Sunteți pe pagina 1din 66

Întâlnirea 1 – Autocunoașterea și sănătate mintală

• Să conștientizeze lucrurile care îl fac unic


• Să își conștientizeze anumite calități
SCOP: •

Să identifice, să recunoască și să își exprime emoțiile
Să conștientizeze că își poate controla emoțiile
• Să știe câteva metode de a-și gestiona emoțiile

1. Autocunoașterea
Autocunoașterea joacă un rol important în clădirea imaginii de sine și în stima de sine. Autocunoașterea este procesul
prin care noi ne auto-analizăm folosind criterii măsurabile. O parte din atuocunoaștere este și confruntarea impresiei
despre noi cu cele ale altora cu privire la imaginea pe care o au despre noi.

2. Imaginea de sine
Imaginea de sine este modul în care o persoană îşi percepe propriile caracteristici
fizice, cognitive, emoţionale, sociale şi spirituale; este o reprezentare mentală a
propriei persoane, un „tablou” în care sunt incluse cunoştinţe despre sine (abilităţi,
comportamente, emoţii, cunoştinţe, valori, etc.) şi care ne ajută să ne reglăm
comportamentul în societate. Stima de sine se referă la modul în care ne evaluăm pe
noi înșine, cât de buni ne considerăm comparativ cu propriile așteptări sau cu
alții. Este sentimentul de autoapreciere și încredere în forțele proprii.
Prin aceste exerciții de autocunoaștere scopul nostru este de a-l face pe copil să
conștientizeze cât mai multe aspecte la el: aspecte care îl fac diferit față de alți copii,
aspecte pozitive la el. E important să subliniem unicitatea fiecăruia și faptul că noi toți
avem calități.
Întâlnirea 1 – Autocunoașterea și sănătate mintală
Activitatea 1: Floarea autocunoașterii - Fiecare copil este unic
Scop: Să conștientizeze lucrurile care îl fac unic.

Vorbiți-le copiilor că fiecare dintre noi este unic. Avem multe lucruri în comun cu ceilalți, dar felul în care se
combină calitățile noastre este special, unic pentru fiecare dintre noi. Pentru a ne cunoaște mai bine pe noi
înșine, haideți să ne gândim la lucrurile care ne sunt specifice și care ne deosebesc de ceilalți. Poate fi vorba de
obiceiuri, preferințe, sentimente, persoane dragi din viața noastră.

Desenează tu un cerc pentru fiecare copil pe un carton/coală colorată și roagă copilul să o decupeze.
Pe un carton/ foaie de altă culoare decupați 5 petale. Fiecare copil își face 5 petale pentru floarea sa.
Pe cerc, fiecare copil își scrie (sau îi scriem noi) numele, iar pe fiecare petală va scrie lucrurile care îl
fac unic. El va scrie pe 4 petale, iar cea de-a cincea petală va fi completată de către alt copil – astfel
încât să vadă cum e văzut și de alții.

Ca procedură: după ce a terminat fiecare copil de completat propriile petale,


el va da petala nescrisă colegului din stânga. Acesta va scrie o caracteristică
pentru copil și apoi i-o dă înapoi. Fiecare copil va scrie astfel o calitate și
pentru un singur alt coleg. Ajută-l pe copil cu sugestii, spunându-i lucrurile
pe care le-ai remarcat tu la el. Nu trebuie să fie vorba de calități excepționale,
puteți trece și obiceiuri mai puțin plăcute, precum „ Țip mult”, „Îmi place
dezordinea” pentru că și acestea fac parte din personalitatea copilului.
Întâlnirea 1 – Autocunoașterea și sănătate mintală

Activitatea 2: Stima de sine: Păunul


Scop: Să își conștientizeze anumite calități
Fișa Păunul (Anexa 1)
Gândiți-vă împreună la situații în care copilul a dat dovadă de curaj,
perseverență, generozitate și alte calități. Poate a ajutat pe cineva, a
spus adevărul. Puteți scrie și abilități pe care copilul le are (dansează
bine, scrie frumos), lucrurile care îi plac, lucrurile pe care vrea să le afle
despre un anumit subiect, orice aspecte care încurajează dezvolatarea
copilului. Scrieți pe fiecare pană câte un exemplu de acțiune demnă de
laudă. Colorați apoi păunul.

3. Identificarea emoțiilor și exprimarea lor


Cunoașterea propriilor emoții și gestiunea propriilor emoții sunt două abilități de bază în dezvoltarea inteligenței
emoționale. Emoția este o stare psihologică complexă care implică trei componente diferite:
-o experiență subiectivă
-un răspuns fiziologic
-o reacție expresivă (expresii faciale) sau comportamentală.
Așa că e important când le vorbim copiilor despre emoții să atingem aceste trei aspecte.

-Ce simțim în corp când ne simțim furioși (bate inima foarte tare, roșim, tremurăm)
-Ne simțim furioși
-Și cum manifestăm la nivel facial/expresiv furia? Cum o recunoaștem la noi și la ceilalți? (Adunăm sprâncenele,
facem riduri pe frunte, gura este încleștată.)
Întâlnirea 1 – Autocunoașterea și sănătate mintală
Unii cercetători spun că sunt 7 emoții de bază. Ele au rolul fie de incitanți la acțiune, fie de calmare. Acestea sunt:

Fericire Tristețe Surpriză Rușine Furie Dezgust Teamă

E important să fim conștienți de emoția noastră și să o lăsăm să se exprime. Emoția în sine nu e bună sau rea.
Ea are rolul ei. De ex. mulți asociem furia ca fiind negativă. Dar de fapt manifestara ei sub formă de agresivitate
e nocivă. Furia poate fi folosită ca un factor motivator extraordinar de puternic pentru schimbarea unor lucruri
care nu ne convin (ganditiva la cei care s-au luptat cu nedreptatea. Au început acea lupta pentru că erau
furioși. Pentru că nu le convenea ceva). Felul în care este manifestată are efecte mai mult sau mai puțin
dăunătoare.

Activitatea 1: Ce emoție e?
Scop: Să identifice, să recunoască și să își exprime emoțiile

Ia o carte (obiect) și ține-o în fața feței tale. Dă-o jos ușor lent ca să îți arăți progresiv fața care exprimă o
emoție. Copiii ghicesc emoția pe care o exprimi și apoi exprimă și ei acea emoție.
Puteți porni de la cele 7 emoții principale amintite mai sus. Pe cât posibil faceți conexiunea și cu ce au simțit
ei în corp. Ați simțit vreodată rușine? Când? Ați simțit ceva în corp?
Întâlnirea 1 – Autocunoașterea și sănătate mintală
Activitatea 2: Cum arăt atunci când sunt...
Scop: Să identifice, să recunoască și să își exprime emoțiile

Rugați copilul să se uite în oglindă și să desenze cum arată atunci când sunt...
Dacă nu faceți rost de o oglindă, ne uităm unii la alții – mimăm emoția și apoi desenăm/schițăm fața ce
reprezintă emoția respectivă (ca emoticoanele).
Apoi rugați copilul să aleagă o culoare pentru fiecare emoție desenată. Pentru mine furia e .... (roșie),
tristețea e... ș.a.m.d.
Vorbiți despre cum a fost ziua lor și rugați-i să aleagă din fețele desenate emoțiile resimțite

4. Controlul emoțiilor
Noi putem să ne controlam și pe noi și felul în care ne simțim.
Voi aveți control asupra corpului vostru? Adică corpul vostru vă ascultă dacă îi
spuneți ce să facă?

Activitatea 1: Roșu și verde la semafor. (La perete stop)


Scop: Să conștientizeze că își poate controla emoțiile

Polițistul dirijează circulația. Toți copii stau în linie cu față spre polițist. Acesta stă cu spatele și spune Verde.
Copii pot înainta spre polițist. Când spune Roșu se întoarce rapid cu fața spre copii. Pe cei care i-a văzut
mișcându-se îi trimite înapoi la linia de plecare. Primul copil care ajunge la polițist câștigă și îi ia locul. Cu
timpul puteți schimba comenzile: verde înseamnă stop și roșu înseamnă mergi. Faceți conexiunea între ei
care pot să își controleze corpul în timpul jocului și ei care își pot controla corpul și emoțiile și în alte situații
de viață. De exemplu când simt că se înfurie.
Întâlnirea 1 – Autocunoașterea și sănătate mintală
Activitatea 2: Baloane de săpun și autocontrol
Scop: Să conștientizeze că își poate controla emoțiile

Așezați copii într-un cerc. Suflați baloane de săpun. Explicați că prima dată pot să spargă cât de multe baloane
vor. După ce toate baloanele au fost sparte, spuneți că de data asta veți sufla din nou baloane, dar ei trebuie
să se abțină să le spargă. Chiar dacă le aterizează pe nas. Explicați-i că sentimentul de a te abține atunci când
vrei neapărat să faci ceva se numește auto-control. Suflă din ce în ce mai multe baloane de săpun spre un
copil, timp în care îl lauzi și îl încurajezi pentru reușită.

Vorbiți despre cum se simt să reziste tentației de a sparge baloanele. Când se mai simt așa în viața de zi cu zi?
Când ar putea să aplice această strategie? Dacă faceți activitatea asta cu ei și le-a plăcut, data viitoare când
observați semnalele unei emoții intense (faceți referire la joc și auto-control, imaginând că îi suflați baloane de
săpun).

Activitatea 3: Fișa Ce să fac atunci când sunt furios/ trist/speriat/fericit.


