Material Audit PPT 1

Sinteza relaţiilor dintre situaţiile financiare şi
raportul de audit
Bilanţulcontabil
Bilanţul contabil
M Contul de profit şi pierdere
Contul de profit şi pierdere Raportul de audit
Raportul de audit
Situaţia modificărilordedecapital
capital
A Situaţia modificărilor
Situaţiafluxurilor
Situaţia fluxurilorde
denumerar
numerar
N Politici contabile şi note explicative
Politici contabile şi note explicative
A
G
M
E
N Aserţiunilemanagementului
Aserţiunile managementuluireferitoare
referitoarelala
componenetele situaţiilor financiare
T componenetele situaţiilor financiare
Probelereferitoare
Probele referitoarelala
Procedurile de audit corectitudinea,obiectivitatea
corectitudinea, obiectivitatea
Procedurile de audit
situaţiilorfinanciare
situaţiilor financiare
RESPONSABILITATEA AUDITORULUI
2
Scopul efectuării unui audit statutar al situaţiilor financiare
individuale şi consolidate
O misiune de audit angajată nu îşi poate îndeplini rolul său dacă

echipa de audit nu însuşeşte în mod temeinic elementele
următoarelor faze:
A. Obiectivele generale ale auditorului;

B. Responsabilităţile pe care şi le asumă auditorul în
cursul executării misiunii;
C. Obiectivele specifice pe care încearcă să le atingă
auditorul.
3
Etape de audit
1. Înţelegerea obiectivelor şi responsabilităţilor auditului;
2. Segmentarea situaţiilor financiare pe cicluri;
3. Cunoaşterea declaraţiilor managementului asupra conturilor;
4. Cunoaşterea obiectivelor generale ale auditului privind categoriile

de operaţiuni şi conturi;
5. Cunoaşterea obiectivelor specifice ale auditului privind categoriile

de operaţiuni şi conturi.
4
Probe de audit – ISA 500
Subiecte abordate:
 1. Domeniul de aplicare
 2. Obiectiv
 3. Definiții
 4. Cerințe
 5. Aplicații, exemple, studii de
caz
5
1. Domeniul de aplicare
cu începere de la 15.12.2009
 -Se aplică situațiilor financiare auditate independent;
 -Tratează responsabilitatea auditorului de a concepe

proceduri de audit pentru a obține cantitatea și
calitatea probelor;
 - Opinia auditorului se bazează pe probe de audit

suficiente și adecvate;
 Probele de audit reprezintă argumente veridice în

susținerea opiniei finale din Raportul de audit
independent.
suficiența = cantitatea probelor

probe adecvate) = probe de calitate
6
De ce sunt necesare probele de audit ?
 Probele de audit sunt necesare pentru a susţine opinia
auditorului şi raportul.
 Sunt cumulative ca natură şi sunt obţinute urmare a

procedurilor de audit efectuate pe parcursul auditului.
 Să fim cu toții responsabili !
 Un audit fără probe suficiente și de calitate este echivalent

cu eșecul de audit și ne aparține în totalitate, adică nouă
auditorilor !
7
2. Obiectivul auditorului
 Să gândească și să aplice proceduri de audit cu scopul de a obține suficiente

probe de audit adecvate;
 Probele de audit tratează aspecte specifice ale auditului ca de exemplu:
ISA 200 – Obiective generale ale auditorului independent și desfășurarea unui

audit în conformitate cu SIA
ISA 315 – Identificarea și evaluarea RDSprin înțelegerea entității și a
mediului său;
ISA 330 – Răspunsul auditorului la riscurile evaluat;
ISA 501 – Probe de audit – considerente suplimentare pentru elemente
specifice;
ISA 505 – Confirmarile externe;
ISA 520 – Proceduri analitice;
ISA 530 – Esantionarea in audit si alte proceduri de testare selective;
ISA 570 – Principiul continuității activității.
ISA 580 – DeclaraȚii scrise.
8
Ce presupune suficiența și adecvarea probelor de audit
PA?
Măsura Măsura calității PA

Cantității PA =
Relevanță & Credibilitate
Gradul de adecvare
SUFICIENȚA PA al PA
RISCUL DE AUDIT
De cantitatea şi calitatea probelor de audit obţinute depinde

reducerea riscului de audit la un nivel acceptabil !!!
RA = f (RDS, RDP
9
RELAȚIA DINTRE RISCURI Și PROBE DE AUDIT PA
RDP - Risc de detectare planificat
RDP - Risc de detectare planificat CI - Control intern
RAA - Risc de audit acceptabil RDS - Risc de denaturare semnificativă
RI - Risc inerent
EPA - Eficacitatea unei proceduri de audit
RC - Risc de control
RAA
RDP = SAU RC este o funcție a
RIxRC
eficacității proiectării, RI & RC
RAA
RDP = implementării și menținerii
RDS CI este evaluat pentru a determina
natura, momentul şi întinderea unor
proceduri de audit suplimentare
LA nivelul de afirmaţie al
La nivelul situațiilor
claselor de tranzacţii, soldurilor
financiare de conturi sau prezentărilor
RDS se găsesc la două niveluri
RDP natura, momentul

Pentru un nivel dat al RAA, nivelul şi întinderea proce
RDP comportă o relaţie invers Este legat de durilor de audit cu
proporţională cu evaluarea RDS la scopul de a reduce
nivelul afirmaţiilor RA
Aplic scepticismul
distribuirea
profesional
planificarea corectă
RDP = f EPA adecvată a personalului
supervizarea
şi revizuirea
echipei de audit
muncii de audit
10
Domeniul de aplicare ISA 200 Și probele de audit PA
Isa 500 trebuie tratat în paralel cu ISA 200 Și corespondența cu celelalte ISA
ISA 200 tratează Răspunderea

generală a
auditorului pentru
un audit conform ISA
DS – denaturare semnificativă
S – Semnificativ Stabilește
pct – punctele
CRFA –Cadrul de raportare financiar aplicat
Explică natura şi
Obiectivele generale domeniul de
ale aplicare al unui audit
auditorului
Probe de
audit
să raporteze
Asigurări rezonabile să exprime o opinie că cu privire la
că situaţiile situaţiile financiare sunt situaţiile financiare
financiare prezentate din toate pct. şi să comunice
nu conţin DS de vedere S conform CRFA aşa cum o cere ISA
11
Concepte de bază în
audit
Pregătirea
Pregătirea Pragul
Pragulde
de
Situațiilor
Situațiilor semnificațe
semnificațe Cerințele
Cerințeleetice
etice
financiare
financiare cu privire la
cu privire la
auditul
auditulsit.
sit.Fin.
Fin.
Denaturare
Denaturare
semnificatiă
semnificatiă
ISA 200
Scepticismul
Scepticismul
profesional
profesional
Raționamant
Raționamant Sistemul
Sistemul
profesional
profesional de
decontrol
control Auditorul evaluează critic, circumspect
alalcalității
calității Validitatea unei probe de audit obținute și
este atent la acele probe care pun la îndo
ială credibilitatea documentelor sau declara
țiile conducerii
12
DEFINIȚII
 Probele de audit reprezintă întreaga

informație utilizată de către auditor
pentru a ajunge la concluziile pe care se
bazează opinia sa, conținând atât
informații preluate din contabilitate și
care au stat la baza întocmirii situațiilor
financiare cât și alte informații relevante
în legatură cu acestea.
13
Gradul de suficiență – factori de influență
 Materialitatea - se refera la importanta relevanta/

pragul de semnificatie claselor de tranzactii si a conturilor
pentru utilizatorul informatiilor, astfel incat, cu cat
tranzactiile/pozitiile/elementele din situatiile financiare
sunt mai importante, cu atat este nevoie de o cantitate
mai mare de probe.
 Riscul de denaturare - se refera la riscul inerent de a

