Ny “PRODEXIMP PLANUL CALITATII LUCRARII $1 SOLUTII TEHNOLOGICE DE EXECUTIE PT. ALIMENTARE CU APA Intocmit, Responsabil calitate: ing. Ciorba Adrian Verificat si aprobat, Responsabiltehnic cu executia: ing. Pop Grigore/ Vue a DENUMIREA OBIECTIVULUI: Executie lucrari pentru proiectul: “CONSTRUIRE RETEA DE CANALIZARE, STATIE DE EPURARE SI EXTINDERE RETEA DE APA, IN COMUNA BUDACU DE JOS, JUDETUL BISTRITA NASAUD” AUTORITATEA CONTRACTANTA: COMUNA BUDACU DE JOS (CONSILIUL LOCAL AL COMUNE! BUDACU DE JOS)Donumirea societati S.C, PRODEXIMP SRL. Locaiitatea Satu Mare Telefon 00 40 261 717435 Date de identificare Fax 00 40 261 711475 E-mail office@prodeximp.ro [Cod fiscal RO 8126900 PLAN DE MANAGEMENT AL CALITATI Executie lucrari pentru proiectul: “CONSTRUIRE RETEA DE CANALIZARE, STATIE DE EPURARE SI EXTINDERE RETEA DE APA, IN COMUNA BUDACU DE JOS, JUDETUL BISTRITA NASAUD" PREAMBUL $1 DESCRIEREA SISTEMULUI CALITATI Prezentul plan al calititi realizeaza legdtura Intre cerinfele standardului SR EN ISO 9001 din 2000, documentele sistemului calittii specifice societétii noastre gi conditile concrete pentru realizarea lucra contractate, Planul calitafii furnizeaza clientului argumentele necesare pentru realizarea proiectului in conformitate cu normele calitatii specificate si implicate. Prezentul plan completeszé celelalte documente specifice sisterului calitafii din firma noastra gi realizeazd o cumulare sintezi a tuturor documentelor specifice proiectului (lucrdril) + extras din declaratia conduceri, (4 OBIECTUL, SCOPUL $I DOMENIUL DE APLICARE ] Prezentul plan de management al caltatii in constructii asigura clientul c& firma noastré tsi desfigoard activitatea In concordanta cu standardul SR EN 9001:2000, Manualul Calitafii al societatii si cu Legea nr. 10/1995. Acest Plan al calitati descrie cerintele si masurile adoptate de societatea comerciala S.C. PRODEXIMP S.RLL. pentru asigurarea calitati lucrarilor de executie a obiectivului: Executie lucrari pentru projectul: “CONSTRUIRE RETEA DE CANALIZARE, STATIE DE EPURARE SI EXTINDERE RETEA DE APA, IN COMUNA BUDACU DE JOS, JUDETUL BISTRITA NASAUD”. Planul Calitati prezinta capacitatile si disponibiltatle care pot fi dezvoltate de catre sociatate, pentru a realiza produse si pentru a presta servicii cconforme cu cerintele clientului, cu prevederile si legisiatia in vigoare la nivel republican, specifice profilului de activitate declarat si autorizat. Planul Calitati: constituie cerinte obligatorii pentru intreaga societate, pentru fiecare compartiment din cadrul societati si pentru fiecare angajat. Totodata, Planul Calitati contribuie la consolidarea increderi clientului, ca pe parcursul tuturor activator desfasurate, societatea respecta cerintele specificate in contractele perfectate si cerintele aplicabile spectficului actvitatilor destasurate/prestate. Prezentul Plan al caltati este elaborat si difuzat cu scopul de: ‘a documenta politica si obiectivele societati privind calitatea ; + a documenta sistemul calitati +a mentine sub control procesele care influenteaza calitatea ; Planul Calitati contine referir relevante privind asigurarea conformitatii executiel cu cerintele beneficiarulu, rezolvarea interfetelor societate - client, societate - subcontractanti/ furnizori. Prezentul Plan al Calitatii este aplicabil tuturor compartimentelor din cadrul societatii S.C. PRODEXIMP S.RLL. implicata in realizarea lucrarior, in calitate de: constructor / executant direct. Acest document este aplicabil tuturor comenzilor/contractelor asumate de catre societate, (2. DEFINITI $1 ABREVIERI ] 2.4. DEFINITH Definitile sunt menfionate tn Manual caltafi, in volumul Q.M, PRODEXIMP - 02, cap.3. In mod deosebit mentionam urmatoarele defini PRODUS = rezultatul unor activitati sau procese (produsul poate fi material, imaterial sau combinate ale acestora); PROIECT = grup de activitati pentru realizarea unui produs de calitate specificata, la un pret de cost dat sila un pret stabil; PLANUL CALITATII = document ce prezinté proiectele specifice calitatii, resursele gi secventele activitatilor pentru un anumit produs gi utiizeaza cerintele din manualul calitati.2.2. ABREVIERI “Abrevierile sunt menfionate in Manualul cat ‘In mod deosebit mentionam urmatoarele abrevieri = CQ=controlor de calitate = CQi.= controlor de calitate — intern ‘controlor de calitate — intern — ierarhic CQ.e-= controlor de calitate — extem (pe societate) ssponsabil tehnic cu executia lucrariiatestat MLPAT > RIEL RELL = responsabil cu executia lucrarilor (neatestat) RAQ = responsabil cu asigurarea caliti. in volumiul QM, PRODEXIMP - 02, cap.3. '3, DOCUMENTE DE REFERINTA - DOCUMENTE DE INTRARE DOCUMENTE DE REFERINTA sunt menfionate in Manuaiul Calista, QM. PRODEXIMP - 03, capa Spectfice sunt urmatoarele: SR EN ISO 9001/2000, SR ISO 1400/2008 si OHSAS 18004 3:1, DOCUMENTATIA TEHNICA DE REFERINTA A LUCRARIT Documentafia tehnica de referints Nr | Faza de lucru sau categoria de lucréri | —(proiect, caiet de sarcini, pian de calitate, tehnologii, grafice, etc.) Edifja tn vigoare a documentatiei tehnice de referini3, lucr. _| Retea de canalizare Proiect + Caiet de sarcini Pr 2 | Retele sub presiune. Proiect + Caiet de sarcini PT 3 | Statie de epurare Proiect + Caiet de sarcini PT 4 | Racorduri canalizare Proiect + Caiet de sarcini PT. 5 | Subtraversani Proiect + Caiet de sarcini PT 6 | Extindere retea de alimentare cu apa Proiect * Caiet de sarcini PT 7_| Refacere sistem rutier Proiect + Caiet de sarcini PT | Organizare de santier Proiect + Caiet de sarcini PT 3.2, DOCUMENTELE SISTEMULUI CALITATII — specifice societatil Denumirea documentului POSMQ: PDP; L.T.L/C; P.C.GVIL ete Proceduri documentate ale sistemului de calitate: PDSMQ - 01 4.2.3 Controlul documentelor PDSMQ - 02 4.2.4 Controlulinregistrailor 1 | PDSMQ-03 8.2.2 Audituri interne PDSMQ - 04 8.3 Controlul produsului neconform PDSMQ - 05 8.5.2 Acfluni corective PDSMQ - 06 8.5.3 Actiuni preventive PDPQ-01 Comunicare; (65.3) PDPQ-02 Analizé efectuata de management; (56) PDPQ-03 Asigurarea resurselor (6.1.) PDPQ-04 Resurse Umane; (62.1) PDPQ-05 Infrastructura simediu (6.3-6.4.) PDPQ-08 Elaborarea planului de management calitate (7.1.) PDPQ-07 Analiza cerintelor, (7.2.4:7.2.2) 2 | PDPQ-08 Aprovizionare; (74) POPQ-09 Productie si furnizare de servic; (7.5.1.) PDPQ-10 Identificare trasabiltate; —(7.5.3.) PDPQ-11 Proprietatea clientului; (7.54) PDPQ-12 Controlul dispozitivelor de masurare monitorizate —-(7.6.) PDPQ-13 Mésurarea satisfaciie clientulu; (82.1) PDPQ-14 Monitorizarea si masurarea proceselor (823) POPQ-15 Monitorizarea si m&surarea produsulul (24) PDPQ-16 Analiza datelor (64) 3 | PROCEDURI TEHNICE de EXECUTIE - conform anexe PROGEDURI OPERATIONALE PO 4 | Selectarea subcontractantilor APRO1 Lansarea, derularea gi finalizarea contractului LOFC-01(4. PCANUL CALITATI [44 CONDITIPREALABILE 4.1.1, ELABORAREA, VERIFICAREA, AVIZAREA $1 APROBAREA P.M.Q. a4. >xecutant S.C. PRODEXIMP S.R.L. ‘Satu Mare, Ghe. Doja 3 4.1.1.5. Avizat P.M.Q. fa data de_ Numele: Ing. Ciorba Prenumele: Adrian Functia: Sef compartiment CQ ‘Semnatura 41.4.2. Santier 4.1.1.6. Beneficiarul Lucrarit roiectare si execulie lucrari pentru obiectivul de investive: :xecutie lucrari pentru proiectul: “CONSTRUIRE RETEA DE CANALIZARE, STATIE DE EPURARE SI EXTINDERE RETEA DE JAPA, IN COMUNA BUDACU DE JOS, JUDETUL BISTRITA \ASAUD" COMUNA BUDACU DE JOS (CONSILIUL LOCAL AL COMUNE! BUDACU DE JOS) 4.1.1.3. Intocmit PMG. la data de 4.4.4.7. Aprobat P.M.Q. la data Numele: Ing. CIORBA Prenumele: Adrian Functia : Sef compartiment CQ ‘Numele: Ing. CORBA Prenumele: Adrian Funcfia : Sef compartiment CQ Semnatura Semnatura 4.1.1.4. Verificat P.M.Q. la data de ‘Numee: ng. CIORBA Prenumele Arian Funetia : Sef compartiment CQ. ‘Semnatura 4.1.2. COMPLETARI $I MODIFICARI P.M.Q._ Confit Sema Respowsbion Data | CapiPetPag | completrisaual / senefciar | Proiectant | Executant | mentnerea P.M.Q, ing. Corba Adrian 41.3. LISTA DE DIFUZARE ~lictaia lucréri sus men{jonate 42. IDENTIFICAREA PARTILOR CONTRACTANTE ‘42.4, OBIECTUL CONTRACTULUI 42.2. PARTILE CONTRACTANTE eects 4.2.2.3, Projectant: 42.25, Verificator de ‘COMUNE! BUDACU DE JOS) Investitor prolect-atestat Denumire renumele: COMUNA BUDACU DE JOS | Denumire: SC SOMES TOP GRUP SRL (CONSILIUL LOCAL AL Responsabil: ing. Bogdan Costin ‘42.2.2 Titular de contract, 4.2.2.4. Executant (constructor) 42.2.6.Consultanta Denumire: S.C. PRODEXIMP S.R.L. ‘Adresa: Satu Mare Str. Gheorge Doja, nr. 3 Tel. 00 40261 717435 Fax: 00 40 261 711475 Responsabi: ‘Agent economic: S.C. PRODEXIMPS.R.L. ‘Adresa reprezentantului ‘Adresé: Satu Mare Str. Gheorge Doja, nr. 3 Tel, 00 40 261 717435 Fax: 00 40 261 711475, Denumire Adres Tel. Fax Responsabil (nume, prenume, functie)[43. PREZENTAREA LUCRARIT Pe extinderea retelei de alimentare cu apa propusa prin proiect sunt necesare: ‘©7748 mide conducta de alimentare cu apa + 23 buc camine de vane © 47 hidranti supraterani [4.3.1 DESCRIEREA LUCRARILOR ] Pentru extinderea reteielei de distribute au fost prevazute din tubulatura PEID PE100 PN10 DN 100; Reteaua este prevazuta In sistem ramificat si porneste din caminele retelei existente prin ale sistemiului de alimentare cu apa. Alimentarea cu apa a consumatorilor se va face prin bran§amente individuale, ‘Conductele se vor poza paralel cu drumul, si montajul se va executa pe terenuri aparJinStoare domeniului public, in afara limitelor propnetajilor, subteran, in sapatura deschisa, sub adancimea maxima de inghet. Pentru identificarea conductei, pe toata lungimea se va monta banda avertizoare din PVC cu inserjie metalica detectabila, la 20-30 cm deasupra conductei. Pe extinderea retelei de alimentare cu apa propusa prin proiect sunt necesare: ‘7718 mide conducta de alimentare cu apa + 23 buc camine de vane * 47 hidranti supraterani Caminele vor fi executate ingropat, din beton armat prefabricat si vor fi utilate cu vane cu sertar plan si corp cauciucat. Numarul de vane dintr-un camin: (n-1), unde n este numarul conductelor ce se intersecteaza intr-un camin, Accesul In camine se va face printr-un capac de fonta carosabil. Toate Caminele vor fi amplasate in afara zonei carosabile. Traversarile vailor se vor realiza prin prindere de pod, ‘Traversarile drumurifor laterale ale drumului comunal se vor realize prin sapatura deschisa. La finalizarea lucrarilor va fi efectuata proba de presiune. 41. Lista de standarde, Normative si alte prescri Legea 10/1995 HGR nr. 766/1997 Legea 50/1991 HGR nr. 28/2008 Ordin MFP/MTCT nr, 762/913/2005 Ordin MFP/MLPTL nr.1013/873/2001 HGR nr. 1425/2006 UG — 195/2005 Legea 265/206 Legea 107/196 Lege privind calitatea in construct Pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construct Lege privind autorizarea executari constructor si unele masuri pentru realizarea locuinjelo Privind aprobarea conjinutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitlor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru objective de investi silucrari de interventi Pentru completarea Ordinului MEP si MLPTL nr. 1013/873/2001 Privind aprobarea structuril, continutului si modului de utllzare a documentajie! standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achizitia publica de servicit Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a pevederilor Legil nr. 319/206 Privind protectia mediului Pentru aprobarea OUG 4195/2005 privind proteciia mediului Legea apelor Legea 310/204 Pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 Legea 112/206 Pentru modificarea si completarea legil apelor nr. 107/1996 HGR nr. 930/2005 Pentru aprobarea normelor speciale privind marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica Ordin MSF nr.236/2002 Pentru aprobarea notmelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populate 122-1999 Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a refelelor de alimentare cu apa sicanalizare ale locaitlor Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare a localitajilor din mediu ruralNormativ pentru proiectarea tehnologica a stajilor de epurare a apelor uzate orasenett, trepte de epurare mecanica sj biologica gj linia de prelucrare sj valorficare a namolurilor Normativ pentru proiectarea construcpor si instalajlor de epurare a apelor uzate orafenest. Partea a Ill-a: stati de epurare de capacitate mica sj foarte mica Normativ privind stabilrea limitelor de Incarcare cu poluanji a apelor uzate industrial sj orasenctit la evacuarea in teceptori naturali (HG 352/2005) Normativ privind condipe de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale locaitatilor (HG 352/2005) Normativ pentru proiectarea antiseismica a construcpor Teren de fundare. adancimi maxime de inghej Zonare seismica, macrozonarea teritoriului ramanioi Construct hidrotehnice - incadrarea In clase de important ‘Alimentari cu apa. determinare cantitatilor de apa potabila pentru locaiti urbane si rurale Retele ediltare subterane. Condign de amplasare Canalizari exterioare. Prescriptt de proiectare. Partea 1: Determinarea debitelor de apa de canalizare Canalizari exterioare. Prescript de proiectare. Partea 2: Determinarea debitelor de apa meteorice Retele de canalizare In exteriorul claditilor. Partea |. Generaiti si definti Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea Il. Condp de performanta Retele de canalizare in exteriorul cladirlor. Partea Ill. Prescript generale de proiectare Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea IV. Dimensionare hidraulica f i consideratiireferitoare la medi Retele de canalizare in exteriorul cladirior, Partea VI. Instalati de pompare SR 9312-1987 STAS 12594-1987 STAS 3051-1991 STAS 2448-1982 STAS 2308-1981 SR 404/1-1998 SR 404/1-1998 STAS 6086-1980 SR 6898/1-1995 STAS 7656-1990 SRISO 1127-1996 SRISO 1127-1996/A99:2002 STAS 10358-1988 TAS 6875/2-1992 STAS 10617/2-1984 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte. Prescrpti de proiectare Canalizari. Stati de pompare. Prescripti generale de proiectare Canale ale retielelor exterioare de canalizare Canalizari. Gamine de vizitare Alimentari cu apa sj canalizari. Capace sj rame pentru camine de vizitare evi de otel fara sudura laminate la cald Tevi de ote! fara sudura laminate la cald, Modificarea 1 Tevi patrate si dreptunghiulare din otel fara sudura Tevi de otel sudate elicoidal. Partea 1: tevi de uz general Tevi de olg\ sudate longitudinal pentru instalafli Tevi de otelinoxidabil, Dimensiun, tolerance si mase liniare conventionale Tevi de osel inoxidabil. Dimensiuni, tolerance si mase lniare conventionale evi rotunde fara sudura trase sau laminate la rece din oteluri inoxidabile sau refractare Tevi din policiorura de vini (poliester armat cu fra de sticia) neplastifiata. Dimensiuni evi de polietilena de inaita densitate. Dimensiuni Legea nr. 10/1995 privind calitatea tn constructi, H.G. nr. 766 (21.11.1997) Anexa 3. Regulamentul privnd stabilrea categoriei de importanta a constructilor ‘Anexa 4 Regulamentul privind urmérirea comportari in exploatare, interventil constuctilor Normativ pentru verificarea calitai gi eceptia lucrérilor de constructi i instalati aferente (ICCPOC nr. 61/30.10.1985 -8C1-2/1986) Instructiuni pentru verificarea calititi si receptia lucrérilor ascunse la construct gi instalaii aferente (IGSC nr. 28/7.11.1976) precum gi modificri ia Instructiuni (IGSIC nr, 20/04.04.1977 BC4/1976 5i BC4/1977 ) (€83-75 indrumator privind executarea trasérii de detaliu in constructi (MCinr. 48/08.12.1975 8C1/1976 ) - C169-88 Normatiy privind executarea terasamentelor pentru realizare fundatilor constructllor civil $i industriale {ICCPDC nr. 59/38,08.1988 - BC5/1988 ) -P10-86 Normativ privind prolectarea gi executarea lucrailor de fondatidirecte la constructi (ICCPDC nr. 10/06.03.1988 ~ BO1/1987 si BC3/1988) C140-86 Normativ pentru executarea lucrarlor din beton gi beton armat, inlusiv modifcarile aparute pe parcurs (ICCPDC nr, 4/17.02.1986; nr. 33/29.04.87; nr, 12/20.02.1988 -BC12/1986; 11/1987; 10/1988) STAS 10101/0A-77 Acfiuni in construct. Clasiicarea gi gruparea actiunior. in timp si postutiizareaindicativ reglementare Denumire reglementare tehnica tehnica CR6-2006 Cod de proiectare pentru structur din zidarie CR62013 God de proiectare pentru structur din zidarie NP 122-2014 | Normativ pentru proiectarea structurlor de fundare direct& = NP 134-2014 | Normativ privind proiectarea geotehnica a lucrarlor de epuizmente 50-1986 Instrucfiuni tehnice pentru proiectarea gi folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton NP 133-2013 | Normativ pentru prolectarea, executarea gi exploatarea sistemelor de alimentare cu apa gi canalizare a localitatiior P 73-1876 Instructiuni tehnice pentru prolectarea gi executarea recipienfiior din baton armat gi beton precomprimat pentru lichide P 83-1687 Instrucfiuni tehnice pentru calcul si aleatuirea constructiva a structurilor compuse beton- ote! CREAAT2013 Cod de proiectare a construcfilor cu perefi structurali de beton armat P100/1-2006 | Cod de proiectare seismicé-Partea |-Prevederi de proiectare pentru cladiri P1007-2013 | Cod de proiectare seismica- Partea I-Prevederi de proiectare pentru cladir P100/3-2008 | Cod de proiectare seismic&- Partea Il Prevederi de proiectare pentru evaluarea seismic a cladirlor existente NE 007-1896 | Normativ pentru executarea tencuielilor umede groase gi subtri NE 008-1887 | Normativ pentru imbunatatirea terenurior de fundare slabe, prin procedee mecanice. Compactare cu maiul foarte greu- caiet Vill NE 012/2-2010 Normativ pentru producerea betonulul si execularea lucrarilor din beton, beton armat, beton precomprimat-Partea |: Executarea lucratilor din beton NE 013-2002 | Cod de practic& pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat gi beton precomprimat NE014-2002 | Normativ pentru execularea imbrécaminjlor rutere din beton de ciment in sistem de cofraje fixe gi gisante NP 120-2014 | Normativ privind cerinle de proiectare, execufie si monitorizare a excavatilor adanei In zone urbane NE025-2003 | Normativ prvind interventi de urgenfa la imbracaminfi btuminoase pe timp friguros NE 036-2014 | Cod de practica privind executarea gi urmiarirea execufel lucrailor de zidarie (GE 026-1087 | Ghid pentru executia compacta in plan orizontal snclinat a terasamentelor ‘ST 008-2011 | Specficatie tehnicd privind produse din ofel utlizate ca armaturi: cerinfe gi crteri de perforant CD 88-2001 Normativ prvind repararea gi ntrefinerea podurllor gi podetelor de sosea din beton, belon armat, beton precomprimat gi zidarie de piatrd CD 151-2002 | Normativ privind executare imbracaminjlor rulieré din beton de ciment cu granuloztate| aiscontinud NP 095-2004 | Normativ privind proiectarea zone’ platformei ci din punct de vedere al protecici Impotrva inghetuli 152070 Normativ pentru proiectarea si executarea instalafilor de ventiiare gi clmalizare 11871-2001 Normativ pentru proiectarea gi executarea instalalilorinterioare de curen{ slabi aerente cladiiorcivile gi de productie P118-2015 | Normaliv prvind securtatea a incendiu @ construcjilor, Partea @ ia -Instalaii de detectare, semnalizare gi avertizere PE76/1094 | Normativ de incercdri i masurdtor la echipamente gi instalafielectrice PE 10672003 | Normativ pentru proiectarea si executarea inilor electrice aeriene de joasd tensiune NP 061/2002___| Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat atfcial din cain NP 089.2004 | Normallv pentru proiectarea, executarea, verifcarea si exploatarea instalajlor elecrice in Zone cu pericol de explozie [19-1904 ‘Normativ pentru proiectarea si executarea instalatilor sanitare P 11672-2073 | Normativ privind securitatea la incendiu a construcilor, Partea a-I-a- Instalali de stingere 143-2015 ‘Normativ privind proiectarea si executarea instalatilor de inedizire central131-1999 Normativ pentru proiectarea gi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere efiate (6.P.L) GP 121-2013 | Ghid de proiectare gi execulie privind