Scop: Să știe câteva metode de a-și gestiona emoțiile

Discutați despre situații când e furios, trist, speriat, fericit. Ce face în


acele situații. Încercați variantele de comportament propuse în fișă.
(Anexa 2)
Întâlnirea 1 – Autocunoașterea și sănătate mintală

Activitatea 4: Învățarea respirației


Scop: învățarea unei metode de calmare, respirația

Exercițiu: respiră ca o stea – Fișa Respirația steluței (Anexa 3)


Exercițiu: respiră ca și cum ai umfla un balon/ suflă un balon gigant de săpun

Activitatea 5: Controlul emoțiilor: Limbajul pozitiv al florilor


Scop: să își înlocuiască gândurile negative cu unele pozitive

E important să le vorbim copiilor că felul în care gândim despre anumite lucruri ne pot face să ne simțim într-
un anumit fel. Dacă gândim rău despre noi, ne vom simți și mai rău.
Citiți împreună propozițiile de pe fișa Limbajul pozitiv al florilor (Anexa 4) și faceți fișa: colorați mesajele
pozitive, mesajele care ne-ar face să ne simțim mai bine.
Discutați împreună dacă au fost situații când au gândit așa și încercați să indentificați din planșă cu ce alte
gânduri le puteți înlocui.
Ex: am luat o notă mică la școală. Sunt un prost. Niciodată nu o să reușesc.
Cu ce aș putea înlocui? Data viitoare voi încerca să fac mai bine.
Întâlnirea 2 – Echitatea de gen și relaționare
• Participanții vor identifica sursele diferite din care își preiau informații și își construiesc imaginea de sine
• Participanţii vor stabili conexiuni adecvate între particularităţile de comportament, în funcție de rolurile
SCOP: sexelor
• Participanții vor conștientiza atitudinile personale faţă de prietenie și își vor asuma responsabilitatea
pentru acestea.

Sexualitatea unei persoane este dată de suma aspectelor care o influenţează, precum: rasă, limbă, gen, religie,
cultură, clasă socială, experienţă, părinţi, orientare sexuală, familie, educaţie sexuală, grup de semeni, şcoală,
mediu social, sănătate, speranţe/ valori, legislaţie, vârstă, etapă a vieţii.

Sexualitatea umană este modul în care oamenii se autoexprimă ca entităţi sexuale. Studiul sexualităţii include
un număr mare de activităţi sociale şi o varietate largă de purtări, acţiuni şi teme sociale. Din punct de vedere
biologic, sexualitatea poate îngloba actul sexual şi contactele sexuale de toate tipurile, precum şi aspectele
medicale despre raporturile fiziologice sau psihologice ale comportamentului sexual. Din punct de vedere
sociologic, ea poate cuprinde aspecte culturale, politice, legale. Perspectiva filozofică face referire la aspectele
etice, teologice, spirituale şi morale ale sexualităţii.

Multe prejudecăți se nasc dintr-o mentalitate învechită, pentru că – spre exemplu - bărbații le atribuie femeilor
un anumit rol, potrivit cu imaginea și reprezentarea pe care ei o au în legătură cu sexul feminin. Mai mult, unii
dintre ei consideră că femeile ar trebui să își asume rolurile pe care ei le consideră potrivite pentru ele. De
asemenea, și femeile au anumite așteptări de la bărbații din viața lor, conform cu valorile și modelele învățate în
copilărie, observate în familie sau în mediile sociale în care cresc.
Formarea sexualităţii presupune cunoaşterea de sine cu privire la identitatea sexuală, orientarea sexuală şi
cunoașterea rolului social pe care conştient sau inconştient îl respectăm.
Întâlnirea 2 – Echitatea de gen și relaționare
Identitate sexuală
Ne naştem persoane de sex masculin sau feminin, dar identitatea sexuală începe să se formeze dinaintea
naşterii, încă de când părinţii cumpără hăinuţe roz sau albastre. Genul masculin/ feminin este influenţat de tipul
de societate în care trăim, cultura, civilizaţia şi educaţia pe care o primim din mediul înconjurător.

Pentru rolul de bărbat, respectiv femeie, societatea impune un pachet de valori sau aşteptări prestabilite care
au rolul de a ne modela. Aceste aşteptări sunt matriţe de valori care ne formează, ne fac să devenim “femeie”
sau “bărbat”. Primii care ne transmit aceste mesaje, pe care le folosim ca şi model, sunt membrii familiei.
Acestora li se adaugă religia, şcoala, cercul de prieteni, mass-media.

Fiecare dintre noi asimilăm trăsături de gen, într-un mod propriu. Alegerea surselor şi conştientizarea modului
propriu prin care ne dezvoltăm genul, duce la conturarea imaginii de sine. Practic, începem să ne cunoaştem pe
noi înşine, în interior. Deseori, ne raportăm la modelul impus de societate, fapt ce poate influenţa acceptarea şi
autoacceptarea.
Identitatea sexuală reprezintă modul în care fiecare individ se percepe din punct de vedere psihologic, ca
bărbat sau ca femeie.

Uitându-ne în oglindă ne formăm imaginea de sine ca fete sau ca băieţi, în acelaşi timp ne oglindim în ochii
celorlalţi, cei care ne transmit feed-back asupra imaginii reflectate în societate. Percepţia celorlalţi asupra
noastră este uneori convenabilă, alteori nu. În perioada adolescenţei, prieteniile şi relaţiile cu persoane de
aceeaşi vârstă sunt mai importante decât în oricare altă perioadă a vieţii. Prieteniile oferă tânărului
oportunitatea de a se cunoaşte pe sine, îşi poate dezvolta încrederea în sine, îşi formează abilităţile de
relaţionare şi comunicare, dar mai ales oferă un exemplu pentru adultul de mai târziu. Fiecare dintre noi, ne
descoperim pe zi ce trece. Începem să ne construim personalitatea, să ne construim propriile reguli pe care le
urmăm şi cel mai important, prindem încredere în persoanele apropiate, astfel devenind persoane autonome.
La această vârstă avem aşteptări de la cei din jur şi este demonstrată ştiinţific necesitatea de interacţiune care
se realizează în mod special cu ajutorul comunicării.
Întâlnirea 2 – Echitatea de gen și relaționare
Orientarea sexuală este definită ca atracţia emoţională, sexuală sau afectivă constantă faţă de indivizi de un
anume gen. Există trei orientări sexuale general recunoscute:
• heterosexuală (caracterizată de atracţia faţă de persoane de sex opus)

• homosexuală (definită prin atracţia faţă de persoane de acelaşi sex)

• bisexuală (definită prin atracţia faţă de persoane de ambele sexe).

Stereotipuri de gen
Acestea fac parte dintr-un sistem mai larg de credinţe despre gen care influenţează percepţiile despre cele două
sexe, influenţând puternic viaţa fiecăruia dintre noi. Oamenii tind să se asemene cu modelele mediatizate şi să
se valorizeze unii pe ceilalţi în funcţie de normele oferite de către societate. Zilnic, ne asumăm roluri şi statuturi
care sunt mai mult sau mai puţin vizibile şi care dau contur vieţii noastre.

De-a lungul istoriei aceste stereotipuri s-au adaptat la stilul de viaţă, însă nu au dispărut şi conduc viaţa noastră
cotidiană.

Relaţiile între bărbaţi şi femei trebuie să fie bazate pe uniunea psihică şi socială, comunicare şi stabilirea unor
reguli de conduită stabilite de comun acord. Nu orice relaţie este bazată pe reciprocitate, acestea putând fi
clasificate în două tipuri:
• relaţiile de tip dominare-supunere – cel care domină fiind de obicei bărbatul, cea care se supune este
femeia. Aici bărbatul este “capul familiei”, cel care dictează, care face legea încât să fie în avantajul său. EL-
EA există fiecare în parte, nu există noi.
• relaţiile de reprocitate – bărbatul şi femeia fiind parteneri egali. Normele sunt stabilite în urma unui demers
realizat împreună. Fiecare aduce ceva în relaţie, responsabilităţiile sunt comune, iar toleranţa, respectul şi
încrederea sunt valori ce guvernează relaţia.
Întâlnirea 2 – Echitatea de gen și relaționare
Activitatea 1: De unde mă informez. Cercul încrederii. Percepții.
Scop: Participanții vor identifica sursele diferite din care își preiau informații și își construiesc imaginea de
sine.
Relațiile sociale sunt o parte importantă din viața noastră. Ele ajută la informarea și formarea noastră ca
indivizi. Cu cât este mai larg cercul de persoane cu care comunicăm şi cu cât sunt mai diferite persoanele
cu care intrăm în relaţii, cu atât mai vaste sunt şi posibilităţile noastre de a ne cunoaşte pe noi înşine. Prin
următorul exercițiu, copiii vor identifica care sunt mediile din care îți preiau ei informații, modele de
comportament și vor constientiza care este gradul de influență, intimitate.

Roagă copiii să deseneze în centrul foii un cerculeț în dreptul


căruia să scrie „EU” și alte trei cercuri concentrice ca și grade de
apropiere sau depărtare, după care roagă-i să împartă cercurile
în patru părți egale, fiecare parte reprezentând un mediu de
socializare (ex. școală, prietenii din centru/apartamente, mass-
media - filme, desene, jocuri pe calculator, familie- dacă au,
interacțiunile cu voluntarii, cursuri extra-curriculare).
Explică participanților că trebuie să plaseze în căsuțe diferite
persoane (folosind inițiale sau simboluri) pe care le consideră
importante în viața lor și care au contribuit sau le influențează
opiniile, felul in care se comportă.

Roagă participanții să analizeze timp de un minut diagrama obținută și discuta cu ei:


Ce impact au avut aceste persoane asupra vieții voastre? În ce mod? Ce vă place la ele? Ce ați învățat de la ele?
− Toate persoanele menționate au influențat într-un mod pozitiv?
− Care este criteriul prin care ai reușit să diferențiezi persoanele mai apropiate de intimitatea ta față de cele
mai îndepărtate? Cum îți dai seama că o persoană îți e mai apropiată și una mai îndepărtată?
− Crezi că e bine să fim expuși la cât mai multe medii, persoane diferite?
Întâlnirea 2 – Echitatea de gen și relaționare

Activitatea 2: Percepţii - cine, ce, când, cum?


Scop: Participanţii vor stabili conexiuni adecvate între particularităţile de comportament, în funcție de
rolurile sexelor.

Timp: 30 de minute
Materiale: Coli de flipchart, coli A4, carioci
Metoda: Lucru în grup mic, discuție facilitată
Etape: Discută împreună cu participanţii sensul noţiunii de comportament. Oferă-le foaia de lucru
“Percepţii - cine, ce, când, cum?”. Împarte participanţii în patru grupe şi roagă-i să ajungă la o
interpretare unitară a întrebărilor din fişa de lucru. Reveniţi în semicerc după 15 minute.
Procesare: Întrebări care pot fi adresate participanţilor:
• Cum v-aţi simţit în cadrul acestei activităţi?
• În ce situaţii aţi fost indecişi?
• Câte puncte aţi marcat cu “ambii”? Din ce motiv?
• Cum vi s-a părut să lucraţi în grup?
• Cum aţi determinat trăsăturile şi modurile de comportament feminine şi respectiv, masculine în
grup?
• V-a fost uşor sau greu să le negociaţi?