exista unele erori in aplicarea regulilor contabile si la riscul
de nedetectare a acestor erori prin sistemul de control
intern, astfel incat, cu cat acest risc va fi mai mare, cu
atat vor fi cerute mai multe probe de audit.
 Marimea populatiei - in cadrul unei misiuni de audit, de

multe ori este necesar sa se lucreze cu esantioane din
cadrul unor populatii statistice, nefiind posibila analizarea
tuturor elementelor tranzactiilor, operatiunilor dintr -o
astfel de „populatie”
14
Gradul de suficiență – factori de influență
 Modul de determinare (stabilire a esantioanelor in

audit, si alte aspecte legate de acestea sunt tratate in
standardul ISA 530, numarul probelor de audit in acest
caz depinzand de marimea si caracteristicile populatiei
analizate, astfel incat, cantitatea de probe necesare este
cu atat mai mare, cu cat populatia numarul
tranzactiilor/operatiunilor este mai mare.
 Omogenitatea populatiei - daca populatia statistica este

omogena respectiv elementele care o formeaza au
caracteristici asemanatoare, aceasta poate fi analizata
testata cu ajutorul unui esantion de dimensiuni mai mici.
 Calitatea probelor de audit culese - cu cat calitatea

probelor de audit este mai ridicata, cu atat numarul
acestora va putea fi mai mic.
15
Factorii care influenţează calitatea probelor de audit financiar
Pragul de
semnificaţie
Calitatea
Nivelul Sursa şi
probelor
riscului Credibilitatea
de
de audit informaţiilor
audit
Profesionalismul
şi experienţa
auditorului
16
Tipologia procedurilor de audit
PROCEDURI
Proceduri de audit
DE AUDIT
Proceduri
Teste Proceduri
de evaluare a
ale controalelor de fond
riscurilor
Testarea eficientei sistemului de

Cunoastere a entităţii, a mediului control intern în prevenirea sau Detectarea denaturărilor
in care aceasta îşi detectarea şi corectarea semnificative de la nivelul
desfasoară activitatea denaturărilor aserţiunilor aplicate
şi a controlului intern semnificative de management
17
Procedurile de audit selectate şi aplicate în evaluarea
calităţii informaţiilor contabile trebuie să verifice utilitatea
acestora, şi anume existenţa caracteristicilor calitative ale
situaţiilor financiare, respectiv:
Caracteristici
Caracteristici calitative
calitative ce măresc
utilitatea inf.fin.
fundamentale
RELEVANȚA REPREZENTAREA
-valoare predictivă COMPARABILITATEA OPORTUNITATEA
FIDELĂ exac tă
și valoare de confirmare =
Completă VERIFICABILITATEA INTELIGIBILITATEA
-rol de prognoză și Neutră
Fără erori
de confirmare
18
Proceduri de audit pentru testarea afirmațiilor
INSPECTIA
OBSERVAREA
EXAMINAREA
INVESTIGAREA
PROCEDURI
CONFIRMAREA
DE
AUDIT RECALCULAREA
REEFECTUAREA
REVIZUIREA
19
CONFIRMĂRI EXTERNE
20
Tipuri de confirmări externe
Confirmări
externe
Confirmare Confirmarea
Confirmare negativă.
pozitivă
Pozitivă se răspunde
cu informaţii
în alb doar în cazul în
se solicită informații de confirmat sunt care informațiile sunt
de la destinatar Incluse în formularul Incorecte
de confirmare
ex:1 ă
ex:(2 ex:3
21
Exemplu:
1. Confirmare pozitiva “in alb”– prin care se solicita informatii de la
destinatar.
 ANTET SC MOREXIM SA
 Catre BCR Suc. Victoria

 Stimati domni,
 La cererea auditorilor nostri in numele SC AS AUDIT CO
 v-am fi recunoscatori daca ne-ati confirma urmatoarele solduri la data
de 31.12.N:
 1. Contul: ……………………………………..
 Moneda:………………………………….....
 Sold la 31.12.N:…………………………….
 2. Contul: ……………………………………..
 Moneda:………………………………….....
 Sold la 31.12.N:…………………………….
 3. Contul: ……………………………………..
 Moneda:………………………………….....
 Sold la 31.12.N:…………………………….
 Va multumesc,
 DIRECTOR ECONOMIC, SEMNATURA, DATA
22
Exemplu:
2. a. Confirmare pozitiva cu informatii de confirmat incluse in formularul
de confirmare pentru intreg soldul
ANTET:SC MOREXIM S.A

Catre SC DESIGN LOTUS SA, client al societatii-cel care
confirmă
 In legatura cu un audit al situatiilor noastre financiare, va rugam sa confirmati direct auditorilor nostri
reprezentanti ai SC AS AUDIT CO, corectitudinea soldului mentionat mai jos, sold al datoriei d-tra fata de
societatea noastra la data de 31.12.N, in suma de 114000 lei, ce reprezinta servicii effectuate conform
contract nr. 1 si facturile x1/01.09. si x2 /21.11.N. Aceasta scrisoare nu este o solicitare de achitare a
datoriei; va rugam sa nu trimiteti auditorilor avizul dumneavoastra de achitare. Va multumim anticipat pentru
un raspuns prompt la aceasta solicitare. Pentru o expediere mai comoda a raspunsului dumneavoastra veti
gasi atasat la aceasta scrisoare un plic timbrat si anteadresat
.
 DIRECTOR ECONOMIC
 SEMNATURA,
 DATA :
 Stampila
 ATENTIE !
 fiabilitate mai scazută deoarece există riscul ca destinatarul solicitării să
semneze și să returneze confirmarea fără a verifica cu atenție informațiile
23
Exemplu: RASPUNS
ANTET SC DESIGN LOTUS SA
 Către, SC AS AUDIT CO
 Soldul datoriei noastre comerciale față de SC MOREXIM SA,

in suma de 100.000 lei la data de 31.12.N este corect, cu
exceptia urmatoarelor:
 Factura nr.X1/21.09.N am achitat-o in data de 03.01.N+1 cu op

nr. 3251 in valoare de 114.000 lei
 Data 04.01.N+1
 Semnatura și ștampila
24
2. b.Exemplu de scrisoare de confirmare pozitivă pentru
anumite documente
antet SC MOREXIM SA
Catre SC FABEROM SA client al societății-cel care confirmă
Stimati domni,
La cererea auditorilor nostri SC AS AUDIT CO societatea de audit
v-am fi recunoscatori daca ne-ati confirma urmatoarele documente la data de 31.12.N.
DOCUMENT DATA EXPLICATII SUMA în euro
Factura x 21.06.N instalatii 11.200
Factura y 13.09.N service instalatii 3.800
TOTAL 15.000
25
2. b.Exemplu de scrisoare de confirmare pozitivă pentru
anumite documente
continuare
 Daca valoarea de mai sus este in conformitate cu

inregistrarile dumneavoastra, va rugam sa semnati in
spatiul corespunzator de mai jos si sa inapoiati scrisoarea
direct auditorilor nostri la numarul de fax 021/337.36.94
sau prin posta, la adresa mai sus mentionata.
 Daca valoarea de mai sus nu este in conformitate cu

inregistrarile dumneavoastra va rugam sa anuntati
auditorii in mod direct, specificand si valoarea pe care o
aveti inscrisa in inregistrarile pe care le aveti, iar daca
este posibil, trimiteti-le toate detaliile in legatura cu
diferentele care exista.
 Director economic,
 Semnătura,
 Ștampila
26
Exemplu: RASPUNS)
SC FABEROM SA
 client al societății-cel care confirmă
 Către, SC AS AUDIT CO. societatea de audit)

