Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-NOŢIUNI INTRODUCTIVE-
I.1
DENTIŢIA: reprezintă totalitatea dinţilor existenţi în cavitatea bucală. În decursul vieţii umane
există două dentiţii: dentiţia temporară şi dentiţia permanentă. Unii autori mai descriu
existenţa unei dentiţii, aşa numita dentiţie mixtă .
DENTIŢIA TEMPORARĂ: se mai numeşte şi “dentiţia de lapte”. Este prezentă în cavitatea bucală
în perioada de viaţă cuprinsă între 6 luni şi 6 ani (vârsta apariţiei primului dinte permanent).
Dentiţia temporară este formată din 20 de dinţi: 8 incisivi (4 superiori şi 4 inferiori), 4 canini ( 2
superiori şi 2 inferiori), 8 molari (4 superiori şi 4 inferiori).
DENTIŢIA MIXTĂ: este prezentă în cavitatea bucală în perioada de viaţă cuprinsă între 6 ani
(vârsta apariţiei primului dinte permanent) şi 11-12 ani (perioada în care este pierdut ultimul
dinte temporar).
DENTIŢIA PERMANENTĂ: este alcatuită din 32 de dinţi repartizaţi astfel: 8 incisivi (4 superiori şi
4 inferiori), 4 canini (2 superiori şi 2 inferiori), 8 premolari (4 superiori şi 4 inferiori), 12 molari (6
superiori şi 6 inferiori).
1.Grupul incisivilor: câte 4 pe fiecare arcadă şi câte 2 pe fiecare hemiarcadă. În grupul incisivilor
sunt cuprinşi incisivii centrali superiori (în număr de 2), incisivii centrali inferiori ( în număr de
2), incisivii laterali superiori ( în număr de 2 ) şi incisivii laterali inferiori ( în număr de 2).
Numărul destul de mare al dinţilor precum şi necesitatea identificării precise şi rapide a fiecărui
dinte în parte a dus la aplicarea unui număr variat de sisteme de notare a acestor dinti.
Sistemele folosite urmăresc atât facilitarea comunicării între personalul medical de specialitate
cât şi posibilitatea realizării unor fişe individuale cât mai precise şi ergonomice. De asemenea,
sistemele de notare a dinţilor permit utilizarea facilă a informaţiilor în cadrul unui sistem
informaţional computerizat.
La ora actuală există în lume mai multe sisteme de notare care se află în practica uzuală
cotidiană: anglo-saxon, francez, american, aritmetic şi internaţional. La noi în ţară se foloseşte
sistemul internaţional elaborat de F.D.I.(Federaţia Dentară Internaţională ), sistem care îl vom
prezenta şi folosi în continuare.
Acest sistem a fost acceptat şi introdus în utilizare în ţara noastră în 1971 cu ocazia sesiunii
anuale a Federaţiei Dentare Internaţionale care s-a desfăşurat la Bucureşti. Principalele
elemente ale acestui sistem sunt următoarele:
1. Există o dreaptă orizontală care face demarcaţia între arcada superioară şi cea
inferioară.
3. Hemiarcada maxilară dreaptă are numărul 1 iar cea stângă numărul 2. Hemiarcada
mandibulară stângă are numărul 3 iar cea dreaptă are numărul 4.
1.1-incisivul central
1.2-incisivul lateral
1.3-caninul
1.4-primul premolar
1.6-primul molar
1.7-molarul secund
1.8-molarul de minte
În mod similar vor fi notaţi şi dinţii de pe celelalte trei hemircade, schimbând, însă
prefixul 1 cu cel corespunzător hemiarcadei pe care se află dintele în cauză. O exemplificare a
sistemului de notare internaţional se poate observa în fig.I.2