• Explică-le participanţilor că pot avea percepţii diferite despre unul şi acelaşi


Tips & comportament din acest motiv, cel mai probabil nu vor ajunge la un numitor comun.
• Evidenţiază faptul că fiecare dintre noi poate avea idei preconcepute despre oameni
Tricks şi că acest lucru influenţează felul în care relaţionăm unii cu alţii.
Întâlnirea 2 – Echitatea de gen și relaționare
Foaie de lucru
PERCEPȚII – CINE, CE, CÂND, CUM?
Percepția Feminin Masculin Ambii
Cine îi judecă mai puţin pe alţii?
Cine este mai preocupat de părerea celorlalţi?
Cine este mai activ sexual?
Cine este mai bun şofer?
Cine este mai sensibil?
Cine este mai agresiv sexual?
Cine este mai vorbăreţ?
Cine este mai îndemânatic?
Cine este mai organizat?
Cine este mai preocupat de sex?
Cine are mai multe comportamente de risc?
Cine este mai bun părinte?
Cine este mai preocupat de munca sa?
Cine cheltuieşte mai mulţi bani?
Cine îşi exprimă mai mult emoţiile?
Cine are note mai bune la științe exacte?
Cine are mai mult succes în politică?
Cine este mai supus eşecurilor?
Cine gestionează mai bine banii familiei?
Întâlnirea 2 – Echitatea de gen și relaționare

Activitatea 3: Prietenie potrivită


Scop: Participanții vor conștientiza atitudinile personale faţă de prietenie și își vor asuma responsabilitatea
pentru acestea.
Timp: 15 minute
Materiale: foaia de lucru
Metoda: Chestionar / Alegere forțată
Etape:
1. Oferă fiecărui participant câte un formular “Prietenie potrivită”.
2. Roagă participanții să completeze individual acest formular. Timp de lucru: 10 minute.
3. După expirarea timpului de lucru, împarte participanții în grupuri mici și roagă-i să discute chestionarele
deja completate.
Procesare:
- Încurajează participanţii să se folosească de “capacităţile lor de ascultare” și să nu judece răspunsurile
altora. Ei pot fi încurajaţi să ceară clarificarea unor răspunsuri pentru o mai bună înţelegere a “realului”.
-Discută despre fiecare în parte cu accent pe abuz, secrete și relația cu adulții de încredere. E bine să te
scoată prietenul afară dacă tu ai teme? E bine să țină secret un abuz sau o situație care te pune în pericol sau
e mai bine să apeleze la un adult de încredere?
Întrebări care pot fi adresate participanților:
- Ce li s-a părut cel mai interesant dintre cele scrise?
- Ce i-a surprins în răspunsurile citite?
- Cum definesc o prietenie potrivită?
- Toate prieteniile sunt la fel? Și dacă nu, atunci cum
te comporți cu fiecare în parte?
Întâlnirea 2 – Echitatea de gen și relaționare
Foaie de lucru
Citește fiecare propoziţie și decide care este părerea ta față de problema expusă. Acordă nota
care exprimă cel mai bine părerea ta:

1 2 3 4 5
Total de acord Parțial de acord Nehotărât Parțial dezacord Total dezacord

• Un prieten bun este acela care îmi spune întotdeauna adevărul. ____________________________
• Un prieten bun este acela căruia îi pasă mereu de ce se întâmplă cu mine. ____________________
• Un prieten bun este acela care îmi ia apărarea atunci când cineva se ia de mine. _______________
• Un prieten bun este acela care nu ține secret un abuz pentru că îți pune în pericol viața_________
• Un prieten bun este acela care mă scoate la joacă chiar și dacă am teme de făcut. ______________
• Un prieten bun este acela care ascultă același gen de muzică ca și mine. ______________________
• Un prieten bun este acela care nu îmi spune ce fac greșit, pentru a nu îmi răni sentimentele. _____
• Un prieten bun este acela care îmi păstrează toate secretele._______________________________
• Un prieten bun este acela care se supără atunci când îi spun ce mă deranjează la el._____________
• Un prieten bun este acela care are mai multe grupuri de prieteni pe care eu nu le cunosc.________
• Un prieten bun este acela care îi spune persoanei de care îmi place despre sentimentele mele.____
Întâlnirea 3 – Sănătate și boală
• Să știe să identifice parțile componente ale organelor sexuale, să știe regulile de folosirea a toaletei,
cum să își spele corect părțile intime. Să știe cum arată organul sexual al celuilalt sex.
• Să știe cum, când și de ce e important să se spele pe mâini corect
• Să știe cum, când și de ce e important să se spele pe dinți corect
SCOP: • Să știe care sunt obiectele pe care nu trebuie să le împartă cu ceilalți și de ce.
• Să știe cum să aibă grijă de o rană deschisă
• Conștientizarea căilor prin care se transmit mocrobii și a comportamentelor de prevenție
• Să știe cum să reacționeze când îi curge sânge din nas
• Participanții vor identifica acele comportamente sănătoase care trebuie promovate în rândul tinerilor.

Activitatea 1: Igiena organelor sexuale


Scop: Să știe să identifice parțile componente ale organelor sexuale, să știe regulile de
folosirea a toaletei, cum să își spele corect părțile intime. Să știe cum arată organul
sexual al celuilalt sex.

Prezentați cele 2 planșe cu organele sexuale feminine și masculine (Anexele 5, 6) și


întrebați-i: ce sunt?
Penis și vulvă. Insistat pe folosirea termenului medical. Puteți repeta împreună de
câteva ori cu diferite intonații: vulvă, vulvă, vulvă. Penis, penis, penis. Ca să vă
acomodați cu acest cuvânt și să dispară orice urmă de jenă.
Întâlnirea 3 – Sănătate și boală
Pentru fete:
Voi știți pentru ce sunt cele 3 găuri ? Orifigiul vaginal, deschiderea uretrei și anus.
Care e rolul fiecăreia?
Anus – facem caca sau termenul medical este avem scaun.
Deschiderea uretrei – facem pipi sau medical , urinăm.
Orificiul vaginal – ca să putem deveni mame când vom fi mari (și dacă vom vrea bineînțeles).
Dar despre asta vorbim mult mai în detaliu la o altă întâlnire.
Dacă aveți timp, rugați-i să deseneze pe o foaie vulva, cu cele trei orificii și să repetați ce este
fiecare. Pe măsură ce faceți asta, discutați dacă putem băga obiecte în vreuna dintre găuri?
Nu.
Ați observat vreodată pe chiloți mici pete alb-gălbui? Da.
Aceea se numește smegmă. Smegma e numele secrețiilor Voi când mergeți la baie, lăsați ușa deschisă sau închisă?
brânzoase de culoare albă care se formează între pliurile E important să o închidem. E un comortament intim –
vulvei și sub preputul penisului. Smegma este produsă adică îl facem singuri.
pentru a curăța și lubrifia. Este ceva sănătos și normal de
Când folosiți baia în afara centrului/apartamentului, vă
care nu trebuie să ne fie deloc rușine.
așezați pe colacul/vasul de la toaletă?
“Uitați un șervețel. Îmi puteți arăta pe planșă/propriul desen E foarte important să nu ne așezăm/atingem vasul de la
cum vă ștergeți după ce ați făcut pipi sau treaba mare? “ toaletă. Pentru că au folosit-o și alții și nu știm ce boli
E foarte important ca fetele să se șteargă din față (pornind poartă. Și atunci cum facem? Ridicăm colacul și ne urcăm
de la clitoris spre anus. De ce ? Pentru a nu transporta cu picioarele pe el sau dacă suntem suficient de înalte
microbii de la anus înspre vagin, deschizătura urinară – și facem din picioare. După ce folosim baia, tragem apa.
astfel să căpătăm infecții, adică să ne usture când facem pipi.
Reveniți și la fișa Penisul. Uitați-vă și peste ea, spunând
Exersați mișcarea pe planșă – și pentru urinare și pentru împreună denumirile. Câte găuri puteți vedea? Unde
scaun. credeți că e anusul la băieți?
Când faceți duș baie, tot așa e bine să vă spălați. Clătiți din
față spre spate.
Întâlnirea 3 – Sănătate și boală
Pentru băteți:
Arătați pe planșă și vorbiți despre fiecare element în parte. Rugați-i să modeleze din plastilină.
Pe măsură ce desenează vorbiți cu ei despre rolul fiecărui element de pe planșă.
Scrotul este săculețul în care stau testiculele.
Testiculele fac două lucruri: spermatozoizi - Astfel încât să poți deveni tată când crești mare
(bieîințeles, dacă vrei) și testosteron - un hormon care ajută la creștere. Testiculele fac treburi
foarte importante așa că trebuie să ai grijă de ele. Nu lovi cu piciorul sau cu pumnul și nu
strânge în mână testiculele niciunui băiat. Dormim în haine largi și nu purtăm lenjerie de corp
prea strâmtă în timpul nopții. E sănătos ca temperatura testiculelor să fie scăzută.
Gland - capătul purpuriu în formă de clopot al penisului. El este foarte sensibil, așa că este
total sau parțial acoperit de prepuț.

Penisurile băieților pot arăta diferit și e absolut normal. Penisul are o găurică, deschizătura mică prin care iese urină, pe unde face
pipi. Smegma e numele secrețiilor brânzoase de culoare albă care se formează între pliurile vulvei (la fete) și sub prepuțul
penisului. Smegma este produsă pentru a curăța și lubrifia. Este ceva sănătos și normal de care nu trebuie să ne fie deloc rușine.