 Documentele mai sus mentionate pentru SC MOREXIM
SA, sunt in conformitate cu inregistrarile noastre la
data de 31.12.N, cu exceptia urmatoarelor:
 …………………………………………………………………………………………
 …………………………………………………………………………………………
………
 …………………………………………………………………………………………
………
 …………………………………………………………………………………………
………
 Data ……………… ……………………………..
 Semnatura și ștampila
27
3. Confirmarea negativă-AVANTAJE șI DEZAVANTAJE
 Confirmarea negativa – prin care se solicită

destinatarului să răspundă doar în cazul în care
informațiile sunt incorecte. Acest tip de confirmare
are avantajul costului cel mai mic, dar și
dezavantajul de a fi cel mai puțin fiabil.
 In acest caz, auditorul acordă o importanță

semnificativă:
-eficacității controlului intern,

-testelor substanțiale ale operațiunilor
- și procedurilor analitice.
28
3. Confirmarea negativa
-AVANTAJE SI DEZAVANTAJE continuare
De exemplu, pentru confirmarea creanțelor clienți

este recomandabil să se utilizeze acest tip de confirmare
atunci cand soldul contului este format dintr-un
numar mare de creanțe de valoare mică, valoarea
combinată a riscului de control estimat si a riscului
inerent este mică, destinatarii confirmărilor prezintă
credibilitate sporită, în baza experiențelor anterioare
frecvența răspunsurilor din anii trecuți era mare, fapt
ce denotă că se acordă atenție confirmărilor.
Atenție !!!
Deci, utilizăm confirmarea negativă, doar atunci când

firma auditată are foarte multe creanțe a căror debite
sunt relativ mici. Vom ține cont și de nivelurile RC și RI
dacă sunt scăzute.
29
3.a.Confirmarea negativa
Alegerea tipului de confirmare ce urmeaza sa fie

trimis este facută de către auditor, în baza
informațiilor deținute.
Se poate alege doar un singur tip, dar este facilă

utilizarea unei combinații între:
 confirmările negative pentru soldurile mici

 confirmările pozitive pentru soldurile mari.
30
Exemplu
3.a.Confirmarea negativa
 SC MOREXIM SA antet societate auditata Data..

 CONFIRMAREA CONTULUI DE CATRE
AUDITOR
 Va rugam sa cititi cu atenție afirmația de mai jos. Dacă aceasta
NU este conformă evidențelor dumneavoastră contabile, vă
rugăm să comunicați orice abatere direct auditorilor noștri de la
SC AS AUDIT CO, care efectuează un audit al situațiilor financiare
incheiate la 31 decembrie N.
Pentru o expediere mai comodă a răspunsului d-stra, veți găsi
atașat la această scrisoare un plic timbrat și anteadresat.
Vă rugăm să nu trimiteți avizele d-stră de achitarea auditorilor
noștri.
 DIRECTOR ECONOMIC,
 SEMNATURA,
 STAMPILA,
 DATA.
31
CONFIRMĂRI EXTERNE
Factori ce influenteaza dimensiunea esantionului

utilizat în cazul solicitărilor de confirmări:
 eroarea tolerabilă;
 riscul inerent;
 riscul de control;
 riscul de detectare atins prin alte teste

substanțiale;
 tipul de confirmare utilizat.
32
PROCEDURI analitice
 Reprezinta probe importante si eficiente, colectate pe tot parcursul misiunii

de audit, inclusiv in etapa stabilirii termenilor angajamentului si a
planificarii, constand in evaluari ale informatiilor din situatiile financiare,
bazate pe analiza unor indicatori evolutii, comparatii si a unor
corelatii intre aceste informatii si/sau intre acestea si alte date / informatii
nefinanciare.
 Procedurile analitice presupun de asemenea analiza investigarea unor

fluctuatii si/sau a unor relatii / corelatii identificate, ce nu sunt
consecvente corelate cu alte informatii relevante sau care se abat
in mod semnificativ de la valorile rezonabile previzionabile .
 Nivelul de asigurare siguranta oferit de probele colectate prin

procedurile anlitice este determinat printre altele de
 masura in care sunt disponibile si oferă o siguranta a datelor si
informatiilor utilizate;
 plauzabilitatea şi predictibilitatea (co relatiilor testate;
 precizia (rezonabilitatea) si rigoarea analizei si investigatiilor efectuate.
33
Exemple: teste privind procedurile anaitice
Tipuri de proceduri analitice Avantaje Dezavantaje
1. Compararea datelor 1. Nevoia de rigoare in 1. .De multe ori domeniul

clientului cu datele interpretarea rezultatelor de activitate al clientului nu
de ramura prin referinte la valorile se incadreaza in normele de
medii din ramura. ramura. Diferite companii
aplica metode contabile
diferite iar acest fapt
afecteaza comparabilitatea
datelor
2. Compararea datelor Testul 1. Compararea soldului din exercitiul curent cu cel
clientului cu date din exercitiul precedent. Acest test consta in a include
rezultatele balantei de verificare rectificate a exercitiului anterior
similare din intr-o coloana distincta a tabelului de calcul al balantei de verificare
exercitiile anterioare din exercitiul curent. Astfel auditorul decide dintr-o faza
timpurie a auditului dacă un cont ar trebui să beneficieze de
atenție sporită din cauza unei modificări semnificative.
Exemplu: Dacă auditorul constată o creștere substanțială
a cheltuielilor privind primele de asigurare, el ar trebui să
determine dacă acest fenomen se explică printr-o creștere
a activelor în firmă,
34
Exemple: teste privind procedurile analitice
2. Compararea datelor Testul 2. Compararea detaliilor unui sold

clientului cu date sintetic cu detalii similare din anul precedent.
similare din Are ca efect izolarea anumitor informatii care
exercițiile anterioare trebuie examinate aprofundat si care au produs
schimbari semnficative.
Exemplu: compararea detaliilor imprumuturilor
ajunse la scadenta la 31.12.N cu cele de la
sfârșitul exercițiului anterior.
Exemplu: compararea totalurilor lunare din
exercitiul curent cu cel anterior pentru vânzări,
cheltuieli, comisioane si alte conturi. Auditorul
trebuie mai intai sa faca o estimare a schimbarii
sau a absentei acesteia si apoi sa treaca la
comparatii.
Dezavantaje: nu permite luarea in calcul a cresterii
sau diminuarii volumului activitatii economice si
sunt ignorate corelatiile dintre date, cum ar fi cea
dintre vanzari si costul bunurilor vandute. 35
2. Compararea datelor Testul 3. Compararea indicatorilor si marimilor

clientului cu date relative in scopul compararii cu exercitiile
similare din anterioare. Utilizarea pe scara larga a analizei prin
exercițiile indicatori si marimi relative compenseaza dezavantajele
testelor precedente. Indicatorii financiari fundamentali
anterioare
generali si comparatii interne sunt prezentate in tabelul
nr. 1. Procedurile analitice presupun utilizarea
unor indicatori financiari generali pe parcursul
planificarii auditului si al verificarii finale a
situatiilor financiare auditate.
Utilitatea indicatorilor:
- identifică dificultățile entității auditate;
- prezintă starea generală a afacerii clientului echilibrul
financiar,eficiența globală, structura patrimonială
- ințelegerea celor mai recente evenimente produse și a
stării financiare a clientului
- abordarea situațiilor financiare din perspectiva unui
utilizator;
- Identificarea domeniilor cu probleme ce vor fi analizate
mai aprofundat si testate in cursul auditului .
36
3. Compararea datelor Multe entitati intocmesc bugete pentru activitatea lor