protectia imeotiva coroziunl NP 084-2003 jormativ pentru proiectarea, executarea gi exploatarea instalatilor sanitare gia sistemelor de alimentare cu apa gi canalizare ullizand conducte din mase plastice GP 046-1999 | Ghid de proiectare si execulje pentru construcfile aferente cali de rulare a tramvaielor. Satisfacerea exigentelor de calitate GP051-2000 __| Ghid de proiectare, execulie gi exploatare a centralelor termice mil GP 065-2001 | Ghid privind proiectarea si execuia ucrBilor de remediere a hidroizolafilor biuminoase la acoperiguri de beton GP 070-2002 | Ghid de proiectare, execufie gi exploatare a protecilor anlicorosive pentru rezervoare din lel ingropate GP 080-2003 | Ghid pentru proiectarea gi executia consolidari prin precomprimare a structurior din beton armat gi din zidérie ‘GP 087-2003 | Ghid privind proiectarea gi execufla rezervoarelor nici din elemente prefabricale in zone rurale © 14-1982 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate ugoare la lucrarile de zidérie 16-1984 Normaliv pantru realizarea pe timp figuros a lucrarlor de construc gi a instalailor aferente © 17-1982 Instructiuni tehnice privind compozita si prepararea mortarelor de zidarie gi tencuiala ©28-1999 Normativ pentru sudarea armaturifor de ofel - beton © 56.2002 Normativ pentru verificarea calitai si receptia lucrérilor de construcfi gi instalafil aferente © 56-1985, Normativ pentru verficarea caitati si receptia lucrarlor de instalati aferente constructidor 116-1999 Normativ de siguranta la foc a constructor P1182-2013 | Normativ privind securitatea la incendiu a constructilor, Partea avli-ainstalaji de stingere (©10710-2002 | Normativ pentru proiectarea si executarea lucralor de izolai termice la cldir €130-1978 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor gi betoanelor © 142-1985 Instrucfiuni tehnice pentru executarea gi receptionarea termoizolafilor la element de instalati C 148-1987 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton gi beton armat 6150-1989 Normativ privind caltatea Imbinarlor sudate din ofel ale constructor civie, industriale gi agricole 6155-2073 Normativ privind prepararea gi utlizarea beloanelor cu agregate ugoare C 169-1988 ‘Normativ privind executarea lucréilor de terasamente pentru realizarea construcfilor civile siindustriale © 170-1987 Instructiuni tehnice pentru proteciia elementelor din beton armat si beton precomprimat, supraterane in medi agresive naturale si industriale © 172-1988 instrucfiuni tehnice pentru prinderea si montajul tablelor metalice profit la executarea Inveltorilor gi peretlor © 200-1987 Instructiuni tehnice pentru confrolul calRafi betonulul in construcfi ingropate prin metoda carotajulul sonic NP-125:2010 | Normativ prvind fundarea construcfilor pe p&manturi sensible la umezire NP028-2002 | Normativ de proiectare, executie si exploatare pentru rejele termice cu conducte preizolate ‘NP-03i-1999 | Normativ pentru proiectarea, executia 51 exploatarea instalaiiior de incalzre prin radiajie de pardoseald NP 040-2002 | Normativ pentru proiectarea, execulia gi exploatarea hidroizolatilor la clédir NP 043-2000 | Normativ pentru proiectarea structurilor de poduri cu grinzi inglobate in beton NP 058-2002 | Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor centraizate de alimentare cu energie termicd-retele si puncte termice NP 064-2002 | Ghid privind proiectarea, execufia si exploatarea elementelor de construchi hidrolzolate Gu materiale bituminoase si polimerice NP 068-2014 | Normativ privind proiectarea, execulia 1 exploatarea Invelitorior acoperigurilor In pant Ta lai NP 075-2002 | Normativ pentru utiizarea materialelor geosintetice la lucrBile de constructilNP 093.2003 _| Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de varste diterite sia conectorilor pentru lucréri de cémaguieli si suprabetonri GE 027-1997 | Ghid pentru proiectarea gi execulia lucrarilor de aparare gi consoldare a taluzurilor ia ccanale gi diguri 7 - 17-2017 Normativ pentru proiectarea gi executarea instalatilor electrice cu tensiuni pana la 1000 c.a gi 1500V cc NTE 007/2008 | Normativ pentru proiectarea gi executarea relelelor de cabluri electrice MP 030-2003 | Metodologie pentru consolidarea stratului supor (zidarie, tencuieli) si tratamentul ‘suprafefelor pictate la constructille vechi cu valoare de patrimoniu, in condi de umiditate excesiva si existenta biodegradarii Ordinal ANRE ar. | Norme tehnice privind proiectarea, executarea gi exploatarea sistemelor de almentare Cu 1912009 gaze naturale ‘ST 023-1989 ‘Specificafie tehnica privind controlul caltdfi executiei sistemelor de distribufe a gazelor ‘raturale utiizand conducte din polietilend de medie densitate. Cerinte de calitate. Procedura de verificare ‘ST 024-2000 ‘Specificatie tehnicd privind tehnologile de execulie gi procedeele de verificare a sistemelor de distributie a gazelor naturale, cu conducte din polietilend GP 106-2004 | Ghid de proiectare, executie gi exploatare a lucrarllor de alimentare cu apa gi canalizare in mediul rural NP 109-2004 | Normativ pentru proiectarea Inilor gi stailor de cale ferat& pentru viteze pand la 200 km/h (GE 028- 1987 | Ghid pentru executarea lucrrilor de drenajorizontal gi vertical ‘ST 042-2002 | Specficatie tehnicd privind ancorarea armaturilor cu ragini sintetice fa ucrdie de consolidare a elementelor si structurlor din beton armat-proiectare gi executie NP 102-2004 | Normalv pentru proieclarea si montajul pereflor coring pentru satisfacerea cerinfelor de calitate prevazute de Legea nr. 10/1995. NP-074-2014 | Normaliv privind documentafile geotehnice pentru construct NP 113-2004 | Normativ privind proiectarea, executia, moritorizarea gi receplia peretilor ingropatl © 133-2014 Tastruc{iuni tehnice privind imbinarea elementelor de construcji metalice cu guruburi de inatd rezistenta pretensionate © 26-1985 Normativ pentru incercarea betonulu prin metode nedistructive. C 28-86, cu completarle ulterioare, cu exceptia capitolelor 6 - 9 din partea a Il-a a normativului C 26-88, tsi Inceteaz’ aplicabilitatea. Inlocuit de NP 1372014 - Normativ pentru evaluarea C4198 Tnstruchuni tehnice pentru Incercarea betonului cu ajutorul carotelor. Inlocuit de NP 137- 2014-Normativ pentru evaluarea in-situ a rezistenfei betonului din constructile existente NP 121-2006 | Normativ privind reabiitarea hidroizolafilor bituminoase ale acoperigurilor cladirlor 127-1982 Tnstructiunitehnice privind stabiirea clasei de calitate a imbinarilor sudate de conducte tehnologice GT-063-04 Ghid privind eriterile de perforant’ ale cerinfelor de calitate conform legi nr. 10/1995 privind caltatea In construct, pentru instalati sanitare ‘CD 148-2003 | Indrumtor privind tehnologia de execufie a stralurior de fundalie din balast prin compactarea acestora la umiditatea cuprinsa in domeniul optim de umiitate de ‘compactare LMT. nr. 47 | Norme tehnice privind amplasarea lucrarllor ediltare, a stalplior pentru instalali gia 27.01.1998 ppomilor tn localitatile urbane gi rurale 2, Masuri in perioada premergatoare inceperil executiet Beneficiarul lucrarii va asigura documentatia complet’ a proiectului (fazele P.T. si D.E.) in numar de exemplare legal gi rezolvarea operativa a tuturor sesizarilor proiectantului si executantului pe linia respectarit tuturor obligatilor ce-i revin La primirea documentatiei tehnice pe gantier geful gantiorului va asigura cuncasterea proiectului de tofi factorii care intervin In execulie, cerand in mod obligatoriu sprijinul proiectantuWI in limurirea eventualelor neclaritafi In ceea ce priveste solutile adoptate in proiect sau neconcordante intre specialitat, Incheindu-se un proces verbal In acest sens Intre beneficiar, executant gi proiectant. In cazul introducer de c&tre executant a unor tehnologii noi sau diferite de cele prescrise in proiect, se impune avizarea acestora de cétre prolectant si consemnarea modificarilor intr-un proces verbal. Acest lucru este valabil ori de cAte ori intervine vreo modificare In cea ce priveste tehnologia adoptata sau calitatea materialului folost.Se va stabili programul calendaristic pentru verficarea $i receptia calitativé a fazelor determinante fara de care executia nu mai poate fi continuat = terenul de fundare - fundatile = __structura inainte de finisaj conform programului de urmaiire La punctul de lucru se va efia in mod obligatoriu un exemplar din cele mai importante acte normative - necesare pentru execulia corectd a lucrérilor - precum gi un exemplar din Caiet de sarcini (at&t cel General cat si cel Specific obiectulul in executie), registrul de procese verbale de lucrari ascunse, documentele primare de Confirmare a calitaii materialelorutiizate si condica de aispozitii de gantier. LLucrérle de terasamente nu se vor incepe inainte de efectuarea operatiei de predare-primire a amplasamentului, trasarilor, reperelor, consemnate fit-un proces verbal de delegatii beneficierul, executantului gi proiectantulu ‘Seful de gantier va trebui s consemneze int-un proces verbal, inaintea tnceperi lucrilor, existenta tuturor condifilor de execufle privind asigurarea unei executii corecte conform normativelor in vigoare in cea ce privegte dotarea tehnico-materialé si cu oameni af punctului de lucru. 3, Masur in timpul executiel Realizarea infrastructuri SSpéturle pentra fundatii se executé dupa terminarea urmatoarelor lucratl pregatitoare: + trasarea axelor gi dimensiunilor fundatilor ‘= verificarea amplasamentului in ceea ce priveste existenta in pamant a unor instalatii sau altor obstacole # asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea i functionarea normal a utilajului de lucru, depozitarea materialelor si instalatilor auxiiare necesare executii. Pe parcursul executéri lucrérilor de sdpaturd executantul va examina fiecare portiune a sapatutlor, va stabili toate masurile de sprijinire a malutlor pentru evitarea prabusiii lor in timpul executiei si va asigura respectarea tuturor prevederlor din normele de protectia si securitatea muncit inainte de inceperea executari fundatilor se va face receptia sdpaturilor verificénd urmatoarele: ‘+ axele gi dimensiunile fundatilor, incadréndu-se in tolerantele admisible in plan orizontal si pe verticalé conform P10-86 cap. 10 pct. 10.4, In prezenta proiectantului de rezistenta; + vetificarea terenului de fundare de c&tre specialistul geotehnician al proiectantului, in cea ce priveste corespondenta intre situaiia realé si cea avutd In vedere la proiectare. Dacd caractersticile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare, masurile se stabilesc Impreund cu proiectantul de rezistenta. Receptia sépaturilor se consemneaza intr-un proces verbal in prezenta beneficiarului, executantului si proiectantulul. Aceast® receptie reprezints faza determinant’, existenta lui conditioneaza continuarea lucr&rior. Executarea fundatilor @. Condit generale Betonarea va fi condusa nemijloct de seful punctului de lucru gi poate fi Inceput dacéi sunt indeplinite condiile prevazute in normativul C140-86 referitoare la pregatirea turnaiil betonului + intocmirea figei tehnologice pentru betonarea obiectivulu si instruirea formaiunilor de lucru, + receptia calitativa a lucrarlor de sapaturé Materialele intrebuinfate trebuie 8& corespunda indicatilor din proiect (plange gi piese scrise) si prescriptilor din standardele si normativele aferente. Calitatea materialelor va fi atestata de certificate de Calitate Intocmite de unitatea de aprovizionare, Fundatia se executa far Intrerupere pe distana dintre doua rosturi de lucru prevézute In proiect sau figa tehnologicd. Durata maxima de intrerupere @ betondrii nu trebuie s8 depdseascd timpul de Incepere a prizei betonului, in caz contrar este necesaré luarea unor masuri speciale la reluarea tuméti Im lipsa unor determinari de laborator, aceasta duraté se va considera 2 ore de la prepararea betonului fn cazul folositicimenturilor cu adaos de intirziere gi 1.5 ore in cazul cimenturllor fara adaos. In cazul cénd s-a produs 0 intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnaril este permis’ numai dupa pregétirea prealabilé a suprafetei rosturilor conf. C140-86, Dac betonul adus la fata locului de punere in ‘opera nu se Incadreazé in limitele de lucrabiitate admise sau prezinté segregari, va fi refuzat, find interzisd ppunerea lui In lucrare, Se admite tmbunatatirea lucrabiitajiinumai prin folosirea unui aditr superplastifiant cont, 140-86. Betonul trebuie rspéndit uniform in lungul elementului,lirmérindu-sc realizarea de straturi orizontale de max. 50 cm indilime situnarea noului stra inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior In cazul turnarii betonului in cofraje se va urméri comportarea gi mentinerea pozitiel intiale a cofrajelor gi sustinerilor acestora, luandu-se mésuri operative ir cazul constatérii unor deplaséri sau ced&ri. In cursul executiei lucrarilor de fundati se vor respecta prevederile normelor de protectia muncit .Fundati continue din beton simplu Se vor executa respectand prevederile generale de la punctul a. precum gi cele aferente din normativele C140-86 51 P10-86,©.Controlul si receptionarea fundatiior Se efectueaza in condiile din regulamentele gi normativele in vigoare (C 140-86; C56-85; Ordonanf nr, 2/14,01.1994 etc). Concluzile vor fi consemnate in proces verbal de lucrari ascunse semnat de beneficiar, executant si proiectant. Realizarea subsolului: peret $i plangee 1. Succesiunea fazelor de lucru Montarea coftajelor ptr. pereti Montarea armaturilor in perel (unde este cazul) Inchiderea cofrajelor ptr. perefi Tumarea betonului in pereli pind la cota inferioard a centuri (respectv alt cotd prevazuta in proiect) Decofrarea pereflr- Ia termenele prevazute de conducdtorul tehnic al ucrai in functie de temperatura medie din perioada de intérre a betonului si de tipul cimentuluifolost la prepararea betonului - in conformitate cu prevederile normativului C140-86 Montarea cofrajelor pentru grinzile gi placa plangeului peste subsol Montarea armaturi In centur, grinzi gi placa peste subsol ‘Turnarea betonului in centuri, grinzi si placa Decofrarea la termenele stabilte conf. C140-86 », Realizarea cofraelor ga sustinerior. La executarea cofrajelor se vor respecta prevederie din cap. 2 a normativului C140-86, Se va verifica periodic caltatea cofrajelor in special in cea ce priveste etangeitatea. Cofrajele se vor ccurdta sf se vor unge inainte de folosire. Manipularea, transportul si depozitarea coftajelor se va face astfelIncit sii se evite deformarea gi degradarea lor. Este interzisd depozitarea cofrajelor direct pe pmant sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofra Inaintea inceperii operatiei de montare a cofrejelor se vor curati si prega’ suprafafele de beton care vor veni in contact cu betonul ce urmeaz’ a se turna § se va verifica gi corecta pozitia armaturlor de legatura sau continuitate, Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operati + trasarea pozitei cofrajelor + asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor + verificarea si corectarea pozitei panourilor + Inchiderea, legarea gi sprijinirea defintiva a cofrajelor Abaterile fata de dimensiunile din proiect pentru elementele de coftal si cofrajele montate sunt indicate In anexa X.3 din normativ C140-86, . Executarea armarii Ofelul beton trebuie s8 indeplineascd condiile tehnice prevlzute in STAS 436/1,2,3-80. Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare gi insofité de certficatul de calitate. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armaturd in strict conformitate cu prevederile proiectului. Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederle proiectulul, tinand seama de posiblitatle practice de montarea gi fixare a barelor, precum si aspectele tehnologice de betonare si compactare. La fasonarea barelor se vor respecta prescrintile normativului C140-86, Montarea armaturilor poate s& inceapa numai dupa receptionarea cofrajelor si acceptarea de cdtre proiectant a tehnologiei de betonare si a eventualelor rosturi de betonare. ‘Armaturile vor fi montate tn pozitia prevézuté In proiect, luindu-se masuri care s& asigure mentinerea acesteia tn timpul tuméii betonului. Pentru aceasta se vor prevedea distantieri din mortar de ciment sau masa plastica cel putin; doi distantjer la fiecare mp de placa sau perete ‘© un distanfierintre randurile de armaturi la fiecare doi metiliniari de grind in zona cu armaturi pe doua randuri ‘+ undistantir la flecare metruliniar de grind’ sau stalp. Legarea armaturilor va respecta prevederile din C140-86 Tolerantele admise la executarea si montarea armatutilor vor fi cele din C140-86, Plasele sudate vor fi utlizate in conformitate cu prevederile normativului P59-86. Inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de ofel sau diametrul difert celui prevazut In proiect se va efectua numai cu avizul scrs al proiectantulu. in cazul barelor a céror lungime de fasonare depaseste lungimea de livrare, pozitia de livrare, pozitia imbinarilor sudate de prelungire se va stabili de comun acord cu proiectant, in zone in care solicitarile sunt mai mici decit 50% din capacitatea bare Modificéile se vor inscrie pe planurile de execute si prevederile proiectului precum gi respectarea tuturor prescripilor In vigoare referitoare la montarea amaturilor. Concluzile vor fi consemnate intr-un proces verbal semnat de beneficiar, executant gi proiectant,d. Turarea betonulul Se vor respecta prescriptile normativulul ©140-86 privind transporl betonului precum si durata maxima dintre prepararea i punerea in lucru betonului, Calitatea betonuli trebuie atestatd de certificate de calitate emise ¢ unitatea producdtoare a betonului cu speciicarea conditilor de transport. Dupa efectuarea tuturor lucratilor pregatitoare, inclusiv receptionare montérii armaturilor, se trece la tumarea betonului. Betonul trebuie pus in opera In max. 15 min. de la aducerea lui la locul c tumare. La betonarea elementelor verticale (staloi,diafragme, peref) se vi respecta urmatoarele: «In cazul elementelor cu inaltimea de max. 3m, daca vibrarea betonulul r este stinjenité de grosimea redusé a elementului sau desimea armaturilor, s admite coftarea tuturor fejelor pe Intreaga inaltime gi betonarea de la parte superioara ‘+ In cazul cind apar dificult fa compactarea betonului sau indltime elementului depaseste 3 m, se va proceda la cofrarea partial a unei fete (de ma 1 m inaitime) si completarea cofrajului pe masura betondtii elementului, sa betonarea de sus si compactarea prin ferestre laterale. La betonarea grinzilorr gi placilor se va trece dupa 1-2 ore dupa terminare turnari stalpilor sau peretior pe care reazema, Grinzile ¢i pldclle care vin I legaturd se vor tuma de regula in acelasi timp. La turrnarera plécilor se vor folosi reperi dispusi la distante de max 2 n pentru a asigura respectarea grosimii prevazute In proiect. ‘Compactarea betonului se va face mecanic, prin procedeul de vibran interioaré. Alegerea tipului de vibrartor se va face de cétre executant in functie d< dimensiunile elementului si de densitatea arrmaturilor. In masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru, tumare? facéndu-se fara intrerupere la nivelul respectiv Intre doua rosturi de dilatatie. Daci acest lucru nu este posibil,rosturle de turma re se stabilesc prin proiect sau fige tehnologicd intocmitd de executant. Pentru stabilirea pozitiei rosturilor de betonare precum §i la realizarea lor se vor respecta prescripile normativului C140-86. ‘Tratarea betonului dupa turnare se face cu scopul asigurarii condijiloi favorabile pentru intérirea betonului si reducerea deformatilor din contractie. Se va asigura umiditatea betonului minim 7 zile de la turnare protejand suprafetelelibere prin acoperirea cu materiale de protectie, stropitea periodic cu apa sau aplicare de pelicule de protectie, in cazul in care temperatura mediulu este sub + § grade, nu se va proceda la stropirea cu 2p8, ci se vor aplica materiale sau pelicule de protectie. Decofrarea se va face dupa programul intocmit de executant, pentru fiecare tip de element, In functie de tipul elementului, betonul respectiv cimentul folosit, tipul de cofraj si temperaturra mediulul respecténd totodaté termenele minime recomandate de C140-86 ‘Stabllrea rezistenfelor la care au ajuns partle de constructie, in vederea decofrari, se va face prin Incercarea epruvetelor de control pe faze, confectionate In acest scop gi pastrate in condi similare elamentelor In cauzé. In cursul operatilor de decofrare se vor respecta urmatoarele regu + desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de cétre conducatorul punctulul de lucru + In cazul In care se constatd defecte de tumare care pot afecta stabiltatea constructiei decotrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pnd la aplicarea masurilor de remediere + decofrarea se va face astfel incat s& se evite prelucrarea brusca a Incércaturllor de catre elementele ce se decofreaz8, ruperea muchilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor gi sustinerilor up verificarea calitaii elementelor decofrate gi a remedierii unor defecte ca goluri, zone segregate sau necompactate corespunzator se intocmeste procesul verbal de lucréri ascunse In prezena beneficiarului, executantulu gi proiectantuli Remedierile vor fi fécute la baza detalilor acceptate de proiectant, Receptionarea calitativa a lucréilor dupa terminarea infrastructurii (plangeu peste subsol sau pana la cota zero) reprezinté o faz8 determinata far de care lucrarea nu mai poate fi continuata Realizarea suprastructurit SStructuri din beton armat monolt Succesiunea fazelor de lucrari: Vetificarea receptieifazelor anterioare lucrar de coirare fasonarea si montarea armaturilor turmarea betonulu tratarea betonulul dupa turnare decofrarea verificarea si receptionarea lucrarilor, Intocmirea procesului verbal de lucrari ascunse La executarea fazelor de mai sus se vor respecta prescriotile normativului C140-86 gi a celor expuse tn cap. 3.1.4. 