antebraţului şi a mâinii.
Inervaţie. Este inervat de nervul median.

Muşchii regiunii posterioare: opt muşchi dispuşi pe două planuri.

Muşchiul extensor al degetelor
Inserţii. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului, iar inserţia, prin patru tendoane,
pe faţa dorsală a falangelor medii şi distale.
Acţiune. Este extensor al degetelor şi al mâinii.
Inervaţie. Este inervat de nervul radi al.
Muşchiul extensor al degetului mic
Inserţii. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului, iar inserţia pe ultimele două
falange ale degetului mic.
Acţiune. Extensor al deigetului mic, contribuind şi la extensia mâinii.
Inervaţie. Este inervat de ramuri din nervul radial.
Muşchiul extensor ulnar al carpului
Inserţii. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului, iar inserţia pe baza
metacarpianului V.
Acţiune. Este extensor şi adductor al mâinii.
Inervaţie. Este inervat de nervul radial.
Muşchiul anconeu estd un muşchi mic aşezat în regiunea cotului.
Inserţii. Originea pe epicondilul lateral humeral; inserţia pe olecran.
Acţiune. Contribuie la extensia braţului. Inervaţie. Este inervat de nervul radial.
Muşchiul abductor lung al policelui
Inserţii Are originea pe feţele posterioare ale ulnei şi radiusului şi pe membrana interosoasă,
iar inserţia pe baza primului metacarpian. Acţiune. Este abductor al policelui şi al mâinii.
Inervaţie. Este inervat de nervul radial.
Muşchiul extensor scurt ui policelui

217
 Inserţii. Are originea pe faţa posterioată a radiusului şi pe membrana interosoasă, iar inserţia
pe baza falangei proximale a policelui.
Acţiune. Este extensor şi abductor al policelui.
Inervaţie. Este inervat de nervul radial.
Muşchiul extensor lung al policelui
Inserţii. Are originea pe treimea mijlocie a feţei posterioare a ulnei şi pe membrana
interosoasă, iar inserţia pe falanga distală a policelui.
Acţiune. Extinde falanga distală a policelui şi adducţia acestuia.
Inervaţie. Este inervat de nervul radial.
Muşchiul extensor al indexului
Inserţii. Are originea pe feţa posterioară a ulnei şi pe membrana interosoasă; inserţia pe
index, împreună cu tendonul extensorului degetelor.
Acţiune. Extensia indexului şi contribuie la extensia mâinii.
Inervaţie. Este inervat de nervul radial.

Muşchii regiunii laterale: patru muşchi dispuşi pe două planuri.

Muşchiul brahioradial
Inserţii. Are originea pe marginea laterală a humerusului şi se insera pe baza procesului
stiloid al radiusului.
Acţiune. Este un puternic flexor al antebraţului pe braţ; când antebraţul este în pronaţie
realizează supinaţia lui şi invers.
Inervaţie. Este inervat de nervul radial.
Muşchiul lung extensor radial al carpului
Inserţii. Are originea pe marginea laterală a humerusului şi se insera pe baza metacarpianului
al II-lea.
Acţiune. Este extensor şi abductor al mâinii.
Inervaţie. Este inervat de nervul radial.
Muşchiul scurt extensor radial al carpului
Inserţii. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului; inserţia se face pe baza
metacarpianului al III-lea.
Acţiune. Este extensor şi abductor al mâinii.
Inervaţie. Este inervat de nervul radial.
Muşchiul supinator ocupă planul profund al regiunii laterale.
Inserţii. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului şi pe partea superioară a feţei
laterale a ulnei; inserţia pe faţa laterală a radiusului.
Acţiune. Este cel mai puternic supinator al antebraţului şi al mâinii.
Inervaţie. Este inervat de nervul radial.

Muşchii mâinii
Cel mai mic segment al membrului superior, mâna prezintă muşchi numai pe faţa palmară şi
spaţiile interosoase; faţa dorsală conţine doar tendoanele muşchilor posteriori ai antebraţului. Sunt
inervaţi de nervii ulnar şi median. Muşchii feţei palmare sunt grupaţi în trei regiuni:
muşchii eminentei tenare (regiunea laterală) deservesc policele:
muşchiul scurt abductor al policelui;
muşchiul opozant al policelui;
muşchiul scurt flexor al policelui;
muşchiul adductor al policelui.
muşchii eminenţei hipotenare (regiunea medială) pentru degetul mic:
muşchiul palmar scurt;
muşchiul flexor scurt al degetului mic;

218
 muşchiul abductor al degetului mic;
muşchiul opozant al degetului mic.
muşchii regiunii palmare mijlocii:
muşchii lombricali, în număr de patru, sunt anexaţi tendoanelor flexorului profund al
degetelor;
muşchii interosoşi:
palmari, ocupă jumătate din spaţiul interosos; se prind numai pe câte un metacarpian
şi merg la degetul ce urmează acestuia;
dorsali, ocupă întreg spaţiul interosos, se prind pe ambele metacarpiene ce
mărginesc spaţiul şi merg la degetul corespunzător metacarpianului cu inserţia mai
puternică.

219