MANIFESTĂRI ALERGICE

CUTANEO-MUCOASE
URTICARIILE
• erupţii tranzitorii (efemere) de papule şi plăci
eritemato-edematoase, care apar brusc, sunt
intens pruriginoase, similare celor care apar la
atingerea pielii cu o urzică.

• nr. leziunilor poate varia de la câteva-la sute,

mai mult sau mai puţin diseminate pe corp.

• în formele extinse se pot asocia : febră, cefalee,

artralgii la degetele mâinilor, eventual diaree
Etiopatogenie

1.U. alergice :
• r.hipersensibilitate de tip I (anafilactică) mediată de IgE
fixate pe mastocite
• r. hipersensibilitate de tip III prin CI - cantităţi mari de
C3a şi C5a (anafilatoxine) care induc direct eliberarea de
histamină mastocitară.

2. U. non-alergice
• substanţe direct histamino-eliberatoare (iodul, unele
alimente şi medicamente, veninul de insecte etc.)
• frigul, caldura, presiunea, vibraţiile – acetilcolina – elib.
histaminei mastocitare.

3. Edemul Quincke ereditar - deficit congenital al

inhibitorului de C1-esterază, care nu mai frânează
activarea aparent spontană a complementului.
Clasificarea urticariilor
În funcţie de natura alergenului:
• alimentară (peşte, ouă, ciocolată, căpşuni, conservanţi)
• pneumoalergeni (praf de casă, polen, fulgi, amoniac etc.)
• medicamentoasă (antibiotice, sulfamide, antipiretice
antiinflamatoare, analgezice, substanţe de contrast etc.)
• microbiană prin sensibilizare la agenţi microbieni (focare
dentare, digestive, ORL etc)
• micotică (candida)
• parazitară (la giardia, oxiuri)
• prin înţepături de insecte (albine, viespi, păianjeni)
• de contact ( medicamente, cosmetice, mănuşi de
cauciuc, plastic, etc)
• prin factori mecanici: la presiune, vibraţii etc.
• la factori fizici: frig, căldură, raze solare sau ultraviolete,
contactul cu apa (urticaria acvagenică) etc.
În funcţie de aspectul leziunilor :

• pseudo-papuloasă : plăci mici de dimensiunea

unor papule ;
• gigantă : plăci de zeci de cm. diametru ;
• figurată : intens eritematoasă pe margini, formă
policiclică
• buloasă ; hemoragică ; pigmentată : pete
pigmentate
• edemul angioneurotic Quincke : urticarie
localizată în zonele cutanate bogate în ţesut
conjunctiv lax (faţă), cu interesarea frecventă a
mucoaselor buco-faringiene şi pericol de asfixie
prin edem glotic.
• Edemul angioneurotic (angioedemul, edemul
Quincke)

• formă severă de urticarie

• edem important, difuz, alb, pufos, elastic, fără
limite precise, localizat cu predilecţie la pleoape,
obraji, buze , de obicei nepruriginos

• afectarea mucoaselor: edem al limbii şi vălului

palatin (tulburări de masticaţie şi fonaţie), al
faringelui (tulb.de deglutiţie, disfagie), laringelui
şi glotei – edem glotic (disfonie, dispnee până la
insuficienţă respiratorie acută cu posibil deces
prin asfixie), al mucoasei traheo-bronşice (tuse),
intestinale (colici, vărsături, diaree) edem
cerebro-spinal (cefalee, ameţeli)
Edem Quincke
• Angioedemul ereditar

• afecţiune transmisă autosomal dominant

cauzată de deficitul inhibitorului C1 esterazei -
activarea cascadei complementului.
• declanşarea afecţiunii - factori care activează -
consumul proteinei inhibitorii deficitare.
• factori activatori : traumatisme locale (extracţii
dentare, contuzii, examene endoscopice,sport),
menstruaţie, medicamente contraceptive şi
inhibitoare ale enzimei de conversie.
Complicaţia majoră : şocul anafilactic =
deversare masivă de histamină - vasodilataţie
cutanată cu sechestrarea sângelui în plexurile
cutanate şi şoc hipovolemic consecutiv.
• paloarea tegumentelor, ulterior cianoză
• puls perceptibil şi tahicardic, ulterior
imperceptibil.
• semne de natură nervoasă (anxietate, agitaţie,
parestezii la nivelul extremităţilor şi în jurul gurii),
• vertij
• tulburări respiratorii (dispnee de tip astmatic,
edem laringian)
• tulburări digestive variate : greţuri, vărsături,
diaree, dureri abdominale (abdomen acut)
• obnubilare, pierderea cunoştinţei, comă sau
stop cardiac.
Tratament
1. U. acută : regim fără proteine, eliminarea
medicamentului incriminat şi administrare de
antihistaminice H1
2. U.acute severe şi edem Quincke : corticosteroizi
intravenos (hemisuccinat de hidrocortizon 50-200 mg )
apoi oral (Prednison 40-50 mg/zi) ,cu scăderea
progresivă a dozelor
3. In cazurile foarte grave, cu risc de şoc anafilactic sau
asfixie : adrenalină 0,1-0,5 ml sol 1%o subcutanat sau
intramuscular şi antihistaminice i.v.
(Romergan,Clorfeniramin) apoi 100 mg hemisuccinat
de hidrocortizon i.v. la fiecare 10 minute (maxim
1000g) , urmărind dispariţia edemului şi revenirea
valorilor TA. În caz de bronhospasm prelungit se
asociază aminofilina i.v.
 4.U. cronice :
• corectarea tulb. digestive, asanarea focarelor de
infecţie.
• alergen nedepistat sau greu de îndepărtat :
- antihistaminice H1 3-6 luni sau H2
(cimetidină, ranitidină);
• - cromoglicat de sodiu , ketotifen (inhibarea
degranulării mastocitelor) ;
• - desensibilizări specifice (pneumoalergeni,
venin de albine) sau nespecifice (histamină,
histamino-globulină, hiposulfit de sodiu) ;
5.Angioedemul ereditar
• plasmă proaspătă sau concentrat de inhibitor de
C1 esterază.
 ECZEMELE