50 va avea 0 atentie deosebita asupra urmatoarelor *Tnaintea montarii cofrajelor pentrru elementele suprastructuri se va verifica existenta procesului verbal de receplie a infrastructuri, a existentel si pozitiondrii corecte a mustatlor de armaturd, a pieselor Inglobate, etc. La lucrarile de montare a armaturilor: se recomanda ca armature sa se monteze, daca este posibil, sub forma de carcase preasamblate $1 poi ridicate la locul montaril cu mijjoace mecanice+ praznurile $i piesele metalice prevézute a fi Inglobate vor fi fixate prin puncte de sudurd sau legare cu satma de armétura elementului + Ia legarea armaturior, la grinzi gi stalpi vor fi legate toate Incrucigarile barelor armaturii cu colfurile ‘etneror sau cu ciocurile agrafelor, barele inclinate vor fi legate in mod obligatoriu de primi etrieri cu care se incruciseazd + Inlocuirea armaturilor prevazute In proiect se face numai cu acceptul scris al proiectantului La lucrari de turnare a betonulu: + daca la montarea si receptionarea armaturil a trecut o perioada Indelungata si se constaté prezenta rugine! neaderente, armatura se va demonta, iar dupa curate si remontare se va proceda ia o noua receptie calitativa + Inditimea de cadere liber’ a betonului nu trebuie s& fie mai mare de 3 m la elementele cu létime sub + im, respectiv 1,5 m in celelalte cazuri, inclusiv elemntele de suprafata. Betonarea elemntelor cofrate pe inaitimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale la betonarea cadrelor se va avea 0 deosebitd gri la executarea nodurilor pentru a se asigura umplerea completa a sectiuni - La decofrare: + in cazul constructilor etajate, avand deschideri mai mari de 3m, se vor lisa sau remonta popi de siguranta care vor fi mentinuti, conform tabel 6.3 din C140-86, in functie de conditile tehnologice. Pazitia lor se recomanda a se stabil in felul urmator. la grinzi, distanta dintre doua poi sau de la pop la reazem s& nu depageascé 3m + laplici, 1 pop de sigurant’ la mijlocul deschiderii sau un pop la 12 mp de plac = nu este permis indepartarea popilor de sigurant& ai unui plangeu aflat imediat sub altul care se cofreaza sau betonesz& + verificarea si receptionarea lucrrlor de beton armat se face in conformitate cu prevederile normativului 140-86 si se consemneaza in "Registrul de procese verbale pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse" incheiate intre beneficiar si executant, in cazul “Yazelor determinante" este obligatorie convocarea $i participarea delegatulul ISC gi a proiectantulul. Nu se admite trecerea la o nous faz de executie inaintea incheierii procesului verbal referitor la faze precedent8. Structuri pe zidérie portant Executarea lucrarilor de zidarie portanta se va desfésura in conditile reglementarilor aferente (P2-85; STAS10109/1-82; P100-92; C17-82; C140-86). Dimensiunile, marca gi caltatea carémizilor precum gi marca mortarului de zidarie vor fi obligatoriu cele prevézute in project, compozitia mortarului va respecta prevederile din STAS10130-85 gi C 17-82. Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon, pentru carémizi cu goluri verticale va fi 7-8 om. Caramizile inainte de punerea lor in lucrare se vor uda bine. Rosturile orizontale gi verticale vor fi bine umplute cu mortar, dar Jéséndu-se neumplute pe o adincime de 1-1,5 cm de la fala exterioardi a zidului. Pe tot parcursul executiei se vor face verificari in ce priveste orizontalitatea randurilor gi verticalitatea Zidului, intreruperea executiei zidariel se va face in trepte. Ultimul rand de zidérie, peste care urmeaza 84 se monteze elemente prefabricate sau sd se toarne plangeu, se va executa cu c&rémizi agezate in lung, Verificarea calitati lucrarllor de zidarie se face pe tot parcursul executiei de cétre geful de echipa gi ‘mag iar ia lucrai ascunse de geful luca gi beneficar. Rezultatole tuturor verificdrilor care se referd la zidérii portante ce urmeaza a se tencul, se tnscriu in procese verbale de lucréri ascunse gi se semneaza de catre beneficiar si executant, respectiv proiectant in caz de faz determinants, Realizarea lucririlor pe timp fiquros Mésurile pentru asigurarea bunei calitétia lucrarilor pe timp friguros sunt precizate in normativul C16-84. Conditia termociimatica reald existent efectiv pe santer, indiferent de anotimpul in care se produce, care determina caracterul de timp friguros, este defini in normativ prin temperatura aerului la ora 7 dimineata, in aer liber, la umbré, la inaitimea de 2 m de la sol si la departare de cel putin § m de orice constructie. Dac& aceasta temperatura este sub + 5 grade Inseamnd c este "timp friguros". Santierul va tine la zi o evident materializata prin urmatoarele documente: + Registrul hidrometeorologic (confine temperatura aerului, regimul vinturilor, intensitatea si durata precipitatilor, starea terenului etc.) + Registrul de betoane cuprinzand temperatura aerului in momentul turnarii gi dupa turnare, precum gi aceleagi date pentru mortare; + Registrul de incercéri care contin datele probelor de betoane, mortare, suduri etc. realizate tn perioada de iama respect pe timp friguros. DATE GENERALE PRIVIND MANIPULAREA, DEPOZITAREA $I POZAREA TEVILOR PE Manipularea fevilor Tevile din polieilena sub forma decolaci sau bare, se vor manipula cu deosebité precautie, respectand cel putin urmatoarele: « fevile nu trebuie zgariate sau Infepate gi nu trebuie expuse la focnu se vor utiliza lanturi sau cabluri la manevrarea sau legarea tevilor + franghiile sau benzile textile utiizate la manevrarea {evilor vor fi curate, fara nisip, pietre sau alte materiale dure care, In contact cu feava, o pot deteriora. Se recomand& benzi textile cu latimea de min. 4100 mm. + dispozitivele de incercari gi manipulare utilizate vor avea pérfile de contact cu feava protejate cu lemn sau polietilena, Depozitarea fevilor Se vor respecta urmatoarele cerinte pentru depozitarea fevilor: fevile sub forma de colac sau bare trebuie agezate pe o suprafata dreaptai, fara pietre sau alte obiecte ascutte care pot dauna teil TTevile drepte vor fi asezate pe rumegus sau nisip, sau pe distantlere din lemn cu dimensiunea 100x100 agezate la distanta de max. 1,5 m. Tevile drepte se pot stivui avand insa grjé s4 nu se depoziteze mai mult de 10 straturi inaltime.Timpul maxim admis in care tevile din polietlend de culoare neagrai pot fi depozitate in aer liber si expuse la lumina soarelui, fra protectie, este de 18 luni. In mod normal tevile din polietiena depozitate in aer liber, se vor proteja contra radiatilor solare folosind folie din polietilend neagr8. Chiar gi in conditia protejatii tevilor cu folie neagra nu este admis utilizarea lor la un interval mai mare de 36 (uni de la data producti. a)Domeniul de aplicare Recomandarile din prezentul capitol se aplic& pentru sudarea cap la cap gi sudarea prin electrofuziune a tevior, racordurilor gi armaturior de brangament din polietlend de Inalté densitate, destinate transportului de gaze combustible si ichide sub presiune. In cadrul prezentelor recomandar, se considera c& materialul de sudat este potrivit_dac& prezint8 valoarea indicelui de fluditate MFR 190/5 cuprinsd intre imitele 0,3-1,7 g/10 min, La sudarea tevilor din grupele MFR 003 3i MFR 020 se va verifica valoarea MFR Inscris& in certificatul de calitate emis de producétorul tev b)Cerinte generale Calitatea sudurilor depinde de calificarea sudorilor, de conformitatea masinilor gi instelatilor, precum gi de respectarea recomandérilor de sudare. Cordonul de sudura poate fi verticat prin metode nedistructve sifsau distructive. Lucréiile de sudare se vor supraveghea, Modaiitatea si volumul controlului se vor conveni intre pértile contractante, Se recomanda atestarea datelor metodei in protocoale de sudare sau pe suport! de date, jin cadrul asigurérii cata, se recomanda realizarea si verficarea unor suduri de proba, inaintea si in timpul lucrérilor de sudare, in conditii concrete de munca. Fiecare sudor trebuie SA fie instruit si trebuie s& prezinte 0 dovada valabilé de calificare. Pozarea fevilor Dupa executarea excavatilor, in conformitate cu indicate proiectulul, se recomand& nivelarea gantului cu un strat de risip. Dup& pozarea conductel, spatilelibere rmase Intre tub gi perstele gan{ului vor fi umplute cu pamant selectionat. In jocurile in care exist cele mai bune conditii de prestafii tub/economicitate, se recomanda pastrarea nel largimi a fundului gropi, egal cu diametrultubului, la care se adaug 40 cm; de asemenea se va pasta 0 Zona aléturata de protectie, avand cel putin 15 cm de nisip deasupra gi sub conducts. Deasupra stratului superior de nisip, se accepta material fin provenit din sépatura, In straturi tasate de circa 30 om grosime, Pentru o umplere uterioaré a santului se poate folosi material de recuperare; acesta trebuie sa fie bine batatorit, excluzandu-se astfel materialele Imbibate cu apa, turb, mal et. Umplerea trebuie efectuata int-o singura direct gi, pe cat posibil, in timpul orelor diminefi Este indicat sa Idsatilibere extremitatile tubului pentru a putea executa cu usurint’ operatile uterioare de montare In conditi speciale, operatia de pozare poate fi in mod sensibil Imbundtitits utlizénd materiale geotextile in scopul stabilzari fundului gropi, pereflor, protectieitubulul; metoda este ula si pentru a ancora conducta (Impiedica plutirea conductei pe panza freaticd). O pozare corecta a tubului permite obtinerea celor mai bune rezuitate in exploatare Racorduri mobile Aceste tipuri de racorduri se pot subdivide in: + hibride + purmecanice + racordurhibride Astfel se pot defini racordurile cu flanga care se bazeazii pe o placa de sprijin sudata la extermitaile tuburilor. Este deci o operatic de sudurd Inainte de a utiliza flangele libere si buloanele pentru a efectua jonetiunea. Asemenea racord este, fara Indoiala, mai costisitor decat sudura dar poate fi cerut de necesitati de instalare gi logistice. Racorduri pur mecanice Se bazeazai esenfial pe doua puncte:+ obtinerea etangetti, in mod normal cu ajutorul unei garturitroidale (OR) care lcreaza pe exterior tubull © obtinerea atagérii la tub cu ajutorul inelelor dintate anti-alunecare TAnsamblul acestr exigenfe genereaza racordur de metal (alama-fonta) sau materiale plastice (PP etc) care, in timp ce devin etang, se ataseazd de tub gi comprima simultan OR sporind etangeitatea. Se de la 16 la 110-Lutilizeaz4 ugor pentru jonctiunea tuburilor cu 125 mm, pana la PN 10, sunt ‘simplu de utilizat_mari, ceea ce impune o()si garantate, dar pot avea costuri mari tn cazul unor confruntare cu alte soluti de jonciune, In suai logistic foarte df i cu personal nespecializat pot rezolva multe probleme de mont Mauri premergatoare sud Llocul unde va avea loc operajia de sudare, se va proteja de influente nefavorabile (umiditate peste 80% sau temperaturi sub +5°C). Daca prin uarea de masuri corespunzatoare (de exemplu preincaizie, acoperire cu corturi etc.) se asigur’ mentinerea semifabricatelor la temperaturi suficiente pentru sudare, se poate lucra la orice temperatura exterioara, atata timp cat abilitatea de a lucra a sudorului nu este afectata. Daca se considera necesar se va efeciua 0 veriicare suplimentara prin realizarea de suduri de proba in conditiile mai sus mentionate. {in cazul th care semifabricatul se incdlzeste neuniform ca urmare a acfiunilradiaieisolare, se va realiza 0 echilibrare a temperaturi prin acoperirea la timp a locului unde urmeaza a se efectua sudura. In timpul sudari se va evita ricirea ca urmare a acfunilcurenfilor de aer TTvile infégurate pe colac au o forma ovald imediat dupa derulare, Inainte de sudare se va normaliza capatul de sudat, utilizand dispozitive speciale de corectare a ovalitati. ‘SUDAREA CAP LA CAP A TEVILOR - DESCRIEREA PROCEDEULU! Acest procedeu de sudura se poate realiza doar utiizand aparate speciale. suprafetele de legatura ale segmentelor de sudat se aliniazé prin presare pe elementul de incélzire (‘oglinda’)(alinierea), apoi se Incdizesc prin presare ugoara pana la temperatura de sudare (Incdlzirea), iar dup& indep&rtarea elementului incdlztor (earanjarea), se suprapun prin presare (Imbinarea), Progittrea sudtirii Inainte de a incepe lucrarile de sudare se va controla temperatura elementului de incaiire necesara pentru sudare. Aceasta se poate realiza de exemplu cu ajutorul unui dispozitiv cu afigaj rapid de masurare a temperaturii la suprafa{’. Masurdtoarea de control trebuie efectuatd In cadrul suprafetei de pe elementul de incalzire corespunzatoare racordului. Pentru a asigura instaurarea unui echilibru termic, elementul de Incdizire va f folosit cel mai devreme la 10 minute dupa atingerea temperaturii de sudare. Pentru a obfine suduri optime, elementul de incdlzire se va curdta tnaintea fiecdrei sudari cu hartie velind, pelicula antiadeziva a elementului de incalzire trebuind sa fie itacta in zona de lucru, Pentru aparatele ce vor fi folosite trebule sa fie date fortele, respectiv presiunile de imbinare. Acestea se pot baza pe datele producitorului, pe valori calculate sau masurate, Pe lang’ acestea, la sudarea fevilor se va citi de pe afigajul aparatului de sudurd forfa, respectiv presiunea de migcare care apare in cazul deplasarii lente a piese’ si se va adduga la forta, respectiv presiunea de Imbinare determinate in prealabil Grosimile nominale ale perefiior segmentelor de sudat trebuie 88 coincidd in zona de imbinare, Tevile gi racordurile se vor alinia axial inaintea fixari in aparatul de sudura. Se va asigura migcarea axial facilé a ‘segmentului de sudat, de exemplu ulilizand role sau suspensii pendulare, ‘Suprafetele de Imbinat se vor agchia imediat inaintea sud&rii cu o sculd curata gi degresat’, aga incat dupa fixare sa fie paralele. Latimea admisibilé a interstifului sub presiunea de aliniere se va lua din tabelul 4 Concomitent cu controlarea latimii interstitului se va verfica coaxialitatea. Necoaxialitatea suprafetelor de Imbinat nu trebuie s4 depageascd marimea admisibilé de 0,1 x grosimea peretelui In exteriorul {evi, respectiv placii ‘Suprafefele de sudat nu trebuie s& fie murdarite gi nici atinse cu mana; In caz contrar impunandu-se 0 reprelucrare. Agchille c&zute In interiorul fevii se vor Indepéita, {In cazul in care, la sudarea fevilor cu diametru exterior mare, nu poate fi respectaté latimea interstitului conform tabelului, se admite realizarea aderarii segmentelor pe elemntul de ncalzire prin topire. Executarea sudarii La sudarea cap la cap suprafetele de sudat se aduc la temperatura de sudare cu ajutorul elementului de incailzire gi se imbind sub presiune dupa indepartarea acestuia. Temperatura elementului de incalzire este de 200-220°C. In cazul peretilor mai subjiri se va tinde c&tre temperatura mai sc&zutd, iar In cazul perefilor mai grogi catre cea mai ridicatd, Aliniorea Suprafetele de sudat se apasé pe elementul de incdlzre péné cand sunt aiite paralel sin totalitate de acesta, Aceasta se constaté observand cordonul de suduré pe intreaga circumfering@ a fevi, respectiv pe intreaga parte superioar& a pléci, corespunde valosilor din tabell 2, coloana 2 Tnalfmile cordoanelor sunt un indicu, in sensul alipri suprafejelor in totaltate pe elementul de inclzire.La dimensiuni mai mari ale {evil (peste 630 mm), se va verifica in cadrul unei suduri de proba, formarea unui cordom de sudur corespunzatoare in interiorul fevi Presiunea de aliniere de 0, 15Nimm, se va exercita pe parcursul intregii perioade de aliniere, Incalzirea Pentru a putea trece la faza de incalzre, suprafetele trebuie sa fie alipite pe elementul de incalzre sub o presiune redusa. in acest sens se va reduce presiunea pana aproape la anulare (max 0,02Nmm®). in timpul ‘ncalzti, c&ldura patrunde in suprafefele de sudat gi le aduce la temperatura de sudare. Timpii de incalzire se vor lua din tabelul 2 coloana 3. Rearanjarea Dupa incalzire, suprafetele de sudat se desprind de pe elementul de incalzire. Acesta se va extrage dintre suprafetele incalzite, fara a le deteriora sau murda, Suprafejele de sudat se apropie rapid pana aproape de atingere. Aceasta perioada de apropiere trebuie sa fie cat mai redus (vezi tabelul 2, coloana 4). In caz contrar, suprafetele plastiiate se racesc, influentand in sens negativ calitatea suduri. Imbinarea Suprafetele de sudat trebuie s& se Intdlneasc cu o vitezé apropiaté de zero. Presiunea de Imbinare necesara se aplica pe cat posibil in progresie liniard, timpli necesari se vor lua din tabelul 2, coloanele § si 6 Presiunea de imbinare este de 0,15 Nimmp. Presiunea de imbinare trebuie mentinuté constant pe parcursul intregii perioade de racire (vezi tabelul 2, coloanele 5 si 6). Sarcini mecanice marite in timpul scoaterii din dispozitivul de fixare sau in perioada imediat urmatoare, sunt admisibile doar dupa o racire prelungita, Dupa imbinare trebuie s4 se poata constata existenfa unui cordon dublu si uniform de sudura. Formarea cordoanelor furnizeaza informafii orientative despre uniformitatea sudurilor dintre ele, Eventuala forma diferité a cordoanelor poate fi explicaté prin comportamentul de curgere diferit al materialelor sudate. K trebule 8& fie intotdeauna mai mare decat zero, SUDAREA CAP LA CAP A ARMATURILOR DE BRANSAMENT Sudarea cap la cap a armaturilor de brangament se poate aplica pentru fevi din HDPE conform DIN 8075 din grupa MFR 010. in cazul tevilor din HOPE, din grupa MFR 005, metoda de sudare poate fi aplicaté doar daca se foloseste un dispozitiv de rotunjire a fevii. Aceasta ultima conditie este valabila si dacé nu este posibild o incadrare in domeniul de valabiltate a acestei recomandéri, de exemplu In cazul brangamentelor adéugate la un moment ulterior. Sudérile cap la cap ale armaturilor de brangament trebuie executate cu ajutorul unor dispozitive de sudare, Descrierea produsului Suprafetele de legatura dintre feava gi armaturd se aliniaza gi se incdlzesc pe elementul de incdlzire ‘sub presiunea