clientului cu si pentru rezultate financiare.
rezultatele estimative
bugete determinate
Bugetele trebuie sa fie estimari realiste.O
de client
analiză a celor mai importante capitole din bugete in
care apar diferențe între rezultatele bugetate și cele
efective, ar putea indică potențiale erori. Absența
abaterilor poate semnala ca probabilitatea existentei
unor erori, să fie minime.
Evaluarea riscului legat de control si testele

de audit detaliate aplicate in exercițiul curent are
ca utilitate minimizarea posibilității ca informațiile
financiare curente să fie modificate de angajații
clientului pentru a le adapta prevederilor legale.
37
Tipuri de proceduri Avantaje Dezavantaje

analitice
4. Compararea Auditorul calculează soldul estimat in scopul de a-

datelor clientului l compara cu soldul efectiv. In acest tip de
procedura analitica, auditorul face o estimare a
cu rezultatele
soldului pe care ar trebui sa-l aiba un cont prin
estimative raportarea acestuia la unul sau mai multe conturi
determinate de de bilant sau de rezultate sau prin efectuarea unei
auditor extrapolari pornind de la tendința de evoluție in
timp.
Un exemplu de utilizare a unei tendinte de

evolutie in timp ar fi atunci cand media
temporara a ajustarilor pentru creantele incerte
ca procent din suma bruta a creantelor, este
aplicata soldului brut al creantelor la sfarsitul
anului supus auditului, cu scopul de a determina o
valoare estimata a ajustarilor aferente anului in
curs.
38
Tipuri de proceduri Avantaje Dezavantaje

analitice
5. Compararea Exemplu: Să presupunem ca dorim să

datelor clientului estimăm venitul total din închirierea de
cu rezultatele camere la un hotel pe care-l auditam și să
estimative, comparăm aceasta estimare cu venitul
utilizându-se date înregistrat. Putem determina numărul de
fără caracter camere, prețul pentru fiecare cameră și
financiar.
gradul de ocupare al hotelului.
De asemeni putem estima soldul unor conturi

:salariile angajatilor din productie totalul
orelor lucrate x salariul orar .
Problema principala a utilizarii informațiilor
fără caracter financiar este exactitatea
datelor.
39
2. Lichiditatea pe termen scurt
Indicatori Formula de calcul Semnificatia
1. Viteza de rotatie a creantelor Tendinta de evolutie a vitezei de

Cifra .de .afaceri . rotatie a creantelor clienti este utila
Vmrc Vmrc 
Creante  clienti .total in evaluarea caracterului rezonabil
al ajustarilor privind creantele
incerte si litigioase
2. Durata medie de incasare a Clienti . si .conturi .asimilate Cresterea duratei de recuperare

Dmic  x 360
creantelor in zile Dmic Cifra .de .afaceri a creantelor atesta puterea de
cumparare redusa si implicit
vanzari catre clienti incerti.
Costul .bunurilor .vandute
3. Viteza medie de rotatie a Vmrs  Arata tendinta de evolutie a
stocurilor Vmrs) Valoarea .medie .a . stocurilor vitezei de rotatie a stocurilor
pentru identificarea celor uzate
moral.
Valoarea .medie .a . stocurilor
4. Durata medie de vanzare Dmv  x 360 Arata durata in zile a stocuriloe
Costul .bunurilor .vandute
Dmv ce se transforma in vanzari
5. Durata medie de transformare Numarul de zile in care stocurile

a stocurilor in mijloace banesti Dmtsmb = Dmv + Dmic = 2 + devin lichide
Dmtsmb 4
40
De reținut !
 Atunci când indicatorii de lichiditate pe termen scurt sunt
utilizati pentru analiza performantelor obtinute de o firma
in timp, un impact semnificativ il pot avea factorii ca:
 diferentele intre metodele de contabilizare a stocurilor ,
 datele de inchidere ale exercitiului contabil ,
 ponderea in total a vanzarilor cu plata imediata si a
vânzărilor pe credit.
 3. Capacitatea de a face fata datoriilor pe termen lung
 Valoarea realizabilă a activelor va fi importantă pentru

a garanta datoriile contractate. Capacitatea de a face față
obligatiilor de plata a dobanzilor este o functie a
capacitatii clientului auditat de a genera un flux de
trezorerie pozitiv din activitatea de exploatare atat pe
termen scurt, cât și în perspectivă.
41
Indicatori ai poziției financiare

1.Solvabilitatea Solvab. g-lă măsoara
generala Sg % garanțiile pe care
firma le ofera
Capitaluriproprii creditorilor. Ea
Sg  x 100 exprima gradul de
Datorii totale acoperire a datoriilor
totale ale firmei prin
capitalurile sale.
2. Indatorarea pe Datorii
petermenscurt Exprima capacitatea
termen scurt Its x100 de plata curenta a
Its% Totalactiv clientului.
3.Gradul de Semnifica ponderea
indatorare Capital
imprumutat capitaluli imprumutat
x100 din totalul surselor
Gad =
Gi
Capital
propriu
sauCapital
permanent
de finantare proprii
sau permanente.
42
4. Indicatori ai activitatii de exploatare si de performanta
 Rezolvarea problemelor financiare este imbunatatirea activitatii de exploatare.

Faptul ca investitorii si creditorii sunt interesati de rezultatele tranzactiilor
unei entitati, nu ne surprinde utilizarea unui numar mare de indicatori ai
activitatii de exploatare si a performantelor entitatii auditate
 Un indicator operational si de performanta este profitul pe actiune, alti
indicatori aditionali ofera o imagine completa a activitatii de exploatare

Arata daca sunt generate
Cifra .de .afaceri
Eficienta Ef
Ef 
Im obilizari .corporale
x100 suficiente venituri pentru a
% justifica volumul de active
corporale utilizat.
Arata proportia in care

cifra de afaceri depaseste
Marja bruta Cifra .de .afaceri  Costul .bunurilor .vandute cheltuielile variabile. Cand
Mb 
Mb are o valoare redusa ,
x100
Cifra .de .afaceri
procentuala arata nivel ridicat al
Mb % costurilor de fabricatie a
produselor in comparatie
cu preturile de vanzare.
43
5. Indicatori de profitabilitate
Semnifica proportia cu care

vanzarile deppasesc cheltuielile
variabile si fixe. O deficienta la
Marja nivelul indicatorului arata, fie
profitului Pr ofit .din . exp loatare ca veniturile in exces fata de
Mp 
Mp) Vanzari .nete cheltuielile variabile sunt prea
reduse, fie ca volumul de
productie este prea scazut in
raport cu cheltuielile fixe.
Profitabilit Profitul obtinut ca urmare a

atea P exploatarii imobilizarilor
Pr ofit .din. exp loatare
P corporale.
Active .imobilizat e .corporal
Concluzii:Procedurile analitice preliminare in cursul planificarii auditului au ca scop de a