Voi când mergeți la baie, lăsăți ușa deschisă sau închisă? E important să
Curățarea penisului: o închidem. E un comortament intim – adică îl facem singuri.
Sub prepuț se adună smegma și celule moarte ale Când folosiți baia în afară centrului/apartamentului, vă așezați pe
pielii (de culoare albă). Ele trebuiesc îndepărate. colacul/ vasul de la toaletă?
Igienă penisului se face în 4 pași:
-Ridică pielea prepuțului E foarte important să nu ne așezăm/atingem vasul de la toaletă. Pentru
-Folosește puțin săpun și apă călduță și spală că au folosit-o și alții și nu știm ce boli poartă. Și atunci cum facem?
-Clătește bine Ridicăm colacul și ne urcăm cu picioarele pe el sau dacă suntem
-Adu pielea prepuțului înapoi suficienți de înalți facem din picioare. După ce folosim baia, tragem apa.
Exersați/mimați cu ei pe penisul făcut din plastilină. Reveniți la fișa Vulvei și enumerați părțile vulvei. Vedeți care sunt părțile
comune.
Întâlnirea 3 – Sănătate și boală
Arătați Posterul Regulile sănătății mele (Anexa 8) și a celorlalti și discutati pe baza lui:

Activitatea 2: Igiena mâinilor


Scop: să știe cum, când și de ce e important să se spele pe mâini corect
Dar pe mâini? Cum ne spălăm corect pe mâini. Copiii vă vor arăta.
Vizionați împreună filmulețul https://www.youtube.com/watch?v=boAkKgOA4O8 și apoi mergeți la baie și
spălați-vă.
Pașii:
1. Umezim mâinile
2. Aplicăm săpun
3. Rotim mâinile palmă peste palmă
4. Masam dosul palmelor
5. Frecăm palmele cu degetele încrucișate
6. Rotim înainte și înapoi dosul degetelor
7. Spălăm circular degetul mare
8. Rotim circular varfl degetelor în palmă opusă
9. Spălăm încheieturile
10. Clătim bine mâinile
11. Închidem apa
12. Uscăm mâinile
De ce e important să ne spălăm pe mâini? Copiii răspund.
Ne spălăm pe mâini ca să nu luăm microbi de la alți oameni și să nu ne îmbolnăvim.
Când ne spălăm pe mâini?
• Înainte și după masă.
• După ce folosim mijloacele de transport în comun.
• După ce mergem la baie.
Întâlnirea 3 – Sănătate și boală
Arătați Posterul Regulile sănătății mele și a celorlalti și discutati pe baza lui:

Activitatea 2: Spălatul dinților


Scop: să știe cum, când și de ce e important să se spele pe dinți corect
Și în afară de mâini și părțile intime ( care sunt? “Vulva și penisul”) ce mai e important să spălăm? Dinții. De
ce e important să ne spălăm pe dinți? Copiii răspund primiii. Cum se îmbolnăvesc dinții? Fac carii, bubițe
mici maronii și ne dor foarte tare.
Ați avut vreodată dureri de dinți? Hai să ne verificăm! Avem carii? Știți cum se numește doctorul care
îngrijește de dinți? Dentist. Și de ce ne mai spălăm pe dinți? Ca să fie curați și sclipitori.
Când ne spălăm pe dinți? Dimineața și seara.
Cum ne spălăm pe dinți?
 Periajul trebuie să dureze trei minute
 Mișcările periuței de dinți sunt de sus în jos pentru dinții de sus și de jos în sus pentru dinții de jos, dar
și circulare, pe toată suprafața dinților.
 După ce am spălat dinții pe exterior, îi spălăm și pe interior, cu aceleași miscări.
 Spălăm și limba
 Ne clătim bine cu apă după ce terminăm periajul
Dacă aveți posibilitatea, mergeți împreună cu ei la baie și asistați-i în spălatul dinților. Puneți un cronometru
la 3 minute. Dacă nu aveți posibilitatea această, puneți cronometrul pentru 3 minute, și mimati acțiunile
spălatului pe dinți.
Întâlnirea 3 – Sănătate și boală
Activitatea 4: Obiectele personale
Scop: Să știe care sunt obiectele pe care nu trebuie să le împartă cu ceilalți și de ce.
Denumiți împreună obiectele (periuță de dinți, pieptăn, prosopul de corp, lenjeria de pat,
fața de pernă, pahar, șervețel). Acestea sunt obiecte pe care nu trebuie să le folosim la
comun. De crezi că e important să le folosești doar tu?
Pentru a nu ne îmbolnăvi pe noi și nici pe ceilalți. Ce boli se transmit în felul acesta? Răceli.
Voi vă recunoașteți obiectele voastre? Ce aveți și e doar al vostru?
Insistăm pe utilizarea adecvată a fiecăruia:
Folosim șervețelul o singură dată și apoi îl aruncăm. Nu punem mâna pe un șervețel folosit.
Folosim doar paharul nostru/prosopul nostru.

Activitatea 5: Cum avem grija de o rana deschisa


Scop: să stie cum să aibă grijă de o rană deschisă
Prezentați următorul scenariu, iar participanții răspund.
Un copil tocmai s-a rănit și îi curge sânge. Cum îl ajutăm? (joc de rol)
Subliniați că e super important să nu atingem NICIODATĂ sângele altei persoane. E o altă manieră prin care ne putem
îmbolnăvi. Poate poartă microbi de care ea însăși să nu fie conștientă.
E important să se ducă să ceară ajutorul unui adult.
Ca pași principali atunci când cineva sângerează:

11. Se ia o compresă sterilă și se aplică presiune în acea zonă, până când sângerarea se oprește.

22. Se curăță cu atenție zona cu puțină betadina sau rivanol. Astfel sunt uciși microbii.

33. Atunci când copilul iese afară este indicat un pansament pe zona respectivă. Până la vindecare este necesar ca rana
să fie ferită de praf ori contactul direct cu hainele. Bandajul se schimbă ori de câte ori este necesar, în cazul în care
rana mai sângerează puțin ori dacă bandajul se udă.

44. Nu rupe niciodată coaja formată de rană și ai grijă ca nici copilul să nu facă acest lucru! În caz contrar rana se poate
infecta.
Întâlnirea 3 – Sănătate și boală
Activitatea 6: Cum se transmit microbii?
Scop: Conștientizarea căilor prin care se transmit mocrobii și a comportamentelor de prevenție
Prezentați Posterul “Cum se transmit microbii?” (Anexa 9) și discutați pe seama lui. Reveniți la posterul
“Regulile sănătății mele” și discutați împreună comportamtentele responsabile pentru a ne menține pe noi,
dar și pe CEILALȚI sănătoși.

Activitatea 7: Ce facem când ne curge sânge din nas


Scop: Participați vor ști ce să facă atunci când le curge sânge din nas.

https://www.youtube.com/watch?v=ZZds86xbI74

Ne uităm impreuna la filmuleț. Exersăm împreună. Pași:


• Luăm un șervețel
• Strângeți partea moale a nasului
• Aplicați presiune fermă și așteptați.
• Aplecați-vă ușor în față.
• Așteptați 10 minute
Dacă nu încetează sângerarea dupa 10 minute, mai stați încă 10 minute. Dacă nici după 20 de minute
sângerarea nu încetează atunci este cazul să mergem urgent la medic.

Ce să nu facem? Nu ne lăsăm pe spate, nu lăsăm capul pe spate - se poate îneca.


După încetarea sângerării: nu ne scobim în nas sau ne suflăm nasul.
Întâlnirea 3 – Sănătate și boală
Activitatea 8: Ce înseamnă o persoană sănătoasă?
Scop: Participanții vor identifica acele comportamente sănătoase care trebuie promovate în rândul tinerilor.

Timp: 30 minute
Materiale necesare: Câte un exemplar pentru fiecare participant din foaia de lucru “Ce înseamnă o
persoană sănătoasă?”, pixuri/ creioane
Metoda: Lucru individual, prezentare, discuție facilitată

Etape: Procesare:
1.Roagă participanţii să citească cu atenţie afirmaţiile Întrebări care pot fi adresate participanţilor:
din foaia de lucru şi individual să le marcheze pe cele - Aţi fost echilibraţi în alegerea celor 6 afirmaţii
mai importante şase dintre ele. Ei trebuie să facă reprezentative, astfel încât să surprindeţi şi aspecte
acest lucru foarte repede, pentru a avea răspunsul de ale sănătăţii mintale, sociale şi fizice?
“prima reacţie”. - Este “a fi sănătos” diferit de “a nu fi bolnav”?
2.Solicită participanţilor să expună in faţa grupului - Dacă te simţi bine la nivel mintal, înseamnă că eşti
propria ierarhie. bine şi fizic?
3.Discută în grupul mare rezultatele obţinute şi - Are legătură o vârstă înaintată cu stilul de viaţă
ghidează discuţia asupra definiţiei participanţilor cu sănătos?
privire la sănătate. Subliniază aspectele sănătăţii - Are legătură aspectul fizic (cât de bine arăţi) cu
fizice, mintale şi sociale. starea de sănătate (cât eşti de sănătos)?

Activitatea 9: Joc de rol medic - pacient


Scop: punerea în practică de către copii a lucrurilor învățate
Joc liber- copiii își aleg situații pe care vor să le pună în act. Noi doar asistăm și îndrumăm. Putem lua parte
dacă copii ne cer acest lucru.
Întâlnirea 3 – Sănătate și boală
Foaie de lucru – Activitate 8
CE ÎNSEAMNĂ O PERSOANĂ SĂNĂTOASĂ?
Citiţi lista următoare şi alegeţi 6 afirmaţii pe care le consideraţi ca fiind cele
mai importante calităţi necesare unei persoane pentru a fi sănătoasă.
O persoană sănătoasă:
- Nu este niciodată bolnavă
- Se simte bine tot timpul
- Poate fugi după autobuz fără să i se taie respiraţia
- Evită mâncarea cu prea mulţi aditivi alimentari
- Ia viaţa mai uşor, fără să se supere
- Nu pare deprimată niciodată
- Îşi face uşor prieteni
- Are o siluetă frumoasă
- Are acces la servicii de sănătate bune
- Nu ia medicamente
- Are o casă confortabilă
- Este atentă cu propria igienă
- Face regulat exerciţii
- Are grijă să-şi facă toate vaccinurile necesare
- Este oricine a ajuns la 75 ani
- Are o imagine bună despre sine
- Evită fumatul şi drogurile
- Are o credinţă care o ajută în viaţă
- Trăieşte într-un mediu curat
- Mănâncă regulat şi nu snack-uri
- Poate face faţă oricărei dizabilităţi pe care ar putea-o
- E puţin probabil să viziteze un medic
avea (ex. surditatea, infirmitatea)
- Are un ten foarte frumos
- Poate ieşi bine din orice situaţie
Întâlnirea 4 – Accidente, violență, abuz, valori umanitare
• Să recunoască comportamentele și situațiile de abuz
• Să știe metode de prevenție a abuzurilor
SCOP: • Să știe ce să facă/cum să reacționeze în eventualitatea unui abuz
• Să știe diverse modalități de a reacționa în cazul în care sunt bullied