de preincalzire, Dupa indepartarea acestuia suprafejele se imbind sub presiunea de Imbinare, Pregatirea suds Inainte de sudare se controleaza temperatura reglatd la elementul de incdlzire. Aceasta se poate realiza, de exemplu, cu ajutorul unui dispoztiv cu afigal rapid de mésurare a temperaturi la suprafala. Alinierea se va Incepe cel mai devreme la 10 minute dupa atingerea acestel temperaturi de catre elementul de incalzre. Pentru a obtine suduri optime, elementul de incdlzire se va curata inaintea fiecdrei sudari cu hirtie volina, Pelicula antiadeziva a elementului de Incdlzire trebuie S& fie intacta tn zona de lucru. Suprafetele de Imbinare de pe teav se vor aschia imediatinaintea sud&ri cu un dispozitiv adecvat. Agchile se vor indepéita de exemplu cu o matura, pensula sau cu hittie. Suprafata de imbinare a fevi (dac& nu este curata) si a armaturi, se va curd{a bine cu o solutie de degresare (de exemplu alcool tehnic pur) gi o bucaté de hire absorbant velind gi incolord. Suprafetele de legéturé prelucrate nu trebuie murdarite sau atinse cu mana, in az contract impunandu-se reefectuarea cura Reotujea jovi se va asigura prin utzarea dspoztull de fare sau a unor cleme_ separate. Se va verifica potrivirea suprafejel armaturi. inaintea sudarii se vor determina din tabelul producdtorului dispozitivulul de sudare, fortele de reglare pentru aliniere gi imbinare, Exocutarea sudéri Elementul de incélzire adus la temperatura de sudare (250 - 270 °C) se pozitioneaza intre segmentele de sudet. Pozitia de aliniere este de 0,15 Nimmp. Dupa formarea cordonului de suduré conform tabelului 3, coloana 1, presiunea specificd de reglare se reduce la max. 0,002 Nimmp pentru a permite incalzirea. Timpul de incalzie adus depinde de datele producétorului armaturi. Dupd scurgerea timpului de Incdizite, elementul de incélzire se Indepérteaza fara a deteriora sau murda suprafetele de legatura. Intervalul de timp’afectat rearanjari trebuie s& fie cét mai scurt (valoarea maxima se ia din tabelul 3 , coloana 3) Suprafefele de legaturd se imbind imediat dupa rearanjare, Dispozitivul de sudare se indeparteaza doar dupa racir.Sudarea prin electrofuziune - descrierea procedoulul La sudura prin electrofuzlune suprafetele de sudurd (exteriorul tevii gi interiorul electromufel) se Incdlzesc la temperatura de sudurd, cu ajutorul curentului electric care trece prin firele Inglobate aproape de suprafata interioard a electromufei. Prin incalzirea fevii are loc o dilatare a materialului (precis calculata) care dezvoltd presiunea necesara suduri Parametrii sudurii $i curentul necesar electromufei sunt controlali gi inregistrati de cétre aparatul de sudurd, care este automat. Se poate suda prin electrofuziune doar acelagi tip de materiale. Indicele de fluiditate al electromufelor este cuprins intre 0,7-1,3 g/10 min si permite sudarea cu fevi si ftinguri care au un indice de fluidtate cuprins tntre 0,4-1,3 g/10 min. Pe electromufe exist’ un cod de bare si 0 cartel magnetic’ care contin informatile necesare suduril, Unit producatori oferd si cartela magnetica Impreund cu electromufa, care se introduce in aparatul de sudurd, iar dupa efectuarea sudurii este stearsd, deci se poate folosi doar o singuré data. Pregattrea suduri - Pregatirea tevil Teava trebuie s& fie perfect curata in zona sudurii, Dup ce se tale la dimensiunea dorité se rzuieste stratul de oxid de pe suprafata evil, pe o lungime mai mare decat lungimea care intra in electromufa. Astfel, se poate vedea si dupa terminarea suduril ca aceasta operaliune a fost efectuatd. ‘Apoi se degreseazé suprafata rézuitd cu ajutorul unui gervetel special ce contine alcool izopropilic sau similar Pregatrea suduri ‘Se scoate din punga electromufa, far’ a se atinge interiorul ei, Se citeste codul de bare, sau se foloseste cartela magnetic pentru a furniza aparatului de sudur& datele referitoare la tipul electromufei. Se introduce mufa pe teava, faré fortare, dupa care se fixeazA capetele fevii cu un dispozitiv special pentru a nu se ‘migca in timpul suduri, Mufa trebuie sa intre usor pe teava. ‘Sudarea propriu-zisé Se conecteaza cablurile aparatului de sudura la electromuf, astfel Incét s& nu fie tensionate. Se manipuleazé aparatul de sudura conform instructiunilor sale. Dupa efectuarea suduri gi trecerea timpului de racire, se destace dispozitivul de fare. Unele tipuri de electromufe permit un control vizual al suduri, adica se observa politilena topitd in niste mufe speciale, sau existé 1-2 mic\indicatoare care se Inalt& pe suprafata mufei daca a avut loc sudura. Proba de presiune se poate efectua de regula, la 0 ord de la efectuarea ultimei suduri Marcarea si protejarea conductolor $i ftingurlor in vederea transportului Toate conductele gi ftingurile vor i marcate clar, Inscriindu-se diametrul, numele producdtorulu si principalul standard dupa care au fost facute. Cu exceptia cazurilor in care este specificataltceva, toate Teperele vor fi protejate anticoroziv in fabric si vor fi protejate suplimentar pe perioada transportulu gi a depozitari. Ele vor fi protejate de asemenea si impotriva deteriorérii accidentale, Pentru a asigura protectia conductelor si in special pentru a preveni uscarea laptelui de ciment, tevile vor fi astupate la capete cu dopuri de lemn sau alte materiale, Se va proceda la fel si cu fitingurle. Materialele de protectie aseménatoare vor fi montate la flange cu ajutorul guruburilor. Aceste protectii vor fi inléturate Inainte de montaj, Mangoanele si cuplajele elastice vor fi infégurate impreund In blot) corespunzatori Depozitarea conductelor si a materialelor aferente Conductele gi ftingurile vor fi depozitate la 0 anumité distant& de la sol gi vor fi agezate cu rij pe supor. Ele vor fi impanate si nvelite in materiale moi pentru protectie Conductele nu vor fi stivuite direct una peste alta, admitandu-se patru tronsoane suprapuse, Pentru tevile cu diametre de peste 600 mm nu se admit mai mult de dou suprapuse. Cuplajele si organele de legaturé (inclusiv componentele acestora) vor fi depozitate In locuri uscate, pe palefi, In locuri acoperite sau depozite Zona de depozitare va fi astfel organizata incét s& permité descércarea usoard a materialetor, \carcarea §i verificarea lor, depozitarea separata, De asemenea este obligatoriu ca marcajele sé fie usor Vizibile, Capacele 5 celelalte materiale de protectie nu vor fi indepartate decat in momentul puneril echipamentelor in oper’. Pentru depozitarea tevilor din polieilena se vor respecta gi urmatoarele cerinte: ‘= fevile sub forma de colac sau bare trebuie agezate pe o suprafata dreapté, curaté, fara pietre sau alte Obiecte ascutite care pot déuna tev; ‘+ fevile drepte vor fi agezate pe rumegus sau nisip, sau pe distantiere din lernn cu dimensiunea 100x100 agezate la distanta de maximum 4,5 m, {evile drepte se pot stivui avand insa gra sa nu se depoziteze mai mult de 10 straturi inaltime; timpul maxim admis in care fevile din polietilend de culoare neagr& pot fi depozitate in aer liber gi expuse la lumina soarelui,f8ré protectie, este de 18 luni; ‘+ in mod normal fevile din polietitena depozitate in aer liber, se vor proteja, contra radiatilor solare,folosind folie din poletilena neagr’; * chiar si in conditia protejariifevilor cu folie neagré nu este admisa utilizarea lor la un interval mai mare de 36 luni de la data productie Transportul conductelor si fitingurilor Toate vehiculele care vor trebui s4 aibé platforma suficient de mare astfel incat sa nu atérne In afara ei Conductele vor fi manevrate conform recomandarilor producatorulul Se vor folosi numai grinzile gi scheléria acceptata de Investitor, iar carligele gi celelalte dispozitive de agaitare vor fi céptusite. Nu se vor folosi cartigele care se agata de peretiinteriori ai conductelor (In capete). Echipamentul de manevrare a conductelor va fi menfinut In bund stare de functionare $i orice alte echipamente care pot prejudicia conductele in opinia Investitorului vor fl evitate. Se interzice aruncarea conductelor, lovirea uneia de alta, rostogolirea libera sau tararea lor pe pamant. evil din poletilend nu trebuie impachetate decat in scopul transport, Colacii de jevi din polietlend trebuie sa fie depozitaté numai in pozitie orizontala gi legati, in acest fel fiind livrati si de fabrica. Daca este necesar 8 fie transportati in pozitie vertical, trebuie s8 se alba mai mult grid pentru protejarea lor impotriva loviturilor. Capetele tevilor care au fost tesite in scopul asamblari, trebuie s& fie de asemenea protejate. Inspectia conductelor si finguriior Inainte de punerea in operd, fiecare conduct’ va fi curdité gi se va verifica starea el, Conductele care au fost determinate gi care, in opinia Investitorului nu mai pot fi remediate in mod satisfacator, vor fi respinse gi Indepartate de pe santier. Dacé Investitorul considera ca un anumit numér de tronsoane de conducté inacceptabil nu a raspuns In mod corespunzator la problemele de presiune, Contractantul este obligat sd refaca probele pe gantier inainte de ‘montaj. In acest caz, rezultatele trebuiesc prezentate Investitorului spre aprobare Inainte de reluarea montajului Costul acestor probe va fi suportat In intregime de Contractant. Fasonarea conductelor Conform comenzii, un anumit procentaj de conducte vor avea o lungime mai mare. Acestea vor fi puse deoparte pentru a fi fasonate la lungimea necesara. Pentru conductele din fonta ductilé cu DN 400-800 mm un procent de 15% din lungimea totala se vor livra pentru posibiltati de taiere pe gantier. * Conducte din fonta duct Conduetele din fonta ductiié vor fi fasonate prin metode care si permita obfinerea lunor margini curate, fard s& prejudicieze conducta sau alinierea celorlelte conducte. Toate capetele taate silsau debavurate a céror protectie anticorosiva a fost afectata vor fi supuse reparatilor acestel protectiiinainte de montaj. Suprafata exterioard a capetelor ce urmeaza sé fie Imbinate va fi prelucrata fin pe o lungime de cel Putin 125 mm, iar capatul va fi sanfrenat sau pregatit tn alt fel pentru jontare tn conformitate cu instructiunile producdtorulul * Conducte de ote! Conductele de otel vor fi fasonate printr-o metoda care s& permitd obtinerea unor margini curate, fad s& Prejudicieze conducta sau alinierea celorlelte conducte. Se va reface protectia anticoroziva la toate capetele ‘diate g/sau debavurate acolo unde aceasta a fost afectata, inainte de montarea lor, daca se va folosi metoda de t8iere cu disc abraziv, bavurile rezultate vor fi inléturate sau umplute cu suduré dupa caz. Trasarea si veriicarea amplasamentului conductelor Tnainte de inceperea excavatilor pentru agezarea conductelor, Contractantul va trasa gi verifica ‘amplasamentul acestora conform cu desenele sau in functie de infelegerile dintre el gi Investitor. Se va masura cu atentie gi precizie lungimea traseului gi se vor face masuratori de nivel acolo unde va dori Investitorul Traseul conductei va fi marcat clar pe teren. Rezultatele verificrilor vor fi prezentate Investitorulul. Acesta va confirma corectitudinea masuratorior, respect pozlia axei conductei gi va da aprobarea in scris in scris pentru Inceperea lucrarilor, sau va solicita informa suplimentare de la Contractant. Verificarea traseului se va face decalat In avans fat de excavafi gi montarea tronsoanelor astfel incét ‘88 existe timp suficient pentru punerea de acord a Contractantului cu Investitorul tn situatia in care se adaugé un tronson nou la unul deja existent, Contractantul va localiza tronsonul existent inainte de verificarea traseului noului tronson. Investitorul va semnala Contractantului pozitia aproximativa a vechiuluitronson prin intermediul Investitorulu In situatia in care se adauga un tronson nou Ia unul deja existent, Contractantul va localiza tronsonul existent inainte de verificarea traseului noulul tronson. Investitorul va semnala Contractantului pozitia aproximativa a vechiulu tronson prin intermediul Investitorului. Contractantul va trebui s& furnizeze un detector electromagnetic de metale si va trebui sd determine cu precizie pozitia vechiulul tronson de conduct metalicd In final se va face un sondal de proba int-un loc acceptat de Investtor pentru a se confirma pozitia conductei existente gi pentru a scoate la iveala sectiunea in care se va face jontarea. Tin cazul in care prin sondaj nu se gaseste conducta, sondajele vor fi continuate in concordanta cu instructunile Investitorulul pana cand conducta va fi localizat8. Investtorul va putea propune gi alte variante de localizare. Costul acestor avantaje va fi platit pe baza facturilor corespunzitoare. Costul materialelor giechipamentelor necesare pentru localizarea conductei se considera inclus in costurile de montaj prin contact. Dac Contractantul nu furnizeaz’ asemenea dispozitive, se va deconta doar costul primului sondai ‘Dupa determinarea loculul in care se aflé existent gi dupa eliberarea capatului acestuia, Contractantul va masura elevatia axel acesteia gi diametrul exterior. Rezultatele acestor verificéri impreuna cu o proba din materialul conductei existente vor fi naintate Investitorului care va confirma fitingurile necesare pentru realizarea jontari si elevatia axei noului tronson. Excavatil Nici o excavate nu va Incepe fara obtinerea de catre Contractant a autorizatiei de executie. Excavarea ganfurilor pentru conducte va avea un avans de cel putin 15 m fata de operatiunile de punere in opera a conductelor. Aici sunt incluse si excavatile pentru ramificati, caz in care cei 18 m vor fi ‘spar in toate directlle urmate de ramificati In cazul in care se iveste vreun obstacol in timpul sApaturilor, se va informa Investitorul si vor hotarl masurile necesare a se lua Inainte de reluarea operatilor de mont Tn cazul in care Contractantul nu sap in avans conform pretentiilor, scoaterea conductelor deja montate $i repunerea lor dupa executarea spaturilor in avans, vor fi facute pe cheltuiala acestuia, Th locurile unde ganturile pentru conducte subtraverseazé drumuri, adancimea acestora va fi minim necesar, iar Contractantul este Incurajat s8 foloseascd fierdstraie speciale circulare pentru pregatirea marginilor gantului, tn functie de materialul ce trebuie spat. Contractantul va fi platit pentru refacerea drumului, iar plata se va face dupa cantitatea de metri liniari gi nu dupa suprafata portiunii refacute. Patul de pozare al conductelor de polietilend de inalta densitate gi fonta ductilé va fi realizata dintr-un strat de nisip de 10 cm grosime. ‘Astuparea santurilor ‘Astuparea ganfurilor pentru conducte se va face in doua faze. Supori de susfinere ai pereflor gantulul vor fi retragi gradat, pe masurd ce gantul este umplut avand gria ca aceasta retragere sd nu afecteze conductele puse in opera. Conducta gi patul el vor fi acoperte cu un strat ce va depagi cu 300 mm creasta el, lasand zonele de legatura descopertte. in continuare se va aseza un strat uniform de material excavat si selectat, cu granulatia de cel ‘mult 25 mm care va fi compactat in straturi nu mai groase de 100 mm dupa compactare. Straturile vor fi compactate manual pe fiecare parte a conductei gi deasupra ei. Compactarea umpluturii se va face In aga fel incat sd se realizeze cel putin 95% din densitatea maxima a materialului uscat conform STAS 2914-84 Tabelul 2. Aceasta actiune va Incepe cat mai curand {in urma pozarii conductei in porfiunea respectiv8. Se vor face la Inceput incercari privind eficacitates compacta, iar dupa aceea se vor repeta la intervale propuse de Investitor. Patul de beton daca e cazul, se va face cu cel putin 72 ore inaintea operatiunilor de umplere. Faza Il - Dupa ce tronsonul de conducta in execute a trecut de testele de presiune preliminare, golurile lésate In dreptul jontarilor vor fi acoperite respectandu-se aceleasi reguli ca mai inainte, Restul ganfului va fi umpiut cu material excavat cu granulafia de cel mult 100 mm agezat uniform {n straturi nu mai mari de 200 mm grosime dupa compactare. Metoda de compactare va trebui s& duc’ la densitatea maxima a materialului uscat, conform cu STAS 2914-84 Tabelul 2. Santul va fi umplut fie la rivelul de la care se incepe lucrarile de refacere, fie pana la suprafata solului, pastrandu-se 0 usoars Tidicare fata de nivelul normal al solului, cu pant lind. Aceasta ridic&tura va fi menfinut& pana la expirarea perioadei de garantie. Aceste lucrari vor fi incepute gi terminate cat mai repede. Pozarea conductelor Pozatea se va face in conformitate cu SR 4163-1:1995 Refele de distribute $i STAS 8591/1-91 ‘Amplasarea in localtaj a refelelor subterane. Pozarea se va face pe grupuri de tronsoane, la fiecare grup lucrand simultan cate o echip8. Programul de montaj va fi transmis spre aprobare Investitorului la inceperea lucrafilor. Orice ‘schimbare in programul de montaj va fi transmis spre aprobare Investitorului care va aviza inainte de punerea ei in aplcatie, Este interzis contactul uneltelor de fier si a obiectelor grele cu tronsoanele de conducts. Nu se permite utiizarea lanjutilor, a cablurlor de ofel sau a ator echipamente susceptibile de a distruge protectia. Orice deteriorare a protectiel, indiferent de cauza, trebuie remediata Inainte de probe. Trebule luate toate masurle de siguranté pentru a evita patrunderea materialelor straine in interiorul fevilor si fitingutilor. In timpul montajului nu se permite introducerea In conducte a uneltelor, hainelor sau a ator materiale. Conductele gi ftingurle vor fi manevrate cu echipamente corespunzatoare pentru greutaile lor. Conductele si ftingurile vor fi curdtate Inainte de jontare. Pozarea conductelor se va face in mediu uscat, prin efectuarea de catre Contractant a epuizaril apelor de ploaie gia infitrailor. Conductele vor fi pozate cu precizie, respecténdu-se aliniamentul gi elevatia din desene cu o toleranta de #5 mm. Intre porfiunile curbe, aliniamentul va fi drept. Lungimea lésaté in zonele de curburéva fi permis’ doar acolo unde se prevede in desen sau cu acordul Investitorului in urma unor propuneri bine documentate. ‘Se vor prevedea $i furniza rigle vopsite corespunzétor pentru vizare in scopul realizarii agezairi ‘corecte a tronsoanelor. Riglele vopsite vor firidicate pe conduct sau in imediata ei apropiere, Fiecare tronson va avea cel pujin 3 asemenea rigle, Contractantul poate propune Investitorulu si alte metode pentru agezarea corecta a tronsoanelor. Contractantul va trebui s& obfind de la producator toate datele necesare pentru manevrarea si jontarea conductelor gi se presupune c& gi-a stabilt toate fazele gi a rezolvat toate problemele legate de montaj, inainte de a preda oferta Tn conduct se va introduce un “dop" avand diametrul cu § mm mai mic decat diametrul interior al tronsonulul, care va fi deplasat pe masurd ce progreseaza lucréirle. Atunci cdnd lucrarile sunt oprite, inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac etans, aprobat de Investitor. ‘Tronsonul va fi fixat in gan pentru a se evita plutirea lui fn cazul in care gantul este inundat. Pentru a Impiedica scurgerea apei de ploaie prin sant, Contractantul va astupa santul a anumite distante ce nu vor depagi 250 m, cu dopuri de argila. Aceste dopuri vor fi indepértate atunci cand operatiunile cde montaj ajung tn dreptul lor. ‘Se vor mai respecta gi urmatoarele recomandari ‘+ Dupa executarea excavatilor, In conformitate cu indicatile proiectului, se recomanda nivelarea gantului cu un strat de nisip de 10 cm. Materialul granular se va impragtia pe toata latimea gi va fi ugor ‘compactat cu mana la nivel, ce va depasi cu pufin baza conductei, pentru a permite agezarea conductei la nivelul stabil ‘+ In locurile tn care exist& cele mai bune condi de prestatiitub/economicitate, se recomanda piistrarea Une’ largimi a fundulul gropii, egalé cu diametrul tubului, la care se adaugé 40 cm; de asemenea, se va pastra o zona aléturaté de protectie, avand cel putin 15 cm de nisip deasupra gi sub conducta. + Pentru o umplere ulterioara