determina, natura, programarea in timp si profunzimea lucrarilor de audit.
In faza de planificare, procedurile analitice ajuta auditorul sa inteleaga activitatea clientului,
evenimentele care s-au produs dupa data incheierii auditului anului precedent, identificarea sferelor
care pot prezenta riscuri specifice de aparitie a unor prezentari eronate semnificative, ce necesita o
analiza aprofundata.
44
Exemple de informații utilizate de auditor:
pentru determinarea pragului de semnificație:
 Cifra de afaceri;
 Profitul brut;
 Activele totale; sau
 Capitalurile proprii sau
 Veniturile sau
 Cheltuielile
45
Exemple:
Informații necesare pentru auditul
imobilizărilor-
 Registrul mijloacelor fixe
 Calculul amortizarii
 Rapoarte independente de evaluare
 Facturi emise de constructori, devize lucrari in regie
 Contracte de concesionare, închiriere
 Titluri de proprietate
 Procese verbale ale sedintelor C.D., C.A.
 Facturi, procese verbale de punere in funcțiune
 Extrase de cont bancar
 Registrul de banca
 Balanta de verificare:N-1;N
 Fișa mijlocului fix cu duv, dnf, durata nedeterminată pentru imobilizări necorporale,
metoda de amortizare,etc.
46
Exemple:
Informații necesare pentru auditul Investițiilor finaciare-
 Contractele cu investițiile, filialele, entitățile asociate, asocierile în participație;
 titlurile de portofoliu- o clasificare corectă ?
 Certificatele care atestă deținerea de acțiuni titluri valide de proprietate;
 politicile contabile ale clientului (aplicate adecvat și consecvent pt. evaluare
 Valoarea de piață pentru investițiile cotate este rezonabilă;
 Balanța de verificare N-1, N;
 veniturile, drepturile, bonusurile acordate din investițiile la care există un drept s-au primit și s-au contabilizat
corect.
 Cheltuielile aferente vânzărilor calcul corect și reflectat în contabiitate;
 Estimările managementului pentru ajustările de valoare
 Procese verbale AGA/CD, privind autorizarea intrărilor și cedărilor de investiții
 Contractele de creditare pentru a identifica investițiile acordate drept garanții.
 Registrul jurnal, registrul inventar, registrul carte mare, jurnale auxiliare,
 Fișele de cont,
 Alte informații.
47
Exemple:
Informații necesare pentru auditul Stocurilor și Producția în curs -
 Contractele cu furnizorii
 Contracte cu terții
 Contractele pe termen lung pentru estimarea credibilă a veniturilor și cheltuielilor până
la finalizare
 Facturi aviz de însoțire a mărfurilor
 Note de intrare recepție
 Nota de constatare diferențe dacă stocurile nu corespund cu datele din factură sau
avizul de însoțire a mărfurilor
 Politici contabile adecvate și consecvente privind evaluarea
 Deciziile de inventariere
 Listele de inventariere
 Antecalculațiile de preț pentru produse finite, postcalcul
 Note privind includerea costurilor ocazionate pentru producția în curs credibilitatea
acestor costuri
 Bonuri de consum pt darea in consum a stocurilor ce urmeaza a participa la procesul de
fabricatie.
 Dispozitia de livrare se intocmeste cu ocazia eliberarii stocurilor din depozit spre a fi
vandute.
 Balanța de verificare N-1. N.
48
Gradul de asigurare al procedurilor de audit1
Tipul Procedurii de Audit Gradul de asigurare

Inspectia activelor corporale
Reefectuarea
Recalcularea Inalt A
S
Inspectia documentelor,
I
inregistrarilor G
Confirmarea Mediu U
Revizuirea R
Proceduri analitice A
R
Observarea
Investigarea Scazut E
49
Exemple:
Informații necesare pentru auditul debitorilor Docu-
mente necesare auditarii
 Analiza pe vechimi a soldurilor clienților
 Facturile aferente vânzărilor
 Note de credit
 Aviz de expediție
 Ordine de vânzare
 Jurnalul vânzărilor
 Registrul de casă
 Extrase de cont bancar
 Registrul clienților
 Balanța de verificare
 Lista provizioanelor propuse
 Lista plăților în avans
 Formulare de aprobare a vânzărilor pe credit
 Balanța de verificare, N-1, N.
50
Exemple:
Informații necesare pentru auditul SOLDURILOR BANCARE Și numerarul
disponibil
 Extrase de cont bancar – lei și valută

 Registru de casa –lei și valută
 Procese verbale ale AGA, /CD,
 Lista semnăturilor autorizate
 Contracte de credit bancare pe termen scurt overdraft
 Rate de schimb
 Confirmări primite de la bănci
 Titluri de plasament:
 -acțiuni cotate sau necotate;
-obligațiuni cotate sau necotate,
-bonuri de tezaur și bonuri de casă pe termen scurt
-acțiuni și obligațiuni emise și răscumpărate de societate;
-titluri de creanțe negociabile
 Analiza detaliată a portofoliului de investiții, incluzând categorie,
denumire, număr, valoare
 Balanța de verificare, N-1,N.
51
Exemple:
Informații necesare pentru auditul creditorilor
Note de receptie a bunurilor/Registrul notelor de receptie

Facturile aferente cumpararilor si Note de credit
Jurnalul zilnic al cumpararilor
Registrul de banca
Extrase de cont bancar
Analiza pe vechimi a soldurilor furnizorilor
Reconcilierea registrului de cumparari
Cartea mare
Fisele furnizorilor
Lista preliminarilor obligatiilor la sfarsitul anului
Contractele de leasing
Procesele verbale ale AGA/CD
Cursurile de schimb valutar
Balanța contabilă: N-1, N, Bilanț, etc.
Alte informații.
52
Exemple:
Informații necesare pentru auditul IMPOZITELOR
 Registrul jurnal,
 Cheltuielile decontate
 Venituri,
 Facturi cu servicii externe
 Facturi de cumpărări,
 Facturi emise
 Evenimente ulterioare, achiziții și vânzări
 Venituri amânate
 Cheltuieli amânate
 Impozite amânat
 Cheltuieli calculateamorti zări, ajustări de valoare, provizioane pentru riscuri și cheltuieli
 Rezerve legale
 Dividente primite
 Diferențe pentru titluri de valoare, incorporate în prime de capital, rezerve
 Cheltuieli de protocol
 Cheltuieli cu sponsorizări
 Ordine de plată
 Declarația privind impozitul pe profit
 Balanța contabilă N, N-1
 Contul de rezultat global
 Calculul, profitului impozabil,
 Lista cheltuelilor nedeductibiler total și/sau parțial
 Lista veniturilor neimpozabile
53
Exemple:
 Jurnalul de cumpărări
 Jurnalul de vânzări
 Deconturi de tva
 Registrul jurnal
 Tranzacții specifice: vânzarea cu plata în rate, tranzacții între consignant și
consignatar; leasing,
 Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoane juridice,
 Balanța de verificare, N-1, N
 Note de intrare de recepție
 Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul
naţional
 Facturi fiscale,
 Bonuri fiscale,
 Note contabile privind exigibilitatea tva
 Declaraţie privind eligibilitatea TVA aferente cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului
finanţat din instrumente structurale
 Documente de livrare la export,
 Documente pentru achiziții din import
 Alte documente
1 Informațiile nu sunt exhaustive
54
Exemple:
 Contractele individuale de muncă,

 Statul de salarii,
 Concedii medicale,
 Fișele de pontaj,
 Ștate de avans,
 Note contabile privind salariile, și alte obligații sociale.
 Contracte de prestări servicii,
 Ordine de plată,
 Note de debit,
 Pensii facultative
 Asigurări facultative
 Balanța de verificare, N-1, N
 Declarațiile 112
55
Exemple:
 Decont privind accizele,