1. Abuzul
Există diferite tipuri de abuzuri:
• Psihic/emoțional (înjurături, insulte, manipulări, ameninţări sau ironizări)
• Fizic (bătăi, violență fizică)
• Sexual
Fiecare în parte are un efect negativ asupra dezvoltării copilului. Printre efecte numărăm:
- Scăderea încrederii în sine a copilului
- Închiderea în sine
- Nu mai are încredere în adulți și nu mai cere ajutorul
- Se simte vinovat pentru ceea ce i se întâmplă. Mulți copii ajung să creadă că ceea ce li se întâmplă este din cauza
lor fie pentru că situația a fost tot timpul așa – și prin urmare ei sunt de vină- fie le este inoculată această vină de
agresor.
- Un copil abuzat pe termen lung are foarte multe șanse să ajungă el însuși abuzator la maturitate în relație cu
proprii copii.
Întâlnirea 4 – Accidente, violență, abuz, valori umanitare
Activitatea 1: Ce înseamnă a face rău?
Scop: Să recunoască comportamentele și situțiile de abuz

Astăzi vom vorbi despre situații când adulții sau alți copiii vă fac rău. Știți astfel de situații?
Ce înseamnă să îți facă rău? Care sunt acele comportamente care nu vă plac?
Discutați cu copiii și încercați să ajungeți la concluzia că a le face rău înseamnă:
• abuz fizic - când cineva îi bate
• abuz emoțional- când se simt triști, furioși, neîndreptățiți de spusele altor persoane
• abuz sexual - atingeri nepermise
și să ajungeți la exemple concrete de comportamente inadecvate.

Activitatea 2: Regula costumului de baie – atingeri nepermise


Scop: Să deosebească atingerile permise de cele nepermise | Posterul Regulile Siguranței Mele (Anexa 7)

Vorbiți despre atingeri nepermise. Ne acoperim părțile intime (organele genitale) și nimeni nu are voie să le
atingă. Îi spunem regula costumului de baie. Dacă e acoperit de costumul de baie nu are voie să te atingă. Care
sunt situațiile când cineva are voie să te atingă în zona părților intime:
• La doctor și doar în prezența adulților de referință/ încredere
Arătăm copiilor pe noi: este în regulă să te atingă cineva aici (zona sânilor, zona genitală, fund)? Nu.
Dacă este vară și tu ești în fustiță este în regulă să te ridice cineva pe umeri? “- Nu!” Folosim termenii științifici:
“- Nu ai voie să îmi atingi vulva! Nu ai voie să îmi atingi penisul! Este nepermis! Te spun! Încetează!”
Discutăm puțin și despre atingerile permise și rolul lor. Porniți de la răspunsurile lor. Care sunt atingerile
permise? Unde este ok să fim atinși? Ce înseamnă ele? O îmbrățișare ca să ne arătăm că cineva e drag. O
mângâiere pe cap. Ne ținem de mâna – ne arătăm prietenia sau ca să nu ne pierdem. În principal sunt acele
atingeri care nu implică atingerea zonelor intime.
Întâlnirea 4 – Accidente, violență, abuz, valori umanitare

Activitatea 3: Corpul meu e doar al meu


Scop: Să știe metode de a recționa în caz de abuz
Ce putem face în situații în care o persoană te atinge în zone nepermise:
Spunem:
- NU! Nu ai voie! Corpul meu e doar al meu.
- Incetează!
- Nu ai voie să îmi atingi penisul/vulva!
- Te spun!
Corpul meu este doar al meu și nimeni nu are voie dacă nu îl las. Eu sunt șeful/șefa propriului meu corp.

Am dreptul oricând să mă răzgândesc. Chiar dacă am spus DA la început. Dacă apoi nu îmi mai place sau simt
ceva incomod în corp, am dreptul să spun stop! Gata! Nu!

Exercițiu: Bătălie pe foaia de hârtie.


O foaie de hârtie, fiecare copil are în mână un creion. Trebuie să se dueleze: cine acoperă cea mai mare
suprafață de hârtie cu creionul. Din când în când fiecare are dreptul să spună “STOP!” Moment în care se vor
opri amândoi. Vor reporni când cineva va spune start. Scopul e să își respecte reciproc dorințele și să învețe că e
ok să te răzgândești.
Întâlnirea 4 – Accidente, violență, abuz, valori umanitare
Joc de rol pe scenarii de practicat:
• Copii de aceeași vârstă. Vreau să văd dacă ești la fel ca mine? E ok sau nu?
R: Doar dacă sunteți prieteni și dacă tu vrei asta.
• Dar dacă vrea să îți atingă părțile intime ?
R: Nu!
• Dacă un copil mai mare îți cere să îi arăți vulva/penisul? E ok?
R: Nu!
E foarte important pentru copii să învețe respectul propriului corp și al corpului celuilalt. Exersați:
O îmbrățișare e un comportament ok? Da. Ce vrem să arătăm când îmbrățișăm pe cineva? Că ne este drag.
Cerem voie. Acestea sunt atingeri permise.
Pot să te îmbrățișez? Exersați între voi acest schimb de roluri și copiii între copii.
Pot să îți dau un pupic pe obraz?
Pot să te țin de mână?
Ei pot răspunde da sau nu și le este respectată alegerea.

Activitatea 4: Cercul meu de siguranță


Scop: să știe care sunt persoanele de încredere la care pot apela în
caz de abuz
Exercițiu: fiecare copil să facă 2 cercuri concentrice: unul mai mic în
care să își scrie numele și apoi unul mult mai mare. Pe cercul mai
mare să pună trei punctulețe la distanță unul de celălalt și la fiecare
punctuleț să scrie numele unei persoane la care la care ar apela și
știe că l-ar crede și l-ar ajuta fără să-l certe sau învinovățească pentru
cele întâmplate.
Dacă vi s-ar întâmpla ceva rău, cui i-ați cere ajutorul?
Scopul exercițiului: să constientizeze că nu e singur și că are la cine
apela în situații de abuz.
Întâlnirea 4 – Accidente, violență, abuz, valori umanitare
Activitatea 5: Semnele corpului meu
Scop: să recunoască semnalele corpului său că ceva nu este în regulă.

Când ceva nu ne place, suntem într-o situație care nu ne place, primul care ne da de știre că ceva nu este în regulă
este corpul nostru. Ex: noi stăm acum în cerc. Fiecare are un spațiu personal în care se simte confortabil. Cum e să
ne apropiem mai mult? Cum vă simțiți? Ce simțiți în corp?

Dacă o persoană necunoscută se apropie prea tare de ține ce simți în corp? Dacă ești singură în lift cu o persoană
de sex opus? Cum te simți? Ce e de făcut? Mai bine eviți situațiile în care să rămâi singur în lift/autobuz/ camera cu
o persoană de sex opus mai mare decât tine.
Sau dacă cineva țipă foarte tare la ține, ce simți în corp?
Posibile reacții când corpul ne spune că ceva nu e bine:
- Îmi bate inima foarte foarte tare
- Transpir mult
- Roșesc
- Mă doare burta, mă strânge burta
E important să ne ascultăm corpul și când ne da astfel de semnale, ce facem? Spunem stop! Spunem mă deranjează
când tu....Plecăm de acolo! Spunem unui adult de încredere!

Activitatea 6 : Fără secrete


Scop: să știe ce să facă dacă i se cere să țină abuzul secret
Citiți de pe Poster (Anexa 7) și discutați.
Unii adulți/copii care ne fac rău ne vor cere să ținem secret să nu spunem la nimeni.
Dar dacă cineva vă face rău, voi simțiți în corpul vostru că ceva nu este în regulă. Și atunci ce facem?
Nu ținem secret. Apelăm la persoane de încredere.
Întâlnirea 4 – Accidente, violență, abuz, valori umanitare
2. Bullyingul
Ce este Bullying-ul? – un comportament neprietenos/de excludere, marginalizare sau intimidare, de luare în
batjocură a cuiva, de umilire.
Forme de bullying:
∙ tachinarea (ex. „aragaz cu patru ochi”, „orfanule”, „săracule”, „căministule”)
∙ izolarea unui copil („Nu vorbiți cu ea!”, „Nu ai ce căuta pe terenul de sport!”)
∙ împrăștierea de zvonuri false
∙ intimidarea
∙ umilirea
∙ distrugerea bunurilor personale (îi scuipă pe foile caietului sau îi rupe obiectele)
∙ deposedarea de bunuri (îi ia cu forță banii, mâncarea, hainele).

De ce aleg copiii să agreseze/să fie bully?


∙ Simt gelozie
∙ Vor să fie plăcuți de ceilalți
∙ Este o manieră prin care ei se simt mai bine cu ei înșiși
∙ Vor să facă parte/să se integreze într-un grup de prieteni – că să fie și ei
“cool”
∙ Le place să fie în control sau să aibă puterea asupra celorlalți
∙ Au fost ei înșiși agresați
∙ Nu își dau seama că ceea ce fac este greșit
∙ Vor să obțină unele beneficii cum ar fi: apreciere, valorizare, atenție din
partea celorlalți colegi, bunuri
Întâlnirea 4 – Accidente, violență, abuz, valori umanitare
Activitatea 1: Exemple de bullying
Scop: să exemplifice comportamente de bullying
La școală, în apartamente, se iau alți copii de voi? Ce vă fac? Voi cum reacționați?

Activitatea 2: Joc de rol


Scop: Să știe diverse modalități de a reacționa în cazul în care sunt bullied
Luați scenariile lor și cu joc de rol, învățați-i să reacționeze diferit și anume:

Îl învățăm că o postură care emană încredere în sine: umerii drepți, capul sus, zâmbet plin de încredere, privirea înainte.
Bullies își aleg ca victime persoanele cu încredere în sine scăzută, cei vulnerabili, cei care cred ei că nu vor ști să ceară
ajutorul. Este important să îl învățăm pe copil să aibă o poziție corporală ce presupune încredre în sine.
Exercițiu: stați în picioare, în cerc. Puneți copiii să stea în prima postură, cea cu umerii lăsăți, cu capul în jos, privirea în jos.
Și spuneți cu voce tare. Am încredere în mine. Sunt deștept/deșteaptă!
Cum e? Cum vă simțiți? Credeți ceea ce spuneți?
(Nu. E greu să crezi că ești deștept/deșteaptă și să ai încredere în tine când poziția corpului tău e una submisivă)
Acum tot în cerc, exersați cealaltă postura: cea a încrederii în sine: umerii drepți, privirea înainte, capul sus, zâmbiți) și voi
spuneți cu voce tare: Am încredere în mine! Sunt deștept/deșteaptă! Sunt frumos/frumoasă!
Cum e acum? Cum vă simțiți?