• afecţ. alergice foarte frecvente, cu polimorfism

lezional deosebit, plurietiologice, cu tendinţă la
extindere, recidivare şi cronicizare.

• clinic - succesiunea mai multor faze: eritem,

veziculizaţie, exudaţie sau zemuire, crustificare
şi descuamaţie, faze însoţite de prurit şi / sau
senzaţie de arsură.
Clasificarea eczemelor

In funcţie de criteriul clinic şi evolutiv :

• eczema acută - eritem, vezicule şi zemuire
- histologic - spongioză cu veziculizaţie
interstiţială urmată de formare de fante prin
care se scurge lichid
• eczema subacută - eritem, scuame, cruste
-histologic – hiperacantoză,parakeratoză

• eczema cronică : scuame, lichenificări

După criterii etiopatogenice se disting :
A. ECZEME EXOGENE
Eczema (dermatita) de contact
- ortoergică, iritativă
- alergică
B.ECZEME ENDOGENE
Eczema (dermatita) atopică
C.ECZEME MIXTE
• Vulgară Numulară
• Infecţioasă Dishidrozică
• De stază Fisurară
• Neurodermita Seboreică
Eczema (dermatita) de contact - în urma contactului direct
al tegumentului cu agentul cauzal :

Eczema (dermatita) de contact ortoergică (iritativă) - în

urma acţiunii unei substanţe care distruge funcţia de
barieră a tegumentului
• forma acută
- a.cauzal - iritant primar (acizi, baze tari, săruri
caustice, prafuri abrazive etc.)
- lez.cut. apar după o singură expunere, la toţi indivizii
expuşi şi este strict limitată la zona de contact.
- clinic imită fazele acută, subacută sau cronică ale
eczemei (aspectele clinice şi durata lor fiind dependente
de concentraţia iritantului şi de timpul de expunere)
- apare în câteva ore şi dispare în câteva zile
• forma cronică
- a.cauzal este - subst.cu efect iritativ redus, dar
expunerea este cronică, cumulativă (detergenţi, alcalii
etc.).
Eczema (dermatita) de contact alergică (tipul propriu-zis)
• a. cauzal = rol sensibilizant, acţiunea lui producându-se
printr-un mecanism imunologic (hipersensibilitate
întârziată – r.tipIV)
• apare numai la unele persoane care vin în contact cu
Atg
• necesită o perioadă de latenţă (lez.nu apar la primul
contact cu alergenul ci la minimum 3 săptămâni după
reexpunere), nu se limitează strict la zona de contact , ci
se extind în vecinătate sau la distanţă
• sensibilizarea nu mai dispare niciodată - recidiva la orice
reexpunere ulterioară, oricât de tardivă.
• clinic : eczemă acută, subacută, cronică.
• la pers. sensibilizate pe cale externă, introducerea în
organism a atg. pe cale sistemică - apariţia unor leziuni
diseminate (dishidroză, leziuni eczematoase palpebrale,
erupţii maculo-papuloase diseminate etc.)
Tratamentul eczemelor
Tratamentul general
• îndepărtarea fact. declanşatori sau favorizanţi :
alergene de contact
• antibiotice - rolul sensibilizant al antigenelor
microbiene şi superantigenelor
• corticosteroizii (Prednison, Superprednol) - cure
scurte şi doze medii (ef. vasoconstrictor,
antiinflamator, imunosupresor) - indicaţi în caz de
ineficienţă a tratamentului local, în perioadele de
acutizare
• antihistaminicele antiH1 - rol în calmarea
pruritului datorită efectului sedativ central
(deoarece în patogenia eczemei sunt primordiale
procesele de hipersensibilitate întârziată, mediată
celular).
Tratamentul local
• în formele veziculoase şi zemuinde se aplică
comprese slab antiseptice (acid boric 1%,
permanganat de potasiu 1/10000, nitrat de
argint 1/6000, ceai de muşeţel, ser fiziologic),
care au efect antiinflamator şi astringent.
• în stadiile scuamoase se utilizează
dermatocorticoizii sub formă de creme sau
unguente (Advantan, Elocom, Diprogenta,
Locoid, Dermovate, Ultralan)
• în formele lichenificate se indică folosirea
dermatocorticoizilor şi unguentelor cu gudroane
(ihtiol, oleum cadini), a corticoizilor cu gudroane
(Locacorten Tar, Tumizon) sub pansamente
ocluzive sau se fac infiltraţii sublezionale cu
corticoizi depot .