 Declarația vamală de import
 Declaraţie privind accizele aferente diferenţelor de produse
accizabile transportate în regim suspensiv;
 Decont privind impozitul la ţiţeiul din producţia internă,
 Decizie de impunere din oficiu pentru impozitele, taxele şi
contribuţiile cu regim de stabilire prin autoimpunere sau
reţinere la sursă,
 Scrisoare de transport,
 Declaraţie anuală de venit pentru asocierile fără
personalitate juridică,
 Alte informații în circumstanțe date.
56
Exemple:
Informații necesare pentru a audita Datorii, Angajamente
și contingențe
 Contracte de creditare,
 Angajamente, giruri, cauțiuni, garanții, etc
 Obligațiuni pe termen lung
 Titluri de împrumut
 Datorii din impozit amânat
 Provizioane pentru pensii,
 Provizioane pentru impozite amânate
 Provizioane pentru salariați,
 Provizioane pentru litigii
 Provizioane pentru garanții de bună execuție
acordate clienților,
 Procesele verbale ale consiliului de administrație,
 Scrisori bancare,
 Scrisorile avocatului,
 Alte corespondențe,
 Legislația și reglementările,
 Lista garanțiilor oferite prin contracte,
 Lista activelor garantate,
 Balanța contabilă, N-1, N
 Bilanț
57
Exemple:
Informații necesare pentru auditul capitalurilor proprii, aspecte
legale și statutare
 Actul constitutiv al societății (grup

 Capitalul propriu autorizat se compară cu actul constittiv și alte rezoluții
speciale,
 Extrase bancare de depunere a capitalului social
 Distribuirea profitului
 Procese verbale AGA,
 Contracte de împrumut
 Dividentele
 Profitul net,
 Alte cerințe legale
 Directorii care dețin acțiuni și iteresele acestora,
 Lista activelor atribuite drept garanții pentru împrumuturi de la terți,
 Confirmare de la Registrul comerțului, ipoteci sau angajamente,
 Documente de confirmare a stingerii obligațiilor, dacă sunt semnificative ca
valoare,
 Declarația de impozit pe profit,
 Registrul acționarilor,
 Situația mișcării capitalurilor proprii: majorări sau micșorări
 Dividende plătite și repartizate sunt legale
58
Exemple:
Informații necesare pentru auditul Vânzărilor și veniturilor
 Contractele de vânzare-analiza lor

 Avize de expediție
 Facturi emise
 Jurnalul de vânzări
 Venituri amânate
 Balanța de verificare:N-1,N
 Alte informații,
 Venituri din creanțe imobilizate
 Venituri din dobânzi,
 Venituri calculate anular ea ajustărilor, anularea provizioanelor
 Venituri din dividende
 Venituri din variția stocurilor
 Venituri din producția de imobilizări
 Venituri din subvenții
 Venituri din diferențe de curs valutar
 Balanța contabilă, N-1, N
59
Exemple:
Informații necesare pentru a audita Achiziții și Cheltuieli
 Note de receptie a bunurilor

 Registrul notelor de receptie
 Facturi aferente cumpararilor
 Jurnalul zilnic al cumpararilor
 Note de credit
 Contracte de credit
 Cheltuieli amânate
 Inregistrari extra-contabile
60
Exemple:
Informații necesare pentru a audita Salarii și Datorii asimilate
61
Exemple:
Informații necesare pentru auditul Contului de profit și pierdere
Având în vedere exemplele date, completați d-

tră ce documente solicitați clientului în etapa
de planificare, pentru auditarea contului 121
!!!!
62
Exemple:
Informații necesare pentru a audita Părțile afiliate

de planificare, pentru auditarea Părților
afiliate!!!!
63
Exemple:
Informații necesare pentru a audita Conformitatea cu legile și
reglementările
Având în vedere exemplele date, completați d-tră

ce documente solicitați clientului în etapa de
planificare, pentru auditarea conformității
legilor și reglementărilor !!!!
64
Exemple:
Informații necesare pentru a audita Balanța de verificare,

de planificare, pentru auditarea Balanței de
verificare!!!!
65
Definiții
 Cum se obtin probele de audit?
1. Proceduri de evaluare a riscului; şi
2. Proceduri de audit ulterioare care
cuprind:
a.Teste ale controalelor, atunci cand acestea

sunt prevazute de ISA-uri sau atunci cand
auditorul a ales sa le efectueze; şi
b. Proceduri de fond, inclusiv teste de detaliu

si proceduri de fond analitice
66
3. Definiții
 Denaturare – O diferenţă între suma, clasificarea,
prezentarea sau dezvăluirea unui element din situaţiile
financiare raportat, şi suma, clasificarea, prezentarea, sau
dezvăluirea care este necesară a fi făcută pentru ca
elementul să fie în conformitate cu cadrul de raportare
financiară aplicabil. Denaturările pot apărea ca urmare a
erorii sau fraudei.
 Acolo unde auditorul exprimă o opinie cu privire la faptul

că situaţiile financiare sunt prezentate în mod corect, sub
toate aspectele semnificative, sau oferă o imagine corectă
şi fidelă, denaturările includ de asemenea acele ajustări de
sume, clasificări, prezentări sau dezvăluiri care, în opinia
auditorului, sunt necesare pentru ca situaţiile financiare să
fie prezentate in mod corect, sub toate aspectele
semnificative, sau oferă o imagine corectă şi fidelă.
67
3. Definiții
 Riscul de detectare – Riscul ca

procedurile efectuate de auditor
pentru a reduce riscul de audit la un
nivel acceptabil de scăzut, nu vor fi
în măsură să detecteze o
denaturare care există şi care ar
putea fi semnificativă, fie individual
sau la nivel agregat împreună cu
alte denaturări.
68
3. Definiții
 Raţionamentul profesional –
Aplicarea pregătirii relevante, a
cunoştinţelor şi a experienţei în
contextul dat de audit, a
contabilităţii şi a standardelor etice,
pentru a lua decizii în cunoştinţă de
cauză în legătură cu procedura
adecvată în contextul
circumstanţelor misiunii de audit.
69
3. Definiții
 Scepticismul profesional – O
atitudine care include o gândire
rezervată, fiind atent la condiţii care
ar putea indica o posibilă
denaturare datorată fraudei sau
erorii şi o evaluare critică a probelor
de audit.
70
3. Definiții
 Asigurare rezonabilă –În contextul unui
audit al situaţiilor financiare, un nivel de
asigurare ridicat, dar nu absolut.
 Risc de denaturare semnificativă –

Riscul ca situaţiile financiare să fie
denaturate semnificativ înainte de
auditare. Acesta constă în două
componente, descrise după cum urmează
la nivelul afirmaţiilor:
71
Asigurarea rezonabilă si nu absolută – Factori care
limiteaza asigurarea absoluta
Utilizarea testelor;
Limitările inerente ale controlului intern de

exemplu, posibilitatea eludării acestuia de
către conducere şi a existenţei unor
înţelegeri secrete;
Faptul că majoritatea probelor de audit sunt

persuasive, mai degrabă decât conclusive.
72
Limitările inerente ale unui audit
Rezultă fie din:

 natura raportării financiare
 natura procedurilor de audit
 nevoia ca auditul să fie efectuat într-o
perioadă de timp rezonabilă şi la un
cost rezonabil
73
3. Definiții
 Risc de denaturare semnificativă