Trage aer în piept , uită-te în ochii lui și spune-i cât poți de hotărât și sigur pe tine:
-Nu mai face asta! Nu îmi place!
-Lasă-mă în pace, nu îmi place ce faci!
-Am să te spun învățătoarei/ educatoarei/ referentei dacă nu încetezi! Te întorci și pleci.
-Poți să crezi ce vrei! Dar eu sunt fericit așa cum sunt!
-Fiecare cu părerea lui!
-Hm...Mulțumesc pentru sfat! Am să mă gândesc la ce mi-ai spus!
Întâlnirea 4 – Accidente, violență, abuz, valori umanitare

Țipă/strigă: Ia-ți mâinile de pe mine! Mă


doare! Lasă-mă în pace.
Țipând probabil că îl va lua prin surprindere Să nu îi arate agresorului că îi este
pe agresor, astfel încât vei avea prilejul să te teamă.
îndepărtezi repede.

Să folosească umorul, să îi dea dreptate


Răspunsul cu un compliment este un alt
agresorului: „Ai așa de mulţi pistrui!”
tip de reacție care descurajează
Răspunsul ar putea fi „Este adevărat, am o
tachinarea. De exemplu, dacă cineva
mulțime de pistrui!”. Acordul cu aspectele
râde de modul în care copilul aleargă,
semnalate elimină dorința de a ține ascuns
acesta ar putea răspunde cu un
pistruii, lasă agresorul fără replică deoarece
compliment „Tu ești un bun alergător!”.
conflictul este blocat.

Fugi dacă sare la bătaie și apoi spune-i unui


adult. Evită situațiile în care poți fi singur cu el.

Copiii chiar pun în practică că într-o scenta ce să facă, ce să spună. Trec ei înșiși prin toate variantele de răspuns.
Aplicat cât mai mult la situațiile cu care se confruntă. Dacă avem o oglindă exersăm în față ei. Și postura și spusele.
Întâlnirea 4 – Accidente, violență, abuz, valori umanitare
Activitatea 3: Ce să nu faci când ești bullied
Scop: identificarea comportamentelor ce întrețin comportamentului ceiluilalt de bullying

Este important de discutat cu copii și ce să nu facă atunci când sunt agresați/intimidați de alți copiii.
Credeți că e bine să dați și voi înapoi? Sau să vă răzbunați?
Nu! De exemplu dacă răspund cu aceeași moneda (bătăi, răzbunări), astfel doar vor înrăutăți lucrurile. Mai mult
ca sigur un bully încolțit sau provocat se va întoarce după ține.
Este important să nu te lași afectat de spusele lor. Nu te retrage în tine, să crezi că nu ești bun de nimic. Nu este
adevărat! Bullies sunt cei mai fericiți când văd că ești afectat. Ceea ce spun nu este adevărat. Ei așa se
simt puternici.

După ce treceți prin cât mai multe posibile acțiuni recapitulați cu ei. Ok, deci ce pot să fac când cineva mă
insultă, mă face prost/proastă, țigan...etc?

Activitatea 4: Cartonașe
Scop: reîntărirea cunoștințelor- modalități de a face față bullyingului
Dați 3-4 cartonașe goale și pe fiecare dintre el, copilul să deseneze/să scrie posibile modalități de acțiune.

QUIZZ
Ascultăm muzică, dansăm/mergem în cerc, și când opresc punem o întrebare. Răspund la întrebare, repornim muzica.
• Care sunt părțile intime? Cine are voie să le atingă?
• Dacă cineva vrea să le atingă și tu nu vrei, ce poți să faci? ( să spui nu!, să îi spun unei persoane de încredere)
• Am voie să mă răzgândesc? (Da!)
• Vreau să îl îmbrățișez pe Matei. Mă duc direct și îl îmbrățișez. E bine sau nu? Nu! Ce ar trebui să fac? Să îi cer voie!
• Ce fac dacă un alt copil se poartă foarte urât cu mine?
Întâlnirea 5 – Stil de viață sănătos și prevenirea
comportamentelor de risc
• Participanții vor înțelege importanța promovării conceptului de stil de viaţă sănătos.
• Participanții vor analiza diferite situații și vor conștientiza măsuri pe care le pot lua pentru a se menține în
siguranță.
SCOP: • Participanţii vor conștientiza importanţa adoptării unui comportament responsabil pentru prevenirea
bolilor transmisibile.
• Participanții vor conștientiza pericolele în mediul online și modalități de a se proteja de ele

Prevenirea comportamentelor de risc


O formă de comportament responsabil față de tine este acela de a învăța să faci alegeri între ceea ce presupui că
este bine și ceea ce nu crezi că este potrivit să faci.
Responsabilitatea, în general, este o atitudine conștientă față de obligații, adică de a-ți asuma orice consecință a sa
(cunoscând care ar putea fi aceasta).
Consecința reprezintă urmarea unei fapte, acțiuni și fiecare este responsabil de consecințele acțiunilor sale.
Alegerile pe care le faci au la bază trei elemente:
Experiența sau abilitățile – experiența vine cu timpul și evenimentele prin care treci, te vor ajuta pe viitor să
rezolvi mai ușor situațiile apărute.
Capacitatea de anticipare a consecințelor – fiecare acțiune are o consecința, dacă înainte de a acționa ți-ai
pune întrebări ca să te asiguri că e alegerea corectă, ai putea evita multe probleme.
Importanța subiectivă acordată variantelor – în funcție de situație, fiecare dintre noi acționăm diferit; acest
lucru se datorează nevoilor de la momentul respectiv ale fiecăruia; este OK, ca fiecare să aleagă ce își
dorește, în mod subiectiv.
Întâlnirea 5 – Stil de viață sănătos și prevenirea
comportamentelor de risc
De ce putem fi influențați?
Grupul de prieteni: presiunea grupului te poate împinge, de multe ori, să faci lucruri pe care nu le
dorești. Este un factor puternic care te influențează în: preferințele muzicale, vestimetația aleasă,
frecventarea unor locuri și până la decizii ce pot să aibe efecte în viitor (debutul vieții sexuale,
consumul de alcool, tutun, droguri, etc.)
Valorile promovate de grupul de prieteni intră, de cele mai multe ori, în conflict cu cele promovate de
familie. Acesta reprezentând un moment alegi care este poziția ta între cele două zone, care trebuie să
fie asumată.
Este OK ca ceea ce vrei tu să fie diferit de ceea ce vrea grupul, pentru că cine este mai în ce măsură să ia o decizie pentru
tine, decât TU însuți. A înfrunta grupul, nu este un lucru ușor, dar dacă ai decizia luată, e important să o comunici grupului.
Câteva aspecte ajutătoare în a-ți comunica alegerea:

- Spune „NU” atunci când simți nevoia.


- Fii ferm(ă), vorbește clar și tare.
- Fii cinstit(ă), fii calm(ă).
- Privește în ochii persoanei cu care vorbești,
să vadă că gândești cu adevărat ceea ce spui.
- Nu justifica excesiv decizia ta.

În relație: când ești într-o relație este puțin mai complicat, dar cu răbdarea treci și marea. Pentru a înțelege mai bine punctul
ei/lui de vedere, pune-i întrebări pentru a te lămuri. Datorită interesului tău de a-i înțelege punctul de vedere, ea/el va fi mai
receptiv(ă) la ceea ce ai de spus.

Comunicarea are trei pași simpli:

ATENȚIE | ÎNTREBARE | ACCEPTARE


Întâlnirea 5 – Stil de viață sănătos și prevenirea
comportamentelor de risc
Comunicarea presupune deschidere reciprocă. Pentru a fi lăsat să pătrunzi în intimitatea celuilalt
trebuie să îl asiguri că nu îl vei răni. Iată care sunt ingredientele:
 Ai grijă la formulare
 Nu devia de la subiect
 Nu amâna discuția până în ultimul moment
 Adu argumente solide
 Nu încheia discuția până când nu se ajunge la o concluzie
 Compromisuri comune

Pentru ca rețeta să iasă, mai întâi trebuie să existe discuția, oricând simțiți nevoia.

 Responsabilitatea este o atitudine conştientă faţă de obligaţii. Iar atitudinea conştientă implică înţelegerea obligaţiilor.

 Consecinţa este urmarea unei fapte, a unei acţiuni. Fiecare este răspunzător de consecinţele faptelor sale.

 Comportamentul responsabil în sexualitate ar trebui înţeles având în vedere aria sa largă. În timp ce responsabilitatea
individuală este crucială pentru starea de sănătate generală a fiecărui individ, responsabilităţi importante se regăsesc şi la
nivel de comunitate.

 Responsabilitatea individuală se referă la înţelegerea şi conştientizarea propriei sexualităţi şi a dezvoltării sexuale, la


respectul de sine şi pentru partener şi la recunoaşterea şi toleranţa faţă de diversitatea de valori sexuale în cadrul
comunităţii.