a ganfului se foloseste balast. + Umplerea trebule efectuatd intr-o singurd directie gi, pe c&t posibil, in timpul orelor dimineti + Este indicat si fie lasate libere extremitaile tubului, pentru a putea executa cu usurin{& operatile tltericare de montare. + Inconditi speciale operatia de pozare poate fi in mod sensibil imbunatatita utilizand materiale geotextile In scopul stabilizarii fundului gropii, peretiior, protectiei tubului; metoda este utilé si pentru @ ancora conducta (impiedica plutirea conductei pe panza freatica). + _Pozarea corecta a tubului permite objinerea celor mai bune rezultate in exploatare, Dupa realizarea unui strat de 50 cm de umpluturd deasupra conductei traseul acesteia va fi marcat printr- 0 banda avertizoare din PE de culoare albastra, De asemenea, pentru depistarea eventualelor defectuni de pe traseul conductelor, se va monta un fir de semnalizare in imediata apropiere a acestora Executia imbinérilor Imbinarea tronsoanelor se va face respectand recomandérile producdtorului, privind aceasté specificatie si conform hot8rarilor Investitorulu. Contractantul va furniza personal de supraveghere instruit in legtura cu instructiunile de montaj (Imbinare) ale producatorului, din care va da Investitorului trei copii Acolo unde producdtorul considera necesar, Contractantul va avea grijd ca echipa care va face ‘mbinarile 88 fle instruit& in mod special. Costurile legate de procurarea echipamentelor spaciale gi de instrurea personalulul vor fi incluse in contract la sectiunea Lucra'r. Control pozéri la nivel a conductelor Griterile pentru nivelul gi unghiul la care sunt agezate conductele care formeaz’ magistrala sunt urmatoarele ‘+ grosimea stratului de la creasta conductei pana la nivel soluui va fi conform proiectui, dar ru mai putin de 800 rm. + panta minima pentru montarea conductelor este de 1 |a 1000. In cazur bine justificate § Gu totul exceptional, Investitorul poate admite panta minima de 0,5 la 1000 ‘Se vor Incheia procese-verbale pentru stabilirea urmatoarelor faze: + adancimea de pozare + grosimea patului de nisi ‘+ asigurarea umplei cunisip peste conducta, daca este cazul + gradul de compactare al pamantului din umpluturd. La incheterea proceselor-verbale vor participa: Contractantul,Investitorul gi Proiectantu mod Racordarea la conducte existente Conductele noi urmeaza sa fie legate la releaua existent de distribuiie. Contractantul trebuie s& localizeze refeaua existenta gi s& facd racordarea in conformitate cu detalile Continutul probelor hidraulice - Generalitati Conductele vor fi supuse la probe hidraulice de presiune care se vor efectua in prezenta Investitorului givor fi conforme cu BS 8010 sau CP 312. Probele vor contine doua sau trei faze: 1. Proba tronsoanelor pe masurd ce avanseazé montajul 2. Probe pe portiuni complete de conducta sau portiuni din tucrare 3. Inspectie vizuala a legaiturilor dintre conductele noi gi cele existente. Cele dou probe vor fi facute la presiunea maxima. Proba i) se va face la toate tronsoanele de conducta iar ii) la un grup mai mare de tronsoane gata imbinate, In cazul in care un singur tronson nou este legat Intre doud existente, atunci se va face doar prima proba. In toate cazurile se va face testul vizual dup ce tronsoanele noi au fost racordate la cele existente. Contractantul va furniza toate materialele necesare testelor. Nu sunt admise imbinari care implicd t3ieri gi filetari sau alte prelucrari care ar putea deteriora rezultatul final al lucr&rilor, Aparatele care vor fi folosite la probe vor trebui s& fie acceptate de Investitor si vor avea cadranele cu diametrul de col putin 150 mm, gradate astfel incét presiunea de proba s@ aiba cel putin 75% din presiunea indicata de aparat, Daca este necesar se vor furniza aparate diferite pentru tronsoane diferite. Verificatorul va avea la dispozitie cel putin dou& aparate care vor ramane la dispozitia Investitorului pe toata durata lucratilor. Contractantul va trebui s& poaté s& monteze gi s& demonteze cu rapicitate aparatura din dotarea Investitorului pe perioada probetor. Toate aparatele de mésura vor fi etalonate si Incercate Inainte de inceperea probelor si la intervale regulate dupa aceea, conform solicitarilor Investitorului, Fiecare tronson ce urmeaza sé fie supus probelor va fi inchis cu capace la mabele capete $i vor fi Intarite pentru a rezista la forfele care apar in timpul probelor. Hidranti si ftingurile vor fi asigurate cu flange oarbe iar acestea, Impreund cu vanele de pe conducte vor fi lasate deschise. Parametrii de proba 4, lungimea maxima de Incercare nu va depési cele specificate de fabricantul tuburilor. 2. unde presiunea de regim este mai mica decat 6 bar, presiunea de proba trebuie sa fie 2 x presiunea de regim, 3, unde presiunea de regim este mai mare decat 6 bar, presiunea de proba trebuie sé fie 1,5 x presiunea de regim, dar nu mai mica de 10 bar. 4, presiunea de proba pentru fiecare se va aproba de Investitor. 5, presiunea de proba se va objine cu pompa manuala, nu se admit pompe centrifuge. 6. tronsonul la care se face proba se umple incet, asigurandu-se evacuarea aeruiui printr-o supapé la capatul cel mai inalt al conductel. Aceast® parte va ramane cateva ore la o presiune constanta si moderata de 1 bar la 2 bar pana c&nd presiunea va putea fi pastraté frd introducerea unei cantitati suplimentare de apa. 7. presiunea se va ridica lent pana la 5 bar. Dupa 5 bar este obligatoriu ca presiunea SA creasca in trepte de 2 bar la intervale de 15 minute pana ce se va atinge presiunea de proba total 8. modalitatea si mijloacele de crestere a presiunii gi mAsurarea pierderilor vor trebui sa fie aprobate de Investitr. 9. tronsonul va fi considerat satistacdtor din punct de vedere al pierderilor dacd nu se pierd mai mult de 0,02 itvmm de dametru de conducta In 24 ore pei fecare bar de pesiune aplesté tip de 4 of. Perioada do monfnereapresuni constane va ft prelungt conform intuciiorIvesttru In cazul I cre epar ‘aril mat de temperatura in tmpul ze, Investor! poate cere abigatvtatea duratetesteor de 24 ore Incazul Th care rezttatele nu srt saistacatoare gi se pot determina perder a vreunut dine tronsoane sau Imbindri, Contractantul va repara, Inlocui sau reface imbinarea si va relua probele hidraulice pe cheltuiala sa. Contractantul va programa probele si va instala manometre cu acceptul Investitorului, In nici un caz nu vor fi folosite vanele ca elemente pentru inchiderea capetelor tronsonului pentru efectuarea probelor de presiune. ‘Toate datele rezultate in urma probei de presiune se consemneaza in documente care vor fi Insugite de Investitor si fac parte din documentatia care va sta la dispozitia comisiei de receptie finald, Probe hidraulice preliminare Probele preliminare vor fi facute dupa ce conducta a fost pozata, jontata iar gantul a fost umplut pana la cel putin 300 mm deasupra ei. Imbin&rile nu se vor acoperi pana dupé terminarea testelor. Toate tronsoanele vor fi verificate in acest fel Proba de presiune se va face pentru conducté, accesorii gi brangamente, realizate pané In cminele de apometru. Proba de presiune se va face fn prezenja Contractantului, Investitorului si Proiectantului, urmand ‘ase Incheia un proces-verbal. Probe hidraulice finale Probele finale se vor face dupa ce Intr-o zona s-au pozat, imbinat si verificat preliminar toate tronsoanele. Aceste probe finale se fac Inainte de legarea noilor conducte la sistemul existent. Dupa legarea nollor conducte la sistemul de distributie existent, tmbinarile vor fi lasate descoperite gi se va introduce in intregul sistem lichid la presiunea nominala. Investitorul va trebui s8-5idea avizul la inspectia vizuala finala. Probele finale nu cuprind si probele de presiune la conductele existente. Dezinfectia conductolor Toate tronsoanele de conducta vor fi dezinfectate inainte de a fi racordate la sistemul de distrivutie existent Dezinfectia se va face prin umplerea conductelor cu apa trataté cu clor conform normativelor gi va avea loc atune! cand se umple conducta pentru probele finale, Aliniamentele simple de conducte pot fi clorinate gi la testele preliminare. Se pot adopta gi alte metode cu aprobarea Investitorului. ‘Doza de clor va trebul s& permita existenta a 50 mg/l de lor pur de-a lungul conductei. Apa clorinaté va trebui $8 rémand Th conduct& 24 de ore sau mai mult conform indicatilor Investitorulu. In aceasté perioada, vanele din sistem vor fi actionate cel putin o dat®, La sfarsitul prioadei mai sus amintte se vor face teste pentru mésurarea reziduutilor de clor. Testele se vor face in capatul cel mai indepértat de locul in care a fost introdus clor. Testele se vor face in capatul cel mai indepértat de locul In care a fost itrodus clor. Reziduurile de clorind trebule 8a fie de cel putin 10 mg/l. In caz contrar se repeté clorinarea pané la obtinerea acestei valor. Contractantul trebuie s& objind de la Investitor aprobarea pentru metoda de eliminare a apei clorinate precum gi momentul in care va avea loc aceasta la sfarstul probelor finale. Spalarea conductelor dupa dezinfectie se va face pana dispare mirosul de clor. CONDITII DE RECEPTIE Beneficiarul va lua masurile necesare respectarii prevederilor Legii 10/95 si HG 273/14.06.94 privind calitatea lucrarilor de constructi-montaj si receptia respectivelor lucrari, incredin{ind executarea lucrérlor unor firme specializate si atesfate pentru calegorile respective de lucrari, si va parcurge etapele prevazute ir programul de urmarire a cali lucrarilor de constructi-montal Orice modificare intervenité pe parcursul realizarii lucrérii la executie va fi adus& la cunostinta proiectantului pentru stabilirea solutilor in conformitate cu normativele in vigoare. Se vor verifica documentele Tnaintate de constructor prin dirigintele de gantier, care certficd parcurgerea etapelor consemnate in pragramul de verifreare a calitatii executiei. Procesul verbal de verificare a instalatiei electrice redactat cu ocazia receptiei preliminare, conform STAS 12604/5-1990 art.2.3.2, trebuie s& cuprinda © data efectuariiverificarii calitatea si numele persoanei care a efectuat verificarea defectele observate la elementele instalatilor supuse verificarii cobservatiiprivind inléturarea defectelor constatate declaratia de conformitate a executantulul URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A INVESITIE! Conform legii 10/1995, beneficiarul va asigura durabiltatea, att a sigurantel in exploatare, cit st a functionalitti instalatilor electrice, la parametri proiectati. in acest scop se va urmdrii comportarea in timp a investifel prin asigurarea supravegherii curente a stiri tehnice a instalatillor electrice. Supravegherea curenta a starii tehnice are caracter permanent, si are ca scop depistarea $i semnalizarea, in faz incipient4, a situafilor care pericliteazé durabiltatea si siguranta In exploatare, in vederea aplicari tn timp util a m&surilor de interventie necesare. Investigarea starii tehnice a instalafilor electrice cade in sarcina beneficiarului, se face in doua ‘moduti, prin examinare directa gi examinare cu mijloace de masurare spectfice, si vizeaza urmatoarele aspecte: 1. examinare direct * verificarea star aparatelor de comutare gi conectare (Intreruptoare, prize) - cu periodicitate de 6 luni; = remedierii iniocuirea aparatelor defect; verificarea tablourilor de distributie - cu periodicitate de 6 luni. Se vor inlatura depunerile de praf, se va verifica stringerea guruburilor si se vor inspecta aparatele electrice cu piese mobile (Intreruptoare, relee); de asemenea se vor cduta urme de supraincdiziri locale manifestate prin carbonizare local a izolafiei conductoarelor, decolorarea suprafejelor metalice sau afumarea lor datorata scintelerilor repetate. in aceste situatii se vor depista cauzele generatoare a acestor fenomene $i se vor inlatura, remediere: aparatele defecte se vor Inlocui. 2. examinare cu miloace de mésurare specifice: * verifcarea rezistenfei de dispersie @ instalafiei de p&mintare - cu periodicitate de 2 ani, conform normativului PE116 - se va redacta buletinul de masurari aferent. + verificarea continuitatii conductorului nulului de protectie prin masurarea potentialului la bornele respective ale aparatelor de conectare (prize) si la masele metalice racordate (carcase tablouri, corp de iluminat exterior) si mAsurarea rezistentei conductoarelor de protectie - cu periodicitate de 12 luni.Operatile de remediere a deficientelor constatate si cele de verificare periodicd se vor efectua, exclusi, de catre personal califcat si autorizat in acest sens. Intrefinerea aparaturii de comanda si automatizare se va efectua de cjire personal calificat gi autorizat conform prevederlor producdtorului specificate in carfile tehnice ale utilaeor. Toate operatile de intrelinere se vor insofi de actele care atesta lucrarile efectuate gi se vor anexa la Cartea tehnic& a constructiei MASURI $I INSTRUCTIUNI DE PROTECTIA MUNCII §1P.S.L Conform Ord 712/2005 modificat prin Ord-786/2008, pentru aprobarea dispozitilot generale privind instruirea salariailor in domeniul situatilor de urgent, se aplicé planurile proprii pentru situa de urgenta Dascai este cazul, personalul care executa lucrarea este instru de c&tre gestionarulinstalailor privind aplicarea unor planuri propri speciice pentru situatii de urgenté. ‘Se vor avea in vedere in mod special urmatoarele masuri de securitate: + scoaterea de sub tensiune, verificarea lipsei acesteia gi legarea la pamént a instalatilor la care se lucreaza sau a celor aflate in apropiere: - montarea de tablite avertizoare = ingrddiri de protectie + se va acorda o atentie deosebita delimitarii zonelor de lucru gia celor protejate = se interzice admiterea la lucru a personalului dac& nu este echipat corespunzétor. + se va veriica valoarea rezistentei prizelor de punere la pamant; in cazul in care aceasta nu corespunde cu valoarea proiectaté, se va cere proiactantului solutia de remediere. = nainte de efectuarea tuturor lucratilor de incercare, se va controla daci toate lucrarile au fost terminate ssloamenil evacuali de la locul de munca. In vederea preveniti pericolului de @ suferi gocuri electrice, la executia gi exploatarea instalatiei electice proiectate, atit executantul cit gi beneficiarul vor respecta prevederile Normelor de securitate si proteciia muncii NSPM 65/2002. Fati de acesle prevederi, instalatile electrice confinute In acest proiect nu necesita masuri suplimentare sau speciale de protectia munci care s& fe precizate in faza de priectare, Toate lucrarile de monta) ale instalatilorelectice se vor executa numai de muncitori care au calficarea corespunzatoare i nstructajul de protectia muncii pentru locul de munc& respectiv Respectarea masurlor si instructiunilor de protecfia muncii si prevenire si stingere a incendilor prevézute de legislatia In vigoare sunt responsabiltaijle executantului gi beneficiarului. (43:2. REPARTIZAREA PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR, Nr. crt Faze de lucrari Executant, Observatii 1 | Pescament, spar, umpire SE. FRODEXMMP ERT ns So PRODENMP SRL 2 | tw acoso SODEXINP ; Se-PRODERP SRL 3 Lucrari de finisaje "Satu Mare. S.C. M-SYS S.R.L. 4 Instalatii electrice ‘Satu Mare (43.33. PARTI CONTRACTANTE DIN LUCRARE ] “43.3.1, Nominalizare in contract = nu este cazul (4.3.4. DURATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR ] (43.44. Conform graficului de executie ] [435- CCAUZE SI CONDIT PENTRU EXECUTIA LUCRARI ] 43.5.1, Clauze contractuale 43.5.2. Condit privind executarea lucrarii rezultate din acorduri gi avize[43.6. COMPLETARI SI MODIFICARI ALE CONTRACTULUI ‘Conform procedurilor Sistemului de Management al Calta RESPONSABIL: director tehnic, Ing. Cosa Calin Florin “44, ANALIZA CONTRACTULUI Responsabil : director general ec. MURESAN Petre “4.5, DOCUMENTE UTILIZATE PENTRU EXECUTIE — ] 2.5.1, DOCUMENTE UTILIZATE LA EXECUTIA LUGRARILOR — documents de intrare Ia executie wy; | Penumitea document ccurenie de inrarein | E# | cacorator | Print daa Ni | Peete documete ere dscomparimentd” | yy, [sApropat_ | Nume,porume cover 20" | Sermatura | Some 7 [eer ann aapoat as or 2._| Certificate de calitate emise de furnizori de produse_ Fumizorii 3 Cees se continiate onse de nit prods Fai i [pateiat ice se one $6 PRODEXME-SAL——| $-TRormave oie tn exile hoi do conse Norme temic 6._| Prescriptii tehnice utilizate in constructii Norme tehnice 7 Ceritcat do arom! hic ence de Coma do Wer Sermon inconstuc | 4.5.2. DOCUMENTE EMISE IN TIMPUL EXECUTIEI A LUCRARILOR, a eee aioe | pte Nt] penumitea document Data, |sameoat | Numosprenume “Senndtua | Samrat | Pins val pie“ pa aT 2| proces verbal rate a lero veal Se econ cll poi Taze de ta {Piso ea DST ASRS 5 [Proce vetal faa datominania 6._| Proces verbal receptie terminare_ 7._| Proces verbal receptie calitativa 45, BOCUMENTE DE ESE Nr Data Elaborator Primit data Ne Denuirea document bay [caprebat” | Namo, prenume “Serdtua | Sarna 4._| PVC terminare lucréri HG 766 /97 PTE. 2._| PVC receptie finala HG 273/94 3._| Cartea tehnica capitolul B &} Bie pare ins sb ‘46. APROVIZIONAREA Conform extras de materiale “4.6.2, RECEPTIA LA PRIMIRE punctul de lucru ~ responsabil lucrare preia comisia constituité conform deciziei conduceri 46.3. VERIFICARI, INCERCARI $I PROBE: ‘Conform NE 012-99; C150; C56 4.6.4. CERTIFICAREA CONFORMITATII MATERIALELOR $1 PRODUSELOR Certificat de calitate, agrement tehnic Toate produsele si materialele utilizate au certificat de conformitate 4.6.5, AGREMENTAREA TEHNICA A PRODUSELOR, ECHIPAMENTELOR $I PRODUSELOR NOI ‘Nu este cazul‘46.6, LISTA PRODUSELOR FURNIZATE DE CLIENT Responsabil 47. COLABORATORI $I SUBFURNIZORI ] “47.4, COLABORATORI J “4.7.2, SUBFURNIZORI LA EXECUTIA LUCRARILOR. Nu este cazul 4.8. ORGANIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR: J 484, PROIECTUL DE ORGANIZARE a] 4.8.1.1, Elaborarea, verificarea, avizarea gi aprobarea proiectului de organizare ‘S.C. PRODEXIMP S.R.L. ~ atelier de proiectare OS. Responsabil : Ing. POR Paula 48.1.2. Condifii de fucru ~ condi grele de lucru . Responsabil : ing. POR Paula 78.2, RESPONSABILITATI_PRIVIND EXECUTAREA LUCRARII ‘Numele, prenumele: Adresa: Nr. decizie de numire in functe, arbi de serviciu, competente si responsabilité, prezenta pe gantier ef santier. Ing. POR Paula Responsabilul compartimentului de asigurarea calitaji - Ing. Ciorba Adrian “4.8.3. ORGANIZAREA SANTIERULUI ef gantier: POR Paula 43, CONTROLUL CALITATH ] 49.2, CONTROLUL EXTERIOR Punet de ‘Termen de contol transmiere la stadiu fizic, Proiec Inspectia pee socitate a proc. oes ce Ne Benefe in | execu | progr - menjona faza det, ' - sl verbal de catre fice aa ir construc: | “tant verticals pari Lad til fectuarii diriginte gi rin sondaj ascunse, reprezen c a tard cont tone. 2 ropa ee a 3 i Intocmit: Verificat: Aprobat: Nume ‘Aprobat Nume ;renume Prenume Nome, prenume Semndtura Semntura 9.3. ANALIZA SISTEMATICA a constatarilor inregistrate in urma controalelor Responsabil : Ing. POR Paula 4.9.4, MIJLOAGE, METODE DE CONTROL $I VERIFICARE A EXECUTARII LUCRARILOR = vizual cu aparatura laboratoarelor exterioare 49.4.1, Laboratoare acreditate pentru efectuarea analizelor si incercarilor in Laborator central autorizat grad I‘S.C. TPA SOGIETATE PENTRU ASIGURAREA CALITATI SI INOVATI S.R.L, flaborator: Ing. Rodica Tamas 49.4.2, Controlul echipamentulul d incercare, masurare, inspectie (495, TINEREA SUB CONTROL A PRODUSULUI NECONFORM “49.8.1, Responsabilul de la punctul de lucru (control-intern-autocontrol) = opreste executarea lucratilor pana la solufionarea neconformitai > oleazé lucrarea neconforma ; = participa la analiza neconformitati; = coordoneaza operatiunile de corectare a neconformia = _completeaza documentele de calitate a ucréritor ‘4.9.5.2. Responsabilul controlu = analizeaza neconformitatea, = stabileste masuri de remediere sau impreund cu proiectantul solufioneaza; stabileste procedura de efectuare a remedierii produsului, verificd modul_de remediere a neconformitai alitate extern (pe societate); Ing. CIORBA Adrian, 49.5.3 Responsabilul tehnic cu executia (atestat MLPAT): Ing. 49.5.4, Responsabil P.M.Q. = analizeaz neconformitatea, opregte continuarea lucrari pand la solufjonarea neconformitafi, verfic& modul de completare a documentelor care atesté remedierea, ‘410, RECEPTIA SAU PREDAREA LUCRARII “410.1, RECEPTIA MATERIALELOR, SEMIPRODUSELOR, UTILAJELOR, E1MI, etc. Data: Comisia de receptie = Ing. CIORBA Adrian Contabil - Ec. STUPAR Anca Crina ef aprovizionare - VERES Mihai Constatari : 410.2. INCERCARI - Conform normativelor, proiectelor gi caletelor de sarcini nr. 385 / 1999 ‘410.3. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE La primirea lucrarii_- pe obiective in parte; Comisia de receptie (nume, prenume, functia si semnatura) : Proiectant Investitor : FEADR Constructor: §.C. PRODEXIMP S.R.L. Satu Mare Constatari 4.10.3.2. Recepfia la terminarea lueraril se efectueaza de comisia de receptie consiituta din = reprezentant investitor = reprezentantul administratiel locale + specialist in domeniv, Data Constatari: 4,10.3.3. Receptia de punere in exploatare de receptie (nume, prenume, functia si semndtura): ~ reprezentant investitor, = specialist in domeniu, Constatari4.10.4. PREDAREA LUCRARII §1 A CART! TEHNICE — parti aferente Tn 7 zile de la terminarea lucrari Data: Comisia de receptie (nume prenume si semnatura) = reprezentant investitr, = specialist in domeniu. Constatari : 4:10,5, RESPONSABIL CU RECEPTIA $I PREDAREA LUCRARIT Data: Responsabil cu receptia (nume, prenume si semnatura): = Ing. POR Paula Consta (437, ANEXE Neer | Denumire 1.__| RAPORT DE NECONFORMITATE Registru de evidenta a rapoartelor de neconformitati _sia actiunilor corective = _ RAPORT DE ACTIUNI CORECTIVE, RAPORT DE ACTIUNI PREVENTIVE Cos yay Posia-04 -RAPORT DE NECONFORMITATE EXEMPLAR CON Pag. da PS08 | Se completazé de CTC 1 Locales neater 2.Gasan defini 5. Dessirea nxafoi 4 Seanoteard doce Om Ow une serous data RAC one I T 115e compton d oxacutnt 5. Catal necnfomt Se neat dooumente: pa oO” 6 Solijapromusé te aexea decimenta ~ Reza a cam eae = Uilerlaechonare but oA ww Suntrecosaeacn corecive a Ereatnt ‘Event 1 Se complataans do cite prolectant: 8: So scopt soa popu DA Nu 10, Soi aris ce proietnt =| 08 Nu 1, Se spron doament DA nu "2. Sai popu ie esa oA NU 7eROBAT: Pred Baraka: IV Confmarainehderl neconfornii. Name Semiixs daa 1. TC erecaant 4 BenetRegia de evident arapoutor de naconformt a aunlorcoracive Cod: POSMa~04 COEN-02 luce ote element faa deeweone | RNC | Date at: aap WT Senta o T Z z RAPORT & ACTIN CORECTIVE 0 POsMa 05-01 ABC0 ACT Ne IDENTIFICARE nies compari. Exe. Convaa, Norma dee Furcasitoms a, Detlev Funea DEFICENTA Dessrea dfn ‘ek cae eget Daten acu corte. Tame Semi Oa Tr Peenpbaath Tala neg Ua eonp rained ACTWNEA CORECTIVA std delist compare xan: linia cae provera reper: Aj acd a stile 9 veal Namo. Soneat. Finca as, Savecomendsacceptarea cfd chee Nome. Sores. Funda, os. ‘Acuna each anadeconpl ese acepat Seton ut Serna. Dat. Too Pasa 65-04 ACER RAPORT DE ACTIUN PREVENTIVE AGT Ne IDENTIFICARE: nies /cangartinan. Exomia. = Conta. Nena dela Fane sitorubi Ma. Defensa Finca DEFICENTA Dass deineFes proven sera Da eid ac ovr. Tae Senna Date Tr Ferenipa ae Tit engin Un ane canal ACTINEA PREVENTIVA lade uate compatnont xsi. ‘imines coup revarie rept Aji proertvd astinplemeriat vical Nene Seat. Fun. Dat ‘Sereuandé accplarea cu caer Nae on Sema, Fuca. Daa ‘Ans preven esol capi eo scopats Sef ein aus, Somat Dat.dz PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE-O1 “pRODEXIMP | Executarea lucrarilor de sapaturi si sprijiniri pentru fundatii | ©0-6/ rev.3-2017 si alte lucrari de constructii si instalatii pag.1/7 EXECUTAREA LUCRARILOR DE SAPATURI SI SPRIJINIRI PENTRU FUNDATII ‘S| ALTE LUCRAR! DE CONSTRUCTII SI INSTALATII PTE-01 Aprobat: R.T.E. Ing. Pop Grigore data: 01.08.2017 Intocmit: C.Q. Ing. Ciorba Adrian data: 01.08.2017 F-PG-01.1 ed.6 Rev.3-2017 Document ete propriate fie, Dillzrea exe pemisdaumat ca acrdul decor gene,PROGEDURA TEHNICA DE EXECUTIE ‘Executarea lucrarilor de sapaturi si sprijiniri pentru fundatil si alte lucrari de constructii si instal PTE-O1 00.6 / rev.3-2017 pag.2/7 * propexime 1. SCOP Procedura are ca scop precizarea aciiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor gi materialelor necesare pentru executarea lucrarilor de s&paturi gi spriiniri pentru fundati gi ake lucréri de construct si instalati, (canalizari, retele de apa, termice, electrice, etc.) in conformitate cu cerintele de calitate prevazute. 2. DOMENIU Procedura se aplicé la efectuarea lucrarilor de sépaturi gi spriinii pentru fundatii gi alte lucrari de constructi si instalati ( canalizari, rejele de apd, termice, electrice, etc.), executate de firma 3. DEFINITH $1 ABREVIERI ‘Sunt aplicabile definite din SR EN ISO 9000/2006 gi SR EN ISO 9001/2008. 4. DOCUMENTE DE REFERINTA 44 Proiectul de executie in faz DDE, inclusiv caietul de sarcini intocmit de proiectant. 42. Normativ pentru verificarea calitati si receptia lucrarilor de construct si instalatii aferente C 56 ~ 85. 43. Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucr&rilor de construct aferente C 16 ~ 84. 44. Normativ pentru executarea lucrérilor de terasamente pentru realizarea fundatilor constructllor civile gi industriale C 169 — 88, 45. Normative de specialitate (16/1998-Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare ‘cu gaze naturale-conducte din ofel , 16/2000- Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare ‘cu gaze naturale-conducte din polietilend, | 9/1996- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatilor sanitare ) 5. CONDITII PREALABILE 5 Existen{a la executant a documentatiei de execute inclusiv studiul geotehnic si a prezentei proceduri 52. Existen{a proiectului de executie pentru executia lucrarilor de spaturi si sprijniri la obiectul in cauza, 53. Existenja procesului verbal de predare a amplasamentului gi reperelor de nivel 84 Existenta utilittilor : drum de acces : utilaje pentru efectuarea lucrarllor de sépaturi gi terasamente ( escavatoare, buldozere, gredere, buldoescavatoare, etc. } : pompe pentru evacuarea apei : instalatil de forta si lumina : ullaje gi scule pentru transportul pamantului ( autobasculante, roabe, etc. ) a Echiparea echipei de sépatori cu scule si utilaje specitice ( harlet, lopata, tamacop, picamer, etc.) 55. Instruirea personalului executant privind normele de protectia muncii gi P.S.I. specifice activité desfagurate. 56. Muncitori vor fi dotati cu echipament specific: salopeta, cased, cizme de cauciuc, 6. INSTRUCTIUNI DE SSM Art. 1, Pe santierele de constructii-montaj toti angajatii sunt obligati sa poarte EPI (casca de protectie © obligatorie. Art. 2. Traseul sapatutilor, necesitatea si modul de sustinere / spriinre a peretiior verticalirezultati in urma sapaturilor, se vor stabil prin project, prolectantul raspunzand de solutia aleasa si calculul efectuat, iar executantul este obligat sa verifice daca natura terenului corespunde prevedetiior din proiect, In caz ca se constata nepotrvir = pamant cu caracteristci diferte, infra: puternice, suprafete de alunecare etc., se va cere prolectantulul schimbarea solutiel Art. 3 In cazul in care este posibila o eventuala emanatie de gaze toxice sau imflamabile, muncitorii vor fi prevenit ‘asupra pericolului si instruiti in privinta masurlor de protectie; santierele respective vor fi inzestrate cu un numar suficient de aparate detectoare de gaze si mastiizolante. ‘Art. 4, Cand se constata in timpul ucrului existenta gazelor periculoase in sapaturi, putur, santur etc, lucrarile vor fioprte imediat, iar lucratorii evacuati pana la inlaturarea cauzelor care au provocat aparitia lor. Documental ee propristata fel. ifizarea ee permis numa cu actu direetorl general" PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE-01 “Sropeximp | Executarea lucrarilor de sapaturl si sprijni pentru fundati | ©46/ rev.3-2017 - si alte lucrari de constructil si instalatil bag 3/7 Art. 5. Inaintea de inceperea lucrarilor de sapaturi vor fi luate masuri pentru indepartarea de pe amplasamentul lucraril respective a apelor de suprafata din vecinatate, deoarece acestea pot provoca inundarea gropilor si prabusirea malurilor. Art. 6. Lucrarile de canalizare subterana, care se executa in zone carosabile, se vor desfasura, respectandu-se urmtoarele reguli a) Inaintea de inceperea sapaturilor se vor anunta organele de paza contra incendilor atunci cand lucrarile de canalizare se fac in incinta uzinelor si organelor Politei pentru lucrarile ce se executa pe caile publice; b) ‘Sapaturile pentru travesarea strazilor se vor executa in dova etape, adica de fiecare data cate o jumatate de strada Art. 7. Pamantul provenit din sapatura va fi asezet la o distanta de cel putin 0,5 m la marginea peretilor sapaturi La sapaturile cu pereti in taluze, cu un unghi mai mare dacat unghiul natural al taluzului, distanta maxima intre locul de asezare a pamantului aruncat si marginea sapaturil va fi stabilita inprealabil prin calcul, dar nu mai mica de 0,5 Art. 8, Este interzisa amplasarea de depozite sau stive de materiale de-a lungul marginii de sus a gropii sau santului la 0 distanta mai mica de 0,75 m de la margine. Art. 9. Se vor lua masuri contra surparii peretilor sapaturi, in cazurile cand in apropiere se gasesc utiaje si mecanisme care produc vibrati in timpul lucrului Art.10. Sprijnitea sapaturilor pt. fundatii si a santurilor cu © adancime maxima de § m se va executa sprijnirea peretilor, pt. ca terenul sa nu se surpe. 7. RESPONSABILITATI 7A Seful punctulul de lueru / Responsabilul de lucrare raspunde de aplicarea Intocmai_a prezentei proceduri, a documentatie! tehnice de executie si normelor tehnice In vigoare, avand gf s& fie intocmite Inregistraile de calitate. 72. Responsabilul de lucrare raspunde de existenfa si buna functionare a sculelor si utiajelor (excavatoare, buldozere, buldoexcavatoare, autobasculante, pompe pentru evacuarea apei, etc), de asigurarea instalatilor de fort si luminat 73. ‘Administratorul + Responsabilul de lucrare rspund de buna organizare a procesului de productie, de existenta sculelor gi utilajelor (excavatoare, buldozere, autobascvulante, pompe pentru evacuarea apei, etc). 7A. Responsabilul cu controlul calitafi (responsabil CQ) urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectelor de executie gi reglementarilor tehnice in vigoare gi intocmirea corecta a tnregistrarilor calitati 8. ACTIUNIIMPLICITE 84 Lucrairi pregatitoare pentru executarea terasamentelor. 82 ‘Trasarea pe teren a lucrérilor de terasamente. 83. Procedura de executie a lucrarilor de sdpaturi functie de prevederile proiectului constructiei si conditile locale ale terenului 84, Intocmirea inregistrérilor de calitate. 9, PROCEDURA 9.1, Lucrari pregatitoare aa Defrigarea terenului ( tiere arbori si arbusti, tuffgur, smulgerea lor din rédacini scoaterea buturugilor, indepartarea materialulul lemnos), umplerea gropilor cu pamant compacta 9.1.2 Demolir, dezafectirirefeleinstalai 913 Excavarea pamantului vegetal. Pamantul vegetal rezultat va fi utlizat pentru redari de teren In circuitul agricol. 944 Asigurarea scurgeril apelor de pe suprafata de teren ( pereti, gantui gol) rea pe teren a lucrarilor de terasamente Prima operatiune este trasarea si materializarea pe teren a axelor construciei Operatiunea urmatoare este trasarea pe teren a lucrarilor de sapaturi 923 La baza acestor operatiuni se afld: 2). Planul general de amplasament, cu pozilionarea constructilor existente gi nou proiectate, puncte de referinfé din nivelmentul geodezic al far, refeaua topometrica de sprijin nou proiectata ( borne reper ce vor servi ca puncte de referinia in cadrul operatiunilor de trasare generale sau la obiect ) Documental et propritatea fim. ifizrea este pois numa cu acedul deter genera,PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE-O1 “propeximp | Executarea lucrarilor de sapaturi si sprijiniri pentru fundatil | ©4:5/ rev.3-2017 : si alte lucrari de constructii si instalatii pag.4/7 »). Planul general de sapaturi Intocmit de prolectant sau de executant, pe baza tehnologiei prestabilte, cu indicarea sdpaturlor,cotelor de nivel, distantslor dintresp&turi si pantele taluzelor. ¢). Planul general de fundati, cu indicarea tipurlor de fundati, pozifonarea lor, cote de nivel, distante dintre funda 924 Metoda de trasare folostatrebuie astfelaleasé Incat s& corespundai gradulul de precizie cerut constructii respective. In toate cazurile o atentie deosebité se va acorda traséiii axelor fundatilor propriuzise,trasarea sSpaturilor necesitand un grad mai redus de precizie, 925 Pentru trasare se vor ulliza ~ aparate topogratice optice ( teodolitl, nivela ) + aparate topografice prin unde + furtun de nivel + rulete, metrul 926. Trasarea in detaliu se va face pe baza indicafilor din proiectul de execufie in raport cu punctele de referint& care vor fi materializate In teren prin borne reper, ( din beton sau lemn ). Acestea trebuie $8 Teziste pe intreaga duraté de execufle a constructiel, servind la transmiterea cotelor coordonatelor in plan si pe vertical. Bornele reper vor fi amplasate la o distant de 2/3 din inaiimea clad, pentru a nu fi afectate in timpul executirilucrior. 927 Pent fharea tn plan 2 cblecuui se executé Impreimui, ( palze), care se amplaseaza la cca. 2/3 H, pentru a nu sténjeni circulatia, executia sapaturior, etc. Imprejmuirie, ( balizele ) se executa din metal ( de inventar) si ele pot fi continue, pe porjuni sau numa la coll claditi, Marcarea axelor se face pe Impreimuire ( balize ) prin batere de cule, crestaturi sau vopsire, cu notarea aléturi a numérulu gi axel respective, Intre repetil astfel marcati se Intinde sarma si se materializeazA axele fundatiei sau conturul spaturi gropilor de fundafi. Transmiterea pe vertical a axelor sau a punctelor rezultate la intersectiasarmelor cu firl cu plumb. Marcarea spaturi se poate face apo’ gi direct pe teren, prin vopsire cu var. La construcfile care cer 0 precizie maxima, axele si restul cotelor se materiaizeaz3 cu ajutorul aparatetor optic, 928 La terminarea lucratilor de trasare, se va Intocmi un proces verbal, care va fi semnat de topometru, seful punctului de lucru /seful de gantier / Responsabilul de lucrare. 9.3. La executarea sApiturilor ~ trebuie s se aiba in vedere urmatoarele: 9.3.1 ‘SA se menfind echilibrul natural al terenului din jurul gropii ( sanfului ), pentru a nu se pericita stabiltatea constructilor gi instalatilor invecinate. 9.3.2. S4 se asigure securitatea muncii pe timpul executiei lucrérilor.Se vor respecta Instructiunile propri de sanatate si securitate a muncii prevazute la cap 6. 9.3.3. Cand tumarea betonului sau pozifionarea tuburilor, conductelor se face ulterior (nu imediat executiel sfpaturilor ), se va opri sépStura la o cola superioard. De asemenea gi la terenurile sensibile la actiunea ape, s’patura se opreste la o cota superioara = isipur fine 20 ~ 30 em ~ pamanturi argiloase 15 ~ 25 om. pamanturi sensibile la umezite 40 ~ 50 cm, Aces ultim strat s8pandu-se inainte de tumarea betonului sau pozarea tuburlor, conductelor. 93.4, ‘Se va asigura executarea fundatilor incepand cu cele situate la o adancime mai mare. 93.5. ‘Se vor asigura pante pentru scurgerea apei de pe fundul sépaturi 936 Cand executarea s4paturilor implic’ dezvelirea unor refele de instalatii subterane (apa, canal, efele termice, electice, de gaz) ce rman in funciiune,trebuie luate masuri pentru protejarea lor impotriva deteriora, executia sépaturi neputandu-se face decét dupa objinerea aprobarii de la cei ce exploateaza aceste instalati si retele gi, dupa caz, cu asistenta tehnicd a reprezentantului autorizat al acestora. 9.4, Executarea sdpSturilor deasupra nivelului apelor subterane 944 Executia sapaturilor cu perefi verticali nespriiniji se poate face: a). in stance, atunci cand stanca nu prezinté intercalafi, de alt naturé (pamant, nisip) care s& periclteze stabiitatea peretelui b). In pamanturi coezive, atunci cand: 5 pamantul este uscat sau de consistent’ tare sau plastic vartos gi sunt asigurate conditii ca aceste ccaracteristici s& nu se modifice, inléturandu-se rapid apele de suprafata sau provenite accidental - ‘sdpatura ramane deschisd un timp ct mai scurt gi este finutd sub o permanent observatie. 2 adancimea gropii( sap&turi ) 68 nu fie mai mare deca = 0,75 m. In cazul pamanturilor prafoase sau de coeziune redusé: = 1,25 m. in cazul argilelor nisipoase gi préfoase ( care se sapai cu cazmale ); Documentl et propritatea fel. Diftzare ete permis numaicuacrtu director generalPROGEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE-O1 Executarea lucrarilor de sapaturi si sprijiniri pontru fundatil | €4-6/ rev 3-2017 si alte lucrari de constructii si instalatii pag.5/7 =2,0 m. in cazul argilelor gi pamantuilor tari (cu cosziune foarte mare }, care se sapai cu tarncopul; : terenul din jurul sfpaturi s& nu fie incdrcat si s& nu sufere vibra; : pamantul rezultat din sépaturi s8 nu fie depozitat la distan{a mai mica de 1,0 m. de marginea sépaturi Dacé groapa rmane mai mult imp deschisé, sau daca dupa observarea permanenta apar si se dezvolta fisur, atunc se execut spriinirea s&paturlr sau se efectueazé taluzarea ( dup& cum prevede proiectul sau natura terenului ). 9.4.2. ‘Spéturi cu pref tn taluz nesprii se executé dacs a). pimantul are o umictate naturalé redusé de 12 ~ 18 % i nu poate s& creasca in timp. b), sépatura nu sta deschis mut timp. ¢), malul nu este incdrcat cu depozite de pamant sau materiale 4), incinarea taluzului sépAturi tg = h/t nu depageste valorile maxime indicate mal jos Adancimea sépaturil <3m, >3m. = nisip, pietris 114,25 411,50 + nisip argiios 1/067 aw + argil& nisipoasé 1/067 110,75 ~argili, loess 10,50 110,75 Luand in considerare uneltele cu care se executd spatura, tnclinarea taluzului nu poate depasi = pamént care se sap cu lopata 45*(4/1) = pmant care se sap cu cazmale si tamacop 60° - ocd friablla care se sapa cu ciocanul pneumatic 80° = ocd care se dizlocd numai cu ajutorul explozibilior Daca sépaturile manuale (executate cu sculele indicate mai sus) depagesc adancimea de 2 m., taluzul trebuie executat In trepte, prevazandu-se pe Inditime banchete care s& permit evacuarea pamantului prin relee. Banchetele vor avea latimea de 0,6 ~ 1,0 m. si cu panta transversala catre interiorul gropil, iar distanja verticalé dintre ele va fi de cca. 20 m. ). pamantul rezultat din sapéturi se va depozita la o distanté de cel putin 4,0 m, de marginea sapaturi Daca sapatura ramane deschisé mai mult timp sau_umiditatea pméntului poste s8 creasca (anotimp ploios, precipitafi bogate), observarea Inclindri sdpturii se va face permanent, luandu-se, daca e cazul, masurile care se impun. 9.4.3. ‘SApaturi cu peret| spriinti se execut cand: a). datorité naturil terenului, a adancimii sap8turi nu se pot executa sapaturile indicate la punctele 9.4.1. sau 9.4.2. b).timpul in care trebuie s8 stea deschisé sépatura este mai mare sau Umiditatea pamantului poate creste peste limitele arétate mai sus, ). este mai eficient din punct de vedere economic. Tipul de sprijnire (cu elemente orizontale sau cu elemente verticale) se stabileste in functie de natura gi de dimensiunile gropii Pentru sprijiniri la sépaturi cu adancimi mal mari de 6,5 m. sprijnirile sunt stabilte in proiectul de executi. 