– Riscul ca situaţiile financiare să fie
denaturate semnificativ înainte de
auditare. Acesta constă în două
componente, descrise după cum
urmează la nivelul afirmaţiilor:
74
3. Definiții
 i Riscul inerent – Susceptibilitatea unei
afirmaţii cu privire la o clasă de tranzacţii, sold
de cont sau prezentare de a fi denaturată
semnificativ, fie individual sau în mod agregat
împreună cu alte denaturări, înainte de a lua în
considerare orice controale legate de acestea
 ii Riscul de control – Riscul ca o denaturare
care ar putea să apară la nivelul unei afirmaţii
cu privire la o clasă de tranzacţii, sold de cont
sau prezentare care ar putea fi semnificativă,
fie individual sau în mod agregat împreună cu
alte denaturări, să nu poată fi prevenită, sau
detectată şi corectată la timp de către controlul
intern al entităţii.
75
DISPOZIŢII ETICE
 Auditorul trebuie să se conformeze dispoziţiilor

etice relevante, inclusiv cele referitoare la
independenţă, astfel :
 - respectarea cerinţelor relevante din părţile A
şi B a Codului Etic şi anume :
 partea A – principiile fundamentale :
integritate, obiectivitate, competenţă
profesională şi atenţia cuvenită,
confidenţialitate şi comportament profesional
 partea B a Codului IFAC - ilustrează modul în
care Cadrul general conceptual trebuie aplicat
în situaţii specifice
76
DISPOZIŢII ETICE
 În cadrul unei misiuni de audit se consideră a fi în

interes public, ca auditorul să fie independent de
entitatea auditată :
 independenţă în gândire
 independenţă în aparenţă
77
Controlul de calitate
 De asemenea ISQC1 – recomandă firmelor de audit să

stabilească şi să menţină propriul sistem de control al
calităţii, ISA 220 - stabileşte responsabilităţile
partenerului misiunii în ceea ce priveşte dispoziţiile
etice relevante.
ISA 220 recunoaşte faptul că echipa misiunii are

dreptul să se bazeze pe sistemul de control al calităţii al
unei firme pentru a-şi îndeplini responsabilităţile cu
privire la procedurile de control al calităţii aplicate
misiunii de audit individuale, cu excepţia situaţiei în
care informaţia oferită de către firmă sau terţi
sugerează contrariul.
78
Procedurile de audit selectate şi aplicate în evaluarea
calităţii informaţiilor contabile trebuie să verifice utilitatea
acestora, şi anume existenţa caracteristicilor calitative ale
situaţiilor financiare, respectiv:
 Reprezentarea fidelă
 Relevanţa,
 inteligibilitatea,
 Credibilitatea
 comparabilitatea informaţiilor.
 Verificabilitatea
 Oportunitatea informațiilor
79
PROCEDURI
Proceduri de audit
DE AUDIT
Proceduri
Teste Proceduri
de evaluare a
ale controalelor de fond
riscurilor
Testarea eficientei sistemului de

Cunoastere a entităţii, a mediului control intern în prevenirea sau Detectarea denaturărilor
in care aceasta îşi detectarea şi corectarea semnificative de la nivelul
desfasoară activitatea denaturărilor aserţiunilor aplicate
şi a controlului intern semnificative de management
80
Teste substanţiale
ale operaţiunilor,
tranzacţiilor
Teste substanţiale
TESTE ale
DE soldurilor conturilor
FOND
Proceduri
analitice
81
Testele de fond
 1. Testele substanţiale ale operaţiunilor, tranzacţiilor

- sunt utilizate pentru evaluarea tranzacţiilor realizate în cadrul
organizaţiei şi înregistrate în rulajele debitoare/creditoare ale
conturilor. Se examinează astfel documentele care au stat la
baza înregistrărilor.
 Testele substanţiale ale şoldurilor conturilor

- vizează colectarea de elemente probante privind soldurile
conturilor în ansamblul lor, la un moment dat, decât a
tranzacţiilor individuale care au condus la soldurile respective.
 Procedurile analitice
- conţin o serie de comparaţii efectuate de auditorul financiar:
 compararea informaţiilor financiare curente cu cele aferente perioadelor
precedente;
 compararea informaţiilor financiare curente cu cele estimate de entitatea
patrimonială, regăsite sub forma prognozelor şi previziunilor;
 compararea informaţiilor financiare curente cu estimările auditorului
financiar;
 compararea informaţiilor financiare curente cu cele referitoare la sectorul de
activitate al entităţii patrimoniale auditate.
82
INSPECTIA
OBSERVAREA
EXAMINAREA
INVESTIGAREA
PROCEDURI
CONFIRMAREA
DE
AUDIT RECALCULAREA
REEFECTUAREA
REVIZUIREA
83
Proceduri de audit
Inspecția constă în examinarea înregistrărilor, documentelor

precum şi în examinarea imobilizărilor corporale sau a altor
active.
 Inspecţia furnizează probe de audit cu grade diferite de

credibilitate:
C
R
E
D
I  probe de audit cu caracter documentar, elaborate şi păstrate de terţi;
B
I  probe de audit cu caracter documentar, elaborate de terţi şi pătrate de
L entitatea auditată ; ex: Facturi de la furnizori
I
 probe de audit cu caracter documentar, elaborate de entitatea auditată şi care
T
A circulă la exterior ; ex: Facturi emise catre clienti
T  probe de audit cu caracter documentar, elaborate şi păstrate de entitatea
84
E
auditată.
 ex: note contabile, note de intrare receptie, bonuri de consum, etc.
 Inspectia verificarea inregistrarilor /
documentelor
Consta in examinarea evidentelor contabile
contabilitatea financiara, contabilitatea
manageriala privind tranzactiile si
operatiunile efectuate precum si a
documentelor ce le sustin pe suport hartie,
format electronic, avand ca finalitate
colectarea unor probe de audit cu grade
variate de credibilitate.
 Inspectia imobilizarilor corporale si a altor

active
Inspectia imobilizarilor corporale si a altor
active consta in examinarea fizica 86 a
acestora, furnizand probe de audit credibile
mai ales in ceea ce priveste existenţa lor.
DEFINITII
 Riscul de audit – Riscul ca auditorul să exprime o

opinie neadecvată de audit atunci când situaţiile
financiare sunt denaturate semnificativ. Riscul de audit
este o funcţie a riscurilor de denaturare semnificativă şi
a riscului de detectare.
 Riscul de detectare – Riscul ca procedurile efectuate

de auditor pentru a reduce riscul de audit la un nivel
acceptabil de scăzut, nu vor fi în măsură să detecteze o
denaturare care există şi care ar putea fi semnificativă,
fie individual sau la nivel agregat împreună cu alte
denaturări.
 Denaturare – O diferenţă între suma,
clasificarea, prezentarea sau dezvăluirea unui
element din situaţiile financiare raportat, şi suma,
clasificarea, prezentarea, sau dezvăluirea care
este necesară a fi făcută pentru ca elementul să 87
fie în conformitate cu cadrul de raportare
financiară aplicabil. Denaturările pot apărea ca
DEFINIȚII
 Raţionamentul profesional – Aplicarea pregătirii

relevante, a cunoştinţelor şi a experienţei în contextul
dat de audit, a contabilităţii şi a standardelor etice,
pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză în legătură
cu procedura adecvată în contextul circumstanţelor
misiunii de audit.
 Risc de denaturare semnificativă – Riscul ca
situaţiile financiare să fie denaturate semnificativ
înainte de auditare. Acesta constă în două
componente, descrise după cum urmează la nivelul
afirmaţiilor:
 Riscul inerent – Susceptibilitatea unei afirmaţii cu

privire la o clasă de tranzacţii, sold de cont sau
prezentare de a fi denaturată semnificativ, fie individual
sau în mod agregat împreună cu alte denaturări, înainte
de a lua în considerare orice controale legate de acestea
 Riscul de control – Riscul ca o denaturare care ar
putea să apară la nivelul unei afirmaţii cu privire la o
clasă de tranzacţii, sold de cont sau prezentare care ar
88
putea fi semnificativă, fie individual sau în mod agregat
împreună cu alte denaturări, să nu poată fi prevenită,
sau detectată şi corectată la timp de către controlul
intern al entităţii.
8. SUFICIENTE PROBE DE AUDIT
ADECVATE ŞI RISCUL DE AUDIT
 Riscul de audit este un termen tehnic legat de