 Responsabilitatea la nivel de comunitate include accesul membrilor la o educaţie sexuală adecvată din punct de vedere
cultural şi al gradului de dezvoltare, precum şi asistenţă şi consiliere sexuală şi de sănătate a reproducerii; capacitatea de a
lua decizii adecvate din punctul de vedere sexual şi al sănătăţii reproducerii; respect faţă de diversitate, lipsa stigmatizării
şi violenţei pe criterii de gen, rasă, etnie, religie sau orientare sexuală. (U.S. Surgeon General, 2001, p. 1)
Întâlnirea 5 – Stil de viață sănătos și prevenirea
comportamentelor de risc
Activitatea 1: O zi din viaţa mea
Timp: 20 minute | Materiale: Coli de flipchart, coli A4, carioci
Metodă: Lucru individual, lucru în grup mic, prezentare, discuție facilitată.
Etape:
1. Invită participanţii să se gândească la o zi din viaţa lor.
2. Cere-le copiilor să noteze pe o foaie de hârtie toate activităţile pe care le fac într-o zi, pas cu pas,
orientându-i către următoarele domenii: muncă, distracţii, activităţi ce ţin de îngrijirea personală,
de sănătate, sex, etc.
3. Roagă participanţii să clasifice individual, timp de 10 minute, activităţile întreprinse într-o zi,
completând tabelul următor:

COMPORTAMENTE SĂNĂTOASE COMPORTAMENTE RISCANTE

4. După expirarea timpului, împarte participanţii în patru grupe.


5. Roagă participanţii să discute în fiecare grupă despre activităţile pe care le fac într-o zi şi să decidă
împreună cu colegii de grup dacă le-au poziţionat corect în tabel.
6. Distribuaie coli de flipchart fiecărei echipe.
7. Explică participanţilor că fiecare echipă trebuie să realizeze un singur tabel care să vizeze
comportamentele sănătoase, respectiv de risc ale grupului din care fac parte.
8. Invită participanții să refacă semicercul şi roagă un reprezentant al fiecărei echipe să prezinte
rezultatul muncii echipei.
Întâlnirea 5 – Stil de viață sănătos și prevenirea
comportamentelor de risc
Procesare: Întrebări care pot fi adresate participanţilor:
• Ce înţelegeţi prin comportament sănătos? Dar prin comportament de risc?
• Ce dificultăţi aţi întâmpinat la clasificarea activităţilor când aţi lucrat în grup?
• Care sunt amenințările asupra vieții personale a individului care practică un comportament de
risc?
• Care dintre aceste comportamente pot afecta viaţa profesională?
• Care sunt cele mai dese argumente pe care c le invocă oamenii atunci când încearcă să-şi
justifice comportamentele riscante?
• Ce implicaţii ar putea avea un astfel de exerciţiu asupra tinerilor? Ce comportamente de risc
credeţi că ar identifica tinerii?
• Ce influenţă au mediul, factorii sociali în general asupra tinerilor în adoptarea unui stil de viaţă
sănătos?

Resurse:
Stil de viaţă: totalitatea deciziilor şi acţiunilor voluntare care ne influenţează.
Stilul de viaţă sănătos: totalitatea deciziilor şi acţiunilor voluntare care vor avea ca finalitate menţinerea
sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor.
Stil de viaţă riscant: este format din totalitatea comportamentelor de risc pentru starea de sănătate, curba
fiind descendentă.
Întâlnirea 5 – Stil de viață sănătos și prevenirea
comportamentelor de risc
Activitatea 2: Rămân în siguranță
Scop: Participanții vor analiza diferite situați și vor conștientiza măsuri pe care le pot lua pentru a se
menține în siguranță.
Timp: 20 minute | Materiale: un set de bilețele cu situații | Metodă: Lucru individual, discuție facilitată

Etape: Discută cu participanții despre experiențele lor în care s-au aflat într-o situație periculoasă și cum
i-a făcut să se simtă, recunoscând stări fizice sau psihice (transpirația pielii, înroșirea urechilor, senzația
de genunchi moi, tristețe etc.) Explică-le că vor primi foaia de lucru cu diferite situații cu potențial
periculos. Permite-le să își aleagă minim 3 situații pe care să le comenteze răspunzând la întrebările
solicitate sau pot răspunde la toate situațiile. Împreună cu participanții, identifică strategii de evitare a
situațiilor periculoase.
Procesare:
• Cât de pregătiți ne simțim să luăm decizii în caz de urgență?
• Cum ne influențează emoțiile comportamentul pe care îl avem în cazuri de urgență?
• Suntem suficient de pregătiți pentru a putea analiza potențiale situații de risc?
• Există un pericol în a avea prea multă încredere în sine atunci când luăm decizii?

Resursă:
Comportament de risc poate fi definit ca orice activitate întreprinsă de o persoană cu o frecvență sau o intensitate care
crește riscul de îmbolnăvire/ agravare sau de rănire. Cu alte cuvinte, un comportament de risc poate însemna chiar ceva ce
face deja parte din rutina noastră, precum și un o actiune pe care o desfășurăm în mod conștient
Situație de risc, spre deosebire de comportamentul de risccpe care îl traducem în acțiuni proprii, o situație reprezintă o
sumă a evenimentelor în care ne aflăm fără să depindă de acțiunea noastră. O situație de risc nu poate fi prevenită, însă
gradul riscului poate fi diminuat prin informare și măsuri specifice, cum este de exemplu în cazul cutremurelor pe care nu le
putem prevenii dar putem să ne informăm cu privire la măsurile de siguranță.
Întâlnirea 5 – Stil de viață sănătos și prevenirea
comportamentelor de risc
Foaie de lucru – Activitate 2
Un prieten cu scuter se oferă În drum spre casă de la școală, Ești cu prietenii la o petrecere Ai avut o pregătire la
să te conducă acasă, însă nu simți că ești urmărit. În jurul și ați consumat alcool. Cineva matematică cu un profesor
are cască de protecție pentru tău sunt puține persoane. sugerează să faceți baie într-un nou. Acesta se oferă să te
tine. lac pentru senzații tari. conducă acasă, iar pe drum
încearcă să te sărute. După îți
spune că a fost o glumă și că să
rămână secret.

-Cum te simți? -Cum te simți? -Cum te simți? -Cum te simți?


-Ce faci? -Ce faci? -Ce faci? -Ce faci?
-Cum previi riscul? -Cum previi riscul? -Cum previi riscul? -Cum previi riscul?

Un grup de băieți mai mari, te Ești cu școala într-o expediție, Când te plimbi cu un prieten, o Creează tu un context pe care
invită să plecați într-o excursie. împrejurimile îți sunt mașină oprește pe partea îl consideri riscant.
Tu știi că au avut probleme cu nefamiliare și te-ai pierdut de cealaltă a drumului. Un bărbat
poliția, dar timpul petrecut cu restul grupului. îți cere direcții și vă cere să
ei este distractiv. traversați pentru a-i arăta pe
hartă pe unde să meargă.

-Cum te simți? -Cum te simți? -Cum te simți? -Cum te simți?


-Ce faci? -Ce faci? -Ce faci? -Ce faci?
-Cum previi riscul? -Cum previi riscul? -Cum previi riscul? -Cum previi riscul?
Întâlnirea 5 – Stil de viață sănătos și prevenirea
comportamentelor de risc
Activitatea 3: Arborele transmiterii
Scop: Participanţii vor conștientiza importanţa adoptării unui comportament responsabil pentru prevenirea bolilor transmisibile.
Timp: 10 minute | Materiale: Flipchart si markere | Metoda: Studiu de caz
Procesare: Etape:

1. Desenează pe coala de flipchart două persoane.


2. Roagă grupul să îsi imagineze istoricul întâlnirilor în care fiecare din cei doi a fost implicat în ultima săptămână.
- Informează grupul că una dintre aceste persoane întâlnite în trecut avea o boală care se transmite rapid (pojar, viroză, TBC) și
roagă participanții să identifice cum s-a transmis mai departe.
- Întreabă grupul ce comportamente s-ar fi putut adopta pentru a preveni transmiterea bolii.
- Solicită de la participanți câteva măsuri de prevenire a bolilor transmisible în funcție de mediile în care ne petrecem timpul (ex:
școală, mijloace de transport în comun etc.)

A B

0 1 2 3 Generația 0 1 2 3 Generația
Întâlnirea 5 – Stil de viață sănătos și prevenirea
comportamentelor de risc
Activitatea 4: Etapele luării deciziilor
Scop: Participanții vor identifica etapele și abilitățile necesare pentru luarea deciziilor optime.
Timp: 30 de minute | Materiale: Cartonașe imprimate cu diferite etape din procesul de luare a deciziilor. Se decupează,
se amestecă și fiecare grup de lucru primește un set de cartonașe. | Metoda: Lucru în grup mic, discuție facilitată

Etape: Procesare:
1. Împarte participanții în grupuri de 3-4 persoane. - Roagă fiecare grup să își prezinte concluziile.
2. Oferă fiecărui grup un set de cartonașe cu etapele - Pe o coală de flipchart sau pe o tablă se scriu pașii
necesare în luarea deciziilor. pentru luarea unei decizii eficiente și se comentează.
3. Fiecare grup primește sarcina de a selecta și ordona
cartonașele importante pentru luarea unei decizii optime.
4. Setul conține și cartonașe care nu sunt relevante în
procesul de luare a deciziilor.

 Descriu situația/ stabilesc ce decizie am de luat


 Mă informez
 Clarific ce este important pentru mine
 Fac o listă cu soluţii
 Mă gândesc la avantaje și dezavantaje pentru fiecare soluţie în parte
 Iau o decizie

Cartonașele “false” sunt așezate în coloana din dreapta.


 Explic alegerea mea: deciziile personale nu presupun explicarea alegerii, fiecare persoană are dreptul de a lua propriile decizii.
Explicațiile pot apărea în contextul în care o decizie personală este urmată de o acțiune care afectează și alte persoane.
 Obțin permisiunea: pentru o decizie personală nu este nevoie de permisiunea celor din jur. Decizia este un act unilateral.
 Iau în considerare riscurile: a lua o decizie nu presupune riscuri, aplicarea deciziei ar putea implica riscuri.
 Fac un plan: Deciziile nu presupun planificare, această etapă este parte a implementării unei decizii.
 Stabilesc un termen realist: pentru o decizie nu se pot stabili termene, implementarea unei decizii presupune termene limită.
Material de sprijin
ETAPELE LUĂRII DECIZIILOR (bilețele)
Descriu situația/ stabilesc ce decizie am de luat.
Explic alegerea mea.
Mă informez.
Obțin permisiunea.
Clarific ce este important pentru mine.
Iau în considerare riscurile.
Fac o listă cu soluţii.
Fac un plan.
Mă gândesc la avantaje și dezavantaje pentru fiecare soluţie în
parte.
Stabilesc un termen realist.
Iau o decizie.
Întâlnirea 5 – Stil de viață sănătos și prevenirea
comportamentelor de risc
Activitatea 5: În siguranță online
Scop: Participanții vor conștientiza pericolele în mediul online și modalități de a se proteja de ele.