9.4.3.1, Sprijinirile orizontale se pot folosi daca terenul argilos este suficient de consistent, nu prezintd fisuri de construcfie gi nu este sub presiune hidrodinamic. Ele nu sunt indicate in terenurile necoezive ce sunt stabilite numai sub un unghi de taluz natural. In cazul executarii mecanizate a sapaturilor, este necesar mai intai rectificarea manuala a peretilor. Sprijinirea peretilor cu elemente se utllzeazA in general in stancé fisurata (cu crapaturi sau intercalatii pamantoase ), pana la orice adancime gi in cazul paménturllor argiloase tari sau plastic vartos pana la o adancime de maxim 5,0 m., in urmatoarele condi: a). Sprijinirea cu elemente orizontale distantate se va realiza’ - In cazul spaturilor in stancd fisurata, pana la 5,0 m, adancime : In cazul pamanturilor argiloase compacte, tari sau plastic vartoase, pana la adancimea de maxim 3,0 m. »). Sprijnirea cu elemente orizontale aldturate se va face: 5 In cazul sépaturilor in staca fisuratd, pentru adancimea mai mare de 5,0 m. : in cazul pmanturilor argiloase cu micinfiltrati de apa, cand adancimea sépaturii de fundatie este cuprinsa intre 3,0 gi 5,0 m 5 In pamanturi coezive insa friable (prafurinisipoase, etc. ) sau cu inftrafi de apa, pentru adéncimi ale s&paturii de peste 3,0 m. 9.4.3.2, La executarea sdpaiturilor cu elemente verticale se vor lua urmatoarele ‘ovumentl ete propia fie. Difizaren ete penis nuns cuscordul director general‘De PROGEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE-Ot “propeximp | Executarea lucrarilor de sapaturi si sprijinin| pentru fundatit | ©0-6/ rev.3-2017 si alte lucrari de constructii si instalatii pag 6/7 masuri : iin terenurile coszive, baterea elementelor verticale trebuie s8 urmeze Indeaproape sapatura de fundatiecu atat mai mult cu cat terenul are o coeziune mai redusa. : in terenurile fara coeziune elementele se bat treptat tn pant, Inainte de executarea sépatur : cadrele de sustinere trebuie s8 fie bine ajustate dupa profil gropii gi impanate, pentru a se ‘asigura sprinirea peretilor frd a permite deplasarea pamantulu 944, Se poate adopta gi solutia de executie sépaturi in taluz la partea superioard gi cu perel vertical sprit la partea inferioaré a sépaturi atunci cAnd condiiile locale impun acest lucru ( laimea zonei te poate fi afectat’ de execulia s’paturi, construcile invecinate existente, etc. ) sau cand rezulté necesar din punct de vedere economic. 95. Executarea sépaturilor sub nivelul apelor subterane sau in terenuri cu infiltratfi puternice de apa 9.5.1. Pentru a se putea realiza sapatura gi apoi celelalte lucréri(fundati, pozitionare conducte sau rejele, etc.) este necesar a se indeparta apa din zona respectiva, ‘Aceasta se face prin ~ epuismente directe epuismente indirecte 9.5.1.1. Epuismente directe ~ pomparea direct a apei din groapa de fundalie cand. ~ afluxul de apa subterana este mic; = diferenta de rive! intre nivelul apei subterane gi fundul gropil este mic; “nu este un strat permeabil sub presiune care s8 periciteze sépaturs; Se realizeaza ganturi de drenaj (de adancime maxima 0,5 ~ 1,0 m.) pe trasee care s4 nu dreneze executia fundului sépaturi, spre puturi de unde se evacueaza ape. Tin loc de pompa cu debit mare, este preferabila se utiliza mai multe pompe cu debite mic. Se utlizeazé : Pompe centrifuge, la ape curate sau putin murdare; : pompe cu diafragme, la ape murdare ( c&nd poate fi antrenat nisipul fin sau nmol ); Puterea pompal trebuie sd fie de 1,5 ori debitul de calcul Inatimea coloanei de aspirate este de maxim 6,0 m.;peste 6,0 m. : pompele sunt coborate pe platforme de lucru se utlizeaz’ pompe electrice submersibile etajate cu motorul capsulat,instalate In api 9.8.1.2. Epuismente indirecte — a). pentru debite foarte mari si denivelari mal mari de 10 - 20 m., se utiizeazé pompe submersible sau cu sisteme de ejectie, transmisie sonic, etc. b). pentru debite gi deniveléri mai mici: ~ puturifitrante — puturi de epuisment in foraje de 200 — 600 mm. in care se lanseaz& o coloana fitranta metalicd sau din mase plastice de D = 150 - 250 mm., cu fante de grosimea stratului acvfer, iar Tn jurul ei se pozitioneaz material fitrant granular. = file aciculare — pufuri cu diametrul mic de 7,5 ~ 10 cm., se infig de obicel prin jet dee apa la 10 ~ 12 m. adancime, racordate la statii de pompare cu vacuum, distantele dintre fire find de 1 ~ 5 m. Cu aceste sisteme se realizeaza o coborare a nivelului apei subterane de 4 — 5 m., pentru 0 coborare mal mare, ftrele se ageaz4 etajate pe 2 sau mai multe rivele. ©). in terenuri cu inftrati puternice de ap& se iau masuri speciale de inchidere a stratului prin pereti de palpinge, ecrane de beton, chesoane deschise, etc Ecranele de etangare se incastreazd Int-un strat de baz& cu impermeabiitate redusa, Daca pericolul de refulare a pamantului din groape de fundare nu este prea mare (sau nu este pericol de antrenare a particolelor fine de nisi), ad&ncimea de batere a palplangelor sub nivelul sapaturil (denumitafiga plangelor) este de 0,5 ~ 0,75, In ccaz contrar, adancimea este cea rezultaté din calcul La baterea palplangelor se va avea ari : 8 se fac ghidarea palplangelor in timpul bateri : la sprjniile pe 2 randuri de palplange ( in 2 etaje ) Intre etaje se intercaleazd o banchets orizontala de 0,5 m. Infigerea palplangelor se face: : prin baterea in terenuiri coezive; ‘Pocumentl exe propretatea fm. Diftrare ese permit emai cuaordul directa generalay PROCEOURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE-01 ‘beopeximp | Executarea lucrarilor de sapaturi si sprijinin pentru fandati | ©! rev.3-2017 sialte lucrari de construct si instalatil pag 7/7 : prin vibrare, in pamanturi necoezive; 96. Se va solcita prezenfa proiectantului geotehnician pe gantier la atingerea cotei de fundare sau cénd este neconcordanta intre studiul geotehnic si dispunerea straturlor, caracteristicile terenului, nivelul si caracterul apelor subterane. 97. Pe timp friguros, execulia sapaturilor se va face imediat dupa dezghetarea naturalé sau afanarea stratului superficial nghejat (prin miloace mecanice sau manuele ) si Indepértarea stratull superficial, astelincat 88 nu se produc o noua inghelare. La sapaturile cu epuismente, apa pompata va fi indepartata pentru anu se forma gheata In jurul punctului de lucru 10. INREGISTRARI Procesele verbale de recepti calitative, Rapoarte de neconformitate, actiuni corective/preventive - RNC Dispoziti de gantier. Registru meteorologic Proces verbal de lucrari ascunse DDocurentl ee propretaten fe, iftate ete permis rumai cu acrdu ireetoruli general, PROCEDURA TEHNICA DE EXECITIE PTE-02 1 ed.6 / rev.3-2017 bmopeximp Executarea umplututilor compactate er Executarea umpluturilor compactate PTE-02 Aprobat: R.T.E. Ing. Pop Grigore data: 01.08.2017 Intocmit: C.Q. Ing. Ciorba Adrian data: 01.08.2017 F-PG-01.1 ed.6 rev. 3-2017 Document et ropitates firme, Difuzaea este perist mumal cu acordl director genea PROCEDURA TEHNICA DE EXECITIE PTE-02 % es rev 32017 Proneximr Executarea umplturilr compactate es 1. SCOP Procedura are ca scop precizarea aciiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilgjelor si materialelor necesare pentru exeoutarea lucrarilor de umpluturi compactate gi nivelari la executfa lucr&rfor de funda, a altor luerari de constructi s instal, in conformitate cu cerinfole previzut. 2. DOMENIU Procedura se aplicd la efectuarea lucrarilor de umpluturi compactate de c&tre firma A Umplututi pe care se ageaza direct fundatia si servesc drept consolidare a terenului de fundatje, care se realizeaza, ‘Aaa. prin cliindrare, denumite perne din materiale granulare ( pamént, nisip, pietrs, balast, piatré sparta ) ‘Ab. prin batere cu maiul greu B. Umplutur intre fundafi gi la exteriorul clédirilor, umpluturi sub pardoseli, umpluturi la ganturi de conducte, sistematizari pe verticalé. De asemenea, se aplica la realizarea nivelarilor. 3. DEFINITH $! ABREVIERI ‘Sunt aplicabile defintile din SR EN ISO 9000/2006 gi SR EN ISO 9001/2008. Abrevieri . P.U.C.M. - pamanturi cu umflari gi contractii mari : D'S. = dispozttie de gantier : P.S.U, ~ paménturi sensibile la umezire : ‘yd greutatea volumicd in stare uscaté a pémantului compactat, masurat pe santier ydmax. - greutatea volumicd in stare uscaté maxima determinaté in laborator prin Incercare PROCTOR. W-umiditatea materialului cu care se face umplutura ( pémant, balast, pietrig, ec.) Wapt — umiditatea optima de compactare corespunzétoare unei greutati volumice maxime ymax - D=yd/ ydmax ~ gradul de compactare necesar a se realiza d60°- dimensiunea granulel, corespunzatoare continutului de 60 % pe curba granulometric& : d10 — dimensiunea granulel corespunzatoare confinutului de 10 % pe curba sranulometrica Un = d60 / 10 — coeficientul de neconformitate ( conform STAS 1917-73) incercarea PROCTOR ~ stabilirea in laborator a caracterstcllor de compactare W gi ydmax (conform prevederilor STAS 1913 / 13-73) DOCUMENTE DE REFERINTA 44 Proiectul de executie in faz ODE, inclusiv studiul geologic gi geotehnic asupra terenului de fundare gi studii asupra materialelor cu care urmeazé a se realiza umplutura, precum si caiete de sarcini, fige tehnologice de realizarea lucrérilor. 42. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructi si instalatji aferente C 56 86, 43. Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucréfilor de construct aferente C 16 - 84. 44. Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatilor constructilor civile gi industriale C 169 ~ 88. 45. Normativ privind imbundtatirea terenurilor de fundare prin procedee mecanice C20-85. 46. Normative de specialitate (16/1998-Normativ pentru proiectarea gi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale-conducte din ofel, 16/2000-Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale-conducte din polietlend, | 9/1996- Normativ pentru prolectarea $i executarea instalatilor sanitare ) Documental ee propreaten fil. Diftate este permisamumai cu aco director generaoe PROCEDURA TEHNICA DE EXECITIE PTE-02 ‘ ed / rev.3-2017 ‘PRODEXIMP Executarea umpluturilor compactate pag 3/5 5. CONDITI PREALABILE 5A Existenfa ta executant a documentatisi de executie inclusiv a studilor geologice si geotehnice precum sia prezentei procedur 52. Existenta proiectelor speciale, caietelor de sarcini,figelor tehnologice intocmite de proiectant pentru executia umpluturilor compactate. 52.4 Pemnele din materiale granulare gi celelalte lucréri de umpluturi compactate pe care se sprijind direct fundatia clair, fiind lucrari de consolidare a terenului de fundare, reprezint& lucrari speciale, fapt pentru care documentele de la punctul 5.2. de mai sus trebuie sd cuprida urmatoarele: a studli geologice si geotehnice asupra terenului de fundare, precum si studil privind importanta i destinalia cladini gi solujia constructiva de executie a cladirii ( corelate intre ele ), solufie de consolidare a terenului b. studii asupra materialelor locale, a materialelor ce vor fi utiizate la realizarea pernei ¢ caracteristcil fizice ale materialului propus pentru per ~ granulozitate; = coeficient de neuniformitate Un; = densitate ( greutatea volumetticd vd ) - indicele de plastictate; = caracteristicile de compactare Wopt. si vdmax.; = gradul de compactare * D" necesar a se realiza: + stabllrea grosimi totale a umpluturii compactate; “stabilrea numarului de straturi gi grosimea straturilor care se compacteazé; = stablrea tehnologie, tp ui), numar de trecer pe un strat = indicarea sursei de material 53. Terminarea lucrarilor pregatitoare ( conform C169 — 88 ): deftigdri, demolér, dezafectar refele instalati, escavare pamant vegetal, executia sdpaturlor la cot, inclusiv asigurarea unei pante de 3 ~ 5 % pentru asigurarea scurgeri apelor. 5a. Existenta inregistrarllor de calitate pentru terenul pe care urmeaza a se executa umpluturile compactate ( proces verbal de receptie calitativa a naturi si cotel terenului, semnat gi de proiectant ). 55. Existenta verificdrilor analizelor si incercarilor efectuate de catre laboratorului central autorizat care deserveste gantierul privind matetialele din care se va realiza umplutura compactata $i concluzionarea dac& acestea corespund cerinfelor impuse prin proiect si normele tehnice. 56 Existenta utilitailor: : - 0d 8 r0v.3-2017 ‘PRODEXIMP Executarea umpluturilor compactate pag.4/5 sapaturilor. Partile nesprijinite ale sapaturilor vor fi continu supravegheate si in cazul apartiei pericolulul surpatii se vor indeparta de indata muncitori, Iuandu-se, totodata, imediat masuri de spriinie. 7. RESPONSABILITATI TA ‘Seful punctului de lucru / Responsabilul de lucrare réspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a documentafiel tehnice de executie gi normelor tehnice in vigoare, avand grid s& fie Intocmite Inregistrarile de calitate, 72. Responsabilul de lucrare réspunde de existenta si buna functionare a sculelor gi utilajelor (excavatoare, buldozere, buldoexcavatoare, autobasculante, pompe pentru evacuarea ape, etc.), de asigurarea instalatilor de forta gi lluminat. 73. ‘Administratorul + Responsabilul de lucrare r&spund de buna organizare a procesului de productie, de existenfa sculelor si utiljelor (excavatoare, buldozere, autobascvulante, pompe pentru evacuarea apei, etc.) 74, Responsabilul cu controlul calittii (responsabil CQ) urmareste aplicarea intocmai a prezentel proceduri, a proiectelor de execulie gi reglementarlor tehnice in vigoare gi intocmirea corecta a Inregistrarilor calitai 8. ACTIUNIIMPLICITE a4 Lucréri pregatitoare pentru executarea umpluturilor compactate. 82. Prelevarea de probe din materialul din care urmeaza a se utiliza la executia umpluturilor compactate si analiza acestuia la laborator, compararea caracteristiclor fizice ale materialului cu cele prevazute in proiect. 83, Determinarea umiditajii materialului gi executia umpluturilor compactate cand umiditatea W = Wopt +2 ( sau 3 % vezi punctul 8.3.3.), conform procedurilor aratate la capitolul 8. 84, Determinarea gradului de compactare realizat pe straturi gi pe total umplutura. 8s. Intocmirea inregistrérilor de calitate. 9. PROCEDURA 94. Executarea_umpluturilor_compactate pe care se aseazi direct fundatia cl servesc drept consolidare a terenulul de fundare. gaa Lucriile pregatitoare prevazute la art. 8.1 si 8.2. din procedura PTE-0O1- "Executarea lucrérlor de sApAturi gi spriinri pentru fundati si alte lucréri de construct si instalati~ sunt realizate (defrigarea terenull, efectuarea demolirlor, dezafectarea rejelelor de instalafi, excavarea $i indepértarea pamantului vegetal, trasarea pe teren a lucrarlor de terasamerte gi ale axelor gi cotelor reper ale constructit). 91.2. ‘Sdpaturle sunt executate la cola din protect iar terenul pe care se amplaseazé ‘umplutura compacta ( pena) sau care urmeaza a fi compactat cu maiul greu este amengjat cu pante de 3 =5 % pentru asigurarea scurgerii apelor din precipita. 913 Este Intocmit gi semnat gi de proiectant procesul verbal de receptie calitativa a naturi si cotei terenului de fundare. 9.14 ‘Au fost prelevate probe din materialul cu care urmeaz8 a se realiza umplutura compactaté, iar laboratorul autorizat care deserveste santierul a realizat caracteristicile fizice ale materialulu: ~ granulozitate; = coeficient de neuniformitate Un ( la executia pernelor ); * gteutatea volumetric’ yd, la execuija pemelor, respectiv densitatea pd a pSmantului in stare uscaté, la executia compactarior cu maiul greu; “indicele de plasticitate (la executia pernelor ) - ‘caracteristicle de compactare Wopt si ydmax respectiv pdmax, iar comparandule cu cele indicate tn proiect, s-a concluzionat cd materalul respectiv este uiilizabil pentru execuiia umpluturilor compactate prevazute In proiect Executia umpluturilor intre fundatii si la exteriorul cladi rel istematizari pe vertical F, umpluturi sub pardosé 92.4 Umpluturile se executa de regulé din paménturi coezive, slab coezive sau necoezive, rezultate din sépaturi ( aga cum se indicd In proiect ). Se interzice utilzarea la umpluturia @ rmalurilor, argilelor noi, p&m&nturilor cu confinut de materi organice, resturlor de lemne, etc. ‘Documentl et propriata fet, ifizarea este peristnumal cu aco director generaMe PROCEDURA TEHNICA DE EXECITIE PTE-02 “p 0.6 / rev.3-2017 ‘PRODEXIMP Executarea umpluturilor compactate pag.5/5, 9.2.2 Tnainte de executarea umpluturilor este obligatorie indepértarea_paméntul vegetal, iar suprafata rezultata va fi amenajata cu pante de 3-5 % pentru a asigura scurgerea apelor din proprietati La umpluturile ce se executa pe p&ménturi ce s-au aflat sub apa si la care in timpul sapatutilor nivelul hidrostatic a fost coborat prin metode artificiale ( epuismente, fire aciculare, etc.), se recomandé realizarea nui strat de rupere a capacitii din grosime pana la 0,25 m, Cénd inclinarea terenului este mai mare de 1:3 se vor executa trepte de infrtire a umpluturi cu stratul de bbaza ( conform STAS 2916 73 ). 9.2.3. Umpluturile se executa fn straturi de grosime de pana la 20 cm. compactarea fécéndu-se cu maiul manual sau mecanic, cu cilindri compresori, etc., conform prevederilor proiectului, similar procedeelor aratate mai sus. 924. Verificari care se efectueaz’: a). corespondenta cu proiectul a naturii materialului utilizat gi a caracteristiclor acestui material ( conform art, 8.1.4.de mai sus ) b), realizarea umiditatit optime de compactare Wopt. ©). realizarea gradulul de compactare " D'" pentru fiecare strat compactat si pentru Intreaga umplutura, Frecventa gradului de compactare realizat este de o verificare pentru fiecare strat compactat, dar cel putin tuna la 50 ~ 100 me. p&mant compactat. Fat de gradul de compactare prevazut In proiect, sunt admise urmatoarele abateri Tacaradul de clare Dmed. Drnin. Umlitu perry sistemalsi Pe oneg 10% oan Umluturi in jurul fundatilor gi elevatillor i umpluturi sub | Dmed.-5 % Dmin. - 8% pardoseli Umpluturi fa ganja’ de conducte ; _ ay Dmed. - 5 % Din. -8% Rezultatele acestor verificari se Inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. 93. Se interzice realizarea lucrétilor de umpluturi compactate la temperaturi negative. 9. Intocmirea inregistrarilor de calitate. 944 Seful punctului de lucru va trimite la laborator probele de pamant, de material pentru realizarea umpluturilor completand borderoul de transmiterea probei ( cu pozitionarea locului de recoltare ), deasemenea va fine i completa in perioada de timp friguros registrul meteorologic. 9.4.2. Inginerul Sef de gantier si seful punctului de lucru vor intocmi procese verbale de recepfii calitative ( de recepfie calitativa a naturii gi cotel terenului de fundare, de lucrari ascunse mentionandu-se in acestea toate rezultatele verificarilor, determindiilor gi analizelor efectuate). 10. INREGISTRARI ALE CALITATI Procesele verbale de recepti caltative Rapoarte de neconformitate, actiuni corective/preventive - RNC Dispozitii de gantier. Registru meteorologic Proces verbal de primire probe ‘Anexa la buletin incercare Borderou recoltari probe pamant Buletin incercdri proctor Buletin pentru determinarea granulozitati Buletin pentru determinarea umiditati Buletin verificare grad compactare Documental exe proprcaten fel, iftzare este permis mumai cu acordul iretorl generaMe PROCEDURA TEHNICA DE EXECITIE PTE-13 va =| ed.6 / rev. 32017 RODEXIMP Exocutarea instalatillor electrice cu tensiune pana la pag.18 a 1000V c.a. $i 1500V c.c EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE CU TENSIUNE PANA LA 1000V C.A. $I 1500V C.C PTE-13 Aprobat: R.T.E. Ing. Pop Grigore data: 01.08.2017 Intocmit: C.Q. Ing. Ciorba Adrian data: 01.08.2017 F-PG-01.1 ed.6 rev. 3-2017 Documental ee proprietateafimel.Diftzre este permis mumaicuacrdul director genera,PROCEDURA TEHNICA DE EXECITIE PTE-13 : ed.6 | rev. 3-2017 PRovEXIMP Executarea instalatilor electrice cu tensiune pa 90g.2/9 4000V c.2. gi 1500V c.c 1. Scop Procedura are drept scop prezentarea unitard a proceselor de executie si control ale instalatilr electrice ‘cu tensiuni pana la 1000 V ca. gi 1800 V c.c., de la preluarea frontului de lucru pana la predarea la beneficiar, in vederea exploatatii ei Procedura’ nu cuprinde fige tehnolagice specifice pentru montajul materialelor, aparatelor, echioamentelor si receptoarelor electrice 2. DOMENIU Prezenta procedura se aplica la efectuarea lucrarilor de instalafi electrice lucréri executate de firma. Se referd la executarea gi controlul executiel instalatilor electrice cu tensiune pand la 1000 V c.a. si 1500 V c.c. aferente constructilor civie, industriale gi din incintele acestora, cu caracter definitiv sau tranzitoriu. Ea se mai aplicd instalatilor electrice tehnologice cu caracter specific, cum ar fi: in medii cu pericol de explozie, in sectorul agrozootehnic, exploatari minere subterane, pentru automatizari, masuré $i contro, pentru telecomunicafi, pentru exploatari feroviare, centrale nucleare, etc. dar completate cu prescripti tehnice specifice 3. DEFINITH $1 ABREVIERI ‘Sunt aplicabile definitile din SR EN ISO 9000/2006 gi SR EN ISO 9001/2008. 