procesul de auditare.
 Riscul de denaturare semnificativă se găseşte

la două niveluri :
 cel al situaţiilor financiare în general
 nivelul de afirmaţie al claselor de tranzacţii,
soldurilor de conturi sau prezentărilor.
 Riscul de denaturare semnificativă la nivelul

afirmaţiilor este evaluat pentru a determina
natura, momentul şi întinderea unor proceduri de
audit suplimentare şi este format din două
componente: riscul inerent şi riscul de89
control, care există independent de auditul
situaţiilor financiare.
7. RAŢIONAMENTUL PROFESIONAL
Evaluarea măsurii în care au fost obţinute suficiente probe

de audit, şi a măsurii în care mai trebuie făcut ceva pentru a
atinge obiectivele ISA-urilor şi prin acestea, obiectivele
generale ale auditorului;
Evaluarea conducerii în aplicarea cadrului general de

raportare financiară aplicabil;
Tragerea de concluzii pe baza probelor de audit obţinute, de

exemplu evaluarea gradului de rezonabilitate a estimărilor
făcute de către management în pregătirea situaţiilor
financiare.
90
8. SUFICIENTE PROBE DE AUDIT ADECVATE
ŞI RISCUL DE AUDIT
 Cantitatea si calitatea probelor de audit

sunt interdependente. Suficienţa
reprezintă măsura cantităţii de probe de
audit iar adecvarea este măsura calităţii
probelor de audit adică relevanţa şi
credibilitatea. De cantitatea şi calitatea
probelor de audit obţinute depinde
reducerea riscului de audit la un nivel
acceptabil.
RA = f Rds, Rd
Unde : RA = risc de audit

Rds = risc de denaturare 91
semnificativă 91
Rd = risc de detectare
 Riscul de detectare este legat de

natura,
momentul şi întinderea procedurilor auditorului pe care
le stabileşte pentru a reduce riscul de audit la un nivel
acceptabil de scăzut.
 Reprezintă deci o funcţie a eficacităţii unei

proceduri de audit şi a aplicării de către auditor
a respectivei proceduri.
 Aspecte precum : planificarea adecvată,

distribuirea corectă a personalului în echipa
misiunii, aplicarea scepticismului profesional şi
supervizarea şi revizuirea muncii de audit
efectuate, concură la creşterea eficacităţii unei
proceduri de audit şi reduce probabilitatea că un
auditor ar putea să selecteze o procedură de audit
92
neadecvată.
Sursele probelor de audit
surse
Facturi Testele mecanismelor
de control si testele
substanţiale ale
Contracte
operaţiunilor
Registrul jurnal
Registrul inventar Proceduri analitice

Probede
Probe de
Inregistrări de audit
audit
regularizare Informaţii generale
Balanţa de
verificare intocmită Evaluarea controlului
conform IAS si auditului intern
Situaţii financiare
armonizate cu IAS Dosare permanente
93
Caracteristicile de calitate ale probelor de audit
Relevanţa
Independenţa sursei
Specializarea sursei
Obiectivitatea sursei
Gradul de
Mecanisme de control
adecvare
eficiente
Informarea directă a
auditorului
Calităţile probelor de
audit Forma de prezentare
Materialitatea
Riscul de denaturare
Gradul de
suficienţă Mărimea populaţiei
Omogenitatea populaţiei
Calitatea probelor de audit

94
Opinia auditorului se referă la

situaţiile financiare ca întreg şi
ca urmare auditorul nu este
responsabil pentru detectarea
denaturărilor care nu sunt
semnificative la nivelul
situaţiilor financiare ca întreg.
95
8. SUFICIENTE PROBE DE AUDIT ADECVATE
ŞI RISCUL DE AUDIT
 Alte aspecte care afectează limitările

inerente ale unui audit:
 frauda, în special care implică conducerea
superioară sau complotul ISA 240
 existenţa şi deplinătatea relaţiilor şi
tranzacţiilor între părţile afiliate ISA
550
 situaţii de nerespectare a legilor şi
reglementărilor ISA 250
 evenimente sau condiţii care ar putea să
determine încetarea activităţii pe baza
principiului continuităţii activităţii ISA
570
96

Material Audit PPT 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Material Audit PPT 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sinteza relaţiilor dintre situaţiile financiare şi

O misiune de audit angajată nu îşi poate îndeplini rolul său dacă

A. Obiectivele generale ale auditorului;

1. Înţelegerea obiectivelor şi responsabilităţilor auditului;

2. Segmentarea situaţiilor financiare pe cicluri;

3. Cunoaşterea declaraţiilor managementului asupra conturilor;

4. Cunoaşterea obiectivelor generale ale auditului privind categoriile

5. Cunoaşterea obiectivelor specifice ale auditului privind categoriile

 -Se aplică situațiilor financiare auditate independent;

 -Tratează responsabilitatea auditorului de a concepe

 - Opinia auditorului se bazează pe probe de audit

 Probele de audit reprezintă argumente veridice în

suficiența = cantitatea probelor

 Sunt cumulative ca natură şi sunt obţinute urmare a

 Să fim cu toții responsabili !

 Un audit fără probe suficiente și de calitate este echivalent

 Să gândească și să aplice proceduri de audit cu scopul de a obține suficiente

 Probele de audit tratează aspecte specifice ale auditului ca de exemplu:

ISA 200 – Obiective generale ale auditorului independent și desfășurarea unui

Măsura Măsura calității PA

De cantitatea şi calitatea probelor de audit obţinute depinde

RDS se găsesc la două niveluri

RDP natura, momentul

ISA 200 tratează Răspunderea

 Probele de audit reprezintă întreaga

 Materialitatea - se refera la importanta relevanta/

 Riscul de denaturare - se refera la riscul inerent de a

 Marimea populatiei - in cadrul unei misiuni de audit, de

 Modul de determinare (stabilire a esantioanelor in

 Omogenitatea populatiei - daca populatia statistica este

 Calitatea probelor de audit culese - cu cat calitatea

Testarea eficientei sistemului de

 Catre BCR Suc. Victoria

ANTET:SC MOREXIM S.A

 Soldul datoriei noastre comerciale față de SC MOREXIM SA,

 Factura nr.X1/21.09.N am achitat-o in data de 03.01.N+1 cu op

DOCUMENT DATA EXPLICATII SUMA în euro

Factura x 21.06.N instalatii 11.200

Factura y 13.09.N service instalatii 3.800

 Daca valoarea de mai sus este in conformitate cu

 Daca valoarea de mai sus nu este in conformitate cu

 client al societății-cel care confirmă

 Către, SC AS AUDIT CO. societatea de audit)

 Confirmarea negativa – prin care se solicită

 In acest caz, auditorul acordă o importanță

-eficacității controlului intern,

De exemplu, pentru confirmarea creanțelor clienți

Deci, utilizăm confirmarea negativă, doar atunci când

Alegerea tipului de confirmare ce urmeaza sa fie

Se poate alege doar un singur tip, dar este facilă

 confirmările negative pentru soldurile mici

 SC MOREXIM SA antet societate auditata Data..

Factori ce influenteaza dimensiunea esantionului

 riscul de detectare atins prin alte teste

 tipul de confirmare utilizat.

 Reprezinta probe importante si eficiente, colectate pe tot parcursul misiunii

 Procedurile analitice presupun de asemenea analiza investigarea unor

 Nivelul de asigurare siguranta oferit de probele colectate prin

Tipuri de proceduri analitice Avantaje Dezavantaje

1. Compararea datelor 1. Nevoia de rigoare in 1. .De multe ori domeniul

Tipuri de proceduri analitice Avantaje Dezavantaje

2. Compararea datelor Testul 2. Compararea detaliilor unui sold

Tipuri de proceduri analitice Avantaje Dezavantaje