Materiale: Posterul “Online în siguranță” (Anexa 10)


Cititi și discutați împreună pe baza posterului.
Întâlnirea 6 – Sănătatea reproducerii și a familiei
• Să aibă o imagine de ansamblu asupra dezvoltării noastre pe parcursul vieții
• Să aibă o imagine de ansamblu asupra schimbărilor corporale ce vor apărea la pubertate
SCOP: • Să știe cum s-au născut și cum se fac copiii
• Participanții vor explora posibile planuri personale și ținte de viitor (Activitate de final de curs)
Activitatea 1: În fiecare an crești puțin – dezvoltarea umană/ Vârstele omului
Scop: Să aibă o imagine de ansamblu asupra dezvoltării noastre pe parcursul vieții
Planșă: Vârstele omului (Anexa 11)
Fiecare copil primește o fișa cu Vârstele omului. Rugați-i să le decupeze și apoi să le aranjeze în ordine. Cum văd ei
evoluția noastră că oameni. Discutați cu ei:

a)Cum vă dați seama că ați crescut? Ne rămân hainele mici, nu ne mai vin pantofii.
b)Discutați ce putem face și ce nu putem face în funcție de vârsta pe care o avem. Gășiți pe cât posibil, repere (oameni
pe care ei îi cunosc în aceste diferite etape de vârstă).

Când ne naștem suntem bebeluși, nu putem merge singuri, avem nevoie de cineva care să ne dea de
mâncare, să ne schimbe când facem caca sau pipi în scutec.

Apoi creștem și devenim copii. Începem să putem face mai multe lucruri singuri. Putem mânca singuri,
merge la toaletă singuri, putem face tot felul de lucruri cu corpul nostru, avem mai mult control asupra lui.
Pe la șase ani, ne cad dinții de lapte și ne cresc alții noi. Acești dinți noi vor sta cu noi toată viața.

Adolescent: 13-18 ani începem să creștem din ce în ce mai mult, iar corpul nostru începe să se schimbe, să
semene cu cel al unui adult.

Adult: Pe la 20 suntem adulți în toată firea și nu ne mai schimbăm așa de mult. Putem să facem o
facultate, să ne angajăm, să ne facem o familie, să devenim noi mămici și tătici dacă vrem.

Bătrân: cu toții îmbătrânim. Corpul nostru iar începe să se schimbe. E puțin mai obosit. S-ar putea să
avem nevoie de un baston ca să mergem.
Întâlnirea 6 – Sănătatea reproducerii și a familiei
Activitatea 2: Mima: mimează vârstă respectivă – ceilalți copii ghicesc.
Scop: Întărirea cunoștințelor prezentate despre vârstele omului
Prima dată mimați voi o categorie de vârstă, apelând la cât mai multe acțiuni specifice acelei vârste.
Copilul care ghicește vă ia locul și mimează el (voi îi dați următorul cuvânt de mimat). Următorul copil
care ghicește ia locul, iar cel care a mimat dă cuvântul de mimat.

Pubertatea - multe transformări


Pubertatea este o perioada de trecere de la copil la
adolescență în care se dezvoltă foarte mult corpul nostru: 1. Fața ți se alungește. (F+B)
fizic, psihic și organele sexuale. Nu suntem nici copiii, dar
nu suntem nici adulți încă. 2. Ți se dezvoltă organele sexuale. (F+B)
Începe cu 9-10 ani și se termină pe la 15 ani. 3. Crești în înălțime, lățime și greutate. (F+B)
Haideți să jucăm un joc să vedem ce schimbări ne așteaptă.
4. Îți cresc sănii. (F)
Activitatea 3 : Ce schimbări ne așteaptă în pubertate? 5. Îți crește barbă (B)
Scop: Să aibă o imagine de ansamblu asupra schimbărilor
corporale ce vor apărea la pubertate 6. Ți se schimbă vocea (B)
7. Începe să îți crească păr în zona axilei,
Care credeți că e valabil pentru fată? Care pentru băieți?
Care pentru amândoi? inghinală etc. (F+B)
Schițați pe o foaie conturul unei fete, pe altă foaie cea a 8. Începi să transpiri mai mult. (F+B)
unui băiat și pe altă foaie o făță și un băiat. Lipiți/puneți
fiecare foaie în locuri diferite în cameră, la distanță cât mai 9. Îți pot apărea coșuri (F+B)
mare una de cealaltă. 10. Îți vine ciclu(F)
Voi citiți următoarele afirmații iar copiii trebuie să alerge
acolo unde cred că se potrivește afirmația ( la fete, la băieți 11. Ai vise umede. (B)
sau e valabilă pentru ambele sexe).
Întâlnirea 6 – Sănătatea reproducerii și a familiei
Pe măsură ce facem acest exercițiu, răspundem tuturor curiozităților copiilor. Ați observat aceste
lucruri la fetele/băieții mai mari?

Vorbiți despre normalitatea acestor schimbări și a faptului că, corpul se dezvoltă și se pregătește
pentru a putea fi mămică sau tătic dacă noi vrem asta.

• Ciclu sau menstruația – câteva zile pe lună îți va curge sânge din vagin. Poate că sună
înspăimântător, dar ciclurile arată că organismul tău funcționează așa cum trebuie.

Dacă știi la ce să te aștepți, n-ai de ce să îți faci griji. Fiecare menstruație poate dura de la 2 la 8 zile.
Ciclurile încep de obicei între 10 și 15 ani, dar nu întotdeauna. Poate fi și mai devreme și puțin mai
târziu.
Ca să nu ne pătăm chiloții există tampoane speciale care să absoarbă sângele.

• Vise umede: pe măsură ce crești, ca băiat, vei începe să ai erecții: adică penisul tău se va întări și se
va ridica. La un moment dat va scoate un lichid, spermă ( va ejacula, ca o sticlă de Cola când are prea
mult acid). Acest lucru se poate întâmpla fără voia băieților și câteodată erecțiile sunt stânjenitoare. E
foarte normal să se întâmple acest lucru. Toți băieții trec prin această perioadă când nu își pot controla
erecțiile. Creierul și corpul băieților se obișnuiește cu aceste schimbări.
Aceste erecții pot apărea în timpul somnului. Sperma e umedă și poate păta cerceaful și pijamaua. Din
această cauza se numesc vise ude. Nu îți face griji. Se spală foarte ușor.

Așa cum corpul fetelor se pregătește pentru a fi mămică, începând a avea ciclu, așa și corpul băieților
începe să se pregătească pentru a fi tătic, exersând erecțiile.
Întâlnirea 6 – Sănătatea reproducerii și a familiei
Reproducerea - cum am apărut pe lume? Dezvoltarea fetusului
Activitatea 3: Cum apar pe lume?
Scop: Să știe cum s-a născut și cum se fac copiii
Fișa: Cum apar pe lume? (Anexa 12)

Discutați cu ei. Voi știți cum apar copiii?


Când un bărbat și o femeie sunt îndrăgostiți (se plac foarte foarte mult unul pe celălalt), ei se sărută și
se mângâie. Dacă vor, pot avea și un bebeluș. Când tatăl își pune sexul lui în cel al mamei, el varsă
acolo un lichid care conține mici semințe: spermatozoizi. Dacă una dintre aceste semințe întâlnește
semința mamei – ovulul, se formează un bebeluș.

Bebelușul crește în burta mamei (9luni), într-un fel de buzunar plin cu apă. El respiră, mănâncă și bea
printr-un fel de pai: cordonul ombilical. Bebelușul poate auzi vocile părinților.
Când bebelușul iese din burta mamei, cordonul ombilical trebuie tăiat și astfel se formează buricul.
Ziua în care te-ai născut este o zi importantă – în fiecare an, acea zi este aniversarea ta. Numeri anii de
când te-ai născut.
Bebelușii ies din burtica mamei în două feluri: prin vagin (care se lărgește special pentru a face loc
bebelușului și apoi revine la loc) sau printr-o tăietură pe care o face un doctor pe burtă, în partea de
jos – o operație.
Întâlnirea 6 – Sănătatea reproducerii și a familiei
Activitatea 3: Planuri de viitor
Scop: Participanții vor explora posibile planuri personale și ținte de viitor.
Timp: 15 min | Materiale: Foaie de lucru, pix | Metodă: Lucru individual
Etape:
Distribuie o copie a foii de lucru.
Explică faptul că acestea sunt afirmații incomplete ce solicită completarea cu propriile planuri.
Încurajează completarea cu primele idei care vin în minte.
Acordă suficient timp de lucru pentru a trece prin toate afirmațiile. Precizează că nu există răspunsuri
corecte sau greșite.
Procesare: Ce poate interveni în atingerea acestor planuri?
De ce depindem pentru a realiza toate planurile propuse?
Foaie de lucru

Mi-ar plăcea să termin ………………………………...............................................................


......................................................................................................................................
Până la sfârșitul anului aș vrea să ..…………………….................................................…….
......................................................................................................................................
Până la sfârșitul lunii mi-ar plăcea să ............................................………………….………..
......................................................................................................................................
Mi-ar plăcea să am destui bani pentru a ..................................…………………….………….
......................................................................................................................................
Ceea ce aș dori cel mai mult să schimb la mine este ........................….………..…………
......................................................................................................................................
Mi-ar plăcea ca prietenii mei să ..…………………….................................................……….
......................................................................................................................................
Mi-ar plăcea să fiu acel prieten care …..........................................………………….………..
......................................................................................................................................
Un lucru pe care vreau să-l încerc este ...............................……………………………………..
......................................................................................................................................
Un loc în care mi-ar plăcea să ajung este ..................................……………………………….
......................................................................................................................................
Una dintre calitățile mele pe care vreau să o dezvolt în viitor este..........…………………
......................................................................................................................................
Anexa 1-Fișa Păunul
Anexa 2
Atunci când mă
simt ... pot să...
Anexa 3- Respirația steluței
Anexa 4 – Limbajul pozitiv al florilor
Câteodată gândurile negative pe care le avem ne pot face să ne simțim și mai rau! Taie gândurile negative care ne pot face să ne simțim
mai rău și colorează-le pe cele care ne fac să ne simțim mai bine.
Anexa 5 – Organul sexual feminin
Deschidere urinară

Vagin

Anus

VULVĂ
Anexa 6 –Organul sexual masculin

Scrot

Penis
Testicule
Prepuț
Gland

PENIS
Anexa 7– Regulile siguranței mele
Anexa 8–Regulile sănătății mele și a celorlalți
Anexa 9 – Cum se transmit microbii?
Anexa 10 – Online în siguranță
Anexa 11– Vârstele omului
Anexa 12– Cum am apărut pe lume?