4, DOCUMENTE DE REFERINTA 4.4, Proiactul de executie in faza D.0.E.inclusiv caietul de sarcini intocmit de proiectant 4.2. Normativ C 56 ~ 85 — verificarea calitai si receptia lucrarilor de constructi si instalati 4.3. Legea 10/ 1996 Privind calitatea in constructi 4.4. Regulament de receptie a lucrarilor de constructi si instalati aferente acestora aprobat prin HG 273/194 4.8, Prescripii energetice (vezi lista) 6. INSTRUCTIUNI DE SSM Art. 1. Pe santierele de constructi-montaj toti angajatii sunt obligati sa poarte EPI (casca de protectie & obligatorie). ‘Art, 2, Prezentele instructiuni proprii de sanatate si securtate a muncii trebuie respectate de intreg personalul care lucreaza la constructia, exploatarea si intretinerea instalatilor electrice de curenti tari de joasa tensiune. ‘Art. 3. Desfiintarea instalatilor, inlocuirea stalpilor, conductorilor si armaturilor se fac dupa intreruperea tuturor circuitelor de energie aferente si dupa legarea la pamant, la locul de munca, a acestor circuite. Att. 4, Utilgjele portative trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditi '»” Parle conductoare sa fie inaccesibile unei atingeri intamplatoare; * Izolarea bobinajului sa reziste atat socului mecanic, cat si mediului in care functioneaza (umiditate, caldura, agenti corozivi etc) = Manerele si reazemele pt. piept sa se faca din material izolat sau din metal acoperit cu un material izolat. De asemenea, vor exista inele de aparare sau aparatori care sa impiedice atingerea partlor metalice ale sculel; + Conductorii de alimentare sa fie foarte flexibil iar fixarea lor sa se faca astfel incat sa nu poate sa se roada la intrarea lor in carcasa sculel si sa se impiedice pe cat posibil smulgerea lor de la bomele de legatura. ‘Art. 5. Se numesc mijloace de protectie sculele, echipamentele, instrumentele, aparatele si dispoztivele portative, ale caror scop este protejarea personalului care munceste in instalatile electrice langa sau in apropierea partilor aflate sub tensiune impotriva electrocutari, a actiunii arcului electric, a cefectelor termice ale trecerii curentului, precum si impotriva altor accidente ce s-ar putea produce in timpul lucrului in aceste instalati 6. RESPONSABILITATI ‘Dovumentl et propitata firme. Difiraren ete permis aumat eu aco decor general,PTE-13 0.6 rev. 3-2017 ag.3/9 Me PROCEDURA TEHNICA DE EXECITIE "propeximp ‘Executarea instalafillor electrice cu tensiune pand la 4000V c.a. si 1500V c.c 6.1. Administratorul + Responsabilul de lucrare verificé documentatia tehnicd de execulie si dispune inceperea executiei 6.2, Administratorul + Responsabilul de lucrare asigura resursele necsare, rispunzand de buna corganizare a procesului de executie. 6.3. Responsabil cu controlul caltati ( responsabil CQ Jurmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectelor de executie si reglementarilor tehnice in vigoare gi Intocmirea corecta a inregistréritor cali 6.4, Seful de gantier/Responsabilul de lucrare primeste si verific& cerintele contractuale, documentatia de execute gi instrucfiunile specifice de lucru, pe care le comunica, dupa caz, personalului de executie implicat, totodata réspunzand si de buna organizare a procesului de ‘executie, de existenta gi buna functionare a utliajelor si sculelor, de asigurarea instalatilor de forté i iluminat. 6.5. Conducatorul punctului de lucru/ $eful de santier/Responsabilul de lucrare ~~ rspunde direct gi nemijlocit de cantitatea gi calitatea lucrérilor realizate sub conducerea ‘sa gi de respectarea termenelor impuse = rspunde de instruirea tehnicd a gefllor de echipa si a personalului muncitor de respectarea in execufia lucrarlor a prevederilor documentatiei de executie, prezentei proceduri, instructiunilor de lucru, reglementailortehnice in vigoare = nu incepe executia lucrérilor decat daca este in posesia unei copii a clauzelor contractuale + raspunde de utiizarea numei de personal cu calificarea gi pregatirea tehnicd necesara realizérii luerérilor + se ingrjeste de asigurarea mijloacelor de productie necesare desfagurérii normale a activitafi de productie precum si de utlizarea lor judicioasa = rspunde de folosirea in realizarea lucratilor numai a materialelor care corespund cerinfelor de caltate conform documentatjel de executie gi numai dupa ce acestea au fost receptionate = controleazé direct calitatea execuliei si semneazé documentele de certificare a calitatl lucratilorrealizate 7. PROCEDURA 7.4, Broveder! generale 741 Instalafile electice cu tensiuni pana la 1000 V ca, gi 1800 V ce, vor fi executate numal dupA proiecte In faza de detali de execulle 7.1.2. Aces ip de instalai va fefectuat numai de personal calificat 3. Executia acestu tip de instalai va incepe numai dupa ce in prealabil s-a preluat frontul de lucru in consi corespunzatoare de la constructor 7.1.4, Brangamentele electrice aeriene se protejeaza gi se executé respectandu-se condifile prevazute in normativul PE 105 iar brangamentele subterane respectandu-se condiile prevazute in normativul PE 107 71.8. Coloanele electiice colective si individuale ale brangamentelor cladirlor de locuit, comercale, social ~ culturale si administrative, se executa respectandu- se pe Langa condiile prevazute In normativu | 7/91 gl condiile prevazute in STAS 234/86 7.1.6. La executarea instalatilor electrice vor fi respectate condiile din regulamentul PE 934 referitoare la obligativitatea montérii la consumator a aparatelor de inregistrare a canttafi de energie consumala si a aplicari, atunci cand este cazul, a masurlor pentru imbunatitirea factorului de putere si pentru limitarea regimului deformat, conform normativului PE 143/04 7.1.7, Montajul cablurilor electrice va avea in vedere respectarea conditiilor din normativele | 7/91 51 PE 107/78 7.1.8, La executia acestu tip de instalati se vor utliza elemente de protect pentru conductole electrice (tubur fei), de izolare( ecrane ), de marcare ( capace , dale) sau de. sus{inere ( console, poduri ) executate din materiale incombustible(clasa C 0 ) sau greu combustible ( clasele C1 gi C2 ) care prin ardere nu produc picaturi aprinse ‘Document ete propitates fim. Difizarea ete pemisénumaicuscodul decor genera,PROCEDURA TEHNICA DE EXECITIE an Executarea instalatilor electrice cu tensiune pana la | °° a 4g 4000 c.a. si 1500V c.c 7.1.9, Instalatile electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c. se vor amplasa in structura de rezistent4 a construcfilor numai cu respectarea prevederilor normativului P 100/93 7.2. Materiale, aparate, echipamente si receptoare electrice 72.1, Materilele, eparatele, echipamentele de baz8 utlizate in executia acestui tip de instalatii sunt: conducte gi cabluri, tubur si fevi de protectie precum i accesori pentru acestea, corpuri de iluminat si mpi electrice, aparate de conectare, relee, tablouri de conexiuni si distrbutle, transformatoare de masurd gi aparate de masurat, borne, cleme de sir, papuci, baterii de acumulatoare, redresoare pentru inc&rcarea acumulatorio, et. 7.2.2, materialele, aparatele, echipamentele si receptoarele electrice, utlizate la realizarea instalatilor electrice cu tensiuni pana la 1000 v c.a. si 1500 V cc. trebuie s8 fie omologate, s& alba caracteristicle specificate In documentatie certificate de calitate si agremente tehnice pentru cele care sunt fabricate dupa reglementiri tehnice, altele decat cele nationale 7.2.3. Materialele, aparatele, echipamentele gi receptoarele electrice cu caracteristicle specificate in documentatia de executie, pot fi inlocuite cu altele, numai cu avizul proiectantului gi numai daca au caracterstici care s& asigure un nivel al performantelor de calitate superior cerintelor esentiale 7.3, Descrierea procedurilor de executie 7.3.4. Lucréile de executie se incep numai la constructi autorizate In conde legit 73.2. Compartimentul tehnic productie studiazé proiectul de execulie si sesizeaz’ investitorul de eventualele neconformitati si neconcordanfe ‘in vederea solution or 7.3.3. Se preia frontul de lucru de la constructor pe bazé de masurator, prin Comparatia spectficatilor din proiectul de executie si masurdtorile f&cute in termen, La preluarea frontului de lucru se verificd: 1 dimensiunile golurfor tehnologice sau @ canalelor de cabluri, precum si amplasarea lor ‘in plan vertical sau orizontal 1 executarea, conform prevederilor proiectulul, a finisajelor elementelor de construct ce constituie suport pentru instalatille electrice = dimensiunile nigelor tablourilor electrice de conexiune si distributle precum $i ~amplasarea lor in plan vertical = dimensiunile incdperilor pentrs echioamentele tehnologice electrice precum si dimensiunile, cotele, ampiasamentele In plan orizontal, golurile pentru guruburile de fixare ale fundatilor echipamentelor tehnologice electrice din aceasté incdpere ‘in conditile conformitati, In limitele admisibile, cu prevederile din proiect se incheie procesul verbal de predare — primire a frontului de lueru pentru instalati elecrice 7.3.4, Se traseaza pozitia podurilor de cable, consolelor. dozelor gi cutilor de derivatie, a aparatelor de conectare pe elementele de constructii ce constituie suportul acestor instalati, sau a traseelor in care se monteaz cablurile in incinta constructor civile 51 industriale astfel inc&t instalaile electrice de acest tip s&: m evite incdperile, zonele sau spatile in care integritatea lor poate fi pericltaté ( socur mecanice, agenti agresiv, pericol de incendiu, vibrati, temperaturiridicate, etc. ) m evite incdperile, zonele sau spatile incadrate in categorie , periculoase sau foarte periculoase ,aga cum sunt definite in STAS 8275/87 w= s8 asigure un acces ugor la ele pentru verificar, localizéri si reparatii de defecte, interventii in caz de incendiu in conditi bune. Amplasarea in astfel de spatii este permisa doar cu conditia alegeri caractersticllor materialelor, aparatelor si receptoarelor electrice, finandu-se seama de aceste conditi impuse, astfel incat s& se realizeze o acoperire globala a acestora w= evite traseele comune cu acelea ale altor instalati sau utilaje care ar putea 88 le Pericliteze in caz de avarie 1 evite montarea direct’ pe materiale combustibile sau in materiale combustible. Acest lucru este posibil prin interpunerea unor materiale incombustibile sau utiizarea unor aparate gi echipamente electrice protejate in carcase metalice cu grad de protectie minim IP 54 Documenta exe proprieate fel Difvare ee permis numa cu aeord directo generaPTE-13 0.6 / rev. 3-2017 ag.5/9 PROCEDURA TEHNICA DE EXECITIE Executarea instalatilor electrice cu tensiune pana la 1000V c.a. $i 1500V c.c * provexime evite montajul In canale de ventilatie 7.3.5. Inainte de introducere in oper a materialelor, aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice se fac pentru acestea urmatoarele verifcari = controlul vizual in ceea ce priveste eventualele deterior&ri din transport si manipula, integritatea sau eventualele defecte de fabricatie ce pot fi depistate cu ochiul liber = conformitatea caracteristiclor acestora cu specificatile din certificatele de calitate, elichetele, placutele ce le insotesc gi cu proiectul de executic = agrement tehnic pentru cele care nu sunt executate dup’ reglementari tehnice nafionale ( standarde nationale, standarde profesionale si standarde de firma ) 7.3.8. La montajul materialelor, aparatelor, echipamentelor si al receptoarelor electrice, precum si a unor parti din acest tip de instalafi, vor fi folosite fige tehnologice specifice elaborate separat 7.3.6.1.Montajul sistemelor de distributie va avea in vedere urmatoarele: ‘= conductele si barele de oel se vor folosi pentru protectie in conditile STAS 12604/4 — 89, gi pentru cai de curect in instalatile de ridicat si transport ‘= conductele §1 barele din cupru vor fi folosite obligatoriu la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de important deosebita ( iluminatul de siguranta, instalatii de prevenirea si stingerea incendillor, etc. ) in incdperi sau spatli cu mediu coroziv, la instalafii electrice de pe utilaje mobile, supuse vibratilor permanente sau gocurilor ( macarale, poduri rulante, etc. ), la instalatile de protectie contra elactrocutarilor ( STAS 112604/4 — 89 ), la circuitele electrice de comand, automatizare, masura si semnalizare A), Conductele electrice, tuburile de protectie si barele se amplaseazé fala de ‘conductele altor instalafl sI fa{d de elementele de constructie conform normativului | 7191 = tabelul 4.1., lar cablurile electrice la distanta conform notmativului P 107/78. Cand nu pot fi respectate condiiile de mai sus se iau masuri constructive de protectie ( ecrane, jevi de protectie ) B). Trecerea conductelor, cablurilor, barelor gi tuburilor prin elementele de constructie se executa astfe! ‘= cablurile ~ cu respectarea conditilor prevézute In normativul PE 107/78 si al detalilor tip = conductele neizolate libere si barele — folosindu-se izolatoarele de trecere sau pléci izolatoare de trecere, executate din materiale inconbusthile, incastrate in zid si prevazute cu goluri de trecere sau borne de trecere = conductoarele izolate libere — se fac ca la cele neizolate sau folosindu-se tuburi de protectie pe porliunea de trecere. Capetele tuburilor care ies din elementul de constructie se prevad cu tile din portelan in incdperile uscate sau umede cu intermitenta si cu pipe indreptate in jos in Incéiperile umede sau ude 1s la conductele montate In tuburi nu este necesara alta protectie ), Trecerea conductelor gi barelor electrice prin elementele de constructie din materiale combustible se executé astfel: = conducto0arele neizolate si barele se fac ca la trecerea prin elemente de construcfiinecombustibile, dar se izoleaz8 in plus golurile cu materiale incombustibie $i electroizolante { azbest, vaté de sticld ) ‘= conductoarele izolate libere sau instalati in tubur, prin protejarea lor pe porfiunea de trecere, cu tuburi din materiale incombustibile ( metal ) si etangénd golurile cu materiale incombustibile gi electroizolante D), Cand nu exist posibilitate de a evita trecerile conductelor, barelor gi a canalelor prin elemente de constructie care au rol de protectie la foc sau la explozie, acestea se executd astfe = pe porfiunea de trecere nu sunt permise materiale combustibile cu exceptia izolatiei conductelor 1 spatile libere din jurul acestora trebuie s& fie Inchise pe porfiunea de trecere, pe toaté grosimea elementului d4e constructie, cu materiale incombustibile ( beton., zidarie ) asigurandu-se limita de rezistenta la foc egal cu cea a elementelor de construciie respective 1s trecerea acestora se face astfel incat sa nu fie posibilé dislocarea unor portiuni din ‘elementul de constructie ca urmare a dilatarii elementelor de instalatie electric& E), Legaturile electrice ale conductoarelor sau barelor intre ele, la aparate sau elemente mecanice se executé prin metode gi mijloace prin care s8 se asigure realizarea unor ‘Documental ete propria fim, Difizarea ee permis mumai cu acrdu diretouli generalPROCEDURA TEHNICA DE EXECITIE ny eee Trecatarea nsialaforeecrice ci tenatune panda | °° (2-2 4000V c.a. gi 1500V c.c “PRODEXIMP contacte electrice cu rezistenta de trecere minima. Legéturile electrice ale conductoarelor izolate se fac numai in doze sau cutii de legatura si se acoperd cu materiale electroizolante, cum ar fi; tubul vamis, banda izolanta, etc., care trebuie s& asigure acestora acelasi nivel de izolatie ca si izolatia conductoarelor. Legaturile pentru ‘mbindri sau derivafil a conductelor izolate se fac astfel:legaturile pentru Imbinari sau deriva intre conductele de cupru se fac prin cleme speciale, presare sau résucire si rmatisare, acestea din urma trebuind s& alba minim 10 spire o lungime a legaturil egal cu de 70 de ori diametrul conductorului dar nu mai putin de 2 cm. gi se cositoresc; legaturile pentru imbinari sau derivafiintre conductoarele de aluminiu se fac numai prin cleme speciale, presare cu scule adecvate gi elemente de racord speciale, metalizare ‘asociat cu lipite sau prin sudare. Inaintea executéii legturii capetele conductoarelor de aluminiu se curaja de oxizi ( exceptie la cea prin presare ). Legaturile dintre ‘conductoarele de cupru si conductoarele de aluminiu se fac prin cleme speciale ( cupal ), metalizare asociaté cu lipre sau prin presare. Legaturile barelor se executa cu ajutorul guruburilor,clerelor sau prin sudurd. Legarea conductoarelor la aparate, echipamente, masini, elemente metalice, etc. se face prin stréngerea mecanicd cu suruburi, la secfiuni mai mici de 70 mmp. si direct sau prin intermediul papucilor sau clemelor speciale, la sec{iuni egale sau mai mari de 10 mmp, Legaturile conductoarelor la elementele mobile se fac cu elemente elastice cu suprafete striate. La legaturile electrice realizate prin strangere mecanicd, suprafelele de contact ale conductoarelor gi barelor se pregatesc prin curdtare pana la luciul matalic.La conductoarele de aluminiu curdtirea se face cu vaselind neutr’. Suprafetele curdtate se protejeaz prin cositorire la conductoarele mutiflare din cupru sau ofel. Legaturile conductoarelor de protectie se executd in conditile prevazute de STAS 12604/4,5 - 89 F), Conductele gi barele electrice se marcheaz& prin culori pentru identficarea funefiuni pe care o indeplinesc in circuitul respectiv. Marcarea se face prin: 1 culoarea izolatiel 1 tub izolatcolorat sm vopsire Se folosesc urmatoarele culori de marcare = verde / galben pentru conductele de protectie ‘= albastru deschis pentru conductele de nul de lucru mab sau cenusiu deschis pentru conductele mediene sau neutre a alte culori decat cele de mai sus ( rogu, albastru, maro ) pentru conducte de faz sau pol Conductele neizolate se marcheaz prin vopsire la capete, dup montaj, pe o lungime de 15 cm. In intreaga instalatie electrica dintr-o clédire se mentine aceeasi culoare de marcare pentru conductele ce apriin aceleiagi faze. Bazele electrice se marcheazd respectand prevederile proiectulu G). Protectia conductelor electrce se face cu tuburi speciale pentru instalafi electrice din materiale plastice sau din metal, rigide sau flexbile si tevi de instalati pentru diametre mari, Tuburile sitevile din PVC etange gi de protectie,rigide, se pot utliza: win otice categorie de inc’peri, cu exceptia celor de categorie K de mediu cu agenti corozivi pentru PVC gia incaperiior din categoria PC de mediu w= tuneluri gi subsoluri tehnice cu inaitimi sub 2m. in montaj aparent, in zonele far& pericol de deteriorare mecanic& Tuburile din PVG flexibile se pot utiiza nual 1 pentru protectia ugoard a conductelor electrice tz in incaperi de categorie UO gi U1 de medi, pe trasee scurte dificil de reatizat cu tubur rigide Tuburile gi fevile metalice,rigide sau flexibile se pot utiliza = in orice categorie de incéperi sau mediu, protejandu-se anticoroziv prin vopsire pentrumedii corozive in montaj direct pe elementele de constructie din materiale combustibile 1 In cazurile n care este necesara o protectie metalic’ grea ‘Tuburile gi fevile se pot monta aparent, ingropat sau inglobat in elemente de construct, ru si in monoliizar. Tuburile din PVC se vor instala aparent la indkimi de peste 2 m. de la pardoseald pentru a nu fi expuse gocului mecanic. Accesorille tuburilor gi fevilor se Document ete propritates firme, Diflzate este poms numai cu acordul decor genera